Wikibooks http://ro.wikibooks.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.10alpha first-letter Media Special Discuţie Utilizator Discuţie Utilizator Wikibooks Discuţie Wikibooks Imagine Discuţie Imagine MediaWiki Discuţie MediaWiki Format Discuţie Format Ajutor Discuţie Ajutor Categorie Discuţie Categorie 3 edit=autoconfirmed:move=sysop 5903 2006-11-15T12:57:13Z Jokes Free4Me 172 wikinews -> wikibooks :D , deactivat Actualizează pt ArticolulZilei... __FARAEDITSECTIUNE__ __FARACUPRINS__ <div align="right" style="font-family: Book Antiqua, Verdana, Trebuchet MS, sans-serif; font-size: 18px; margin-bottom: 10px;">[[Wikibooks:Bine aţi venit|Bine ai venit]] la Wikibooks, colecţia ta de manuale libere. Delectează-te!</div> <!-- ÎNCEPUT --> {| border="0" cellpadding="12" cellspacing="0" style="background-color: #F0F8FF; border-collapse: collapse; border: 1px solid #000000" width="100%" id="AutoNumber1" |- | width="70%" style="text-align: right; border-right: 2px dashed #AAAAAA" | | width="30%" | <div style="font-size: 285%;margin-bottom: 15px; margin-top: 10px;"> <span style="color: #444444;">'''WIKI'''</span><span style="color: #999999;">'''Books'''</span></div> <small>Astăzi este {{CURRENTDAYNAME}},<br />{{CURRENTDAY}} {{CURRENTMONTHNAME}} {{CURRENTYEAR}}, ora [[w:UTC|UTC]] este {{CURRENTTIME}}<!--- [http://ro.wikibooks.org/wiki/Statistici <span style="color: #FFFFFF; background-color: #FF5500; background-image: none !important; border-color: #FF5500; border-style: outset; text-decoration: none !important; padding-left: 0.2em; padding-right: 0.2em; border-width: 0.15em; font-size: 90%; line-height: 90%; font-family: verdana, sans-serif; font-weight: bold;" title="Goto RSS feed">Statistică ...</span>] ---></small> |} <div id="d_a" style="margin-top: 10px; margin-bottom: 10px; width:100%; font-family: Verdana, Trebuchet MS, Arial, sans-serif;"> {| id="da" class="toccolours" style="border: 2px dashed #DDDDDD; margin-top: 6px; margin-right:0px;margin-bottom:8px;padding:6px; font-size:95%;" | <div style="width:49%; float:left; text-align: justify;"> <div style="padding: 8px;"> <div id="articolzi" style="background-color: #F0F8FF; border: 1px solid #000000; padding-left: 6px; font-family: Georgia, Verdana, Trebuchet MS, sans-serif; background-color: #000000; color: #FFFFFF; font-size: 130%; font-weight: bold;"> Un capitol de carte ... </div> {{CapitolDeCarte}} <div align="left" valign="bottom"><!-- <small>[http://ro.wikibooks.org/w/wiki.phtml?title=Format:ArticolulZilei&action=purge Actualizează]</small>--> &nbsp; </div> </div> </div> <div style="width:49%; float:right;"> <div style="padding: 8px;"> <div style="background-color: #F0F8FF; border: 1px solid #000000; padding-left: 6px; font-family: Georgia, Verdana, Trebuchet MS, sans-serif;"> === De ţinut minte === </div> {{DeŢinutMinte}} </div> </div> <br /> |} </div> <div id="d_a" style="width:100%; margin-top: 10px; margin-bottom: 10px;"> {| id="da" class="toccolours" style="border: 2px dashed #000000; margin-top: 6px; margin-right:0px;margin-bottom:8px;padding:6px; font-size:95%; font-family: Verdana, Trebuchet MS, Georgia, sans-serif;" | <div style="width:49%; float:left;"> <div style="padding: 8px;"> <div id="artzi" style="background-color: #F0F8FF; border: 1px solid #000000; padding-left: 6px; font-family: Georgia, Verdana, Trebuchet MS, sans-serif;"> === Pagini alese ... === </div> {{PaginiAlese}} <div align="right"><small>'''[[Special:Allpages|Alte pagini ...]]''' </small> </div> </div> </div> <div style="width:49%; float:right;"> <div style="padding: 8px;"> <div id="editorial" style="background-color: #F0F8FF; border: 1px solid #000000; padding-left: 6px; font-family: Georgia, Verdana, Trebuchet MS, sans-serif;"> === Ştiaţi că ? === </div> {{ŞtiaţiCă}} </div> </div> <br /> |} </div> <div class="plainlink"> {{GiveMoney}} </div> <br /> </div> <div class="plainlinks" style="text-align:center; font-size:95%; clear:both; background-color: #FFFFFF; border: 2px dashed #DFDFDF; width:100%;"> {{ProiecteÎnrudite}} </div> 4 2620 2004-08-02T22:11:02Z Danutz 1 5 sysop 2621 2004-08-02T22:41:09Z Danutz 1 trimis "Wiki.png" <ul><li>2 Aug 2004 22:41 [[Utilizator:Danutz|Danutz]] trimis "[[:Imagine:Wiki.png|Wiki.png]]"</li> <li>2 Aug 2004 22:19 [[Utilizator:Danutz|Danutz]] trimis "[[:Imagine:Patrat.png|Patrat.png]]"</li> <li>2 Aug 2004 22:15 [[Utilizator:Danutz|Danutz]] trimis "[[:Imagine:100%25.png|100%25.png]]"</li> <li>2 Aug 2004 22:13 [[Utilizator:Danutz|Danutz]] trimis "[[:Imagine:Lista_de_manuale.png|Lista_de_manuale.png]]"</li> <li>2 Aug 2004 22:12 [[Utilizator:Danutz|Danutz]] trimis "[[:Imagine:Pagina_aleatoare.png|Pagina_aleatoare.png]]"</li> <li>2 Aug 2004 22:11 [[Utilizator:Danutz|Danutz]] trimis "[[:Imagine:Go_To_List_of_All_Textbooks_.png|Go_To_List_of_All_Textbooks_.png]]"</li> <li>2 Aug 2004 22:11 [[Utilizator:Danutz|Danutz]] trimis "[[:Imagine:Go_To_A_Random_Page_.png|Go_To_A_Random_Page_.png]]"</li> </ul> 6 2622 2004-08-02T22:11:14Z Danutz 1 7 2623 2004-08-02T22:12:54Z Danutz 1 8 2624 2004-08-02T22:13:34Z Danutz 1 9 2625 2004-08-02T22:15:43Z Danutz 1 10 2626 2004-08-02T22:19:35Z Danutz 1 11 move=sysop:edit=sysop 2627 2005-02-05T19:12:51Z D.evil 7 __FARAEDITSECTIUNE__ Acest articol documentează formatul surselor Wikibooks. Pentru o introducere de bază în interfaţa Wikibooks, vă rugăm vizitaţi [[:w:ro:Editare (interfaţa)|secţiunea Editare]]. Pentru a edita o pagină trebuie doar să apăsaţi apăsat textul '''Editează această pagină''' de la sfârşitul paginii. Cuvintele scrise cu roşu sau care au un semn de întrebare în dreapta fac legătura către articole încă neîncepute. ==Secţiuni, paragrafe, liste şi linii== <table border="1"> <tr> <th>Cum arată</th> <th>Cum se scrie</th> <tr> <td> Începeţi secţiunile cu titluri adecvate: == Secţiune nouă == === Subsecţiune === ==== Sub-subsecţiune ==== </td><td><pre><nowiki> == Secţiune nouă == === Subsecţiune === ==== Sub-subsecţiune ====</nowiki></pre> </td> </tr><tr> <td> În general o singură [[Wikibooks:linie nouă|linie nouă]] nu produce nici un efect vizibil. Iată un exemplu. În felul acesta se pot separa propziţiile în cadrul unui paragraf, fără ca afişarea paragrafulului să fie afectată. Unii editori găsesc această modalitate de a separa propoziţiile comodă pentru editare, şi în plus această metodă ajută la folosirea funcţiei ''diff''. Pe de altă parte, o linie albă în text produce un nou paragraf. Nu uitaţi să citiţi şi [[Wikibooks:Manual de stil|Manual de stil]] pentru detalii logice de formatare. </td><td><pre> În general o singură linie nouă nu produce nici un efect vizibil. Iată un exemplu. În felul acesta se pot separa propziţiile în cadrul unui paragraf, fără ca afişarea paragrafulului să fie afectată. Unii editori găsesc această modalitate de a separa propoziţiile comodă pentru editare, şi în plus această metodă ajută la folosirea funcţiei ''diff''. Pe de altă parte, o linie albă în text produce un nou paragraf. Nu uitaţi să citiţi şi Manual de stil pentru detalii logice de formatare. </pre></td> </tr><tr> <td> Puteţi împărţi textul în linii<br> şi fără a începe un nou paragraf. :''Încercaţi să evitaţi această forţare a împărţirii textului în linii - folosiţi-o doar dacă este strict necesară.'' </td><td><pre> Puteţi împărţi textul în linii<br> şi fără a începe un nou paragraf. </pre></td> </tr><tr> <td> Listele sunt uşor de creat: * Începeţi linia cu un asterisc ** Mai multe asteriscuri reprezintă nivele mai adânci Dar la toate tipurile de liste, o singură linie nouă reprezintă începutul unui nou paragraf. : ''Reţineţi această regulă simplă: pentru toate tipurile de formatare care necesită ca linia să inceapă cu un caracter anume, o singură linie nouă reprezintă începutul unui nou paragraf care nu mai foloseşte tipul precedent de formatare. Motivul este simplu: linia nouă nu mai începe cu acel caracter.'' </td><td><pre> * Începeţi linia cu un asterisc ** Mai multe asteriscuri reprezintă nivele mai adânci Dar la toate tipurile de liste, o singură linie nouă reprezintă începutul unui nou paragraf. </pre></td> </tr><tr> <td> # Şi listele numerotate sunt uşor de folosit ## şi folosesc acelaşi concept. ## Observaţi cum numerotarea se păstrează corect # la diverse nivele de imbricare, ## exact aşa cum este de aşteptat # din partea unei liste generate automat, # câtă vreme nu apare un nou paragraf care să producă o renumerotare. </td><td><pre> # Şi listele numerotate sunt uşor de folosit ## şi folosesc acelaşi concept. ## Observaţi cum numerotarea se păstrează corect # la diverse nivele de imbricare, ## exact aşa cum este de aşteptat # din partea unei liste generate automat, # câtă vreme nu apare un nou paragraf care să producă o renumerotare. </pre></td> </tr><tr> <td> * Puteţi chiar crea liste combinate, *# care se vor întrepătrunde *#* aşa cum se vede în acest exemplu. </td><td><pre> * Puteţi chiar crea liste combinate, *# care se vor întrepătrunde *#* aşa cum se vede în acest exemplu. </pre></td> </tr><tr> <td> : Două puncte vor indenta întreg paragraful. O singură linie nouă va începe un nou paragraf. :''Această facilitate este în principal creată pentru conţinutul articolelor, însă este folosită şi în [[paginile de discuţii]]'' </td><td><pre> : Două puncte vor indenta întreg paragraful. O singură linie nouă va începe un nou paragraf. </pre></td> </tr><tr> <td> ; Punct şi virgulă vor începe : o listă : de definiţii </td><td><pre> ; Punct şi virgulă vor începe : o listă : de definiţii </pre></td> </tr><tr> <td> Dacă începeţi linia cu un spaţiu, textul va fi formatat exact aşa cum este scris în sursă; liniile nu se vor împături automat. Această funcţionalitate poate fi utilă pentru: - a cita text preformatat, - descrieri de algoritmi, - surse de programe, - artă ASCII : ''Datorită faptului că textul pe care îl scrieţi în acest fel nu permite împăturirea automată a liniilor, puteţi ajunge accidental în situaţia în care liniile de text să ajungă foarte lungi, rezultatul final fiind o [[lăţire exagerată a paginii]]. Aveţi grijă să nu începeţi accidental linii normale de text cu un spaţiu.'' </td><td><pre> Dacă începeţi linia cu un spaţiu, textul va fi formatat exact aşa cum este scris în sursă; liniile nu se vor împături automat. Această funcţionalitate poate fi utilă pentru: - a cita text preformatat, - descrieri de algoritmi, - surse de programe, - artă ASCII </pre></td> </tr><tr> <td> <center>Text centrat</center> </td><td><pre> <center>Text centrat</center> </pre></td> </tr><tr> <td> Linie separatoare: ---- :''Cel mai des folosită pentru separarea mesajelor distincte în [[paginile de discuţii]].'' </td><td><pre> Linie separatoare: ---- </pre></td> </tr> </table> ==Link-uri, URL-uri, imagini== <table border=1> <tr> <th>Cum arată</th> <th>Cum se scrie</th> <tr> <td> Acest text este scris în [[germană]]. :'''''Observaţi următoarele:''''' :*'' Prima literă a link-ului este capitalizată automat'' :*'' Spaţiile din link sunt schimbate automat în [[underscore]] (teoretic puteţi scrie chiar Dvs. underscore în loc de spaţiu, dar nu este recomandat);'' :*'' Adresa la care duce link-ul este validă, deşi arată ciudat (uitaţi-vă şi acum la adresa paginii pe care o citiţi, nu este inteligibilă dar funcţionează).'' :''Aşadar adresa la care vă duce link-ul de mai sus este http://ro.wikibooks.org/wiki/Limba_germană, şi anume pagina dedicată limbii germane la Wikibooks'' </td><td><pre> Acest text este scris în [[germană]]. </pre></td> </tr><tr> <td> Acelaşi link, alt text: text în [[limba română|chineză]]. :''Formatul este <nowiki>[[text link|text de afişat]]</nowiki> - în cazul nostru, "text de afişat" este "chineză", de aceea vedem mai sus cuvântul "chineză", însă "text link" este "germană", şi de aceea link-ul duce la aceeaşi pagină ca şi exemplul anterior.'' </td><td><pre> Acelaşi link, alt text: text în [[limba germană|chineză]]. </pre></td> </tr><tr> <td> Finalul cuvântului se transformă în link: studiul [[limbi]]lor. </td><td><pre> Finalul cuvântului se transformă în link: studiul [[limbi]]lor. </pre></td> </tr><tr> <td> Când adăugaţi text în [[paginile de discuţii]], este recomandat să vă semnaţi. Puteţi face asta simplu inserând trei tilde în text: : [[Utilizator:Gutza|Gutza]] ... sau inserând patru tilde pentru a include şi data: : [[Utilizator:Gutza|Gutza]] 00:06 16 Jul 2003 (UTC) </td><td><pre><nowiki> Când adăugaţi text în [[paginile de discuţii]], este recomandat să vă semnaţi. Puteţi face asta simplu inserând trei tilde în text: : ~~~ ... sau inserând patru tilde pentru a include şi data: : ~~~~ </nowiki></pre></td> </tr><tr> <td> Textele din paranteză sunt ascunse automat: muzică [[clasică (muzică)|clasică]]. [[:w:ro:Wikipedia:secţiune Wikipedia|Secţiunile Wikibooks]] sunt ascunse automat: [[Wikibooks:Cum să editezi o pagină|Cum să editezi o pagină]] : '''''Observaţii''''': :* ''Nu uitaţi bara verticală la sfârşitul link-ului; fără ea formatul este invalid şi veţi avea suprize de genul [[clasică (muzică)]] sau [[Wikibooks:Cum să editezi o pagină]]'' :* ''Atât pentru această funcţionalitate cât şi pentru exemplul anterior cu semnătura, Wikibooks va transforma în mod activ sursa textului la salvare, astfel că în sursa acestei pagini veţi vedea în dreptul coloanei acesteia sursele finale. Ele au fost generate însă automat din sursele vizibile în coloana din dreapta.'' </td><td><pre><nowiki> Textele din paranteză sunt ascunse automat: muzică [[clasică (muzică)|]] Secţiunile Wikibooks sunt ascunse automat: [[Wikibooks:Cum să editezi o pagină|]] </nowiki></pre></td> </tr><tr> <td> [[Vremea în Bacău]] este o pagină care încă nu există. :''Puteţi crea acea pagină apăsând pe un astfel de link. Acesta este de altfel cea mai comodă metodă de a crea pagini noi:'' :# ''Editaţi o pagină existentă, creând un link către pagina încă inexistentă;'' :# ''Salvaţi pagina existentă pentru a include link-ul;'' :# ''Apăsaţi pe link-ul nou creat. Pagina nouă se va deschide direct în mod editare.'' : ''Nu uitaţi să consultaţi secţiunile [[Wikibooks:cum să creezi o pagină|cum să creezi o pagină]] şi [[Wikibooks:convenţii pentru nume|convenţii pentru nume]] înainte de a începe pagini noi.'' : ''După ce aţi creat pagina, verificaţi dacă este într-adevăr legată corect de restul paginilor din Wikibooks efectuând o căutare după titlu.'' </td><td><pre><nowiki> [[Vremea în Bacău]] este o pagină care încă nu există. </nowiki></pre></td> </tr><tr> <td> [[:w:ro:Wikipedia:redirectare|Redirectaţi]] un articol către un altul introducând acest text ca prima linie a articolului "alias". </td><td><pre><nowiki> #REDIRECT [[Muzică]] </nowiki></pre></td> </tr><tr> <td> Pentru link-uri care trebuie să arate versiunea unui articol în altă limbă, vedeţi secţiunea [[:w:ro:Wikipedia:alte traduceri|alte traduceri]]. Un exemplu este dat alăturat pentru referinţă, dar dacă nu ştiţi despre ce este vorba citiţi articolul. </td><td><pre><nowiki> [[en:Wikibooks:How to edit a page]] </nowiki></pre></td> </tr><tr> <td> [[Wikipedia:redirectare|Redirectaţi]] un articol către un altul introducând acest text ca prima linie a articolului "alias". </td><td><pre><nowiki> #REDIRECT [[Muzică]] </nowiki></pre></td> </tr><tr> <td> Link extern: * Cu text: [http://www.nupedia.com Nupedia] * Fără text: http://www.nupedia.com : ''Adresele de Internet nu pot conţine alte caractere decât A-Z a-z 0-9 ._\/~%-+&#?!=()@ \x80-\xFF. Dacă aveţi nevoie să folosiţi alte caractere, trebuie să le convertiţi; de exemplu ^ se reprezintă ca %5E (uitaţi-vă la articolul [[ASCII]] pentru referinţă).'' </td><td><pre><nowiki> Link extern: * Cu text: [http://www.nupedia.com Nupedia] * Fără text: http://www.nupedia.com </nowiki></pre></td> </tr><tr> <td> O imagine: [[Imagine:Wiki.png|Wikipbooks - Gândeşte liber. Învaţă gratis.]] : ''Numai imaginile încărcate în Wikibooks pot fi afişate. Utilizaţi pagina de [[:w:ro:Wikipedia:încărcare imagini|încărcare imagini]] în acest scop''. </td><td><pre><nowiki> O imagine: [[Imagine:Wiki.png]] </nowiki></pre>sau cu text alternativ ('''varianta recomandată'''):<pre><nowiki> [[Imagine:Wiki.png|Wikibooks - Gândeşte liber. Învaţă gratis.]] </nowiki></pre> : ''Când un browser nu afişează o imagine din diverse motive, acesta foloseşte textul alternativ în locul ei. Acest lucru se poate întâmpla din multe motive: se foloseşte o conexiune slabă de Internet şi încărcarea imaginilor este oprită de utilizator; pagina este citită într-un browser text; pagina este citită de un motor de căutare; pagina îi este citită unui utilizator de către calculator (utilizare folosită nu numai pentru nevăzători, dar şi pentru situaţii particulare în care văzul nu este o opţiune momentană). Vezi [[:w:ro:Wikipedia:titluri alternative pentru imagini|titluri alternative pentru imagini]] pentru sugestii legate de alegerea textului alternativ.'' </td> </tr><tr> <td> Link către pagina de informaţii asociată unei imagini: [[:Imagine:Wiki.png]] </td><td><pre><nowiki> [[:Imagine:Wiki.png]] </nowiki></pre></td> </tr><tr> <td> Pentru link-uri către elemente multimedia fără a le afişa în pagină, folosiţi acest format: [[media:Wiki.png]]. Acelaşi format trebuie folosit şi pentru fişiere de sunet. </td><td><pre><nowiki> [[media:Wiki.png]] </nowiki></pre></td> </tr><tr> <td> Pentru link-uri către cărţi, scrieţi direct codul ISBN al cărţii: ISBN 0123456789X </td><td><pre><nowiki> ISBN 0123456789X </nowiki></pre></td> </tr> </table> == Formatare == <table border=1> <tr> <th>Cum arată</th> <th>Cum se scrie</th> <tr> <td> ''Accentuare'', '''accentuare mai puternică''', '''''accentuare extrem de puternică''''' :'''''Observaţii:''''' :* ''Toate caracterele pe care le vedeţi în jurul textelor din dreapta sunt apostrofuri, nu ghilimele. Ghilimelele nu vor funcţiona în acest scop şi vor apărea aşa cum le-aţi scris.'' :* ''Pentru primul caz se folosesc două apostrofuri, pentru al doilea - trei, iar pentru ultimul, care este combinaţia vizuală a primelor două, 2 + 3 = 5 apostrofuri'' </td><td><pre><nowiki> ''Accentuare'', '''accentuare mai puternică''', '''''accentuare extrem de puternică''''' </nowiki></pre></td> </tr><tr> <td> Puteţi scrie şi <i>italic</i> sau <b>aldin</b>, dacă efectul dorit este un efect anume în mod explicit, aşa cum poate fi cazul pentru formule: <b>F</b> = <i>m</i><b>a</b> :'''''Observaţii:''''' :* ''Diferenţa între cele două metode de accentuare este în general invizibilă în rezultatul final, drept care multă lume preferă să folosească aceeaşi metodă tot timpul. Dacă vă este indiferent pe care o folosiţi, prima metodă este preferabilă.'' :* ''Dacă aveţi nevoie să folosiţi a doua metodă, aveţi grijă să închideţi tag-urile în ordine inversă decât ordinea în care le-aţi deschis: <nowiki><b><i>Corect</i></b> şi nu <b><i>Incorect</b></i></nowiki>.'' </td><td><pre><nowiki> Puteţi scrie şi <i>italic</i> sau <b>aldin</b>, dacă efectul dorit este un efect anume în mod explicit, aşa cum poate fi cazul pentru formule: <b>F</b> = <i>m</i><b>a</b> </nowiki></pre></td> </tr><tr> <td> Efect de maşină de scris pentru <tt>termeni tehnici</tt>. </td><td><pre><nowiki> Efect de maşină de scris pentru <tt>termeni tehnici</tt>. </nowiki></pre></td> </tr><tr> <td> Text micşorat pentru <small>explicaţii asociate desenelor</small>. </td><td><pre><nowiki> Text micşorat pentru <small>explicaţii asociate desenelor</small>. </nowiki></pre></td> </tr><tr> <td> <strike>Bară peste text</strike> pentru texte şterse şi <u>subliniere</u> pentru texte noi. </td><td><pre><nowiki> <strike>Bară peste text</strike> pentru texte şterse şi <u>subliniere</u> pentru texte noi. </nowiki></pre></td> </tr><tr> <td colspan=2> ''Varianta în limba engleză conţine aici exemple de caractere speciale. Acestea nu sunt necesare pentru Wikibooks în română deoarece această versiune foloseşte [[Unicode]], drept care nu este necesară folosirea entităţilor HTML pentru reprezentarea caracterelor speciale. Lipiţi-le direct din clipboard, sau produceţi-le în conformitate cu sistemul de operare pe care îl folosiţi.'' ''Dacă citiţi această variantă a indicaţiilor pentru a edita Wikibooks în limba engleză atunci '''aveţi''' nevoie de entităţi HTML - referiţi-vă la varianta în engleză a paginii pentru această secţiune (vedeţi alte variante la începutul şi sfârşitul acestei pagini).'' </td> </tr><tr> <td> Indici (scriere ''sub'' text): x₂ Puteri (scriere dea''sup''ra textului): x² sau x&sup2; şi x&sup3; :''Observaţi că cele două variante de puteri arată puţin diferit. A doua variantă nu există decât pentru pătrat şi cub (&sup2; şi &sup3;). Dacă nu aveţi de scris decât pătrat sau cub, este de preferat să folosiţi această variantă fiindcă arată mai bine. Pentru orice alte puteri folosiţi prima variantă.'' </td><td><pre><nowiki> Indici (scriere ''sub'' text): x₂ Puteri (scriere dea''sup''ra textului): x² sau x&sup2; şi x&sup3; </nowiki></pre></td> </tr><tr> <td> <i>x</i>²&nbsp;&nbsp;≥&nbsp;&nbsp;0 Adevărat. :* ''Pentru a spaţia textul, folosiţi spaţii forţate'' :* ''<tt>&amp;nbsp;</tt> este util şi fiindcă este un spaţiu tratat ca o literă la împăturirea textului - nu va permite împăturirea în dreptul lui.'' </td><td><pre><nowiki> <i>x</i>²&amp;nbsp;&amp;nbsp;≥&amp;nbsp;&amp;nbsp;0 Adevărat. </nowiki></pre></td> </tr><tr> <td> Formule complicate:<br> <math>\sum_{n=0}^\infty \frac{x^n}{n!}</math> :''Vezi şi [[:w:ro:Wikipedia:formatul TeX|formatul TeX]]'' </td><td><pre><nowiki> <math>\sum_{n=0}^\infty \frac{x^n}{n!}</math> </nowiki></pre></td> </tr><tr> <td> Forţaţi Wikibooks să nu interpreteze combinaţiile normale de caractere când vreţi să documentaţi acele combinaţii:<br><br> Încearcă să foloseşti <nowiki>'''apostrofuri'''</nowiki> ca să scrii texte aldine </td><td><pre><nowiki> "Încearcă să foloseşti <nowiki>'''apostrofuri'''</nowiki> ca să scrii texte aldine" </nowiki></pre></td> </tr><tr> <td> Adăugaţi comentarii în sursă, invizibile în pagină: <!-- iată comentariul invizibil --> :''aici e un comentariu, dar nu apare'' Util pentru a lăsa comentarii în sursă, pentru editări viitoare </td><td><pre><nowiki> Adăugaţi comentarii în sursă, invizibile în pagină: <!-- iată comentariul invizibil --> :''aici e un comentariu, dar nu apare'' </nowiki></pre></td> </tr> </table> ==Tabele== Tabelele HTML pot fi utile în multe ocazii. Pentru detalii legate de folosirea lor şi de momentele când sunt recomandate, vezi [[:w:ro:Wikipedia:folosirea tabelelor|folosirea tabelelor]]. [[Categorie:Ajutor]] 12 2628 2004-08-02T22:41:09Z Danutz 1 22 2629 2005-06-17T12:09:38Z 81.196.124.216 test wiki __FARAEDITSECTIUNE__ [[Categorie:Ajutor]] <center> '''Faceţi clic [http://ro.wikibooks.org/w/wiki.phtml?title=Wikibooks:Zona_de_probă&action=edit&section=new aici] pentru a începe să vă jucaţi, apoi apăsaţi "Salvează pagina" şi căutaţi în noua pagină textul scris de dumneavoastră!''' </center> ''Zona de probă este o ciornă pentru editarea încercărilor. Simţiţi-vă liber să încercaţi [[Wikibooks:Cum să editezi o pagină|noul şi interesantul nostru stil]] aici (mă rog, nu chiar aşa de noul), unde nimeni nu va striga la dvs., pentru că aţi încurcat articolul.'' ''Orice act de vandalism in afara Zonei de Proba va fi sanctionat pe masura.'' ===='' Vă rugăm editaţi doar sub linie. ''==== ---- == test wiki == test wiki 31 sysop 4580 2006-01-07T07:14:31Z Gangleri 9 -color: #FF0000; /* <pre> */ a { text-decoration: underline; } /* Donations link to be uncommented during fundraising drives */ #siteNotice { margin-top:5px; padding-left: 4px; font-style: italic; text-align: center; color: #000000; } /****************************/ /* BEGIN WHITE SECTION */ /****************************/ /* Make all non-namespace pages have a light blue content area. This is done by setting the background color for all #content areas to light blue and then overriding it for any #content enclosed in a .ns-0 (main namespace). I then do the same for the "tab" background colors. --Lupo */ /* D.evil : Light Blue creeaza anumite discrepante usor sesizabile si enervante intre background-ul paginii si anumite tabele, astfel ca am decis sa lasam pagina pe alb, pentru un aspect general mai placut al paginii. */ body { font-family: Tahoma, Verdana, Georgia, "sans-serif"; font-size: 7pt; } #content { background: #FFFFFF; /* a light blue */ font-size: 100%; -moz-border-radius-topleft: .9em; -moz-border-radius-topright: .9em; -moz-border-radius-bottomleft: .9em; -moz-border-radius-bottomright: .9em; } #content div.thumb { border-color: #FFFFFF; background: transparent; } .ns-0 * #content { background: white; } #mytabs li { background: #FFFFFF; } .ns-0 * #mytabs li { background: white; } #mytabs li a { background-color: #FFFFFF; text-decoration: underline; } .ns-0 * #mytabs li a { background-color: white; } #p-cactions li a { background-color: #FFFFFF; } .ns-0 * #p-cactions li a { background-color: white; } .ns-0 * #content div.thumb { border-color: white; } /**************************/ /* END LIGHT BLUE SECTION */ /**************************/ /* Display "From Wikipedia, the free encyclopedia" */ #siteSub { display: inline; font-size: 100%; font-weight: italic; } #bodyContent #siteSub a { color: #000; text-decoration: none; background-color: transparent; background-image: none; padding-right: 0; } /* Bold 'edit this page' link to encourage newcomers */ #ca-edit a { font-weight: bold !important; } /* Display "User $1, you are already logged in!" ([[MediaWiki:Alreadyloggedin]]) in red and bold */ div.alreadyloggedin { color: red; font-weight: bold; } @media print { /* Do not print edit link in templates using Template:Ed Do not print certain classes that shouldn't appear on paper */ .editlink, .noprint, .metadata, .dablink { display: none } } /* Style for "notices" */ .notice { text-align: justify; margin: 1em 0.5em; padding: 0.5em; } #disambig { border-top: 3px double #cccccc; border-bottom: 3px double #cccccc; } /* Accessibility experiment: make diff changes not just colour-based */ .diffchange { font-weight: bold; background-color: inherit; } td.diff-addedline, td.diff-deletedline, td.diff-context { font-size: 85%; color: inherit; } #pt-login { font-weight: bold; font-size: 100%; } form#userlogin { float: left; padding: 1em 1em .7em 1em; background-color: #ffffff; border: 2px solid #fc6; color: #000; margin-right: 2em; font-family: "Trebuchet MS", Verdana, Georgia, "sans-serif"; } form#userlogin table { float: left; background-color: #ffffff; color: #000; } p.error { font-weight: bold; } /* Class styles */ /* .toccolours added here because version in monobook/main.css wasn't being used by the print style */ .toccolours { border:1px doted #aaaaaa; background-color:#f9f9f9; padding:5px; font-size: 100%; } /* Experiment: slightly fade inactive tabs */ #p-cactions a { filter: alpha(opacity=80); } #p-cactions a:hover, #p-cactions .selected a { filter: none; } #p-nav h5 { display: none; } .portlet a { text-decoration: underline; font-size:100%; } #p-nav .pBody { padding-right: 0; } #p-nav a { display: block; width: 100%; } .portal-box { border: thin dotted #003366; padding: 0.5em; margin-bottom: 0.5em; } .portal-box h2 { color: white; background-color: #ffffff; border: 0; padding: 0.3em 0.5em 0.2em 1em; font-size: 1.2em; } .portal-box .editsection, .portal-box .editsection a { color: white; } div.thumb div div.thumbcaption { text-align: center; } #navbox ul li { list-style: none; margin-left: -1em; } #navtree ul { border-left: thin dotted gray; padding-left: .5em; } #my-buttons { padding: 0.5em; } #my-buttons a { color: black; background-color: #ccddee; font-weight: bold; font-size: 0.9em; text-decoration: none; border: thin #006699 outset; padding: 0 0.1em 0.1em 0.1em; } #my-buttons a:hover, #my-buttons a:active { background-color: #bbccdd; border-style: inset; } .pBody { padding: 0.3em 0.1em; -moz-border-radius-topright: .5em; } .portlet h5 { background-color: #e0e3e6; border: thin solid silver; -moz-border-radius-topleft: .7em; -moz-border-radius-topright: .7em; } #footer { display: none; } /* </pre> <nowiki>*/</nowiki> 32 sysop 2634 2005-02-05T11:27:53Z D.evil 7 /* tooltips and access keys */ ta = new Object(); ta['pt-userpage'] = new Array('.','Pagina mea de Utilizator'); ta['pt-anonuserpage'] = new Array('.','Pagina de utilizator pt. IP-ul de pe care editati '); ta['pt-mytalk'] = new Array('n','Pagina mea de Discutii'); ta['pt-anontalk'] = new Array('n','Discutie pt. editarile venit de la acest IP'); ta['pt-preferences'] = new Array('','Preferintele Mele'); ta['pt-watchlist'] = new Array('l','Lista paginilor pe care le urmaresti, pt. schimbari'); ta['pt-mycontris'] = new Array('y','Lista contributiilor Mele.'); ta['pt-login'] = new Array('o','Esti incurajat sa te LOGHEZI (vrem noi), desi nu e obligatoriu.'); ta['pt-anonlogin'] = new Array('o','Esti incurajat sa te LOGHEZI (vrem noi), desi nu e obligatoriu'); ta['pt-logout'] = new Array('o','Iesire Cont.'); ta['ca-talk'] = new Array('t','Discutie despre continutul acestei pagini.'); ta['ca-edit'] = new Array('e','Puteti edita aceasta pagina. Va rog sa dati un PreView inainte de salvare.'); ta['ca-addsection'] = new Array('+','Adauga un comentariu acestei discutii'); ta['ca-viewsource'] = new Array('e','Aceasta pagina este protejata, puteti doar sa ii vedeti sursa.'); ta['ca-history'] = new Array('h','Versiuni ( vechi ) ale acestei pagini.'); ta['ca-protect'] = new Array('=','Protejeaza aceasta pagina.'); ta['ca-delete'] = new Array('d','Sterge aceasta pagina.'); ta['ca-undelete'] = new Array('d','Restaureaza editarile acestei pagini, inainte sa fie stearsa.'); ta['ca-move'] = new Array('m','Muta aceasta pagina.'); ta['ca-nomove'] = new Array('','Nu ai accesul sa muti aceasta pagina.'); ta['ca-watch'] = new Array('w','Adauga aceasta pagina spre Monitorizare.'); ta['ca-unwatch'] = new Array('w','Scoate aceasta pagina de la Monitorizare.'); ta['search'] = new Array('f','Cauta in Acest Wiki'); ta['p-logo'] = new Array('','Pagina Principala'); ta['n-mainpage'] = new Array('z','Vizitati Pagina Principala'); ta['n-portal'] = new Array('','Despre Proiect. Ce poti face, unde poti gasii informatii.'); ta['n-currentevents'] = new Array('','Gaseste informatii de fundal, despre evenimentele curente.'); ta['n-recentchanges'] = new Array('r','Lista schimbarilor recente in Wiki'); ta['n-randompage'] = new Array('x','Incarca o pagina Aleatoare ! ( random )'); ta['n-help'] = new Array('','Locul unde poti Afla !'); ta['n-sitesupport'] = new Array('','Oferiti-ne un Support !'); ta['t-whatlinkshere'] = new Array('j','Lista tuturor Wiki-urilor, care au link aici.'); ta['t-recentchangeslinked'] = new Array('k','Schimbari recente in paginile link-ate de aici.'); ta['feed-rss'] = new Array('','Feed RSS pt. aceasta pagina ( recomandat )'); ta['feed-atom'] = new Array('','Feed ATOM pt. aceasta pagina ( recomandat )'); ta['t-contributions'] = new Array('','Vezi lista de contributii ale acestui utilizator.'); ta['t-emailuser'] = new Array('','Trimite un mail acestui utilizator.'); ta['t-upload'] = new Array('u','Incarca Imagini sau fisiere Media. ( video, audio, etc. )'); ta['t-specialpages'] = new Array('q','Lista tuturor paginilor Speciale.'); ta['ca-nstab-main'] = new Array('c','Vezi pagina de Continut.'); ta['ca-nstab-user'] = new Array('c','Vezi pagina Utilizatorului.'); ta['ca-nstab-media'] = new Array('c','Vezi pagina Media.'); ta['ca-nstab-special'] = new Array('','Aceasta este o pagina speciala. Nu puteti modifica continutul acestei pagini.'); ta['ca-nstab-wp'] = new Array('a','Vezi pagina proiectului.'); ta['ca-nstab-image'] = new Array('c','Vezi pagina de imagini.'); ta['ca-nstab-mediawiki'] = new Array('c','Vezi mesajele sistemului.'); ta['ca-nstab-template'] = new Array('c','Vezi Template-ul.'); ta['ca-nstab-help'] = new Array('c','Vezi pagina de Ajutor.'); ta['ca-nstab-category'] = new Array('c','Vezi pagina Categoriei.'); 43 sysop 2645 2005-02-05T19:06:32Z D.evil 7 Ne pare rau, deja ai creat $1 cont. Nu mai poti crea alte conturi. 47 sysop 2649 2005-02-05T19:07:43Z D.evil 7 Adauga Grup 52 sysop 2654 2005-02-05T19:08:06Z D.evil 7 Toate Articolele 53 sysop 2655 2005-02-05T19:09:17Z D.evil 7 Afisarea combinata, a upload-urilor, stergerilor, protectiilor, blocarilor, si log-uri ale sysop-ilor. Puteti selecta un anumit tip de log, pe baza de nume de utilizator, sau pagina afectata. 135 sysop 4732 2006-03-19T22:36:07Z Gangleri 9 from [[w:MediaWiki:Clearyourcache]] '''Notă:''' După salvare, trebuie să treceţi peste cache-ul browser-ului pentru a vedea modificările. '''Mozilla/Safari/Konqueror:''' ţineţi apăsat ''Shift'' în timp ce apăsaţi ''Reload'' (sau apăsaţi ''Ctrl-Shift-R''), '''IE:''' apăsaţi ''Ctrl-F5'', '''Opera:''' apăsaţi ''F5''. 151 sysop 2753 2005-01-15T19:21:56Z D.evil 7 Continutul este disponibil sub licenta $1. 154 sysop 2756 2005-01-15T19:36:40Z D.evil 7 <br />Reţineţi că toate contribuţiile la Wikipedia sunt considerate ca respectând licenţa GNU Free Documentation License (vezi $1 pentru detalii). Dacă nu doriţi ca ceea ce scrieţi să fie editat fără milă şi redistribuit în voie, atunci nu trimiteţi materialele respective aici.<br /> De asemenea, trimiţând aceste materiale aici vă angajaţi că le-aţi scris Dvs. sau că sunt copiate dintr-o sursă care permite includerea materialelor sub această licenţă.<br /> <strong>NU TRIMITEŢI MATERIALE PROTEJATE DE DREPTURI DE AUTOR FĂRĂ PERMISIUNE!</strong> 249 sysop 2851 2005-01-15T19:32:03Z D.evil 7 Sumar 259 sysop 4599 2006-01-15T08:58:56Z Gangleri 9 vineri vineri 263 sysop 2865 2005-01-15T19:27:10Z D.evil 7 <p> <table border="0" bgcolor="#FFFFFF"> <!-- SiteSearch Google --> <tr><td valign="top" align="center"> <a href="http://www.google.ro/"> <img src="http://www.google.ro/logos/Logo_40wht.gif" border="0" alt="Google" title="Google"> </a> </td> <td width="100%"> <form method=get action="http://www.google.ro/search"> <input type="text" name="q" size=31 maxlength=255 value="$1"> <input type="submit" name="btnG" value="Căutare în Google"> <input type="hidden" name="domains" value="http://ro.wikipedia.org"> <input type="hidden" name="ie" value="$2"> <input type="hidden" name="oe" value="$2"> <br> <font size=-1> <input type="radio" name="sitesearch" value="">WWW <input type="radio" name="sitesearch" value="http://ro.wikipedia.org" checked>http://ro.wikipedia.org </font> </form> </td></tr> <!-- SiteSearch Google --> <!-- Spacing --> <tr><td colspan=2>&nbsp;</td></tr> <!-- Spacing --> <!-- Yahoo search --> <tr><td valign="top" align="center"> <a href="http://search.yahoo.com/"> <img src="http://us.i1.yimg.com/us.yimg.com/i/us/search/ysan/ysanlogo.gif" border="0" alt="Yahoo!"vspace="5"> </a> </td> <td width="100%"> <form method=get action="http://search.yahoo.com/search"> <input type="hidden" name="x" value="op"> <input type="hidden" name="va_vt" value="any"> <input type="text" name="va" size="31" value="$1"> <input type="submit" value="Căutare în Yahoo!"> <br> <font size=-1> <input type="radio" name="vs" value="">WWW <input type="radio" name="vs" value="ro.wikipedia.org" checked>http://ro.wikipedia.org </font> </form> </td> </table> Poţi folosi următoarea legătură pentru a crea un articol cu acest titlu, sau pentru a edita respectivul articol în caz că există: <a href="/w/wiki.phtml?title=$1&action=edit">$1</a> <br><br> <b>Notă</b>: Îţi recomandăm să cauţi pe WikiBooks înainte de a crea un articol, pentru a evita duplicarea unuia existent, care ar putea avea alt nume. 337 sysop 4723 2006-03-09T20:00:55Z Gangleri 9 revert: Revision as of 25 June 2005 12:21; /^([a-z]+)(.*)$/sD 338 sysop 5901 2006-11-15T11:50:20Z Pv7721 124 Admins list -> Lista administratorilor Lista administratorilor 421 sysop 4598 2006-01-15T08:57:54Z Gangleri 9 luni luni 466 sysop 3068 2005-02-06T13:04:34Z D.evil 7 <div style="border: 1px solid #ccc; padding: 7px;">'''WikiBooks nu are încă un articol cu acest nume''' * Pentru a începe articolul, fă clic pe '''[{{SERVER}}{{localurl:{{NAMESPACE}}:{{PAGENAME}}|action=edit}} editează pagina asta]'''. * Poate există o intrare cu numele [[w:ro:{{PAGENAME}}|{{PAGENAME}}]] în proiectul nostru frate, în [http://ro.wikipedia.org Wikipedia Romania] </div> 533 sysop 3135 2005-02-11T23:33:39Z D.evil 7 - WikiBooks Romania 597 sysop 4661 2006-02-15T21:27:06Z Gangleri 9 Arată ultimele $1 modificări din ultimele $2 zile.<br />$3 Arată ultimele $1 modificări din ultimele $2 zile.<br />$3 613 sysop 3215 2005-02-07T07:02:19Z D.evil 7 Aceată pagină permite vizualizarea ultimelor modificări ale paginilor Wikipedia în română. [[Wikibooks:Bun Venit|Bun Venit pe Wikibooks]]! Nu ezitaţi să vizitaţi secţiunile de [[Wikibooks:întrebări frecvente|întrebări frecvente]], [[Wikibooks:politica|politica Wikibooks]] (în special [[Wikibooks:convenţii pentru denumiri|convenţii pentru denumiri]] şi [[Wikibooks:punct de vedere neutru|punct de vedere neutru]]), şi cele mai comune [[Wikibooks:greşeli frecvente|greşeli în Wikibooks]]. Este foarte important să nu adăugaţi în Wikipedia materiale protejate de [[drepturi de autor]]. Problemele legale rezultate ar putea prejudicia în mod serios proiectul în întregime, aşa că vă rugăm insistent să aveţi grijă să nu faceţi asta. Pt. alte probeleme [[Wikibooks:La Hanul lui Manuc|La Hanu` lui Manuc]] 643 sysop 4600 2006-01-15T08:59:47Z Gangleri 9 sâmbătă sâmbătă 673 sysop 4780 2006-04-03T06:46:40Z Gangleri 9 $6 utilizatorii anonimi $1 modificările minore | $2 roboţii | $3 utilizatorii înregistraţi | $6 utilizatorii anonimi<!-- | $4 modificările patrulate--> | $5 contribuţile proprii 681 sysop 5923 2007-01-05T22:19:24Z Romihaitza 67 Foundraiser over Jan 6, 2007 / infiintare Wikimedia Romania <div style="font-size:80%" align="center">Toţi utilizatorii înregistraţi sunt invitaţi să participe la dezbaterea publică a [[w:Wikipedia:Statutul propus al Asociaţiei Wikimedia România|propunerii de Statut al Asociaţiei Wikimedia România]].</div> 720 sysop 3322 2005-02-02T06:55:57Z D.evil 7 WikiBooks Romania 743 sysop 3345 2005-01-15T19:37:51Z D.evil 7 <!-- <p style="color:red; font-weight:bold;">NU FACEŢI TESTE AICI!</p> --> <div id="my-buttons"> <a href="javascript:insertTags('ă', '', '')" title="Introdu 'ă'">&nbsp;ă&nbsp;</a> <a href="javascript:insertTags('â', '', '')" title="Introdu 'â'">&nbsp;â&nbsp;</a> <a href="javascript:insertTags('î', '', '')" title="Introdu 'î'">&nbsp;î&nbsp;</a> <a href="javascript:insertTags('ş', '', '')" title="Introdu 'ş'">&nbsp;ş&nbsp;</a> <a href="javascript:insertTags('ţ', '', '')" title="Introdu 'ţ'">&nbsp;ţ&nbsp;</a> <a href="javascript:insertTags('Ă', '', '')" title="Introdu 'Ă'">&nbsp;Ă&nbsp;</a> <a href="javascript:insertTags('Â', '', '')" title="Introdu 'Â'">&nbsp;Â&nbsp;</a> <a href="javascript:insertTags('Î', '', '')" title="Introdu 'Î'">&nbsp;Î&nbsp;</a> <a href="javascript:insertTags('Ş', '', '')" title="Introdu 'Ş'">&nbsp;Ş&nbsp;</a> <a href="javascript:insertTags('Ţ', '', '')" title="Introdu 'Ţ'">&nbsp;Ţ&nbsp;</a> <a href="javascript:insertTags('†', '', '')" title="Introdu '†'">&nbsp;†&nbsp;</a> <a href="javascript:insertTags('<sub'+'>', '</sub>', 'indice')" title="Transformă textul selectat în indice">X<sub>2</sub></a> <a href="javascript:insertTags('<sup'+'>', '</sup>', 'exponent')" title="Transformă textul selectat în exponent">X<sup>2</sup></a> <a href="javascript:insertTags('„', '“', 'text')" title="Pune în ghilimele textul selectat">„ ...“</a> <a href="javascript:insertTags('{' + '{', '}}', '')" title="Pune între acolade duble textul selectat">{{}}</a> <a href="javascript:insertTags('<', '>', 'text')" title="Pune între semne de comparaţie textul selectat"><></a> <a href="javascript:insertTags('[' + '[', ']]', '')" title="Pune între paranteze drepte duble textul selectat">[[]]</a> <a href="javascript:insertTags('€', '', '')" title="Introdu simbolul monedei Euro">&nbsp;€&nbsp;</a> <a href="javascript:insertTags('<', '', '')" title="Introdu semnul 'mai mic'">&nbsp;<&nbsp;</a> <a href="javascript:insertTags('>', '', '')" title="Introdu semnul 'mai mare'">&nbsp;>&nbsp;</a> </div> Sumar 744 sysop 4597 2006-01-15T08:57:07Z Gangleri 9 duminică duminică 748 sysop 3350 2005-06-10T06:17:36Z D.evil 7 De la Wikibooks, o colecţie de manuale libere ! 760 sysop 4601 2006-01-15T09:00:26Z Gangleri 9 joi joi 791 sysop 4602 2006-01-15T09:01:02Z Gangleri 9 marţi marţi 918 sysop 4603 2006-01-15T09:01:51Z Gangleri 9 miercuri miercuri 941 sysop 3543 2005-02-05T19:11:05Z D.evil 7 Numele dvs. Adevarat* 944 5670 2006-07-10T23:32:39Z Gangleri 9 some duplicates [[Categorie:Ajutor]] __TOC__ ''Ca in orice comunitate - un administrator va avea puterea, ca orice user : de a edita pagini, de a adauga pagini, de a muta - si alte asemenea actiuni - oferite de interfata de user. Insa ca administrator - un anumit user - va putea in cele din urma sa BLOCHEZE unele articole de la modificare - va putea in cele din urma sa modereze articole / si cere ca un administrator sa se dedice in toata masura acestui proiect.'' Cererile de administratori vor fi aprobate doar userilor care : - au cat de cat o vechime in comunitate( 2 luni / 100 de contributii de calitate )<br /> - sunt vazuti in ochii comunitatii ca "oameni de calitate"<br /> - au la activ cel putin 5 carti publicate - de calitate ( egaleaza cele 100 de contributii de calitate)<br /> - se pot dedica intr-o masura mai mare acestui proiect numit [ro.wikibooks.org WikiBooks Romania]<br /> Cererile se fac de forma : USER ( : - spatiu - si 4 de ~ ) Pt. o lista a administratorilor : [[Special:Listadmins]]<br /> ==''[[Utilizator:D.evil|D.evil]] 14 Ian 2005 19:53 (UTC)''== Cred ca sunt in stare sa ma dedic TOTAL proiectului [ro.Wikibooks.org Wikibooks Romania] - avand atat timp liber la dispozitie - cat si documentatia aferenta - spre a face din acest proiect - unul dintre cele fruntase in .net. Voi oferii Romaniei - cea mai mare biblioteca de calitate "romaneasca" - posibila - cu o multitudine de carti din toate domeniile. :Hi. Since this project is rather small, I made D evi a sysop with no waiting for a full voting cession. In case of a problem with him being a sysop, please contact a steward on meta. Thanks. [[m:user:Anthere]] == ''[[Utilizator:Gangleri|Gangleri]] 25 July 2005 21:50 (UTC)'' == * Salut! Doresc să elaborez numeroase pagini legate de pătrate magice cunoscute din India din secolul 11 - secolul 12. Aceste pătrate au numeroase proprietăţi speciale atât din punct de vedere algebric cât şi prin varietatea formelor geometrice inherente. Stadiul proiectului poate fi urmărit atât la [[meta:User:Gangleri/tests/4x4 type square/reference]] cât şi la vichiul de testare [http://test.leuksman.com/index.php/User:Gangleri/tests/T '''FiverAlpha''' &ndash; User:Gangleri/tests/T] unde am dezvoltat numeroase formate speciale pentru această tematică. [[Utilizator:Gangleri|Gangleri]] [[wikipedia:ro:User:Gangleri|Gangleri]] | [http://ro.wikipedia.org{{localurl:User talk:Gangleri|action=history}} Di] | [[wikipedia:ro:{{ns:User_talk}}:Gangleri|D]] 25 July 2005 21:50 (UTC) :: '''Pro''' : [[Utilizator:D.evil|D.evil]] 26 July 2005 04:37 (UTC) avand in vedere contributiile pe care le ai pe celelalte wiki, sunt de acord sa devii administrator. ::answer to the note on my meta talk page : wait a week for opinion and when there is no opposition (or even support) drop stewards a note on votes for permission on meta. Cheers; [[m:user:anthere]] <!-- note: the links will be invalid if the project namespaces will change in other languages --> [[ar:ويكي الكتب:إداريون]] [[bg:Уикикниги:Администратори]] [[bs:Wikiknjige:Administracija]] [[ca:Viquillibres:Administradors]] [[cs:Wikiknihy:Správci]] [[cy:Wicillyfrau:Gweinyddwyr]] [[da:Wikibooks:Administratorer]] [[de:Wikibooks:Administratoren]] [[en:Help:Administrators]] [[eo:Vikilibroj:Administrantoj]] [[es:Wikilibros:Bibliotecarios]] [[fi:Wikikirjasto:Ylläpitäjät]] [[fr:Wikilivres:Administrateur]] [[gl:Wikibooks:Administradores]] [[he:ויקיספר:מפעיל מערכת]] [[hu:Wikikönyvek:Adminisztrátorok]] [[id:Wikibooks:Pengurus]] [[is:Wikibooks:Stjórnendur]] [[it:Wikibooks:Amministratori]] [[ja:Wikibooks:管理者]] [[la:Vicilibri:Administratores]] [[mi:Wikibooks:Administrators]] [[nl:Wikibooks:Moderator]] [[no:Wikibooks:Administratorer]] [[pl:Wikibooks:Administratorzy]] [[pt:Wikibooks:Administradores]] [[ru:Викиучебник:Администраторы]] [[simple:Wikibooks:Administrators]] [[sk:Wikibooks:Administrátori]] [[sv:Wikibooks:Administratörer]] [[th:Wikibooks:ผู้ดูแลระบบ]] [[tr:Vikikitap:Yöneticiler]] [[vi:Wikibooks:Người quản lý]] [[zh:Wikibooks:管理员]] 946 3548 2005-01-14T21:18:14Z D.evil 7 Imagine D.evil Imagine D.evil 948 3550 2005-01-14T22:09:39Z D.evil 7 Imagine D.evil #2 Imagine D.evil #2 951 3553 2005-06-29T06:43:10Z D.evil 7 Aceasta esta pagina generală de '''ajutor''' din Wikipedia. În funcţie de problema pe care o aveţi, alegeţi una dintre legăturile de mai jos: * [[w:ro:Wikipedia:Explorare|Cum explorez Wikipedia]] * [[w:ro:Wikipedia:Editare (interfaţa)|Pe ce apăs ca să editez]] (explicarea interfeţei) * [[w:ro:Wikipedia:Cum să editezi o pagină|Ce scriu ca să apară ce doresc]] (explicarea formatului surselor) * [[w:ro:Wikipedia:Manual de stil|Manual de stil]] (explicarea formatelor standard pentru diverse tipuri comune de date -- măsurători, titluri, localităţi, date, perioade, etc.) * [[w:ro:Wikipedia:Întrebări frecvente|Întrebări frecvente]] (o listă deja existentă) * [[w:ro:Wikipedia:Cafenea|Unde pot să întreb ceva]] (aici puteţi pune Dvs. întrebări în mod explicit despre orice neclaritatea aveţi în legătură cu orice subiect din lumea aceasta) * [[w:ro:Wikipedia:Cafenea|Unde pot să întreb lucruri legate strict de WikiBooks]] (aici puteţi pune Dvs. întrebări în mod explicit, '''referitoare numai la proiectul WikiBooks''') * [[w:ro:Wikipedia:Texte speciale|Texte speciale]] Texte speciale, cum ar fi anul curent, numărul de articole ş.a.m.d. * [[w:ro:Wikipedia:Mesaje speciale MediaWiki|Mesaje speciale MediaWiki]] Mesaje speciale, aşa cum este mesajul pentru cioturi sau cel cu articolul săptămânii [[cy:Wicipedia:Help]] [[da:Wikipedia:Hjælp]] [[de:Wikipedia:Hilfe]] [[el:Wikipedia:Help]] [[en:Wikipedia:Help]] [[eo:Vikipedio:Helpo]] [[es:Wikipedia:Ayuda]] [[fr:Wikipédia:Aide]] [[he:ויקיפדיה:עזרה]] [[it:Aiuto:Aiuto]] [[ja:Wikipedia:ヘルプ]] [[no:Wikipedia:Hjelp]] [[pl:Wikipedia:Pomoc]] [[simple:Wikipedia:Help]] [[sl:Wikipedija:Pomoč]] [[sr:Википедија:Помоћ]] [[sv:Wikipedia:Hjälp]] [[vi:Wikipedia:Trợ giúp]] [[zh-cn:Help:帮助]] [[zh-min-nan:Help:Bo̍k-lio̍k]] [[zh-tw:Help:幫助]] 952 3554 2005-01-15T10:20:13Z D.evil 7 Este foarte simplu să exploraţi Wikipedia, şi întreg sistemul este gândit cât mai intuitiv posibil. În funcţie de ce urmăriţi, puteţi alege una dintre următoarele metode, listate aici pentru referinţă: * Alegeţi orice legătură de pe pagina principală şi urmăriţi în continuare legăturile de la o pagină la alta; * Folosiţi caseta de căutare din menu pentru a identifica un articol anume; * Alegeţi un articol aleator folosind legătura Pagină aleatoare din menu; * Apăsaţi pe legătura Schimbări recente în menu pentru a vedea ce s-a mai schimbat de curând în Wikipedia; * Folosiţi funcţia de urmărire de articole şi apăsaţi în menu pe Articole pe care le urmăresc pentru a monitoriza articolele Dvs. de interes; * Folosiţi legătura contextuală Ce se leagă aici pentru a urmări legăturile inverse către articolul curent; * Vedeţi articolele nou create folosind legătura Pagini noi din menu; * Pentru o listă completă a paginilor, alegeţi legătura Pagini speciale din menu, iar în acea pagină alegeţi Toate paginile după titlu 953 3555 2005-01-15T10:21:04Z D.evil 7 Wikipedia permite editarea aproape oricărei pagini - de altfel, aceasta este principala calitate a proiectului din punct de vedere tehnic, calitatea care îl face un proiect colaborativ, comunitar. De aceea, primul pas este să învăţaţi să editaţi o pagină. Acest proces de învăţare este format din două părţi: în primul rând trebuie să ştiţi pe ce să apăsaţi pentru a edita o pagină, iar în al doilea rând să ştiţi ce să scrieţi pentru a obţine efectele scontate. În această pagină vom discuta numai prima parte a acestui proces, odată ce învăţaţi asta treceţi la pagina Cum să editezi o pagină pentru detalii legate de format. Să trecem la instrucţiunile propriu-zise. Pentru experimentele propuse mai jos vă recomandăm să deschideţi legătura Cutia cu nisip într-o fereastră nouă, şi să aplicaţi acolo cunoştinţele nou învăţate chiar pe măsură ce citiţi această pagină. Acea pagină e o pagină specială, destinată explicit experimentelor - acolo puteţi strica sau şterge orice fără grijă că distrugeţi munca cuiva. Aproape orice pagină din Wikipedia (inclusiv aceasta) conţine în partea de jos o legătură cu numele "Editează această pagină". Apăsând pe acea legătură ajungeţi pe o pagină care conţine nişte text informativ în partea de sus, după care urmează o casetă mare de text, şi în partea de jos încă nişte controale. În caseta mare de text veţi recunoaşte în general textul original al paginii, deşi uneori complicat de nişte caractere şi formate curioase. Deocamdată ignoraţi aceste complicaţii, în acest articol ne vom concentra numai asupra metodei practice de editare. Dacă deschideţi Cutia cu nisip în altă fereastră, cum recomandam mai sus, atunci puteţi experimenta cu textul paginii: mai întâi coborâţi în caseta de text până la sfârşitul textului (în general puteţi face asta uşor selectând caseta şi apoi apăsând simultan tastele CTRL şi END). Acum introduceţi două linii goale după ultima linie de text şi scrieţi câteva cuvinte de probă, cum ar fi "[Numele tău] a trecut pe aici!". Odată introdus un text de probă, puteţi cere o previzualizare a paginii apăsând pe butonul "Arată previzualizare" de sub caseta de text (faceţi asta acum). Dacă reuşiţi să vă identificaţi textul în pagina care rezultă, felicitări, aţi reuşit să vă scrieţi prima contribuţie în Wikipedia! Felicitările ca felicitările, dar după cum spune şi textul cu roşu de la începutul paginii, ce vedeţi nu este decât o previzualizare, nu aţi reuşit decât ce spuneam mai sus, să scrieţi primul text în Wikipedia, dar nu şi să-l salvaţi în Wikipedia. Diferenţa dintre cele două este că în acest moment doar Dvs. vedeţi rezultatul modificărilor pe care le-aţi făcut, însă dacă altcineva vizitează pagina pe care tocmai o editaţi o să vadă versiunea dinainte de modificările pe care tocmai le-aţi făcut. Observaţi că fereastra în care aţi ajuns continuă să conţină caseta de editare de text în partea de jos. Pentru a salva efectiv modificările, trebuie să apăsaţi pe butonul alăturat "Salvează pagina" (NU faceţi asta acum!). Ca un editor care se respectă, este elegant să adăugaţi un rezumat al modificărilor pe care le faceţi unui text. Acest pas nu este necesar din punct de vedere tehnic, însă este un gest de curtoazie pentru ceilalţi contribuitori. Pentru a termina acest exerciţiu, introduceţi-vă numele (sau un pseudonim, nu contează, e important doar să recunoaşteţi textul pe care-l scrieţi) în caseta mică de text intitulată "Sumar" care se află imediat sub caseta mare de text în josul paginii. Acum apăsaţi în sfârşit pe butonul "Salvează pagina". Acum aţi ajuns la pagina pe care aţi editat-o, însă de data aceasta este "pe bune": nu mai sunteţi în mod editare, caseta mare de text nu mai apare, nici textul cu roşu: aceasta nu este o previzualizare, ci este rezultatul final. Reuşiţi să vă regăsiţi textul în pagină? FELICITĂRI! Acum chiar v-aţi lăsat definitiv amprenta în Wikipedia: textul pe care tocmai l-aţi scris va apărea oricui vizitează acea pagină! Să vedem acum ce era cu sumarul acela. Dacă apăsaţi pe legătura "Versiuni mai vechi" a paginii respective (legătura apare în partea de jos a paginii, după text), veţi observa că ultima editare (sau printre ultimele - lista este ordonată de sus în jos de la cea mai nouă la cea mai veche versiune) apare textul pe care l-aţi scris ca sumar. Dacă o să vă uitaţi la restul listei în jos o să vedeţi cât de comod este să vă daţi seama cine ce a făcut dacă a existat un sumar reprezentativ al modificărilor. Ce aţi văzut mai sus a fost lista versiunilor unei anume pagini. Acum să vedem istoria recentă a întregii Wikipedia: apăsaţi pe legătura Schimbări recente din menu-ul Wikipedia (sub caseta de căutare intitulată "Găseşte", undeva în partea de sus a paginii). Aici vedeţi ultimele modificări în întreaga Wikipedia, ordonate la fel ca mai adineauri (cele mai recente sunt cele mai de sus). Observaţi că apăreţi şi aici, şi apare şi aici sumarul editărilor, aşa cum l-aţi scris mai devreme. Gata, acum aţi învăţat elementele de bază ale editării în Wikipedia, puteţi trece la pasul doi: învăţaţi care este formatul surselor Wikipedia în pagina Cum să editezi o pagină. Este recomandat să citiţi măcar o dată şi acea pagină, chiar dacă nu reţineţi decât puţin din ea la prima citire - veţi şti ce se poate face, şi veţi şti unde să căutaţi informaţiile. În mod ideal ar trebui să experimentaţi formatele descrise acolo tot în Cutia cu nisip - puteţi folosi la infinit funcţia de previzualizare fără a afecta pagina respectivă, verificându-vă astfel succesul fără a vă plimba între pagina de editare şi pagina finală. 955 3556 2005-01-15T10:28:04Z D.evil 7 __FARACUPRINS__ __FARAEDITSECTIUNE__ [[da:Wikipedia:Stilmanual]] [[en:Wikipedia:Manual of Style]] [[es:Wikipedia:Manual de Estilo]] [[zh:Wikipedia:&#26684;&#24335;&#25351;&#21335;]] '''Manualul de stil''' a fost creat pentru a vă asista în crearea şi editarea paginilor. Consideraţi-l ca pe un îndrumar, o colecţie de sugestii, nu are un caracter de constrângere atât cât are scopul de a vă clarifica îndoielile legate de formatare. ''Reţineţi întotdeauna că fondul este mai important decât forma - un articol clar, riguros, documentat şi prezentat fără părtinire, însă formatat altfel decât se specifică în acest "manual" este considerabil mai valoros decât un articol fără calităţile de fond, dar respecând riguros sugestiile prezentate aici.'' Pentru modalitatea tehnică de producere a diverselor stiluri recomandate aici, vezi articolul [[Wikipedia:Cum să editezi o pagină|Cum să editezi o pagină]]. == Diacritice == Toate articolele de pe Wikipedia în limba română trebuie să conţină [[diacritice]] acolo unde este cazul. Motivul este simplu: [[Wikipedia:limba română conţine diacritice|limba română conţine diacritice]]. == Începutul unui articol == Titlul unui articol trebuie să apară '''aldin''' (îngroşat) pe prima linie. Titlul sau subiectul unui articol este în general parte din prima frază a unui articol în mod natural, însă unele articole au pur şi simplu nume. * '''Teorema lui Pitagora''' are numele şi îi este atribuită filozofului şi matematicianului grec [[Pitagora]]. ** <nowiki>'''Teorema lui Pitagora''' are numele şi îi este atribuită filozofului şi matematicianului grec [[Pitagora]].</nowiki> * '''Tom şi Jerry''' - pereche apărută în ''Viaţa în Londra'' a lui [[Pierce Egan]]. ** <nowiki>'''Tom şi Jerry''' - pereche apărută în ''Viaţa în Londra'' a lui [[Pierce Egan]]</nowiki>. Dacă obiectul articolului este cunoscut sub mai multe nume, toate acestea trebuie să fie accentuate: * '''Hidroxid de sodiu''' ( [[sodiu|Na]][[oxigen|O]][[hidrogen|H]] ), cunoscut şi ca '''sodă caustică''' sau '''leşie'''. ** <nowiki>'''Hidroxid de sodiu''' ([[sodiu|Na]][[oxigen|O]][[hidrogen|H]]), cunoscut şi ca '''sodă caustică''' sau '''leşie'''.</nowiki> În general este preferabil să se stabilească contextul generic al articolului încă din primele cuvinte: * În [[fizica cuantică]], '''principiul lui Heisenberg''' ** <nowiki>În [[fizica cuantică]], '''principiul lui Heisenberg'''</nowiki> :Vezi şi [[Wikipedia:Manual de stil (titluri)]], [[Wikipedia:Convenţii pentru denumiri]] == Articole biografice == Iată câteva cazuri comune de listări biografice: * '''Carl Sandburg''' ([[6 ianuarie]] [[1878]] - [[22 iulie]] [[1967]]) * '''Seamus Heaney''' (născut [[13 aprilie]] [[1939]]) Pentru alte formate vezi [[Wikipedia:Manual de stil (biografii)]] == Date, numere, greutăţi şi dimensiuni == Vezi [[Wikipedia:Manual de stil (date şi numere)]] == Titluri de secţiune == Pentru titluri de secţiune folosiţi formatul ==, nu <nowiki>'''</nowiki>. Pentru detalii vezi [[Wikipedia:Manual de stil (titluri de secţiune)]] Dacă titlurile rezultate vi se par prea mari vizual, aceasta este o problemă estetică, nu de conţinut - este mai important ca secţiunile să fie structurate corect decât să arate pe gustul tuturor (este greu de găsit un format vizual care să satisfacă pe toată lumea datorită diferenţelor obiective de context - browser, mărime de ecran, configurare, etc). Avantajele folosirii formatului == pentru titlurile de secţiune derivă din faptul că Wikipedia recunoasşte liniile formatate corect ca titluri. Astfel, utilizatorii care decid să activeze această opţiune vor avea titlurile numerotate automat de către Wikipedia, textele din titlurile astfel formatate vor avea prioritate în funcţiile de căutare (inclusiv la indexarea de către motoare de căutare, cum ar fi Google), şi în plus structurează pagina vizual mai bine decât simpla utilizare a accentuărilor. Evitaţi să introduceţi link-uri în titluri, unii utilizatori vor avea probleme de compatibilitate. Cel mai bine este să introduceţi astfel de link-uri în primul paragraf de după titlu. == Liste == Vezi [[Wikipedia:Manual de stil (liste)]] == Titluri de lucrări == Vezi [[Wikipedia:Manual de stil (titluri)]] (este vorba despre formatarea titlurilor de cărţi, filme, melodii, etc). == Adnotări == Imaginile trebuie să fie adnotate dacă nu sunt deja adnotate (cum este de pildă cazul fotografiilor de album; practica în sine nu este recomandată fiindcă presupune includerea textului în imagine într-o anume limbă, dar este acceptată). Adnotările trebuie făcute cu italice, folosind text normal acolo unde ar apărea italice în mod normal: * ''O mare parte a populaţiei în vârstă a Rusiei este nostalgică după epoca lui Stalin'' ** <nowiki>''O mare parte a populaţiei în vârstă a Rusiei este nostalgică după epoca lui Stalin''</nowiki> * ''Al Johnson în'' Cântăreţul de jazz ** <nowiki>''Al Johnson în'' Cântăreţul de jazz</nowiki> == Stiluri pentru discutat cuvinte == Atunci când în discuţie este un cuvânt oarecare, evidenţiaţi-l cu italice pentru claritate: * Cuvântul ''mulţumesc'' provine din prescurtarea expresiei ''la mulţi ani'' ** <nowiki>Cuvântul ''mulţumesc'' provine din prescurtarea expresiei ''la mulţi ani''</nowiki> * Litera ''E'' este cea mai frecventă literă în [[limba engleză]] == Reguli de punctuaţie == În general, folosiţi [[reguli de punctuaţie|regulile normale de punctuaţie]] ale limbii române literare. Câteva sublinieri cu caracter tehnic, specifice Wikipedia, ale regulilor din articolul menţionat: * Folosiţi întotdeauna ghilimele pentru citate de orice natură - folosirea apostrofurilor în loc de ghilimele ('gaiţă' în loc de "gaiţă") va face textul dintre apostrofuri să nu fie găsit la căutări decât dacă se cere în mod explicit căutarea lui între apostrofuri, ceea ce nu este cazul dacă folosiţi ghilimele. Motivul este foarte logic: în toate limbile în care este folosit, apostroful este parte din cuvinte, nu are rol "oficial" de ghilimele, deşi se întâmplă să fie folosit pentru asta ocazional (de exemplu l'accent în franceză, it's în engleză sau D'ale carnavalului în română). * Spre deosebire de regulile oficiale ale limbii române, pentru uniformitate şi pentru a evita complicaţii ulterioare, folosiţi întotdeauna apostrofuri şi ghilimele drepte în articolele din Wikipedia (' şi ") în loc de apostrofuri şi ghilimele "curbate" (smart quotes), sau apostroful invers (‘ ’ “ ” `). Dacă folosiţi Microsoft Word pentru editare şi apoi copiaţi şi lipiţi textul în Wikipedia, nu uitaţi să configuraţi Word-ul să nu folosească astfel de ghilimele şi apostrofuri (opţiunea respectivă se găseşte în meniul AutoFormatare în versiunea română de Word, AutoEdit, dacă folosiţi versiunea engleză de Word). == Stilul ştiinţific == * Pentru unităţi de măsură folosiţi '''''întotdeauna''''' unităţile din [[SI]]. Nu este necesar să convertiţi unităţile de măsură în unităţi imperiale nici măcar cu titlu informativ, afară de cazul că valorile imperiale ale măsurătorilor respective au vreo importanţă anume în context. Motivul este că prea puţini vorbitori de română sunt mai familiarizaţi cu unităţile imperiale decât cu cele din SI, deci nu are rost să aglomeraţi articolul cu date inutile. Dacă traduceţi articole din engleză în care se folosesc unităţi imperiale, folosiţi această [http://www.onlineconversion.com/ pagină de conversii] pentru a le traduce în unităţi SI. * Pentru compuşi chimici folosiţi întotdeauna formula chimică a compusului, în afară de titlul articolului şi prima frază de prezentare, unde este recomandată listarea tuturor numelor sub care este cunoscut compusul (vezi şi exemplul de mai sus cu acidul sulfuric). * Pentru grupurile elementelor din tabelul lui Mendeleev, sper să vină cineva cu cunoştinţe de chimie să facă o recomandare (i.e. să editeze acest paragraf). În varianta engleză a acestei pagini se recomandă folosirea terminologiei "noi" (notaţie cu cifre arabe, "Grupa 4") în loc de cea veche (cu numere romane, "Grupa IV"), însă nu sunt în măsură să adaptez această recomandare, fiindcă nu sunt la curent cu tendinţa în România. --[[Utilizator:Gutza|Gutza]] 00:01 17 Jul 2003 (UTC) * Pentru matematici şi formule matematice vezi [[Wikipedia:Manual de stil (matematică)]] == Citate == Vezi [[Wikipedia:Citează sursele]] == Link-uri libere == Este încurajată folosirea aşa-numitelor "link-uri libere" către alte articole, cum ar fi <nowiki>[[România]]</nowiki>. Folosiţi astfel de link-uri cu judecată, pentru toţi termenii şi cuvintele ale căror articole aferente merită citite pentru a pătrunde articolul la care lucraţi. Totuşi nu exageraţi, nu creaţi link-uri pentru absolut fiecare apariţie a unui aceluiaşi termen. În mod oficial se recomandă ca link-ul să apară doar la prima folosire a unui termen, însă dacă aveţi un articol lung şi un anume termen apare doar de câteva ori la distanţe considerabile, puteţi să faceţi link-uri de mai multe ori. Ca de obicei, folosiţi-vă judecata pentru a face articolul clar şi uşor de folosit fără a-l aglomera inutil. Link-urile care respectă [[Wikipedia:Convenţii pentru denumiri|convenţiile pentru denumiri]] au cele mai mari şanse să devină valide, şi în plus ajută editorii să creeze articole cu nume valide dacă articolul nu există deja. Este încurajată şi folosirea link-urilor cu nume schimbat dacă aceasta face textul mai fluent ("Încercaţi să respectaţi <nowiki>[[Wikipedia:Convenţii pentru denumiri|convenţiile pentru denumiri]]</nowiki>" în loc de "Încercaţi să respectaţi regulile listate în articolul <nowiki>[[Wikipedia:Convenţii pentru denumiri]]</nowiki>). Astfel de link-uri sunt încurajate numai dacă forma vizibilă a link-ului lasă de înţeles care este conţinutul paginii la care se face referire fără a fi nevoie ca aceasta să fie vizitată - şi aici scopul este uşurinţa de folosire, chiar dacă în defavoarea formei. Încercaţi să creaţi link-uri corecte. Dacă aţi făcut un link şi articolul nu pare să existe, verificaţi executând o căutare - e posibil ca articolul să existe dar să aibă numele puţin diferit. == Referinţe informative == De multe ori este necesară crearea unor referinţe informative în afara textului articolului. De obicei sunt preferate formele :Vezi şi [[limba engleză]], [[limba română]] pentru liste scurte, sau creaţi o secţiune separată intitulată ''Alte legături'' pentru liste mai consistente, de obicei la sfărşitul articolului (pentru un exemplu vezi ultima secţiune a acestui articol). == Legăturile externe == Wikipedia nu este o colecţie de link-uri, şi articolele care conţin numai link-uri externe sunt descurajate. Cu toate acestea, link-urile către site-uri care conţin informaţii mai detaliate asupra subiectului sunt binevenite, cu atât mai mult dacă site-ul respectiv a fost o sursă consistentă de date pentru articolul în cauză. Pentru posibilităţile de formatare a link-urilor externe vezi [[Wikipedia:Cum să editezi o pagină]]. Forma preferată de link este cea în care adresa efectivă este ascunsă şi înlocuită de un text explicativ ([http://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Recentchanges Schimbări recente pe Wikipedia] în loc de http://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Recentchanges), deoarece în cele mai multe cazuri adresele sunt neinformative şi inestetice. Informaţia despre adresa efectivă nu se pierde nici în cazul tipăririi articolului, deoarece formatul pentru tipărire conţine şi adresa chiar în cazul în care aceasta este ascunsă în mod normal. Dacă este fezabilă fără a afecta calitatea articolului, cea mai elegantă soluţie de a lista legăturile externe este includerea lor într-o secţiune separată la sfârşitul articolului: <nowiki>== Legături externe ==</nowiki><br> <nowiki>* [http://www.google.com/ Google]</nowiki><br> <nowiki>* [http://www.yahoo.com/ Yahoo]</nowiki> == Nu exageraţi == Scopul principal al acestui proiect este claritatea şi uşurinţa de folosire. Nu folosiţi combinaţii complexe de stiluri pentru a face articolul la care lucraţi să devină cel mai "frumos" articol din Wikipedia. Un articol în care informaţia este bine structurată, clară şi lizibilă este mai valoros decât unul la care se minunează toată lumea cum a putut fi imaginat vizual. == Alte legături == Pentru alte sugestii legate de editarea articolelor din Wikipedia, vezi şi următoarele surse de informaţie: * [[Wikipedia:Bun venit|Bun venit pe Wikipedia]] este o introducere pentru nou veniţi * [[Wikipedia:Politica|Politica Wikipedia]] exprimă politica generică a Wikipedia * [[Wikipedia:Nu ezitaţi să editaţi|Nu ezitaţi să editaţi]] arată care ar trebui să fie atitudinea unui utilizator în privinţa editării articolelor existente * [[Wikipedia:Greşeli frecvente|Greşeli frecvente]] este o pagină în care sunt identificate cele mai frecvente greşeli făcute de nou-veniţi pe Wikipedia * [[Wikipedia:Cum să editezi o pagină|Cum să editezi o pagină]] explică partea tehnică a obţinerii stilului dorit * [[Wikipedia:Articolul ciot perfect|Cioturi]] arată care este minimul de date pe care ar trebui să-l conţină un articol [[Categorie:Ajutor|Manual de stil]] 956 3557 2005-05-20T20:43:59Z D.evil 7 __NOEDITSECTION__ Absolut orice vorbitor de limbă română care nu este analfabet este de acord că limba română conţine diacritice. Cu toate acestea, majoritatea utilizatorilor români de calculator încearcă să evite folosirea acestora în medii informatice, în măsura posibilului. Acest articol discută acest fenomen atât în sens generic cât şi în legătură cu Wikipedia în limba română. ===Cauzele=== Cea mai imediată cauză a evitării folosirii diacriticelor în limba română în mediul informatic este lipsa obişnuinţei: atât lipsa obişnuinţei de a scrie cât şi lipsa obişnuinţei de a citi diacritice în medii informatice. Evident, din cele două rezultă un cerc vicios: cei care creează situri în română nu scriu cu diacritice fiindcă nu sunt obişnuiţi s-o facă, cei care citesc situri îşi pierd obişnuinţa firească de a le folosi, când ajung să creeze sau să contribuie la situri în română o fac fără a folosi diacritice; astfel se închide cercul. Acest cerc a fost însă iniţiat în anii 1980 când au pătruns în România primele calculatoare. Foarte primitive faţă de standardele actuale, acestea nu permiteau sub nici o formă scrierea cu diacritice româneşti. Evident nu existau nici tastaturi româneşti în acest context. Spre sfârşitul anilor 1980, odată cu întroducerea PC-urilor a apărut conceptul diacriticelor localizate în ASCII. Din păcate sistemul era greoi, suportul pentru scriere în română limitat, tastaturile româneşti încă inexistente şi interesul practic absent. Spre sfârşitul anilor 1990 a fost însă introdus sistemul Unicode de codificare a caracterelor; acesta permite flexibilitate practic nelimitată în combinarea textelor în diverse limbi, astfel creându-se bazele practice şi pentru folosirea diacriticelor în limba română. Cu toate acestea, cercul vicios psihologic descris în paragraful anterior este încă destul de puternic pentru a face situri respectabile de pe piaţa românească să continue să ignore folosirea diacriticelor şi pe consumatori să nu ia în seamă această lipsă. ===Efectele=== Cel mai evident efect în lumina capitolului anterior este continuarea cercului vicios: atâta timp cât foarte puţină lume va folosi în mod curent diacriticele, utilizatorii noi vor învăţa să le ignore. Efectul practic al nefolosirii diacriticelor este ambiguitatea ("un tanc de 12 ani", "un roman nascut la Roma", etc.) şi lipsa de profesionalism în cazul aplicaţiilor comerciale. Şi mai important pe termen lung, aceasta duce la lipsa de standardizare internă - dacă nimeni nu foloseşte diacritice, standardele sunt impuse în lipsă de sugestii de către foruri internaţionale, nu de ergonomia practică a folosirii unei tastaturi româneşti. Aceasta adânceşte şi mai puternic tendinţa de a evita folosirea practică a diacriticelor. ===Diacriticele în Wikipedia=== Wikipedia este o enciclopedie. Nu este admisibil ca o enciclopedie să folosească alte reguli de scriere decât regulile limbii în care este scrisă. Drept urmare, articolele din Wikipedia în limba română trebuie în mod necesar să conţină diacritice. Aceasta nu este o chestiune discutabilă, cuvinte ca "stiinta", "pamant" sau "invatatoare" nu există în limba română. Capitolele anterioare încearcă să explice fenomenul datorită căruia mulţi contribuitori ai Wikipedia în română au o reticenţă practică în a folosi diacriticele în limba română. Dacă sunteţi unul dintre aceştia, capitolele de mai sus sunt destinate să vă arate că lipsa diacriticelor este artificială şi aleatorie în scris, nu prezenţa şi utilizarea lor curentă. Dacă nu vă este la îndemână standardul oficial al tastaturii româneşti, puteţi încerca să folosiţi această variantă de aranjare a tastaturii (http://www.moongate.ro/products/Romanian_Keyboard/) dacă folosiţi Windows XP sau mai nou ca sistem de operare. 957 3558 2005-01-15T10:37:05Z D.evil 7 Această pagină conţine lista completă a textelor speciale din Wikipedia în limba română. Toate textele speciale pot apărea în orice poziţie în sursa articolului, mai puţin primul (#redirect) care trebuie în mod necesar să fie la începutul paginii pentru a avea efect. Vezi şi pagina [[Wikipedia:Mesaje speciale MediaWiki]] pentru mesaje MediaWiki. * '''<nowiki>#redirect</nowiki>''' - dacă apare acest text special la începutul unei pagini, combinat cu o legătură către un articol face ca utilizatorul care ajunge la pagina respectivă să fie redirectat în mod automat către articolul din legătură. :: ''Exemplu:'' #redirect [[România]] * '''<nowiki>__FARACUPRINS__</nowiki>''' - tabelul de cuprins care apare în mod normal nu va mai apărea. * '''<nowiki>__FARAEDITSECTIUNE__</nowiki>''' - legăturile de forma "[editează]" care apar în mod normal în dreapta titlului fiecărei secţiuni nu vor mai apărea. * '''<nowiki>{{NUMARLUNACURENTA}}</nowiki>''' - în locul acestui text special va apărea luna curentă ca număr (1..12) :: ''Exemplu:'' {{NUMARLUNACURENTA}} * '''<nowiki>{{NUMELUNACURENTA}}</nowiki>''' - în locul acestui text special va apărea luna curentă ca nume (ianuarie..decembrie) :: ''Exemplu:'' {{NUMELUNACURENTA}} * '''<nowiki>{{NUMARZIUACURENTA}}</nowiki>''' - în locul acestui text special va apărea ziua curentă din lună (1..31) :: ''Exemplu:'' {{NUMARZIUACURENTA}} * '''<nowiki>{{NUMEZIUACURENTA}}</nowiki>''' - în locul acestui text special va apărea ziua curentă din săptămână ca nume (Luni..Duminică) :: ''Exemplu:'' {{NUMEZIUACURENTA}} * '''<nowiki>{{ANULCURENT}}</nowiki>''' - în locul acestui text special va apărea anul curent :: ''Exemplu:'' {{ANULCURENT}} * '''<nowiki>{{ORACURENTA}}</nowiki>''' - în locul acestui text special va apărea ora curentă [[GMT]] :: ''Exemplu:'' {{ORACURENTA}} * '''<nowiki>{{NUMARDEARTICOLE}}</nowiki>''' - în locul acestui text special va apărea numărul curent de articole din Wikipedia în limba română :: ''Exemplu:'' {{NUMARDEARTICOLE}} * '''<nowiki>{{NUMELUNACURENTAGEN}}</nowiki>''' - în locul acestui text special va apărea numele generic (în engleză) al lunii curente :: ''Exemplu:'' {{NUMELUNACURENTAGEN}} [[Categorie:Ajutor|Texte speciale]] 958 3559 2005-01-15T10:37:54Z D.evil 7 Aceasta este lista tuturor mesajelor create după instalarea [[en:Wikipedia:MediaWiki namespace|MediaWiki namespace]]. Mesajele originale pot fi găsite la [[en:Wikipedia:MediaWiki namespace text]]. Puteţi afla mai multe despre domeniul MediaWiki pe această pagină în engleză: [[meta:MediaWiki namespace|MediaWiki namespace]]. Vezi şi [[Wikipedia:Texte speciale]] pentru mesaje speciale Wikipedia. Pentru a crea un nou mesaj special, nu este nevoie decât să creaţi o pagină în domeniul MediaWiki (cu alte cuvinte numele paginii trebuie să înceapă cu "MediaWiki:"), după care scrieţi în continuarea numelui un nume pentru mesajul special. Există două metode de a include mesajele speciale în articole, folosind <tt>SUBST</tt> sau <tt>MSJ</tt>. <tt>SUBST</tt> copiază textul mesajului în articol, în vreme ce <tt>MSJ</tt> înlocuieşte în mod dinamic textul mesajului în articol. Diferenţa este mai uşor de explicat presupunând un articol în care s-a folosit un mesaj al cărui text a fost ulterior modificat în domeniul MediaWiki: dacă mesajul a fost inclus folosind <tt>MSJ</tt> atunci noul mesaj apare în cadrul articolului, în vreme ce dacă s-a folosit <tt>SUBST</tt> atunci articolul nu este afectat retroactiv de schimbarea textului mesajului. Ca idee, mesajele scurte, efemere ar trebui incluse folosind <tt>SUBST</tt> deoarece acesta produce un mesaj uşor de văzut şi de şters în sursa articolului, în timp ce mesajele de durată care pot rămâne şi luni de zile ataşate articolului ar trebui incluse cu <tt>MSJ</tt>. <table border=1> <tr><th>Discuţie<th>Nume <th>Textul curent<th>Unde <tr><td>[[MediaWiki talk:Ciot|Discuţie]]<td><nowiki>{{</nowiki>msj:[[MediaWiki:Ciot|ciot]]}} <td>{{MSJNOU:Ciot}} <td>Sfârşitul<br>articolului <tr><td>[[MediaWiki talk:vpş|Discuţie]]<td><nowiki>{{</nowiki>subst:[[MediaWiki:vpş|vpş]]}} <td>{{MSJNOU:vpş}} <td>Începutul<br>articolului <tr><td>[[MediaWiki talk:PDVN|Discuţie]] <td><nowiki>{{</nowiki>SUBST:[[MediaWiki:PDVN|PDVN]]}}<br><nowiki>{{</nowiki>subst:[[MediaWiki:PDVN|PDVN]]}} <td>{{MSJNOU:PDVN}}<td>Începutul<br>articolului <tr><td>[[MediaWiki talk:deambig|Discuţie]]<td><nowiki>{{</nowiki>MSJ:[[MediaWiki:deambig|deambig]]}} <td>{{MSJNOU:deambig}}<td>Sfârşitul<br>articolului <tr><td>[[MediaWiki talk:spoiler|Discuţie]]<td><nowiki>{{</nowiki>MSJ:[[MediaWiki:spoiler|spoiler]]}} <td>{{MSJNOU:spoiler}} <td>Spre începutul<br>articolului <tr><td>[[MediaWiki talk:ipş|Discuţie]]<td><nowiki>{{</nowiki>SUBST:[[MediaWiki:ipş|ipş]]}} <td>{{MSJNOU:ipş}} <td>Începutul<br>articolului <tr><td>[[MediaWiki talk:CompactTOC|Talk]]<td><nowiki>{{</nowiki>subst:[[MediaWiki:CompactTOC|compactTOC]]}} <td>{{MSGNW:CompactTOC}}<td>Articles<br>near top <tr><td>[[MediaWiki talk:Test|Talk]]<td><nowiki>{{</nowiki>subst:[[MediaWiki:Test|test]]}} <td>{{MSGNW:test}} <td>Talk<br>varies <tr><td>[[MediaWiki talk:Legal|Talk]]<td><nowiki>{{</nowiki>msg:[[MediaWiki:Legal|legal]]}} <td>{{MSGNW:legal}} <td>Articles<br>near top <tr><td>[[MediaWiki talk:Medical|Talk]]<td><nowiki>{{</nowiki>msg:[[MediaWiki:Medical|medical]]}} <td>{{MSGNW:medical}} <td>Articles<br>near top <tr><td>[[MediaWiki talk:1911|Talk]]<td><nowiki>{{</nowiki>subst:[[MediaWiki:1911|1911]]}} <td>{{MSGNW:1911}} <td>Articles<br>near bottom <tr><td>[[MediaWiki talk:risk|Talk]]<td><nowiki>{{</nowiki>msg:[[MediaWiki:risk|risk]]}} <td>{{MSGNW:risk}} <td>Articles<br>near top <tr><td>[[MediaWiki talk:inuse|Talk]]<td><nowiki>{{</nowiki>msg:[[MediaWiki:inuse|inuse]]}} <td>see message [[MediaWiki:inuse|inuse]], includes table that doesn't render well.<td>Articles<br> top <tr><td>[[MediaWiki talk:Opentask|Talk]]<td><nowiki>{{</nowiki>msg:[[MediaWiki:Opentask|opentask]]}} <td>To-do list updated as necessary <td>Talk<br>middle <tr><td>[[MediaWiki talk:Mnl|Talk]]<td><nowiki>{{</nowiki>subst:[[MediaWiki:Mnl|mnl]]}} <td>template/example for external links section for municipalities in the Netherlands, for use with subst only, because it requires editing (experimental) <td>end <tr><td>[[MediaWiki talk:ilcomment|Talk]]<td><nowiki>{{</nowiki>subst:[[MediaWiki:ilcomment|ilcomment]]}} <td>{{MSGNW:ilcomment}}<td>Before interlanguage links <tr><td>[[MediaWiki talk:FOLDOC|Talk]]<td><nowiki>{{</nowiki>subst:[[MediaWiki:FOLDOC|FOLDOC]]}} <td>{{MSGNW:FOLDOC}}<td>Articles<br>near bottom <tr><td>[[MediaWiki talk:battles|Talk]]<td><nowiki>{{</nowiki>msg:[[MediaWiki:battles|battles]]}}<td>[[History]] -- [[Military history]] -- [[List of battles]]<td>Articles<br>at top </table> [[Categorie:Ajutor|Mesaje speciale MediaWiki]] [[da:Wikipedia:Brugerdefinerede beskeder]] [[de:Wikipedia:MediaWiki-Textbausteine]] [[simple:Wikipedia:MediaWiki custom messages]] [[zh:Wikipedia:MediaWiki&#23450;&#21046;&#28040;&#24687;]] [[en:Wikipedia:MediaWiki_custom_messages]] 960 3560 2005-05-20T09:00:03Z D.evil 7 <center>'''''Ajuta la dezvoltarea ro.WikiBooks.org'''''</center> <br /> <i>Wikibooks - este un proiect [http://en.wikimedia.org WikiMedia] - inceput pe 10 Iulie 2003. Varianta .ro a WikiBooks - este inca in primii ani ai existentei - deci VA chemam - la dezvoltarea WikiBooks Romania (http://ro.wikibooks.org) - in cel mai mare proiect Open Manual - existent.</i><br /><br /> ''Dezvoltarea inseamna :''<br /> - traducerea unor carti deja existente pe celelalte wikibooks.org<br /> - transcrierea unor carti PERSONALE - pe care le aveti in biblioteca - sau format electronic ( e-book, pdf, chm, Microsoft Reader )<br /> - publicare de articole - aprecieri critice - ale unor manuale DEJA existente<br /> - discutii pe diverse manuale publicate.<br /> - promovarea ro.WikiBooks.org - in toate mediile de discutii existente ( in forum-uri / in diferite medii Mass-Media / Instant Messaging ) - spre atragerea altor membrii in comunitatea WikiBooks Romania. ''Editare inseamna :''<br /> - cartile in .ro - fara diacritice - sa fie transcrise in Limba Romana cu Diacritice<br /> - greselile de transcriere sa fie corectate.<br /> - editarea propriei pagini de USER - care sa contina contributii de calitate. Alti utilizatori, care vor sa vada realizarile / contributiile dvs. - sa aiba un loc de referinta BUN.<br /> - greseli de exprimare / PunctDeVedereNeutru / sau altfel de greseli - sa fie reparate.<br /> - un text dezorganizat / sau pur si simplu care, grafic, arata URAT - sa fie reeditat - reasezat in pagina - si optimizat spre placerea utilizatorului de 'a citi'.<br /> <b>''De o groaza de timp - Biblioteca Romaneaca a stat in umbra Bibliotecii straine ( de obicei anglicane / americane ). E timpul SA aratam de ce SUNTEM buni.''</b> [[Categorie:Ajutor]] 963 3562 2005-06-29T06:36:59Z D.evil 7 __FARAEDITSECTIUNE__ ===''Drepturi de Autor''=== '''Drepturile de autor''' sunt drepturi intelectuale avute de autori asupra creaţiilor lor, de exemplu (dar nu numai) melodii, cărţi, picturi etc. 964 3563 2005-02-05T19:14:41Z D.evil 7 ====''De ce carti ?''==== &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Oamenii sunt diferiţi! Unii se aşează stânjeniţi pe jos şi atunci când ies la iarbă verde, alţii privesc scaunul ca o proteză. Unii mănâncă peştele crud, alţii nici nu vor să creadă că, pregătit şi după cele mai gurmande reţete, este într-adevăr comestibil. Unii conduc cu volanul pe dreapta, alţii nu înţeleg cum de poate un om să meargă atât de ciudat pe şosea. Unii comandă o bere şi primeasc fix o jumătate de litru, alţii sunt mulţumiţi cu cei 0,47317647 litri pe care îi primesc. &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Nici cititul nu înseamnă acelaşi lucru. De la a fi o activitate interzisă la pasiunea pentru citit şi până la considerarea lui ca o activitate desuetă, totul este acceptabil pe planeta asta. Şi, atunci când citim, nu citim cu interes şi plăcere aceleaşi lucruri. Pentru unii este normal să deschidă cărţi de rugăciune, pentru alţii cartea trebuie să te înveţe ceva, iar o altă categorie o consideră un simplu divertisment. Nu vorbesc de oameni, ci de popoare! Este şi motivul pentru care, puse pe raft şi privite de la distanţă, de acolo de unde nu se mai distinge că sunt scrise de la dreapta la stânga, de sus în jos, cu caractere latine sau nu, cărţile sunt atât de diferite. Nu numai prin materiale, scumpe sau ieftine, după cât este de burduşit portofelul cititorilor, ci şi prin formă şi grafică. Mai preţios spus, prin design.<br /> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Cum industria tipografică modernă are rădăcini comune, indiferent de ţară, e limpede că diferenţele în felul în care arată cărţile de larg consum apar din cauza gustului. Exact a acelui gust pe care suntem obişnuiţi „să nu-l discutăm“. În ţările anglo-saxone cărţile sunt mici şi groase, prea groase pentru numărul paginilor, hârtia este reciclată iar copertele sunt negre, lucioase, cu o pată roşie, strălucitoare. N-or avea bani pentru ceva mai bun? Au, dar cartea trebuie să fie atractivă, să nu distrugă pădurile şi să poată fi uitată în tren.<br /> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;În Europa Centrală cărţile sunt pătrăţoase, cu coperte în culori terne, cenuşii, dar din materiale spectaculoase când ajungi să le pipăi. Iar grafica este ciudată, atât de ciudată că greu poţi să spui altceva decât că este elitistă. Acolo cartea este o valoare în sine. Nimeni nu o uită în tren şi toţi o folosesc ca element distinctiv, ca blazon cultural. Şi poate că nu întâmplător, aşa cum inovaţia în estetică şi filozofie este la ea acasă, cartea germană este, ca design, cea mai spectaculoasă. În Asia cărţile sunt lunguieţe şi subţiri, foarte subţiri. Iar desenul, aşa cum îl înţelegem noi, europenii, este înlocuit de scrisul caligrafic, la fel de sugestiv pentru oamenii locului. Cartea comunică acolo idei, induce stări, invită la meditaţie. Cu puţine cuvinte, ca pentru iniţiaţi.<br /> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Cărţile noastre, ale românilor? Nu, nu mai sunt sărăcăcioase. Dar nici nu au, încă, o personalitate. Încă imităm sau adoptăm reţete pentru o necesară rentabilitate. Cum ar oglindi ele mai bine, prin formă, cultura noastră? Probabil că ar fi bine să fie „potrivite“ ca formă şi grosime. Aşa cum ne plac toate cele! Pentru că, să nu uităm, ca obiect, cartea a fost întotdeauna mai puţin preţioasă decât conţinutul ei. <tt>Vlad T. Popescu</tt> [[Categorie:Ajutor]] 965 3564 2005-02-06T16:37:34Z D.evil 7 __FARAEDITSECTIUNE__ __NOTOC__ {| cellspacing=10 |- |valign=top width=70% colspan=2| <div style="text-align: center;"> <p style="font-size: 135%;"'>În 2005, avem doar un ţel pentru Wikipedia.<br />'''Să informăm mai bine românii!'''</p> <p style="font-size: 115%;">Din cauza asta am început Campania '''Trăiască 2005. Trăiască informaţia românilor.'''</p> <p style="font-size: 90%;">Prin ajutorul tău, această campanie vrea să creeze nu doar o enciclopedie simplă pe internet, dar o comunitate de informaţie pentru beneficiul tuturor. În acest fel, tot ce cerem de la tine este să ne ajuţi '''o dată pe săptămână''', prin multele feluri listate mai jos.</p> </div> |- |valign=top width=70% style="border: 1px solid #E60000; background: #FFFAFA; padding: 10px; margin-right: 6px;"| ===Cum ne poţi ajuta=== Aici sunt nişte feluri prin care poţi să ajuţi Wikipedia: {| valign="top" style="padding: 5px 5px 12px 5px;" |- | ===Pentru cei cărora le place informaţia...=== Dacă îţi place informaţia, tot ce cerem de la tine este să împărtăşeşti '''un articol pe săptămână''' despre orice subiect care te pasionează. Poţi să scrii despre un interes sau hobby, despre ceva din domeniul carierei tale, despre localitatea ta natală sau despre ceva important pentru tine. Alegerea este a ta... doar Wikipedia este o enciclopedie ''liberă''! Dacă articolul pe care ai vrea să-l scrii există deja, atunci nici o problemă! Poţi să scrii despre altceva, sau, mai bine, să îmbunătăţeşti şi să adaugi informaţii la articolul existent. '''[[Campania Trăiască 2005/Scrie un articol nou pe săptămână|Vreau să ajut...]]''' | | ===Pentru cei creativi...=== Dacă nu prea te pasionează scrisul, atunci poţi să ajuţi Wikipedia în 2005 şi să faci '''o fotografie pe săptămână''' cu camera ta digitală, care ne-o poţi trimite nouă să o folosim într-un articol, sau o poţi adăuga tu la orice articol vrei. Alegerea este a ta - poţi să faci şi să trimiţi o poză cu localitatea ta, cu un parc preferat, sau cu orice obiect. De exemplu, o poză cu o ceaşcă de cafea, cu telefonul tău mobil, sau cu parcul Cişmigiu, care se poate adăuga la articolul despre [[Bucureşti]]. '''[[Campania Trăiască 2005/Fotografie|Vreau să ajut...]]''' |- | ===Pentru cei cărora le plac limbile străine...=== Dacă ştii o limbă străină, poţi să '''traduci, doar odată pe săptămână, un articol la alegerea ta''' de la un proiect Wikipedia în altă limbă. Wikipedia există în peste 100 de limbi, incluzând [[:en:|engleză]], [[:fr:|franceză]], [[:de:|germană]], [[:es:|spaniolă]], [[:it:|italiană]] şi [[:hu:|maghiară]]. De exemplu, poţi să traduci în română un articol despre [[:en:Hollywood|Hollywood]] din Wikipedia engleză. Sau un articol despre [[:es:Ibiza|Ibiza]] din Wikipedia spaniolă. Pentru studenţi de limbi străine, aceast articol tradus va şi îmbunătăţi experienţa în traducere în limba română din altă limbă. '''[[Campania Trăiască 2005/Traduce un articol|Vreau să ajut...]]''' | | ===Pentru cei care vor să satisfacă dorinţelor altor Wikipedişti...=== Dacă nu vrei să traduci un articol sau să faci o fotografie pe săptămână, şi nici nu mai ai subiect despre care vrei să scrii, poţi să creezi un articol dorit. Adică, un articol care a fost cerut de alt Wikipedist. De multe ori, articolele dorite sunt despre subiecte generale care încă nu au fost incorporate în Wikipedia. Dar dacă tu eşti în posesia oricărei informaţii despre un subiect dorit, adaugă ce ştii şi ajută-ne să construim informaţia românilor! '''[[Campania Trăiască 2005/Cere un articol|Vreau să ajut...]]''' |} ===Cere un articol=== Vrei să ştii mai multe despre ceva care încă nu este inclus în Wikipedia? Nici o problemă... scrie subiectul mai jos şi colaboratorii noştri vor încerca să creeze un articol corespunzător cerinţei tale şi să te informeze mai bine. Doar ţelul nostru pentru 2005 este să informăm mai bine cititorii noştri! |valign=top width=30% style="border: 1px solid #001CEF; background: #F6F6FF; padding: 10px;"| ===Întrebări frecvente=== ====De ce să contribui la Wikipedia? Cu ce va ajuta?==== Wikipedia, fiind o enciclopedie liberă şi gratuită pentru toţi, va ajuta toţi românii care au acces la Internet să se informeze mai bine. Wikipedia este deja folosită de milioane de utilizatori în toată lumea, nu numai în limba română, ci în peste 100 de limbi. Cu cât creşte numărul informaţiilor, Wikipedia va deveni din ce în ce mai completă, ceea ce înseamnă că va fi o sursă din ce în ce mai bună pentru tot mai multe informaţii. Contribuţia ta săptămânală va ajuta mult în acestă direcţie. Dacă doar 500 de persoane din cei 4 milioane de utilizatori de internet din România ar contribui cu un articol pe săptămâna, asta ar înseamna 500 de articole pe săptămână, deci peste 70 de articole pe zi. 70 de fapte noi, care sunt disponibile liber pentru toţi românii! ====Eu ce beneficiez din asta?==== Wikipedia este o comunitate şi prin ajutorul tău, ştii că ai luat şi tu parte la creerea celei mai mari enciclopedii pe Internet din lume! În plus, poţi să scrii despre teme care te pasionează pe ''tine'', să împarţi cu tot internetul cunoştinţele tale! În final, avem nişte butoane pe care la poţi folosi pe site-ul tău, care informează toată lumea că ai participat la îmbogăţirea informaţiei românilor, cu o legătură care indică articolele cu care ai contribuit! ====Nu am timp prea mult, dar vreau să colaborez! Ce să fac?==== Dacă vrei să faci parte din campania '''Trăiască 2005. Trăiască informaţia românilor''', tot ce trebuie să faci este să contribui cu un articol sau cu o fotografie, o dată pe săptămână. Nu trebuie să-ţi ia foarte mult timp... poţi să scrii doar un articol scurt, care nu trebuie să dureze mai mult de 10-15 minute. Participarea în această campanie nu trebuie tratată ca o ''obligaţie''! Toată lumea colaborează atât cât vrea şi cât are timp! Important este ca informaţia oferită să fie completă, succintă şi bine redactată. Atenţie la stil! Suntem într-o enciclopedie, asta presupune ţinută ştiinţifică şi o limbă românească clară. ====Vreau să fac parte din această campanie. Care este următorul pas?==== În primul rând, citeşte articolul ... După aceea, alege modul în care vrei să faci parte din această Campanie. *Dacă vrei să scrii un articol nou pe săptămână: [[citeşte aici]] <info despre ce trebuie să conţină fiecare articol> *etc etc |} ------- ==Note== *Scrie un articol pe săptămână. Doar un articol, despre ce subiect vrei - un subiect care te pasionează, te interesează sau despre care ai mai multe cunoştinţe. De exemplu, poţi să scrii despre ceva în domeniul tău profesional, despre localitatea ta natală, despre un interes sau hobby. Pe scurt, alegerea este a ta. Notă: Dacă articolul pe care ai vrea să-l scrii este deja scris, atunci poţi să-l îmbunătăţeşti cu mai multe informaţii. Dacă nu ai chef să scrii un articol nou, atunci nici o problemă! Poţi să scrii un articol dorit sau să traduci din altă Wikipedie. *Adăugă o poză pe săptămână la Wikipedia. Pentru cei mai creativi, cărora nu le place în mod deosebit să scrie articole: faceţi o poză pe săptămână cu camera digitală şi trimiteţi-o la Wikipedia unde poate fi folosită pentru un articol. Iarăşi, alegerea este a voastră - puteţi face o poză cu propria localitatea, cu un obiect, cu un parc preferat... ==Întrebări frecvente== De ce să contribui? etc etc Ce este Wikipedia? etc ---- Alte chestii care trebuie incluse: *Logo *Ajutor despre cum se foloseşte Wikipedia - instrucţiuni (fă cont de utilizator, cum se crează articol nou, Wiki markup, etc.) *Mesaj în Sitenotice - Trăiască 2005. Trăiasca informaţia românilor. Ajută-ne în campania noastră pentru Anul Nou! ==Îmbunătăţirea calităţii== O.K. "Trăiască 2005 !" Pentru îmbunătăţirea articolelor, destinate informaţiei publiculului, numărul este mai puţin important (''non multa, sed multum''), propun în mod concret următoarele: * Reducerea numărului de "cioturi". * Crearea unei pagini de ''Cleanup'' (Vezi Wikipedia engleză: http://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Cleanup) cu articole care trebuie îmbunătăţite: gramatical, ortografic, articole incomplete în conţinut, insuficiente, lipsite de sens, obscure, nu corespund normelor Wikipediei ca formă şi fond etc. Se fixează un termen pentru ameliorare, la care poate contribui în primul rând autorul sau oricare alt utilizator voluntar. Pagina este ţinută la zi. Dacă articolul nu este îmbunătăţit în cadrul termenului fixat, se supune unui vot al utilizatorilor, pentru a fi şters (de ex. de administratori). Amănunte de organizare mai putem discuta. * Este necesară formarea unui grup restrâns de ''"standard supervisors"''. * Pentru includerea în pagina [[Articole de calitate]], se fac propuneri, care sunt supuse votului utilizatorilor. "La mulţi ani!" [[Utilizator:Moby Dick|Moby Dick]], 1 ian 2005, 11:22 (UTC) ** Nu ştiu dacă toate strategiile din alte Wikipedii pot fii preloate sau nu. Există mai multe sisteme şi preferinţe. Ieri am trecut pe la articolul [[Iaşi]] şi am constatat nefolosirea în multe locuri ale semnelor speciale ale limbii române. Azi am întrodus o remarcă '''<nowiki>{{ortografie}}</nowiki>''' în acest articol. Asemenea introduceri pot fi detectate prin lincul: '''[http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:Whatlinkshere&target=Format%3AOrtografie Whatlinkshere]'''. Aşi fi bucuros, dacă le-aţi putea corecta. Salutări [[Utilizator:Gangleri|Gangleri]] 5 Ian 2005 20:53 (UTC) **'''Îmbunătăţirea calităţii''' se referă şi la calitatea software. După crearea unor articole '''noi''' am constatat faptul, că "Salvează pagina" nu arată pagina creată anterior. "Comportamentul" diferă (eventual) de numărul activării de "Arată previzualizare". [[Utilizator:Gangleri|Gangleri]] 5 Ian 2005 21:56 (UTC) **Articolul [[Alfabetul român]] ? [[Utilizator:Gangleri|Gangleri]] 5 Ian 2005 21:59 (UTC) **Unele "articole" conţinînd formatul '''<nowiki>{{şterge}}</nowiki>''', pot fi şterse. Vezi '''[http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:Whatlinkshere&target=Format%3A%C5%9Eterge Whatlinkshere]'''. [[Utilizator:Gangleri|Gangleri]] 7 Ian 2005 13:20 (UTC) [[Categorie:Ajutor]] 967 3565 2005-01-15T18:06:43Z D.evil 7 #REDIRECT [[Wikibooks:Standardele manualelor]] 968 5676 2006-08-09T22:15:50Z Jokes Free4Me 172 corectare legatura , stergere <br>-uri == Despre Poiana lui Iocan ... == ---- <small>'''[http://ro.wikibooks.org/w/wiki.phtml?title=Wikibooks:Poiana_lui_.Iocan&action=edit&section=new Trimiteţi o întrebare nouă]''' dacă nu vreţi să aşteptaţi să se încarce toată pagina. Dar luaţi în considerare să vă uitaţi dacă întrebarea a fost deja pusă. În plus, '''nu apăsaţi''' butonul "salvează pagina" de mai multe ori când trimiteţi în acest fel! Serverul este suprasolicitat, însă de obicei va răspunde în final şi vă va adăuga întrebarea de mai multe ori pe pagină! '''În cazul în care editaţi apăsând pe butonul "Editează această pagină", vă rugăm să daţi un titlu întrebării dumneavostră, pe care să-l introduceţi astfel: "==Titlu=="; la sfârşitul întrebării vă rugăm să introduceţi pe un rând nou 4 cratime ("----")!''' (vezi [[Wikibooks:Manual de stil|Manual de stil]]) </small> ---- [[Categorie:Ajutor]] 970 3567 2005-01-15T18:26:30Z D.evil 7 Urmatoarele stadii de dezvoltare sunt existente : {| align=center style="background-color: #f2fff2; border: 1px solid #bfffbf;" !colspan=4 style="background-color: #bfffbf; text-align: center;"|[[Help:Stadii_de_Dezvoltare|Wikibook Stadii de Dezvoltare ]] |- |style="border-right: 1px solid #CCCCCC; padding: 0px 3px;"| ''Carte inceputuri :'' [[Image:25%.png]] |style="border-right: 1px solid #CCCCCC; padding: 0px 3px;"| ''Carte partiala :'' [[Image:50%.png]] |style="border-right: 1px solid #CCCCCC; padding: 0px 3px;"| ''Carte aprox. completa :'' [[Image:75%.png]] |style="padding: 0px 3px;"| ''Carte Completa :'' [[Image:100%.png]] |} *Carte inceputuri : 1, 2, 3 capitole publicate.<br /> *Carte partiala : 20 - 30 capitole publicate.<br /> *Carte aprox. completa : 1, 2, 3 capitole pana la publicarea completa.<br /> *Carte Completa : toata cartea / tot manualul - in TOT cuprinsul sau - a fost publicat.<br /> Puteti sa discutati acest articol : [http://ro.wikibooks.org/w/index.php?title=Discu%C5%A3ie_Ajutor:Stadii_de_Dezvoltare&action=edit Discuss THIS article !] 974 3569 2005-01-16T19:24:49Z D.evil 7 Raftul de IT - contine TOATE manualele ce au legatura cu domeniul tehnic, IT, Development ! Se accepta publicare unor carti - pt. orice limbaj existent - fara sa tinem cont de vechimea lor. Va multumim ! 975 4288 2005-09-03T13:13:16Z 193.230.183.54 __FARAEDITSECTIUNE__ == Istorie == În jurul anilor '60, au apărut o serie de limbaje de programare noi, precum ALGOL 60, care împrumuta din FORTRAN conceptul de programare structurată, şi care putea fi folosit, în sfârşit, de CPL şi succesorii săi ( de ex. C++ ). Mai târziu, ALGOL 68 avea să influenţeze direct tipurile de date specifice C++. Cu toate acestea, ALGOL a fost un limbaj nespecific, iar abstractizarea lui era puţin practică. [[Imagine:clanguage.jpg|center|Singurul manual open-source legat de C++]] în 1963 a apĂrut CPL ( Combined Programming Language ) cu ideea de a fi un limbaj mult mai concret decât ALGOL. Fără îndoială, acest lucru l-a făcut un limbaj de succes, dar în acelaşi timp greu de învăţat şi implementat. În 1967, Marin Richards, a lansat BCPL ( Basic Combined Programming Language ) care opta pentru o simplificare a limbajului CPL, luând doar cele mai bune facilităţi oferite de acesta. Chiar şi aşa, BCPL a continuat să fie un limbaj mult prea abstract, puţin portabil şi greu de adaptat unor situaţii concrete. În 1970, Ken Thompson a început dezvoltarea sistemului de operare UNIX la Bell Labs, unde a creat limbajul B. Iniţial a fost o portare a lui BCPL pe o maşină specifică ( anume DEC PDP-7 sub UNIX ), fiind adaptat necesităţilor şi particularităţilor maşinii. Rezultatul a fost, încă o dată, o simplificare a vechiului limbaj CPL, care era, de altfel, dependent de sistem. Limbajul avea însă limitări enorme, printre care faptul că nu se compila în cod executabil ci numai în 'threaded-code' , o metodă de natură să încetinească mult execuţia programelor. În 1971, Denis Ritchie a preluat vechiul limbaj B, rezolvând printre altele şi problema compilării prin construirea unui nou compilator, numit "Noul B". Acesta a primit în final numele C, cunoscutul limbaj care aducea pe scenă noi concepte, cum ar fi 'tipurile de date'. [[Categorie:Raft IT]] 981 3571 2005-02-06T17:18:07Z D.evil 7 Cuvântul literatură (din latinescul litteratura « scriitură », « gramatică », « cultură ») si desemnează ansamblul operelor scrise sau orale dintr-o limbă care comportă şi o dimensiune estetică (spre deosebire de operele didactice sau ştiintifice )sau activităţile legate de producerea sau studiul acestor opere. Cuvântul este câteodată utilizat într-un sens foarte larg incluzând toate textele publicate, inclusiv cele fără dimensiune estetică. Se vorbeşte astfel despre o literatură ştiinţifică. Aceasta utilizare în sens lărgit nu face însă obiectul articolului de faţă. Literatura conform primului ei sens este o artă. Într-o manieră generală înţelegem prin literatură totalitatea operelor care au un scop estetic sau o formă estetică specială. Aceasta exclude deci operele filosofice, politice sau istorice. 982 3572 2005-02-06T17:19:23Z D.evil 7 Cuvântul religie vine din limba latină (religare - a lega, a îmbina) şi este înţeles în mod clasic drept legătura umanului cu divinul. Religia poate fi definită ca un sistem de valori bazat pe încercarile oamenilor de a explica universul şi fenomenele lui naturale, adesea implicând una sau mai multe zeităţi sau alte forţe supranaturale. În mod obişnuit, religiile evoluează din/către mitologie şi au drept caracteristici necesitatea credinţei şi un mod specific de a gândi şi a acţiona pe care credincioşii sunt îndemnaţi să le respecte. 987 3573 2005-01-17T06:37:57Z D.evil 7 Sf. Constantin si Elena. Pictura murala - Nicolae Grigorescu Sf. Constantin si Elena. Pictura murala - Nicolae Grigorescu 988 3574 2005-01-17T06:58:22Z D.evil 7 Vizita Papei Ioan Paul II - lea in Romania. Vizita Papei Ioan Paul II - lea in Romania. 990 3575 2005-01-17T07:05:50Z D.evil 7 Ferecatura Tetraevangheliarului din 1489 Ferecatura Tetraevangheliarului din 1489 992 3576 2005-01-17T07:12:10Z D.evil 7 aPn aPn 994 3577 2005-01-17T18:32:47Z D.evil 7 Icoana Sf. Trei Ierarhi Icoana Sf. Trei Ierarhi 996 3578 2005-01-17T19:02:10Z D.evil 7 Icoana Sf. Andrei Icoana Sf. Andrei 1141 3579 2005-01-21T07:02:57Z D.evil 7 Ierarhiea programarii Ierarhiea programarii 1142 3580 2005-01-21T07:03:12Z D.evil 7 in CAPS in CAPS 1143 3581 2005-01-21T07:03:37Z D.evil 7 Ierarhiea programarii Ierarhiea programarii 1157 3582 2005-02-06T17:16:46Z D.evil 7 Istoria este adeseori folosită ca termen generic pentru informaţia cu privire la trecut, ca de exemplu "istoria geologică a Pământului". Când este referită ca disciplină de sine stătătoare, istoria se referă la istoria speciei umane, înregistrată de precursorii noştri şi studiată de istorici. Termenul istorie provine din grecescul historia (o înregistrare a căutărilor cuiva). Istoricii folosesc multe tipuri de surse, incluzând izvoare scrise sau tipărite, istorie orală şi arheologie. Arheologia este ştiinţa care studiază activitatea umană, în special prin studiul izvoareloe materiale. Deoarece cea mai mare parte a istoriei omenirii a avut loc înaintea invenţiei scrisului, arheologia este cea mai importantă metodă de studiu a preistoriei. În plus, deoarece în numeroase cazuri informaţiile istorice sunt incomplete, arheologia oferă o contribuţie esenţială la studiul istoriei umane. 1163 3583 2005-02-05T17:52:13Z D.evil 7 Pagini cu un continut special - care au rol de HELP-eri, in lucrul cu si implicit navigarea in WikiBooks / WikiPedia Romania. 1164 3584 2005-02-05T18:00:39Z D.evil 7 {| style="margin: 0 0 0.5em 0.5em; float: {{{float}}}; width: {{{width}}}px; text-align: center;" class="toccolours" ! {{Potd/name/{{{lang}}}}} |- |style="padding:0;" class="toccolours"| [[Image:{{Template:Potd/{{CURRENTYEAR}}-{{CURRENTMONTH}}-{{CURRENTDAY}}}}|{{{width}}}px|]] |- |style="font-size:95%;"| {{Template:Potd/{{CURRENTYEAR}}-{{CURRENTMONTH}}-{{CURRENTDAY}} ({{{lang}}})}} |} 1168 3587 2005-02-06T12:16:46Z D.evil 7 ==Current interwiki map== Wikimedia's current ''[[w:InterWiki|InterWiki]] map'' (aka ''InterMap'') is stored in the interwiki table of the database. It is copied from the list below fairly regularly. Interwiki linking allows a prefixed internal link style, instead of external link style with the full URL, for example <nowiki>[[AbbeNormal:JohnAbbe]]</nowiki> &rarr; [[AbbeNormal:JohnAbbe]]. The list below can be edited according to your wishes. Don't put everything in, avoid prefixes which are likely to clash with languages, titles involving colons, or Wikimedia projects. Prefixes are not case sensitive. A script has been written to copy this list into the database, and this should be done on a semi-regular basis. Please do not change the format of this table. {| class="plainlinks" |- | AbbeNormal || http://www.ourpla.net/cgi-bin/pikie.cgi?$1 |- | AcadWiki || http://xarch.tu-graz.ac.at/autocad/wiki/$1 |- | Acronym || http://www.acronymfinder.com/af-query.asp?String=exact&Acronym=$1 |- | Advogato || http://www.advogato.org/$1 |- | AIWiki || http://www.ifi.unizh.ch/ailab/aiwiki/aiw.cgi?$1 |- | ALife || http://news.alife.org/wiki/index.php?$1 |- | Annotation || http://bayle.stanford.edu/crit/nph-med.cgi/$1 |- | AnnotationWiki || http://www.seedwiki.com/page.cfm?wikiid=368&doc=$1 |- | arXiv || http://www.arxiv.org/abs/$1 |- | AspieNetWiki || http://aspie.mela.de/Wiki/index.php?title=$1 |- | BEMI || http://bemi.free.fr/vikio/index.php?$1 |- | BenefitsWiki || http://www.benefitslink.com/cgi-bin/wiki.cgi?$1 |- | BrasilWiki || http://rio.ifi.unizh.ch/brasilienwiki/index.php/$1 |- | BridgesWiki || http://c2.com/w2/bridges/$1 |- | bugzilla || http://bugzilla.wikipedia.org/show_bug.cgi?id=$1 |- | C2find || http://c2.com/cgi/wiki?FindPage&value=$1 |- | Cache || http://www.google.com/search?q=cache:$1 |- | Ciscavate || http://ciscavate.org/index.php/$1 |- | CLiki || http://ww.telent.net/cliki/$1 |- | CmWiki || http://www.ourpla.net/cgi-bin/wiki.pl?$1 |- | CodersBase || http://www.codersbase.com/$1 |- | Commons || http://commons.wikimedia.org/wiki/$1 |- | CorpKnowPedia || http://corpknowpedia.org/wiki/index.php/$1 |- | CreationMatters || http://www.ourpla.net/cgi-bin/wiki.pl?$1 |- | DejaNews || http://www.deja.com/=dnc/getdoc.xp?AN=$1 |- | Demokraatia || http://wiki.demokraatia.ee/ |- | Dictionary || http://www.dict.org/bin/Dict?Database=*&Form=Dict1&Strategy=*&Query=$1 |- | Disinfopedia || http://www.disinfopedia.org/wiki.phtml?title=$1 |- | DiveIntoOsx || http://diveintoosx.org/$1 |- | DocBook || http://docbook.org/wiki/moin.cgi/$1 |- | DolphinWiki || http://www.object-arts.com/wiki/html/Dolphin/$1 |- | DrumCorpsWiki || http://www.drumcorpswiki.com/index.php/$1 |- | EĉeI || http://www.ikso.net/cgi-bin/wiki.pl?$1 |- | EcheI || http://www.ikso.net/cgi-bin/wiki.pl?$1 |- | EcxeI || http://www.ikso.net/cgi-bin/wiki.pl?$1 |- | EfnetCeeWiki || http://purl.net/wiki/c/$1 |- | EfnetCppWiki || http://purl.net/wiki/cpp/$1 |- | EfnetPythonWiki || http://purl.net/wiki/python/$1 |- | EfnetXmlWiki || http://purl.net/wiki/xml/$1 |- | EljWiki || http://elj.sourceforge.net/phpwiki/index.php/$1 |- | EmacsWiki || http://www.emacswiki.org/cgi-bin/wiki.pl?$1 |- | EnciclopediaLibre || http://enciclopedia.us.es/index.php/$1 |- | EoKulturCentro || http://esperanto.toulouse.free.fr/wakka.php?wiki=$1 |- | EvoWiki || http://www.evowiki.org/index.php/$1 |- | FinalEmpire || http://final-empire.sourceforge.net/cgi-bin/wiki.pl?$1 |- | FIRSTwiki || http://firstwiki.org/index.php/$1 |- | Foldoc || http://www.foldoc.org/foldoc/foldoc.cgi?$1 |- | FoxWiki || http://fox.wikis.com/wc.dll?Wiki~$1 |- | fr.be || http://fr.wikinations.be/$1 |- | fr.ca || http://fr.ca.wikinations.org/$1 |- | fr.fr || http://fr.fr.wikinations.org/$1 |- | fr.org || http://fr.wikinations.org/$1 |- | FreeBSDman || http://www.FreeBSD.org/cgi/man.cgi?apropos=1&query=$1 |- | GameWiki || http://gamewiki.org/wiki/index.php/$1 |- | GEJ || http://www.esperanto.de/cgi-bin/aktivikio/wiki.pl?$1 |- | Gentoo-Wiki || http://gentoo-wiki.com/$1 |- | GlobalVoices || http://cyber.law.harvard.edu/dyn/globalvoices/wiki/$1 |- | GmailWiki || http://www.gmailwiki.com/index.php/$1 |- | Google || http://www.google.com/search?q=$1 |- | GoogleGroups || http://groups.google.com/groups?q=$1 |- | GotAMac || http://www.got-a-mac.org/$1 |- | GreenCheese || http://www.greencheese.org/$1 |- | HammondWiki || http://www.dairiki.org/HammondWiki/index.php3?$1 |- | Haribeau || http://wiki.haribeau.de/cgi-bin/wiki.pl?$1 |- | HeWikisource || http://he.wikisource.org/wiki/$1 |- | HerzKinderWiki || http://www.herzkinderinfo.de/Mediawiki/index.php/$1 |- | HRWiki || http://www.hrwiki.org/index.php/$1 |- | IAWiki || http://www.IAwiki.net/$1 |- | IMDB || http://us.imdb.com/Title?$1 |- | Infosecpedia || http://www.infosecpedia.org/pedia/index.php/$1 |- | JargonFile || http://sunir.org/apps/meta.pl?wiki=JargonFile&redirect=$1 |- | JEFO || http://www.esperanto-jeunes.org/vikio/index.php?$1 |- | JiniWiki || http://www.cdegroot.com/cgi-bin/jini?$1 |- | JspWiki || http://www.ecyrd.com/JSPWiki/Wiki.jsp?page=$1 |- | KerimWiki || http://wiki.oxus.net/$1 |- | KmWiki || http://www.voght.com/cgi-bin/pywiki?$1 |- | KnowHow || http://www2.iro.umontreal.ca/~paquetse/cgi-bin/wiki.cgi?$1 |- | LanifexWiki || http://opt.lanifex.com/cgi-bin/wiki.pl?$1 |- | LinuxWiki || http://www.linuxwiki.de/$1 |- | Lojban || http://www.lojban.org/tiki/tiki-index.php?page=$1 |- | LQWiki || http://wiki.linuxquestions.org/wiki/$1 |- | LugKR || http://lug-kr.sourceforge.net/cgi-bin/lugwiki.pl?$1 |- | LutherWiki || http://www.lutheranarchives.com/mw/index.php/$1 |- | Mail || http://mail.wikipedia.org/mailman/listinfo/$1 |- | MathSongsWiki || http://SeedWiki.com/page.cfm?wikiid=237&doc=$1 |- | MbTest || http://www.usemod.com/cgi-bin/mbtest.pl?$1 |- | MeatBall || http://www.usemod.com/cgi-bin/mb.pl?$1 |- | MediaZilla || http://bugzilla.wikipedia.org/$1 |- | MemoryAlpha || http://www.memory-alpha.org/en/index.php/$1 |- | Metaweb || http://www.metaweb.com/wiki/wiki.phtml?title=$1 |- | MetaWiki || http://sunir.org/apps/meta.pl?$1 |- | MetaWikiPedia || http://meta.wikipedia.org/wiki/$1 |- | MoinMoin || http://purl.net/wiki/moin/$1 |- | MozillaWiki || http://wiki.mozilla.org/index.php/$1 |- | MuWeb || http://www.dunstable.com/scripts/MuWebWeb?$1 |- | NetVillage || http://www.netbros.com/?$1 |- | OEIS || http://www.research.att.com/cgi-bin/access.cgi/as/njas/sequences/eisA.cgi?Anum=$1 |- | OpenFacts || http://openfacts.berlios.de/index.phtml?title=$1 |- | OpenWiki || http://openwiki.com/?$1 |- | Opera7Wiki || http://nontroppo.org/wiki/$1 |- | OrgPatterns || http://www.bell-labs.com/cgi-user/OrgPatterns/OrgPatterns?$1 |- | PangalacticOrg || http://www.pangalactic.org/Wiki/$1 |- | PersonalTelco || http://www.personaltelco.net/index.cgi/$1 |- | PatWIKI || http://gauss.ffii.org/$1 |- | PhpWiki || http://phpwiki.sourceforge.net/phpwiki/index.php?$1 |- | Pikie || http://pikie.darktech.org/cgi/pikie?$1 |- | PMEG || http://www.bertilow.com/pmeg/$1.php |- | PPR || http://c2.com/cgi/wiki?$1 |- | PurlNet || http://purl.oclc.org/NET/$1 |- | PythonInfo || http://www.python.org/cgi-bin/moinmoin/$1 |- | PythonWiki || http://www.pythonwiki.de/$1 |- | PyWiki || http://www.voght.com/cgi-bin/pywiki?$1 |- | Raec || http://www.raec.clacso.edu.ar:8080/raec/Members/raecpedia/$1 |- | ReVo || http://purl.org/NET/voko/revo/art/$1.html |- | RFC || http://www.rfc-editor.org/rfc/rfc$1.txt |- | Scoutpedia || http://www.scoutpedia.info/index.php/$1 |- | SeaPig || http://www.seapig.org/$1 |- | SeattleWiki || http://seattlewiki.org/wiki/$1 |- | SeattleWireless || http://seattlewireless.net/?$1 |- | SenseisLibrary || http://senseis.xmp.net/?$1 |- | Shakti || http://cgi.algonet.se/htbin/cgiwrap/pgd/ShaktiWiki/$1 |- | Slashdot || http://slashdot.org/article.pl?sid=$1 |- | SMikipedia || http://www.smikipedia.org/$1 |- | SockWiki || http://wiki.socklabs.com/$1 |- | SourceForge || http://sourceforge.net/$1 |- | Squeak || http://minnow.cc.gatech.edu/squeak/$1 |- | StrikiWiki || http://ch.twi.tudelft.nl/~mostert/striki/teststriki.pl?$1 |- | Susning || http://www.susning.nu/$1 |- | SVGWiki || http://www.protocol7.com/svg-wiki/default.asp?$1 |- | Tavi || http://tavi.sourceforge.net/$1 |- | TEJO || http://www.tejo.org/vikio/$1 |- | TerrorWiki || http://www.liberalsagainstterrorism.com/wiki/index.php/$1 |- | test || http://test.wikipedia.org/wiki/$1 |- | TMBW || http://www.tmbw.net/wiki/index.php/$1 |- | TmNet || http://www.technomanifestos.net/?$1 |- | TMwiki || http://www.EasyTopicMaps.com/?page=$1 |- | Turismo || http://www.tejo.org/turismo/$1 |- | Theopedia || http://www.theopedia.com/$1 |- | TWiki || http://twiki.org/cgi-bin/view/$1 |- | TwistedWiki || http://purl.net/wiki/twisted/$1 |- | UEA || http://www.tejo.org/uea/$1 |- | Unreal || http://wiki.beyondunreal.com/wiki/$1 |- | Ursine || http://ursine.ca/$1 |- | USEJ || http://www.tejo.org/usej/$1 |- | UseMod || http://www.usemod.com/cgi-bin/wiki.pl?$1 |- | VisualWorks || http://wiki.cs.uiuc.edu/VisualWorks/$1 |- | WarpedView || http://www.warpedview.com/index.php/$1 |- | WebDevWikiNL || http://www.promo-it.nl/WebDevWiki/index.php?page=$1 |- | Webisodes || http://www.webisodes.org/$1 |- | WebSeitzWiki || http://webseitz.fluxent.com/wiki/$1 |- | Why || http://clublet.com/c/c/why?$1 |- | Wiki || http://c2.com/cgi/wiki?$1 |- | Wikia || http://www.wikia.com/wiki/index.php/$1 |- | Wikibooks || http://en.wikibooks.org/wiki/$1 |- | Wikicities || http://www.wikicities.com/index.php/$1 |- | Wikinfo || http://www.wikinfo.org/wiki.php?title=$1 |- | Wikimedia || http://wikimediafoundation.org/wiki/$1 |- | Wikipedia || http://en.wikipedia.org/wiki/$1 |- | Wikiquote || http://en.wikiquote.org/wiki/$1 |- | Wikinews || http://en.wikinews.org/wiki/$1 |- | Wikisource || http://sources.wikipedia.org/wiki/$1 |- | Wikispecies || http://species.wikipedia.org/wiki/$1 |- | WikiTravel || http://wikitravel.org/en/article/$1 |- | WikiWorld || http://WikiWorld.com/wiki/index.php/$1 |- | Wiktionary || http://en.wiktionary.org/wiki/$1 |- | WLUG || http://www.wlug.org.nz/$1 |- | WLWiki || http://winslowslair.supremepixels.net/wiki/index.php/$1 |- | YpsiEyeball || http://sknkwrks.dyndns.org:1957/writewiki/wiki.pl?$1 |- | ZWiki || http://www.zwiki.org/$1 |- | ZZZ Wiki || http://wiki.zzz.ee/index.php/$1 |} 1170 3588 2005-03-07T20:10:52Z 83.103.176.73 __FARAEDITSECTIUNE__ === Textul unei scrisori promoţionale === ::'''text ce trebuie trimis prin e-mail pentru a promova wikipedia (puteţi să-l adaptaţi în fucţie de mediul în care îl trimiteţi)''' ''Dorim să aducem în atenţia dvs. viziunea sitului http://ro.wikibooks.org.'' ''Wikipedia e un proiect internaţional, menit să creeze, prin contribuţia tuturor, o enciclopedie multilinguală completă şi precisă. Proiectul s-a născut în 2001 şi de atunci a început să crească (în prezent paginile din toate versiunile de limbă ale Wikipediei însumează 550.000 de articole, din care 350.000 au fost scrise în ultimul an). Versiunea română, ca şi celălalte de altfel, a crescut notabil în numărul de articole şi de la 250 de articole în octombrie 2003 a ajuns la peste 10.000.'' ''Caracteristicile fundamentale ale proiecului sunt:''<br> #''Tot materialul introdus în Wikipedia trebuie să fie lipsit de drepturi de autor şi acoperit de Licenţa GNU pentru Documentaţie Liberă.''<br> #''Articolele trebuie să respecte punctul de vedere neutru.'' ''Oricine poate modifica articolele existente şi să scrie unele noi, respectând condiţiile de mai sus. Modalitatea prin care acest lucru poate fi făcut este extrem de simplă, e destul să deschizi editorul paginii unui articol, apăsând "Editează pagina" şi odată făcut clic pe "Salvează pagina", s-a realizat o nouă modificare în proiect.'' ''Mai multe informaţii se pot obţine navigând situl. Dacă Wikipedia vi se pare o bună oportunitate, am aprecia dacă ar deveni obiect al serviciului dvs.'' ''Wikipediştii.'' Aici se află o listă de posibili destinatari ai mesajelor de promovare. Sunt acceptate completări. Texte sugerate pentru promovarea ro.wiki sunt în general cele de pe această pagină (cu adăugirile necesare) şi cel din pagina [[Wikipedia:Primul comunicat de presă al Wikimedia|Primul comunicat de presă al Wikimedia]]. Copiaţi această listă în pagina de discuţie a comunicatului sau a reclamei şi bifaţi între paranteze, locurile unde l-aţi trimis/aţi trimis-o. ==Asociere şi situri Internet== * ziare din Romania ** ( ) '''[http://www.azi.ro Azi]'''. [mailto:redactie@azi.ro Contact] ** ( ) '''[http://www.curentul.ro Curentul]'''. [mailto:marian@curentul.ro Contact]. ** ( ) '''[http://www.evz.ro Evenimentul Zilei]'''. [mailto:dante@expres.ro Contact]. ** ( ) '''[http://www.gardianul.ro Gardianul]'''. [http://www.gardianul.ro/contact.php Contact]. (Trimit eu aici, vă rog nu trimiteţi. [[Utilizator:Gutza|Gutza]]) ** ( ) '''[http://www.independent-al.ro Independent]'''. [mailto:redactia@independent-al.ro Contact]. ** ( ) '''[http://www.libertatea.ro Libertatea]'''. [mailto:redactie@libertatea.ro Contact]. ** ( ) '''[http://www.zf.ro Ziarul Financiar]'''. [mailto:zf@zf.ro Contact]. ** ( ) '''[http://www.ziua.net Ziua]'''. [mailto:ziua@ziua.ro Contact]. ** [http://www.wikipedia.org/wiki/List_of_Romanian_newspapers et] [http://www.ziare.tv/ caetera], [http://my.ziare.com/ et caetera] :) * posturi de radio ** ( ) '''Radio Romania Tineret''', emisiunea ''Totul despre internet''. [mailto:radiointernet@srr.ro Contact]. ** ( ) '''[http://www.radiototal.ro Radio Total]'''. [mailto:total@radiototal.ro Contact]. * ştiri internet/calculatoare ** ( ) '''[http://www.chip.ro Chip Computer Magazine]'''. [mailto:redactie@chip.ro Contact]. ** ( ) '''[http://www.free-codecs.com Free-Codecs.com]'''. [mailto:webmaster@free-codecs.com Contact] * agenţii de presă, altele ** ( ) '''[http://www.antena1.ro Antena 1]'''. [mailto:relatii@antena1.ro Contact]. ** ( ) '''[http://www.bbc.ro BBC în română]'''. [mailto:rom.dept@bbc.co.uk Contact]. ** ( ) '''[http://www.b1tv.ro/ B1 TV]''' [mailto:b1tv@b1tv.ro Contact] ** ( ) '''[http://www.mediafax.ro Mediafax]'''. [mailto:valeria@mediafax.ro Contact]. ** ( ) '''[http://www.primatv.ro Prima TV]'''. [mailto:focus@primatv.ro Contact]. ** '''[http://www.protv.ro PRO TV]'''. [mailto:office@protv.ro Contact] ** ( ) '''[http://www.rompres.ro Rompres]'''. [mailto:webmaster@rompres.ro Contact] ** ( ) '''[http://www.tvr.ro/ România 1]'''. [mailto:romania1@tvr.ro Contact] ** ( ) '''[http://www.tvr.ro/ TVR 2]''' [mailto:tvr2@tvr.ro Contact] ** ( ) '''[http://www.tvr.ro/ TVR Cultural]''' [mailto:tvrcultural@tvr.ro Contact] ** ( ) '''[http://www.tvr.ro/ TVR Internaţional]''' [mailto:tvri@tvr.ro Contact] ** ( ) '''[http://www.stiintasitehnica.ro Ştiinţă şi tehnică]'''. [mailto:st@stiintasitehnica.ro Contact] 1171 5668 2006-07-10T23:05:20Z Gangleri 9 #REDIRECT [[project:Cerere de Admin]] #REDIRECT [[project:Cerere de Admin]] 1172 3590 2005-06-29T06:44:51Z D.evil 7 == Introducere == Această pagină este creată pentru a îndruma nou-veniţii către paginile în care se pot informa despre Wikipedia fără o cunoaştere prealabilă a sistemului. Putem depune toţi un efort minim pentru a ţine această pagină actualizată; acesta va fi în mod normal primul contact cu Wikipedia al nou-veniţilor interesaţi să contribuie: * '''Pentru veterani''' : Încercaţi să ţineţi această pagină actualizată şi s-o editaţi pentru a reflecta ceea ce credeţi că v-ar fi făcut viaţa mai uşoară la primul contact cu Wikipedia. * '''Pentru nou-veniţi''' : Apăsaţi sub această pagină pe [[Discuţie Wikibooks:Bun venit|Discută această pagină]] şi pe ''Editează această pagină'' în josul paginii rezultate - şi spuneţi-vă părerea, cereţi sfaturi şi, eventual, chiar editaţi ''această'' pagină în aşa fel încât să conţină răspunsurile la nelămuririle dvs. == Wikipedia == Wikibooks este un proiect ''comunitar'' care tinde să creeze o enciclopedie cât mai neutră şi completă. Esenţa proiectului este natura sa comunitară; nu există aproape nici un fel de ierarhizare a utilizatorilor în "contribuitori" şi "colaboratori" - orice persoană care vizitează Wikipedia poate edita aproape orice pagină, chiar fără să fie utilizator înregistrat. Oriunde vedeţi o legătură ''Editează această pagină'' în josul (sau susul) unei pagini o puteţi apăsa şi edita conţinutul paginii respective. Chiar şi acum, chiar şi această pagină! Puteţi de asemenea crea pagini noi, legate de absolut orice subiect vă interesează. == Cum contribui? == Pentru a începe să contribuiţi va trebui să citiţi câteva articole, sau măcar să treceţi rapid prin ele pentru a vă face o idee despre politică şi posibilităţi. Începeţi de la [[Wikibooks:Cum să editezi o pagină]] unde vi se explică formatul "surselor" Wikipedia şi formatele rezultate, citiţi pe scurt şi [[Wikibooks:Întrebări frecvente]], vedeţi şi [[Wikibooks:Convenţii pentru denumiri]], treceţi prin [[PDVN]] (punct de vedere neutru), eventual daţi o raită pe la [[Special:Wantedpages| Pagini dorite]] pentru inspiraţie legată de articole inexistente şi puteţi începe! Nu vă faceţi griji dacă faceţi greşeli la început, veţi deprinde stilul în timp, vi se vor face corecturi pe texte şi în final veţi ajunge să vă corectaţi retroactiv textele când vă veţi forma un stil şi vi-l veţi exersa suficient. == Cont de utilizator == Când aveţi timp obţineţi şi un [[Special:Userlogin|cont de utilizator]]. Este foarte simplu să vă faceţi cont, este evident gratuit, nu e nevoie de adresă de email, doar un nume de utilizator şi o parolă şi durează mai puţin de un minut. Avantajele sunt mai multe: puteţi modifica preferinţele de vizualizare a paginilor, nu vă mai divulgaţi adresa de IP, alţi utilizatori pot să vă ţină minte mai bine, etc. Dacă la vizitele următoare în Wikipedia vi se pare supărător că trebuie să scrieţi din nou numele de utilizator şi parola, atunci puteţi rezolva problema relativ simplu dacă sunteţi unicul utilizator al unui acelaşi calculator. Când vi se prezintă pagina de autentificare, bifaţi căsuţa "Reţine-mi parola între sesiuni". În acest fel nu va trebui să vă identificaţi timp de zece zile. La fiecare folosire a Wikipedia în cursul celor zece zile, cronometrul se reporneşte. Aşadar veţi ajunge să vă mai identificaţi numai când se va întâmpla să nu vizitaţi deloc Wikipedia timp de zece zile la rând. [[Categorie:Ajutor]] 1173 3591 2005-02-06T14:43:02Z D.evil 7 <small>Acesta nu este un articol generic despre libertate, ci explică libertatea aşa cum este înţeleasă de GNU. Scopul acestui articol este să lămurească spiritul [[GNU_FDL|licenţei GNU pentru documentaţie liberă]]. <font color="#ee0000">'''Atenţie, aceasta este doar o explicaţie dată pentru a uşura înţelegerea spiritului licenţei, pentru detalii legale citiţi [[GFDL|textul efectiv al acesteia]].'''</font></small> Una dintre primele fraze de pe pagina principală a Wikipediei în română este "Conţinutul [[Wikipedia]] e acoperit de [[GNU_FDL|licenţa GNU pentru documentaţie liberă]], ceea ce înseamnă că '''este liber şi va rămâne liber pentru totdeauna'''". Libertatea în acest context se referă la libertatea pe care o conferă licenţa respectivă ''autorilor'', ''contribuitorilor'' şi ''utilizatorilor'' materialelor acoperite de această licenţă. Prin licenţa respectivă se garantează în esenţă câteva efecte: * Oricine este liber să folosească conţinutul Wikipedia pentru orice scop; * Oricine foloseşte conţinutul Wikipedia trebuie să recunoască Wikipedia ca sursă a materialului, şi pe autorii respectivului material ca şi autori; * Oricine poate modifica conţinutul Wikipedia şi prin aceasta va beneficia de aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi autori; * Orice editare viitoare a conţinutului Wikipedia sau a materialelor derivate trebuie în mod necesar să fie protejate de aceeaşi licenţă. Prin primele trei puncte de mai sus se garantează libertatea conţinutului, iar al patrulea punct garantează explicit libertatea perpetuă a respectivelor materiale, fie ele şi editate în viitor. Astfel, libertatea garantată de această licenţă impune în mod explicit gratuitatea conţinutului acestor materiale, însă face mult mai mult decât atât: ea garantează autorilor faptul că munca lor nu va ajunge niciodată să fie vândută sub vreo altă licenţă, şi respectiv faptul că drepturile lor asupra contribuţiilor pe care le-au făcut de-a lungul timpului nu se vor pierde niciodată (toţi contribuitorii sunt trataţi ca autori de către licenţă, chiar dacă editează sau chiar şterg conţinut existent, fiindcă în acest fel este generată o nouă "versiune" a materialelor respective, iar ei sunt autorii ''modificărilor'' care duc la aceasta). [[Categorie:Ajutor]] 1174 3592 2005-06-29T06:38:39Z D.evil 7 [[Special:Listadmins|Lista administratorilor WikiBooks Romania]] - pentru orice probleme legate de functionarea WikiBooks. Va multumim ! [[Categorie:Ajutor]] 1176 3593 2005-02-06T14:50:41Z D.evil 7 ''This is an unofficial translation of the GNU Free Documentation Licence into Romanian. It was not published by the Free Software Foundation, and does not legally state the distribution terms for software that uses the GNU FDL -- only the original English text of the GNU FDL does that. However, we hope that this translation will help Romanian speakers understand the GNU FDL better. The original English text of GNU FDL can be found at [http://www.gnu.org/copyleft/fdl.html http://www.gnu.org/copyleft/fdl.html].'' ''Aceasta este o traducere neoficială a Licenţei GNU pentru Documentaţie liberă (GNU Free Documentation Licence) în limba română. Această traducere nu a fost publicată de Free Software Foundation şi nu specifică în mod legal termenii de distribuire a documentelor care folosesc GNU FDL - numai textul original în limba engleză al GNU FDL face acest lucru. Sperăm totuşi ca această traducere să ajute vorbitorii de limbă română să înţeleagă mai bine GNU FDL. Textul original în engleză al licenţei poate fi găsit la [http://www.gnu.org/copyleft/fdl.html http://www.gnu.org/copyleft/fdl.html]'' <b>Licenţa GNU pentru Documentaţie liberă (GNU Free Documentation Licence)</b> versiunea 1.2 din noiembrie 2002. Copyright (C) 2000,2001,2002 Free Software Foundation, Inc. 59 Temple Place, Suite 330, Boston, MA 02111-1307 USA Oricine poate copia şi distribui copii identice ale acestui document, dar modificarea lui nu este permisă. 0. PREAMBUL Scopul acestei Licenţe este de a conferi unui set de instrucţiuni, manual şcolar sau altui document folositor "libertate", înţeleasă în sensul următor: asigură tuturor libertatea de a copia şi redistribui textul, cu sau fără modificări, în scopuri comerciale şi necomerciale. Ca scop secundar, această Licenţă rezervă pentru autor şi editor dreptul de a fi creditaţi pentru munca lor şi de a nu fi responsabili pentru modificările efectuate de alţii. Acestă Licenţă conferă un fel de "stânguri de autor" ("copyleft"), ceea ce înseamnă că lucrările derivate trebuie să fie şi ele libere în sensul de mai sus. Această Licenţă este inspirată de Licenţa Publică Generală GNU (GNU General Public License, GNU GPL), care este o licenţă similară concepută pentru a acoperi softul liber. Această Licenţă a fost scrisă pentru a acoperi manuale pentru soft liber, pentru că softul liber necesită documentaţie liberă: un program trebuie însoţit de manuale care oferă aceeaşi libertate în folosire ca şi softul. Acestă Licenţă nu este limitată la manuale pentru soft şi poate fi folosită pentru a acoperi orice lucrare, indiferent de subiect sau de modul de publicare. Această Licenţă este recomandată în principal pentru lucrări care servesc drept referinţă sau au fost scrise în scop de instruire. 1. APLICABILITATE ŞI DEFINIŢII Această Licenţă se aplică oricărui manual sau lucrări, în orice mediu, care conţine o notă inclusă de către deţinătorul dreptului de autor ce permite distribuţia sub acoperirea acestei Licenţe. Această notă conferă dreptul universal (world-wide), fără indemnizaţie şi nelimitat ca durată de a folosi această lucrare în condiţiile descrise de această Licenţă. Termenul "Documentul" folosit mai jos se referă la manualul sau lucrearea acoperită de Licenţă. Orice membru al publicului este un beneficiar al acestei Licenţe şi va fi desemnat prin termenul "Dvs." sau prin folosirea persoanei a doua. Se consideră în mod automat că aţi acceptat termenii acestei Licenţe dacă copiaţi, modificaţi sau distribuiţi Documentul într-un mod ce necesită permisiunea autorului în conformitate cu legea drepturilor de autor. O "Versiune Modificată" a Documentului este orice lucrare conţinând Documentul sau o porţiune din Document, copiată identic sau cu modificări şi/sau tradusă într-o altă limbă. O "Secţiune Secundară" este o anexă cu titlu, sau o secţiune menţionată în cuprins care are ca scop exclusiv descrierea relaţiei editorilor sau a autorilor Documentului cu subiectul Documentului (sau cu subiecte legate de acesta) şi care nu conţine subiecte incluse în mod direct în subiectul Documentului. (Aşadar, dacă Documentul este în parte manual de matematică, o Secţiune Secundară nu poate conţine explicaţii matematice.) Relaţia poate fi o conexiune istorică cu subiectul sau cu problemele înrudite cu subiectul, sau puncte de vedere legale, comerciale, filozofice, etice sau politice legate de acesta. "Secţiunile Invariante" sunt anumite Secţiuni Secundare ale căror titluri sunt specificate ca fiind titluri de Secţiuni Invariante din Document în nota ce permite distribuţia Documentului sub acoperirea acestei Licenţe. Dacă o secţiune nu este conformă cu definiţia de mai sus a unei Secţiuni Secundare ea nu poate fi desemnată drept Secţiune Invariantă. Documentul poate să nu conţină nici o Secţiune Invariantă. Dacă Documentul nu specifică nici o Secţiune Invariantă se consideră că nu există nici una. "Textele De Copertă" sunt pasaje scurte de text care sunt listate ca Texte Pentru Coperta I (coperta din faţă) şi Texte Pentru Coperta IV (coperta din spate) în nota ce permite distribuţia Documentului sub acoperirea acestei Licenţe. Un Text Pentru Coperta I poate avea cel mult 5 cuvinte, iar un Text Pentru Coperta IV poate avea cel mult 25 de cuvinte. O copie "Transparentă" a Documentului este o copie în format electronic, reprezentată într-un format a cărui specificaţie este disponibilă publicului, care este uşor de modificat folosind un editor de text generic sau (pentru imagini compuse din pixeli) un editor grafic generic sau (pentru desene) un editor larg răspândit de grafică vectorială, şi care poate fi folosit de către programe de formatare de text sau de către programe de conversie în alte formate care pot fi folosite ca intrare de către programe de formatare a textului. O copie făcută într-un format de fişier Transparent dar care prin prezenţa sau absenţa anumitor elemente specifice formatului descurajează sau împiedică modificările ulterioare nu este o copie Transparentă. Un format grafic - o imagine - nu este un format Transparent dacă este folosit pentru a reprezenta o cantitate substanţială de text. O copie care nu este "Transparentă" este "Opacă". Exemple de formate compatibile cu copiile Transparente includ: text ASCII fără marcare, format de intrare Texinfo, format de intrare LaTeX, SGML şi XML folosind un DTD public, HTML simplu şi standard, fişiere PostScript şi PDF modificabile. Exemple de formate Transparente pentru imagine includ PNG, XCF şi JPG. Formatele Opace includ formate de text ce pot fi citite şi editate doar de procesoare de text particulare (proprietary), SGML şi XML pentru care DTD-ul şi/sau uneltele de procesare nu sunt disponibile, HTML generat automat, documente PostScript şi PDF produse de diverse procesoare de text exclusiv în scopul printării/afişării. "Pagina de Titlu" înseamnă, pentru o carte tipărită, pagina cu titlul şi paginile următoare necesare pentru a tipări lizibil materialul care trebuie tipărit conform acestei Licenţe pe Pagina de Titlu. Pentru lucrări care nu au o pagină cu titlu propriu-zisă "Pagina de Titlu" este textul aflat lângă principala apariţie a titlului lucrării, precedând începutul corpului Documentului. O secţiune "Numită XYZ" este o secţiune din Document al cărei titlu este fie XYZ sau conţine XYZ în paranteze după textul care traduce XYZ în altă limbă. (Aici XYZ înlocuieşte nume specifice ce vor fi menţionate mai jos, ca de exemplu "Mulţumiri", "Dedicaţii", "Giruri" (Endorsement) şi "Istorie".) A "Păstra Titlul" unei astfel de secţiuni atunci când modificaţi Documentul înseamnă că aceasta rămâne "Numită XYZ" conform acestei definiţii. Documentul poate include Limitări de Responsabilitate (Warranty Disclaimers) ataşate notificării care afirmă că această Licenţă se aplică Documentului. Aceste Limitări de Responsabilitate se consideră a fi incluse pentru referinţă în această Licenţă: orice alte implicaţii pe care aceste Limitări de Responsabilitate le-ar putea avea sunt nule şi nu au nici un efect asupra înţelesului acestei Licenţe. 2. COPII IDENTICE Puteţi copia şi distribui Documentul pe orice mediu, comercial sau necomercial, atâta timp cât această Licenţă, notificările de drepturi de autor şi notificarea de licenţă care spune că această Licenţă se aplică acestui Document sunt reproduse în toate copiile, şi atâta timp cât nu adăugaţi nici un fel de altă condiţie în afară de cele prezente în această Licenţă. Nu aveţi dreptul să luaţi măsuri tehnice de a obstrucţiona sau controla citirea sau recopierea copiilor pe care le faceţi sau le distribuiţi. Aveţi totuşi dreptul să acceptaţi compensaţii în schimbul copiilor. Dacă distribuiţi un număr suficient de mare de copii trebuie să respectaţi şi condiţiile din secţiunea 3. Aveţi de asemenea dreptul să împrumutaţi copii în aceleaşi condiţii ca cele de mai sus, şi aveţi dreptul să afişaţi copii. 3. COPIEREA ÎN CANTITĂŢI MARI Dacă publicaţi copii tipărite (sau copii în medii care folosesc de obicei coperţi tipărite) ale Documentului, în număr mai mare de 100 şi dacă notificarea de licenţă a Documentului cere Texte de Copertă, trebuie să includeţi copiile pe coperţi care să conţină, clar şi lizibil, toate aceste Texte de Copertă: Textele Pentru Coperta I pe coperta I şi Texte Pentru Coperta IV pe coperta IV. Ambele coperţi trebuie de asemenea să vă identifice în mod clar şi lizibil ca editor al respectivelor copii. Coperta I trebuie să prezinte titlul în întregime, cu toate cuvintele din titlu la fel de vizibile şi proeminente. Puteţi adăuga alte materiale pe copertă în plus. Copierea cu modificările limitate la coperţi, atâta timp cât satisfac aceste condiţii, pot fi tratate în toate celelalte aspecte ca şi copii identice. Dacă textele necesare pentru oricare dintre coperţi sunt prea voluminoase pentru a încăpea în mod lizibil, trebuie să le includeţi pe primele în ordinea originală (atâtea câte încap în mod rezonabil) pe coperta efectivă şi să continuaţi cu restul pe pagini adiacente. Dacă publicaţi sau distribuiţi copii Opace ale documentului în număr mai mare de 100, trebuie ori să includeţi câte o copie Transparentă în format electronic împreună cu fiecare copie Opacă, sau să specificaţi în sau împreună cu fiecare copie Opacă o locaţie de reţea electronică la care publicul general care foloseşte reţeaua să aibă acces pentru a descărca, folosind un protocol standard public, copii complete Transparente ale documentului, fără adăugarea oricărui material adiţional. Dacă folosiţi a doua opţiune trebuie să faceţi demersuri rezonabil de prudente ca atunci când începeţi distribuirea copiilor Opace să vă asiguraţi că această copie Transparentă va rămâne accesibilă în acest fel la locaţia respectivă timp de cel puţin un an după distribuţia ultimei copii Opace (în mod direct sau prin agenţi sau distribuitori) a acelei ediţii pentru public. Se cere, dar nu în mod necesar, să contactaţi autorii Documentului cu o perioadă bună înainte de a distribui orice cantitate mare de copii, pentru a le da ocazia să vă pună la dispoziţie o versiune actualizată a Documentului. 4. MODIFICĂRI Puteţi copia şi distribui o Versiune Modificată a Documentului în condiţiile secţiunilor 2 şi 3 de mai sus, cu condiţia de a acoperi Versiunea Modificată sub exact această Licenţă, cu Versiunea Modificată ţinând locul Documentului, astfel licenţiind distribuirea şi modificările Versiunii Modificate oricui intră în posesia unei copii ale acesteia. În plus, trebuie să faceţi următoarele lucruri în Versiunea Modificată: * A. Folosiţi în Pagina de Titlu (şi pe coperţi, dacă există) un titlu diferit de cel al Documentului, şi de versiunile sale anterioare (care trebuie, dacă există, să fie listate în secţiunea de Istorie a Documentului). Puteţi folosi acelaşi titlu ca o versiune anterioară dacă editorul original al acelei copii vă dă permisiunea. * B. Listaţi pe Pagina de Titlu, ca autori, una sau mai multe dintre persoanele sau entităţile responsabile în calitate de autori pentru modificările Versiunii Modificate, împreună cu cel puţin cinci dintre autorii principali ai Documentului (toţi autorii principali, dacă are mai puţin de cinci), în afară de cazul că aceştia vă eliberează de această obligaţie. * C. Includeţi pe Pagina de Titlu numele editorului Versiunii Modificate în calitate de editor. * D. Păstraţi toate notificările de drepturi de autor ale Documentului. * E. Adăugaţi o notificare de drepturi de autori relevantă pentru modificările Dvs. adiacent celorlalte notificări de drepturi de autor. * F. Includeţi, imediat după notificările de drepturi de autor, o notificare de licenţă dând permisiune publică de a folosi Versiunea Modificată în condiţiile acestei Licenţe, sub forma prezentată în Apendicele de mai jos. * G. Păstraţi în acea notificare de licenţă lista integrală a Secţiunilor Invariante şi Textele de Copertă necesare date în notificarea de licenţă a Documentului. * H. Includeţi o copie nealterată a acestei Licenţe. * I. Păstraţi secţiunea Numită "Istorie", Păstraţi-i Titlul şi adăugaţi-i un element care să indice măcar titlul, anul, noii autori şi editorul Versiunii Modificate aşa cum este dat pe Pagina de Titlu. Dacă nu există o secţiune Numită "Istorie" în Document, creaţi una în care indicaţi titlul, anul, autorii şi editorul Documentului aşa cum este dat pe Pagina de Titlu al acestuia şi apoi adăugaţi un element care să descrie Versiunea Modificată aşa cum a fost cerut în fraza precedentă. * J. Păstraţi locaţia de reţea, dacă există, dată în Document pentru acces public la o copie Transparentă a Documentului, cât şi locaţiile de reţea date în Document pentru versiunile mai vechi pe care s-a bazat acesta. Acestea pot fi incluse în secţiunea Numită "Istorie". Puteţi omite locaţia de reţea a unei lucrări care a fost publicată cu cel puţin patru ani înainte de Documentul în sine, sau dacă editorul original al versiunii la care se referă vă dă permisiunea. * K. Pentru orice secţiune Numită "Mulţumiri" sau "Dedicaţii" Păstraţi Titlul secţiunii şi păstraţi în secţiunile respective toată substanţa şi tonul mulţumirilor şi dedicaţiilor fiecărui contribuitor. * L. Păstraţi toate Secţiunile Invariante ale Documentului, nealterate ca text şi ca titluri. Numerotarea secţiunilor sau echivalentul numerotării nu sunt considerate ca făcând parte din titlurile secţiunilor. * M. Ştergeţi orice secţiune Numită "Giruri". O astfel de secţiune nu poate fi inclusă în Versiunea Modificată. * N. Nu modificaţi titlul nici unei secţiuni existente pentru a fi Numită "Giruri" sau pentru a intra în conflict cu vreo Secţiune Invariantă. * O. Păstraţi toate Limitările de Responsabilitate. Dacă Versiunea Modificată include secţiuni noi incluse în titlu sau anexe care se califică drept Secţiuni Secundare şi nu conţin material copiat din Document, aveţi dreptul la alegerea Dvs. să numiţi unele sau toate acestea ca fiind secţiuni invariante. Pentru a face aceasta, adăugaţi-le titlurile la lista de Secţiuni Invariante în notificarea de licenţă a Versiunii Modificate. Aceste titluri trebuie să fie distincte faţă de toate celelalte titlurile de secţiune. Puteţi adăuga o secţiune Numită "Giruri" doar dacă aceasta conţine numai girurile a diverse entităţi asupra Versiunii Modificate - de exemplu recenzii sau faptul că textul a fost aprobat de o organizaţie ca fiind o definiţie autoritară a unui standard. Puteţi adăuga un pasaj de cel mult cinci cuvinte ca Text Pentru Coperta I şi un pasaj de cel mult 25 de cuvinte ca Text Pentru Coperta IV la sfârşitul Textelor De Copertă în Versiunea Modificată. Numai un singur pasaj poate fi adăugat la Textul Pentru Coperta I şi unul la Textul Pentru Coperta IV de către (sau prin aranjament cu) orice entitate. Dacă Documentul conţine deja texte de copertă pentru coperta respectivă, adăugat în prealabil de Dvs. sau prin aranjament cu aceeaşi entitate în numele căreia acţionaţi, atunci nu puteţi adăuga un altul, însă puteţi să-l înlocuiţi pe cel vechi numai cu permisiunea explicită a editorului anterior care l-a adăugat pe cel vechi. Autorul (autorii) şi editorul (editorii) Documentului nu vă dau prin această Licenţă permisiunea de a le folosi numele pentru publicitate sau pentru a pretinde sau implica vreo girare a oricărei Versiuni Modificate. 5. COMBINAREA DOCUMENTELOR Puteţi combina Documentul cu alte documente acoperite de această Licenţă sub termenii definiţi în secţiunea 4 de mai sus pentru versiuni modificate, cu condiţia să includeţi în versiunea combinată toate Secţiunile Invariante ale tuturor documentelor originale, nemodificate, şi să le listaţi pe toate ca Secţiuni Invariante ale versiunii combinate în notificarea de licenţă, cât şi să păstraţi toate Limitările de Responsabilitate. Versiunea modificată nu trebuie să conţină decât o singură copie a acestei Licenţe, iar duplicatele identice ale Secţiunilor Invariante pot fi înlocuite cu o singură copie. Dacă există Secţiuni Invariante cu nume identice şi conţinut diferit, schimbaţi-le numele adăugând la sfârşitul titlului, în paranteză, ori numele autorului sau al editorului original al acelei secţiuni dacă acesta este cunoscut, ori un număr unic. Faceţi aceleaşi modificări respective titlurilor secţiunilor în lista de Secţiuni Invariante din notificarea de licenţă a versiunii combinate. În versiunea combinată trebuie să combinaţi şi toate secţiunile Numite "Istorie" din diversele documente originale, creând o secţiune unică Numită "Istorie"; la fel trebuie să combinaţi şi toate secţiunile Numite "Mulţumiri" cât şi cele Numite "Dedicaţii". Trebuie să ştergeţi toate secţiunile Numite "Giruri". 6. COLECŢII DE DOCUMENTE Puteţi crea o colecţie formată din Document şi alte documente acoperite de această Licenţă şi să înlocuiţi copiile individuale ale acestei Licenţe din diversele documente cu o singură copie care să fie inclusă în colecţie cu condiţia să urmaţi regulile acestei Licenţe pentru copii identice pentru fiecare document în toate celelalte privinţe. Puteţi să extrageţi un document dintr-o astfel de colecţie şi să-l distribuiţi individual sub această Licenţă cu condiţia de a include o copie a acestei Licenţe în documentul extras şi să urmaţi condiţiile acestei Licenţe în toate celelalte privinţe în legătură cu copiile identice ale acelui document. 7. AGREGAREA CU LUCRĂRI INDEPENDENTE O compilaţie a Documentului sau a unui derivat al său cu orice document sau lucrare separată independentă, în sau pe un volum de stocare sau distribuire se numeşte "agregat" dacă drepturile de autor rezultate în urma compilării nu sunt folosite pentru a limita drepturile legale ale utilizatorilor compilaţiei mai mult decât permit lucrările individuale. Când Documentul este inclus într-un agregat, această Licenţă nu se aplică celorlalte lucrări din agregat care nu sunt ele însele rezultate derivate ale Documentului. Dacă cerinţele legate de Textele de Copertă din secţiunea 3 se aplică acestor copii ale Documentului, atunci dacă Documentul este mai puţin de jumătate din întregul agregat atunci Textele de Copertă ale Documentului pot fi puse pe coperţi care să separe Documentul în cadrul agregatului, sau pe un echivalent electronic al acestora, dacă Documentul se prezintă în format electronic. Altfel ele trebuie să apară pe coperţile tipărite care îmbracă întreg agregatul. 8. TRADUCERE Traducerea este considerată o formă de modificare, drept care puteţi distribui traduceri ale Documentului sub cerinţele secţiunii 4. Înlocuirea Secţiunilor Invariante cu traduceri ale acestora necesită permisiune specială din partea celor care deţin drepturile de autor, însă puteţi include traduceri ale unora dintre sau tuturor Secţiunilor Invariante împreună cu variantele originale ale acestora. Puteţi include o traducere a acestei Licenţe cât şi toate notificările de licenţă din Document, cât şi Limitările de Responsabilitate atâta timp cât includeţi şi versiunea originală în engleză a acestei Licenţe, plus versiunile originale ale respectivelor notificări de licenţă şi limitări de responsabilitate. În cazul apariţiei oricăror discrepanţe între versiunea tradusă şi versiunea originală a acestei Licenţe, a vreunei notificări de licenţă sau a vreunei limitări de responsabilitate, versiunea originală are prioritate. Dacă vreo secţiune din Document este Numită "Mulţumiri", "Dedicaţii" sau "Istorie" cerinţa (din secţiunea 4) de a-i Păstra Titlul (secţiunea 1) va necesita în mod normal schimbarea titlului în sine. 9. REZILIERE Nu puteţi copia, modifica, sublicenţia sau distribui Documentul decât în condiţiile specificate explicit în această Licenţă. Orice copiere, modificare sau redistribuire a Documentului în vreo altă condiţie este nulă şi vă va anula în mod automat drepturile conferite de această Licenţă. Pe de altă parte, terţilor cărora le veţi fi transmis copii sau drepturi în conformitate cu această Licenţă nu li se vor anula aceste drepturi atâta timp cât i se conformează. 10. VERSIUNI VIITOARE ALE ACESTEI LICENŢE Fundaţia Free Software (Free Software Foundation) poate publica versiuni noi, revizuite ale acestei Licenţe (GNU Free Documentation License) din timp în timp. Aceste noi versiuni vor păstra spiritul acestei versiuni dar pot diferi în privinţa detaliilor, cu scopul de a se adresa unor noi probleme reale sau potenţiale. Vezi http://www.gnu.org/copyleft/. Fiecărei versiuni ale acestei Licenţe îi este asociat un număr de versiune distinct. Dacă Documentul specifică un anumit număr de versiune "sau orice versiune ulterioară" al acestei Licenţe, aveţi de ales între a vă conforma termenilor şi condiţiilor ori ale versiunii specificate explicit sau ale oricărei variante ulterioare publicate (nu ca variantă preliminară) de către Free Software Foundation. Dacă Documentul nu specifică un număr de versiune al acestei Licenţe atunci puteţi alege orice versiune publicată (nu ca variantă preliminară) de către Free Software Foundation. [[Categorie:Ajutor]] 1177 3594 2005-06-29T06:26:04Z D.evil 7 __FARAEDITSECTIUNE__ '''Ro.Wikibooks''' (sau '''ro.wikibooks''') este sigla abreviată a '''Versiunii Române a [[Wikibooks|Wikibooks]]'''. Este folosită în tot ceea ce e catalogat în [[Portal comunitate]]. == Primul tur == *Dacă vrei să ştii cine colaborează la proiect, răsfoieşte lista de [[Wikibooks:Wikipedist|Wikipedişti]] şi a [[Special:Listusers|utilizatorilor înregistraţi]], sau citeşte [[Wikibooks:Autointerviu|interviurile luate acestora]] *Pentru [[Wikibooks:Ajutor|ajutor]] asupra conţinutului, asupra regulilor şi asupra modificărilor paginilor, vedeţi [[:Categorie:Servicii|Pagini de serviciu]] şi [[Wikibooks:Întrebări frecvente|Întrebări frecvente]]. *Pentru a participa în comunitatea Wikipediştilor, vizitează [[Wikibooks:Redactarea ro.wiki]]. *Pentru a vedea ceea ce am realizat până acum, şi anume {{NUMBEROFARTICLES}} articole, vezi pagina [[Special:Allpages]]. *Pentru a discuta despre [[logo]]-ul ro.wiki, vezi [[Wikipedia:Grafica Wikipedia]]. 1178 3595 2005-02-06T14:58:26Z D.evil 7 WikiBooks este o BIBLIOTECA liberă, dezvoltată în mod colaborativ de către participanţi voluntari. Oricine poate edita orice pagină din WikiBooks, astfel încât greşelile sau inadvertenţele pe care le observaţi în articolele care tratează subiecte care vă sunt familiare rămân doar dacă Dvs. decideţi să nu le corectaţi. Este foarte important şi faptul că WikiBooks este o enciclopedie liberă: licenţa sub care apar toate textele din WikiBooks garantează faptul că acestea nu vor putea fi niciodată trecute sub o licenţă comercială; mai mult decât atât, chiar reproducerea textelor de către terţi nu este permisă sub formă comercială; şi chiar mai mult, simpla reproducere a oricărei părţi a conţinutului WikiBooks pe alte situri publice este condiţionată de menţionarea faptului că textul respectiv provine de la WikiBooks, şi este cerută în mod explicit şi includerea unei legături către aceasta. În acest fel este garantat că orice contribuţie la WikiBooks este făcută în interes public, fără nici o posibilitate ca vreo organizaţie cu scop comercial să folosească datele respective în mod privat. Dacă doriţi informaţii practice suplimentare despre WikiBooks, cel mai bun început este pagina de bun venit, care vă va îndruma pe cel mai scurt drum către articolele obişnuite de interes legate de acest proiect. [[Categorie:Ajutor]] 1179 5677 2006-08-09T22:42:31Z Jokes Free4Me 172 diacritice + raspunsuri Vă rugăm să vă includeţi semnătura în acest interviu, prin adăugarea <nowiki>~~~~</nowiki> conform [[Wikibooks:Cum să editezi o pagină]]. Utilizatorii WikiBooks Romania pot să completeze următorul AutoInterviu : == Cum te-ai împiedicat de WikiBooks România ? == [[Utilizator:D.evil|D.evil]] 6 Feb 2005 15:05 (UTC) : Nu stiu cum m-am impiedicat, si am dat cu capul de WikiBooks Romania. Caderea a fost asa de mare, incat, am reusit sa-mi rup un deget, si sa-mi sparg capul. Acum sunt un mindless zombie, adept al WikiBooks Romania. Anyone have brain ? [[Utilizator:Jokes Free4Me|Jokes Free4Me]] 9 august 2006 22:42 (UTC) : [[:en:Chess]] == Ce părere ai despre WikiBooks România ? == [[Utilizator:D.evil|D.evil]] 6 Feb 2005 15:05 (UTC) : Aceeasi ca despre intregul proiect Wiki. Excelenta. [[Utilizator:Jokes Free4Me|Jokes Free4Me]] 9 august 2006 22:42 (UTC) : Slabutza... == Cum te-ai caracteriza, ce vrei să faci, cât de dornic eşti să participi în comunitatea WikiBooks România ? == [[Utilizator:D.evil|D.evil]] 6 Feb 2005 15:05 (UTC) : Am mentionat, sunt un mindless zombie, prins in WikiBooks Romania. N-am sansa de scapare :) ... help me. [[Utilizator:Jokes Free4Me|Jokes Free4Me]] 9 august 2006 22:42 (UTC) : Pulsar sau super-nova; sa ajut pe cat pot; destul de dornic, dar aceasta nu o sa dureze neaparat o perioada precisa... == Ce părere ai despre ceilalţi WikiPedieni ? == [[Utilizator:D.evil|D.evil]] 6 Feb 2005 15:05 (UTC) : pt. cei ce participa, activ, numai de bine, pt. vandalizatori : Da Doamne, sa fie BANATI ! [[Utilizator:Jokes Free4Me|Jokes Free4Me]] 9 august 2006 22:42 (UTC) : Inca nu am avut ocazia sa imi formez pareri despre ceilaltii membri ai proiectului. "The time to make up your mind about people is never." [[Categorie:Ajutor]] 1180 3597 2005-06-29T06:40:18Z D.evil 7 Pt. o mai mare integritate a comunitatii, am zis sa categorizam utilizatorii, astfel : == Administratori == Functia specifica administratorilor, ca oricarui user normal, este aceea de a asigura intergritatea comunitatii, de a proteja articole de interes comun a comunitatii, de a reprezenta WikiBooks Romania, de a colabora cu celelalte proiecte Wiki, spre dezvoltarea comuna a ambelor. Astfel, utlizatorii sunt :<br /> [[Utilizator:D.evil|D.evil]] 6 Feb 2005 15:12 (UTC) == Moderatori == Functia specifica moderatorilor : sunt acei useri, cu o activitate mare pe WikiBooks Romania ( minim 10 contributii de calitate la manualele deja existente ) - care au indatorirea de identificare, si anutare a administratorilor, de diferitele probleme ce apar pe WikiBooks Romania. Totodata, la posibilele intruniri WikiBooks Romania, moderatorii, sunt printre primii useri, carora le este facuta invitatia participarii la intrunirea comunitatii. == Utilizatori == Functia specifica utilizatorilor : sunt oameni simpli, cu o activitate oarecare pe WikiBooks Romania - carora nu li se aplica nici o obligatie, exceptia aceea de a NU vandaliza. Orice incalcare a normelor de lucru cu WikiBooks Romania, va fi sanctionata DUR, prin banarea de pe WikiBooks Romania, pe o perioada nedeterminata. = WikiPedian pe Orase = == Bucuresti == [[Utilizator:D.evil|D.evil]] 6 Feb 2005 15:12 (UTC) [[Categorie:Ajutor]] 1181 3598 2005-02-06T15:17:38Z D.evil 7 [[Categorie:Ajutor]] 1182 4625 2006-01-26T02:53:38Z Pv7721 124 revert link spam vandalism #REDIRECT [[Wikibooks:Poiana lui Iocan]] 1183 3600 2005-02-06T16:57:53Z D.evil 7 Stiinta : Cunostinte sistematizate, si formulate, despre un anumit subiect, obtinute prin metode stiintifice, si care testeaza concluzia, in toate modurile posibile, asigurand veridicitatea afirmatiei. 1184 3601 2005-02-06T17:14:35Z D.evil 7 Geografia este ştiinţa care studiază variaţia spaţială şi temporală a fenomenelor fizice şi umane legate de de Pământ. Termenul provine din combinaţia cuvintelor greceşti geos ("Pământ") şi graphein ("a scrie"). În alte cuvinte este ştiinţa care descoperă de ce relieful arată cum arată şi de ce apele curg de la nord la sud sau invers. Arheologia este ştiinţa care studiază activitatea umană, în special prin studiul izvoareloe materiale. Deoarece cea mai mare parte a istoriei omenirii a avut loc înaintea invenţiei scrisului, arheologia este cea mai importantă metodă de studiu a preistoriei. În plus, deoarece în numeroase cazuri informaţiile istorice sunt incomplete, arheologia oferă o contribuţie esenţială la studiul istoriei umane. 1185 3602 2005-02-06T17:09:28Z D.evil 7 Matematica este în general definită ca ştiinţa ce studiază modelele de structură, schimbare şi spaţiu. În sens modern, matematica este investigarea structurilor abstracte definite în mod axiomatic folosind logica formală. Structurile anume investigate de matematică îşi au deseori rădăcinile în ştiinţele naturale, cel mai ades în fizică. Matematica defineşte şi investighează şi structuri şi teorii proprii, în special pentru a sintetiza şi unifica multiple câmpuri matematice sub o teorie unică, o metodă ce facilitează în general metode generice de calcul. Ocazional, matematicienii studiază unele domenii ale matematicii strict pentru interesul abstract exercitat de acestea, ceea ce le transformă într-o abordare mai degrabă legată de artă decât de ştiinţă. Cuvântul "matematică" vine din grecescul μάθημα (máthema) care înseamnă "ştiinţă, cunoaştere sau învăţare"; μαθηματικός (mathematikós) înseamnă "cel care îndrăgeşte învăţarea". Din punct de vedere istoric, ramurile majore ale matematicii au derivat din necesitatea de a face calcule comerciale, de a măsura terenuri şi de a predetermina evenimente astronomice cu scopuri agriculturale. Aceste domenii specifice pot fi folosite pentru a delimita în mod generic tendinţele matematicii până în ziua de astăzi, în sensul delimitării a trei tendinţe specifice: studiul structurii, spaţiului şi al schimbărilor. Studiul structurii se bazează în mod generic pe teoria numerelor: iniţial studiul numerelor naturale, apoi numere întregi, continuând cu numere raţionale şi în sfârşit numere reale, întotdeauna corelate cu operaţiile aritmetice între acestea, toate acestea făcând parte din algebra elementară. Investigarea în profunzime a acestor teorii şi abstractizarea lor a dus în final la algebra abstractă care studiază printre altele inele (algebră) şi câmpuri (algebră), structuri care generalizează proprietăţile numerelor în sensul obişnuit. Conceptul indispensabil în fizică de vector, generalizat în sensul de spaţiu vectorial şi studiat în algebra lineară este comun studiului structurii şi studiul spaţiului. Studiul spaţiului porneşte în mod natural de la geometrie, începând de la geometria euclidiană şi trigonometria familiară în trei dimensiuni şi generalizată apoi la geometrie neeuclidiană, care joacă un rol esenţial în teoria relativităţii. O mulţime de teorii legate de posibilitatea unor construcţii folosind rigla şi compasul au fost încheiate de teoria Galois. Ramurile moderne ale geometriei diferenţiale şi geometriei algebrice abstractizează studiul geometriei în direcţii distincte: geometria diferenţială accentuează uzul sistemului de coordonate şi al direcţiei, pe când geometria algebrică defineşte obiectele mai degrabă ca soluţii la diverse ecuaţii polinomiale. Teoria grupurilor investighează conceptul de simetrie în mod abstract, făcând legătura între studiul structurii şi al spaţiului. Topologia face legătura între studiul spaţiului şi studiul schimbărilor, punând accent pe conceptul continuităţii. Studiul schimbării este o necesitate mai ales în cazul ştiinţelor naturale, unde măsurarea şi predicţia modificărilor unor variabile este esenţială. Calculul diferenţial a fost creat pentru acest scop, pornind de la definiţia relativ naturală a funcţiilor dintre diverse dimensiuni şi rata lor de schimbare în timp, metodele de rezolvare ale acestora fiind ecuaţiile diferenţiale. Din considerente practice, este convenabil să se folosească numerele complexe în această ramură. O ramură importantă a matematicii aplicate este statistica, aceasta utilizând teoria probabilităţii care facilitează definirea, analiza şi predicţia a diverse fenomene, şi care este folosită într-o multitudine de domenii. Fizica (din cuvântul grec physikos: natural, din physis: natură) este ştiinţa care studiază natura, în cel mai larg sens. Fizicienii studiază comportarea şi interacţiunile materiei (ca substanţă şi energie) care sunt considerate fenomene fizice. Teoriile fizicii sunt în general exprimate prin relaţii matematice. Teoriile standardizate sunt adesea referite ca legi fizice ori legi ale fizicii; totuşi, ca toate teoriile ştiinţifice, sunt doar aproximări ale legilor naturii, întodeauna sussceptibile de schimbări şi îmbunătăţiri. Fizica este foarte strâns legată de alte ştiinţe ale naturii, în special chimia (ştiinta moleculelor şi a legăturilor chimice pe care le formează atomii). Totuşi, deoarece fenomenele chimice sunt suficient de variate şi complexe, chimia este în general privită ca o disciplină separată. 1186 3603 2005-02-06T17:10:14Z D.evil 7 Chimia este ştiinţa moleculelor şi a legăturilor chimice pe care le formează atomii. Biologia este ştiinţa ce se ocupă cu studiul tuturor organismelor vii şi a fenomenelor legate de acestea. Termenul a fost introdus de către Jean-Baptiste de Lamarck. 1187 3604 2005-02-06T17:12:28Z D.evil 7 În ştiinţă, cuvantul lege se referă la o afirmaţie ce descrie relaţii specifice între fenomene observabile. Legile logicii şi matematicii descriu natura gândirii raţionale. Legile economiei şi psihologiei descriu natura comportării şi interacţiunii umane. În politică şi drept legile reprezintă regulile de conduită ce descriu sau reglează relaţii specifice între persoane şi organizaţii, ca şi măsurile punitive exercitate asupra celor ce nu urmează aceste reguli de conduită. 1237 3608 2005-02-14T05:19:38Z D.evil 7 Carte Completa ... Carte Completa ... 1250 3619 2005-02-21T11:52:30Z Bogdan 28 Chemare a fost mutată la Wikibooks:Chemare #REDIRECT [[Wikibooks:Chemare]] 1251 3620 2005-02-21T11:52:27Z Bogdan 28 Open Manual a fost mutată la Wikibooks:Open Manual #REDIRECT [[Wikibooks:Open Manual]] 1252 3621 2005-02-21T11:52:49Z Bogdan 28 Ro.wikibooks a fost mutată la Wikibooks:Ro.wikibooks #REDIRECT [[Wikibooks:Ro.wikibooks]] 1253 3622 2005-02-21T11:53:37Z Bogdan 28 De ce sa ai cont? a fost mutată la Wikibooks:De ce sa ai cont? #REDIRECT [[Wikibooks:De ce sa ai cont?]] 1254 3623 2005-02-21T11:53:55Z Bogdan 28 Listă de manuale a fost mutată la Wikibooks:Listă de manuale #REDIRECT [[Wikibooks:Listă de manuale]] 1255 3624 2005-02-21T11:53:42Z Bogdan 28 GNU FDL a fost mutată la Wikibooks:GNU FDL #REDIRECT [[Wikibooks:GNU FDL]] 1257 3626 2005-03-24T00:19:40Z Gangleri 9 #REDIRECT [[Pagina principală]] 1262 5932 2007-01-16T17:24:13Z Mishuletz 202 legume __NOTOC__ __NOEDITSECTION__ <!--INTRODUCTION--> <center><big><big>Carte de bucate Wikimedia</big></big><br>''O colecţie de reţete din toată lumea''</center> ==[[Carte de bucate:Reţete|Reţete]]== *[[Carte de bucate:Aperitive|Aperitive]] *[[Carte de bucate:Carne|Reţete cu carne]] *[[Carte de bucate:Ciorbe|Ciorbe]] *[[Carte de bucate:Fructe de mare|Retete cu fructe de mare]] *[[Carte de bucate:Supe|Supe]] *[[Carte de bucate:Sandvişuri|Sandvişuri]] *[[Carte de bucate:Salate|Salate]] *[[Carte de bucate:Paste|Paste făinoase]] *[[Carte de bucate:Sărbători|Reţete de sărbători]] *[[Carte de bucate:Sosuri|Sosuri]] *[[Carte de bucate:Pâine|Reţete de pâine]] *[[Carte de bucate:Deserturi|Deserturi]] *[[Carte de bucate:Alte reţete|Alte reţete]] *[[Carte de bucate:Legume|Legume]] ==[[Carte de bucate:Bucătării naţionale|Bucătării naţionale şi etnice]]== *[[Carte de bucate:Bucătărie românească|Bucătărie românească]] *[[Carte de bucate:Bucătărie italiană|Bucătărie italiană]] ==Feluri de mâncare== *[[Carte de bucate:Mititei|Mititei]] **[[Carte de bucate:Mititei - Carul cu Bere|Mititei - Carul cu Bere]] [[Category:raft Chimie/Biologie]] [[bg:Готварска книга]] [[de:Kochbuch]] [[en:Cookbook]] [[eo:Kuirlibro]] [[es:Artes culinarias]] [[fr:Livre de Cuisine]] [[he:ספר מתכונים]] [[it:Ricettario]] [[ja:料理本]] [[lt:Receptai]] [[nl:Kookboek]] [[pl:Książka kucharska]] [[sv:Kokboken]] 1263 5902 2006-11-15T12:47:19Z Jokes Free4Me 172 diacritice , atribuire comentariu :'''Reţeta de mititei de la Restaurantul CARUL CU BERE din Bucureşti''' :''Bucureşti, la 16 Iunie 1920'' Onorate Domnule Ofiţer! Pentru căci fiecare vizită a Domniei voastre, ca şi cu 20 ani în urmă cele ale tatălui Domniei voastre, dimpreună cu cinstitul Conu Iancu Caragiale este, pe lângă onoare, şi un deosebit eveniment pentru localul nostru, vroiesc să dau la rându-mi dovadă de cavalerism, împărtăşindu-vă la dorinţa onoratei Dumneavoastră soţii, Doamna Măriuţa Baciu, reţetarul de preparare ai mititeilor noştri, care, după cum bine ştiţi sunt cei mai lăudaţi din tot Bucureştiul. Astfel dau dovadă de încredere în Domnia voastră spre a nu trăda nicidecum secretul delicioşilor noştri mititei, secret pe care la rândul meu l-am primit de la marele Maestru Gastronom D-l Tică Preoteanu, antemergătoriul meu la conducerea bucătăriei Carului. Adresez aceieaşi rugăciune şi onoratei Dumneavoastră soţii, Doamnei Măriuţa, celei mai desăvârşite amfitrioane pe care sunt bucuros să o fi cunoscut. Perfecţiunea seratelor de cină din casa Domniilor voastre, la care, mulţumesc lui Dumnezeu, am fost poftit, mi-au determinat hotărârea să va divulg taina celui mai de preţ preparat culinar care ne cinsteşte numele în capitală, în ţara întreagă şi în străinătate. Mititeii sunt un produs culinar din carne de vită, în stare finită de şapte până la opt centimetri şi la o grosime de cam trei centimetri, ce se servesc ori ca o gustare între mese la o halbă de bere, ori ca entrée, ori ca fel de mâncare de sine stătătoru. Ei îşi au originea în Balkan, provenind din Serbia, dar se întâlnesc şi în Grecia şi Turcia, de unde au fost preluaţi de bucătăria românească. Cum le spune şi numele, sunt nişte rulouri mici, fiind şi numiţi astfel: mici, în Regat, din carne cu mirodenii, având menirea să încânte gustul mesenilor. Se servesc numai proaspăt prăjiţi pe grătar de jar, fie cu tacâm, ori la scobitoare sub formă de gustare. Se ia cărniţă de vacă de la gât, fără a se îndepărta grăsimea şi se dă de două ori prin maşină, pentru a se mărunţi cât mai bine şi cât mai uniform. Dacă va fi carnea prea slabă, se va adăuga ceva seu de vacă sau din lipsa acestuia chiar de oaie, ca la 100 până la 150 de grame pe fiecare kilogram cântărit de carne. Nu se va lua în nici un caz slăninuţă, costiţă sau carne de porc, care nu fac decât să strice gustul şi să ia din minunata savoarelor a mititeilor. Se fierbe o zeamă din oase de vacă cu măduvă, care se scade bine, din 500 grame de oase la fiece kilogram de carne. Se pregătesc pentru fiecare kilogram de carne mirodenii şi condimente după cum urmează: *8 grame de piper proaspăt pisat mărunt *12 grame de cimbru uscat cât mai proaspăt pisat mărunt *4 grame de enibahar pisat mărunt *2 grame de coriandru pisat mărunt *2 grame de chimion turcesc pisat mărunt *1 gram de anis stelat pisat mărunt *8 grame de bicarbonat de sodiu *1 linguriţă de zeamă de lămâie *1 lingură de untdelemn *1 căpăţână bună de usturoi aromat şi nu din cel iute La cantităţi mai mari de cinci kilograme, se va adăuga pentru fiecare alte cinci kilograme de carne, câte o măsură mai mult din mirodeniile pomenite. Se frământă carnea într-un vas pe măsură timp de un ceas, adăugând la început bicarbonatul de sodiu, care se stinge cu zeama de lămâie. Jumătate din zeama de oase şi toate celelalte condimente, afară de usturoi, se adaugă treptat, uniform şi puţin câte puţin. Amestecul se acoperă şi se dă la gheţar o zi şi o noapte, după care se scoate, se lasă câteva ceasuri la dezmorţit şi se mai frământă o dată preţ de o jumătate de ceas cu restul de zeamă de oase dezmorţită. Se face un mujdei de usturoi cu apă călduţă dintr-o căpăţână pentru fiecare kilogram de carne, care se lasă la tras o jumătate de ceas. Se stoarce mujdeiul de usturoi într-un tifon, se adaugă sucul de mujdei şi se mai frământă odată amestecul preţ de un sfert de ceas. Se dă din nou la gheţar până a doua zi. Preţ de trei ceasuri înainte de a fi prăjiţi şi serviţi mititeii, se scoate amestecul de la gheţar, pentru a se încălzi şi muia; după trei ceasuri sau când s-a dezmorţit amestecul, se formează mititeii ca de un deget mare lungime şi ca de două degete grosime, se ung cu untdelemn pe toate părţile şi la capete şi se lasă sa stea la zvântat un ceas. Se prăjesc pe jar iute de lemne sau cărbune, ungându-se din când în când cu mujdei, aşa ca sa prindă o crusta rumenă de jur împrejur. Gratargii noştri întorc fiecare mititel doar de trei ori până este prăjit. La prăjit mititeii vor scădea puţin, de unde şi denumirea lor, sau cea de mici. Nu se lasă să se pătrundă, ca să nu se usuce sucul care conţine savoarea condimentelor. Daca se prăjesc la foc prea mic, mititeii scad prea tare, se usucă, lapădă tot sucul aromat şi devin seci. Se servesc alături de chifle proaspete ori felii de franzelă, cu Mutard de Dijon sau muştar picant şi aromat, după preferinţă şi cu sare şi ciuşca. Doar şi numai aşa veţi obţine mititei savuroşi cum se zice ca numai la noi sunt. Cunosc mulţi din aşa numiţii gastronomi prin birturi şi bodegi mai ales prin mahalale, care din neştiinţă ori din spirit de falsă economie înmulţesc aluatul de mititei cu alte soiuri de carne de porc, cal ori oaie. Afară că scad mai puţin la prăjit decât ca cei de carne de vacă, nu au pe departe gustul şi savoarea mititeilor adevăraţi. O greşeală mare mai este şi zgârcenia la condimente, mai ales la usturoiu şi piperu. Mai cu seama usturoiul este partea dominantă a gustului atât de specific al mititeilor. Sunt fericit sa dezvălui Doamnei Măriuţa acest mic secret, pe care ştiu ca nu îl va da mai departe, aşa cum nici eu nu-l voi dezvălui decât urmaşului meu Maitre Cuisiner când îmi va lua locul la Caru cu Bere! Mititeii preparaţi de Dânsa sunt extrem de gustoşi, dar simţul meu gustativ mi-a dezvăluit imediat lipsa coriandrului, a anisului stelat şi al chimionului turcesc. Cu aceste mirodenii, mititeii Doamnei Măriuţa vor fi inegalabili! Va aştept luna viitoare când va întoarceţi cu regimentul din manevre, dimpreună cu Domnii Ofiţeri Dinu şi Vatache spre a savura o tavă de mititei şi câteva halbe împreună! Dorindu-vă sănătate, voie bună şi noroc, vă rog a-i transmite umile sărutări de mâini Doamnei Măriuţa, cea mai desăvârşită gospodină şi Doamnă din înalta societate! Dumnezeu să vă ajute! ---- Sept 22 2006 Deşi toată scrisoarea mi-a apărut suspicioasă fiind mult prea puternică în atmosferă şi prea slabă la gastronomie (lipseşte sarea, de exemplu, multe alte detalii foarte vagi, altele absurd de exigente) am încercat totuşi reţeta ca să-mi liniştesc sufletul care caută o reţetă bună de mititei. Am urmat reţeta îndeaproape, dar nu absurd. Confesez, de exemplu că chimionul nu a fost turcesc. Trebuie să-i spun Doamnei Măriuţa că reţeta SUCKS - big time. Fraudă pitorească, dar căutarea mea de o reţetă solidă, serioasă şi autentică continuă. Da, am încercat aproape toate celelalte reţete pe care le-am întîlnit pe web. Nici una nu e aproape de gustul de care îmi amintesc. Deşi cred că toate reţetele au fost preparate cu grijă şi gătite competent sînt dispus să ascult orice sfat care apare bun. Dacă poţi inventa diferenţa între usturoi aromat şi iute eşti probabil ageamiu, nu-ţi bate capul. -- [[Utilizator:24.90.168.247]] [[Category:raft Chimie/Biologie]] 1264 3631 2005-05-12T20:57:00Z D.evil 7 1266 3633 2005-04-20T20:51:00Z Bogdan 28 Interwiki map a fost mutată la Wikibooks:Interwiki map #REDIRECT [[Wikibooks:Interwiki map]] 1267 3634 2005-04-20T20:58:33Z Bogdan 28 Promovarea WikiBooks Romania a fost mutată la Wikibooks:Promovarea WikiBooks Romania #REDIRECT [[Wikibooks:Promovarea WikiBooks Romania]] 1269 3636 2005-04-23T23:12:04Z Bogdan 28 Wikibooks:La Hanul lui Manuc a fost mutată la Wikibooks:Poiana lui Iocan #REDIRECT [[Wikibooks:Poiana lui Iocan]] 1273 3639 2005-05-17T20:09:51Z D.evil 7 Cascading Style Sheets, sau CSS pe scurt, este un standard simplu al zilelor noastre, ce ofera designerilor/programatorilor un mod eficient de a controla modul de prezentare a paginilor "WEB". In zilele noastre CSS a ajuns sa fie in mod primar, un limbaj folosit exclusiv doar pentru "web design" - insa nu putem exclude faptul ca acest limbaj este folosit si in alte medii de programare. [[Imagine:CSS.gif|center]] In comparatie cu era anilor 90, cand controlul prezentarii unei pagini se facea prin tag-uri HTML, divizate intre ele in mai multe fisiere, ce confereau o munca enorma in cazul unei actualizari, CSS vine cu un nou standard, si anume ca printr-un singur fisier ( o conventie intre proramatori este sa se foloseasca numele general 'style.css' ) - sa fie controlat intreg aspectul proiectului WEB. CSS nu necesita cunostinte avansate de hardware sau software, ci mai mult cateva cunostinte HTML, pentru a putea sa-l invatam. Citind acest manual, presupunem ca cititorul are deja cunostinte temeinice de HTML si ca intelege ce e acela un SGML ( Standard Generalized Markup Language ). ===Introducere=== Inainte erei CSS, programatorii erau nevoiti sa controleze aspectul proiectului lor WEB prin tag-uri de font, pentru a stabili culoarea, marimea si familia de font-uri a diferitelor parti ale paginii web. ex. <pre> <font face="Verdana, Arial" size="+1" color="blue">Hello World!</font> </pre> Desi aceasta metoda este efectica in controlarea diferitelor parti ale site-ului web, actualizarea codului consuma timp/bani, mareste marimea fisierelor si creste posibilitatea sa se produca greseli in codul vizat. Prin CSS, am putea spune direct : <pre> <p>Hello World</p> </pre> si sa folosim CSS pentru a : <pre> <style type="text/css" media="all"> p { color: blue; font-size: small; font-family: Verdana, Arial, "sans-serif"; } </style> </pre> Astfel ajungem la un concept vechi in programare si anume "separarea codului de prezentare" - lucru ce l-am realizat aici. Deasupra la toatea CSS vine si simplifica munca enorma realizata prin tag-uri <nowiki><font></nowiki> - simplifica limbajul in sine, si aduce imbunatatiri in comparatie cu limitele HTML-ului. ===In continuare:=== [[Cascading_Style_Sheets_%28CSS%29/Specificarea_Font-ului_si_a_Mostenirii|Specificarea Font-ului si a Mostenirii]] [[Categorie:raft IT]] 1274 3640 2005-05-13T05:57:07Z D.evil 7 Problema ce o discutam acum este "specificarea font-ului si a mostenirii". Pentru aceasta problema venim cu o declaratie "font-family:" astfel : <pre> p { font-family: Georgia, Verdana, "Trebuchet MS", "sans-serif"; } </pre> Dupa cum se observa mai sus, am scris o lista de font-uri, separate prin virgule. Aceasta va spune browser-ului utilizatorului, ca in cazul in care nu gaseste primul font specificat sa il ia pe al doilea sau al treilea. Ultima declaratie "sans-serif" specifica clasa de font-uri. Motivul pentru care am incadrat-o in ghilimele se refera la faptul ca in interiorul cuvantului ca intreg, avem spatii ( exemplu: Trebuchet MS ) sau alte caractere non-literare. ( - / + = \ ) CSS ofera 5 clase de font-uri, si anume : serif / sans-serif / monospace / cursive / fantasy. Toate browserele folosesc o lista de font-uri care cad in cele 5 familii. In cazul in care sunt specificate font-uri ce nu se gasesc pe masina utilizatorului, browser-ul va alege automat un font din clasa specificata. Cele 2 clase fantasy si cursive, ofera probleme, in primul rand ca fantasy este un "catch-all" pentru celelalte clase, intelegand de aici ca in cazul in care nu se gaseste nici un font, din nici o clasa, sau din cele specificate, se va folosi font-ul din fantasy, iar "cursive" pune problema browser-ului care nu ar putea reda un font cursiv. Nu trebuie sa declaram o clasa CSS pentru fiecare tag folosit, deoarece un tag 'copil' mosteneste atributele tag-ului parinte. Singurele tag-uri care nu mostenesc sunt h2 si p care sunt copii ai tag-ului body. In cazul in care mostenirea s-ar face, aspectul unei pagini ar deveni bizar. Un alt caz in care mostenirea nu are loc, e in cazul in care browserul nu suporta acest lucru. De exemplu in Netscape 4, tag-urile 'copil' pot sa nu mosteneasca atributele font-family si color. Pentru aceasta exista un o solutie: <pre> body { font-family: Georgia, Times, "Times New Roman", serif; color: #030; } h1, h2, h3, h4, h5, h6, p, td, ul, ol, li, dl, dt, dd, { font-family: Georgia, Times, "Times New Roman", serif; color: #030; } </pre> 1275 3641 2005-05-14T02:57:47Z 80.236.110.152 *[[Retete pe baza de faina de porumb]] - cum e mamaliga 1276 4212 2005-08-07T15:37:29Z 131.188.23.154 '''Mămăligă ţărănească''' Ingrediente: 1 l apă, 200 g faină de porumb, o linguriţă cu vârf de sare (10g). Apa se pune la fiert împreună cu sarea într-o oliţă sau într-un ceaun din tuci de 2 l. Când apa clocoteşte, se presară în formă de ploaie o mână de mălai, apoi se deşartă deodată tot restul de mălai, fără să se amestece. Se lasă sa fiarbă 2-3 clocote, la foc mic, apoi se înfige făcăleţul în mijlocul făinii, pâna la fundul ceaunului, ca să se faca loc aburului s-o pătrundă mai bine; apoi făcăleţul se dă la o parte şi se lasa mămăliga să fiarbă la foc mic, circa 30 de minute. După aceea se deşartă aproximativ jumătate din cantitatea de apă într-un alt vas şi mămaliga se amestecă repede cu făcăleţul până când nu mai are cocoloaşe, adăugând restul de apă în două rânduri, amestecând bine de fiecare dată, ca să nu rămână cocoloaşe. Când este gata, mămăliga va fi mai vârtoasă; se adună cu o lingură de pe margini şi se nivelează în oală, apoi se lasă pe foc, neamestecată, până când pufăie o dată, semn că s-a desprins de pe fundul vasului. Se răstoarnă pe un platou şi se serveşte caldă cu diferite preparate: sarmale, pui cu smântână, peşte cu usturoi, saramură de peşte, ciulama de carne sau de ciuperci, fasole bătută, cârnaţi fripţi etc. 1277 4406 2005-11-23T11:30:47Z Pv7721 124 Corecturi Ai ajuns aici. După cum ştii, membrii WikiBooks România sunt împărţiţi pe mai multe categorii şi tipuri de utilizatori. Unii dintre noi vor fi începători (book starters), alţii vom fi continuatori (book developers), alţii finalizatori/retuşori (book testers). Fiecare avem îndatoriri specifice. Book Starterii au datoria de a: # începe o carte nouă şi de a concepe planul/paginile manualului ce trebuie urmărit. # aducerea de noi idei în comunitate cu privire la subiectele ce ar trebui acoperite. # deşi munca aceasta poate părea uşoară, e o întrepătrundere de rutină (crearea paginilor manualului) şi de creativitate, dar şi de răspundere. Book Developerii au ca atribuţii : # conceperea contextuală a manualelor. # încărcarea de imagini aferente manualului, structurarea conţinutului. # categorizarea paginilor într-unul din rafturile deja existente. * Munca este extrem de creativă, însă multă. Testerii au probabil cea mai grea treabă : # verificarea gramaticală a textului. # modificarea în caz de nevoie a diacriticelor. # aranjarea textului in pagină şi retuşări la nivel de aspect. # testarea Punctului de Vedere Neutru. În pagina de discuţie a acestui articol, am dori să vă spuneţi rangul pe care îl alegeţi. Nu e nici o deosebire între cele 3 ranguri, însă ţine de fiecare om, ceea ce îi place să facă şi pentru ce are timp să dedice. Vă mulţumim ! 1278 5936 2007-01-26T18:47:37Z 70.52.182.88 ==Chiftele din carne== Ingrediente: 1/4 kg carne, 50 g franzela, 50 g ceapa, 3-4 catei de usturoi, un ou, piper, patrunjel sau marar, untdelemn, sare fina. Mod de preparare: Carnea se trece de 2 ori prin masina de tocat, impreuna cu franzela muiata, o clipa, in apa rece si bine stoarsa si cu ceapa taiata marunt si calita, un minut, cu 2 linguri de untdelemn. La tocatura se adauga oul crud, un virf de cutit cu piper, 1/2 lingurita de sare fina, usturoiul taiat marunt si patrunjelul sau mararul taiat marunt; se amesteca bine. Pe o foaie de nailon se pun 1-2 linguri de faina sau pesmet, se ia cite o lingurita cu virf din compozitie, se trece prin faina sau pesmet si se formeaza chiftele rotunde si turtite. Se infierbinta tigaia fara grasime 3-4 minute, la foc mijlociu, se pune apoi untdelemn 1/2 cm. si imediat se asaza chiftelele unele linga altele, cite incap, neinghesuite; se rumenesc circa 10 minute pe o parte, apoi se intorc pe partea cealalta. Cind sint gata se scot si se inlocuiesc cu altele, pe masura ce se prajesc. Prajirea trebuie sa dureze circa 10 minute pe fiecare parte. Se pastreaza calde, pe un vas cu apa fierbinte, acoperite. Se servesc calde cu orice garnitura de legume, cu salata de cartofi cu ceapa , cu fasole batuta, varza calita, mincaruri de legume, piure de spanac sau de urzici, cu sos de macris, iar reci cu ardei, rosii, ridichi. ==Cornuri umplute cu sunca, parizer, salam== Ingrediente: 10 cornuri, 200 g sunca, parizer, salam, 100 g unt, 50 ml smintina, un virf de lingurita sare, un virf de cutit piper. Mod de preparare: Sunca , salamul, parizerul (singure sau amestecate) se trec prin masina de tocat de 2 ori, apoi se amesteca cu smintina, untul moale sarea si piperul.Cornurile se taie in jumatati pe lungime; 10 jumatati se ung cu aceasta compozitie si, apoi, se acopera cu celelalte jumatati, asezindu-se intr-o tava, care se introduce in cuptorul fierbinte cu 15 minute inainte de servire; dupa 10 minute, se intorc pe partea cealalta.Se servesc fierbinti ca gustare sau cu ceai. ==Jumari Simple== Ingrediente: 3-4 oua, 40 g unt, sare, piper, Mod de preparare: Se sparg ouale intr-o farfurie adinca se bat bine 1-2 min pina cind devin spumoase. Ouale se lasa mai intii sa se inchege la baza si sa se rumeneasca se amesteca cu furculita pina se coaguleaza dupa gust. ==Ochiuri romanesti in cuib de parizer== Ingrediente: Patru felii de parizer de 4-5 mm grosime, 30 g unt sau untdelemn, 4 oua.Pentru piure: 1/2 kg cartofi, 30 g unt, 2 linguri de lapte, 50 g cascaval sau brinza telemea. Mod de preparare: Feliile de parizer se prajesc in unt sau in untdelemn numai pe o parte, fara sa li se indeparteze membrana (intestinul); la caldura, aceasta se micsoreaza si feliile se vor stringe, ca niste cuiburi.In fiecare cuib, se pune cite un ochi.Se pot servi ca atare, sau asezate pe un soclu din piure de cartofi.Piureul se pune intr-un vas rezistent la foc uns putin cu grasime si tapetat cu faina sau pesmet, incare sa incapa cuiburile de parizer, unele linga altele.Se presara cu cascaval ras.Se dau la cuptor cu 6-7 minute inainte de servire. ==Snitel umplut cu muschi de porc sau de vitel, piept de pui, de curcan, carne de iepure domestic, miel (pulpa)== Ingrediente: Carne de porc, vitel, pui, curcan, iepure domestic, pulpa de miel, patrunjel, ceapa, usturoi, masline, sare, piper macinat. Mod de preparare: Carnea, curatata de pielite, se taie in felii de 1 cm grosime, batindu-se cu batatorul fara sa se rupa, apoi se unge cu o compozitie mai picanta: slanina proaspata sau afumata taiata marunt cu marar, patrunjel, mustar, ceapa, usturoi, masline, castravete, gogosar proaspat sau din conserva, toate taiate marunt si combinate dupa gust.Apoi, snitelul se indoaie in jumatate, se trece prin faina, apoi prin ou (batut cu furculita, in care s-a pus putina sare si piper macinat) si prin pesmet, sau iar prin faina, prajindu-le ca si snitelul parizian si servindu-le la fel. ==Carne de pasare, fripta sau fiarta in aspic== Ingrediente: 12-13 foi de gelatina sau 40 g granule de gelatina,carne de pasare, mazare boabe. Mod de preparare: Carnea se desprinde de pe oase si se taie felii.In forma ornata se asaza feliile de carne, suprapuse, neinghesuite.Cind carnea este de curcan, se incepe cu feliile de piept (ca acestea sa fie deasupra, cind se rastoarna preparatul).Se lasa pe margine un spatiu liber de 1 cm si se toarna aspic, umplind toate golurile si depasind nielul carnii cu 1 cm.Dupa ce s-a lasat in frigider sa se inchege, deasupra lui se pune un strat de 2-3 cm de mazare boabe, fiarta, sau din conserva (bine scursa de apa, sau salata ruseasca, lasind pe margine un spatiu liber de 1 cm). Se tine la frigider sa se raceasca 30 minute, apoi se umple cu aspic si acel spatiu gol, lasind sa depaseasca nivelul mazarii sau salatei cu 1 cm pentru a le fixa. ==Carne de peste in aspic== Ingrediente: Peste care nu are oase multe,aspic. Mod de preparare: Pentru aspic se preteaza numai pestele care nu are oase multe: salaul, pastravul, somnul, calcanul, morunul. Pestele se fierbe in apa cu zarzavat, se lasa in supa pina cind se raceste, apoi carnea se scoate de pe oase si se taie felii, sau i se scoate pestelui numai coloana vertebrala si apoi se asaza pe aspicul ornat.Se toarna peste el aspic, cit sa-l cuprinda bine si se introduce in frigider.Dupa ce s-a inchegat, se rastoarna pe platou.Pentru peste in aspic se folosesc forme din tabla inoxidabila, in forma de peste.Aceste forme sint mici, pentru o persoana, sau mari, pentru mai multe persoane.Carnea de peste fiarta se asaza in forme si apoi se toarna aspicul.Dupa ce formele au stat la rece ca sa se inchege gelatina, preparatul se rastoarna pe farfurii ovale, speciale. ==Carne de vanat in aspic== Ingrediente: Carne de vinat, aspic. Mod de preparare: Aspicul se va prepara cu 12-13 foi de gelatina sau cca 40 g granule de gelatina, ca sa se realizeze un aspic mai tare care sa nu se deformeze, cind se taie in portii.Carnea de iepure, caprioara, mistret etc., dupa ce a fost marinata, se frige la cuptor acoperita, ca sa fie suculenta.Dupa ce s-a racit, se scoate de pe oase si se taie in felii care, apoi, se asaza suprapuse, insa neinghesuite, peste aspicul turnat in forma.Peste ele se toarna aspic, umplind toate golurile si depasind nivelul carnii cu 1 cm. Dupa ce aspicul s-a inchegat, preparatul se rastoarna pe platou. ==Pasteta in aspic== Ingrediente: Aspic, pastete. Mod de preparare: Pasteta se coace in cuptor in forma lunga si ingusta care trebuie sa fie cu 1 cm mai mica, de jur-imprejur, decit forma in care urmeaza sa se aseze in aspic.Daca nu dispunem de 2 forme cu aceste dimensiuni, dupa ce s-a copt si s-a racit, pasteta se taie putin in lungime si latime,ca sa se creeze loc pentru 1 cm de aspic in jurul ei.In acest caz, pasteta se poate aranja in aspic chiar in forma in care s-a copt, dupa ce forma a fost ornata.Pasteta asezata pe platou se tine in frigider cca 30 minute ca sa se raceasca bine, apoi se asaza forma ornata deasupra ei si se prind bine, cu ambele miini, atit forma ornata, cit si platoul cu pasteta, potrivindu-se in asa fel, incit atunci cind se rastoarna, pasteta sa intre in forma ornata chiar pe mijlocul ei, raminind pe margine, de jur-imprejur, 1 cm spatiu liber.Se completeaza golurile de pe margini cu aspic si, apoi, forma se introduce in frigider, ca sa se inchege aspicul. ==Piftie de Porc== Ingrediente: 2 ciolane de porc (circa 2 kg), 1/4 kg sorici sau 2-3 picoare de porc, o ceapa (50 g ), 5 - 6 catei de usturoi, 10 boabe de piper, o lingurita rasa de sare . Mod de preparare: Daca este nevoie de mai multa piftie, se pune si capul cu urechi, plus alta carne slaba de porc. Picioarele sau alte bucati de carne cu sorici se parlesc putin la flacara, apoi se spala la un jet de apa, fara sa se tina deloc in apa rece. Carnea se pune la fiert cu apa rece si se adauga piperul, sarea si ceapa intreaga. Ca sa nu se tulbure, piftia se fierbe de la inceput la foc mic fara clocote, cu capacul tras putin deoparte. Timpul de fierbere trebuie sa fie de 4-5 ore, ca sa se desprinda bine carnea de pe oase si lichidul sa scada pana la nivelul carnii. Carnea se fierbe mai repede in oala sub presiune, cu apa numai cat sa cuprinda bine tot materialul, impreuna cu piperul, ceapa si sarea, la foc mic, cca 2 ore, calculand durata de fierbere din momentul cand au inceput sa iasa primii vapori prin ventil; din acel moment, focul se reduce la minimum, mentinandu-l astfel pana la sfarsit. Oala sub presiune se lasa , inchisa cu capacul, sa se rasuceasca pana a doua zi. Grasimea de deasupra se culege toata; astfel, se va observa si gradul de coagulare al supei. Daca s-a gelatinizat prea mult, supa se dilueaza cu apa clocotita, in prealabil, si apoi turnata peste piftie. Vasul se pune pe foc mic, ca sa se lichefieze toata supa; numai astfel se poate scoate carnea care apoi, se va desprinde de pe oase si se va aranja in castroane sau forme inoxidabile, alternata cu soriciul. In supa se adauga usturoiul taiat marunt si sare, dupa gust si, la dorinta, se acreste cu putina sare de lamiie. Nu se amesteca prea mult cu ligura, ca sa nu se tulbure. Se strecoara si se toarna peste carne. Supa se poate lasa si nestrecurata, daca se doreste ca usturoiul sa ramina in ea. Dupa ce s-a racit, se introduc formele in frigider, unde se lasa 3-4 ore. Se scoate din forme. Se serveste taiata in felii ca fel intii. == Pui cu smantana si hrean == Ingrediente: Un pui de circa 1 kg, 1/2 kg de zarzavat de supa (morcovi, patrunjel, telina, ceapa), 1-2 linguri cu varf de hrean ras fin (prin razatoarea cu gauri mici), 400-500 ml smantana groasa, proaspata, o lingurita de mustar, 1/2 lingurita sare fina, patrunjel taiat marunt. Mod de preparare: Zarzavatul curatat, taiat in sferturi, se pune la fiert intr-un vas, in 2 l de apa clocotita. Puiul bine curatat se adauga intreg in supa clocotita, ca sa se coaguleze repede carnea la suprafata, formandu-se un strat intarit care nu va permite sucului carnii sa se scurga in supa (carnea nu va ramane seaca). Se pune si o lingurita rasa cu sare sau o lingurita cu Vegeta, chiar de la inceput, ca sa se adune spuma, si se lasa sa fiarba la foc mic, circa o ora. Se incearca daca puiul este fiert, infigand furculita in piept; daca aceasta intra cu usurinta, vasul se ia de pe foc. Puiul se lasa sa raceasca in supa. Dupa aceea, toata carnea se desprinde de pe oase si se taie in cubulete (supa care a ramas se va folosi ca orice supa de carne). Smantana se amsteca cu hreanul; se da gust mai picant cu mustar si se adauga sare fina, zeama de lamaie si o lingurita cu zahar, sau dupa gust. Se amesteca toate ingredientele, si apoi cu carnea. Salata se aseaza pe un platou cu margine mai inalta, se niveleaza, se presara cu patrunjel taiat marunt si se tine la rece 1-2 ore. Se serveste ca fel intai. == Pui de Arad == Mod de preparare: • 1 pui mare • 1 pui mai mic • 250 g fasole verde • 500 g cartofi • 500 g roşii • 250 g mazăre verde • 3 cepe • 2 linguri unt • 2 ouă • 1 legătură mărar • 1 păhărel de vin dulce • sare, piper, după sănătatea fiecăruia • 2 linguri untură + 1 lingură pentru uns Puiul mic se dezosează. Oasele rămase se pun la fiert în apă. Carnea scoasă de pe oase se toacă mărunt, împreună cu măruntaiele de la amândoi puii. Ceapa se toacă bob de orez şi se pune la călit în untură. Când s-a muiat se adaugă şi carnea tocată cu 1 păhărel de vin, să se înăbuşe. Fasolea se taie bucăţele. Morcovii se taie felioare. Cartofii şi roşiile se taie cubuleţe. Toate legumele se pun în apă, să aştepte. Când carnea s-a frăgezit, se lasă să se răcească, apoi se freacă cu ouă, sare şi piper. Cu pasta asta se umplu burta şi pielea puiului mare şi se cos cât de cât. Se unge puiul cu untură şi se dă la cuptor, într-o tavă scăldată în unt. Când s-a rumenit puţin, se adaugă supă de oase de pui clocotită şi se udă puiul des, să nu se ardă. După 1 jumătate de oră de cuptor, lângă puiul deja pătruns (dacă e încă crud, se mai lasă să fiarbă) se adaugă mazărea, fasolea, roşiile, morcovii şi cartofii. Se potriveşte de sare şi piper şi se lasă să se înăbuşe, acoperit, încă 1 jumătate de oră (dacă mai trebuie, se mai pune apă). Se ia capacul, se lasă să se rumenească totul 10 minute. Se toacă pastă mărarul şi se presară peste legume, pe lângă pui, care tronează auriu şi dolofan, în mijlocul unui curcubeu vegetal aburind. Se potriveşte de minune cu orice vin roşu din zonă, dar mai ales cu cel mai discursiv, mai proaspăt şi mai celebru: Cadarca de Miniş. 1279 5808 2006-09-27T21:26:18Z 81.181.181.74 /* Ciorba de burta (2) */ ===Ciorba de burta !=== 2 Kilograme burta (Rind-Kuttel in Germania de Sud), 3 litri de apa, 150 grame morcovi rasi, 150 grame ceapa, 100 grame telina, 50 grame de usturoi, 5 grame de piper, 500 grame de iaurt (yoghurt oder saure sahne), 3 oua, 50 grame de faina alba, 100 mililitri de otet, 100 mililitri de ulei, sare dupa gust. Preparare: burta si picioarele se curata de piele si tendoane (in Germania se vinde burta gata curatata si taiata ),se spala bine, se oparesc (in Germania e gata oparita), se spala din nou cu apa rece. Picioarele se sparg si se aseaza pe fundul oalei - iar burta de vaca se ruleaza si se aseaza peste picioare. Se completeaza oala cu apa rece si se pune la fiert cu sare. Cind burta este aproape fiarta, se adauga morcovii, telina, ceapa curatata, spalata si taiata in jumatati sau sferturi. Se adauga usturoiul curatat si taiat marunt, piperul. Cind burta si picioarele au fiert bine se scot si se racesc. Burta se taie felii lungi de 4-5 cm, iar carnea de pe picioare se alege, si se introduce impreuna cu burta intr-o oala curata. Zarzavatul se taie si el mai marunt, se adauga linga carne si peste toate se strecoara zeama de carne, continuind fierberea pina la un nou clocot. Din galbenusuri, iaurt sau smantana si faina cu putina zeama rece se pregateste un zabaras cu care se drege ciorba, prin scurgerea lui treptata in ciorba. Se potriveste gustul si acreala cu otet si sare. Ciorba se serveste fierbinte cu mujdei de usturoi si ardei iute. Deasupra mai puneti ceva patrunjel bine tocat. ===Ciorba de burta (2)=== Burta fiarta cu zarzavatul de supa (ceapa, ardei, morcovi, telina) se scoate din fiertura si se taie in fisii scurte si subtiri care se pun in zeama strecurata. Zarzavatul ramane afara. Se pune zeama la fiert inca 2-3 clocote, apoi se ia de pe foc si se adauga otet dupa gust. Se face un zabaras din 2-3 galbenusuri batute, amestecate cu faina alba si iaurt, cu usturoi tocat sau zeama de usturoi si se toarna zabarasul in supa, pina la 2-3 clocote invartind cu lingura de lemn in permanenta, altfel ramana vascos. Se adauga verdeata tocata (patrunjel) si dupa gust eventual putin orez fiert,daca nu aveti destula carne in oala, dintr-un vas in care orezul a fiert bine in prealabil (2-3 linguri). Morcovii, patrunjelul si telina din zarza! avat se dau linga supa intr-o farfurioara. Ciorba se serveste cu smantana si paine proaspata.Pofta buna ===Mititei!=== ''Ingrediente:'' 1 Kg. de carne de vită, 250 gr. de seu de vită, 10 căţei de usturoi tocat, ienibahar, chimion, piper, 1 linguriţă de bicarbonat şi câteva linguri de zeamă de carne. ''Instrucţiuni:'' Se toacă carnea, împreună cu seul, prin maşina de tocat carnea, se adaugă mirodeniile, usturoiul, bicarbonatul şi zeama de carne. Se sărează (după gust) şi apoi se frământă cu mâna circa 15 minute. Tocătura se ţine câteva ore în frigider. Înainte de frigere se ia cu mâna udă din tocătură cantităţi egale şi se formează mititei în formă de cilindri. Înainte de a se aşeza pe grătar, mititeii se ung cu ulei, iar în timpul frigerii mititeii se ung cu o pană înmuiată în zeama de carne amestecată cu ulei. Mititeii se servesc cu pâine şi cu muştar. Şi dacă se poate cu bere de ARAD, Arbema. Poftă bună! 1283 4230 2005-08-07T16:31:21Z 131.188.23.154 ==Aperitiv din branza de burduf== Ingrediente: 1/2 kg brinza sau cas de oaie proaspat, 50-100 ml bere, 100 ml smintina, 4-5 sardele, chimen, ceapa, sare. Mod de preparare: Brinza se marunteste cu furculita, casul se trece prin masina de tocat, se adauga berea, smintina, sardelele, o lingurita rasa de chimen macinat si ceapa rasa; compozitia se amesteca bine si se sareaza dupa gust. Compozitia se serveste in aceeasi zi, aranjata pe platou, ornata cu masline si gogosari. ==Aperitiv din branza de vaci== Ingrediente: 1/2 kg brinza de vaci, 150 g smintina proaspata groasa, chimen, ceapa Mod de preparare: Brinza se freaca bine cu dosul furculitei, pe marginea farfuriei, ca sa se marunteasca, amestecindu-se apoi cu smintina. Smintina se poate inlocui cu maioneza. Pentru gust si aroma se poate adauga 1-2 lingurite cu ceapa rasa fin sau numai cozi de ceapa verde taiate marunt si frunze de marar sau patrunjel taiate marunt. Se aranjeaza pe platou, ornata cu felii de rosii, ardei grasi, ridichi rosii de luna. In brinza preparata cu smintina se pot adauga o lingurita de chimen, pisat bine cu piulita, sau macinat prin masina de piper si un virf de lingurita de boia dulce sau 1/2 lingurita cu pasta de ardei. Din acest preparat se pot face si sandvisuri. == Aperitiv de primavara == Ingrediente: 2-3 cornuri (fara zahar) cu diametrul de 2-3 cm, 100 de g de unt, sardele in untdelemn, 50 g de salam, sunca sau carnat afumat, 7-8 ridichi, 4-5 masline, 1-2 capatani de salata verde. Mod de preparare: 1-2 platouri se garnisesc pe margini cu frunze de salata, bine spalate. Cornurile se taie in felii de 1 cm grosime, care se ung cu untul frecat pana ce se inmoaie, condimentat cu pasta ansoa, sau in lipsa, cu 1-2 sardele zdrobite bine in unt si cu putin din untdelemnul in care au fost conservate si se adauga sare dupa gust; apoi se aseaza pe platou una langa alta. Peste unt se aseaza cate o bucatica de sardea si una de carnat, sunca sau salam, iar deasupra lor cate o felie mai groasa de ridiche, bine spalata, necuratata, asezata cu coaja rosie in sus, si alaturi de cate o bucatica de maslina, si alta de ardei verde sau o mica frunza de salata. Se pot consuma ca atare, fiind foarte gustoase, iar pentru ocazii festive, se modeleaza deasupra lor un zig-zag cu unt alb. 1284 4249 2005-08-18T07:50:34Z 81.181.151.70 ===Ardei umpluti cu varza=== Referinta [http://www.reteteculinare.ro/carte_de_bucate/193-ardei_umpluti_cu_varza_alba_sau_rosie/ ReteteCulinare.ro] Ingrediente 7 kg ardei gras, 6 kg varza, 4 l saramura. Mod de preparare Se aleg ardei grasi, sanatosi, mai mari si nevatamati, se scot cotoarele, se curata bine de seminte si se spala. Se lasa la scurs pe un prosop curat. Varza se curata de frunzele exterioare vestejite, se taie in doua si apoi in fisii subtiri. Se freaca cu sare, dupa care se scurge bine de zeama rezultata. Se umplu ardeii cu varza taiata marunt si se asaza indesati in borcane de marimi diferite. Deasupra se pune un strat din frunze de telina, citeva felii de hrean si boabe de piper. Separat se pregateste saramura. Cind saramura este gata si fierbinte, se toarna peste ardeii umpluti, pina la gura borcanului. Se lasa circa 30 minute pentru a se aseza ardeii si saramura, apoi se completeaza cu saramura. Se leaga bine la gura si se pastreaza la temperatura obisnuita a camerei (16 - 18'C) , primele 2 - 3 zile, pina intra in fermentatie varza, dupa care se vor muta la locuri racoroase si uscate, ferite de mirosuri straine (petrol). Cind varza a intrat in procesul de fermentatie, se executa pitrocirea la 2 - 3 zile, prin vinturarea saramurei de 3 - 4 ori in acelasi timp. Cind s-a acrit se leaga bine borcanele si se pot pastra timp mai indelungat in camara sau pivnita. Varza taiata si scursa se poate amesteca si cu morcov ras. ===Cartofi frantuzesti=== Ingrediente 700-800 g cartofi, 4 oua, 200-300 ml smintina, 50 g unt, 30 g pesmet, sare. Mod de preparare Cartofi de marime mijlocie, bine curatati si ne curatati de coaja se fierb acoperit cca 30 min, in apa clocotita cit sa-i cuprinda. In apa se pune o lingurita de sare ca sa nu se sdrobeasca. Dupa ce sau fiert se taie in felii de cca 1/2 cm. Ouale se pun intrun vas si se fierb cu o lingurita de sare cca 5-6 min, apoi se curata de coaja. Intr-un vas de 1-2 l uns bine cu unt se pune jumatatea din cantitatea de cartofi peste cartofi se pun 2 oua taiate feli rotunde presarind cu o jumatate de lingurita de sare fina. Se procedeaza la fel si cu jumatatea de cartofi, oua si sare. Deasupra se distribuie jumatatea din cantitatea de smintina, pesmetul care a fost infierbintat, un minut cu untul.Preparatul se introduce in cuptor sa se infierbinte cu 15 min, inainte de servire.Dupa ce sa scos din cuptor se pune restul de smintina.Preparatul se serveste ca fel intii sau ca felul doi asociat cu salata verde sau cu salate, Se poate servi si ca garnitura la fripturi calde de orice fel. ===Ciuperci cu Marar=== Ingrediente 1/2 Kg ciuperci, 100 ml untdelemn, o lingurita cu virf marar taiat marunt, o ceapa, 1/4 suc de rosii, piper, sare. Mod de preparare Ceapa taiata marunt se caleste in tot untdelemnul, 4-5 minute, cu o jumatate lingurita cu sare, la foc mic, pina cind scade apa ce o lasa si devine lucioasa, se adauga apoi ciupercile, sucul de rosii si un virf de cutit piper, lasindu-le sa fiarba la foc mic, acoperite, 30-40 minute si adaugind putina apa pina ce se moaie. Cind ciupercile sint fierte, sosul scazut numai cit sa le cuprinda si untdelemnul la suprafata, se adauga mararul si se sareaza dupa gust si, facultativ, se pun citeva picaturi de zeama lamiie. Se servesc reci, ca fel intii. ===Conopida cu Maioneza=== Ingrediente 600-800 g conopida, 300 g maioneza, 100 ml smintina, marar, patrunjel. Mod de preparare Conopida se fierbe si se strecoara. Maioneza obisnuita se amesteca facultativ cu smintina, potivindu-se gustul cu sare, acreala si mustar, ca sa fie mai picanta, dupa care se amesteca usor cu conopida, prin rasturnare, ca aceasta sa nu se deformeze. Pentru aroma, se pune neaparat in maioneza marar taiat marunt. Se aranjeaza pe platou si se presara cu marar sau patrunjel taiat marunt... ===Cremvursti cu Maioneza=== Ingrediente 150 g maioneza, 3 perechi de cremvursti, 2 linguri vin, tarhon. Mod de preparare Maioneza cu mustar, sare si zeama de lamiie, ca sa fie putin mai picanta, se subtiaza cu vinul, si se aromeaza cu tarhonul.Cremvurstii se introduc in apa clocotita (cit sa-i cuprinda) si fara sa mai de apa in clocot se lasa 5-6 minute numai sa se infierbinte.Se servesc imediat fierbinti (fara apa) in vas de portelan sau Jena, acoperiti ca sa nu se raceasca.Sosul se serveste din sosiera.Maioneza se poate inlocui cu sos olandez, sos remulad etc.Cremvurstii se pot servi cu mustar simplu sau cu hrean ras, proaspat, simplu sau asezonat cu sare, otet sau zeama de lamiie, putin untdelemn sau smintina si o lingurita de zahar. ===Crochete din oua cu branza sau parizer=== Ingrediente 3-4 oua firerte tari, o lingura smintina, o lingurita patrunjel taiat marunt, piper, 1/2 lingurita sare fina, un ou crud, 100 g franzela, 30 g unt sau untdelemn, 20 g faina, o ceapa mica, 80-100 g parizer,50 g brinza telemea sau cascaval ras. Mod de preparare Ouale, taiate cit mai marunt, se amesteca cu oul crud, franzela fara coaja, muiata bine in apa rece si stoarsa, smintina, ceapa taiata marunt si calita, un minut, in unt sau untdelemn, piperul, sarea, faina si patrunjelul se amesteca bineSe modeleaza crochete care se prajesc si apoi se servesc fierbinti, ca aperitiv. ===Dovlecei cu maioneza=== Ingrediente 2-3 dovlecei mai tineri, sare, 250-300 g maioneza, sau alte sosuri maioneza, ca si la conopida. Mod de preparare Dupa ce s-au curatat de coaja, dovleceii se taie in jumatati, pe lungime si li se scoate mijlocul cu semintele, cu o lingura. Jumatatile se fierb 15-20 minute in apa clocotita, putin sarata, fara sa se moaie prea mult. Se desarta in strecuratoare, asezindu-se jumatatile cu partea dinauntru in jos, ca sa se scurga mai bine de apa, unde se lasa pina cind se racesc. Se taie in felii de 2 cm si fisiile in cuburi. La maioneza, se adauga, pentru a fi mai picanta, sare, acreala si mustar, iar pentru aroma, se pune neaparat marar taiat marunt si, dupa aceea, se amesteca cu dovleceii usor, ca sa nu se zdrobeasca. Se asaza pe platou si se orneaza cu masline si gogosari, ca si precedentele. ===Gogosi Pripite=== Ingrediente 100 g brinza de vaci, 100 g cascaval ras, 100 g telemea rasa, 2 oua mari, 50 g faina, marar. Mod de preparare Brinzeturile se amesteca bine cu dosul furculitei ca sa se omogenizeze, adaugind ouale intrgi, faina si mararul taiat marunt.Compozitia trebuie sa fie mai consistenta.Se ia din compozitie cite o ligura cu virf, se ruleaza pe masa sau pe o foaie de nailon presarata cu faina, formind un sul de 2 cm.Acestea se modeleaza in forma de bila si se dau prin faina.Se pregatesc toate si se asaza la masa.Se toarna 1/2 l untdelemn intr-o cratita de 1 l si se lasa sa se infierbinte.In untdelemn se pune o bucatica de aluat, cit un bob de porumb si, cind acesta se ridica la suprafata si se rumeneste, inseamna ca se pot pune gogosile.Se asaza unele linga altele, neinghesuite deoarece cresc la copt.Se intorc (cu o andrea subtire), ca sa se rumeneasca frumos de jur imprejur, apoi se scot cu spumiera, sau pe o furculita.Se servesc fierbinti ca aperitiv.Nu se sfarima la fiert si sint foarte fragede.Se pot reincalzi pe apa clocotita, sau in cuptor acoperite, timp de 10 minute. ===Margarete cu branza=== Ingrediente 4 felii franzela de 2 cm grosime (cca 200 g ), 200 ml lapte, 4 oua, 50 g, cascaval sau parmezan ras, 50 g unt sau untdelemn, 50 ml smintina. Mod de preparare Feliile de franzela, asezate intr-o cratita se stropesc cu tot laptele putin caldut, intorcindu-se pe ambele parti pina cind il absorb; apoi,se pun intr-un vas termorezistent bine uns cu unt sau untdelemn.Se face cite-un cuib in mijlocul fiecarei felii (apasind cu dosul unei linguri), in care se sparge cite un ou; se presara cu parmezansi se pun bucatele de unt pe fiecare felie.Vasul se introduce in cuptorul fierbinte, cu 10-15 minute inainte de servire, ca sa se coaguleze ouale si sa se rumeneasca putin deasupra. Cind se scot din cuptor se imparte smintina pe fiecare felie. Se servesc fierbinti ca antreu. 1285 5928 2007-01-12T15:51:22Z Pv7721 124 Reveniri la ultima modificare de către [[Special:Contributions/86.125.49.104|86.125.49.104]] ([[User talk:86.125.49.104|discuţie]]); revenire la ultima versiune de către [[User:D.evil|D.evil]] ===Cascaval la capac=== Ingrediente 100-150 g cascaval, unt sau untdelemn, lapte, faina. Mod de preparare Cascavalul se taie in felii de 1 1/2 cm grosime.Feliile se inmoaie in lapte, se trec bine prin faina, apoi inca odata abundent prin lapte si faina (prin lapte se trec ca sa se lipeasca mai bine faina, care va forma o crusta la suprafata cascavalului si astfel nu se va lipi de tigaie).Se poate face din faina si putin lapte o compozitie ca de clatite, care sa acopere in strat subtire feliile de cascaval bine scurse, luate cu furculita, se vor trece prin faina).O tigaita numai pentru o persoana se pune la foc mic sa se infierbinte 3-4 minute, fara grasime; se pun, apoi, 25 g unt sau untdelemn si, dupa citeva secunde, se asaza feliile de cascaval.Se acopera cu un capac si se lasa sa se prajeasca 2-3 minute, apoi se trece cu lama cutitului pe sub ele si se intorc, lasind sa se prajeasca si pe aceasta parte 2-3 minute, ca sa se moaie bine.Se servesc imediat, altel se vor intari.Se maninca direct din tigaita, de aceea se pregatesc separat pentru fiecare persoana. ===Cascaval Pane=== Ingrediente 100-150 g cascaval, unt sau untdelemn, lapte, faina. Mod de preparare Cascavalul se taie in felii de 1 cm grosime, in bucati potrivite. Feliile se trec prin lapte sau apa si apoi prin faina, ou (bine batut cu furculita pina cind se face putina spuma) si la urma prin pesmet. Se pregatesc toate feliile. O tigaie goala (potrivita dupa cantitatea cascavalului) se infierbinta, 3-4 minute , la foc mic (nu direct pe flacara). Se pune untdelemn cit sa o acopere in strat subtire (2-3 mm) si imediat se asaza feliile de cascaval care se prajesc pe ambele parti, pina ce se rumenesc si cascavalul se inmoaie. Se servesc imediat, altfel se vor intari. ===Coltunasi cu Branza=== Ingrediente Aluatul: 2 oua mari, 150 g faina, 50 g gris, 30 ml untdelemn.Umplutura: 1/4 kg brinza telemea, un ou, 50 g unt, 200 ml smintina, 25 g faina, marar. Mod de preparare Se sparg ouale intr-un castron , se amesteca cu untdelemnul, apoi se pun faina si grisul cu care se amesteca si se framinta cu mina indoind mereu aluatul sub podul palmei, circa 5 minute, pina cind nu mai necesita faina.Se asaza aluatul pe masa , sau pe foaia de nailon, presarata cu putina faina.Se lasa sa se odihneasca 10 minute, ca sa devina elastic si sa se intinda mai usor.Se taie foaia in patrate de 5/5 cm.Brinza telemea, desarata 2-3 ore in apa rece si scursa bine, se rade prin razatoare sau se zdrobeste bine cu furculita, apoi se amesteca cu oul, faina, mararul si se imparte pe patrate.De asemenea, se pot amesteca 150 g brinza de vaci cu 50-100 g brinza telemea, la care se adauga oul, faina, mararul verde sau uscat.Patratul se indoaie peste umplutura in forma de triunghi; marginile se preseaza bine, ca sa nu se desfaca la fiert.Se fierb la fel ca si coltunasii cu carne, lasindu-i in apa 15 minute , dupa ce s-a luat cratita de pe foc, ca sa se umfle aluatul; apoi, se strecoara fara sa se limpezeasca.Se asaza intr-un vas termorezistent cu bucatele de unt si cu smintina deasupra.Vasul se introduce in cuptor, cu 10 minute inainte de servire.Coltunasii se servesc ca intrare, in loc de supa sau ciorba. 1286 3650 2005-05-16T18:49:59Z D.evil 7 ===Oua Tari cu sos grecesc=== Ingrediente 4 oua, 50 ml ulei, 2-3 linguri de apa, 1/2 lingurita sare, un virf de cutit cu piper, 15 ml lamiie. Mod de preparare Ouale fierte tari sau cleioase, se taie in sferturi si se aseaza cu galbenisul in sus. Uleiul, apa, sarea si lamiia se amesteca cu acest sos se stropesc bine ouale cit sunt calde. Ouale se pot stropi si cu mujdei preparat din 2-3 catei de usturoi, presarati cu 1/2 linguri cu apa, o lingura de zeama de lamiie, 2 linguri de ulei si un virf de cutit de piper. 1287 5817 2006-10-01T14:32:01Z 85.90.134.224 /* Tartine cu pasta din oua fierte tari */ ===Tartine cu pasta din oua fierte tari=== Ingrediente 3-4 oua, o lingurita cu virf mustar, o lingura zeama de lamiie, un virf de cutit de piper sau dupa gust, cca 100 g unt sau untdelemn sau 100 ml smintina, o ceapa mijlocie, facultativ, sardele sau pasta de sardele. Mod de preparare Ouale fierte tari se taie marunt cu cutitul, se adauga mustarul, zeama de lamiie si untdelemnul treptat, ca la maioneza, sau se leaga pasta cu unt moale sau smintina. Cine doreste pune ceapa rasa fin sau ceapa verde, taiata marunt, cu frunze cu tot, piper macinat si pasta de sardele (ansoa) sau sardele cu tot untdelemnul (in care caz nu se mai pune utdelemn sau unt, sau se pune numai cit este necesar, ca sa se lege compozitia). Se ung tartinele si se decoreaza dupa gust. ===Tartine cu cascaval=== Ingrediente O franzela, unt, sardele sau pasta de sardele, cascaval, masline, gogosari, galbenus de ou tare. Mod de preparare Se ung feliile de franzela cu unt simplu sau cu unt condimentat, preparat cu sardelele sau pasta de sardele. Deasupra se rade cascaval pe razatoarea cu gauri mici. Se decoreaza cu masline taiate in forma de stea si cu raze din gogosari rosii. Feliile de franzela se mai pot unge si cu brinza Bucegi care are gust picant, frecata in parti egale cu unt. In loc de brinzeturi, se poate rade direct, peste feliile unse cu unt, galbenus de ou fiert tare. Se orneaza la fel. ===Tartine cu ciuperci=== Ingrediente 150 g unt, 50 g cascaval sau parmezan, 250 g ciuperci, o ceapa de marime mijlocie, 2 linguri untdelemn, o foaie dafin, 2 linguri zeama de lamiie, vin sau otet, un virf de cutit piper, marar, patrunjel, sare. Mod de preparare Ciupercile bine spalate se taie marunt sau se trec prin masina de tocat. Ceapa taiata marunt se caleste un minut in untdelemn, apoi se adauga ciupercile, foaia de dafin, zeama de lamiie sau 50 ml vin sau o lingura de otet, piper, o lingurita de sare. Se lasa la foc mic acoperite, sa fiarba cca 30 minute, ca sa scada toata apa ce o lasa si sa se moaie. Cind se iau de pe foc, se adauga frunze de marar si patrunjel taiate marunt. Dupa ce se racesc, se amesteca cu untul frecat (sa fie moale). Pasta se sareaza si cu ea se ung tartinele; deasupra se rade cascaval sau parmezan. ===Tartine cu Pate de Ficat=== Ingrediente Franzela, pateu de ficat, masline, gogosari, maioneza, smintina groasa, rosii mici. Mod de preparare Feliile de franzela se ung cu pateul de ficat si se decoreaza cu masline taiate in forma de stea si cu raze subtiri din gogosari. La pateu se poate adauga maioneza in parti egale si, facultativ, se pune si o lingura cu smintina groasa. Se aplica pasta pe feliile de franzela si se decoreaza la fel. Cu aceasta compozitie se pot umple rosii mici. Se taie cite un capac fiecarei rosii in partea coditei si se scoate mijlocul cu lingurita. Pasta de ficat cu maioneza se pune in cornet impermeabil cu sprit crestat la capat, ca cel pentru ornat cu frisca. Se introduce spritul in rosie si, printr-o singura apasare, aceasta se umple; deasupra se termina cu o rozeta decorativa. Se servesc ca aperitiv. ===Tartine cu sos alb cu ciuperci=== Ingrediente 30 g unt, 30 g faina, 150 ml lapte, 10 ml smintina, 100 g brinza, 250 g ciuperci. Mod de preparare Se prepara un sos alb mai gros din faina, unt si lapte..Faina si untul se infierbinta intr-o cratita de 1 l , la foc mic, numai un minut, amestecind mereu si avind grija ca faina sa nu se coloreze deloc; apoi se stinge cu laptele fierbinte, adaugat in 2-3 rinduri, amestecind de fiecare data, pina cind se desfac toate cocoloasele formate, ca sa rezulte un sos omogen.Se sareaza si, facultativ, se acreste putin cu zeama sau sare de lamiie, numai dupa ce s-a luat cratita de pe foc. Se aromeaza cu patrunjel sau marar taiat marunt. Ciupercile taiate marunt si bine spalate se trec prin masina de tocat. Ceapa taiata marunt se caleste un minut in untdelemn, apoi se adauga ciupercile, foaia de dafin, zeama de lamiie, piper, o lingurita rasa de sare. Se lasa la foc mic acoperite sa fiarba cca 30 minute, ca sa scada toata apa ce o lasa si sa se moaie. Cind este gata, se adauga si smintina. Se ung tartinele cu un strat de 3-4 mm. Deasupra se rade brinza. ===Tartine cu sunca=== Ingrediente 400 g sunca, 200 g unt (margarina), o cutie de sardele. Mod de preparare Sunca se trece de 2 ori prin masina de tocat, apoi se adauga in untul (margarina) frecat (moale); se sareaza dupa gust. Pasta se poate folosi ca atare sau, ca sa fie mai picanta, se amesteca cu pasta de sardele sau cu sardele (o cutie) cu tot untdelemnul respectiv. Se ung tartinele, se orneaza cu ardei, rosii, masline. Pasta se poate pastra in borcan, la frigider, servind pentru pregatirea sandvisurilor, in diverse ocazii. ===Shake de ciocolata si lapte=== Ingrediente 2 globuri inghetata de vanilie 5 cl lapte 3 cl sirop de ciocolata putina frisca bomboane de ciocolata Mod de preparare Intr-un shaker se agita puternic inghetata, laptele si siropul. Se toarna compozitia intr-un pahar cu picior inalt si se orneaza cu frisca. Deasupra se presara bomboanele de ciocolata. Bautura se serveste cu un pai. Shake-urile de lapte contin lapte, dupa cum indica si numele. Se pune inghetata si restul ingredientelor intr-un shaker. Se agita si se scurge intr-un pahar. 1288 3652 2005-05-17T05:13:03Z D.evil 7 [[Psihologia/Anxietatea|Anxietatea]]<br /> [[Psihologia/Aptitudini si deprinderi|Aptitudini si deprinderi]]<br /> [[Psihologia/Aptitudini speciale|Aptitudinile speciale]]<br /> [[Psihologia/Atentia si patologia ei|Atentia si patologia ei]]<br /> [[Psihologia/Autoportret si temperament|Autoportret - Temperament]]<br /> [[Psihologia/Bazele psihologice ale educatiei|Bazele psihologice ale educatiei]]<br /> [[Psihologia/Carcaterul|Caracterul individual]]<br /> [[Psihologia/Coeficientul|Coeficientul]]<br /> 1289 3653 2005-06-27T19:33:34Z D.evil 7 === Anxietatea === Anxietatea este o permanenţă a modului de fiinţare uman, existând în spaţiul dialogului dintre sine şi eu, fiind incitată de contactul de orice fel între eu şi lume. Este la temeiul oricărei puneri în act a omului, la temeiul oricărei trăiri, iar trăirea aceasta vine la rândul ei să o întemeieze.Ambiguitatea anxietăţii ,ca atitudine primară ,în primă instanţă autosuficientăse răsfrânge asupra individului uman ,modelându-l ambiguu.Prin lipsa de obiect concret, ea devine o stare de nenumit,suportată, totodată intimă şi străină individului,creând şi distrugând. Existenţialismul este cel care revelează anxietatea şi este în stare să o asume, descoperindu-I relaţia esenţială cu existenţa. Existenţa (lat. Ex-în afară, sistere-a sta) este faptul de a apărea şi de a se manifesta în afară,a te confrunta cu faptul prezenţei şi participării la o lume schimbătoare şi potenţial primejdioasă. Condiţia individului concret este una de anxietate , rezultată din înţelegerea inevitabilei sale libertăţi de opta între posibilităţi, din necunoaşterea viitorului, din apropierea morţii, din finitudinea unei existenţe care a fost precedată de neant. Anxietatea dă naştere deopotrivă îndoielii şi disperării,consideră Kierkegaard,însă drumul spre absolut este cel ce se confundă adesea cu disperarea anxietăţii,disperare pentru infinit, preschimbându-se într-un final în devorare a finitudinilor,descoperire a arbitrariului din ele. Discursul lui Kierkegaard despre anxietate se desfăşoară pe fundalul unei etici creştine, suportând conexiuni multiple cu dogmatica, numită de filosoful danez a doua etică (spre deosebire de etica necreştină, prima , caracterizabilă prin refuzul păcatului şi conexiunea cu metafizica). Idealitatea acestei etici constă în conştiinţa penetrantă a realităţii, iar a-şi păstra idealitatea chiar ocupându-se de relevarea păcatului implică o dificultate deosebită a problemelor etice. Noua etică presupune păcatul strămoşesc, prin care explică păcatul însuşi şi plasează identitatea drept obiectiv, într-o mişcare de jos în sus; cuprinde, în anvergura ei, realitatea păcatului. Discursul lui Kierkegaard despre anxietate abordează tangenţial problema păcatului, având în vedere că anxietatea este condiţie prealabilă a păcatului, libertatea captivă în sine însuşi,mijlocitoare între posibilitatea şi realitatea păcatului. Psihologic, Kierkegaard se va ocupa de posibilitatea reală a păcatului, iar dogmatic, de cea ideală. Scopul scrierii va fi mărturisit dintru început a trata conceptul de anxietate din punct de vedere psihologic , având în vedere dogma păcatului strămoşesc. Premisele de la care porneşte în abordarea păcatului, pe care le va justifica pe parcurs, sunt , că păcatul nu este nici un fel de stare ( ca stare de potentică nu este , în timp ce de fapt el este) 2, şi că a-l descrie ca boală, anormalitate, lipsa de armonie înseamnă o falsificare a conceptului 3. Cuvântul danez Angest a fost echivalat în limba germană cu Angst, în engleză cu dread , fear sau anxiety, în timp ce traducerile franceze s-a impus angoisse; el a cunoscut o largă răspândire în filosofia existenţialistă interbelică, în special datorită teoretizărilor lui Heidegger şi Sartre. Semnificaţia anxietăţii lui Kierkegaard este de fior de spaimă faţă de ceva nedefinit şi indeterminabil ,spre deosebire de sentimentul de frică, în care obiectul este concret, individual. Kierkegaard consideră că omul este individ, fiind, în felul acesta , atât el însuşi, cât şi tot neamul, iar întregul neam participă în/la individ precum individul la intregul neam. Desăvârşirea omului , privită ca stare, constă în faptul individului de a fi el însuşi, precum şi neamul. Această contradicţie este expresia unei sarcini şi impulsul unei mişcări, mişcare ce creează istoria. Istoria neamului merge mereu înainte, în timp ce individul o ia mereu de la început, fiind el însuşi şi neamul, şi astfel, încă o dată şi istoria şi neamul. Adam a fost el însuşi şi neamul , astfel încât ceea ce îl explică pe Adam, explică istoria neamului şi reciproc. A-l considera cap al geniului umane presupune un început fantastic al neamului uman, ce ridică dificultăţi insurmontabile. Tradiţional s-a considerat că păcatul lui Adam condiţionează păcătoşenia drept consecinţă, al doile prim păcat - primul păcat al insului de după – presupunând păcătoşenia drept condiţie. Filosoful danez polemizează cu această luare de poziţie, afirmând că primul păcat este determinantul calităţii, Păcatul5, că puterea exemplului , păcătoşenia este doar o determinare cantitativă , un fel de elan înaintea saltului, dar care nu explică totuşi saltul reprezentat prin păcat. Păcatul lui Adam este păcatul strămoşesc, caci neamul nu o ia de la început cu fiecare individ, astfel încât starea de păcat a nemului dobândeşte o istorie, care merge înainte prin determinaţii cantitative, în timp ce individul participă la ea prin saltul calitativ. Nevinovăţia este o calitate, o stare care poate să dureze şi care nu poate fi anulată decât prin vină, care se pierde prin păcat. Vinovăţia lui Adam şi vinovăţia omului de după, este esenţialmente aceeaşi, diferenţa fiind o expresie cantitativă, nu calitativă: vinovăţia neamului este prezentă în neştiinţa insului, manifestându-se, prin fapta lui , drept vinovăţia acestuia. Conceptul de anxietate este abordat de Kierkegaard în strânsă legătură cu cel de nevinovăţie; nevinovăţia este starea în care omul nu este determinat ca spirit, ci este determinat sufleteşte în unitate nemijlocită cu naturaleţea lui 6. Taina nevinovăţiei este că înseamnă linişte, dar totodată anxietate, născută din nimic; spiritul işi proiectează visător propria realitate, nimicul, iar acest nimic vede nevinovăţia mereu ca fiind în afara sa. Anxietatea este realitatea libertăţii, ca posibilitate a posibilităţii, o antipatie simpatică şi o simpatie antipatică, nu este vina. Anxietatea este o măsură a prezenţei spiritului. Relaţia anxietăţii faţă de obiectul ei, nimicul este la fel de ambiguă ca tranziţia de la nevinovăţie la vină. Omul este o sinteză de sufletesc şi trupesc, întruchipată de spirit. Spiritul se raportează la sine şi la condiţia lui ca anxietate. În starea de nevinovăţie spiritul este prezent dar ca nemijlocit, visând şi deranjând relaţia dintre suflet şi trup şi totodată instituind-o. În nevinovăţie există numai posibilitatea de a putea, ca un fel de formă superioară de neştiinţă, ca o expresie superioară a anxietăţii. Dacă omul n-ar fi fost o sinteză , care să se bazeze pe un terţ, n-ar fi fost posibilă o dublă consecinţă a păcatului strămoşesc: că păcatul a venit pe lume şi că sexualitate fusese instituită. Păcatul este o criză în care păcatul pătrunde în ins ca ins .Trecerea de la o posibilitate la realitate se face prin anxietate. În clipa în care spiritul se instituie pe sine, el instituie şi sinteza, în care scop trebuie să o divizeze mai întâi. Culmea senzorialului este sexualul, culme care nu ar fi atinsă dacă spiritul nu este instituit ca real. Fără păcat nu ar fi existat sexualitatea, iar făra sexualitate nu ar fi existat istorie. Abia prin sexualitate sinteza este instituită drept contradicţie şi drept scop, al cărui istorie începe în clipa instituirii sintezei. Ceea ce am prezentat a constituit aspectul anxietăţii de a fi condiţie prealabilă a păcatului strămoşesc, pe care îl explică în sens regresiv, în direcţia originii sale. Un alt fel de a problematiza anxietatea este de a încerca o relaţionare progresivă cu păcatul strămoşesc. În cadrul acesta, Kierkegaard precizează două sensuri ale anxietăţii: anxietatea în care individul instituie păcatul prin saltul calitativ şi anxietatea care a pătruns şi pătrunde împreună cu păcatul, în lume cantitativ, ori de câte ori un individ instituie păcatul. Asemeni mişcării păcatoşeniei nemului, mişcarea anxietăţii are loc prin mişcări cantitative, iar anxietatea fiecărui individ este cu atât mai profundă cu cât se află mai la începuturi, deoarece condiţia păcătoşeniei, presupusă de viaţa sa individuală trebuie însuşită. Abia în clipa în care mântuirea este cu adevărat instituită este biruită şi anxietatea. La individul de mai târziu anxietatea pătrunde în două sensuri în lume; păcatul pătrunde prin anxietate, purtând cu el, încă o dată, anxietatea. Pe de o parte continuitatea păcatului produce anxietate, iar pe de alta posibilitatea mântuirii este un nimic ce provoacă individului anxietate. Totiuşi, orice individ devine vinovat din cauza lui, anxiatatea provenindd din păcatul instituit de individ şi fiind prezenţă vagă, un mai mult sau mai puţin în istoria cantitativă a neamului omenesc. Kierkegaard face distincţie între tipuri de anxietăţi: anxietatea obiectivă şi anxietatea subiectivă. Anxietatea obiectivă este refexul păcătoşenieei generaşiei asupra întregii lumi, efect al păcatului asupra existenţei neumane, este starea de aşteptare din care cel ce aşteaptă ar dori să iasă, expresie a unui dor, dând naştere anxităţii tocmai pentru că dorul singur nu poaate mântui. O anxietate ca a lui Adam nu va mai surveni niciodată , deoarece păcătoşeniaa venit pe lume prin el. Anxietatea obiectivă din natură este mai mare decât mai târziu decât la Adam, ea fiind indusă de faptul că este văzută într-o cu totul altă lumină datorită faptului că prin păcat senzorial este continuu degradat, până devine ce se numeşte păcătăşenie. După venirea păcatului în lume şi ori de câte ori vine în lume, senzorialul devine păcătoşenie. Anxietatea subiectivă este egotistă,este o anxietate cu privire la ceea ce aş putea să devin, la ceea ce aş putea să devin sau ceea ce mi s-ar putea întâmpla1 anxietatea existentă în nevinovăţia insului, corespunzătoare celei a lui Adam, dar diferită cantitativ de a acestuia, respectiv mai mică. Vina instituită continuă să fie la fel de imputabilă şi la fel de ambiguă ca cea a lui Adam. Kierkegaard compaară anxietatea cu o ameţeală, ameţeala libertăţii când spiritul vrea să instituie sinteza, când libertatea scrutează în jos la propriaa ei posibilitate, se agaţă de finit şi se ţine de el, dar libertatea astfel se prăbuşeşte. Când libertatea se ridică din nou în picioare, îşi dăseamaa că e vinovată. Printre aceste două clipee se află saltul. Din punct de vedere psihologic, căderea în păcat se produce de fiecare dată în stare de sfârşeală. Walter Schulz consideră că anxietatea reprezintă teama faţă de propria libertate teamă faţă de saltul libertăţii în libertate.El corelează libertatea cu ideea punerii sintezei existenţiale,motivând anxietatea omului prin faptul că este indisolubil legată de datoria de a deveni un sine prin realizarea sintezei, dar această sarcină nu poate fi realizată ireproşabil, ceea ce transformă anxietatea într-un însoţitor permanent al vieţii omeneşti. La individul de mai târziu nimicul care e obiectul anxietăţii devine din ce în ce mai mult ceva – complexul de presimţire se reflectă în ele însele , apropiindu-se din ce în ce mai mult de individ, chiar dacă pentru anxietate rămân tot nimic. Nimicul comunică vivace cu neştiinţa nevinovăţiei, păcatul auto-presupunându-se. Anxietatea subiectivă este pusă în legătură cu relaţia de generaţie şi relaţia istorică. Senzorialul a devenit păcătoşenie prin păcaat, adică prin păcat deivne senzorialul păcătoşenie şi prin Adam a venit pe lume păcatul. În istoria neamului senzorialul a devenitt odată păcătoşenie, însă în istoria individului senzorialul a devenit păcătoşenie prin saltul calitativ al fiecăruia. Proporţia de senzorial coresspunde celei de anxietate. Facereaa Evei prefigurează simbolic consecinţa relaţiei de generaţie: derivatul nu este niciodată la fel de desăvârşit cantitativ , ca originalul. Bărbatul şi femeia sunt la fel în esenţă. Anxietatea este mai refectată la Eva decât la Adam, pentru că femeia este mai sensibilă senzorial decât bărbaatul, astfel că de îndată ce spiritul este instituit,scindarea se adânceşte şi mai mult , iar anxietatea va avea mai multă libertate de acţiune în posibilitatea libertăţii. Femeia este mai anxioasă decât bărbatul, este mai senzorială, deşi în esenţă este asemi bărbatului, determinată spiritual. Estetic, aspectul ei ideal este frumuseţea, iar etic provocarea. Senzorialul nu este păcătoşenie , ci o enigmă neexplicabilă care te face anxios, naivitatea fiind însoţită de un nimic inexplicabil, creator de anxietate. Sexual în sine nu este păcătoşenie, fiind expresia enormei contradicţii că spiritul este determinat ca genus. Anxietatea este prezentă în orice plăcere erotică, dar nu întrucât ar fi păcătoasă, ci e datorată faptului că spiritul se simte străin; victoria spiritului va presupune considerarea sexualuli ca străin şi comic. Consecinţa relaţiei de generaţii este amplificarea senzorialităţii; în anxietatea celor din generaţiile de mai târziu de Adam e mai mult tuturor indivizilor de după Adam; anxietatea însă e esenţial aceeaşi.Creştinismul oficial propune să ne ridicăm mai presus de acest mai mult, învinovăţind pe cel ce n-o face , că nu ar vrea să o facă. Dificultatea abordării unei astfel de probleme este însă eludată de acesta. Anxietatea corespunzătoare relaţiei de generaţie ar fi anxietatea de păcat, care naşte păcatul; anxiatatea de a deveni vinovat. Anxietatea ce corespunde relaţiei istorice este anxietatea de a fi considerat vinovat. Supremul mai mult este cel al unui individ astfel plasat şi influienţat, încâtde la prima deşteptare, încât senzorialul devine pentru el identic cu păcătoşenia; acest mai mult se va manifestaa dureros în el , făcând să nu-şi mai găsească adăpost. Senzorialul nu este păcătoşenie. El poate însemna păcătăşenie prin cunoaşterea lui nebuloasă , precum ar mai putea însemna păcătoşenie orice cunoaştere nebuloasă a ceea ce ar mai putea să însemne păcatul, precum şi neglijarea dimensiunii individuale şi pierderea în neam. Prin gustarea din fructul cunoaşteriia venit pe lume şi diferenţa dintre bine şi rău, precum şi diferenţa sexuală ca pornire. Păcatu este egoism, iar egoismul este insul instituit prin saltul calitativ. Egoismul ia naştere prin păcat şi în păcat, de aceea nu poate să explice păcatul. Obiectivul este de a integra eroticul, sexualul, sub categoria de spirit. O astfel de împlinire înseamnă victoria iubirii, spiritul ieşind victorios prin faptul că sexualul este uitat şi reamintit doar în uitare. Anxietatea poate fi privită dintr-o a treia perspectivă, ca urmare a păcatului absenţei conştiinţei păcatului ,fiind definita drept clipa în viaţa individuală. Omul va fi definit în acest context drept o sinteză de vremelnicie şi veşnicie. Clipa apare ca atom al veşniciei ,primă reflectare în timp a veşniciei,prima încercare de a opri, într-un fel timpul .De îndată ce spiritul este instituit, clipa poate apărea. Vremelnicia şi senzorialul sunt analoge:istoria începe abia prrin clipă,sensibilitatea senzorială a omului este instituită ca păcătoşenie prin păcat. Clipa este acea ambiguitate în care timpul şi veşnicul se ating unul pe altul, instituind în felul acesta conceptul de vremelnicie, unde timpul întretaie mereu veşnicia, iar veşnicia întrepătrunde mereu timpul. În lipsa categoriei de spirit , veşnicia clipei apare dinapoi,ca trecut. Dacă însă clipa este instituită ca discrimen, în raport cu care pot exista trecut ,prezent ,viitor, atunci viitorul este veşnicia. Abia când veşnicia este instituită clipa trăieşte ca clipă, iar nu ca discrimen. Viitorul este posibilitatea veşniciei sau libertăţii în individualitate ca anxietate. Pentru libertate posibilul este viitorul,iar pentru timp viitorul este posibilul ,iar acestor două posibilităţi li se asociază anxietatea. Anxietatea este starea psihologică care precede păcatul,de care se apropie cât poate,cât de anxioasă poate fi, fără să explice însă păcatul, care izbucneşte abia în saltul calitativ.în clipa în care păcatul este instituit,vremelnicia este păcătoşenie,iar consecinţa definirii vremelniciei drept păcătoşenie este moartea ca pedeapsă.Cel ce trăieşte doar în clipă păcătuieşte, însă acum nu are nici un rost să ne abstragem de la vremelnicie. Poate exista o anxietate a lipsei de spirit ,ascunsă, deghizată,având uneori aparenţa întregului conţinut al spiritului,însă ca strigoi al spiritului .Există o singură dovadă a spiritului :dovada spiritului din noi înşine.Păgânismul ,ca absenţă a spiritului , este preferabil lipsei spiritului ;păcatul său este de a trage de timp, fără a ajunge efectiv la păcat. Anxietatea păgânului are drept sursă soarta,iar „nimicul constă în ambibuitatea relaţiei omului cu aceasta,ce se înfăţişează ca unitate între necesar şi întâmplător; aceasta împiedică intrarea în relaţie cu soarta. Tragismul păgânismului este necutezarea omului de a nu se sfătui cu oracolul . În iudaism anxietatea este anxietate de vină,iar tragismul său are ca sursă necutezarea omului de a nu aduce jertfe.Ambiguitatea rezidă în relaţie;de îndată ce vina este instituită ,anxietatea dispare, apărând pocăinţa. Contrariul libertăţii nu este necesitateaa ,ci vina ,iar măreţia libertăţii este că aceasta are de a face pururi numai cu sine ,proiectându-şi vinaa în posibilitate şi instituind-o deci singură .Spiritul pământean care va voi să-l vadă pe Dumnezeu ,va trebui să înceapă prin a se recunoaşte vinovat. Dacă vina este instituită cu adevărat, ea se instituie singură.Relaţia libertăţii faţă de vină este de anxietate,fiindcă libertatea şi vina sunt deocamdată o posibilitate.Cel ce cade în ispită este singurul vinovat. Anxietatea este posibilitatea libertăţii ,iar ca posibilitate a libertăţii este educativă,formativă,prin credinţă, deoarece devorează toate finitudinile,descoperă tot ce au ele iluzoriu. Un om ce a cunoscut anxietatea ştie că nu are absolut nimic de cerut de la viaţă,că îngrozitorul, pierzania,nimicirea locuiesc uşă în uşă cu fiecare om;dacă a învăţat cu folos că orice anxietate de care este anxios îl poate călca în clipa următoare, altă explicaţie va da el realităţii.Pentru a fi format în felul acesta ,absolut şi infinit ,de către posibilitate ,individul va trebui să fie cinstit faţă de posibilitate şi să aibă credinţă.Astfel anxietatea sfârşeşte prin anihila finitul din neliniştile pe care le-a produs. 1290 3654 2005-05-17T05:20:28Z D.evil 7 ===Aptitudini si deprinderi=== Prezenţa unei aptitudini este indicată de uşurinţa cu care sunt învăţate cunoştinţele şi deprinderile dintr-un anumit domeniu, de fatigabilitatea mai redusă ca efect al muncii depuse, aplicarea reuşită a informaţiilor dobândite în domeniul respectiv. Indiciul aptitudinii apare aici în uşurinţa de a învăţa, de a profita de exerciţiu intr-o anumită activitate. Aptitudinile constituie totodată prin premise şi rezultate ale învăţării. De aici dificultatea distincţiei dintre aptitudini şi deprinderi. Aceste deosebiri sunt reale şi le evidenţiem în continuare. a) Sub aspect procesual, deprinderile – care sunt acţiuni automatizate – comportă o simplificare, o reducţie treptată a proceselor psihice implicate în componenţa lor. În acelaşi timp, structura aptitudinilor – pe măsura dezvoltării lor – devine din ce în ce mai complexă, întrucât ea implică un număr crescând de procese psihice, înglobând ca momente chiar şi unele deprinderi. Astfel, deprinderile de gimnastică, de desen, cele implicate în activităţi practice etc., angajează în final cu precădere doar canalul chinestezic. b) Sub aspect funcţional, în timp ce deprinderile se limitează de obicei la o acţiune sau la o operaţie, la un algoritm, în componenţa aptitudinilor se cuprinde, de obicei, o întreagă familie de acţiuni variate, susceptibile de a fi înglobate în ansamblul unei activităţi (tehnice, sportive, matematice, literare, muzicale, etc.) c) Sub aspect formativ spre deosebire de aptitudini –caracterizate printr-o dezvoltare continuă, ascendentă – în cazul formării deprinderilor se constată o scădere treptată, o epuizare a rezervelor potenţiale, ca urmare a realizării lor sub forma performanţelor situate la limita superioară a posibilităţilor de dezvoltare. Deprinderile de calcul mintal sau cele motorii, dincolo de o anumită limită, nu se mai ameliorează nici chiar în cazul supraînvăţării, în timp ce aptitudinile matematice sau verbale profită mereu de pe urma activităţii multiple în domeniul respectiv. Desigur, există şi alte relaţii între aptitudini şi deprinderi. Aptitudinile sunt premise ale formării rapide a deprinderilor şi totodată ale restructurării lor în condiţii diferite, pe de altă parte, deprinderile formate se pot integra în structura aptitudinilor, contribuind la amplificarea, îmbogăţirea repertoriului lor. În anumite împrejurări, deprinderile pot duce la stereotipizarea şi schematizarea unilaterală a acţiunilor, ceea ce este în defavoarea aptitudinii. Experienţa ne învaţă că trebuie să arătăm prudenţă în prognoza negativă. Aptitudinile se pot manifesta şi mai târziu (de ex.: W. Scott a scris primul său roman la 34 de ani, scriitorul rus Aksakov a scris prima sa carte la 56 de ani). Aptitudinile se pot manifesta la vârste diferite în funcţie de specificul lor. Astfel aptitudinile senzoriomotorii, cum sunt cele sportive, cunosc perioade de înflorire la vârsta tânără, performanţele în acest domeniu se plafonează pe la 25-29 de ani, existând şi excepţii. În domeniul ştiinţei cele mai valoroase lucrări au fost elaborate între 30-50 de ani. Notele şcolare nu au valoare predictivă notabilă în ceea ce priveşte creativitatea. Humboldtt era socotit în copilărie ca mărginit, slab înzestrat; se exprimau îndoieli dacă va primi instrucţia necesară; Newton era ultimul din clasă. Linnė era considerat de către tatăl său ca fiind capabil numai “să coasă cizme”. Moliėre mult timp nu a putut învăţa să citească. Pasteur, care a adus contribuţii atât de însemnate în domeniul chimiei organice, în scoală era socotit slab tocmai la chimie. Napoleon a fost un elev mediocru în şcoala militară, Verdi a fost respins la examenul de admitere la Conservatorul din Milano, iar juriul care l-a examinat i-a trimis o scrisoare în care era sfătuit să-şi aleagă altă carieră. Toate aceste exemple – preluate după Al. Roşca - ne arată de ce trebuie să fim prudenţi în prognoza negativă în ceea ce priveşte posibilităţile copiilor. Ceea ce apărut imposibil la o anumită etapă de dezvoltare a copilului se dovedeşte posibil într-o etapă următoare, ca o consecinţă a unei acţiuni educative juste. Este de reţinut cum din anumite şcoli au ieşit absolvenţi care au devenit mari personalităţi, creatori în diferite domenii, ceea ce nu poate fi explicat doar printr-o concentrare a talentelor datorată hazardului în aceste şcoli. Metodele de lucru, stilul de muncă al şcolii au pondere însemnată. Dezvoltarea aptitudinilor se realizează în spirală: obţinerea unui nivel înalt de dezvoltare deschide posibilităţi noi pentru dezvoltarea aptitudinilor de un nivel mai înalt. În cursul acestui proces, se transformă însăşi dispoziţiile native. După natura proceselor psihice implicate în aptitudini vorbim de aptitudini senzoriale (de exemplu: acuitate vizuală, auditivă etc.); aptitudini psihomotorii (dexteritate manuală, coordonarea ochi-mână etc.), aptitudini intelectuale (inteligenţă, aptitudini matematice etc.) aptitudini fizice (forţă fizică, memorie chinestezică, etc.). După orientare sau grad de specializare vorbim de: aptitudini generale (inteligenţa, aptitudine şcolară); aptitudini speciale (aptitudinile profesionale Ne oprim în continuare asupra unor aptitudini de interes particular pentru şcoală, sfera producţiei şi a culturii. 1291 3655 2005-05-17T05:22:28Z D.evil 7 ===Aptitudini speciale=== Printre aptitudinile speciale se numără în primul rând aptitudinile profesionale. O anumită combinaţie de capacităţi şi însuşiri asigură succesul într-o activitate profesională sau alta. Aptitudinea didactică. În termenii listei din tabelul 17.6 profesorului i s-ar cere următorul set de aptitudini: înţelegere verbală, exprimare verbală, raţionament deductiv (tipic pentru procesul de predare), o bună memorie (a reţine chipurile elevilor), capacitatea de ordonare a informaţiei (progresia logică a expunerii), fluenţa ideilor (a găsi exemple alternative şi versiuni multiple ale aceleiaşi prezentări), originalitate, sensibilitate la probleme, dexteritate manuală (utilizare reuşită a mijloacelor tehnice de instruire). Alţi autori detaliază aptitudinile pedagogice în termeni mai specifici: - a preda în mod accesibil; - a cunoaşte şi înţelege elevul, psihologia lui, lumea lui interioară; - spirit de observaţie şi atenţie distributivă pentru a avea simultan sub control mai multe lucruri; - sentimentul noului, preocuparea de a învinge rutina, de a găsi mijloace, procedee, metode care să facă munca instructiv educativă mai eficace (ceea ce se numeşte creativitate în munca pedagogică); - aptitudini organizatorice, având în vedere că profesorul lucrează cu un colectiv de elevi, care trebuie să fie organizat şi totodată trebuie să-şi organizeze şi să-şi planifice propria muncă cu elevii (de exemplu, organizarea lecţiei, încadrarea în timp a predării materialului); - limbaj clar şi expresiv, vocabular bogat; - un anumit patos, entuziasm, care să-l facă să vorbească despre descoperiri, călătorii, expediţii, ca şi când ar fi participat el însuşi la ele; Aptitudinea la matematică. O aptitudine care trezeşte un interes crescând este aptitudinea la matematici, care se conturează mai ales pe la 14-16 ani. Metodologia psihologică de studiu este încă destul de empirică. Se constituie loturi contrastante de persoane, să zicem elevi cu rezultate remarcabile la matematici şi elevi cu rezultate slabe. Constituirea loturilor se bazează pe aprecierea curentă. În continuare, se alege un set de probe psihologice dar şi de matematici, care să fie discriminative, să conţină un element de creativitate, să pună elevii în faţa unui material inedit sau recent însuşit. Pe baza probelor se aleg apoi indicii care separă net cele două loturi. Studiile făcute (V. A. Kruteţki ş.a.) relevă ca elemente ale aptitudinii matematice: - capacitatea de a generaliza rapid şi extensiv materialul matematic, de a desprinde dintr-un caz dat sau din compararea mai multor relaţii un mod de rezolvare aplicabil şi altor relaţii similare; găsirea rapidă a unor reguli de organizare a datelor, a unui algoritm; - capacitatea de a prescurta (condensa) rapid un raţionament sau un şir de raţionamente şi operaţii; - flexibilitatea gândirii, restructurarea informaţiei, găsirea mai multor soluţii la o problemă dată, trecerea rapidă de la raţionamentul direct la cel invers, formarea asociaţiilor reversibile (asociaţii directe şi inverse); - capacitatea de “privire” şi reprezentare spaţială a figurilor şi relaţiilor spaţiale; îmbinarea şi separarea figurilor; - capacitatea de simbolizare, de utilizare a notaţiilor; - atracţia spre problematic. Aptitudinea pentru desen şi pictură este o altă aptitudine specifică. Cercetări efectuate în legătură cu talentul la desen şi pictură au arătat că subiecţii care obţin succes în această direcţie reuşesc: - să fixeze rapid, precis şi durabil imaginile vizuale ale obiectelor; - prezintă tendinţa de fixare a întregului cu o înclinare mai redusă spre analiză; - apreciază corect abaterile liniilor de la verticală sau orizontală; - apreciază şi reproduc corect proporţiile obiectelor; - enunţă judecăţi de valoare întemeiate. În scopul determinării acestei din urmă dimensiuni, de pildă, subiecţilor li se dau spre apreciere perechi de tablouri (reproduceri) aparţinând unor artişti cunoscuţi. Din fiecare pereche unul din tablouri este o copie a originalului iar celălalt diferă de această copie printr-o singură particularitate prezenţa sau absenţa unui obiect, poziţia unui element din tablou, proporţiile unui copac etc. Subiectul este pus să aprecieze care tablou din fiecare pereche este mai bun, ţinând seama de trăsătura diferenţiatoare care-i atrage atenţia. Să adăugăm că există o mare varietate de aptitudini profesionale, mai precis însuşiri sau combinaţii de însuşiri cu directivare profesională. O precizare este necesară: numeroase profesiuni nu impun cerinţe deosebite cu privire la nivelul aptitudinal al persoanei care aspiră la exercitarea lor. Se pretinde doar ca însuşirile şi capacităţile individului să se înscrie într-un interval al normalităţii. De pildă pentru însuşirea unei profesii din domeniul prelucrării prin aşchiere a metalelor nu se cer aptitudini specifice. Activitatea ca atare, exerciţiul practic va favoriza prin fondul de informaţii şi deprinderi câştigate, dezvoltarea unor aptitudini latente. Tot aşa şi în multe alte sectoare de muncă apreciate ca fiind clasice trebuie adăugat însă că în prestaţia profesională propriu-zisă, în nivelul de performanţă care va fi atins ulterior, dincolo de o medie se va resimţi însă prezenţa unor aptitudini, fireşte alături de motivaţia în muncă. Cu atât mai mult în situaţii critice sau în situaţii limită – avarii, incidente, accidente etc. – însuşirile personale, adică aptitudinile şi calităţile morale îşi vor spune cuvântul. În termeni asemănători se pune problema şi pentru sarcini de conducere socială, pentru care nu se cere – din punct de vedere psihologic – ca persoana în cauză să se detaşeze prin însuşiri ieşite din comun. Experienţa arată însă că pentru o persoană ce aparţine tipului de sistem nervos slab, o funcţie de conducere va aduce o mobilizare energetică în exces: sub “povara” răspunderii persoana va fi mereu în alertă, investiţia de energie va fi – în raport cu sarcinile – mai mare decât este necesar, fapt care va aduce cu vremea la epuizare. În schimb pentru un tip de sistem nervos puternic şi echilibrat, aceleaşi sarcini vor apărea mai degrabă “curente”, fără o mobilizare energetică în exces. Un temperament excitabil nestăpânit (coleric), caracterizat prin impulsivitate şi explozii emoţionale, prezintă riscul de a produce relaţii conflictuale. Sub aspectul competenţei, al performanţei ca atare, aceste tipuri temperamentale se pot situa la nivele comparabile. Problema psihologiei este în primul rând nu atât de a face selecţie, ci de a dirija oamenii spre domenii cu şanse bune de reuşită în funcţie de oferta de locuri de muncă ale societăţii. Există şi posturi de muncă sau profesii cu un risc mai mare de accidentare, cu solicitări psihofiziologice deosebite – de exemplu în aviaţie, în producerea energiei nucleare, în sectoare în care se impune un grad mai mare de fiabilitate – unde apar şi necesităţi de selecţie psihologică. 1292 3656 2005-05-17T05:25:40Z D.evil 7 ==Atentia si patologia ei== Renumitul psiholog francez Theodule Ribot fundamenteaza si justifica faptul ca exista doua tipuri de atentie, cu totul distincte: una spontana, naturala, cealalta voluntara, artificiala. Cea dintai forma , neglijata de majoritatea psihologilor, este forma naturala, primitiva, veritabila a atentiei. Cea de-a doua este un rezultat al educatiei, al antrenamentului. Th. Ribot sustine ca atentia spontana este singura care exista atat timp cat educatia nu intra in actiune. Atentia este un dar al naturii, repartizata inegal de la un individ la altul. Puternica sau slaba, are drept cauza starile afective. Omul, ca animal, nu da atentie in mod spontan decat lucrurilor care il intereseaza, il ating, ii produc o stare placuta, neplacuta ori mixta. Natura atentiei spontane la o persoana releva caracterul acesteia sau cel putin tendintele sale fundamentale. Ne arata daca avem de-a face cu un spirit frivol, banal, marginit, deschis, profund. Ribot da exemplul unei portarese care in mod spontan da atentie barfelor; pictorul este atras de un frumos rasarit de soare; geologlui ii atrag atentia niste roci in care omul obisnuit nu vede decat niste pietre. Daca atentia are drept cauza starile afective - fapt incontestabil dovedit - iar aceste stari au la randul lor drept cauze tendinte, trebuinte, apetituri, atunci, atentia tine de ceea ce este mai profund in individ : instinctul de conservare. Posibilitatea de a fi atent a fost si este un avantaj de prim ordin in lupta pentru viata. Atentia voluntara sau artificiala este un produs al trebuintei, aparut odata cu progresul civilizatiei, artei, al educatiei, al antrenamentului. Este grefata pe atentia spontana si isi gaseste in ea conditiile de existenta. Atentia voluntara s-a nascut sub presiunea trebuintei si odata cu progresul inteligentei. Ea este un aparat de perfectionare si un produs al civilizatiei. De indata ce omul a fost capabil sa se consacre unei munci lipsite de atratie imediata, dar acceptata ca mijloc de viata, in lume si-a facut aparitia atentia voluntara. Ea s-a nascut deci din necesitatea si educatia pe care o dau lucrurile. ===Starile morbide ale atentiei=== Limbajul curent opune atentia starii de "distractie". Numim "distrati"oamenii a caror inteligenta este incapabila sa se fixeze intr-un mod cat de cat stabil, oameni care trec fara incetare de la o idee la alta, care sunt la cheremul schimbarilor celor mai fugitive ale dispozitiei lor sau ale evenimentelor cele mai insignifiante din ambianta. Este o stare perpetua de mobilitate si imprastiere, aflata la antipodul atentiei. Termenul de "distractie" se aplica insa si unor cazuri cu totul diferite. Oamenii absorbiti de o idee sunt distrasi. Par incapabili de atentie tocmai pentru ca sunt extrem de atenti. Exista exemple de savanti celebri prin distractia lor. Cazurile patologice ale atentiei se indreapta in doua directii: hipertrofia atentiei - predominarea absoluta a unei stari sau a unui grup de stari, care devine stabila, neputand fi expulzata din constiinta; atrofia atentiei - atentia nu se poate mentine si uneori nici constitui. Exista si o a treia varianta, aceea a inindivizilor ci infirmitati congenitale. La idioti, imbecili, dementi, formele atentiei nu se constituie sau apar doar sporadic. In prima categorie includem ideile fixe. S-a intamplat oricui sa fie urmarit de o arie muzicala sau de o fraza care revine cu obstinatie, fara un motiv anume. La orice om sanatos exista aproape intotdeauna o idee dominanta care ii regleaza conduita: placerea, banul, ambitia, mantuirea sufletului. Aceasta idee fixa care dureaza toata viata, cu exceptia cazului in care este substituita de o alta, se transforma in final intr-o pasiune fixa. Transformara atentiei spontane intr-o idee fixa, in mod hotarat patologica, este pe cat se poate de clara la ipohondri. Th. Ribot imparte ideile fixe in trei categorii: *ideile fixe simple, de natura pur intelectuala, care raman cel mai adesea inchise in constiinta sau care se manifesta prin acte insignifiante. *ideile fixe acompaniate de emotii, cum sunt groaza si angoasa (agorafobia, nebunia indoielii etc.) *ideile fixe cu forma impulsiva, tendinte irezistibile, care se manifesta prin acte de violenta sau criminale (furt, amucidere, sinucidere). Ideile fixe apar la cei cu o constitutie nevropatica. Aceasta poate fi ereditara - cazurile cele mai dese - sau consecinta a vietii cotidiene - oboseala fizica, intelectuala, emotii, pasiuni, excese de orice natura. Ribot defineste si extazul ca fiind idee fixa, forma cronica de hipertrofie a atentiei. Renumitul psiholog francez examineaza extazul din prespectiva sa pozitiva, aceea de exaltare a inteligentei, folosindu-se de exemplul Sfintei Tereza. La polul opus se afla mania. In manie se regasesc toate conditiile contrare starii de atentie. Nu exista nici concentrare, nici adaptare, nici durata. Avem de-a face cu triumful automatismului cerebral, lasat in voie. In consecinta, la maniaci se manifesta, spre exemplu, uneori, o exaltare extrema a memoriei: pot recita poeme lungi, de mult uitate. 1293 3657 2005-05-22T01:07:21Z 220.110.164.82 Folosiţi diacritice, leneşilor ! ===Aluat franţuzesc === Timp de preparare: cca ¼ oră<br> Durata dospirii: 1 oră<br> Cca 720 kcal/porţie<br> ====Ingrediente==== • 400 g făină<br> • 1 linguriţă praf de copt<br> • 1 linguriţă sare<br> • 150 g unt sau margarină<br> • 2 ouă<br> ====Mod de preparare==== 1. Din ingrediente se frământă un aluat compact. Se înfăşoară într-o cârpa umedă şi se pune la rece în frigider timp de o oră.<br> 2. Se întinde în forma de plăcintă sau de mărimea unei tăvi. Se încălzeşte cuptorul la 220°C. Se unge o tavă, se pune aluatul, se împunge cu furculiţa în mai multe locuri şi se acoperă după gust. Se lasă la cuptor 20-25 minute. 1294 3658 2005-05-18T08:20:50Z 217.156.83.1 Denumirea de LAMP, este un acronim pentru Linux Apache MySQL PHP/Perl/Python, o combinaţie de: sistem de operare, server web, server de baze de date ( mysql ) şi interpretor ( php/perl/python ). În forumurile de discuţii, această combinaţie e apreciata ca fiind cea mai sigură, eficientă, low-cost, uşor de învăţat. [[Imagine:Lamp.jpg|center|300px|Ajută la editarea celui mai complex manual LAMP]] Sa luam pe rand, pasii de instalare a sistemului. Incepem cu : *[[LAMP/Instalare Linux|Instalare *nix]] *[[LAMP/Instalare Apache|Instalare Apache]] *[[LAMP/Instalare MySQL|Instalare MySQL]] *[[LAMP/Instalare PHP-Perl-Python|Instalare PHP/Perl/Python]] Fiecare subsecţiune va avea mai multe opţiuni. De exemplu, vom trata la "Instalarea *nix" mai multe tipuri de SO ( sistem de operare ) bazate pe kernelul linux ( actual la versiunea 2.6 ), tratând fiecare instalare separat. Vom evidenţia şi câteva erori comune, sau bug-uri cunoscute ale acestor sisteme ( în versiunea curentă, încercând să actualizam manualul cu fiecare versiune noua a sistemului de operate ). Vom face un manual cât mai simplu, dar cât mai bogat în conţinut, cât mai accesibila atât începatorului, cât şi avansatului. În paginile următoare, veţi găsi toate informaţiile de care aveţi nevoie. După instalare vom trece la configurarea sistemelor : *[[LAMP/Configurare Linux|Configurare *nix]] *[[LAMP/Configurare Apache|Configurare Apache]] *[[LAMP/Configurare MySQL|Configurare MySQL]] *[[LAMP/Configurare PHP-Perl-Python|Configurare PHP/Perl/Python]] Intr-o alta sectiune vom incepe sa explicam modul de folosire/sintaxa acestora, realizand un manual complet legat de instalarea, configurarea si folosirea acestui sistem combinat de Linux, Apache, MySQL, PHP/Perl/Python : *[[LAMP/Documentatie Linux]] *[[LAMP/Documentatie Apache]] *[[LAMP/Documentatie MySQL]] *[[LAMP/Documentatie PHP-Perl-Python]] [[Categorie:raft IT]] 1295 4783 2006-04-10T19:58:39Z 86.125.16.25 /* Alegerea S.O. */ Citeste si : [[LAMP/Linux|Linux in General]] ==Alegerea S.O.== Cand alegem un S.O. ( sistem de operare ) bazat pe platforma Linux, trebuie sa ne punem mai intai cateva intrebari : * cat de eficient e pentru viitorul proiect ? * care este raportul resurse/performanta ? * daca include toate pachetele de care ai nevoie, sau daca are macar suport pentru ele ? * daca include un sistem centralizat de management al pachetelor instalate/deinstalate ? * daca poate fi configurat relativ usor ? * daca utilizarea lui zilnica nu devine stresanta sau obositoare ? * daca in comparatie cu alte S.O.-uri a inregistrat mai multe aplauze/reprosuri din partea comunitatii ? * in cazul in care se alegere o varianta Enterprise, cu ce difera el fata de varianta open-source iar daca ar fi sa facem o comparatie intre diferite variante Enterprise ( [[SuSE Enterprise Edition]], [[RHLE]] ) - care ar fi cea mai buna ? [[Imagine:tuxavatar.jpg|center]] Dupa ce ne-am stabilit prioritatile, gasim o lista a acestor distro-uri mai jos : [[LAMP/Instalare Linux/Debian GNU Linux|Debian GNU/Linux]] * Un sistem de operare realizat numai din FREE Software. Vine insotit de 10.000 de pachete. Debian este renumit pentru sistemul sau apt-get de gestionare a pachetelor, care simplifica enorm modul de instalare/dezinstalare a pachetelor ce nu fac parte din sistemul propriu-zis. [[LAMP/Instalare Linux/Gentoo Linux|Gentoo Linux]] * O distributie Linux rapida pentru x86, PowerPC, Sparc si Sparc64. Spre deosebire de celelalte distro-uri are un sistem centralizat al pachetelor numit Portage. [[LAMP/Instalare Linux/Guadalinex|Guadalinex]] * Usor de instalat, respecta cealalta partiei de Microsoft Windows OS sau Linux OS si face PC-ul dual-boot cunoaste vreo 100.000 de instalari in scolile spaniole. [[LAMP/Instalare Linux/knoppix|Knoppix]] * Bootabil de pe CD, cunoaste o serie de pachete GNU/Linux, detectie automata de hardware si suport pentru mai multe placi video, SCSI, USB si alte periferice. Poate fi folosit ca un Linux demo, CD educational, rescue system. [[LAMP/Instalare Linux/Kubuntu|Kubuntu]] * Ceea ce Ubuntu este pentru Gnome, Kubuntu este pentru KDE. [[LAMP/Instalare Linux/LindowsOS|LindowsOS]] * Cea mai apropiata versiune a Microsoft Windows intr-un mediu *nix. Singurul Linux care il face pe utilizator sa se simta Windows. [[LAMP/Instalare Linux/Mandrake|Mandrake]] * Bazat pe RPM, exceleaza in simplitate si uzuabilitate, cu desktop KDE si Gnome preconfigurat. Fata de vechile versiuni Mandrake nu mai este un RedHat "tunat" - cat un SO serios si individual. [[LAMP/Instalare Linux/RedHat|RedHat/Fedora Core 3]] * Cel mai popular dintre toate. Cunoaste mai nou sistemul [[LAMP/Instalare Linux/Fedora Core 3]]. Avand un punct de vedere neutru, putem spune totusi ca forumurile acestei distributii sunt cele mai eficiente, oferind suport atat utilizatorului incepator cat si avansat. [[LAMP/Instalare Linux/Slackware|Slackware]] * Cea mai veche distributie, oferind un sistem stabil si securizat bun atat pentru casa, serviciu sau in scopuri educationale. Usor de instalat pentru incepatori, insa contine si caracteristici avansate pentru UNIX power-user. Preferat insa de experti. [[LAMP/Instalare Linux/SuSE|SuSE Linux]] * Cea mai veche distributie comerciala, populara in Uniunea Europeana, cu versiuni pentru Alpha, PC si PowerPC. Dispune de un sistem centralizat de management al pachetelor denumit YAST2, care are rol si in configurarea acestui sistem - desktop-uri KDE/Gnome, o utilizarea eficienta pentru utilizatorul incepator/mediu, cu cateva caracteristici pentru cei avansati. Varianta Enteprise reduce totul la o interfata GUI, usor de folosit, si care elimina probleme legate de configurarea manuala a serviciilor instalate. [[LAMP/Instalare Linux/Ubuntu|Ubuntu]] * Ceea ce Kubuntu este pentru KDE, Ubuntu este pentru Gnome. O distributie initiata de Canonical LTD care a ajuns rapid in topuri si a devenit favorita multor utilizatori incepatori. Bazat pe Debian, Ubuntu combina usurinta folosirii unui apt-get cu un set de utilitare proprii si stabilitatea impecabila. 1296 3660 2005-05-18T18:24:47Z D.evil 7 __FARAEDITSECTIUNE__ SuSE Linux se recomanda ca fiind cea mai veche distributie comerciala de Linux ( aparuta in 1992 ) pe piata. Avand parte de un sistem centralizat de management al pachetelor si de configurare, pare a fi cea mai potrivita solutie pentru home, office, server. SuSE Linux a ajuns la ora actuala la versiunea 9.3. De recomandat este insa sa folosim o versiune mai veche ( 9.2 ) pentru a evita posibilitatea unor bug-uri aparute cu noua versiune. ==Instalarea SuSE 9.2== [[Imagine:Yast1.jpg|thumb|200px|left|YAST2 Control Center]] Spre deosebire de celelalte distro-uri, SuSE 9.2 vine cu o interfata GUI intuitiva, usor de folosit, dar cu capabilitati chiar si pentru utilizatorii power-user numita YAST ( mai nou, YAST2 ). O descriere al acestui manager ar fi acela de "Centru de Control" pentru intreg sistemul, aici putand instala/dezinstala pachete, putand face configurari la nivel de hardware, retea, grafica, monitor, periferice sau servicii congirate/preconfigurate ce ruleaza cu sistemul. YAST 2 ofera si capabilitatea de administrare utilizatori/grupuri de utilizatori. [[Imagine:Yast2_authentication.jpg|thumb|200px|right|Stand-Alone Machine sau Network Client]] Instalarea decurge relativ usor, din primele minute fiind atentionati sa ne alegem limba in care vrem sa decurga instalarea, dupa care urmeaza o analiza detaliata a sistemului. YAST2 ne va ajuta sa alegem o configuratie relativ buna pentru viitorul sistem, insa avem posibilitatea de a configura in parte fiecare optiune de instalare, de la pachetele ce vor fi instalate, pana la modul in care este partitionat sistemul. [[Imagine:Yastpack.png|thumb|200px|left|YAST2 Package selection]] ===Alegerea pachetelor=== Cand facem aceasta alegere, utilizatorul trebuie sa se gandeasca pentru sine, la ce va avea nevoie de viitorul sistem. Putem alege un sistem grafic, un sistem simplist KDE sau Gnome, renuntand la unele posibilitati avansate cum ar fi compilatoarele de C/C++ sau la pachetele "devel" incluse. Desi pare o placere la prima vedere, e de recomandat o instalare cat mai detaliata si mai minutioasa, incluzand chiar si unele lib-uri de care avem sau nu avem nevoie, insa de care ne vom lovi in instalarile ulterioare. De recomandat ar fi sa bifam casuta "Autocheck" pentru a evita conflictele intre pachetele instalate, si fisiere lipsa. Dependintele nerezolvate pot duce la instabilitatea sistemului ca intreg. Sa luam cazul in care avem nevoie de un numar minim de pachete, cum ar fi doar un server Apache cu suport de MySQL/PHP. Aici am putea lua strict pachetele necesare, insa spre beneficiul nostru, putem alege sa instalam si restul librariilor ( de perl/python, sau connectori intre ) - in cazul in care, in viitor vom avea nevoie de astfel de preferinte. Putem la fel de bine sa alegem doar o instalare bare-bone fara module PHP sau module Apache. Lucrul acesta se poate realiza, insa spre evitarea problemelor ulterioare se recomanda o instalare full, a tuturor pachetelor de care avem nevoie. [[Imagine:Yast2_hardware.jpg|thumb|200px|right|YAST2 Hardware Configuration]] ===Partitionarea sistemului=== Modul de partitionare a sistemului depinde doar de utilizator, insa putem adauga cateva comentarii cu privire la faptul ca SuSE 9.2 foloseste boot-loaderul GRUB - avand posibilitatea ca pe acelasi PC, sa avem unul sau mai multe sisteme de operare aflate un dual sau multi-boot. Cand creem partitiile viitoare, e bine sa avem in minte ce fel de sistem de fisiere dorim ( dintre ext2, ext3, reiser, ntfs ) - unde se recomanda ext3 ca fiind cel mai rapid file-system existent. Odata cu partitia principala de recomandat este sa avem si o partitie swap de minim 1GB, sau o medie de 2GB in functie de necesitatile noastre viitoare. [[Imagine:Yast2_releasenotes.jpg|thumb|200px|left|YAST2 Release Notes for SuSE]] ===Instalarea propriu-siza=== Dupa parcurgerea pasilor ceruti, instalarea propriu-zisa va porni. De obicei acest lucru se termina cu un reboot la finalizarea lui si trecerea in meniul de configurare. Nu este recomandata o instalare fara sa fi fost verificate dependintele dintre pachetele selectate.[[Imagine:Yast2_password.jpg|thumb|200px|right|YAST2 stabilire parola 'root']] ===Configurare root=== Primul lucru care ne este cerut dupa instalare, este setarea unei parole de root. Putem alege si "Expert Options" unde ni se va spune si modul de criptare a parolei, putand alege intre MD5, Blowfish sau DES. ===Configurare retea=== Avem posibilitatea de a sari peste aceasta fereastra. Inca de la inceput, YAST2 ne va oferi posibilitatea de a configura interfata cu reteaua, conexiuni DSL ( Direct Satelite Link ), adaptori ISDN, modem-uri, sau proxy-uri. [[Imagine:Yast2_network.jpg|thumb|200px|right|Configurare retea/conexiune Internet]] Vom avea posibilitatea configurarii si unor optiuni de administrare VNC. Concurentul direct al modului de administrare VNC ar fi SSH - care inca ramane un standard printre power-userii Linux in general. ====Online Update==== [[Imagine:Yast2_onlinetest.jpg|thumb|200px|left|Online Update prin YAST2]] Dupa configurare putem testa imediat functionalitatea legaturii la internet, prin optiunea "Online Update" ce decurge in 2 faze : "Descarcare ultimelelor Notite" si "Verificare Update-uri recente". Incazul in care dorim sa facem un Online Update, com putea alege dintr-o lista de mirror-uri pe cea mai apropiata de noi si vom avea optiuni cu privire la modul de instalare a pachetelor sau ce pachete vrem sa instalam. ===Configurare Useri=== [[Imagine:Yast2_user.jpg|thumb|200px|right|Administrare utilizatori in YAST2]] YAST2 ne ofera si posibilitatea administrarii userilor. Meniul de configurare este cat se poate de simplu, avand la dispozitie aceeasi usurinta in adaugarea de useri, modul de cripare a parolei, sau optiuni cu privire la marimea parolei, data cand expira, daca un cont anume are auto-login fata de celelalte, unde se va afla directorul de home al userului, etc. La terminarea acestor ultimi pasi, vom trece printr-un Clean Up ( inregistrarea configurarilor depuse, plus o curatenie a fisierelor create in acest proces, urmata de documentul "Release Notes" si in final de configurarea Hardware. 1297 3661 2005-05-17T19:56:31Z D.evil 7 Poza pentru proiectul LAMP. Sugestiv prin nume ! Poza pentru proiectul LAMP. Sugestiv prin nume ! 1298 3662 2005-05-17T20:09:24Z D.evil 7 Imagine coperta manual CSS. Imagine coperta manual CSS. 1299 3663 2005-05-17T20:10:49Z D.evil 7 Imagine coperta manual C++. Imagine coperta manual C++. 1300 3664 2005-05-17T20:13:37Z D.evil 7 Imagine "Instalare/Configurare/Utilizare Linux". Imagine "Instalare/Configurare/Utilizare Linux". 1302 3666 2005-05-18T17:28:37Z D.evil 7 Control Center YAST - managerul de pachete al SuSE 9.2 - cea mai veche distributie linux comerciala. Control Center YAST - managerul de pachete al SuSE 9.2 - cea mai veche distributie linux comerciala. 1303 3667 2005-05-18T17:30:51Z D.evil 7 Interfata de alegere a pachetelor ce vor urma a fi instalate. Interfata de alegere a pachetelor ce vor urma a fi instalate. 1304 3668 2005-05-18T17:30:45Z D.evil 7 Yast2 - autentificare utilizator/metode de autentificare. Yast2 - autentificare utilizator/metode de autentificare. 1305 3669 2005-05-18T17:31:12Z D.evil 7 Yast2 - detectie hardware, incarcare driveri speciali. Yast2 - detectie hardware, incarcare driveri speciali. 1306 3670 2005-05-18T17:31:30Z D.evil 7 Yast2 - testarea/configurarea retelei LAN/dial-up. Yast2 - testarea/configurarea retelei LAN/dial-up. 1307 3671 2005-05-18T17:32:24Z D.evil 7 Yast2 - Online Test - testarea retelei, conexiuni la Internet. Yast2 - Online Test - testarea retelei, conexiuni la Internet. 1308 3672 2005-05-18T17:32:13Z D.evil 7 Yast2 - Password : stabilirea unei parole de root/user. Yast2 - Password : stabilirea unei parole de root/user. 1309 3673 2005-05-18T17:32:19Z D.evil 7 Yast2 - Release Notes : notele programatorilor cu privire la versiune curenta. Yast2 - Release Notes : notele programatorilor cu privire la versiune curenta. 1310 3674 2005-05-18T17:32:35Z D.evil 7 Yast2 - USER : interfata utilizatorului. Yast2 - USER : interfata utilizatorului. 1311 3675 2005-05-18T19:40:17Z D.evil 7 Imagine coperta manual Instalare/Configurare Apache. Imagine coperta manual Instalare/Configurare Apache. 1312 3676 2005-05-19T06:17:17Z D.evil 7 __FARAEDITSECTIUNE__ Apache, ajuns momentan la versiunea 2.0.54 este un puternic server WEB, open-source, ruland pe sisteme bazate pe Linux, Unix sau Windows. Initial un derivat al serverului NCSA dezvoltat la Universitatea Illinois din Urbana-Champaigne, Apache a devenit cel mai popular si mai rapid server WEB intrecand chiar IIS de la Microsoft, cel mai apropiat competitor. [[Imagine:Apache.jpg|500px|center|Coperta manual Instalare/Configurare server Apache]] ===Instalare Apache pe sisteme Linux=== Inainte de toate, in cazul in care nu suntem deja logati pe contul de administrator, trebuie sa deschidem un terminal ( X Terminal ) in care sa tastam comanda urmatoare : <pre> su </pre> Odata tastata, comanda ne va cere parola contului de root. Odata intrati in contul de administrator, in terminalul deschis vom avea access la toate comenzile unui super-user. De la o distributie, terminalul folosit variaza, insa sistemele bazate pe metoda X Windows, vor avea cu siguranta un terminal de tipul X Terminal. Normal, daca avem preferinte cu privire la directorul in care vrem sa instalam viitorul server WEB, ar trebui sa mergem acolo. Lucrul acesta se realizeaza printr-o comanda simpla "cd cale/catre/director". Sa luam un exemplu concret : <pre> cd /home/online </pre> Vom folosi un alt director, in cazul nostru "/home/kit" pentru a descarca ultima versiune de Apache, de pe www.apache.org. In cazul in care nu avem acest director, si nici cele mentionate mai sus o comanda de genul "mkdir cale/existenta/directornou" va rezolva problema. Concret : <pre> cd /home/kit </pre> Ne aflam momentan in directorul /home/kit, altfel vom fi nevoiti sa ne deplasam acolo. Vor urma cateva comenzi succesive de genul celor de aici : <pre> cd /home/kit ftp ftp.apache.org cd dist bin get apache_2.0.54.tar.gz bye </pre> Numele fisierului si structura actuala a directoarelor variaza in functie de modificarile pe care cei de la www.apache.org le fac. Desi ne e mai confortabil sa dezarhivam fisierul cu o interfata GUI, vom folosi o comanda simpla de Linux ce va face acest lucru pentru noi. <pre> tar xzf apache_2.0.54.tar.gz -C ../online </pre> Cele 2 puncte ".." reprezinta comanda prin care vom iesi din directorul curent "/home/kit" in directorul "/home", unde "/online" este comanda pentru intrarea in directorul "/home/online". Adaugat la linia de comanda, acesta ii va specifica dezarhivatorului, unde sa extraga fisierele arhivate. Dupa aceasta comanda, facem si o legatura la fisier : <pre> cd /home/online ln -s apache_2.0.54 httpd </pre> Vom avea o structura organizata in : <pre> / /srv/www /srv/www/conf /srv/www/logs /srv/www/logs/wiki /srv/www/htdocs /srv/www/htdocs/wiki </pre> [[Imagine:Ap1.gif|thumb|200px|right|Instalare in Windows printr-o interfata GUI.]]In directorul "conf" vom avea toate fisierele de configuratie a Apache, in "logs" si respectiv "logs/wiki" vom avea toate log-urile serverului Apache ( erori, accesari, etc. ). Informatiile din aceste directoare sunt utile pentru diagnosticare sau pentru rezolvarea unor probleme de configurarea. Directorul "htdocs" va servi ca DocumentRoot pentru mai multe site-uri, restul de subdirectoare de genul "wiki" fiind site-urile gazduite de catre serverul actual. Notam ca Apache ne permite sa gazduim mai multe site-uri pe aceeasi masina. E de preferat ca acum, folosind comenzie de "cd" si "mkdir" sa ne creem aceste directoare, in cazul in care nu le avem deja. Mentionam ca unele distributii de linux vin cu aceste directoare gata facute, probabil cu alt nume sau ca sunt create in cazul in care abordam o instalare GUI in detrimentul instalarii normale prin X Terminal. Vom apela la arhi-cunoscuta comanda "./configure" in modul acesta : <pre> cd /home/online/httpd ./configure --prefix=/home/online/httpd --sysconfdir=/srv/www/conf ./configure --enable-module=rewrite --enable-module=status </pre> Pentru alte optiuni de comanda un "./configure --help" rezolva problema. Ultima problema ar fi rularea comenzii "make" : <pre> make </pre> ... in directorul /home/online/httpd - lucru ce va dura ceva timp in functie de capacitatile procesorului. In final comanda : <pre> make install </pre> ... pentru a instala toate fisierele Apache. La instalarea unei versiuni mai noi Apache, se cunoaste faptul ca vechile fisiere de configurare nu sunt inlocuite ci doar redenumite. [[Imagine:Server.gif|thumb|200px|left|Apache HTTP Server]] In [[LAMP/Configurare Apache]] vom vorbi si cum se face configurarea unui astfel de server, la ce trebuie sa dam atentie, si in general, metode de eficientizare si obtinere a performantei cu acest server. ===Extern=== *[http://www.apache.org Apache Software Foundation] *[http://www.microsoft.com/WindowsServer2003/iis/default.mspx Internet Information Services] *[http://httpd.apache.org/docs-2.1/ Apache 2.1 ( alpha )] *[http://httpd.apache.org/docs-2.0/ Apache 2.0 HTTP Documentation] *[http://httpd.apache.org/download.cgi Download Apache 2.0.54] *[http://news.netcraft.com/archives/web_server_survey.html Netcraft WebServer Survey - 68% using Apache] *[http://www.apachecon.com/ Conferinta Apache Europe 2005] 1313 3677 2005-05-19T06:00:02Z D.evil 7 Apache GUI server setup. Apache GUI server setup. 1314 3678 2005-05-19T06:06:09Z D.evil 7 Apache HTTP Server from www.apache.org Apache HTTP Server from www.apache.org 1315 3679 2005-05-19T10:08:28Z D.evil 7 Zamfir Catalin Alexandru - poza cont personal. Zamfir Catalin Alexandru - poza cont personal. 1316 3680 2005-05-19T10:09:19Z D.evil 7 Zamfir Catalin Alexandru - poza cont personal #2. Zamfir Catalin Alexandru - poza cont personal #2. 1317 3681 2005-06-06T12:33:18Z 82.79.191.95 MySQL, ajuns momentan la versiunea 4.x (5.x beta) - este recunoscută ca singura bază de date, open-source, destul de capabilă pentru a face faţă la proiecte de dimensiuni mici, medii sau mari. Deşi nu la fel de avansată ca Oracle, sau PostgreSQL fiecare versiune nouă de MySQL aduce îmbunătaţiri, prin functii sau facilităţi noi.<br /> MySQL este un SGBD, un sistem de gestionare a bazelor de date. Se bazează pe limbajul SQL ( Structured Query Language ) care a ajuns sa devină standard pentru orice tip de bază de date relaţionară. === Instalare MySQL 4.x === După cum s-a văzut in capitolul anterior [[LAMP/Instalare Apache|"Instalare Apache"]] primul pas pe care trebuie să-l facem este să ne logăm în contul de root/administrator al serverului. Comanda deja ştiută este : <pre> su root </pre> Ultimul argument "root" specifică sistemului cu ce utilizator să se logheze. Putem avea unul sau mai mulţi super-useri, însă majoritatea sistemelor cunosc unul singur. Vom folosi acelaşi director "/home/kit" pentru a descărca MySQL 4.x de pe www.mysql.org. 1318 5661 2006-07-04T17:09:32Z 82.77.158.14 /* De ce aceasta pagina ? */ === De ce aceasta pagina ? === Multi oameni inca cred ca munca zilnica cu Linux e dificila, motiv pentru care majoritatea se retrag din fata acestei alternative, preferand o cale mai usuoara gen un pachet MS Windows, in locul unei alternative open-source cum este sistemul de operare Linux. Motivul pentru care cititorul ar fi interesat sa citeasca mai departe, ar fi acela ca - citind acest manual, cap - coada vei avea posibilitatea sa cunosti sistemul ca ansamblu cat si in detaliu, acumuland o gama de cunostinte ce sunt valabile pentru orice distributie linux-based. [[Imagine:Tuxavatar.jpg|right|Coperta Manual Linux]] [[LAMP/Linux/Ce e Linux ?]]<br /> [[LAMP/Linux/Start Rapid]]<br /> [[LAMP/Linux/Despre fisiere si file-system]]<br /> [[LAMP/Linux/Procese]]<br /> [[LAMP/Linux/IO redirectionare]]<br /> [[LAMP/Linux/Editoare Text]]<br /> [[LAMP/Linux/Casa dulce, casa !]]<br /> [[LAMP/Linux/Imprimante]]<br /> [[LAMP/Linux/Tehnici fundamentale de back-up]]<br /> [[LAMP/Linux/Retea]]<br /> 1319 5911 2006-12-14T14:49:01Z Pv7721 124 Reveniri la ultima modificare de către [[Special:Contributions/86.122.164.122|86.122.164.122]] ([[User talk:86.122.164.122|discuţie]]); revenire la ultima versiune de către [[User:82.76.85.226|82.76.85.226]] __FARAEDITSECTIUNE__ == Istorie == === Unix === Pentru a intelege mai bine popularitatea sistemului de operare Linux, trebuie sa ne intoarcem in timp, prin 1970. Pe langa faptul ca odata cu intoarcerea in timp suntem nevoiti sa ne imaginam si calculatoare mari, cum erau pe vremuri, de ocupau pana si un stadion, dar mai rau, fiecare calculator avea sistemul lui de operare. Deasupra la toate, software-ul existent, deservea unui singur scop anume, ceea ce insemna ca un program ce merge pe un calculator, e posibil sa nu mearga pe celalalt. In 1969 o echipa de la Bell Labs a inceput sa lucreze la o solutie pentru aceste probleme. Solutia lor a venit sub forma a ceea ce noi numim astazi "UNIX". Avantajul principal al UNIX, pe langa faptul ca era scris in C, era acela ca dispunea de un cod reutilizabil, ce avea sa se numeasca kernel, cod ce putea fi adaptat usor pe orice tip de masina. Faptul ca se putea "recicla" codul, s-a dovedit un lucru foarte important si folositor, mai ales ca in zilele actuale, chiar si Mac/alte sisteme Linux se bazeaza in special pe Unix. Linus Torvalds, un student la universitatea din Helsinki a considerat ca ar fi o buna idee sa existe o idee gratuita, academica versiune pentru Unix astfel ca a inceput prompt sa codeze. In 1991, avem prima inregistrare a unei conversatii de-a lui Linus, ce dateaza din 1991 : <pre> From: torvalds@klaava.Helsinki.FI (Linus Benedict Torvalds) Newsgroups: comp.os.minix Subject: Gcc-1.40 and a posix-question Message-ID: <1991Jul3.100050.9886@klaava.Helsinki.FI> Date: 3 Jul 91 10:00:50 GMT Hello netlanders, Due to a project I'm working on (in minix), I'm interested in the posix standard definition. Could somebody please point me to a (preferably) machine-readable format of the latest posix rules? Ftp-sites would be nice.</pre> Putem afirma astfel ca a fost de la inceput ideea lui Linus Torvalds de a crea un sistem, compatibil cu vechiul Unix. La 2 ani dupa post-ul lui Linus, numaram 12.000 de utilizatori online. Proiectul, bazat in primul rand pe hobby-isti crescuse pe standardul Posix. Majoritatea speculeaza asupra faptului ca Linus s-a gandit sa realizeze un S.O. care sa mearga pe sisteme mai inexpensive, in ciuda fratelui sau mai mare, Unix care cerea sisteme mult prea performante pentru buzunarul omului de rand. In zilele noastre, Linux a ajuns si pe piata "desktop-urilor" facand concurenta unor sisteme deja existente precum Microsoft Windows sau Mac. Pe langa aplicatiile de tip "office" sau "network" - Linux este recunoscut si pe piata de servere, ca fiind un OS stabil, configurabil, oferind servicii de baza de date, file server, firewall, proxy - toate sub insigna Open Source. ==== Linux e dificil ? ==== Asta depinde doar de persoana cu care vorbesti. Utilizatori experimentati UNIX or sa zica NU, deoarece Linux este un sistem perfect pentru power-useri si programatori, deoarece a fost si este intretinut de astfel de oameni. Orice si-ar dori un bun programator exista aici, de la librarii la compilatoare sau unelte de development si debugging. Aceste pachete vin cu orice sistem standard Linux. Compilator C este inclus gratuit, iar toata documentatia si toate manualele sunt incluse acolo. In primele zile ale existentei sale, necesitatea de a fi un expert era o cerere pentru a incepe "joaca" cu acest sistem. Cei ce practicau in vremea aceea Linux, se simteau mai bine fata de restul populatiei aflata pe alte platforme, in special cea de la Microsoft. De curand, companii precum RedHat, SuSE sau Mandrake au aparut cu pachete de Linux customizate pentru consum in masa. Ei au integrat o suita de GUI-uri facute de comunitate, pentru a usura managementul de programe si servicii. Datorita structurii sale nu e neaparat necesar ca utilizatorul sa cunoasca intreg sistemul inauntru si in afara. Utilizatorul poate sa creasca odata cu sistemul. Deci, putem afirma faptul ca de acum sistemul este mai usor de folosit la nivel de interfata, iar in cazuri extreme se poate patrunde si in adancurile sistemului pentru modificari in caz de nevoie. Programatorii incearca sa aduca cele mai frumoase desktop-uri, sa imbunatateasca serviciile actuale si sa dea acea atmosfera deja cunoscuta a platformelor MS Windows is MacIntosh. ==== Linux are viitor ? ==== Ideea din spatele conceptului de Open Source este aceea ca in cazul in care mai multi programatori vad, editeaza, analizeaza codul, atunci codul in sine se maturizeaza. Oamenii pot sa-l adapteze, sa-l testeze, sa-l repare unde e nevoie sau sa-i aduca imbunatatiri la nivel general sau concret. Astfel, programul devine mai flexibil, de o calitate mai buna si in general cu mai putine resurse la nivel hardware. Initiativa Open Source, a inceput sa-si arate adevarata valoara "lumii comerciale", iar companiile incep sa-si dea seama de cat de serioasa e treaba. Din moment ce o gramadă de academicieni sau tehnicieni au fost convinsi de 20 de ani de zile ca aceasta e calea cea mai buna, vendori comerciali nu sunt usor de convins. ==== 10 ani de experienta la discretia ta ==== Linux este, din prima mana cea mai cunoscuta initiativa Open-Source. Datorita acestui lucru, se poate afirma, ca la baza intregului sistem, stau 10 ani de experienta a milioane de oameni care au contribuit sistemului. In programarea Linux, reteaua si serviciile aferente ei au fost primele probleme impuse de catre sistem. Ele au fost tratate in primele zile ale existentei sistemului de operare. Ultima bariera a programatorilor a fost implementarea de software Office ( in special [http://www.openoffice.org OpenOffice]. Utilizatorilor Linux nu le place sa admita ca Microsoft domina piata pe majoritatea domeniilor de office. Trecand peste faptul ca Linux a deservit si in creearea unor filme precum "Titanic" sau "Shrek", el are multiple alte utilizari in viata de zi cu zi, sau un bussiness. Cand vorbim de cei 10 ani de experienta, vorbim si de cele mai bune solutii in materie de servere. Cel mai cunoscut server WWW ( Web ) sub Linux, este Apache, momentan la versiunea 2.x. Cunoscut si ca "A PAtCHy server", datorita diferitelor fisiere de patch gasite pe site-ul oficial, Apache se bucura de o modularizare tipic Unix. Numele serverului a fost stabilit pana la urma Apache, dupa tribul american cunoscut pentru manevrele sale razboinice avansate si induranta. Intotdeauna Apache s-a aratat mai bun decat alte servere, atat in performanta, stabilitate sau gramada de module ce stateau la dispozitia utilizatorului. 1320 5909 2006-12-05T10:25:38Z 195.138.119.152 /* Creveti cu sos de ceapa cu ghimbir acompaniati de orez */ ţ===Creveti cu sos de ceapa cu ghimbir acompaniati de orez=== Ingrediente (pentru 1 persoana):<br> 250 g creveti intregi (proaspeti, de preferinta) de dimensiuni mai mari (30~40 sau 40~60 bucati/kg), dar merge si 80~100 (adica cei mai des intalniti)<br> 2-3 cepe mari<br> 1/2 cana de orez (complet, de preferinta)<br> Ulei de masline<br> Ghimbir (in franceza gingembre, in engleza ginger) proaspat sau in praf (de preferinta)<br> <br> Pentru mai multe persoane, inmultiti cantitatile respective cu numarul de persoane.<br> <br> Pregatirea orezului:<br> Orezul se pune intr-o cantitate de doua ori mai mare de apa si se pune pe foc pana apa da in clocot. Vasul trebuie sa fie acoperit. Apoi, fie se lasa pe plita fierbinte cu focul stins (pentru sobe traditionale sau electrice), fie se lasa la foc foarte mic. Cand apa s-a absorbit, orezul este pregatit. Pentru cele mai bune rezultate, incercati sa folositi orez complet sau salbatic, cu bobul mare.<br> <br> Pregatirea crevetilor:<br> Ghimbirul este de preferabil sa fie praf, (in sticluta de arome sau plic). Daca aveti ghimbir proaspat, curatati-l de coaja si taieti-l in bucatele foarte mici.<br> Mai intai se prepara crevetii in felul urmator:<br> Se taie capul, si se lasa doar codita cu carne. De preferinta, se curata de carapace pana la ultimul segment al coditei. Operatia poate sa ia mai mult timp dar merita. Ca sa mearga mai repede, puteti strecura un cutit subtire pana la capatul cozii si taieti spinarea. Apoi e mai usor de inlaturat carapacea.<br> Intre timp, se curata cepele si se taie in bucati mici (1cm). Se pun la prajut intr-o cratita cu fundul in teflon cu mult ulei de masline si cu ghimbir dupa gust (mai mult ajuta). Cand cepele incep sa se caramelizeze, adaugati crevetii si inca un pic de ghimbir. Trebuie sa se simta gustul de ghimbir in ceapa dar mergeti dupa inspiratie.<br> <br> Cand cepele au capatat o frumoasa culoare chihlimbarie, totul e bine.<br> <br> Prezentati individual orezul si crevetii cu sosul. Serviti oaspetii mai intai cu un strat de orez peste care puneti crevetii cu sos.<br> Pofta buna.<br> 1323 4486 2005-12-04T06:55:57Z 80.97.138.223 __FARAEDITSECTIUNE__ ==== Salata Mexicana de Porumb ==== Ingrediente: 2 cani porumb dulce, 1 cana de mazare fiarta, marar si patrunjel, sos iute, 1 cana de fasole boabe fiarta, ardei rosu taiat fel, ceapa taiat marunt. Se amesteca ingredientele si se asezoneaza cu piper si sare, dupa gust. ==== Salata de avocado 1 ==== Ingrediente: 6 avocado, 3 rosii, 1 ceapa rosie, suc de lamaie, sos picant, 1-2 catei de usturoi. Se amesteca toate ingredientele si se serveste cu sos picant. ==== Salata de avocado 2 – specific Caraibe ==== Ingrediente: 2 buc avocado, o rosie, o salata mica, sare si piper, 100 gr fasole fiarta, 100 gr branza data prin razatoare, smantana, 2 oua fierte tari, un castravete mediu, o muratura, 2 lingurite suc de lamaie, 2 lingurite nuci tocate, condimente diverse Mod de preparare: Se spala salata si se lasa in frigider, intr-un vas cu capac. Se spala castravetele, se taie felii si se presara cu sare si piper. Se curata avocado de coaja si se taie in doua, longitudinal. Se acopera cu zeama de lamaie. Se acopera cu un capac. Se amesteca muratura taiata marunt cu branza, cu fasolea si condimente. Cu aceasta umplutura se umplu bucatile de avocado. Pe fiecare jumatate de fruct se pune cate o felie de rosie. Se asaza pe pat de frunze de salata. Feliile de castravete se asaza pe felii de oua si se decoreaza frumos platoul cu ele. Se garniseste cu smanatana si cu nuci taiate. ==== Salata Americana ==== Ingrediente: 3 ridichi rosii, 1/4 broccoli, o conserva de porumb, 1/4 varza alba medie, 2 morcovi, un ardei verde mediu, 2 rosii, 3 linguri maioneza, 1/2 lingura mustar, seminte de telina, sare si piper dupa gust. Varza se taie marunt, morcovii de dau pe razatoare, ardeiul si rosiile se taie cubulete, ridichile se taie feliute, iar broccoli se desface buchetele. Separat se freaca maioneza cu mustarul si mixtura se amesteca cu legumele deja pregatite. Se asezoneaza cu seminte de telina, sare si piper. ==== Salata de conopida cu iaurt si usturoi ==== Ingrediente: 1 conopida mare (fara pete), 2-3 iaurturi danone cremoso(au consistenta unei smantani, dar mai putine calorii), 3-4 catei usturoi,2 leg marar, sare si piper dupa gust. Conopida spalata si curatata se rupe in buchetele si se fierbe 10-15minute. Se scurge de zeama si se lasa sa se raceasca. Intr-un castron pune iaurtul,usturoiul pisat, sare, piper si marar tocat marunt. Amesteca-le toate, apoi adauga conopida. Serveste dupa ce a stat macar 2-3 ore la frigider ==== Salata cu tofu ==== Ingrediente: 100 g tofu 1 salata verde 1 rosie 1 castravete. Se prepara ca o salata obijnuita (salata rosii si castravete), se adauga ulei si otet (sau lamaie pentru mai multa aroma) iar deasupra cand salata este gata se pune tofu taiat cubulete ==== Salata de vara cu rosii si tofu ==== Ingrediente: - 1/2 salata verde rupta cu mana in fasii mici sau tocata; - 1 rosie mare sau 2 medii (taiata cubuletze) - 100 g tofu (branza de soia) cu marar sau simpla - taiata cubuletze; - marar proaspat tocat (merge si uscat) - cimbru - suc de la 1/2 lamaie - 1 lingura ulei (de masline, preferabil) - sare dupa gust. Se amesteca bine totul intr-un bol. ==== Salata cu andive si ridichi ==== Ingrediente: 2 andive 2 legaturi ridichi o conserva porumb 3 linguri otet (zeama de lamaie) 3 linguri sos de chili sare si piper 2 linguri ulei 2 linguri patrunjel tocat. Se taie andiva, ridichile si se adauga porumbul scurs. Intr-un castron se amesteca otet, sare, piper si ulei. Se adauga ingredientele de salata si se amesteca. ==== Salata cu orez si vegetale ==== Ingrediente: 1 ceasca orez integral nefiert 3/4 ceasca morcovi, dati prin razatoare 1/2 ceapa rosie, taiata marunt 1 ceasca telina, data prin razatoare 1/2 ceasca dovlecei, rasi sau taiati marunt, fierti usor 1 ardei gras rosu mediu, taiat marunt 1/2 legatura patrunjel, taiat marunt Dressing: 1/2 ceasca maioneza vegetariana, fara grasime 5 linguri zeama de lamaie 1-1/2 linguri marar uscat sau 3 linguri marar proaspat, tocat 1/4 lingurita de piper negru 1-2 lingurite mustar de Dijon. Fiebe orezul pana se inmoaie si apoi scurge restul de apa. Intr-un bol mare, amesteca orezul cu vegetalele. Separat, amesteca componentele pentru dressing si toarna-le peste compozitia cu orez si legume. Amesteca inca o data totul si lasa la frigider cel putin o ora, sau peste noapte, pentru a permite aromelor sa se patrunda. ==== Salata de brocoli ==== Ingrediente: Salata: 1 broccoli fiert taiat in bucati mici 1/2 ceasca de cartofi fierti taiati 1/4 ceasca de ceapa taiata marunt 1/3 ceasca de branza taiata 1 ou fiert taiat 3-4 felii sunca slaba Sos: 3-4 linguri de maioneza vegetala 1 lingura de zahar 1 lingura de otet de mere 1 lingura suc de lamaie 1 catel de usturoi taiat. Amesteca ingredientele si lasa apoi salata la rece timp de 1 ora. ==== Salata de couscous ==== Ingrediente: 2 cesti supa de legume 3/4 linguri scortisoara 1/2 lingura ghimbir 1/2 lingura chimion macinat 1/4 lingura sofran 1 ceasca de couscous 1 morcov mediu, taiat in felii de ½ centimetru 1 ceapa rosie mica, taiata in cuburi de ½ centimetru 1 ardei gras rosu mediu, taiat in cuburi de ½ centimetru 1 castravete mic, taiat in cuburi de ½ centimetru 1 mar mic, taiat in cuburi de ½ centimetru 1/3 ceasca smochine sau curmale, taiate bucatele 1-2 cesti naut, din conserva sau fiert 1/4 ceasca zeama de lamaie, proaspata ½ lingura ulei 1/2 lingurita sare 1/4 ling urita piper negru, proaspat macinat. Intr-o cratita de marime medie, pune impreuna supa, scortisoara, ghimbirul, chimionul si sofranul. Adauga si couscous-ul incet, amestecand continuu pana la punctul de fierbere, timp de 1 minut. Acopera apoi bine cratita si da la o parte de pe foc, lasand inca 15 minute. Dupa ce s-au scurs cele 15 minute, amesteca couscous-ul cu o furculita si transfera-l intr-un bol, lasand sa se raceasca. Apoi amesteca din nou, avand grija sa nu desfaci eventualii bulgari formati. Adauga morcovul, ardeiul, castravetele, ceapa, marul, smochinele, nautul si amesteca. Intr-un borcanel mic, cu capac, adauga uleiul, zeama de lamaie, piperul si sarea, pune capacul si agita bine, pana la amestecare. Toarna dressingul peste salata si amesteca bine. Acopera bolul si pune compozitia la frigider cateva ore. Salata se mai poate asezona cu mai multa zeama de lamaie, sare sau piper, dupa gust, inainte de servire. ==== Salata de mere cu telina ==== Ingrediente: 2 mere taiate marunt 2 capatani medii de telina, taiate similar, 1 lingura de miere, 1 lingura de ulei de masline, 1 lingura zeama de lamaie (sau otet), sare, piper. 1. Combina merele cu telina si pune deoparte. 2. Pentru a prepara dressing-ul, amesteca ingredientele ramase. 3. Adauga dressing-ul la compozitie si amesteca bine de tot. ==== Salata de morcovi cu citrice ==== Ingrediente: 4 morcovi mari 2 portocale sau 4 mandarine 1/4 ceasca maioneza vegetariana. Spala bine morcovii, curata-i si rade-i intr-un bol de sticla. Curata citricele, desparte-le in felii si taie fiecare feliuta in 3-4 segmente, in functie de marime. E bine sa le tai intr-un castronel, pentru a pastra si sucul care se scurge. Combina 1-2 linguri de suc cu maioneza si amesteca totul usor, cu morcovii si citricele. ==== Salata de orez cu curry ==== Ingrediente: 1 ceapa, taiata marunt 1 catel de usturoi, pisat 3 1/4 cani de apa 1 1/2 ceasca orez brun cu bobul lung 1 lingura praf de curry 1 varf de lingurita piper alb 2 cesti broccoli, taiat buchetele mici 1 legatura de praz, taiat bucatele 2 rosii mari, taiate cubulete Sos: 1 lingura de apa 1 lingura sos de soia 1 lingura otet alb de vin. Pune ceapa si usturoiul intr-o cratita, cu ¼ ceasca de apa. Lasa sa fiarba 5 minute, sau pana cand se inmoaie ceapa, amestecand incet. Adauga apoi orezul, restul de apa, praful de curry si piperul. Amesteca. Cand incepe sa fiarba, redu focul la minim, acopera cu un capac si lasa 45 de minute. Intre timp, fierbe broccoli intr-o cantitate mica de apa, sau in aburi, amestecand ocazional, pana cand se inmoaie putin, nu mai mult de 5 minute. Ia buchetelele de pe foc si pune-le intr-o sita, la scurs. In momentul in care orezul este gata, ia vasul de pe foc si mai lasa 15 minute, fara sa amesteci. Apoi adauga broccoli, prazul si rosiile, amestecand foarte usor. Combina ingredientele pentru sos, toarne-le deasupra si mai amesteca o data. ==== Salata de quinoa cu portocale si menta ==== Ingrediente: 3 portocale mari, despartite in felii si taiate in bucatele 1 ceasca morcovi, taiati marunt sau dati prin razatoarea mare 2 cesti cereale fierte – quinoa, hrisca sau altceva 1 ½ ceasca telina, taiata marunt, sau data prin razatoarea mare ¼ ceasca dressing de salata fara grasime, cu mustar 3 linguri suc de lamaie, sau in functie de gust ¼ ceasca menta proaspata, tocata marunt frunze de salata verde, spalate si uscate. Combina toate ingredientele, cu exceptia frunzelor de salata verde, intr-un bol. ==== Salata de cartofi cu sos verde 1 ==== Ingrediente: 1/2 kg cartofi fierti 1 ceapa 2 oua rascoapte 5-6 ridichi de luna 1/4 kg spanac 1 lingurita mustar 1/2 pahar sos de maioneza (1 lingura maioneza vegetala si restul iaurt dietetic). Cartofii fierti se curata de coaja, se taie felii, se amesteca in salatiera cu ceapa taiata solzisori, ouale rascoapte si ridichile taiate felii, mustarul. Separat, se da prin masina de tocat spanacul crud, se fierbe pana scade, se da prin sita si se amesteca cu sosul de maioneza. Acest sos verde se toarna peste salata din salatiera si se serveste ==== Salata de cartofi cu sos verde 2 ==== Ingrediente: ½ kg cartofi, 1 cepa de apa, 1 lingura mustar, ½ kg spanac, patrunjel tocat, 1 ceasca ulei, 1 galbenus crud, 3 oua fierte tari Mod de preparare:Se spala cartofii si se pun la fiert in apa cu sare. Se scot cand coaja crapa usor. Se curata calzi, se taie cuburi mici, se stropesc cu ulei si pun in salatiera. Se pregateste maioneza din galbenusul crud, mustarul si uleiul turnat picatura cu picatura. Peste cartofi se pune ceapa toccata marunt, apoi se amesteca usor. Maioneza se coloreaza cu zeama de spanac. Spanacul se da prin masina de tocat, se strange zeama intr-un ibric si se pune la fiert pana cand ramane o lingura de lichid, apoi se pune peste maioneza, se amesteca repede si se pune peste cartofi. Salata se orneaza cu felii de ou fiert si patrunjel tocat. Se pune la rece o ora inainte de a fi servita ==== Salata bavareza ==== Ingrediente: 2 mere mari, 200 gr. cascaval (cit mai aromat), maioneza, sare, piper, salata verde, iaurt Mod de preparare Se spala bine merele si se taie bucatele, fara a se curata de coaja. Se taie si cascavalul si frunzele de salata, se asezoneaza si se amesteca totul cu maioneza care a fost intai "diluata" cu 2 linguri de iaurt. ==== Salata Caesar ==== Ingrediente: 1- 2 capatani salata, 2 lingurite pasta de anchois, 3-5 catei de usturoi, un ou, 4 - 5 linguri sos Worcestershire, sare, piper, o lamaie, ulei de masline, o cescuta parmezan, crutoane Mod de preparare: Se spala bine salata. Se usuca. Intr-un vas se pune apa la fiert. Se pune pasta de anchois in vasul de salata si se amesteca bine cu cateii de usturoi striviti. Se intinde amestecul pe peretii vasului. Intre timp, apa trebuie sa fie fiarta. Se pune oul in apa si se lasa aproximativ 45-60 de secunde. Se scoate, se sparge in vasul de salata si se amesteca bine cu sare, piper, sos Worcestershire si zeama de la o lamaie. Se adauga ulei de masline si iar se amesteca, pana se face un sos de consistenta unei maioneze. Se adauga jumatate din branza. Se amesteca sosul cu salata in vas, dupa care se presara crutoanele si restul de branza. Se poate servi cu carne de pui, friptura sau creveti. ==== Salata chinezeasca 1 ==== Ingrediente: 1/2 varza, 3 morcovi, 2 castraveti, 5-6 catei usturoi, 3 linguri zahar, otet dupa gust, ardei rosu iute sau praf de chili (1/2 lingurita), piper Mod de preparare: Se taie varza fideluta, morcovii si castravetii se dau pe razatoarea mare, usturoiul de toaca marunt (in nici un caz nu se zdrobeste in presa). Separat se prepara o marinata din otet (cca 1/2 pahar), zahar si praf de chili sau ardei rosu iute taiat feliute subtiri. Se amesteca bine pina cind se dizolva zaharul. Se toarna peste legume si se pune piper dupa gust. Nu se foloseste deloc sare, intrucit ii schimba total gustul. Mod de servire: Se poate servi dupa cca 1 h, dar este si mai buna a doua zi, dupa ce legumele au absorbit otetul. Are un gust dulce-acrisor, picant. ==== Salata chinezeasca 2 ==== Ingrediente: 5 gogosari, 5 castraveti mici, 5 buchetele de conopida, zahar, otet, ulei, sos de soia(chinezesc) Mod de preparare: Gogosarii se taie felii subiri in lung, castravetii la fel, iar conopida buchetele cat mai mici. Se arde o lingura de zahar, se aduaga si o lingura de otet, una de ulei si una de sos de soia, in care se calesc gogosarii pana se inmoaie. La fel se procedeaza si cu castravetii si la fel se prepara si conopida. Cine prefera salata iute poate adauga si un ardei iute langa gogosar. ==== Salata de fasole verde cu usturoi, boia si verdeata ==== Ingrediente: 1 kg fasole verde, 1 capatina usturoi, 100 g masline negre, o legatura marar, o legatura patrunjel, ulei, otet aromat, un praf de busuioc, oregano, boia iute sau dulce Mod de preparare: Se fierbe fasolea verde in apa clocotita cu sare, se scurge bine si se pune peste ea sosul format, in timp ce fierbe, din usturoi, ulei,otet, verdeturi, condimente. Se amesteca usor si se acopera cu capac pina se raceste. Mod de servire: Se serveste ornata cu masline negre si, eventual, cu felii subtiri de rosii ==== Salata de mere si alte cruditati ==== Ingrediente: 2 mere, 1 morcov, 1 ridiche neagra, ½ radacina patrunjel, maioneza de mustar, 1 telina, ½ lamiie, ¼ varza, 2-3 rosii, verdeata, sare Mod de preparare: Se rad merele si legumele pe razatoare, se sareaza, se stropesc cu zeama de lamiie si se lasa sa se macereze 1 ora. Varza se taie fideluta, se sareaza si se stoarce. Se amesteca toata salata cu o maioneza de mustar subtire. Se garniseste cu verdeata tocata si felii de rosii ==== Salata de porumb ==== Ingrediente: 600 gr boabe de porumb din conserva, 2 ardei, 6 rosii, 1 ceapa verde, 4 linguri de hrean ras, 3 linguri de mazare din conserva, zeama de lamiie, zahar, 1 legatura patrunjel, mustar, sare, piper Mod de preparare: Rosiile se decojesc si se taie cuburi. Ardeii se curata, se taie cuburi. Boabele de porumb scurse se amesteca cu rosiile, ardeii, ceapa verde taiata marunt, hreanul, zeama de lamiie, zahar, o lingurita de mustar. Se potriveste de sare si piper. La sfirsit se adauga mazarea si se presara patrunjelul tocat marunt. ==== Salata de post ==== Ingrediente: 500 g morcovi, 500 g cartofi, 5 castraveti murati, 5 gogosari acri, 4 linguri mustar, o ceasca ulei. Mod de preparare: Morcovii si cartofii se spala bine si se fierb. Se lasa sa se racoreasca putin, se curata si se taie cubulete. Castravetii si gogosarii se taie si ei cuburi si se lasa la scurs putin apoi se amesteca cu morcovii si cartofii, sare, piper. Din mustar si uleiul pus cite putin se face o maioneza, amestecind bine in aceeasi directie. Se incorporeaza legumele in maioneza si se pune compozitia pe un platou. Se decoreaza cu feliute de morcov si frunze de patrunjel. ==== Salata de spanac cu smintina ==== Ingrediente: 1 kg spanac, 2 oua, 8 linguri smintina, 2 linguri zeama de lamiie, sare Mod de preparare: Spanacul proaspat se curata, se spala in cit mai multe ape si se lasa sa se scurga. Intr-o oala se pune apa cu sare la fiert si cind a dat in clocot se pune spanacul. Dupa 5 minute se scoate, se scurge si se taie ca taiteii lati de un deget. Separat se fierb ouale tari si cind sint gata se racesc, se curata si se taie felii subtiri. Se pune spanacul intr-o salatiera, se gusta de sare, daca mai este necesar si mai adauga, se aranjeaza de jur-imprejur feliile de oua, se stropeste salata cu zeama de lamiie si, in momentul cind se serveste, se toarna pe fiecare portie citeva linguri de smintina buna, groasa si proaspata Mod de servire: Se consuma imediat ==== Salata de telina cu mere ==== Ingrediente: 1 telina mare, 3 mere acre, 2 morcovi, 1 lamaie, 1 ou fiert tare, 1 galbenus proaspat, 1 varf de cutit mustar, ulei, sare Mod de preparare: Se dau pe razatoarea foarte fina telina si morcovii, apoi se sareaza si se pun deoparte. Merele se dau prin razatoarea normala si se stropesc cu putin suc de lamaie (pentru a nu se innegri). Se lasa deoparte legumele. Din galbenus fiert, galbenus proaspat, mustar, putin suc de lamaie si ulei se face o maioneza. Se storc foarte bine legumele (pentru a nu se taia maioneza) si se adauga la maioneza amestecand. ==== Salata Dijon ==== Ingrediente: o capatana salata verde, 50g seminte de migdale, 200g brocoli, 50g masline verzi ampanate, 150g mustar dijon, 200g iaurt, 10g boia de ardei dulce, 50g ceapa uscata uscata, 10g sare, 3g piper Mod de preparare: Brocoli se taie buchetele si se da un clocot in apa cu sare, salata verde se spala foaie cu foaie an apa rece, se rumenesc usor semintele de migdale intr-o tigaie din teflon, apoi se lasa la racit in timp ce taiem ceapa la un feliator in forma de inele, luam iaurtul si intr-un vas adaugam 2 linguri de mustar dijon, sarea, piperul, boia de ardei se amesteca pana se obtine un dresing omogen. Pe o farfurie intinsa se aranjeaza salata verde, iar peste salata se aseaza buchetelele de brocolli, maslinele verzi, semintele de migdale, se adauga sosul dresing, iar peste se orneaza cu inele de ceapa. Mod de servire: Se serveste ca aperitiv sau fel principal cu tost(paine) prajit ==== Salata din cruditati ==== Ingrediente: 2 morcovi, 2 castraveti cruzi, 2 rosii, 1 salata verde, 1 gulie, 1 leg. ceapa verde, 1 ardei gras daca aveti, 1 mar nu prea dulce, 2 lg ulei, 1/2 cana suc de lamiie sau dupa gust, otet diluat, sare, piper, optional 1 sfecla mica fiarta, 1/2 cutie ciuperci si un virf de cutit de frunze de menta tocate marunt Mod de preparare: Legumele crude se spala bine si se curata de coaja daca e cazul. Se rad pe razatoarea mica morcovii, gulia, ardeiul si sfecla. Se taie cubulete cepa, rosiile si castravetii sau se feliaza, dupa preferinta. Salata se toaca relativ marunt. Daca ati optat pentru ciuperci, acestea se toaca si se adauga la tot amestecul. Se condimenteaza dupa gust cu sare, piper si acritura, deasemenea nu se exagereaza cu uleiul dar nici nu se lasa salata uscata. Menta da un gust interesant dar il si schimba total. Mod de servire: Se serveste intr-un vas larg cu o lingura destul de mare. Daca doriti se poate servi cu iaurt sau smintina, dar pentru curele de slabire mai bine renuntati la aceste adaosuri ===== Salata de cruditati I ===== Ingrediente: • Morcovi 400 g • telina 400 g • mere 800 g • oua 2 buc • ulei 300 g • lamaie 100 g • mustar 20 g • piper • sare Mod de preparare: Legumele si merele se spala si se curata. Morcovii si telina se dau pe razatoarea de parmezan, iar merele se taie julien. Din galbenusuri, ulei, zeama de lamaie, piper si sare se prepara o maioneza care se amesteca cu mustarul, se subtiaza cu sifon, cat este necesar. Se amesteca legumele cu maioneza, se aranjeaza salata pe un platou si se decoreaza dupa dorinta. ===== Salata de cruditati II ===== Ingrediente: • Rosii 600 g • castraveti verzi 1 kg • ardei grasi 300 g • ceapa 300 g • marar 1 leg • otet 50 ml • ulei 50 g • sare Mod de preparare: Castravetii verzi se curata de coaja si se taie in felii subtiri. Ardeii se despica in doua, se curata de seminte si se taie tot in felii subtiri. Se adauga ceapa taiata pestisori, uleiul, otetul si sarea. Se amesteca totul si se aranjeaza salata pe un platou. Rosiile se taie felii si se asaza peste celelate legume si se presara pe deasupra cu marar tocat marunt. ===== Salata de cruditati III ===== Ingrediente: • Morcovi 500 g • varza dulce 800 g • stafide 100 g • ulei 50 g • zahar 30 g • otet 40 ml • sare Mod de preparare: Morcovii se curata si se dau pe razatoare, varza dulce se toaca marunt, iar stafidele se tin cateva ore in apa, apoi se taie in doua. Se amesteca morcovii cu varza si stafidele si se potriveste gustul cu zahar, sare, ulei si otet. ===== Salata de cruditati IV ===== Ingrediente: • Morcovi 500 g • mere 500 g • stafide 100 g • ulei 40 g • lamaie 100 g • sare Mod de preparare: Morcovii si merele se dau pe razatoare. Stafidele se tin cateva ore in apa si se taie in doua, se amesteca cu morcovii, merele, se adauga uleiul si zeama de lamaie si se potriveste gustul de sare. ===== Salata de legume (bulgara) ===== Ingrediente: • Rosii 500 g • castraveti verzi 350 g • ceapa 150 g • ardei grasi 300 g • verdeata 1 leg • ulei 40 g • otet 20 ml • telemea 75 g • sare Mod de preparare: Rosiile se taie felii, ceapa se taie pestisori, castravetii se curata de coaja si se taie felii subtiri, ardeii grasi se taie in doua, se indeparteaza semintele si se taie apoi felii, se adauga verdeata tocata, sare, doua linguri de ulei, o lingura de otet subtiat cu apa si se amesteca usor. La servit se presara cu telemea rasa. ===== Salata de legume (taraneasca) ===== Ingrediente: • Cartofi 1 kg • fasole verde 500 g • ceapa 250 g • castraveti murati 300 g • patrunjel verde 1 leg • ulei 75 g • otet 40 ml • sare Mod de preparare: Cartofii se fierb in coaja, se curata si se taie felii. Fasolea se fierbe si se taie in bucati. Ceapa se taie pestisori, iar castravetii se taie cubulete. Se adauga sare, ulei si otet subtiat cu apa, se amesteca totul bine, se aranjeaza salata pe un platou si se presara pe deasupra cu verdeata. ===== Salata de oua ===== Ingrediente: • Oua 8 buc • ceapa verde 2 leg • ridichi de luna 2 leg • usturoi verde 1 leg • mustar 20 g • lamaie 50 g • ulei 75 g • piper • sare Mod de preparare: Ouale se fierb, se curata si se taie in sferturi. Ceapa verde si usturoiul verde se toaca marunt. Ridichile se taie feliute. Se asaza pe un platou sferturile de ou, se acopera cu feliile de ridichi si se presara pe deasupra cu ceapa verde si usturoi verde tocat. Se toarna peste acestea un dres preparat din ulei, zeama de lamaie, mustar, piper si sare. ==== Salata franceza cu sfecla si porumb ==== Ingrediente: 200 g. sfecla rosie coapta sau murata (din comert), 1 conserva mica porumb, salata verde (creata), 150g. maioneza light (un borcan mic Mod de preparare: Se toaca sfecla in cubulete mici, orientativ la dimensiunea boabei de porumb. Se spala si se toaca salata verde in fasii subtiri. Se scurge porumbul. Toate componentele se pun intr-un castron si peste ele se pune maioneza. Se amesteca pana rezulta un sos de culoare roz. Puteti adauga sare si piper, dupa gust. Mod de servire: Se poate manca independent (pentru cei/cele care tin o dieta de slabire) sau ca salata la felul principal ==== Salata frantuzeasca 1 ==== Ingrediente: 500 gr. cartofi, 1 buc. ceapa mica, 1 buc. morcov fiert, 1/2 catel de usturoi, 1 pahar de vin bun, 2 linguri ulei, zeama de la 1/2 lamiie, sare, piper Mod de preparare: Se fierb cartofii in coaja. Separat se fierbe morcovul curatat. Se taie felii subtiri. Cit sint calzi, se adauga sarea si piperul, apoi ceapa tocata marunt si putin usturoi pisat. Se toarna deasupra paharul de vin si se lasa o ora pina se suge tot vinul. Dupa aceea, se toarna sosul preparat din zeama de lamiie si ulei. ==== Salata frantuzeasca 2 ==== Ingrediente: ½ kg cartofi, 100 g mazare fiarta, 1 sfecla coapta, 100 g smintina, 2 lingurite tarhon tocat, 1 ou fiert tare, sare, piper, 50 g masline pentru garnisit Mod de preparare: Se fierb cartofii curatati de coaja, in apa cu sare. Separat, se fierbe mazarea. Sfecla se curata bine de pamint, se spala, se sterge si se pune la copt. Apoi se curata de coaja si se taie fisii subtiri. Cartofii se taie de asemenea, in fisii lungi. Se amesteca toate la un loc, se adauga putina sare si piper, smintina, se presara tarhonul tocat si galbenusul ras pe razatoare. Mod de servire: Se serveste rece, garnisita cu masline ==== Salata greceasca ==== Ingrediente: 1buc.salata verde mare, 100 gr. telemea de oaie dulce, 100 gr. castraveti verzi f. cruzi, 2 oua, 50 gr. porumb boabe din conserva, 100 gr. rosii, 30 gr. masline negre, o lingurita suc de lamiie sau helas, 2 linguri ulei de masline, sare, piper alb Mod de preparare: Salata se spala se curata si se taie fisii late de 2 cm. Ouale se fierb tare si se lasa la racit dupa care se curata de coaja si se taie cubulete. Telemeaua se scurge de apa si se taie cubulete. Castravetii (cu coaja) si rosiile se taie asemanator cu celelalte ingrediente. Ingredientele mentionate pina acum se aseaza intr-un bol. La acestea se mai adauga porumbul si maslinele. Se amesteca usor dupa care se adauga sucul de lamiie, uleiul de masline, sare si piper dupa gust. Mod de servire: Se serveste imediat ==== Salata picanta 1 ==== Ingrediente: 2 buc. telina, 1 buc. ceapa, 1 buc. gogosar din otet, 1/2 pahar de ulei, zeama de lamiie, sare, piper, maioneza din 2 galbenusuri si ulei, patrunjel verde, 15 masline Mod de preparare: Se curata telina, se spala si se da pe razatoarea mica. Ceapa se trece prin mixer sau se toaca foarte marunt si se stoarce bine zeama, prin tifon, peste telina. Se pregateste separat maioneza, care se combina cu telina. Mod de servire: Se asaza totul pe o salatiera si se garniseste salata cu frunze de patrunjel, jumatati de masline si gogosar. ==== Salata picanta 2 ==== Ingrediente: 1 jumatate de conopida taiata in felii mici 1 lingura sana 1 lingura ulei de masline 1 lingura apa sare, piper 1 ardei iute rosu taiat marunt 1 legatura marar 1 catel de usturoi pisat Mod de preparare: Se amesteca toate ingredientele si se lasa la rece sa se patrunda citeva ore. ==== Salata picanta de orez ==== Ingrediente: 250 gr orez cu bobul lung, 1 baton de scortisoara, 1 ardei iute, taiat felii subtiri, 2 lamài (coaja rasa si sucul), 1 lingurita zahar, 8 linguri ulei de masline, 1/2 castravete ,curatat de coaja si fara seminte, 4 nectarine sau piersici,taiate cubulete, 50g nuci tocate, 1 legatura de ceapa verde,tocata Mod de preparare: Se fierbe orezul in apa clocotita timp de 15-20 min sau conform instructiunilor de pe ambalaj, adaugind in apa de fiert batonul de scortisoara. Se amesteca intr-un borcan cu capac ardeiul iute sucul si coaja celor doua lamii,zaharul si uleiul. Se agita bine.Se scurge orezul, se scoateti batonul de scortisoara si se adauga jumatate din sosul pregatit peste orezul fierbinte. Se adauga castravetele, piersicile, nucile, ceapa si restul de sos. Se amesteca totul si se serveste. ==== Salata Waldorff ==== Ingrediente: 3 mere grand (verzi), 4 fire de telina americana, 1 cutie compot ananas, 150 gr. Nuci Mod de preparare: Merele se decojesc si se taie in cubulete. Se pun peste ele lamiie sa nu se innegreasca. Telina se taie in straifuri de aprox. 1 cm. Ananasul se scoate din cutie fara sirop si se adauga la mere, telina si nuci (optional nucile se pot taia). Se face maioneza la care se adauga o lingura de smintina si o lingura de apa. Maioneza se toarna peste ingrediente si se potriveste de piper. ==== Sef salata ==== Ingrediente: salata, castraveti, rosii, oua, sunca, cascaval, ulei de masline, otet de miere si mere, sos American Dressing Mod de preparare: Se taie salata, castraveti, rosile, sunca (cubulete) si se pun pe rand intr-o salatiera. Intre timp se fierb ouale (1-2); se adauga peste ele uleiul de masline si un pic de otet dupa care se rade cascavalul apoi punem deasupra ouale feliate si sosul American Dressing (se gaseste la orice market-cel portocaliu). Mod de servire: Langa batoane cu susan putin incalzite sau paine prajita. ==== Salata germana ==== Ingrediente: 200 gr. mazare conservata, 200 gr. limba de vaca, 2-3 castraveti lungi, masline, piper, sare la dorinta, maioneza, o lingurita de ulei de masline Mod de preparare: Se fierbe bine limba si se curata de stratul superior necomestibil, mazarea se scurge bine, castravetii cu coaja se spala bine. Toate ingredirentele cu exceptia mazarei se taie pai. La alegere se pun si citeva masline bine maruntite (de preferat masline verzi). Sarea si piperul cu lingurita de ulei de masline se freaca bine si se pun la salata, apoi se pune maioneza si se amesteca totul bine. Mod de servire: Se serveste ca aperitiv sau o garnitura mai complexa la preparatele de carne. Maioneza se pune peste salata inainte cu 10 min. de a fi servita ==== Salata chic – specfic Germania ==== Ingrediente: 1 cutie de ananas bucati, 4 oua fierte tari, 2 fire de praz crud, 1 conserva de porumb boabe, 1 borcan de telina rasa, 200 grame sunca presata feliata, 1 cutie de ciuperci, 1 borcan de maioneza Mod de preparare: Se scurg toate ingredientele de zeama (in strecuratoare), se taie sunca felii, cam de 1 cm late si 2-3 cm lungime, iar prazul se taie rondele subtiri. Ouale se taie si ele rondele, dupa ce s-au racit. Se pun toate ingredientele intr-un castron si se condimenteaza cu sare si piper dupa gust. Se amesteca cu maioneza din borcan si se da la rece pana a doua zi. Mod de servire: Se poate servi ca garnitura la gratare, fripturi sau ca atare ==== Tzatziki – specific Grecia ==== Ingrediente: 1/2 kg. castraveti proaspeti, 3 cutii iaurt de 500 grame, 50 gr. nuci, usturoi, marar, sare, ulei Mod de preparare: Se scurge iaurtul in tifon. Se taie castravetii cubulete mici, se toaca nucile cu cutitul, se toaca mararul, se preseaza usturoiul. Se amesteca toate ingredientele, se adauga putin ulei si sare dupa gust. Mod de servire: Se serveste dupa 1 - 2 ore ==== Humus – specific Israel ==== Ingrediente: 300 gr. naut, sare, piper, putin patrujel, o lingura ulei masline Mod de preparare: Se pun boabele de naut la inmuiat, ca si cele de fasole. Apoi se pun la fiert, circa 30 minute (se incearca cu furculita daca sint gata). Apoi se scurg de apa, din care se lasa cam 1/2 pahar deoparte si se paseaza sau se sfarima cu o furculita, bine de tot. Se adauga sare, piper si ulei dupa gust, si se adauga zeama, ca sa agunga compozitia ca o pasta. Baghete taiate felioare se ung cu aceasta pasta. Mod de servire: Se poate servi cu rosii, ardei, castraveti, si cu cartofi prajiti ====Tempura – specific Japonia ==== Ingrediente: o ceapa, un morcov, jumatate vinata, un ardei gras, un cartof (nu prea mare) Mod de preparare: Se curata legumele si se taie in feliute subtiri- julienne. Se adauga 2 oua, sare, piper si faina cit cuprinde(citeva linguri) pentru a fi un aluat care sa nu curga. Se ia cite o lingura din compozitie si se prajesc in uleiul incins citeva minute pe ambele parti. Mod de servire: Se servesc cu sos soia alaturi de snitel sau pui prajit ==== Salată a la Monpe ==== Ingrediente: 5 morcovi mari, 2 bucăţi de praz, maioneză, muştar, sare. Mod de preparare: Se curăţă 5 morcovi mai mari, se rad pe răzătoarea mică, după care se storc de tot sucul lor. 2 bucăţi de praz se spală bine şi se taie în lungime, apoi ăn jumătăţi de rondele foarte fin tăiate. Se sărează şi se storc bine, apoi se amestecă cu morcovii. Separat, se face maioneza, în care se adaugă o linguriţă de muştar şi se pune peste morcovi şi praz. Se sărează după gust. ==== Salata de morcovi cu maioneza ==== Ingrediente: 4 morcovi tineri, 1 ceasca ulei, 1 galbenus crud, ½ lamaie, 1 felie de varza cruda, 1 lingurita mustar Mod de preparare: Se pune galbenusul intr-o farfurie adanca cu o lingurita de mustar, se amesteca bine, apoi se adauga uleiul treptat, amestecand repede cu o lingura de lemn. Astfel se face maioneza. Cand este gata, maioneza se subtiaza cu zeama de lamaie, apoi se acopera cu ea morcovii si varza taiata fasii subtiri. Morcovii se dau pe razatoare, sesareaza usor apoi se amesteca cu varza. Salata se serveste langa fripturile uscate, cu garnitura de legume sote. ==== Salata italieneasca ==== Ingrediente: 1 salata verde 1 ceapa rosie taiata solzi 4 ligurite seminte de dovleac (neprajite) 1 ligura sana 4 ligurite ulei de masline 1 catel de usturoi pisat citeva seminte de anason pisate citeva frunze de busuioc verde (sau uscat) Mod de preparare: Se amesteca ingredientele si se serveste imediat ==== Salata "Exotic" ==== Ingrediente: 1 telina 1 morcov 1 lingura zeama de lamiie 3 linguri zeama de portocala citeva bucatele de ananas si avocado 1/2 portocala taiata cubulete 1/2 banana taiata rodele 1 kiwi taiat cubulete citeva nuci taiate bucatele citeva stafide 4 linguri smint Mod de preparare: Se amesteca toate ingredientele si se orneaza cu felii de kiwi. ==== Salata de ou la pahar ==== Ingrediente pentru 4 portii: 2 oua fierte tari, 2 roşii, 100 g cascaval, 1 salata verde, 1 varf de cuţit zahar pudra, muştar, oţet, ulei, sare, piper. Preparare: Se taie fiecare ou şi roşie în patru felii. Salata se taie marunt, iar cascavalul, cubuleţe. Toate aceste ingrediente se amesteca cu grija şi se aşaza în pahare pentru şampanie. Separat, se amesteca oţetul cu 2 linguri de ulei. Se adauga muştar, sare, piper şi zahar, dupa gust. Sosul astfel obţinut se toarna în mod egal în fiecare pahar. Salata se serveşte dupa ce a stat la rece cel puţin 20 de minute. Salata de cartofi cu verdeturi II (din Oltenia) Ingrediente: • Cartofi noi 1 kg • fasole verde 200 g • ridichi de luna 250 g • ceapa verde 2 leg • usturoi verde 1 leg • patrunjel verde 1 leg • marar verde 1 leg • ulei 50 g • otet 40 ml • sare Mod de preparare: Cartofii se fierb in apa cu sare, se curata si se taie cuburi. Fasolea se rupe in bucati cu lungimea de 3-4 cm si se fierbe in apa cu sare. Ridichile de luna se taie feliute. Ceapa verde, usturoiul verde, patrunjelul verde si mararul verde se toaca marunt. Se amesteca totul si se adauga sare, ulei si otet subtiat cu apa. ==== Salata de telina cruda ==== Ingrediente: • Telina 500 g • mere 500 g • maioneza 400 g • mustar 20 g • otet 20 ml • sare Mod de preparare: Telina se curata si se da pe razatoarea de parmezan, se sareaza, se lasa sa se inmoaie, se stoarce, se trece printr-un jet de apa si se lasa sa se scurga bine. Se adauga merele rase (julien) si maioneza amestecata cu o lingura de mustar, o lingura de otet si doua linguri de apa. Ardei grasi umpluti cu branza de vaci si unt Ingrediente: • Branza de vaci 600 g • unt 200 g • marar verde 1 legatura • ardei grasi 10-12 buc • sare Mod de preparare: Untul se freaca spuma, se adauga branza de vaci trecuta prin sita si se potriveste gustul de sare.La sfarsit se adauga mararul tocat marunt.Se umplu ardeii cu aceasta compozitie, se lasa cateva ore la rece, se taie felii cu grosimea de circa 1 cm, ce se asaza pe platouri si se decoreaza ==== Cas prospat cu chimen ==== Ingrediente: • Cas proaspat 400 g • unt 100 g • chimen 10 g • boia de ardei dulce 3 g • sare Mod de preparare: Casul se curata de coaja, se taie bucati, se da prin masina de tocat, se adauga untul ce a fost frecat spuma, chimenul macinat si boiaua de ardei dulce si se potriveste gustul de sare.Se amesteca, pana ce compozitia s-a omogenizat, se aranjeaza pe un platou si se decoreaza dupa dorinta. Masline umplute Ingrediente: • Masline 600 g • telemea de oaie 100 g • unt 100 g • boia de ardei dulce 2 g Mod de preparare: Maslinele se tin mai multe ore in apa calda pentru a se desara.Se scot apoi samburii cu o lingurita mica de scobit.Telemeaua se da pe razatoare, se amesteca cu untul si boiaua, pana ce se obtine o crema spumoasa. Se pune compozitia intr-un pos, cu spit de dimensiuni mici si se umplu maslinele, facandu-se deasupra fiecarei masline cate un varf.Se servesc ca atare sau se folosesc la decorat preparete reci ==== Oua umplute cu branza de vaci, telemea si unt ==== Ingrediente: • Oua 10 buc • branza de vaci proaspata 250 g • telemea 50 g • unt 125 g • marar verde 1 leg • boia de ardei dulce 5 g Mod de preparare: Se fierb ouale, se lasa sa se raceasca, se taie in doua, se scot galbenusurile, care se amesteca cu untul, branza de vaci, telemeaua si boiaua de ardei, pana ce se obtine o pasta spumoasa. Cu acesta compozitie se umplu jumatatile de ou, se aranjeaza pe un platou si se decoreaza dupa dorinta.. ==== Pasta de branza de vaci cu ceapa ==== Ingrediente: • Branza de vaci 300 g • unt 150 g • smantana 100 g • ceapa 100 g • boia de ardei dulce 2 g • sare Mod de preparare: Branza de vaci se amesteca cu untul, smantana, sarea si boiaua de ardei dulce, pana ce se obtine o pasta omogena.Se adauga ceapa tocata marunt si se amesteca. Se foloseste la sandviciuri. ==== Rosii umplute cu oua, salata de vinete si maioneza ==== Ingrediente: • Rosii 2 kg • maioneza 300 g • salata de vinete 600 g • oua 8 buc • verdeata 1 leg Mod de preparare: Se aleg rosii de aceeasi marime, se taie capacele, se scobesc cu o lingurita de scobit si se asaza cu gura in jos ca sa se scurga. Ouale se fierb, se curata de coaja si se paseaza prin sita, apoi se amesteca cu 200 g maioneza si salata de vinete. Cu aceasta compozitie se umplu rosiile, se acopera cu capacele, se pune pe fiecare capac cate o avelina de maioneza si se presara cu verdeata tocata marunt. ==== Rosii umplute cu pasta de branza ==== Ingrediente: • Rosii 1.8 kg • branza telemea de oi 100 g • branza de vaci 300 g • unt 100 g • smantana 100 g • boia de ardei 2 g • marar tocat 1 leg Mod de preparare: Se aleg rosii de aceeasi marime, se taie capacele, se scobesc cu o lingurita de scobit si se asaza cu gura in jos ca sa se scurga. Telemeaua se da pe razatoare, se adauga branza de vaci, untul, smantana si boiaua si se amesteca, pana ce se obtine o compozitie omogena. La sfarsit se pune mararul tocat marunt. Se umplu rosiile cu acesta compozitie si se presara pe deasupra cu marar tocat. Rosii umplute cu telina cruda Ingrediente: • Rosii 2 kg • telina 900 g • maioneza 450 g • mustar 20 g • zahar pudra 10 g • patrunjel verde 1/2 leg • sare Mod de preparare: Se aleg rosii de aceeasi marime, se taie capacele, se scot miezurile si samburii cu o lingurita de scobit, se asaza rosiile cu gura in jos si se lasa sa se scurga bine. Telina se curata de coaja si se da pe razatoarea de parmezan, se sareaza, se lasa sa stea 1-2 ore, se framanta si se stoarce. Se amesteca maioneza cu mustarul si zaharul pudra, apoi se adauga telina. Cu aceasta compozitie se umplu rosiile si se presara pe deasupra cu patrunjel verde. ==== Urda cu marar ==== Ingrediente: • Urda 300 g • smantana 100 g • unt 100 g • marar 1 leg • sare Mod de preparare: Se freaca untul, pana ce devine spumos, se adauga urda, trecuta prin masina de tocat, si smantana si se amesteca in continuare, pana ce se obtine o pasta omogena.Se pune mararul tocat marunt, se potriveste gustul de sare si se da compozitia la rece ca sa se intareasca.Se foloseste la sandviciuri. In loc de marar se poate folosi sibulet sau ceapa tocata. ==== Omleta Japoneza ==== Ingrediente: 2 oua, faina, o ceapa, un morcov, jumatate vinata, un ardei gras, un cartof. Se curata legumele si se taie in feliute subtiri- julienne. Se adauga 2 oua, sare, piper si faina cit cuprinde(citeva linguri) pentru a fi un aluat care sa nu curga. Se ia cate o lingura din compozitie si se prajesc in uleiul incins citeva minute pe ambele parti. ==== Omleta indiana ==== Ingrediente: 6 oua, 6 linguri ulei, o ceasca supa, 2 buc. ceapa, 2 lingurite sofran, 2 lingurite coriandru, sare, piper, 1 buc. lamaie, 3 lingurite iaurt. Se taie rosiile in cubulete mai mari si cepele in rondele apoi se pun la fiert in supa clocotita. Se adauga sare, piper, sofran, coriandru. Se lasa sa fiarba cca 10 minute, apoi se strecoara supa. Rosiile si rondelele de ceapa se vor aseza pe o omleta care a fost pregatita intre timp si tinuta la cald. In restul de supa se toarna iaurtul si sucul de lamiie. Cu acest sos se serveste omleta. ==== Omleta cu Fasole ==== Ingrediente: 1 lingura de ulei de masline, 1/2 ceapa taiata felii, o mana de fasole boabe, verde, 1/2 ardei rosu verde, o mana de patrunjel taiat marunt, 4 oua. Caleste ceapa, boabele si ardeiul in uleiul de masline. Adauga patrunjelul si apoi ouale batute spuma. Prajeste pe ambele parti si serveste la micul – dejun o veritabila omleta spaniola ==== Omleta fara oua ==== Ingrediente: 500 gr branza tofu cleioasa, 2 cepe verzi tocate marunt, 1 lingura sos de soia, 2 linguri ulei (se poate reduce cantitatea, daca doresti), ¼ lingurita mustar, ¼ lingurita paprika, ¼ lingurita sofran, sare, dupa gust. Scurge tofu si pune intr-un bol. Adauga condimentele si sosul de soia, zdrobeste si amesteca bine cu furculita. Adauga ceapa verde tocata. Pune uleiul intr-o tigaie medie si incalzeste-l. Toarna compozitia de tofu, fara a amesteca. Asteapta pana marginile se ingalbenesc putin, si devin crocante, apoi intoarce cu spatula. ====Oua "a la gasconne" – specific Franta ==== Ingrediente: 8 oua, 4 buc. vinete, 2 cesti sos de rosii picant, 4 felii kaiser, 4 linguri ulei, sare, piper, patrunjel Mod de preparare: Vinetele se curata de coaja si se taie in forma de rondele. Se sareaza si se lasa sa se scurga. Dupa ce si-au lasat apa, se sterg cu un servetel si se prajesc in ulei. Costita se taie in bucatele si se prajeste separat. Ouale se vor face jumari. Pe un platou incalzit, se aranjeaza feliile de vinete, jumarile si costita. Se toarna sosul de rosii si se presara patrunjel tocat. ====Oua frantuzesti – specific Franta ==== Ingrediente: 10 oua, 0,5 l ulei, 100 gr. mustar, 3 castraveti in otet, 100 gr. smintina, sare, piper Mod de preparare: 9 oua se fierb tari si se taie pe lungime in jumatati. Barcutele obtinute se asaza cu interiorul oului in sus pe un platou intins si putin adinc. Dintr-un galbenus fiert, unul crud si ulei se face maioneza. Castravetii se taie cubulete mici si se toarna peste maioneza impreuna cu mustarul si smantana. Se potriveste de sare si piper. Se mai poate adauga si cascaval ras, dar nu este obligatoriu. Pe oua se presara putina sare si putin piper dupa care se toarna sosul obtinut din ingredientele de mai sus. Se poate orna cu verdeata, dupa gust. Mod de servire: Se servesc reci ca aperitive si inlocuiesc ouale umplute ==== Ochiuri cu sos de rosii – specific Grecia ==== Ingrediente: 2 oua, 1/2 ceapa, sos de rosii sau 2 rosii mai maricele tocate, sare, piper, 4 linguri ulei Mod de preparare: Se taie ceapa marunt si se pune intr-o tigaie adinca impreuna cu uleiul. Se caleste pina se inmoaie, apoi se adauga sosul de rosii sau rosiile crude tocate. Sarea si piperul dupa gust. Se fierb cca 5 min. apoi se sparg ouale si se pun in sos. Se lasa la fiert inca aproximativ 10 min. Mod de servire: Cu cartofi prajiti sau pur si simplu cu piine ==== Jumari dulci indiene – specific India ==== Ingrediente: 6 oua, 4 lingurite ulei, o ceasca zahar, o ceasca lapte, 2 linguri smintina, 1/2 lingurite scortisoara, 3 lingurite stafide, 80 gr. migdale, 250 gr. fructe de sezon Mod de preparare: Se bat ouale si se pun intr-o tigaie cu ulei incins, pe foc mic. Se amesteca mereu pentru a obtine jumari moi. Intr-o craticioara se pune la fiert laptele amestecat cu smintina, zaharul, scortisoara si stafidele. Aceasta compozitie se toarna peste jumari, amestecind intr-una timp de 7-8 minute. Mod de servire: Jumarile se servesc acoperite cu migdale taiate marunt si fructe de sezon taiate in cubulete ==== Orez cu legume ==== Se masoara o cana de orez (o cana obisnuita de ceai) si se pune la fier cu patru cani de apa. La fiert se pune o lingurita de delikat sau putina sare. Se amesteca sa nu se lipeasca. Dupa fierbere (bobul sa ramana intreg) se spala orezul in strecuratoare, cu apa rece din abundenta, apoi se lasa la scurs. In acelasi timp se fierb legumele (orice in afara de cartofi), toate la un loc, cu o ligurita de zahar, sare sau delikat. Pentru a fi mai lejer va recomand pungile cu mix de legume congelate. Dupa ce fierb legumele, supa care ramane nu se arunca, ci de toarna peste orezul din strecuratoare, ca sa il incalzeasca. Se aseaza pe farfurie, se orneaza cu verdeata tocata (patrunjel, frunza de telina, menta, busuioc pentru cine agreeaza). Se poate servi cu un gratar slab, peste sau pui fiert Este foarte buna reteta pentru seara, cand din cauza programului incarcat serviti cina tarziu. ==== Orez chinezesc – specific China ==== Ingrediente: orez, apa, sare Mod de preparare: Se spala orezul in citeva ape. Se pune intr-o cratita si se adauga atita apa rece incit sa-l acopere cu cel mult 1 cm, si apoi se adauga sare. Se lasa la foc iute, dar dupa ce a dat 2-3 clocote se acopera cratita si se face focul extrem de mic. Dupa cca 25 de minute apa s-a evaporat si orezul este fiert. ==== Orez cu legume chinezesc ==== Ingrediente: orez cu bob lung sau prefiert, ardei gras rosu, ardei gras galben, morcov, mazare, ciuperci, un ou, sare, piper, ulei de masline, sos soia Mod de preparare: Orezul se fierbe in apa cu sare, se scurge, se clateste cu apa rece si se lasa la scurs. Morcovul, ardeii si ciupercile se taie bastonase si feliute. Se incing trei linguri de ulei de masline in tigaie si se calesc legumele la foc mare 2-3 minute. Se adauga orezul bine scurs si se calesc impreuna inca trei minute. Se adauga oul si se amesteca bine. Se adauga piper dupa gust si sosul de soia (dupa gust). Mod de servire: Se serveste cald, simplu sau ca garnitura la preperate chinezesti ====Orez fiert dupa reteta egipteana ==== Ingrediente: 255 gr. orez, 6 dl apa, 2 lingurite Vegeta, 25 gr unt sau margarina Mod de preparare: Se fierbe apa cu Vegeta. Se spala orezul si se lasa sa se scurga bine. Se incinge untul/ margarina intr-o cratita si pune 1/5 din orez. Se amesteca pina se rumeneste usor. Se pune restul de orez si se amesteca cam 1 minut. Se toarna apa cu vegeta. Se pune capacul. Se lasa sa fiarba fara sa se amestece cam 12 minute. Orezul trebuie sa fie uscat si stralucitor ==== Orez cu ou si legume ==== Ingrediente: 1 cana de orez 3 oua 100 g legume congelate 1 lingurita sos de soia(light soy sauce) sare Mod de preparare: 1. Se pune la fiert cana de orez cu 3 cani de apa si sare. Dupa ce a inceput sa fiarba se da focul mic si se mai fierbe in jur de 15-20 de minute. Cind este aproape gata se da de pe foc si se lasa inca 10 minute, acoperit, sa se absoarba si restul de apa. Dupa cele 10 minute se amesteca cu furculita ca sa se dezlipeasca. Atentie, nu toate tipurile de orez sunt bune. De preferat cel cu bobul lung pentru ca nu se lipeste. Cel cu bobul mic e bun la budinci. 2. Se bat ouale si se face o omleta. Se poate amesteca ca la jumari sa se faca bucatele mici sau se lasa intreaga si se taie bucatele mai mici pe un tocator. Se adauga in tigaie si legumele decongelate, orezul si sosul de soia. Se mai amesteca 1 minut sa se incalzeasca toate ==== Sandwich cu rosii si busuioc ==== Ingrediente: 1-2 rosii busuioc usturoi pisat (ceapa) Mod de preparare: timp de preparare maxim: 5 1-2 rosii decojite taiate cubulete mici se amesteca cu putin busuioc si usturoi pisat (sau ceapa taiata marunt). Se serveste pe felii de piine prajita ==== Pasta de ardei ==== Ingrediente: 5 ardei 2 fire de ceapa verde sau 1 praz 100 gr. unt 1 legatura patrunjel citeva masline plante aromatice si condimente (piper, curry, cilly, oregano, busuioc) Mod de preparare: Se freaca untul spuma si se amesteca cu celelalte ingrediente taiate marunt. Se serveste pe felii de piine prajita. ==== Legume Mexicane ==== Ingrediente: mazare, 1 morcov, 1 ardei rosu, 1 ceapa, boabe de porumb, 1 rosie decojita , cateva ciuperci taiate felii. Legumele se taie cubulete si se inabuse timp de citeva minute pe tigaia de teflon cu cateva picaturi ulei de masline. Cand sunt aproape gata se adauga putin sos de soia. ==== Supa crema de cartofi si legume ==== Ingrediente: 5 cesti supa de legume (si apa este buna, dar nu asa de gustoasa) 1 ceasca suc de rosii sau de legume 1 ceasca de rosii decojite, taiate cubulete 1 ceasca de morcovi, taiati marunt, sau dati prin razatoare 1 ceasca fasole verde sau fasole uscata (fiarta in prealabil, sau din conserva) 1 ceasca ceapa, taiata marunt 1 ceasca dovlecei, taiati cubulete 1 ceasca praz, taiat marunt 2 cesti cartofi (de preferinta rosii), taiati cubulete ierburi dupa gust (patrunjel, busuioc, etc) 2 lingurite de sare (se adauga la sfarsit). Pune lichidul la fiert, intr-o oala mai mare. Adauga toate legumele si ierburile. Cand incepe sa fiarba, da focul la mic si acopera partial oala. Lasa la fiert pana se inmoaie toate legumele, adauga apoi sarea dupa gust. Poti apoi sa lasi supa asa, sa o pasezi sau sa o amesteci cu mixerul, pentru a face o crema. ==== Supa crema de morcovi ==== Ingrediente: 1 sfert de litru de apa 4 morcovi mari feliati 1 cartof mare, curatat, taiat in felii 1 ceapa mare taiata felii 1 lingura de ulei de masline sare si piper, dupa gust. 1. Pune apa la fiert cu putina sare. Dupa ce atinge punctul de fierbere adauga legumele. 2. Fierbe legumele timp de 15 minute. 3. Paseaza legumele pana ating consistenta unui piure. 4. Adauga sare si piper. 5. Pune piureul in tigaie, incalzeste-l si apoi adauga uleiul de masline. 6. Pune supa in portii si asezoneaza cu patrunjel ==== Supa de chimen cu crutoane ==== Ingrediente: • Morcovi 150 g • patrunjel 50 g • telina 100 g • ceapa 100 g • chimen 20 g • faina 30 g • unt 100 g • smantana 100 g • lamaie 50 g • sare Mod de preparare: Zarzavatul se taie julien, ceapa se toaca marunt si se pun impreuna la fiert in apa cu sare.Din 30 g unt, faina si smantana se prepara un sos alb, in care se pune chimenul macinat, se subtiaza cu apa si se adauga la supa.Franzela se taie cubulete, se stropeste cu untul ramas si se rumeneste in cuptor.La servit, la fiecare portie de supa se pune cate o cantitate corespunzatoare de crutoane ==== Cartofi noi cu unt si marar ==== Ingrediente: 500 g cartofi noi cit mai mici, 50 g unt sau untdelemn, marar, patrunjel. Mod de preparare: 1. Cartofii noi se pun intr-un castron cu apa rece sau calduta, li se rade coaja subtire cu cutitul, se spala bine si se scurg.Cartofii mai mari se taie in jumatati sau sferturi, apoi se pun intr-o cratita smaltuita sau din tuci impreuna cu untul topit sau untdelemnul, amestecindu-se ca sa se unga cit mai bine; numai astfel, se rumenesc frumos.Apoi, cratita se introduce in cuptor, la foc mijlociu, si se lasa circa20 de minute, amestecind cartofii din cind in cind, ca sa se rumeneasca uniform.Cind sint gata, se presara cu marar sau patrunjel taiat marunt si se servesc fierbinti, cu diferite fripturi, chiftele, ochiuri etc. 2.Cartofii noi, curatati de coaja , se pun intregi in 1/2 l apa clocotita cu 1/2 lingurita de sare si se fierb 15-20 minute.Dupa ce au fiert, se scurg de apa, se taie in sferturi sau in jumatati si se pun intr-un vas, impreuna cu bucatele de unt , cu marar sau patrunjel taiat marunt.Se servesc imediat fierbinti, ca garnitura la diferite fripturi sau la carne fiarta rasol cu diferite sosuri, sau la snitele, ochiuri etc. ==== Legume cu smîntînă şi suc de roşii ==== Ingrediente: 500-800 g orice leguma fiarta, 50 g unt, 150 ml smintina, 150 ml suc de rosii, marar, patrunjel, piper. Mod de preparare: Legumele se fierb si se strecoara.Pesmetul se prajeste un minut cu untul ca sa se rumeneasca putin. Smintina se amesteca cu sucul de rosii 1/2 lingurita cu sare un virf de cutit de piper, marar si patrunjel taiat marunt. Intr-un vas uns cu unt se aseaza cu jumatatea de legume, se presara cu jumatatea din cantitatea de smintina si pesmet, apoi se pune restul de legume asezata uniform. deasupra se pune restul de smintina si pesmet si vasul se introduce in cuptor cca 15 min inainte de servire.Smintina si sucul de rosii se leaga, la cuptor cu pesmetul, ca un sos ==== Mîncare de legume cu sos dietetic ==== Ingrediente: 500-700 g legume: dovlecei, cartofi, morcovi, gulii, conopida, spanac etc., 25 g faina, 30 g unt sau untdelemn, 100 ml smantana sau iaurt, un galbenus, sare, zeama de lamiie, frunze de patrunjel, marar, telina. Mod de preparare: Legumele, curatate si apoi cintarite, se firb in apa clocotita(numai citsa le cuprinda),impreuna cu o 1/2 lingurita de sare.Legumele frunzoase ca: spanacul, salata, urzicile, care scad mult (eliminind apa), se fierb in mai putina apa clocotita (cca 1/4 l).Cind sint fierte, apa trebuie sa fie scazuta sub nivelul legumelor cu cca 2 cm.Nu se scurge apa.Faina se freaca cu putina apa rece, desertindu-se in mincare, cu care se amesteca, lasind sa fiarba citeva clocote ca sa se lege sosul.Se poate pune o lingurita cu virf de "Vegeta" care si sareaza si-i da un gust foarte bun.Se ia cratita de pe foc si mincarea se drege imediat cu smintina sau iaurtul au fost frecate, in prealabil, cu galbenusul, potrivindu-se apoi gustul cu sare si zeama sau sare de lamiie.Deasupra se pun bucatele de unt sau untdelemn si verdeata taiata marunt, dupa preferinta. ==== Paté de mazare (si/sau soia) ==== Ingrediente: - 400 g de mazare TANARA fiarta bine; - 2 cepe medii tocate FOARTE marunt; - 1 capatzana de usturoi tocat ca pentru mujdei; - 3 linguri de ulei (preferabil de masline, caz in care poti sa pui 4 linguri); - bulion (eu folosesc Regal) - condimente (cimbru MULT, piper alb, boabe de mustar macinate fin, marar MULT, boia dulce, putina sare). Mazarea fiarta se paseaza zdravan printr-o sita pana arata ca o crema si raman cojitzele pe sita; daca mazarea este foarte-foarte tanara si foarte-foarte bine fiarta, pot ramane cojitzele. Dupa ce este pasata, mazarea se pune intr-un borcan; borcanul se alege in asa fel incat mazarea sa ajunga pana pe la jumate. Se adauga usturoiul pisat si se amesteca. Ceapa se caleste inabusit, sub capac, 3-4 minute, impreuna cu condimentele, in uleiul de care am zis. Dupa cele 3-4 minute se adauga bulionul (in functie de cat de colorat vrei sa fie paté-ul) si se amesteca inca vreo 3-4 minute. Se toarna ceapa cu condimentele si bulionul peste mazarea si usturoiul din borcan, se amesteca cu mixerul la viteza maxima pana paté-ul devine omogen. Se orneaza cu gogosari si castraveti murati.gfh fhfg gf ==== Linguini cu Broccoli ==== Ingrediente: 1 buchet de broccoli, 1 cubulet de unt, 1 jumatate de kilogram de linguini, o capatana de usturoi. Fierbe broccoli pana se patrunde. Intr-o cratita separata se fierb linguini. Cand s-au fiert linguini se adauga broccoli, untul si usturoiul taiat marunt. ====Paste cu ciuperci si rosii ==== Ingrediente: 1 cana de paste 1 cana de ciuperci proaspete taiate 8 bucati de rosii deshidratate 1/2 cana de parmezan. 1. Pune pastele in apa fiarta si lasa-le sa fiarba 7-8 minute. 2. Intre timp pune ciupercile intr-un vas rezistent la microunde. Adauga rosiile taiate bucatele si apoi apa pana le acopera. Pune vasul in microunde, la temperatura ridicata timp de 4 minute. Mentine rosiile in apa 5 minute pentru a se rehidrata si apoi scurge apa. 3. Amesteca pastele scurse cu rosiile si ciupercile gatite. Adauga parmezan si serveste. ====Paste rapide cu legume si sos de usturoi ==== Ingrediente: 400 gr. paste scurte (penne sau melcisori) 4 linguri ulei de masline 4 catei de usturoi, tocati ca pentru mujdei 1/2 ceasca ceapa, taiata marunt 1 vanata mica, taiata bucatele, sau 1 1/2 ceasca buchetele proaspete de broccoli 1 morcov ras sau taiat marunt 1/2 ceasca ardei gras rosu, taiat marunt sare si piper 1/2 ceasca smantana mai slaba 1/2 lingura nucsoara 4 linguri patrunjel proaspat, tocat marunt Parmesan ras (optional). 1. Fierbe pastele conform instructiunilor de pe punga. Scurge si aseaza deoparte. 2. Caleste putin uusturoiul in uleiul de masline. 3. Adauga ceapa in tigaie si mai caleste 2-3 minute, apoi vanata sau broccoli, morcovii, ardeiul rosu, sarea si piperul, dupa gust. Amesteca si lasa la foc mic in jur de 5 minute, sau pana se inmoaie toate componentele. 4. Adauga smantana, nucsoara si patrunjelul. Incalzeste pana in punctul de fierbere, dar nu fierbe. 5. Adauga pastele si amesteca bine. Presara si niste Parmesan, daca doresti. ==== Spaghetti Carbonara ==== Ingrediente: 1/2 kilogram spaghete, 3 linguri ulei de masline, 3 oua batute, 1/2 cana de parmezan, 1 cana de sunca slaba taiata felii, 1 cana de ciuperci taiate, sare si piper dupa gust. Fierbe spaghetele. Caleste in ulei ciupercile si sunca. Amesteca parmezanul, piperul si ouale. Se scurg spaghetele si se amesteca cu celelalte ingrediente. Se lasa 10 minute in cuptorul incins iar apoi se serveste. ==== Spaghetti Italienesti ==== Ingrediente: 1/2 k spaghete, 100 g unt, 4 rosii coapte bine, 1 lingurita zahar, 100 g parmezan, sare si piper dupa gust, 100 g sunca. Se fierb spaghetele in apa cu sare. Se scurg spaghetele si se amesteca cu untul si parmezanul. Rosiile se amesteca in blender cu putina sare si piper, cu 1 lingura de zahar,(se pot adauga si alte arome, in functie de gust). Sosul rezultat se adauga peste spaghete. ==== Branza de capra cu sfecla ==== Ingrediente: 1 ceasca de otet 1/2 ceasca de maioneza 2 felii de paine graham 200 grame de branza de capra taiata in 4 felii 1/4 cana de sfecla taiata 1 lingura de rozmarin proaspat. 1. Fierbe otetul in jur de 10 minute, lasa-l sa se raceasca alte 10 minute si apoi amesteca-l cu maioneza. 2. Intinde maioneza pe felia de paine. Cu ajutorul unor forme de prajituri taie felia in 4 forme de inimioara. Peste painea aflata inca in forma de prajituri adauga branza de capra astfel incat si ea sa capete forma de inimioara. Inlatura forma si apoi presara peste branza bucatelele de sfecla si rozmarinul. ====Spanac cu maioneză ==== Ingrediente: 1Kg spanac, 300 g maioneza, 100 ml smintina, 100 g brinza telemea. Mod de preparare: Spanacul curatat se fierbe 20 minute in 200 ml apa clocotita impreuna cu 1/2 lingurita de sare, apoi se pune in strecuratoare, unde se lasa pina cind se raceste. Se rastoarna pe planseta si se taie in felii de 2 cm. Spanacul se amesteca cu maioneza, brinza telemea rasa, avind grija sa nu se sareze maioneza, daca brinza este sarata (numai dupa ce se amesteca). Brinza se poate inlocui cu 3-4 catei de usturoi taiati marunt. ==== Chiftelute de legume ==== Ingrediente: 4 buc. cartofi 1 buc. morcov 1 buc. radacina patrunjel o mana de mazare 1 buc. ceapa mica 2 linguri verdeata tocata 1 ou 1 1/2 lingura faina 1/2 lingura ulei sau unt sare. Se fierbe zarzavatul, se scurge bine de apa si se da prin sita. Se lasa sa se raceasca, apoi se amesteca cu ceapa foarte fin tocata, cu oul, sarea, verdeata tocata si faina. Se formeaza cu mana chiftelute, se dau prin faina si se prajesc in grasimea bine incinsa. ==== Sarmale vegetariene ==== Ingrediente: 5-6 cepe 1-2 linguri patrunjel tocat 1 telina 1/2 kg orez 1 pahar ulei 3 cartofi 1 pahar suc rosii 100 gr. ciuperci 4 oua piper, sare. Se taie ceapa marunt si se caleste. Se adauga morcovul, telina si cartofii, toate tocate marunt. Se prajesc. Se sting cu apa. Se lasa la fiert 20 min. Orezul se fierbe separat. Dupa ce s-au fiert legumele se adauga ciupercile si se mai dau intr-un clocot. Legumele si orezul se scurg de apa. Se iau cele 4 oua si se bat. Se amesteca cu legumele si orezul. Compozitia se potriveste de sare si piper. Se pune in foi de varza sau stevie. Sarmalele se asaza in cratita. Peste ele se pune sucul de rosii, sare (daca mai este nevoie), apa, se introduc la cuptor acoperite. ==== Telina pane cu sos picant ==== Ingrediente: 2 buc. telina sare 1 ou 2 linguri faina sau 2 linguri pesmet 1 pahar maioneza vegetala (sau sos de maioneza cu iaurt) 2 buc. castraveti mici acri marar verde tocat ulei pentru prajit. Se curata telina, se fierb intregi in apa clocotita cu sare, se scurg si se taie felii grosute. Se inmoaie in ou, faina sau pesmet si se prajesc in ulei fierbinte. Sosul picant se prepara din sosul de maioneza, care se amesteca cu castravetii taiati marunt si cu mararul verde tocat. Feliile de telina prajite se pun in acest sos ==== Ciuperci cu sos de smintina si mirodenii ==== Ingrediente: o ceapa ciuperci mirodenii(cimbru, sare, piper, putin vegeta), usturoi smintina marar 2 oua. Se taie ceapa marunt, se prajeste, se pun ciupercile taiate peste ceapa, la care se adauga putina vegeta, sare, piper, cimbru. Se pune o cescuta cu apa, cind scade se da la o parte. Se bat separat doua oua cu o lingura faina, se pun ciupercile la foc mic, se amesteca bine si se adauga ouale, amestecind continuu, 1 minut. Se da la o parte si se adauga doua linguri de smintina. Separat, se face mujdei de usturoi, se pune peste continut, se amesteca si, la sfirsit, se pune marar. ==== Drob American de Legume ==== Ingrediente: 4 cepe mari, 1 kg. de vinete, 5 lg. gris, 5 oua, 100 gr. cascaval, 2-3 rosii, 3 legaturi patrunjel, 100 ml. ulei de masline, sare si piper dupa gust. Se curata vinetele de coaja, se taie pe lungime apoi in cubulete si se oparesc in apa cu sare. Ceapa tocata se caleste in ulei de masline incins pana devine aurie. Peste vinetele oparite si scurse de apa se presara grisul, se amesteca totul cu cepa prajita, se adauga patrunjelul tocat marunt, sare, piper si ouale batute. Se toarna totul intr-un vas neuns si se introduc la cuptor. Se presara cascaval ras deasupra. ==== Tocanita de legume ==== Ingrediente: gogosari, ardei gras, ceapa, vinete, mazare, bulion, sare, piper, zahar, condimete, verdeata. Recomand utilizarea unui vas de teflon. Se taie o ceapa fideluta si se pune la inmuiat, la foc mic si cu capac, in ulei (care acopera superficial fundul cratitei), cu putina sare si putin zahar.Atentie,ceapa nu trebuie sa se prajeasca!!! Intre timp se taie feliute subtiri doi gogosari, doi ardei grasi, o vanata potrivita. Cand ceapa s-a inmuiat, se adauga celelalte legume. Mazarea se pune direct din punga de la congelator, fara sa se dezghete. Focul trebuie sa fie mic. Se amesteca pentru ca legumele adaugate sa prinda un pic de ulei. Tot timpul cratita rtebuie sa fie acoperita. Se dilueaza cu apa intr-o cana, bulionul in care s-au pus piperul si alte condimente in functie de gust. Se toarna peste legume, cand acestea au devenit moi. Se fierb in continuare pe aragaz, sau pentru o savoare deosebita, se poate baga 10 minte la cuptor, cand este aproape gata. Se toaca marunt verdeata si se adauga dupa stingerea focului. Se poate servi cu garnitura de cartofi natur, orez (care poate fi adaugat chiar in tocanita, avand grija ca la fiert sa adaugam trei parti apa la o parte orez, bine spalat). ==== Legume a la grec ==== Ingrediente: 4-5 buc. ceapa de apa mijlocie, conopida, ciuperci, castraveti, condimente, 1 1/2 cescute ulei, 1 1/2 cescute vin alb, otet Mod de preparare Se curata si se spala legumele, se aleg cepe mici, care se taie in jumatati, conopida se rupe in bucatele si se pune in apa fierbinte, cu putin otet, pentru 5 minute. Legumele (conopida, ciupercile, castravetii) se pregatesc separat, folosindu-se pentru fiecare: o ceapa mijlocie, cescuta de ulei, 1 1/2 cescuta de vin alb, lamiie, coriandru, piper, sare. Fiecare leguma, separat, se stropeste cu ulei si vin alb, se condimenteaza si se pune sa fiarba pe baie de aburi. Se asaza legumele in castroane mici, de forme diferite. Se pastreaza in frigider. Mod de servire Se servesc legumele reci, alaturi de carne rasol, peste alb sau chiftelute prajite. ====Tarta sarata – specific Brazilia ==== Ingrediente: 5 oua, dintre care doua fierte si taiate marunt, 4 rosi fara piele si fara seminte, tocate marunt, 1 ceasca de masline verzi, taiate marunt, 1 pahar de lapte, 4 linguri de brinza parmesan, 1/2 ceasca de ulei, 12 linguri cu varf de faina, 2 linguri de praf de copt, 1 cutie de mazare, sare si piper, patrunjel tocat marunt, 2 cutii de peste, fara oase Mod de preparare 1. Se pun toate ingredientele intr-un castron. 2. Se amesteca tot, cu o lingura de lemn. 3. Intr-o forma untata si presarata cu faina se rastoarna compozitia si se da la foc potrivit pentru 40 de minute. Mod de servire Dupa cum doriti. ==== Cartofi frantuzesti ==== Ingrediente: 2 kg cartofi cruzi, 100 g unt, 200 g schweitzer ras,1 catel de usturoi, 0,5 l lapte,200 g smintina, 2 oua (facultativ), sare, piper, nucsoara Mod de preparare Se spala bine cartofii si se usuca intr-un stergar. Se curata cartofii si se taie felii subtiri (care nu se mai spala). Se amesteca laptele cu smintina, se incalzeste (nu se fierbe!) Intr-un castron se amesteca feliile de cartofi cu schweitzer-ul ras, laptele si smintina calde, (ouale batute) si sare, piper, putina nucsoara rasa. Se freaca bine un vas de Ena cu catelul de usturoi, apoi cu unt. Se varsa compozitia in vas, se presara cu bucati de unt, apoi cu schweitzer ras. Se da la cuptor fierbinte, apoi se scade temperatura si se coace 40-50 min. (se incearca cu furculita). Daca se rumeneste prematur, se acopera cu foaie de aluminiu. ==== Andive gratinate – specific Franta ==== Ingrediente: 10 andive, 10 felii de sunca de Praga, 50 gr schvaitzer (Emmenthal) ras. Pentru sos: 2 linguri de unt, 2 linguri de faina, 3 cani de lapte, 150 gr schvaitzer (Emmenthal) ras, sare, piper, nucsoara. pentru andive natur: zeama de la o lamîie patru linguri de ulei o lingura de sare Mod de preparare: Se prepara andivele natur. Se prepara un sos Mornay. Sosul Mornay este un sos Bechamel in care se incorporeaza la sfirsit schvaitzer ras: unt topit, faina, lapte adaugat pina la consistenta unei smintini, 150 gr schvaitzer ras. Se ia fiecare andiva si se inveleste intr-o felie de sunca de praga. Rulourile astfel obtinute se rinduiesc într-un vas de Iena. Se toarna sosul Mornay deasupra, se presara cu restul de schvaitzer ras si se da la cuptor fierbinte pina se rumeneste bine. Prepararea andivelor natur se face in doua ape, ca la fasole: e arunca andivele in apa clocotita nesarata si se lasa sa fiarba 10 minute. Se strecoara bine. Se arunca din nou in alta apa clocotita la care s-a adaugat sarea, zeama de lamiie si uleiul. Se acopera si se lasa 30 de minute. Se strecoara si se scurg bine de tot. ==== Bame grecesti ==== Ingrediente: 750 gr. bame, 125 gr. ulei, 2 buc. ceapa, 1/2 kg. rosii, otet, piper, 1/2 lingurita faina, 1 ardei, 1/4 lamiie, zahar, sare Mod de preparare Se aleg bame tinere, se taie coditele, se oparesc cu bors clocotit, sarat sau cu otet indoit in apa. Se scurg si se prajesc in ulei. Se adauga ardei gras, taiat subtire. Separat se caleste ceapa, se stinge cu apa, se trece prin sita si se pune peste bame. Tot separat se rumenesc rosiile, lasindu-le sa fiarba in ulei si in zeama lor, apoi se strecoara si se toarna peste bame. Se lasa sa fiarba descoperit, se potriveste de sare si daca nu este destul de acra se adauga zeama de lamiie. Dupa ce se racoreste, se adauga putin ulei crud amestecat cu otet dupa gust. Se serveste imediat. ==== Falafel – specific Israel ==== Ingrediente: 300 gr. boabe de naut, patrunjel, o capatina usturoi, 1 praf de copt Mod de preparare Se lasa boabele de naut la inmuiat, ca si fasolea boabe. Cind sint bine de tot inmuiate se dau prin masina de tocat impreuna cu ingredientele. Din aceasta copozitie se fac chiftelute mici care se prajesc in ulei. Mod de servire Se pun in "pita", piine turceasca, sau in baghete taiate, impreuna cu diferite salate proaspete, dupa preferinta ==== Shakshuka – specific Israel ==== Ingrediente: 1 kg. rosii, 4 cepe mari, 6 oua, 1 ardei iute, busuioc, cimbru, piper, chimen Mod de preparare Aceasta este o reteta traditionala israeliana, foarte usoara. Rosiile se dau pe razatoare. Ceapa se taie pestisori si se caleste in ulei pana devine aurie, apoi se adauga sucul de rosii, ardeiul si condimentele. Se acopera si se lasa 1/2 ora sa scada sosul. Se sparg ouale si se adauga in sos ca pe niste ochiuri. Se mai pune capacul si se mai lasa 5 minute pana se fac ouale, dar sa nu fie tari. Mod de servire Se serveste imediat fierbinte. Optional in sosul de rosii se mai poate adauga carne tocata, carnaciori, salam uscat, dupa preferinta ==== Amestec de plante pentru salate ==== Ingrediente: 1 lingura ulei de masline 1 lingura otet de mere 1 lingura de suc de lamaie 1/4 lingura pudra de usturoi 1/4 lingura de tarhon 1/4 lingura patrunjel 1/4 lingura de marar 1/8 lingura de piper. Combina toate ingredientele intr-un borcan, acopera-l si agita bine. Se serveste ca sos la orice salata ==== Sos condimentat pentru salata ==== Ingrediente: 2 capatani de usturoi tocate marunt 2 linguri de maioneza vegetala 1/2 ceasca iaurt 1/2 ceasca sos de chili 1/4 ceasca rosii taiate 1 lingurita de mustar 2 linguri ulei de masline piper, sare sau boia (dupa gust) sucul de la o ceapa mica. Amesteca ingredientele de mai sus si pune la frigider. ==== Sos pentru legume ==== Ingrediente: 1/3 cana de apa 1/2 cana de vin alb sec 1 pachet de supa-crema instant de ciuperci 1 legatura de patrunjel taiata marunt. Fierbe apa si vinul intr-o cratita. Adauga crema de ciuperci si patrunjelul si amesteca in continuu. Se serveste ca sos pentru legume fierte. ==== Sos pentru spanac ==== Ingrediente: 1/2 cana de iaurt dietetic 1/2 cana de crema de branza degresata 2 linguri de lapte 2 linguri suc de lamaie 1/4 lingura menta uscata pisata 1/8 lingura sare. Amesteca ingredientele. Se serveste peste spanacul crud, taiat ==== Sos remulat ==== Ingrediente: 6 linguri ulei de masline 6 linguri otet de mere 8 linguri mustar 1/4 ceasca de ardei iute rosu, taiat 1-2 lingurite de piper sare 2 linguri de maioneza vegetala 6 linguri de telina taiata 6 linguri de patrunjel taiat 3 linguri de ceapa taiata. Combina toate ingredientele si amesteca-le cu creveti. Lasa la rece timp de 1 ora. ==== Sos de iaurt – specific Bulgaria ==== Ingrediente: 1 iaurt gros(preferabil de oaie si bivolita), sare, usturoi Mod de preparare Iaurtul se bate cu furculita pina se omogenizeaza bine; usturoiul se striveste pina se obtine o pasta si se amesteca cu iaurtul, se sareaza dupa gust. Daca iaurtul nu este gros, se pune intr-un tifon dublu si se lasa sa se scurga peste noapte. Mod de servire Se serveste ca garnitura la oua ochiuri sau la ardei cu orez, ca pasta pentru sandwich, daca se adauga nuci pisate, ca salata, daca se amesteca si nuci si castraveti, in cubulete mici ==== Sos de iaurt cu menta ==== Ingrediente: un pahar de sana sau iaurt cateva frunze de menta zeama de lamiae sare, piper Mod de preparare: Sana sau iaurtul se amesteca cu citeva frunze de menta taiate marunt, zeama de lamiie, sare, piper. Optional, poti adauga si alte mirodenii care iti plac. Pentru cei care nu sunt in timpul dietei de slabire se adauga 1-2 lingurite smintina. ==== Sos de iaurt cu usturoi ==== Ingrediente: un pahar de sana sau iaurt mujdei de usturoi sare, piper lamiie patrunjel verde Mod de preparare: Sana sau iaurtul se amesteca cu mujdei de usturoi, sare, piper, putina lamiie, patrunjel verde. ==== Sos chinezesc ==== Ingrediente: 6 linguri ulei, 2 linguri faina, 2 linguri mustar, pasta de rosii, 3 linguri zahar, supa, sare, piper, o crenguta busuioc, o crenguta cimbru Mod de preparare Se face un rintas din ulei si faina, care se stinge cu o ceasca de supa. Se adauga mustarul si bulionul, amestecind mereu si zaharul, care s-a ars intr-o tigaita separata. Sa nu se uite sarea, piperul, busuiocul si cimbrul. Se mai toarna supa, pina ce sosul capata consistenta unei smintini. Se lasa sa dea citeva clocote. Mod de servire Acest sos are un gust asemanator cu sosul de soia chinezesc, care se serveste ca garnitura la aproape orice fel de mincare. ==== Sos de mango – specific Egipt ==== Ingrediente: 1 mango, 2 ardei iuti Mod de preparare: Se curata un mango si se toaca. Se toaca 2 ardei iuti. Se amesteca si se pune sare dupa gust. Mod de servire: Se serveste cu orez salbatic si pui. ==== Sos curry de baza – specific India ==== Ingrediente: 3 linguri ulei, 1 ceapa tocata, 4 catei usturoi (optional), 4 cm radacina de ghimbir sau 1 lingurita cu virf de pudra de ghimbir, 1/2 lingurita de cardamon pisat (optional), 1/2 ardei iute curatat de seminte si de vine, 1/2 lingurita pudra de curcuma, ½ lingurita pudra de comino, ½ lingurita pudra de coriandru, 5 linguri piure gros de rosii Mod de preparare: Se pune o craticioara cu fundul gros pe foc mic, cu uleiul, se adauga ceapa si usturoiul. Cînd ceapa devine sticloasasa, se scade focul la minim, se adauga ardeiul iute tocat, ghimbirul ras (sau pudra de ghimbir) si restul de mirodenii. Se amesteca bine, se adauga piureul de rosii si 3-4 linguri de apa. Se amesteca din nou si se continua fierberea la foc minim 30-40 min., amestecind din timp in timp. La nevoie se mai adauga cite un pic de apa. Sosul nu trebuie sa se arda, altfel gustul devine neplacut. Mod de servire: Acest sos se poate pastra la frigider timp de citeva zile, bine acoperit cu film plastic Pentru utilizarea cea mai simpla : se taie carne de pui in cuburi mari, se rumenesc pe toate partile in putin ulei, se scade focul la minim, se adauga sosul, se lasa sa fiarba 20 min. Se serveste cu orez basmati fiert. ==== Sos Casandra ==== Ingrediente: • Sos brun (spaniol) 600 g • ciuperci 400 g • sunca presata 100 g • margarina sau unt 100 g • bulion de tomate 30 g • asmatui 1/2 leg • tarhon 1/2 leg • cascaval ras 150 g • piper • sare Mod de preparare: Ciupercile se oparesc, se scurg si se calesc in margarina, se lasa sa se raceasca si se trec prin masina de tocat impreuna cu sunca. Se adauga sosul brun, o lingura de bulion de tomate, piper si putina sare si se mai fierbe 5 min.La sfarsit se pune asmatuiul si tarhonul oparit si tocat. Se foloseste la macaroane si la alte paste fainaoase.La servit, peste fiecare portie de macaroane, se pun 2-3 linguri de sos si se presara cu cascaval ras. ==== Sos de rosii I ==== Ingrediente: • Rosii 600 g • unt 50 g • faina 50 g • smantana 200 g • zahar 10 g • sare Mod de preparare: Rosiile se zdrobesc, se fierb circa 20 min. sub capac si se paseaza printr-o sita.Se infierbanta untul, se adauga faina si se caleste, se stinge cu rosiile, se amesteca si se lasa sa fiarba 20 min.Se adauga smantana, o lingurita de zahar si sare si se mai da un clocot.Se foloseste la legume si rasoluri ==== Crema de Zahar Ars ==== Ingrediente: 2 cani de zahar, 3 cani lapte, 6 oua, un plic zahar vanilat. Se topeste zaharul intr-o cratita. Cand s-a topit tapeteaza peretii cratitii cu zaharul topit. Incalzeste laptele si apoi bate ouale spuma impreuna cu zaharul vanilat. Adauga ouale amestecate peste laptele cald. Toarna mixtura peste cratita tapetata cu zahar ars si apoi pune cratita intr-o alta cu apa calda. Pune prajitura in cuptorul preincalzit pana cand se intareste si prinde o culoare maronie. Se raceste si se serveste. ==== American Cookies ==== Ingrediente: 200 g unt, 4 1/2 dl zahar pudra, 3/4 dl zahar, 1 lingurita zahar pudra, 6 1/2 dl fulgi de ovaz, 2 oua, 3 dl lapte, 1 lingurita sare, 1 lingurita bicarbonat, 350 gr. ciocolata taiata bucatele. Se amesteca untul, zaharul, zaharul pudra intr-un castron pana ajunge la o consistenta cremoasa. Se adauga fulgii de ovaz. Se bate oul, se amesteca cu cu untul. Se amesteca faina, sarea si bicarbonatul si se amesteca cu compozitia ce contine unt. Se adauga ciocolata, se amesteca/framinta. Se pune cu lingura pe tava. Se coc la mijlocul cuptorului la 150 grade 10-15 minute. ==== Pasiunea Fructelor ==== Ingrediente: 1 banana mare curatata si taiata felii, 2 kiwi curatate si taiate in felii, 1 mango taiat felii, 3 piersici, 1 cana de suc de portocale, 5 cuburi de gheata. Amesteca toate ingredientele si serveste cu placere! ==== Carrotte ==== Ingrediente: 500 grame de morcovi 1½ cani de zahar ½ cana suc de portocale 2¼ linguri suc de lamaie 2 linguri de smantana 3½ lichior de mandarine 1. Pune morcovii in tigaie si acopera-I cu apa. Fierbe-I la temperatura medie. Acopera tigaia si lasa-I la foc mic pana se patrund. 2. Strecoara morcovii, insa pastreaza o cana din apa in care au fiert. Paseaza morcovii si inlatura partile tari. 3. Pune apa pastrata in tigaie. Adauga zaharul si fierbe amestecul pana se topeste zaharul. 4. Fierbe sosul timp de10 minute si apoi inlatura-l de pe foc. 5. Amesteca piureul de morcovi cu sosul. Adauga peste piure sucul de lamaie, cel de portocale, lichiorul de mandarine si smantana. Lasa amestecul sa se raceasca. 6. Pune amestecul la inghetat. 7. Dupa ce a inghetat serbetul pune-l in forme de inghetata si stropeste-l cu lichior de mandarine. ====Clatite cu Ananas ==== Ingrediente: - foi de clatite (sa zicem, dietetice...) - 3-4 linguri de miere - 1-2 linguri de zahar - o conserva de ananas - o mana de alune nesarate si coapte (sau nuci coapte si maruntite) - putina vanilie (sau zahar vanilat) Pentru umplutura: Puneti intr-o craticioara la foc, 3-4 linguri de miere, cu 1-2 linguri de zahar, si incalziti pana la fierbere, pana cand zaharul este topit. Separati ananasul de suc (o conserva), si taiati-l dupa preferinta voastra, bucatele mai mari sau mai mici. Va mai trebuie o mana de alune nesarate si coapte sau nuci coapte si maruntite. In siropul din miere si zahar fierbinte, puneti ananasul si alunele sau nucile, luati de pe foc, acoperiti sa se inabuse un pic alunele si ananasul, adaugati un pic de vanilie. Aceasta umplutura o puneti pe foaia de clatita si o impaturiti in patru, si la servire se pot orna cu frisca... ==== Mint Juice ==== Ingrediente: 2 pahare suc de morovi 1 pahar ceai de menta Se amesteca cele doua ingrediente si se savureaza rece ==== Shake de nuci ==== Ingrediente: 1 cana de nuci 2 cani de apa 1 banana 1 lingura de miere Amesteca ingredientele in blender si pastreaza la rece. ==== Sorbet de capsuni ==== Ingrediente: 1 ceasca de apa 3/4 ceasca zahar 2 cesti capsuni (proaspete sau congelate) 1/2 ceasca suc de portocale (stors proaspat). Intr-o cratita medie, combina apa si zaharul. Amesteca deasupra focului, pana cand se topeste zaharul, apoi lasa la fiert 5 minute, fara sa amesteci. Pune deoparte, la racit. Spala capsunile si curata-le (daca este necesar), apoi fau un piure din ele, in blender sau mixer. Intr-un castron potrivit, amesteca piureul de capsuni, siropul racit si sucul de portocale. Pune la inghetat intr-o tava intinsa, sau in cupe separate. ==== Sufleu japonez ==== Ingrediente: 200 gr unt, 100 gr ciocolata sau cacao, 200 gr zahar pudra, 1 lingura faina, 4 oua, unt si faina pentru forma; Sos de vanilie: 2 pahare lapte, 3 galbenusuri, 100g zahar, 1 lingura faina, 1/1 baton vanilie. Se freaca untul cu zaharul ca o crema si cu galbenusurile adaugate, unul cite unul. Se adauga apoi ciocolata sau cacao, faina, iar dupa ce se amesteca, si albusurile batute spuma. Compozitia se toarna intr-o forma speciala cu capac, ermetic inchisa(forma se unge cu unt si se presara cu faina). Aceasta forma se introduce intr-un vas cu apa clocotita si se lasa pe foc la fiert 30 minute. Sosul se face astfel: se pune la fiert laptele cu vanilia; cind incepe sa fiarba se acopera si se ia de pe foc. Se freaca ouale cu zaharul si faina si se toarna laptele treptat, amestecand mereu. Fara sa se inceteze amestecarea, se pune din nou la foc pana incepe sa se ingroase sosul si sa dea un clocot. Se da la o parte si se amesteca pana ce se raceste sufleul se serveste fie simplu sau cu sos de vanilie. ==== Bautura Energizanta ==== Ingrediente: 1 cana suc de portocale, 1 cana suc de grepfrut, 1 cana suc de fructul-pasiunii, 1 cana suc de mango, 1 cana suc de ananas, 1/2 cana suc de lime, 5 linguri sirop de kiwi. Ingredientele se amesteca si se serveste cu gheata. ==== Chec Earl Grey – specific Antile ==== Ingrediente: 300 g ceai earl grey, 100 g stafide, 100 g coaja de portocala din dulceata, 1 ou, 50 g zahar, 150 g faina, 1 lingurita praf de copt Mod de preparare Se prepara ceai din pliculetele earl grey si se pun in el stafidele si bucatelele de portocala din dulceata. Se lasa la macerat o noapte. A doua zi, se adauga oul, faina si praful de copt. Se toarna compozitia intr-o tava unsa cu unt si se coace la foc potrivit. Se rastoarna dupa ce s-a racit. ==== Prajitura braziliana: Beijinho ==== Ingrediente: 400 g lapte condensat, 2 linguri margarina, 150 g de cocos, razuit fin Mod de preparare Intr-o oala se pune laptele si margarina se da la foc mic. Cand s-a topit margarina se adauga cocosul mestecand in continu pana cand incepe sa se desprinda de pe oala. Se da la racit. Dupa ce sa racit se fac bilute si se dau prin cocos. Mod de servire Se pot servi in mici forme de hartie. Se poate manca in acel moment s-au in maxim 5 zile ==== Rulada de lamiie – specific Canada ==== Ingrediente: 4 oua, o cana zahar, o lingurita vanilie, 2 albusuri, o cana faina, 2 lingurite praf de copt, un praf de sare, 1/4 cana zahar praf; crema: 3/4 cana (175ml) zahar, 8 linguri amidon, 3/4 cana suc lamaie, 2 doua, 50 ml unt, 1 cana afine (sau alt fruct) Mod de preparare Se incalzeste cuptorul la 350*F(180*C). Se intinde o foaie de pergament intr-o tava de 40x25 cm. Se amesteca ouale cu zaharul si vanilia. Intr-un alt bol se bat albusurile spuma si se amesteca usor in prima compozitie. Se amesteca faina cu praful de copt si sarea si se toarna peste compozitia cu oua. Se toarna in tava. Se introduce in mijlocul cuptorului si se coace 15-20 min. Se presara zaharul pudra pe un prosop de bucatarie. Se scoate blatul fierbinte pe prosop si se scoate hartia. Se ruleaza blatul pe lungimea prosopului si se lasa la racit. Se amesteca zaharul cu amidonul. Se adauga sucul de lamiie si ouale. Se pune pe foc pina se ingroasa, cam 10 min. Se adauga untul, amestecind continuu si se lasa la racit. Se intinde blatul peste care se intinde crema racita. Se presara afinele si se ruleaza din nou. ==== Muffins cu portocale si ciocolata – specific Canada ==== Ingrediente: 2 ½ cani faina, 1 lingura praf de copt, un virf cutit de sare, ½ cana zahar brun, sucul si coaja rasa de la o portocala, 2 oua, o cana lapte, ¼ cana unt topit, 1 cana bucati ciocolata. Mod de preparare: Intr-un bol, se amesteca ingredientele uscate: faina, praful de copt, zaharul si coaja rasa de portocala. In alt bol se bat: ouale, laptele, untul topit si sucul de portocala. Se toarna peste ingredientele uscate. Se adauga bucatile de ciocolata si se amesteca bine (nu se amesteca prea mult!) Se incalzeste cuptorul la 205°C; se toarna compozita in tava de muffins unsa in prealabil (se poate folosi spray cu ulei vegetal) si se coace circa 25 minute. ==== Banane in aluat – specific Caraibe ==== Ingrediente: 2 banane mari, suc de lamaie, ulei, zahar, aluat facut din: 60 grame faina, un ou, un varf de lingurita sare, 1/4 cana lapte, un sfert de lingurita praf de copt Mod de preparare: Aluatul: Se pun intr-un castronel faina, praful de copt si sarea. In mijloc se pune oul care se amesteca cu faina. Se adauga laptele treptat, pana cand aluatul devine are o consistenta relativ moale, se mai amesteca cinci minute si se da deoparte. Bananele se curata si se taie felii pe diagonala groase. Se trec prin aluat si se prajesc in ulei incins pana devin aurii. Se scurg de grasime si se stropesc cu lamaie. Se trec apoi prin zahar. ==== Fructe prajite – specific China ==== Ingrediente: doua banane, un mar, doua felii de ananas, 80 gr faina, 6 linguri de apa, o lingurita praf de copt, un varf de cutit de sare, o lingura de zahar, ulei si miere Mod de preparare: Se curata fructele de coaja, bananele se taie rondele, merele fasiute, ananasul sferturi. Se prepara un aluat mai moale din faina, apa, praf de copt, sare si zahar. Fructele se dau prin compozitie si se prajesc pana capata culoare aurie. Mod de servire: Se servesc cu zahar caramel sau miere ==== Inghetata prajita – specific China ==== Ingrediente: cozonac, inghetata, esenta de vanilie, ou, drojdie uscata, faina de grau, zahar, baie de ulei(2 l). Mod de preparare: Cozonacul se taie felii nici prea groase nici prea subtiri, se stropesc cu esenta de vanile diluata cu apa. Se ia cate o lingura de inghetata si se pune pe felia de cozonac care se strange foarte bine in mana incat sa nu se desfaca si se face ca o sfera (ca o bila), apoi se pun intr-o punga de celofan. Se dau la congelator la temperatura foarte scazuta -35 C (de preferat) apoi din faina, drojdie, ou, zahar se face un fel de sos bechamel (ceva mai gros decat aluatul de clatita). Dupa ce au inghetat bine (sferele), se scot se ia cate una se da prin acel sos bechamel si se pune in baie de ulei in prealabil incinsa foarte bine (uleiul trebuie incis foarte bine), se rumeneste, se scoate pe o farfurie, se pudreaza cu zahar pudra vanilat si deasupra, pe o jumatate, se toarna toping de ciocolata si pe cealalta jumatate toping de capsuni. Mod de servire: Se serveste fierbinte alaturi de o bautura usor alcoolizata. ==== Placinta cu mere (daneza) ==== Ingrediente: 750 gr. faina, 250 gr. margarina, 1 lingurita sare, un ou, lapte, 3 linguri zeamil, 8 mere mari curatate si date pe razatoarea cea mare, 2 lingurite praf de scortisoara, 200 gr. zahar Optional:250 gr. zahar pudra, 3 linguri apa fiarta, o lingurita vanilie Mod de preparare: Se pune faina ,sarea si margarina intr-un castron. Se omogenizeaza cu mana. Se separa oul. La galbenusul batut se adauga atata lapte incat sa se obtina 200 gr. de lichid. Se pune lichidul peste coca (faina+marg.+sarea) si se framanta cu mana bine. Compozitia asta se imparte in doua. Se intinde prima parte si se pune intr-o tava de copt(cam 10 cm L\6cm.l). Se amesteca merele cu zaharul, amidonul si scortisoara, iar compozitia se pune peste coca din tava. Se intinde si jumatatea cealalta de coca si se pune pe deasupra merelor. Se traseaza romburi cu cutitul pe suprafata placintei) si se unge cu albusul ramas de la ou. Se coace la foc domol pentru 50 min sau pana prinde culoarea maro deschis. Din ingredientele optionale se face o crema cu care se decoreaza placinta cand este inca calda. ==== Crema caramel – specific Franta ==== Ingrediente: jumatate litru lapte, 4 linguri zahar, 4 oua , vanilie, 5 linguri zahar pt imbracat forma. Mod de preparare: Se pune pe foc mic laptale cu vanilia si cu zaharul pana ce se topeste zaharul.Intr-un castron se bat ouale pana ce se omogenizeaza iar peste acestea vine pus usor laptele fierbinte. Cele 5 linguri de zahar pentru imbracat forma se topesc (caramelizeaza) intr-un vas rezistent la cuptor. Se pune compozitia in vasul inbracat in caramel , vine acoperit si asezat in alt vas cu apa . Totul se da la cuptor pt ca. 45 minute , se incearca cu scobitorea si daca aceasta iese curata e gata.Cand se raceste vine rasturnat pe o farfurie. Atentie la sirop. ==== Clatite nemtesti de mere ==== Ingrediente: Pentru 4 persoane: 125 gr faina, 2 oua, 250 ml lapte, 1 lingura zahar, 2 mere acre, 4 linguri unt, 2 linguri zahar, scortisoara Mod de preparare: Se amesteca faina cu ouale, laptele si zaharul. Aluatul se lasa deoparte 25 de min. Se taie merele felii si un sfert din cantitate se frige incet cu untul intr-o tigaie. Cand merele sunt moi si usor prajite, se toarna peste ele un sfert din compozitia de aluat si se coace totul impreuna pana clatita devine aurie. Se face la fel si cu restul clatitelor. La final se pudreaza cu amestecul facut din cele doua linguri de zahar si scortisoara. ==== Salata tropicala – specific Mexic ==== Ingrediente: ananas, nuca de cocos, banane, mango (la conserva, daca nu se poate natural), kiwi, capsuni, portocale rosii si portocalii, struguri, wisky cream, vanilie Mod de preparare: Se taie toate fructele cubulete si se pun intr-un bol. Se amesteca, dupa care se adauga 3 linguri de wisky cream. Se pudreaza cu vanilie. Mod de servire: Se poate servi cu o bautura tropicala ==== Praline "exotic" ==== Ingrediente: 300 gr. nuca de cocos 150 gr. curmale 100 gr. stafide 50 gr. caise (uscate) Mod de preparare: Se macina toate ingrdientele si se dau prin masina de tocat. Se prepara un "aluat" din care se modeleaza praline rotunde si se dau prin nuca pisata. ==== Crema de fructe (caise, piersici sau mere) ==== Ingrediente: 250 gr. caise (piersici sau mere) 7 linguri stafide 2-3 linguri miere 150 gr. brinza de vaci 100 ml. smintina Mod de preparare: Stafidele se inmoaie in prealabil, se taie fructele in felii si se mixeaza impreuna cu brinza de vaci. Se amesteca cu smintina. Se pune la rece pentru 2 ore. Se garniseste cu fructe de sezon. ==== Cocktail exotic tonifiant ==== Ingrediente: 1 portocala 1 kiwi 1 grapefruit mic 1 jumatate banana 1 jumatate avocado taiat bucatele 2 lingurite miere 100 ml. apa plata Mod de preparare: Se foloseste atit sucul cit si pulpa fructelor. Se mixeaza toate ingredientele. ==== Ceaiul exotic al lui Amor ==== '''Ingrediente: 1 ceasca de apa, 2 linguri de miere, 1 ceasca de suc de mere, ¼ lingurita de scortisoara, 3 pliculete de ceai de capsuni Mod de preparare: Se amesteca apa cu sucul de mere si se fierbe pana da in clocot. Se amesteca mierea cu scortisoara. Se adauga pliculetele de ceai, si apoi se ia de pe foc. Se lasa 1 ora. Se adauga 2 cesti de apa rece si se pune in pahare cu gheata. Se serveste rece.''' ==== Piept de pui(curcan) indian ==== ''''''Ingrediente: 50 gr. ulei masline 1 kg piept de pui(curcan) dezosat'''''' 0.5 kg. telina 2 banane 2 mere 1 ceapa medie sare piper 2 lingurite ghimbir 3 lingurite curry 500 ml. iaurt Mod de preparare: Se caleste ceapa in ulei, se adauga puiul(curcanul) taiat cubulete, se adauga sare, piper, curry. Dupa ce carnea s-a fragezit se scoate din oala si se pune separat. Telina taiata cubulete se pune in sosul ramas si se fierbe{se mai poate adauga putina apa), se adauga bananele taiate rondele si merele taiate cubulete, se adauga carnea, ghimbirul, putina sare si piper(e mai bun piperat bine). La urma se adauga iaurtul si dupa 3-4 minute se ia de pe foc. Se serveste cu orez. Poftă bună! 1336 5890 2006-11-15T10:20:32Z Jokes Free4Me 172 diacritice , corecturi de gramatica [[Imagine:Tuxavatar.jpg|100px|right|Tux Linux with a handgun.]]<div style="font-size: 10px; font-family: Verdana, Trebuchet MS, Arial, sans-serif;">În 1969 o echipă de la Bell Labs a început să lucreze la o soluţie pentru aceste probleme. <!-- care probleme?!? --> Soluţia lor a venit sub forma a ceea ce noi numim astăzi "UNIX". Avantajul principal al UNIX, pe lângă faptul că era scris în limbajul C, era acela că dispunea de un cod reutilizabil, ce avea să se numească kernel, cod ce putea fi adaptat uşor pe orice tip de maşină. Faptul că se putea "recicla" codul, s-a dovedit un lucru foarte important şi folositor, mai ales că în zilele actuale, chiar şi Mac/alte sisteme Linux se bazează în special pe Unix. Linus Torvalds, un student la Universitatea din Helsinki a considerat că ar fi o bună idee să existe o versiune gratuită, academică pentru Unix, astfel că a început prompt să codeze.</div> 1337 3701 2005-06-28T11:50:23Z D.evil 7 <div style="font-size:10px"> Onorate Domnule Ofiţer! Pentru căci fiecare vizită a Domniei voastre, ca şi cu 20 ani în urmă cele ale tatălui Domniei voastre, dimpreună cu cinstitul Conu Iancu Caragiale este, pe lângă onoare, şi un deosebit eveniment pentru localul nostru, vroiesc să dau la rându-mi dovadă de cavalerism, împărtăşindu-vă la dorinţa onoratei Dumneavoastră soţii, Doamna Măriuţa Baciu, reţetarul de preparare ai mititeilor noştri, care, după cum bine ştiţi sunt cei mai lăudaţi din tot Bucureştiul. Astfel dau dovadă de încredere în Domnia voastră spre a nu trăda nicidecum secretul delicioşilor noştri mititei, secret pe care la rândul meu l-am primit de la marele Maestru Gastronom D-l Tică Preoteanu, antemergătoriul meu la conducerea bucătăriei Carului. Adresez aceieaşi rugăciune şi onoratei Dumneavoastră soţii, Doamnei Măriuţa, celei mai desăvârşite amfitrioane pe care sunt bucuros să o fi cunoscut.</div> <div align="right" valign="bottom" style="font-size:11px">[[Carte_de_bucate:Mititei_-_Carul_cu_Bere|Mititei - Carul cu Bere]], [[Special:Categories|Alte capitole de carte ...]]</div> 1338 5894 2006-11-15T11:42:33Z Pv7721 124 [[Format:StiaiCa]] a fost mutată la [[Format:ŞtiaţiCă]]: Titlu corect cu diacritice <div style="font-size:10px"> * Spre deosebire de celelalte distro-uri, SuSE 9.2 vine cu o interfaţă GUI intuitivă, uşor de folosit, dar cu capabilităţi chiar şi pentru utilizatorii power-user, numită YAST ( mai nou, YAST2 ). O descriere a acestui manager ar fi acela de "Centru de Control" pentru întreg sistemul, aici putând fi instalate/dezinstalate pachete, putând fi făcute configurări la nivel de hardware, reţea, grafică, monitor, periferice sau servicii congirate/preconfigurate <!-- congirate?!? --> ce rulează cu sistemul. YAST 2 oferă şi capabilitatea de administrare a utilizatorilor/grupurilor de utilizatori.</div> <div align="right" valign="bottom">[[LAMP/Instalare_Linux/SuSE|Instalare SuSE Linux]]</div> <div style="font-size:10px"> * Mulţi oameni încă mai cred că munca zilnică cu Linux e dificilă, motiv pentru care majoritatea se retrag din faţa acestei alternative, preferând o cale mai uşoară, gen un pachet MS Windows, în locul unei alternative open-source cum este sistemul de operare Linux. Motivul pentru care cititorul ar fi interesat să citească mai departe, ar fi acela că - citind acest manual cap-coada - vei avea posibilitatea să cunoşti sistemul atât ca ansamblu cât şi în detaliu, acumulând o gamă de cunoştinţe ce sunt valabile pentru orice distribuţie Linux-based.</div> <div align="right" valign="bottom">[[LAMP/Linux|Linux în General]]</div> 1339 5896 2006-11-15T11:42:43Z Pv7721 124 [[Format:DeTinutMinte]] a fost mutată la [[Format:DeŢinutMinte]]: Titlu corect cu diacritice <div style="font-size:10px; font-family: Verdana, Arial, Trebuchet MS, sans-serif;"> * Cascading Style Sheets, sau CSS pe scurt, este un standard simplu al zilelor noastre, ce oferă designerilor/programatorilor un mod eficient de a controla modul de prezentare a paginilor "WEB". În zilele noastre, CSS a ajuns să fie în mod primar, un limbaj folosit exclusiv doar pentru "web design" - însă nu putem exclude faptul că acest limbaj este folosit şi în alte medii de programare.</div> <div style="font-size:10px; font-family: Verdana, Arial, Trebuchet MS, sans-serif;"> * În 1969 o echipă de la Bell Labs a început să lucreze la o soluţie pentru aceste probleme. <!-- care probleme?!? --> Soluţia lor a venit sub forma a ceea ce noi numim astăzi "UNIX". Avantajul principal al UNIX, pe lângă faptul că era scris în limbajul C, era acela că dispunea de un cod reutilizabil, ce avea să se numeasca kernel, cod ce putea fi adaptat uşor pe orice tip de maşină.</div> <div style="font-size:10px; font-family: Verdana, Arial, Trebuchet MS, sans-serif;"> * În 1963 a apărut CPL ( Combined Programming Language ) cu ideea de a fi un limbaj mult mai concret decât ALGOL. Fără îndoială, acest lucru l-a făcut un limbaj de succes, dar şi greu de învăţat şi de implementat. În 1967, Marin Richards a dat drumul la BCPL ( Basic Combined Programming Language ) - care opta pentru o simplificare a limbajului CPL - luând doar cele mai bune lucruri oferite de el. Dar a continuat să fie un limbaj mult prea abstract, puţin portabil şi greu de adaptat unor situaţii concrete.</div> 1752 4154 2005-07-06T19:46:50Z D.evil 7 <div style="text-align:center; font-size:95%; clear:both; background: #FFFFFF; border:1px solid #000000;width:100%; background-color: #90EE90; color: #000000;">Dacă găseşti [[WikiBooks]] util, te rugăm să faci o [http://wikimediafoundation.org/wiki/Fundraising donaţie]. Avem nevoie de donaţia ta, în principal pentru achiziţionarea de [http://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_servers echipament].</div> 1753 5898 2006-11-15T11:44:47Z Pv7721 124 [[Format:Proiecteinrudite]] a fost mutată la [[Format:ProiecteÎnrudite]]: Titlu corect cu diacritice <center>'''Wikimanuale''' este administrată de organizaţia voluntară [[Wikimedia|Fundaţia Wikimedia]], care coordonează şi alte proiecte cu conţinut liber şi gratuit: {| border="0" align="center" |[[Imagine:Wiktionary-logo-en.png|35px|Wikţionar]] |[[Imagine:Wikipedia-logo.png|35px|Wikipedia]] |[[Imagine:Wikiquote-logo.svg|35px|Wikicitat]] |[[Imagine:Wikisource-logo.png|35px|Wikisursă]] |[[Imagine:Wikispecies-logo.png|35px|Wikispecii]] |[[Imagine:Wikinews-logo.png|35px|Wikiştiri]] |[[Imagine:Commons-logo.svg|35px|Commons]] |[[Imagine:Wikimedia-logo.svg|35px|Meta-Wiki]] |- |[[wikt:|'''Wikţionar''']]<br />Dicţionar liber |[[w:|'''Wikipedia''']]<br />Enciclopedia liberă |[[q:|'''Wikicitat''']]<br />Citate şi proverbe |[[wikisource:Main Page:Română|'''Wikisursă''']]<br />Documente originale |[[Wikispecies:Pagina principală|'''Wikispecii''']]<br />Director de specii |[[n:en:|'''Wikiştiri''']]<br />Sursă de ştiri |[[commons:Pagina principală|'''Commons''']]<br />Resurse media partajate |[[m:Pagina principală|'''Meta-Wiki''']]<br />Coordonarea tuturor proiectelor |} </center> 1754 4157 2005-07-06T19:51:20Z D.evil 7 <div style="text-align:center; font-variant: small-caps; font-size: 100%;"> '''Ştiri după categorie:''' [[:Categorie:Politică|Politică]] - [[:Categorie:Economie|Economie]] - [[:Categorie:Cultură|Cultură]] - [[:Categorie:Ştiinţă şi tehnologie|Ştiinţă şi tehnologie]] - [[:Categorie:Social|Social]] - [[:Categorie:Internet|Internet]] - [[:Categorie:Sport|Sport]]<br /> </div> 1755 4402 2005-11-22T22:30:21Z 67.119.67.138 < [[Bancuri]] ;culmea absorbţiei: să săruţi o fată până îi intră chiloţii în fund. ;culmea aglomeraţiei: să cedeze şoferul locul unei femei gravide. ;culmea aglomeraţiei: să meargă şoferul de la autobuz pe scară. ;culmea agriculturii: să ari Calea Victoriei cu boii din guvern. ;culmea agronomului: să faci să inflorească un boboc de raţa. ;culmea ajutorului: să roage pilotul pe pasageri să împingă avionul ;culmea algebrei: să te culci cu două necunoscute, să nu rezolvi nici una, iar dimineaţa să iasă rezultatul ;culmea ambiţiei: să te razi cu lama de la buldozer. ;culmea auzului: să auzi cum se crapă de ziuă ;culmea baschetului: să joci baschet la un cos de pe faţă ;culmea beţivului: să îi lase gura apă ;culmea bunătăţii: să consolezi o salcie plângătoare. ;culmea Bucovinei: să pupe Gura Humorului Fundu Moldovei. ;culmea căldurii: să iei o prostituată la -10 grade şi să iţi spună că e fierbinte ;culmea canibalismului: să mănânci un om invizibil. ;culmea căsniciei: să stai la rând, să-ţi regulezi nevasta ;culmea căsniciei: să-ţi sară randul ;culmea ceasului deşteptător: să sune ocupat. ;culmea chiorilor: să vezi dublu cu un singur ochi. ;culmea ciclismului: să faci turul pantalonilor ;culmea comerţului: să vinzi frigidere eschimoşilor ;culmea consolării: să consolezi o salcie plângătoare ;culmea crăcănarii: să pui un picior în Carpaţi, celălalt în Balcani şi să-ti speli curul în Dunăre. ;culmea croitoriei: să coşi o pereche de chiloţi pentru fundul mării ;culmea croitoriei: să intorci pe dos costumul lui adam ;culmea cruzimii: să-ţi omori timpul. ;culmea culmilor: mutul îi spune surdului că orbul se uită la ei ;culmea culmilor: să aibă puricii păduchi. ;culmea curajului: să sari de pe un bloc de desen! ;culmea curselor de cai: să câştigi o cursă de galop cu Calul Troian. ;culmea cutremurului: să urci cu liftul şi să cobori cu apartamentul ;culmea deshidratării: să ejaculezi praf ;culmea diplomaţiei: Să gândeşti de două ori înainte de a nu spune nimic. ;culmea disimulării: Să ascunzi ceva la Piteşti. ;culmea dragostei: să te-ndragosteşti de tine şi să-ţi dai întâlnire la restaurant ;culmea dresajului: să dresezi un căţel de usturoi. ;culmea durerii: să-ţi crească un coi în talpă! ;culmea durerii: să ai şi platfus. ;culmea economisirii energiei electrice: să pui la uşă o tabliţă pe care sa scrie: "Nu sunaţi. Ies eu din când în când". ;culmea extracţiei: să scoţi gălbenuşul unui ou cu tirbuşonul ;culmea fizicii: să paşti un cal putere pe un câmp magnetic. ;culmea fotbalului: să deschizi frigiderul şi sa strigi goool ;culmea fotbalului: să inceapa meciul şi să scrie pe gazon "nu călcaţi spaţiul verde" ;culmea frigidităţii: "ori intri, ori ieşi! Şi nu te mai foi atât!" ;culmea fumătorului: să se îndrăgostească lulea. ;culmea furatului: să-ţi furi rufele de pe sârmă. ;culmea furatului: să te mai dai şi în judecată. ;culmea geloziei: să te desparţi de soţie pentru că s-a-ndragostit de tine ;culmea geloziei: să fii gelos pe soare ca îţi arde nevasta. ;culmea geografiei: să bagi Vârful omu în peştera muierii! ;culmea geografiei: să deschizi "Porţile de Fier" cu "Cheile Bicazului" ;culmea geografiei: să te joci cu cercul polar; ;culmea ghinionului: să faci pe prostul şi să rămâi aşa! ;culmea ghinionului: să-ţi recuperezi banii de la Bankcoop şi să-i bagi la FNI. ;culmea gravidităţii politice: să intrerupi o sarcina de partid ... ;culmea gravitaţiei: să faci flotări în spaţiu ;culmea habitatului: să locuieşti intr-un bloc notes! ;culmea hârtiei: să te ştergi la fund cu confetti. ;culmea homosexualităţii: să ţi se scoale curul. ;culmea hotiei: să furi gaz cu roaba ;culmea igienei: locomotivele să folosească tampoane always ;culmea îmblânzitului: să îmblânzeşti fiare vechi ;culmea impoliteţii: patru valeti să bata trei dame. ;culmea impotenţei: până şi degetul cu care iţi impingi limba să se inmoaie. ;culmea inălţimii: să cazi de la etajul 10 şi să te agăţi de bordură ;culmea înecului: să mănânci piept de pui şi să te îneci cu sutienul ;culmea înghesuielii: să faci dragoste într-o cameră de bicicletă ;culmea ingineriei: să scoţi apa cu o pompă funebră ;culmea inocenţei: o calugariţă care lucrează intr-o fabrică de prezervative să creadă că face saci de dormit pentru şoricei ;culmea interfonului: să suni şi să primeşti ton de fax. ;culmea internetului: sä intri pe internet cu un calculator de buzunar ;culmea inutilităţii: să plantezi în Sahara placute cu "nu călcaţi pe iarbă" ;culmea iubirii: să-ţi iubeşti mâna dreaptă. ;culmea înotului: cu o mână să înoţi, cu cealaltă să dai din picioare. ;culmea justiţiei: să condamni o curvă la locul de muncă. ;culmea lăcomiei: să mănânci bătaie şi să nu te saturi! ;culmea lăcomiei: să mănânci dintr-o farfurie zburătoare! ;culmea lehamitei: să faci sarmale cu betoniera ;culmea limbii franceze: să-ţi otrăveşti profesoara de franceză cu "Verde de Paris" ;culmea mâncatului: să mănânci cu vesta de salvare la gât şi să te îneci. ;culmea masturbării: torni putin cilit şi nu mai trebuie să freci deloc. ;culmea mării: ca fundul mării să poarte chiloţi ;culmea matematicii: să stai de unul singur şi să te simţi în plus ;culmea matematicii: să începi prin a desface parantezele, apoi să introduci întregul în fracţie şi să aştepti 9 luni să vină rezultatul. ;culmea melancoliei: să cazi pe gânduri şi să-ţi rupi mâna. ;culmea muzicii populare: să cânţi o doină la fluierul piciorului. ;culmea navigării: să navighezi pe Internet cu Titanicul ;culmea neatenţiei: când îţi bate inima să spui "intră". ;culmea neglijentei: să faci baie într-o cadă cu benzină şi să-ţi aprinzi o ţigară! ;culmea nesimţirii: să scrii pe colivă "La Mulţi Ani" ;culmea nicotinei: să fumezi ţigara în lăţime, fără filtru ;culmea norocului: să te calce o salvare. ;culmea orbului: să-şi vada moartea cu ochii. ;culmea orei exacte: să pui ceasul dupa radio şi să-l uiţi acolo ;culmea pacifismului: să fumezi pipa păcii la Războieni ;culmea paraşutismului: să sari cu paraşuta şi să-ţi dai seama că-i plecată în Turcia. ;culmea pedichiurii: să faci unghiile unui picior de pat ;culmea pescuitului: să pui scrum de tigara în ac şi să prinzi peste afumat ;culmea politeţii: să baţi la uşă şi când ieşi afară ;culmea politeţii: să stai pe scaunul electric şi să cedezi locul unei doamne. ;culmea politeţii: împingi o babă pe scări şi o intrebi de ce se grăbeşte ;culmea politetii: să-i spui doctorului că n-ai scaun şi el să ţi-l ofere pe al lui. ;culmea pompierului: să stingă focul sacru dintr-un artist. ;culmea pompierului: să fie deştept foc. ;culmea prostiei: un poliţist blond ;culmea prostiei: să fii prost degeaba. ;culmea prostiei: să stingi lampa şi să aprinzi un chibrit ca să vezi dacă s-a stins ;culmea prostituţiei: să fii curvă în Insulele Virgine. ;culmea puterii: să sufli în cur la berbec şi să i se îndrepte coarnele ;culmea puterii: să strângi în mâna o bancnotă de 10.000 de lei pana îi iese limba lui Nicolae Iorga. ;culmea puterii: să tragi cu Arcul de Triumf. ;culmea publicităţii: să găseşti într-un ziar anunţul: schimb chibrite arse la un capăt cu hârtie igienică folosită pe o parte! ;culmea răbdării: să iei apă în gura şi să stai cu fundul pe aragaz până fierbe apa! ;culmea răbdării: să numeri firele de păr din cap cu mănuşi de box. ;culmea rasismului: să bei whiskey Black & White din pahare diferite ;culmea râsului: să gâdili becul şi să râdă cei de la centrala electrică. ;culmea religiozităţii: să te închini unui înger de fată. ;culmea sărăciei: să cumperi mâncare de la second hand. ;culmea sărutului: să saruţi o gură de canal. ;culmea secetei: să alerge copacii dupa câini. ;culmea sexului animalic: să pui o vacă să stea capră. ;culmea sexului în grup: să ramâi pe dinafară. ;culmea slăbirii: să slabească un ardei gras. ;culmea şofatului: să conduci o maşină de ras ;culmea somnului: să adormi cu capul pe butucul călăului. ;culmea somnului: să visezi ca dormi. ;culmea şovăielii: să ezit, să nu ezit... ;culmea spaţiului locativ: să locuieşti într-o cameră de filmat. ;culmea strabismului: să se uite ciclopul chiorâş. ;culmea stomatologiei: să extragă rădăcina pătrată. ;culmea stomatologiei: să scoata dentistul dinţii unui pieptene. ;culmea suspiciunii: o calugariţă care face mătănii intr-un câmp de castraveţi ;culmea talk-show-ului: să te inviţi singur la emisiune şi să nu te laşi să vorbeşti. ;culmea tatuajului: să-ţi tatuezi pe penis un penis şi mai mare! ;culmea taxării la CONEL: să plateşti o taxă suplimentară pentru că eşti luminat la minte ;culmea tehnologiei: să alungi o muscă de pe ecranul calculatorului cu cursorul de la maus ;culmea telefericului: să urci la Babele cu cabina de vot ;culmea telefoniei mobile: să ieşi cu telecomanda în oraş şi să sune. ;culmea tenisului: să joci tenis cu racheta nucleară. ;culmea timidităţii: să dai inapoi în faţa unui ceas care o ia înainte. ;culmea tinichigeriei: să înveleşti casa cu tabla înmulţirii. ;culmea tirului: să tragi la un hotel. ;culmea tramvaiului: să-l tragă poliţia pe dreapta. ;culmea transmisiei: să transmiţi la radio şi să apari la TV ;culmea turismului: să te plimbi cu avionul prin World Trade Center ;culmea unui cuţit de bucătărie: să taie pofta de mâncare a mesenilor. ;culmea vaccinarii: să vaccinezi braţele Dunării ;culmea vampirului: să bea nectar de usturoi. ;culmea vânătorului: să facă să cante cucurigu cocoşul de la puşcă ;culmea vânătorii: să vânezi într-un codru de pâine. ;culmea veterinarului: să faci injecţie unui căţel de usturoi. ;culmea vitezei: să faci sex oral cu un canibal. ;culmea vitezei: să fugi în jurul unui stâlp până îţi vezi spatele. ;culmea World Trade Center: urci cu liftul, cobori cu biroul! ;culmea yoga: să-ţi tragi un cap în gura! ;culmea zborului: să zbori prin cerul gurii. ;culmea zgârceniei: să-ţi pui ceasul cu trei ore în urmă, ca să faci economie de timp. ;culmea zgârceniei: să te uiţi pe deasupra ochelarilor, să nu-i uzezi. ;culmea zgomotului: să facă dragoste doi scheleţi pe un acoperiş de tablă. 1756 4623 2006-01-20T18:00:57Z 200.198.42.170 ==Cuprins== *[[Bancuri:Culmi|Culmi]] *[[Bancuri:Ai două vaci|Ai două vaci]] *[[Bancuri:Radio Erevan|Radio Erevan]] *[[Bancuri:Alinuţa|Alinuţa]] *[[Bancuri:Seci|Seci]] [[en:Jokebook]] [[de:Witzbuch]] [[fr:Blagues]] [[pt:piadas]] 1757 4174 2005-07-26T11:14:10Z 217.156.39.217 '''Text aldin'''CIUPERCI CU SOS DE ABUR IN APA 1772 4231 2005-08-09T07:11:57Z 210.55.230.17 transwiki from EN Wikibooks, sorry I cannot explain in Romanian :( {| align="left" style="background-color:#F9FFF7; border:1px solid #8AAA88;" id=toc |align=left|Sunteţi aici: |align=left|[http://wikibooks.org/wiki/Main_Page:Română Pagina principală] > [http://wikibooks.org/wiki/Wikibooks:List_of_all_books#Română_(Romanian) Manuale] > '''Primul Ajutor''' |} <br><br> Acest manual se referă la primul ajutor. ==Capitole== Capitolul 1 - [[Primul Ajutor:Introducere|Introducere]]<br> Capitolul 2 - [[Primul Ajutor:Hemoragii|Hemoragii]]<br> Capitolul 3 - [[Primul Ajutor:Leşinul|Leşinul]]<br> Capitolul 4 - [[Primul Ajutor:Înţepături şi muşcături|Înţepături şi muşcături]]<br> Capitolul 5 - [[Primul Ajutor:Fracturi|Fracturi]]<br> Capitolul 6 - [[Primul Ajutor:Caniculă|Caniculă]]<br> Capitolul 7 - [[Primul Ajutor:Degerături|Degerături]] Pentru un articol general-descriptiv despre primul ajutor, vedeţi [[:w:ro:Primul ajutor|articolul omonim de pe Wikipedia]]. 1774 4235 2005-08-09T07:19:39Z 210.55.230.17 minor format, sorry for English {| align="left" style="background-color:#F9FFF7; border:1px solid #8AAA88;" id=toc |align=left|Sunteţi aici: |align=left|[http://wikibooks.org/wiki/Main_Page:Română Pagina principală] > [http://wikibooks.org/wiki/Wikibooks:List_of_all_books#Română_(Romanian) Manuale] > [[Primul Ajutor]] > '''Fracturi''' |} <br><br> '''Fracturile''' sunt leziuni determinate de ruperea sau fisurarea oaselor. Fracturile pot fi: * închise, caz în care pielea nu este străpunsă de către oasele fracturate; * deschise, situaţie în care osul străbate pielea, putând fi văzut; '''Primul ajutor în caz de fracturi:''' * acoperă rana şi opreşte sângerarea; * imobilizează zona fracturată cu ajutorul atelelor; * transportă rănitul la spital; 1776 4236 2005-08-09T07:20:43Z 210.55.230.17 transwiki from EN Wikibooks, sorry I cannot explain in Romanian :( {| align="left" style="background-color:#F9FFF7; border:1px solid #8AAA88;" id=toc |align=left|Sunteţi aici: |align=left|[http://wikibooks.org/wiki/Main_Page:Română Pagina principală] > [http://wikibooks.org/wiki/Wikibooks:List_of_all_books#Română_(Romanian) Manuale] > [[Primul Ajutor]] > '''Hemoragii''' |} <br><br> '''Hemoragiile''' sunt scurgeri ale sângelui în afara vaselor sanguine.Există două tipuri de hemoragii: interne şi externe. Mai grave sunt hemoragiile interne deoarece, în acest caz, sângele nu se vede, scurgându-se în interiorul corpului uman. '''Primul ajutor în caz de hemoragii:''' * aplică o compresă sterilă şi apsă constant asupra punctului de unde curge sângele; * ridică, dacă e posibil, membrul rănit deasupra nivelului inimii; * aplică un bandaj după ce s-a oprit sângerarea; * calmează durerea dacă e cazul prin administrarea unui calmant cum ar fi algocalminul; 1778 4238 2005-08-09T07:22:36Z 210.55.230.17 transwiki from EN Wikibooks, sorry I cannot explain in Romanian :( {| align="left" style="background-color:#F9FFF7; border:1px solid #8AAA88;" id=toc |align=left|Sunteţi aici: |align=left|[http://wikibooks.org/wiki/Main_Page:Română Pagina principală] > [http://wikibooks.org/wiki/Wikibooks:List_of_all_books#Română_(Romanian) Manuale] > [[Primul Ajutor]] > '''Leşinul''' |} <br><br> '''Leşinul''' apare atunci când creierul nu primeşte îndeajuns oxigen. Simptome: o persoană în pragul leşinului poate fi palidă sau poate simţi ameţeli, urmate apoi de căderea la pământ. '''Primul ajutor în caz de leşin:''' * menţine victima în poziţie orizontală până când îşi revine; * descheie-i hainele la gât; * spal-o pe faţă cu apă rece; 1780 4240 2005-08-09T07:25:53Z 210.55.230.17 transwiki from EN Wikibooks, sorry I cannot explain in Romanian :( {| align="left" style="background-color:#F9FFF7; border:1px solid #8AAA88;" id=toc |align=left|Sunteţi aici: |align=left|[http://wikibooks.org/wiki/Main_Page:Română Pagina principală] > [http://wikibooks.org/wiki/Wikibooks:List_of_all_books#Română_(Romanian) Manuale] > [[Primul Ajutor]] > '''Degerături''' |} <br><br> '''Degerăturile''' sunt leziuni produse de acţiunea frigului asupra unei părţi a corpului. În funcţie de profunzimea zonei afectate putem deosebi: * degerături superficiale; * degerături profunde; Simptome: frecvent senzaţie de furnicături ale pielii, urmate de o durere moderată, culoarea pielii devine roşiatică, schimbându-se mai apoi într-una palidă. '''Primul ajutor în caz de degerături:''' * încălzeşte pielea degerată în contact cu pielea ta până ce zona afectată îşi racapătă culoarea normală şi simţurile; * acoperă zona în cauză şi protejează bolnavul împotriva frigului; 1782 4242 2005-08-09T07:28:09Z 210.55.230.17 transwiki from EN Wikibooks, sorry I cannot explain in Romanian :( {| align="left" style="background-color:#F9FFF7; border:1px solid #8AAA88;" id=toc |align=left|Sunteţi aici: |align=left|[http://wikibooks.org/wiki/Main_Page:Română Pagina principală] > [http://wikibooks.org/wiki/Wikibooks:List_of_all_books#Română_(Romanian) Manuale] > [[Primul Ajutor]] > '''Canicula''' |} <br><br> Atunci când temperaturile sunt ridicate (când apare '''canicula'''), corpul tău se adaptează pentru ca tu să te menţii în formă. Îl poţi ajuta consumând cât mai multe lichide şi adăpostindu-te în locuri umbroase când îţi este prea cald. Este recomandat să-ţi planifici lucrul sau joaca dimineaţa sau seara când este mai răcoare, decât după-amiaza când temperaturile sunt ridicate.De asemenea, este recomandat să porţi haine de culori deschise şi să-ţi acoperi capul cu o pălărie sau şapcă. '''Simptome:''' * oboseală; * dureri de cap şi dureri ale corpului; * confuzie; 1784 4245 2005-08-09T07:33:07Z 210.55.230.17 transwiki from EN Wikibooks, sorry I cannot explain in Romanian :( {| align="left" style="background-color:#F9FFF7; border:1px solid #8AAA88;" id=toc |align=left|Sunteţi aici: |align=left|[http://wikibooks.org/wiki/Main_Page:Română Pagina principală] > [http://wikibooks.org/wiki/Wikibooks:List_of_all_books#Română_(Romanian) Manuale] > [[Primul Ajutor]] > '''Înţepături şi muşcături''' |} <br><br> Dacă bănuieşti că insecta este veninoasă, solicită sprijinul medicului. Dacă victima e alergică la înţepături de insecte, de asemenea cere ajutor medical. '''Primul ajutor în caz de:''' # '''''înţepături de albine şi viespi:''''' #* scoate uşor partea vizibilă a acului, fără a-l strânge prea tare; #* spală zona înţepată cu apă rece pentru a reduce durerea şi mâncărimea; #* aplică o compresă rece; # '''''muşcături ale căpuşelor:''''' #* spală bine rana cu apă şi săpun şi aplică un antiseptic; # '''''muşcături de ţânţari sau furnici:''''' #* aplică asupra muşcăturii praf de copt; #* în cazul în care se umflă, aplică o compresă rece; # '''''muşcăturile de câini sau pisici:''''' #* freacă rana cu apă şi săpun pentru a îndepărta saliva; #* acoperă rana cu un bandaj steril şi du victima la un doctor cât de repede posibil; 1819 4339 2005-10-01T12:44:20Z Pv7721 124 Vezi http://ro.wikipedia.org/wiki/Drepturi_de_autor 1860 4409 2005-11-23T11:46:10Z Pv7721 124 Se pare că sunt ok bancurile pe wikibooks. Nu mai înţeleg nimic Un ascultător sună Radio Erevan: * Bună ziua! * Bună ziua! Vă ascultăm. * Am gasit un portofel care conţine 15.000 dolari şi un buletin de identitate pe numele Gherasim Mihai. * Aşa, şi? * Pai, aş vrea sa-i ofer o dedicatie muzicală! ---- Întrebare la Radio Erevan: E adevarat că în Rusia porumbul creşte ca stâlpii de telegraf? Răspuns: Da, uneori chiar şi mai rar! 1886 4618 2006-01-18T10:49:00Z Pv7721 124 revert vandal Această categorie cuprinde pagini propuse pentru ştergere 1908 4546 2006-01-01T09:49:29Z Elerium 22 poate ar fi bun un format de ştergere 1912 4578 2006-01-07T05:50:20Z Gangleri 9 +: <nowiki>{{{PAGE}}}:</nowiki> {{{PAGE}}} === {{{SECTION}}} === <div dir="ltr" ><div class="plainlinks"> : <nowiki>{{{PAGE}}}:</nowiki> {{{PAGE}}} : <nowiki>{{{PARAMETERS}}}:</nowiki> {{{PARAMETERS}}} : [[#{{{SECTION}}}]] ( {{SERVER}}/wiki/{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAMEE}}#{{{SECTION}}} ) * '''[[commons:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}]]:''' [http://commons.wikimedia.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} commons:] * '''[[meta:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}]]:''' [http://meta.wikimedia.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} meta:] ** [[meta:List of Wikipedias|List of Wikipedias]], [[meta:List of Wikipedias#Deprecated, moved and other|Deprecated, moved and other]], [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] * [http://www.sil.org/iso639-3/codes.asp ISO 639 Code Tables] # [http://aa.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} aa:], iw: [[{{{IWHEADER}}}aa:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|aa:]], [[:aa:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://ab.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ab:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ab:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ab:]], [[:ab:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageAb.php CVS] # <s>[http://ad.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ad:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}ad:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ad:]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # [http://af.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} af:], iw: [[{{{IWHEADER}}}af:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|af:]], [[:af:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageAf.php CVS], wikt: # [http://ak.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ak:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ak:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ak:]], [[:ak:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://als.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} als:], iw: [[{{{IWHEADER}}}als:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|als:]], [[:als:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageAls.php CVS]<br />'''?''' [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageGem_alsatian.php CVS LanguageGem_alsatian.php] # [http://am.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} am:], iw: [[{{{IWHEADER}}}am:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|am:]], [[:am:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://an.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} an:], iw: [[{{{IWHEADER}}}an:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|an:]], [[:an:special:Allmessages|Allmessages]] # <s>[http://and.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} and:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}and:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|and:]]</s>, <s>[[:and:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # [http://ang.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ang:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ang:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ang:]], [[:ang:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://ar.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ar:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ar:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ar:]], [[:ar:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageAr.php CVS], wikt:; ^{<small>7 &nbsp;</small>} RTL wiki # [http://arc.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} arc:], iw: [[{{{IWHEADER}}}arc:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|arc:]], [[:arc:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageArc.php CVS], <s>WIKT:</s>; ^{<small>7 &nbsp;</small>} RTL wiki # [http://as.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} as:], iw: [[{{{IWHEADER}}}as:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|as:]], [[:as:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageAs.php CVS] # [http://ast.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ast:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ast:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ast:]], [[:ast:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageAst.php CVS] # [http://av.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} av:], iw: [[{{{IWHEADER}}}av:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|av:]], [[:av:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageAv.php CVS] # [http://ay.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ay:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ay:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ay:]], [[:ay:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageAy.php CVS] # [http://az.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} az:], iw: [[{{{IWHEADER}}}az:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|az:]], [[:az:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://ba.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ba:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ba:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ba:]], [[:ba:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageBa.php CVS] # <s>[http://bat-ltg.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} bat-ltg:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}bat-ltg:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|bat-ltg:]]</s>, <s>[[:bat-ltg:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]]; ^{<small>4 &nbsp;</small>} IW with "-"; [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/ CSV] with "_"<br />'''or''' <s>[http://ltg.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ltg:]</s>, iw: <s>[[:ltg:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ltg:]]</s>, <s>[[:ltg:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # <s>[http://bat-smg.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} bat-smg:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}bat-smg:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|bat-smg:]]</s>, <s>[[:bat-smg:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]]; ^{<small>4 &nbsp;</small>} IW with "-"; [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/ CSV] with "_"<br />'''or''' <s>[http://smg.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} smg:]</s>, iw: <s>[[:smg:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|smg:]]</s>, <s>[[:smg:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # <s>[http://bdf.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} bdf:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}bdf:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|bdf:]]</s>, <s>[[:bdf:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # [http://be.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} be:], iw: [[{{{IWHEADER}}}be:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|be:]], [[:be:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageBe.php CVS] # [http://bg.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} bg:], iw: [[{{{IWHEADER}}}bg:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|bg:]], [[:bg:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageBg.php CVS], wikt: # [http://bh.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} bh:], iw: [[{{{IWHEADER}}}bh:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|bh:]], [[:bh:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://bi.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} bi:], iw: [[{{{IWHEADER}}}bi:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|bi:]], [[:bi:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://bm.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} bm:], iw: [[{{{IWHEADER}}}bm:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|bm:]], [[:bm:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageBm.php CVS] # [http://bn.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} bn:], iw: [[{{{IWHEADER}}}bn:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|bn:]], [[:bn:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageBn.php CVS] # [http://bo.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} bo:], iw: [[{{{IWHEADER}}}bo:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|bo:]], [[:bo:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageBo.php CVS] # <s>[http://bol.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} bol:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}bol:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|bol:]]</s>, <s>[[:bol:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # [http://br.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} br:], iw: [[{{{IWHEADER}}}br:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|br:]], [[:br:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageBr.php CVS] # [http://bs.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} bs:], iw: [[{{{IWHEADER}}}bs:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|bs:]], [[:bs:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://bug.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} bug:], iw: [[{{{IWHEADER}}}bug:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|bug:]], [[:bug:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s> # [http://ca.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ca:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ca:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ca:]], [[:ca:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageCa.php CVS] # [http://ce.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ce:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ce:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ce:]], [[:ce:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageCe.php CVS], <s>WIKT:</s> # [http://ceb.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ceb:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ceb:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ceb:]], [[:ceb:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s> # [http://ch.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ch:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ch:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ch:]], [[:ch:special:Allmessages|Allmessages]] # <s>[http://chn.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} chn:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}chn:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|chn:]]</s>, <s>[[:chn:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]]<br />'''or''' <s>[http://wawa.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} wawa:]</s>, iw: <s>[[:wawa:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|wawa:]]</s>, <s>[[:wawa:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # [http://cho.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} cho:], iw: [[{{{IWHEADER}}}cho:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|cho:]], [[:cho:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s> # [http://chr.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} chr:], iw: [[{{{IWHEADER}}}chr:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|chr:]], [[:chr:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://chy.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} chy:], iw: [[{{{IWHEADER}}}chy:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|chy:]], [[:chy:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s> # [http://closed-zh-tw.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} closed-zh-tw:], iw: [[{{{IWHEADER}}}closed-zh-tw:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|closed-zh-tw:]], [[:closed-zh-tw:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s>; ^{<small>3 &nbsp;</small>} language variant; ^{<small>4 &nbsp;</small>} IW with "-"; [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/ CSV] with "_"; ^{<small>5 &nbsp;</small>} Database locked ([[meta:List of Wikipedias#Deprecated, moved and other|Deprecated, moved and other]])<br />&rarr; [http://zh-tw.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} zh-tw:], iw: [[:zh-tw:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|zh-tw:]], [[:zh-tw:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageZh_tw.php CVS]; ^{<small>3 &nbsp;</small>} language variant # [http://co.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} co:], iw: [[{{{IWHEADER}}}co:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|co:]], [[:co:special:Allmessages|Allmessages]] # <s>[http://cpp-mzs.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} cpp-mzs:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}cpp-mzs:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|cpp-mzs:]]</s>, <s>[[:cpp-mzs:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]]; ^{<small>4 &nbsp;</small>} IW with "-"; [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/ CSV] with "_" # [http://cr.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} cr:], iw: [[{{{IWHEADER}}}cr:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|cr:]], [[:cr:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://cs.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} cs:], iw: [[{{{IWHEADER}}}cs:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|cs:]], [[:cs:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageCs.php CVS], wikt: # [http://csb.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} csb:], iw: [[{{{IWHEADER}}}csb:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|csb:]], [[:csb:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageCsb.php CVS] # [http://cv.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} cv:], iw: [[{{{IWHEADER}}}cv:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|cv:]], [[:cv:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageCv.php CVS], <s>WIKT:</s> # [http://cy.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} cy:], iw: [[{{{IWHEADER}}}cy:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|cy:]], [[:cy:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageCv.php CVS] # [http://da.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} da:], iw: [[{{{IWHEADER}}}da:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|da:]], [[:da:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageDa.php CVS], wikt:; ^{<small>2 &nbsp;</small>} '''alias:''' "''dk:''" # [http://de.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} de:], iw: [[{{{IWHEADER}}}de:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|de:]], [[:de:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageDe.php CVS], wikt: # ''[http://dk.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} dk:]'', iw: ''[[{{{IWHEADER}}}dk:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|dk:]]'', ''[[:dk:special:Allmessages|Allmessages]]'', ''wikt:''; ^{<small>2 &nbsp;</small>} '''alias of:''' "da:" # <s>[http://dsb.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} dsb:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}dsb:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|dsb:]]</s>, <s>[[:dsb:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # [http://dv.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} dv:], iw: [[{{{IWHEADER}}}dv:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|dv:]], [[:dv:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageDv.php CVS]^{<small>7 &nbsp;</small>} RTL wiki # [http://dz.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} dz:], iw: [[{{{IWHEADER}}}dz:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|dz:]], [[:dz:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageDz.php CVS] # [http://ee.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ee:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ee:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ee:]], [[:ee:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s> # [http://el.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} el:], iw: [[{{{IWHEADER}}}el:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|el:]], [[:el:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageEl.php CVS] # [http://en.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} en:], iw: [[{{{IWHEADER}}}en:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|en:]], [[:en:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageEn.php CVS] # <s>[http://enm.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} enm:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}enm:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|enm:]]</s>, <s>[[:enm:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # [http://eo.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} eo:], iw: [[{{{IWHEADER}}}eo:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|eo:]], [[:eo:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageEo.php CVS], wikt: # [http://es.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} es:], iw: [[{{{IWHEADER}}}es:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|es:]], [[:es:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageEs.php CVS], wikt: # [http://et.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} et:], iw: [[{{{IWHEADER}}}et:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|et:]], [[:et:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageEt.php CVS] # [http://eu.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} eu:], iw: [[{{{IWHEADER}}}eu:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|eu:]], [[:eu:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageEu.php CVS] # [http://fa.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} fa:], iw: [[{{{IWHEADER}}}fa:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|fa:]], [[:fa:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageFa.php CVS], wikt:; ^{<small>7 &nbsp;</small>} RTL wiki # [http://ff.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ff:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ff:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ff:]], [[:ff:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s> # <s>[http://ffr.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ffr:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}ffr:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ffr:]]</s>, <s>[[:ffr:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # [http://fi.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} fi:], iw: [[{{{IWHEADER}}}fi:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|fi:]], [[:fi:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageFi.php CVS], wikt: # <s>[http://fis.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} fis:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}fis:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|fis:]]</s>, <s>[[:fis:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # <s>[http://fiu-kar.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} fiu-kar:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}fiu-kar:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|fiu-kar:]]</s>, <s>[[:fiu-kar:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]]; ^{<small>4 &nbsp;</small>} IW with "-"; [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/ CSV] with "_" # [http://fiu-vro.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} fiu-vro:], iw: [[{{{IWHEADER}}}fiu-vro:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|fiu-vro:]], [[:fiu-vro:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s>; ^{<small>4 &nbsp;</small>} IW with "-"; [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/ CSV] with "_" # [http://fj.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} fj:], iw: [[{{{IWHEADER}}}fj:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|fj:]], [[:fj:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://fo.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} fo:], iw: [[{{{IWHEADER}}}fo:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|fo:]], [[:fo:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageFo.php CVS], wikt: # [http://fr.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} fr:], iw: [[{{{IWHEADER}}}fr:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|fr:]], [[:fr:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageFr.php CVS], wikt: # [http://fur.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} fur:], iw: [[{{{IWHEADER}}}fur:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|fur:]], [[:fur:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageFur.php CVS], <s>WIKT:</s> # [http://fy.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} fy:], iw: [[{{{IWHEADER}}}fy:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|fy:]], [[:fy:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageFu.php CVS] # [http://ga.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ga:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ga:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ga:]], [[:ga:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageGa.php CVS] # [http://gd.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} gd:], iw: [[{{{IWHEADER}}}gd:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|gd:]], [[:gd:special:Allmessages|Allmessages]] # ''[http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageGem_alsatian.php CVS LanguageGem_alsatian.php]''<br />&rarr; [http://als.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} als:], iw: [[:als:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|als:]], [[:als:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageAls.php CVS] # <s>[http://gem-slt.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} gem-slt:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}gem-slt:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|gem-slt:]]</s>, <s>[[:gem-slt:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]]; ^{<small>4 &nbsp;</small>} IW with "-"; [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/ CSV] with "_"<br />'''or''' <s>[http://stq.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} stq:]</s>, iw: <s>[[:stq:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|stq:]]</s>, <s>[[:stq:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # <s>[http://gem-zws.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} gem-zws:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}gem-zws:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|gem-zws:]]</s>, <s>[[:gem-zws:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]]; ^{<small>4 &nbsp;</small>} IW with "-"; [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/ CSV] with "_"<br />'''or''' <s>[http://zea.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} zea:]</s>, iw: <s>[[:zea:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|zea:]]</s>, <s>[[:zea:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # [http://gl.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} gl:], iw: [[{{{IWHEADER}}}gl:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|gl:]], [[:gl:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://gn.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} gn:], iw: [[{{{IWHEADER}}}gn:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|gn:]], [[:gn:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageGn.php CVS] # [http://got.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} got:], iw: [[{{{IWHEADER}}}got:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|got:]], [[:got:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s> # [http://gu.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} gu:], iw: [[{{{IWHEADER}}}gu:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|gu:]], [[:gu:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageGu.php CVS], wikt: # [http://gv.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} gv:], iw: [[{{{IWHEADER}}}gv:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|gv:]], [[:gv:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://ha.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ha:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ha:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ha:]], [[:ha:special:Allmessages|Allmessages]]; ^{<small>8 &nbsp;</small>} BiDi wiki # [http://haw.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} haw:], iw: [[{{{IWHEADER}}}haw:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|haw:]], [[:haw:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s> # [http://he.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} he:], iw: [[{{{IWHEADER}}}he:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|he:]], [[:he:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageHe.php CVS]^{<small>7 &nbsp;</small>} RTL wiki # [http://hi.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} hi:], iw: [[{{{IWHEADER}}}hi:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|hi:]], [[:hi:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageHi.php CVS], wikt: # [http://ho.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ho:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ho:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ho:]], [[:ho:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s> # [http://hr.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} hr:], iw: [[{{{IWHEADER}}}hr:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|hr:]], [[:hr:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageHr.php CVS], wikt: # <s>[http://hsb.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} hsb:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}hsb:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|hsb:]]</s>, <s>[[:hsb:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # [http://ht.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ht:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ht:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ht:]], [[:ht:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s> # [http://hu.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} hu:], iw: [[{{{IWHEADER}}}hu:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|hu:]], [[:hu:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageHu.php CVS], wikt: # [http://hy.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} hy:], iw: [[{{{IWHEADER}}}hy:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|hy:]], [[:hy:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://hz.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} hz:], iw: [[{{{IWHEADER}}}hz:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|hz:]], [[:hz:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s> # [http://ia.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ia:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ia:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ia:]], [[:ia:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageIa.php CVS] # [http://id.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} id:], iw: [[{{{IWHEADER}}}id:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|id:]], [[:id:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageId.php CVS] # [http://ie.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ie:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ie:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ie:]], [[:ie:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://ig.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ig:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ig:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ig:]], [[:ig:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s> # [http://ii.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ii:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ii:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ii:]], [[:ii:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageIi.php CVS], <s>WIKT:</s> # [http://ik.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ik:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ik:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ik:]], [[:ik:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://ilo.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ilo:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ilo:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ilo:]], [[:ilo:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s> # [http://io.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} io:], iw: [[{{{IWHEADER}}}io:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|io:]], [[:io:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://is.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} is:], iw: [[{{{IWHEADER}}}is:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|is:]], [[:is:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageIs.php CVS], wikt: # [http://it.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} it:], iw: [[{{{IWHEADER}}}it:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|it:]], [[:it:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageIt.php CVS], wikt: # [http://iu.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} iu:], iw: [[{{{IWHEADER}}}iu:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|iu:]], [[:iu:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://ja.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ja:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ja:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ja:]], [[:ja:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageJa.php CVS], wikt: # [http://jbo.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} jbo:], iw: [[{{{IWHEADER}}}jbo:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|jbo:]], [[:jbo:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://jv.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} jv:], iw: [[{{{IWHEADER}}}jv:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|jv:]], [[:jv:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://ka.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ka:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ka:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ka:]], [[:ka:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageKa.php CVS], wikt: # [http://kg.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} kg:], iw: [[{{{IWHEADER}}}kg:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|kg:]], [[:kg:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s> # <s>[http://ksh.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ksh:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}ksh:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ksh:]]</s>, <s>[[:ksh:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # [http://ki.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ki:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ki:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ki:]], [[:ki:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s> # [http://kj.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} kj:], iw: [[{{{IWHEADER}}}kj:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|kj:]], [[:kj:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s> # [http://kk.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} kk:], iw: [[{{{IWHEADER}}}kk:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|kk:]], [[:kk:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://kl.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} kl:], iw: [[{{{IWHEADER}}}kl:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|kl:]], [[:kl:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://km.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} km:], iw: [[{{{IWHEADER}}}km:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|km:]], [[:km:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageKm.php CVS] # [http://kn.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} kn:], iw: [[{{{IWHEADER}}}kn:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|kn:]], [[:kn:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageKn.php CVS], wikt: # [http://ko.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ko:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ko:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ko:]], [[:ko:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageKo.php CVS], wikt: # [http://kr.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} kr:], iw: [[{{{IWHEADER}}}kr:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|kr:]], [[:kr:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s> # [http://ks.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ks:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ks:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ks:]], [[:ks:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageKs.php CVS]^{<small>7 &nbsp;</small>} RTL wiki # [http://ku.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ku:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ku:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ku:]], [[:ku:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageKu.php CVS], wikt:; ^{<small>8 &nbsp;</small>} BiDi wiki # [http://kv.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} kv:], iw: [[{{{IWHEADER}}}kv:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|kv:]], [[:kv:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageKv.php CVS], <s>WIKT:</s> # [http://kw.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} kw:], iw: [[{{{IWHEADER}}}kw:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|kw:]], [[:kw:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://ky.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ky:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ky:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ky:]], [[:ky:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://la.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} la:], iw: [[{{{IWHEADER}}}la:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|la:]], [[:la:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageLa.php CVS] # [http://lad.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} lad:], iw: [[{{{IWHEADER}}}lad:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|lad:]], [[:lad:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s>; ^{<small>8 &nbsp;</small>} BiDi wiki # [http://lb.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} lb:], iw: [[{{{IWHEADER}}}lb:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|lb:]], [[:lb:special:Allmessages|Allmessages]] # <s>[http://lbe.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} lbe:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}lbe:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|lbe:]]</s>, <s>[[:lbe:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # [http://lg.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} lg:], iw: [[{{{IWHEADER}}}lg:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|lg:]], [[:lg:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s> # [http://li.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} li:], iw: [[{{{IWHEADER}}}li:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|li:]], [[:li:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageLi.php CVS] # <s>[http://lld.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} lld:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}lld:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|lld:]]</s>, <s>[[:lld:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # [http://lmo.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} lmo:], iw: [[{{{IWHEADER}}}lmo:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|lmo:]], [[:lmo:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s> # [http://ln.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ln:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ln:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ln:]], [[:ln:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://lo.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} lo:], iw: [[{{{IWHEADER}}}lo:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|lo:]], [[:lo:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageLo.php CVS] # [http://lt.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} lt:], iw: [[{{{IWHEADER}}}lt:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|lt:]], [[:lt:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageLt.php CVS] # <s>[http://bat-ltg.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} bat-ltg:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}bat-ltg:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|bat-ltg:]]</s>, <s>[[:bat-ltg:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]]; ^{<small>4 &nbsp;</small>} IW with "-"; [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/ CSV] with "_"<br />'''or''' <s>[http://ltg.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ltg:]</s>, iw: <s>[[:ltg:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ltg:]]</s>, <s>[[:ltg:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # [http://lv.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} lv:], iw: [[{{{IWHEADER}}}lv:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|lv:]], [[:lv:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://mg.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} mg:], iw: [[{{{IWHEADER}}}mg:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|mg:]], [[:mg:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://mh.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} mh:], iw: [[{{{IWHEADER}}}mh:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|mh:]], [[:mh:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://mi.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} mi:], iw: [[{{{IWHEADER}}}mi:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|mi:]], [[:mi:special:Allmessages|Allmessages]] # <s>[http://minnan.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} minnan:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}minnan:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|minnan:]]</s>, <s>[[:minnan:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>2 &nbsp;</small>} <s>'''alias of:''' "zh-min-nan:"</s> # <s>[http://mis-ryu.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} mis-ryu:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}mis-ryu:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|mis-ryu:]]</s>, <s>[[:mis-ryu:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]]; ^{<small>4 &nbsp;</small>} IW with "-"; [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/ CSV] with "_" # [http://mk.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} mk:], iw: [[{{{IWHEADER}}}mk:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|mk:]], [[:mk:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageMk.php CVS] # [http://ml.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ml:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ml:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ml:]], [[:ml:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageMl.php CVS], <s>WIKT:</s> # [http://mn.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} mn:], iw: [[{{{IWHEADER}}}mn:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|mn:]], [[:mn:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://mo.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} mo:], iw: [[{{{IWHEADER}}}mo:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|mo:]], [[:mo:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://mr.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} mr:], iw: [[{{{IWHEADER}}}mr:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|mr:]], [[:mr:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://ms.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ms:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ms:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ms:]], [[:ms:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageMs.php CVS] # [http://mt.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} mt:], iw: [[{{{IWHEADER}}}mt:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|mt:]], [[:mt:special:Allmessages|Allmessages]] # <s>[http://mur.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} mur:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}mur:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|mur:]]</s>, <s>[[:mur:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # [http://mus.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} mus:], iw: [[{{{IWHEADER}}}mus:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|mus:]], [[:mus:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s> # [http://my.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} my:], iw: [[{{{IWHEADER}}}my:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|my:]], [[:my:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://na.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} na:], iw: [[{{{IWHEADER}}}na:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|na:]], [[:na:special:Allmessages|Allmessages]], wikt: # [http://nah.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} nah:], iw: [[{{{IWHEADER}}}nah:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|nah:]], [[:nah:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://nap.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} nap:], iw: [[{{{IWHEADER}}}nap:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|nap:]], [[:nap:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageNap.php CVS], <s>WIKT:</s> # ''[http://nb.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} nb:]'', iw: ''[[{{{IWHEADER}}}nb:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|nb:]]'', ''[[:nb:special:Allmessages|Allmessages]]''; ^{<small>2 &nbsp;</small>} '''alias of:''' no:" # [http://nds.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} nds:], iw: [[{{{IWHEADER}}}nds:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|nds:]], [[:nds:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageNds.php CVS], wikt: # <s>[http://nds-nl.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} nds-nl:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}nds-nl:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|nds-nl:]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]]; ^{<small>4 &nbsp;</small>} IW with "-"; [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/ CSV] with "_" # [http://ne.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ne:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ne:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ne:]], [[:ne:special:Allmessages|Allmessages]], wikt: # [http://ng.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ng:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ng:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ng:]], [[:ng:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s> # [http://nl.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} nl:], iw: [[{{{IWHEADER}}}nl:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|nl:]], [[:nl:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageNl.php CVS], wikt: # [http://nn.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} nn:], iw: [[{{{IWHEADER}}}nn:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|nn:]], [[:nn:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageNn.php CVS] # [http://no.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} no:], iw: [[{{{IWHEADER}}}no:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|no:]], [[:no:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageNo.php CVS]; ^{<small>2 &nbsp;</small>} '''alias:''' "''nb:''" # <s>[http://non.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} non:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}non:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|non:]]</s>, <s>[[:non:special:Allmessages|Allmessages]]</s>, '''[http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageNon.php CVS]'''^{<small>1 &nbsp;</small>} '''only''' user interface language; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # <s>[http://nor.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} nor:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}nor:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|nor:]]</s>, <s>[[:nor:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]]<br />'''or''' <s>[http://roa-nor.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} roa-nor:]</s>, iw: <s>[[:roa-nor:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|roa-nor:]]</s>, <s>[[:roa-nor:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]]; ^{<small>4 &nbsp;</small>} IW with "-"; [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/ CSV] with "_" # [http://nv.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} nv:], iw: [[{{{IWHEADER}}}nv:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|nv:]], [[:nv:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageNv.php CVS], <s>WIKT:</s> # [http://ny.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ny:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ny:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ny:]], [[:ny:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s> # [http://oc.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} oc:], iw: [[{{{IWHEADER}}}oc:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|oc:]], [[:oc:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageOc.php CVS] # [http://om.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} om:], iw: [[{{{IWHEADER}}}om:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|om:]], [[:om:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://or.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} or:], iw: [[{{{IWHEADER}}}or:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|or:]], [[:or:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageOr.php CVS] # [http://os.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} os:], iw: [[{{{IWHEADER}}}os:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|os:]], [[:os:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageOs.php CVS], <s>WIKT:</s> # [http://pa.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} pa:], iw: [[{{{IWHEADER}}}pa:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|pa:]], [[:pa:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguagePa.php CVS]; ^{<small>8 &nbsp;</small>} BiDi wiki # [http://pam.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} pam:], iw: [[{{{IWHEADER}}}pam:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|pam:]], [[:pam:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s> # [http://pi.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} pi:], iw: [[{{{IWHEADER}}}pi:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|pi:]], [[:pi:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://pih.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} pih:], iw: [[{{{IWHEADER}}}pih:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|pih:]], [[:pih:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s> # [http://pl.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} pl:], iw: [[{{{IWHEADER}}}pl:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|pl:]], [[:pl:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguagePl.php CVS], wikt: # <s>[http://pqm.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} pqm:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}pqm:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|pqm:]]</s>, <s>[[:pqm:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # [http://ps.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ps:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ps:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ps:]], [[:ps:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguagePs.php CVS]^{<small>7 &nbsp;</small>} RTL wiki # [http://pt.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} pt:], iw: [[{{{IWHEADER}}}pt:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|pt:]], [[:pt:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguagePt.php CVS] ## <s>[http://pt-br.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} pt-br:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}pt-br:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|pt-br:]]</s>, <s>[[:pt-br:special:Allmessages|Allmessages]]</s>, '''[http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguagePt_br.php CVS]'''; ^{<small>3 &nbsp;</small>} language variant # [http://qu.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} qu:], iw: [[{{{IWHEADER}}}qu:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|qu:]], [[:qu:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageQu.php CVS] # [http://rm.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} rm:], iw: [[{{{IWHEADER}}}rm:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|rm:]], [[:rm:special:Allmessages|Allmessages]] # <s>[http://rmy.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} rmy:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}rmy:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|rmy:]]</s>, <s>[[:rmy:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]]<br />'''or''' <s>[http://rom.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} rom:]</s>, iw: <s>[[:rom:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|rom:]]</s>, <s>[[:rom:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # [http://rn.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} rn:], iw: [[{{{IWHEADER}}}rn:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|rn:]], [[:rn:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://ro.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ro:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ro:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ro:]], [[:ro:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageRo.php CVS] # <s>[http://roa-nor.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} roa-nor:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}roa-nor:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|roa-nor:]]</s>, <s>[[:roa-nor:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]]; ^{<small>4 &nbsp;</small>} IW with "-"; [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/ CSV] with "_"<br />'''or''' <s>[http://nor.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} nor:]</s>, iw: <s>[[:nor:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|nor:]]</s>, <s>[[:nor:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # [http://roa-rup.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} roa-rup:], iw: [[{{{IWHEADER}}}roa-rup:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|roa-rup:]], [[:roa-rup:special:Allmessages|Allmessages]]; ^{<small>4 &nbsp;</small>} IW with "-"; [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/ CSV] with "_" # <s>[http://rom.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} rom:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}rom:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|rom:]]</s>, <s>[[:rom:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]]<br />'''or''' <s>[http://rmy.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} rmy:]</s>, iw: <s>[[:rmy:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|rmy:]]</s>, <s>[[:rmy:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # [http://ru.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ru:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ru:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ru:]], [[:ru:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageRu.php CVS] # [http://rw.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} rw:], iw: [[{{{IWHEADER}}}rw:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|rw:]], [[:rw:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://sa.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} sa:], iw: [[{{{IWHEADER}}}sa:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|sa:]], [[:sa:special:Allmessages|Allmessages]], wikt: # [http://sc.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} sc:], iw: [[{{{IWHEADER}}}sc:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|sc:]], [[:sc:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageSc.php CVS] # [http://scn.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} scn:], iw: [[{{{IWHEADER}}}scn:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|scn:]], [[:scn:special:Allmessages|Allmessages]], wikt: # [http://sco.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} sco:], iw: [[{{{IWHEADER}}}sco:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|sco:]], [[:sco:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s> # [http://sd.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} sd:], iw: [[{{{IWHEADER}}}sd:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|sd:]], [[:sd:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageSd.php CVS]^{<small>7 &nbsp;</small>} RTL wiki # [http://se.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} se:], iw: [[{{{IWHEADER}}}se:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|se:]], [[:se:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s> # [http://sg.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} sg:], iw: [[{{{IWHEADER}}}sg:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|sg:]], [[:sg:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://sh.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} sh:], iw: [[{{{IWHEADER}}}sh:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|sh:]], [[:sh:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://si.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} si:], iw: [[{{{IWHEADER}}}si:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|si:]], [[:si:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://simple.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} simple:], iw: [[{{{IWHEADER}}}simple:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|simple:]], [[:simple:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://sk.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} sk:], iw: [[{{{IWHEADER}}}sk:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|sk:]], [[:sk:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageSk.php CVS] # [http://sl.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} sl:], iw: [[{{{IWHEADER}}}sl:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|sl:]], [[:sl:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageSl.php CVS] # [http://sm.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} sm:], iw: [[{{{IWHEADER}}}sm:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|sm:]], [[:sm:special:Allmessages|Allmessages]] # <s>[http://smg.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} smg:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}smg:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|smg:]]</s>, <s>[[:smg:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]]<br />'''or''' <s>[http://bat-smg.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} bat-smg:]</s>, iw: <s>[[:bat-smg:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|bat-smg:]]</s>, <s>[[:bat-smg:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]]; ^{<small>4 &nbsp;</small>} IW with "-"; [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/ CSV] with "_" # [http://sn.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} sn:], iw: [[{{{IWHEADER}}}sn:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|sn:]], [[:sn:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://so.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} so:], iw: [[{{{IWHEADER}}}so:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|so:]], [[:so:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://sq.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} sq:], iw: [[{{{IWHEADER}}}sq:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|sq:]], [[:sq:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageSq.php CVS], wikt: # [http://sr.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} sr:], iw: [[{{{IWHEADER}}}sr:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|sr:]], [[:sr:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageSr.php CVS] # [http://ss.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ss:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ss:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ss:]], [[:ss:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://st.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} st:], iw: [[{{{IWHEADER}}}st:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|st:]], [[:st:special:Allmessages|Allmessages]] # <s>[http://stq.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} stq:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}stq:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|stq:]]</s>, <s>[[:stq:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]]<br />'''or''' <s>[http://gem-slt.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} gem-slt:]</s>, iw: <s>[[:gem-slt:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|gem-slt:]]</s>, <s>[[:gem-slt:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]]; ^{<small>4 &nbsp;</small>} IW with "-"; [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/ CSV] with "_" # [http://su.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} su:], iw: [[{{{IWHEADER}}}su:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|su:]], [[:su:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://sv.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} sv:], iw: [[{{{IWHEADER}}}sv:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|sv:]], [[:sv:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageSv.php CVS], wikt: # [http://sw.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} sw:], iw: [[{{{IWHEADER}}}sw:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|sw:]], [[:sw:special:Allmessages|Allmessages]], wikt: # [http://ta.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ta:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ta:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ta:]], [[:ta:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageTa.php CVS], wikt: # [http://te.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} te:], iw: [[{{{IWHEADER}}}te:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|te:]], [[:te:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageTe.php CVS] # [http://tg.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} tg:], iw: [[{{{IWHEADER}}}tg:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|tg:]], [[:tg:special:Allmessages|Allmessages]], wikt: # [http://th.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} th:], iw: [[{{{IWHEADER}}}th:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|th:]], [[:th:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageTh.php CVS] # [http://ti.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ti:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ti:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ti:]], [[:ti:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://tk.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} tk:], iw: [[{{{IWHEADER}}}tk:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|tk:]], [[:tk:special:Allmessages|Allmessages]]; ^{<small>8 &nbsp;</small>} BiDi wiki # [http://tl.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} tl:], iw: [[{{{IWHEADER}}}tl:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|tl:]], [[:tl:special:Allmessages|Allmessages]], # [http://tlh.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} tlh:], iw: [[{{{IWHEADER}}}tlh:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|tlh:]], [[:tlh:special:Allmessages|Allmessages]], wikt:; ^{<small>5 &nbsp;</small>} Database locked ([[meta:List of Wikipedias#Deprecated, moved and other|Deprecated, moved and other]])<br />[[w:en:Klingon|Klingon]] - no interlanguage links allowed # [http://tn.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} tn:], iw: [[{{{IWHEADER}}}tn:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|tn:]], [[:tn:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://to.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} to:], iw: [[{{{IWHEADER}}}to:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|to:]], [[:to:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://tokipona.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} tokipona:], iw: [[{{{IWHEADER}}}tokipona:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|tokipona:]], [[:tokipona:special:Allmessages|Allmessages]]; ^{<small>2 &nbsp;</small>} '''alias:''' "''tp:''"; ^{<small>5 &nbsp;</small>} Database locked ([[meta:List of Wikipedias#Deprecated, moved and other|Deprecated, moved and other]]) # ''Toki Pona - non-standard language code''<br />''[http://tp.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} tp:]'', iw: ''[[{{{IWHEADER}}}tp:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|tp:]]'', ''[[:tp:special:Allmessages|Allmessages]]''; ^{<small>2 &nbsp;</small>} '''alias of:''' "tokipona:"; ^{<small>5 &nbsp;</small>} Database locked ([[meta:List of Wikipedias#Deprecated, moved and other|Deprecated, moved and other]]) # [http://tpi.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} tpi:], iw: [[{{{IWHEADER}}}tpi:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|tpi:]], [[:tpi:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://tr.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} tr:], iw: [[{{{IWHEADER}}}tr:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|tr:]], [[:tr:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageTr.php CVS], wikt: # [http://ts.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ts:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ts:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ts:]], [[:ts:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://tt.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} tt:], iw: [[{{{IWHEADER}}}tt:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|tt:]], [[:tt:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageTt.php CVS] # [http://tum.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} tum:], iw: [[{{{IWHEADER}}}tum:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|tum:]], [[:tum:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s> # [http://tw.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} tw:], iw: [[{{{IWHEADER}}}tw:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|tw:]], [[:tw:special:Allmessages|Allmessages]] # <s>[http://twd.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} twd:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}twd:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|twd:]]</s>, <s>[[:twd:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # [http://ty.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ty:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ty:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ty:]], [[:ty:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageTy.php CVS], <s>WIKT:</s> # [http://udm.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} udm:], iw: [[{{{IWHEADER}}}udm:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|udm:]], [[:udm:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageUdm.php CVS], <s>WIKT:</s> # [http://ug.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ug:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ug:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ug:]], [[:ug:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageUg.php CVS]^{<small>7 &nbsp;</small>} RTL wiki # [http://uk.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} uk:], iw: [[{{{IWHEADER}}}uk:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|uk:]], [[:uk:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageUk.php CVS] # [http://ur.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ur:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ur:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ur:]], [[:ur:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageUr.php CVS]^{<small>7 &nbsp;</small>} RTL wiki # [http://uz.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} uz:], iw: [[{{{IWHEADER}}}uz:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|uz:]], [[:uz:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://ve.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ve:], iw: [[{{{IWHEADER}}}ve:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ve:]], [[:ve:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s> # [http://vec.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} vec:], iw: [[{{{IWHEADER}}}vec:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|vec:]], [[:vec:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s> # <s>[http://ven.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} ven:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}ven:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|ven:]]</s>, <s>[[:ven:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # [http://vi.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} vi:], iw: [[{{{IWHEADER}}}vi:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|vi:]], [[:vi:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageVi.php CVS], wikt: # <s>[http://vls.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} vls:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}vls:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|vls:]]</s>, <s>[[:vls:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # [http://vo.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} vo:], iw: [[{{{IWHEADER}}}vo:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|vo:]], [[:vo:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://wa.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} wa:], iw: [[{{{IWHEADER}}}wa:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|wa:]], [[:wa:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageWa.php CVS] # [http://war.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} war:], iw: [[{{{IWHEADER}}}war:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|war:]], [[:war:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s> # <s>[http://wawa.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} wawa:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}wawa:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|wawa:]]</s>, <s>[[:wawa:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]]<br />'''or''' <s>[http://chn.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} chn:]</s>, iw: <s>[[:chn:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|chn:]]</s>, <s>[[:chn:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # <s>[http://wen.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} wen:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}wen:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|wen:]]</s>, <s>[[:wen:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # [http://wo.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} wo:], iw: [[{{{IWHEADER}}}wo:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|wo:]], [[:wo:special:Allmessages|Allmessages]] # <s>[http://xal.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} xal:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}xal:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|xal:]]</s>, <s>[[:xal:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # [http://xh.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} xh:], iw: [[{{{IWHEADER}}}xh:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|xh:]], [[:xh:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://yi.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} yi:], iw: [[{{{IWHEADER}}}yi:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|yi:]], [[:yi:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageYi.php CVS]^{<small>7 &nbsp;</small>} RTL wiki # [http://yo.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} yo:], iw: [[{{{IWHEADER}}}yo:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|yo:]], [[:yo:special:Allmessages|Allmessages]] # [http://za.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} za:], iw: [[{{{IWHEADER}}}za:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|za:]], [[:za:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageZa.php CVS] # <s>[http://zb.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} zb:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}zb:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|zb:]]</s>, <s>[[:zb:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] # <s>[http://zea.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} zea:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}zea:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|zea:]]</s>, <s>[[:zea:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]]<br />'''or''' <s>[http://gem-zws.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} gem-zws:]</s>, iw: <s>[[:gem-zws:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|gem-zws:]]</s>, <s>[[:gem-zws:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]]; ^{<small>4 &nbsp;</small>} IW with "-"; [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/ CSV] with "_" # [http://zh.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} zh:], iw: [[{{{IWHEADER}}}zh:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|zh:]], [[:zh:special:Allmessages|Allmessages]], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageZh.php CVS], wikt: ## [http://zh-cn.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} zh-cn:], iw: [[{{{IWHEADER}}}zh-cn:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|zh-cn:]], [[:zh-cn:special:Allmessages|Allmessages]], '''[http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageZh_cn.php CVS]'''; ^{<small>3 &nbsp;</small>} language variant ## [http://zh-hk.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} zh-hk:], iw: [[{{{IWHEADER}}}zh-hk:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|zh-hk:]], [[:zh-hk:special:Allmessages|Allmessages]], '''[http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageZh_hk.php CVS]'''; ^{<small>3 &nbsp;</small>} language variant ## [http://zh-sg.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} zh-sg:], iw: [[{{{IWHEADER}}}zh-sg:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|zh-sg:]], [[:zh-sg:special:Allmessages|Allmessages]], '''[http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageZh_sg.php CVS]'''; ^{<small>3 &nbsp;</small>} language variant ## [http://zh-tw.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} zh-tw:], iw: [[{{{IWHEADER}}}zh-tw:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|zh-tw:]], [[:zh-tw:special:Allmessages|Allmessages]], '''[http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageZh_tw.php CVS]'''; ^{<small>3 &nbsp;</small>} language variant<br />'''see also:''' [http://closed-zh-tw.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} closed-zh-tw:], iw: [[:closed-zh-tw:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|closed-zh-tw:]], [[:closed-zh-tw:special:Allmessages|Allmessages]], <s>WIKT:</s>; ^{<small>3 &nbsp;</small>} language variant; ^{<small>4 &nbsp;</small>} IW with "-"; [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/ CSV] with "_"; ^{<small>5 &nbsp;</small>} Database locked ([[meta:List of Wikipedias#Deprecated, moved and other|Deprecated, moved and other]]) # ''[http://zh-cfr.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} zh-cfr:]'', iw: ''[[{{{IWHEADER}}}zh-cfr:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|zh-cfr:]]'', ''[[:zh-cfr:special:Allmessages|Allmessages]]''; ^{<small>2 &nbsp;</small>} '''alias of:''' "zh-min-nan:"; ^{<small>4 &nbsp;</small>} IW with "-"; [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/ CSV] with "_" # [http://zh-min-nan.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} zh-min-nan:], iw: [[{{{IWHEADER}}}zh-min-nan:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|zh-min-nan:]], [[:zh-min-nan:special:Allmessages|Allmessages]]; ^{<small>2 &nbsp;</small>} '''aliases:''' <s>"''minnan:''"</s>, "''zh-cfr:''"; ^{<small>4 &nbsp;</small>} IW with "-"; [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/ CSV] with "_" # <s>[http://zh-yue.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} zh-yue:]</s>, iw: <s>[[{{{IWHEADER}}}zh-yue:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|zh-yue:]]</s>, <s>[[:zh-yue:special:Allmessages|Allmessages]]</s>; ^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]]; ^{<small>4 &nbsp;</small>} IW with "-"; [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/ CSV] with "_" # [http://zu.wikibooks.org/wiki/{{{PAGE}}}?{{{PARAMETERS}}} zu:], iw: [[{{{IWHEADER}}}zu:{{{NAME_SPACE}}}{{PAGENAME}}|zu:]], [[:zu:special:Allmessages|Allmessages]] <br clear="all" /> ---- ---- :^{<small>1 &nbsp;</small>} user interface language :^{<small>2 &nbsp;</small>} alias(es) :^{<small>3 &nbsp;</small>} language variant :^{<small>4 &nbsp;</small>} IW with "-"; [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/ CSV] with "_" :^{<small>5 &nbsp;</small>} Database locked ([[meta:List of Wikipedias#Deprecated, moved and other|Deprecated, moved and other]]) :^{<small>6 &nbsp;</small>} [[meta:List of Wikipedias#Test Wikipedias|Test Wikipedias]] :^{<small>7 &nbsp;</small>} RTL (right to left) wiki :^{<small>8 &nbsp;</small>} BiDi (bidirectional) wiki ---- ---- </div></div> 1913 4579 2006-01-07T06:27:16Z Gangleri 9 [{{SERVER}}{{localurl:{{NAMESPACE}}:{{PAGENAME}}|action=purge}} ↺] [{{SERVER}}{{localurl:{{NAMESPACE}}:{{PAGENAME}}|oldid={{REVISIONID}}}} rev-ID : {{REVISIONID}}] <br clear="all" /> __TOC__ {{interwiki links|SECTION=special:Recentchanges|IWHEADER=|NAME_SPACE=project:|PAGE=special:Recentchanges|PARAMETERS=hidebots=1&days=30&limit=250}} {{interwiki links|SECTION=in MediaWiki namespace|IWHEADER=:|NAME_SPACE=project:|PAGE=special:Recentchanges|PARAMETERS=hidebots=1&days=30&limit=250&namespace=8}} {{interwiki links|SECTION=special:Watchlist/edit|IWHEADER=:|NAME_SPACE=project:|PAGE=special:Watchlist/edit|PARAMETERS=}} {{interwiki links|SECTION=special:Listusers/sysop|IWHEADER=:|NAME_SPACE=user:|PAGE=special:Listusers/sysop|PARAMETERS=}} {{interwiki links|SECTION=special:Listusers/bureaucrat|IWHEADER=:|NAME_SPACE=user:|PAGE=special:Listusers/bureaucrat|PARAMETERS=}} {{interwiki links|SECTION=special:Statistics|IWHEADER=:|NAME_SPACE=user:|PAGE=special:Statistics|PARAMETERS=}} 1916 4581 2006-01-09T01:16:50Z Pv7721 124 D.evil ai şters şi formatul?!? <div name="Deletion notice" class="boilerplate metadata" id="delete" style="background-color: #fee; margin: 0 1em; padding: 0 10px; border: 1px solid #aaa;"> '''Această pagină sau secţiune a fost propusă pentru ştergere.''' '''''Motivul:''''' {{{1}}} ''[[Wikibooks:Administratori|Administratori]] - Nu uitaţi să verificaţi [[Special:Whatlinkshere/{{NAMESPACE}}:{{PAGENAME}}|dacă există vreo legătură către această pagină]], precum şi [{{SERVER}}{{localurl:{{NAMESPACE}}:{{PAGENAME}}|action=history}} istoricul paginii] înainte de a o şterge.'' </div> <includeonly>[[Categorie:Articole de şters]]</includeonly> 1917 4590 2006-01-10T11:53:49Z Zigger 141 Blanked w0qb link-spam 1918 4589 2006-01-10T11:53:31Z Zigger 141 Blanked w0qb link-spam 1919 4588 2006-01-10T11:53:06Z Zigger 141 Blanked w0qb link-spam 1922 4724 2006-03-09T20:02:38Z Gangleri 9 update from [[wikt:template:wikivar]] <center><font id="top" /><span dir="ltr" ><span class="plainlinks">[{{SERVER}}{{localurl:template:wikivar|action=purge}} purge] [{{SERVER}}{{localurl:{{NAMESPACE}}:{{PAGENAME}}|oldid={{REVISIONID}}}} rev-ID : {{REVISIONID}}] &nbsp; [[<!--- b: --->template:wikivar|b:]] [[commons:template:wikivar|c:]] [[m:template:wikivar|m:]] [[n:template:wikivar|n:]] [[q:template:wikivar|q:]] [[s:template:wikivar|s:]] [http://test.wikipedia.org/wiki/template:wikivar t:] [[w:template:wikivar|w:]] [[wikt:template:wikivar|wikt:]] '''[[special:SiteMatrix#ro|?]]''' [[user:Gangleri|&ndash;]] '''[[special:Version|version]]''' [[special:Allmessages|all messages]] [[MediaWiki:Monobook.css|Monobook.css]] [[MediaWiki:Monobook.js|Monobook.js]]<br />[http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/Language.php?view=markup $wgMagicWordsEn] at [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/ cvs] [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/LanguageRo.php '''L'''] [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/languages/MessagesRo.php '''M'''] [http://mail.wikipedia.org/pipermail/mediawiki-cvs/ mail] [http://www.google.com/search?num=100&q=site%3Amail.wikipedia.org+%22Romanian%22 *] [[meta:Developers#shell|shell-dev's]] [irc://irc.freenode.net/wikimedia-tech #tech] [[:category:bugzilla|/]] '''[[meta:special:Watchlist/edit|m:]]''' [[meta:Global variables|Global variables]] '''[[meta:special:Allpages/help:!|m:help:]]''' [[meta:help:Table|Table]] [[meta:help:Template|Template]] [[meta:help:Variable|Variable]]</span></span></center> {| border="1" cellpadding="0" cellspacing="0" align="center" width="80%" valign="top" height="38" |- | colspan="3" align="center" | <font id="index" /><span dir="ltr" >[[#top|&uarr;]]&nbsp;<nowiki>|</nowiki>&nbsp;[[#common namespaces|common]]&nbsp;[[#reserved_namespaces|reserved]]&nbsp;[[#custom namespaces|custom]]&nbsp;'''namespaces''' <nowiki>|</nowiki>&nbsp;[[#variables|variables]] <nowiki>|</nowiki>&nbsp;[[#predefined templates|predefined templates]] <nowiki>|</nowiki>&nbsp;[[#miscelaneous|miscelaneous]] <nowiki>|</nowiki>&nbsp;[[#bottom|&darr;]]</span> |- | colspan="3" align="center" | '''last update:''' <nowiki>~~~~~</nowiki> generates "''date''" &lrm; |- | align="center" colspan="3" | 9 March 2006 20:02 (UTC){{DIRMARK}} |- | colspan="3" align="center" | <nowiki>~~~</nowiki> generates "''signature''"&lrm; |- | colspan="3" align="center" | <nowiki>~~~~</nowiki> generates "''signature''" ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=signature&order=Bug+Number MediaZilla]</span>} '''and''' "''date''" ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=date&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; |- !method a !method b !generates |- ! colspan="3" align="center" | <font id="common_namespaces" /><span dir="ltr" >[[#top|&uarr;]] common [[project:namespaces|namespaces]] [-2 - 15] / used at all <span class="plainlinks">[http://www.mediawiki.org/ MediaWiki]</span> projects [[#bottom|&darr;]]</span> |- | align="center" | <font id="ns_-2" />&lrm;<nowiki>{{ns:-2}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:-2&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" | <nowiki>{{ns:Media}}</nowiki> | align="center" | &nbsp;{{ns:-2}} |- | align="center" | <font id="ns_-1" />&lrm;<nowiki>{{ns:-1}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:-1&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" | <nowiki>{{ns:Special}}</nowiki> | align="center" | &nbsp;{{ns:-1}} |- ! colspan="3" align="center" | <span dir="ltr" ><font id="ns_0" />[[#top|&uarr;]] (Main) &ndash; [[MediaWiki:Blanknamespace]] ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&short_desc_type=allwordssubstr&short_desc=&long_desc_type=anywordssubstr&long_desc=ns:0+MediaWiki:Blanknamespace&order=Bug+Number MediaZilla]</span>} &ndash; {{DIRMARK}}<span dir="ltr" >'''{{MediaWiki:Blanknamespace}}'''</span> [[#bottom|&darr;]]</span> |- | align="center" | <font id="ns_1" />&lrm;<nowiki>{{ns:1}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:1&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" | <nowiki>{{ns:Talk}}</nowiki> | align="center" | &nbsp;{{ns:1}} |- | align="center" | <font id="ns_2" />&lrm;<nowiki>{{ns:2}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:2&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" | <nowiki>{{ns:User}}</nowiki> | align="center" | &nbsp;{{ns:2}} |- | align="center" | <font id="ns_3" />&lrm;<nowiki>{{ns:3}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:3&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" | <nowiki>{{ns:User_talk}}</nowiki> | align="center" | &nbsp;{{ns:3}} |- | align="center" | <font id="ns_4" />&lrm;<nowiki>{{ns:4}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:4&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" | <nowiki>{{ns:Project}}</nowiki> | align="center" | &nbsp;{{ns:4}} |- | align="center" | <font id="ns_5" />&lrm;<nowiki>{{ns:5}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:5&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" | <nowiki>{{ns:Project_talk}}</nowiki> | align="center" | &nbsp;{{ns:5}} |- | align="center" | <font id="ns_6" />&lrm;<nowiki>{{ns:6}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:6&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" | <nowiki>{{ns:Image}}</nowiki> | align="center" | &nbsp;{{ns:6}} |- | align="center" | <font id="ns_7" />&lrm;<nowiki>{{ns:7}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:7&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" | <nowiki>{{ns:Image_talk}}</nowiki> | align="center" | &nbsp;{{ns:7}} |- | align="center" | <font id="ns_8" />&lrm;<nowiki>{{ns:8}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:8&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" | <nowiki>{{ns:MediaWiki}}</nowiki> | align="center" | &nbsp;{{ns:8}} |- | align="center" | <font id="ns_9" />&lrm;<nowiki>{{ns:9}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:9&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" | <nowiki>{{ns:MediaWiki_talk}}</nowiki> | align="center" | &nbsp;{{ns:9}} |- | align="center" | <font id="ns_10" />&lrm;<nowiki>{{ns:10}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:10&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" | <nowiki>{{ns:Template}}</nowiki> | align="center" | &nbsp;{{ns:10}} |- | align="center" | <font id="ns_11" />&lrm;<nowiki>{{ns:11}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:11&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" | <nowiki>{{ns:Template_talk}}</nowiki> | align="center" | &nbsp;{{ns:11}} |- | align="center" | <font id="ns_12" />&lrm;<nowiki>{{ns:12}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:12&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" | <nowiki>{{ns:Help}}</nowiki> | align="center" | &nbsp;{{ns:12}} |- | align="center" | <font id="ns_13" />&lrm;<nowiki>{{ns:13}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:13&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" | <nowiki>{{ns:Help_talk}}</nowiki> | align="center" | &nbsp;{{ns:13}} |- | align="center" | <font id="ns_14" />&lrm;<nowiki>{{ns:14}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:14&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" | <nowiki>{{ns:Category}}</nowiki> | align="center" | &nbsp;{{ns:14}} |- | align="center" | <font id="ns_15" />&lrm;<nowiki>{{ns:15}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:15&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" | <nowiki>{{ns:Category_talk}}</nowiki> | align="center" | &nbsp;{{ns:15}} |- ! colspan="3" align="center" | <font id="reserved_namespaces" /><span dir="ltr" >[[#top|&uarr;]] reserved namespaces [[#bottom|&darr;]]</span> |- | align="center" | <font id="ns_16" />&lrm;<nowiki>{{ns:16}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:16&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; || &nbsp; || align="center" | &nbsp;{{ns:16}} |- | align="center" | <font id="ns_17" />&lrm;<nowiki>{{ns:17}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:17&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; || &nbsp; || align="center" | &nbsp;{{ns:17}} |- | align="center" | <font id="ns_98" />&lrm;<nowiki>{{ns:98}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:98&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; || &nbsp; || align="center" | &nbsp;{{ns:98}} |- | align="center" | <font id="ns_99" />&lrm;<nowiki>{{ns:99}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:99&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; || &nbsp; || align="center" | &nbsp;{{ns:99}} |- ! colspan="3" align="center" | <font id="custom_namespaces" /><span dir="ltr" >[[#top|&uarr;]] custom namespaces [[#bottom|&darr;]]</span> |- | align="center" | <font id="ns_100" />&lrm;<nowiki>{{ns:100}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:100&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; || &nbsp; || align="center" | &nbsp;{{ns:100}} |- | align="center" | <font id="ns_101" />&lrm;<nowiki>{{ns:101}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:101&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; || &nbsp; || align="center" | &nbsp;{{ns:101}} |- | align="center" | <font id="ns_102" />&lrm;<nowiki>{{ns:102}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:102&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; || &nbsp; || align="center" | &nbsp;{{ns:102}} |- | align="center" | <font id="ns_103" />&lrm;<nowiki>{{ns:103}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:103&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; || &nbsp; || align="center" | &nbsp;{{ns:103}} |- | align="center" | <font id="ns_104" />&lrm;<nowiki>{{ns:104}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:104&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; || &nbsp; || align="center" | &nbsp;{{ns:104}} |- | align="center" | <font id="ns_105" />&lrm;<nowiki>{{ns:105}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:105&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; || &nbsp; || align="center" | &nbsp;{{ns:105}} |- | align="center" | <font id="ns_106" />&lrm;<nowiki>{{ns:106}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:106&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; || &nbsp; || align="center" | &nbsp;{{ns:106}} |- | align="center" | <font id="ns_107" />&lrm;<nowiki>{{ns:107}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:107&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; || &nbsp; || align="center" | &nbsp;{{ns:107}} |- | align="center" | <font id="ns_121" />&lrm;<nowiki>{{ns:121}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:121&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; || &nbsp; || align="center" | &nbsp;{{ns:121}} |- | align="center" | <font id="ns_122" />&lrm;<nowiki>{{ns:122}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:122&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; || &nbsp; || align="center" | &nbsp;{{ns:122}} |- | align="center" | <font id="ns_127" />&lrm;<nowiki>{{ns:127}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:127&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; || &nbsp; || align="center" | &nbsp;{{ns:127}} |- | align="center" | <font id="ns_128" />&lrm;<nowiki>{{ns:128}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:128&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; || &nbsp; || align="center" | &nbsp;{{ns:128}} |- | align="center" | <font id="ns_2147483646" />&lrm;<nowiki>{{ns:2147483646}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:2147483646&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; || &nbsp; || align="center" | &nbsp;{{ns:2147483646}} |- | align="center" | <font id="ns_2147483647" />&lrm;<nowiki>{{ns:2147483647}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:2147483647&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; || &nbsp; || align="center" | &nbsp;{{ns:2147483647}} <!--- |- | align="center" | <font id="ns_2147483648" />&lrm;<nowiki>{{ns:2147483648}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=ns:2147483648&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; || &nbsp; || align="center" | &nbsp;{{ns:2147483648}} ---> |- ! colspan="3" align="center" | <font id="variables" /><span dir="ltr" >[[#top|&uarr;]] variables [[#bottom|&darr;]]</span> |- | align="center" | <font id="CURRENTDAY" />&lrm;<nowiki>{{CURRENTDAY}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=CURRENTDAY&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;{{CURRENTDAY}} |- | align="center" | <font id="CURRENTDAY2" />&lrm;<nowiki>{{CURRENTDAY2}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=CURRENTDAY2&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;{{CURRENTDAY2}} |- | align="center" | <font id="CURRENTDAYNAME" />&lrm;<nowiki>{{CURRENTDAYNAME}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=CURRENTDAYNAME&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;{{CURRENTDAYNAME}} |- | align="center" | <font id="CURRENTDOW" />&lrm;<nowiki>{{CURRENTDOW}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=CURRENTDOW&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;{{CURRENTDOW}} |- | align="center" | <font id="CURRENTMONTH" />&lrm;<nowiki>{{CURRENTMONTH}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=CURRENTMONTH&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;{{CURRENTMONTH}} |- | align="center" | <font id="CURRENTMONTHABBREV" />&lrm;<nowiki>{{CURRENTMONTHABBREV}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=CURRENTMONTHABBREV&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;{{CURRENTMONTHABBREV}} |- | align="center" | <font id="CURRENTMONTHNAME" />&lrm;<nowiki>{{CURRENTMONTHNAME}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=CURRENTMONTHNAME&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;{{CURRENTMONTHNAME}} |- | align="center" | <font id="CURRENTMONTHNAMEGEN" />&lrm;<nowiki>{{CURRENTMONTHNAMEGEN}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=CURRENTMONTHNAMEGEN&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;{{CURRENTMONTHNAMEGEN}} |- | align="center" | <font id="CURRENTTIME" />&lrm;<nowiki>{{CURRENTTIME}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=CURRENTTIME&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;{{CURRENTTIME}} |- | align="center" | <font id="CURRENTWEEK" />&lrm;<nowiki>{{CURRENTWEEK}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=CURRENTWEEK&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;{{CURRENTWEEK}} |- | align="center" | <font id="CURRENTYEAR" />&lrm;<nowiki>{{CURRENTYEAR}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=CURRENTYEAR&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;{{CURRENTYEAR}} |- | align="center" | <font id="FULLPAGENAME" />&lrm;<nowiki>{{FULLPAGENAME}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=FULLPAGENAME&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;{{FULLPAGENAME}} |- | align="center" | <font id="FULLPAGENAMEE" />&lrm;<nowiki>{{FULLPAGENAMEE}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=FULLPAGENAMEE&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;<span dir="ltr" >{{FULLPAGENAMEE}}</span> ^{<small>[[#1|1]]</small>}&lrm; |- | align="center" | <font id="NAMESPACE" />&lrm;<nowiki>{{NAMESPACE}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=NAMESPACE&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;{{NAMESPACE}} |- | align="center" | <font id="NAMESPACEE" />&lrm;<nowiki>{{NAMESPACEE}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=NAMESPACEE&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;<span dir="ltr" >{{NAMESPACEE}}</span> ^{<small>[[#1|1]]</small>}&lrm; |- | align="center" | <font id="NUMBEROFARTICLES" />&lrm;<nowiki>{{NUMBEROFARTICLES}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=NUMBEROFARTICLES&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;{{NUMBEROFARTICLES}} |- | align="center" | <font id="NUMBEROFFILES" />&lrm;<nowiki>{{NUMBEROFFILES}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=NUMBEROFFILES&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;{{NUMBEROFFILES}} |- | align="center" | <font id="PAGENAME" />&lrm;<nowiki>{{PAGENAME}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=PAGENAME&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;{{PAGENAME}} |- | align="center" | <font id="PAGENAMEE" />&lrm;<nowiki>{{PAGENAMEE}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=PAGENAMEE&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;<span dir="ltr" >{{PAGENAMEE}}</span> ^{<small>[[#1|1]]</small>}&lrm; |- | align="center" | <font id="REVISIONID" />&lrm;<nowiki>{{REVISIONID}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=REVISIONID&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;{{REVISIONID}} |- | align="center" | <font id="SCRIPTPATH" />&lrm;<nowiki>{{SCRIPTPATH}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=SCRIPTPATH&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;<span dir="ltr" >{{SCRIPTPATH}}</span> ^{<small>[[#1|1]]</small>}&lrm; |- | align="center" | <font id="SERVER" />&lrm;<nowiki>{{SERVER}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=SERVER&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;{{SERVER}} |- | align="center" | <font id="SERVERNAME" />&lrm;<nowiki>{{SERVERNAME}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=SERVERNAME&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;{{SERVERNAME}} |- | align="center" | <font id="SITENAME" />&lrm;<nowiki>{{SITENAME}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=SITENAME&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;{{SITENAME}} |- | align="center" | <font id="SUBPAGENAME" />&lrm;<nowiki>{{SUBPAGENAME}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=SUBPAGENAME&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;{{SUBPAGENAME}} |- ! colspan="3" align="center" | <font id="predefined_templates" /><span dir="ltr" >[[#top|&uarr;]] predefined templates [[#bottom|&darr;]]</span> |- | align="center" | <font id="FULLURL" />&lrm;<nowiki>{{FULLURL:}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=FULLURL%3A&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;&lrm;<nowiki>{{FULLURL:{{NAMESPACE}}:{{PAGENAME}}|action=edit}}</nowiki>&lrm; ---- &nbsp;&lrm;<nowiki>{{FULLURL:{{INT:Mainpage}}|action=history}}</nowiki> ^{[{{SERVER}}{{localurl:MediaWiki:Mainpage|action=edit}} e]}&lrm; ---- &nbsp;&lrm;<nowiki>{{FULLURL:w:en:Wikipedia:Village pump|action=render}}</nowiki>&lrm; |- | align="center" colspan="3" | {{FULLURL:{{NAMESPACE}}:{{PAGENAME}}|action=edit}} &lrm; ---- {{FULLURL:{{INT:Mainpage}}|action=history}} &lrm; ---- {{FULLURL:w:en:Wikipedia:Village pump|action=render}} &lrm; |- | align="center" | <font id="FULLURLE" />&lrm;<nowiki>{{FULLURLE:}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=FULLURLE%3A&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;&lrm;<nowiki>{{FULLURLE:{{NAMESPACE}}:{{PAGENAME}}|action=edit}}</nowiki>&lrm; ---- &nbsp;&lrm;<nowiki>{{FULLURLE:{{INT:Mainpage}}|action=history}}</nowiki> ^{[{{SERVER}}{{localurl:MediaWiki:Mainpage|action=edit}} e]}&lrm; ---- &nbsp;&lrm;<nowiki>{{FULLURLE:w:he:special:Allpages/user:א}}</nowiki> |- | align="center" colspan="3" | {{FULLURLE:{{NAMESPACE}}:{{PAGENAME}}|action=edit}} &lrm; ---- {{FULLURLE:{{INT:Mainpage}}|action=history}} &lrm; ---- {{FULLURLE:w:he:special:Allpages/user:א}} &lrm; |- | align="center" | <font id="GRAMMAR" />&lrm;<nowiki>{{GRAMMAR:}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=GRAMMAR%3A&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;&lrm;<nowiki>{{GRAMMAR:genitive|{{SITENAME}}}}</nowiki> [[project:GRAMMAR|GRAMMAR]] ^{[{{SERVER}}{{localurl:project:GRAMMAR|action=edit}} e]} [[#top|&uarr;]]&lrm; |- | align="center" colspan="3" | {{GRAMMAR:genitive|{{SITENAME}}}}{{DIRMARK}} |- | align="center" | <font id="INT" />&lrm;<nowiki>{{INT:}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=INT%3A&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;&lrm;<nowiki>{{INT:Clearyourcache}}</nowiki> ^{[{{SERVER}}{{localurl:MediaWiki:Clearyourcache|action=edit}} e]}&lrm; |- | align="center" colspan="3" | {{INT:Clearyourcache}}{{DIRMARK}} |- | align="center" | <font id="LC" />&lrm;<nowiki>{{LC:}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=LC%3A&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;&lrm;<nowiki>{{LC:{{RAW:template:alphabet upper case/ro}}}}</nowiki> ^{[{{SERVER}}{{localurl:template:alphabet upper case/ro|action=edit}} e]}&lrm; |- | align="center" colspan="3" | {{LC:{{RAW:template:alphabet upper case/ro}}}}{{DIRMARK}} |- | align="center" | <font id="LCFIRST" />&lrm;<nowiki>{{LCFIRST:}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=LCFIRST%3A&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;&lrm;<nowiki>{{LCFIRST:{{RAW:template:diacritics/ro}}}}</nowiki> ^{[{{SERVER}}{{localurl:template:diacritics/ro|action=edit}} e]}&lrm; |- | align="center" colspan="3" | {{LCFIRST:{{RAW:template:diacritics/ro}}}}{{DIRMARK}} |- | align="center" | <font id="LOCALURL" />&lrm;<nowiki>{{LOCALURL:}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=LOCALURL%3A&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;&lrm;<nowiki>{{LOCALURL:{{INT:Mainpage}}|action=history}}</nowiki> ^{[{{SERVER}}{{localurl:MediaWiki:Mainpage|action=edit}} e]}&lrm; ---- &nbsp;&lrm;<nowiki>{{LOCALURL:w:en:Wikipedia:Village pump|action=render}}</nowiki>&lrm; |- | align="center" colspan="3" | &lrm; {{LOCALURL:{{INT:Mainpage}}|action=history}} &lrm; ---- &lrm; {{LOCALURL:w:en:Wikipedia:Village pump|action=render}} &lrm; |- | align="center" | <font id="LOCALURLE" />&lrm;<nowiki>{{LOCALURLE:}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=LOCALURLE%3A&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;&lrm;<nowiki>{{LOCALURLE:{{INT:Mainpage}}|action=history}}</nowiki> ^{[{{SERVER}}{{localurl:MediaWiki:Mainpage|action=edit}} e]}&lrm; ---- &nbsp;&lrm;<nowiki>{{LOCALURLE:w:he:special:Allpages/user:א}}</nowiki> |- | align="center" colspan="3" | &lrm; {{LOCALURLE:{{INT:Mainpage}}|action=history}} &lrm; ---- &lrm; {{LOCALURLE:w:he:special:Allpages/user:א}} &lrm; |- | align="center" | <font id="MSG" />&lrm;<nowiki>{{MSG:}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=MSG%3A&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;&lrm;<nowiki>{{MSG:MediaWiki:Rclinks}}</nowiki> ^{[{{SERVER}}{{localurl:MediaWiki:Rclinks|action=edit}} e]}&lrm; ---- &nbsp;&lrm;<nowiki>{{MSG:MediaWiki:Showhideminor}}</nowiki> ^{[{{SERVER}}{{localurl:MediaWiki:Showhideminor|action=edit}} e]}&lrm; |- | align="center" colspan="3" | {{MSG:MediaWiki:Rclinks}}{{DIRMARK}} ---- {{MSG:MediaWiki:Showhideminor}}{{DIRMARK}} |- | align="center" | <font id="MSGNW" />&lrm;<nowiki>{{MSGNW:}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=MSGNW%3A&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;&lrm;<nowiki>{{MSGNW:MediaWiki:Sidebar}}</nowiki> ^{[{{SERVER}}{{localurl:MediaWiki:Sidebar|action=edit}} e]}&lrm; |- | align="left" colspan="3" | {{MSGNW:MediaWiki:Sidebar}}{{DIRMARK}} |- | align="center" | <font id="NS" />&lrm;<nowiki>{{NS:}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=NS%3A&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;&lrm;[[#common namespaces|common]]&nbsp;[[#reserved_namespaces|reserved]]&nbsp;[[#custom namespaces|custom]]&nbsp;'''namespaces'''&lrm; |- | align="center" | <font id="PLURAL" />&lrm;<nowiki>{{PLURAL:}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=PLURAL%3A&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;&lrm;<nowiki>{{PLURAL:1|form 1|form 2|form 3|form 4}}</nowiki> [[project:PLURAL|PLURAL]] ^{[{{SERVER}}{{localurl:project:PLURAL|action=edit}} e]} [[#top|&uarr;]]&lrm; ----- &nbsp;&lrm;<nowiki>{{PLURAL:2|form 1|form 2|form 3|form 4}}</nowiki>&lrm; ----- &nbsp;&lrm;<nowiki>{{PLURAL:3|form 1|form 2|form 3|form 4}}</nowiki>&lrm; ----- &nbsp;&lrm;<nowiki>{{PLURAL:4|form 1|form 2|form 3|form 4}}</nowiki>&lrm; |- | align="center" colspan="3" | {{PLURAL:1|form 1|form 2|form 3|form 4}}{{DIRMARK}} ---- {{PLURAL:2|form 1|form 2|form 3|form 4}}{{DIRMARK}} ---- {{PLURAL:3|form 1|form 2|form 3|form 4}}{{DIRMARK}} ---- {{PLURAL:4|form 1|form 2|form 3|form 4}}{{DIRMARK}} |- | align="center" | <font id="RAW" />&lrm;<nowiki>{{RAW:}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=RAW%3A&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;&lrm;<nowiki>{{RAW:project:Welcome!}}</nowiki> ^{[{{SERVER}}{{localurl:project:Welcome!|action=edit}} e]}&lrm; |- | align="center" colspan="3" | {{RAW:project:Welcome!}}{{DIRMARK}} |- | align="center" | <font id="SUBST" />&lrm;<nowiki>{{SUBST:}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=SUBST%3A&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;&lrm;<nowiki>{{SUBST:CURRENTYEAR}}</nowiki>&lrm; |- | align="center" colspan="3" | 2006{{DIRMARK}} |- | align="center" | <font id="UC" />&lrm;<nowiki>{{UC:}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=UC%3A&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;&lrm;<nowiki>{{UC:{{RAW:template:alphabet lower case/ro}}}}</nowiki> ^{[{{SERVER}}{{localurl:template:alphabet lower case/ro|action=edit}} e]}&lrm; |- | align="center" colspan="3" | {{UC:{{RAW:template:alphabet lower case/ro}}}} |- | align="center" | <font id="UCFIRST" />&lrm;<nowiki>{{UCFIRST:}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=UCFIRST%3A&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;&lrm;<nowiki>{{UCFIRST:áéíóúýö}}</nowiki>&lrm; |- | align="center" colspan="3" | {{UCFIRST:áéíóúýö}}{{DIRMARK}} |- | align="center" | <font id="inclusion" />&lrm;<nowiki>{{foo}}</nowiki> ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&short_desc_type=allwordssubstr&short_desc=&long_desc_type=anywordssubstr&long_desc=inclusion+transclusion&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;&lrm;<nowiki>{{Special:Newpages/10}}</nowiki>&lrm; ---- &nbsp;&lrm;<nowiki>{{special:Statistics}}</nowiki>&lrm; ---- &nbsp;&lrm;<nowiki>{{special:Version}}</nowiki>&lrm; |- | align="left" colspan="3" | {{Special:Newpages/10}}{{DIRMARK}} ---- {{special:Statistics}}{{DIRMARK}} ---- {{special:Version}}{{DIRMARK}} |- ! colspan="3" align="center" | <font id="miscelaneous" /><span dir="ltr" >[[#top|&uarr;]] miscelaneous [[#bottom|&darr;]]</span> |- | align="center" | <font id="linktrail" />&lrm;[[MediaWiki:Linktrail]] [[MediaWiki talk:Linktrail|T]] ^{<span class="plainlinks">[http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=Linktrail&order=Bug+Number MediaZilla]</span>}&lrm; | align="center" colspan="2" | &nbsp;&lrm;<nowiki>{{int:Linktrail}}</nowiki> ^{[{{SERVER}}{{localurl:MediaWiki:Linktrail|action=edit}} e]}&lrm; ---- &nbsp;&lrm;<nowiki>[[{{INT:Mainpage}}]]{{RAW:template:alphabet upper case/ro}}</nowiki> ^{[{{SERVER}}{{localurl:template:alphabet upper case/ro|action=edit}} e]}&lrm; ---- &nbsp;&lrm;<nowiki>[[{{INT:Mainpage}}]]{{RAW:template:alphabet lower case/ro}}</nowiki> ^{[{{SERVER}}{{localurl:template:alphabet lower case/ro|action=edit}} e]}&lrm; ---- &nbsp;&lrm;<nowiki>[[{{INT:Mainpage}}]]{{RAW:template:diacritics/ro}}</nowiki> ^{[{{SERVER}}{{localurl:template:diacritics/ro|action=edit}} e]}&lrm; ---- &nbsp;&lrm;<nowiki>[[{{INT:Mainpage}}]]{{RAW:template:special characters/ro}}</nowiki> ^{[{{SERVER}}{{localurl:template:special characters/ro|action=edit}} e]}&lrm; ---- &nbsp;&lrm;<nowiki>[[{{INT:Mainpage}}]]{{RAW:template:numbers/ro}}</nowiki> ^{[{{SERVER}}{{localurl:template:numbers/ro|action=edit}} e]}&lrm; |- | align="center" colspan="3" | &lrm; {{int:Linktrail}} &lrm; ---- [[{{INT:Mainpage}}]]{{template:alphabet upper case/ro}}{{DIRMARK}} ---- [[{{INT:Mainpage}}]]{{template:alphabet lower case/ro}}{{DIRMARK}} ---- [[{{INT:Mainpage}}]]{{template:special characters/ro}}{{DIRMARK}} ---- [[{{INT:Mainpage}}]]{{template:diacritics/ro}}{{DIRMARK}} ---- [[{{INT:Mainpage}}]]{{template:numbers/ro}}{{DIRMARK}} |- | colspan="3" align="center" | <font id="1" /><span dir="ltr" >^{<small>[[#1|1]]</small>} this documentation displays this value [[w:en:LTR|LTR]] (left to right)</span> |- | colspan="3" align="center" | <font id="index" /><span dir="ltr" >[[#top|&uarr;]]&nbsp;<nowiki>|</nowiki>&nbsp;[[#common namespaces|common]]&nbsp;[[#reserved_namespaces|reserved]]&nbsp;[[#custom namespaces|custom]]&nbsp;'''namespaces''' <nowiki>|</nowiki>&nbsp;[[#variables|variables]] <nowiki>|</nowiki>&nbsp;[[#predefined templates|predefined templates]] <nowiki>|</nowiki>&nbsp;[[#miscelaneous|miscelaneous]] <nowiki>|</nowiki>&nbsp;[[#bottom|&darr;]]</span> |}<font id="bottom" /> 1923 edit=sysop:move=sysop 4604 2006-01-15T09:05:52Z Gangleri 9 please protect this page against moves and edits - please read [[commons:Template talk:DIRMARK]] - [[user:Gangleri|]] &lrm; 1936 4649 2006-02-05T14:50:19Z Gangleri 9 <font id="top" /><span dir="ltr" ><span class="plainlinks">[[commons:template:bugzilla/04547/interwiki|c:]] [[<!-- b: -->template:bugzilla/04547/interwiki|b:]] [[m:template:bugzilla/04547/interwiki|m:]] [[n:template:bugzilla/04547/interwiki|n:]] [[q:template:bugzilla/04547/interwiki|q:]] [[s:template:bugzilla/04547/interwiki|s:]] [[w:template:bugzilla/04547/interwiki|w:]] [[wikt:template:bugzilla/04547/interwiki|wikt:]] / [[:de:template:bugzilla/04547/interwiki|de:]] [[:en:template:bugzilla/04547/interwiki|en:]] [[:he:template:bugzilla/04547/interwiki|he:]] [[:ro:template:bugzilla/04547/interwiki|ro:]] [[:yi:template:bugzilla/04547/interwiki|yi:]] / [[sep11:template:bugzilla/04547/interwiki|sep11:]] / [[wikispecies:template:bugzilla/04547/interwiki|wikispecies:]] [[species:template:bugzilla/04547/interwiki|species:]] /</span></span> [{{SERVER}}{{localurl:{{NAMESPACE}}:{{PAGENAME}}|action=purge}} ↺] [{{SERVER}}{{localurl:{{NAMESPACE}}:{{PAGENAME}}|oldid={{REVISIONID}}}} rev-ID : {{REVISIONID}}] [{{SERVER}}{{localurl:{{NAMESPACE}}:{{PAGENAME}}|action=edit&section=0}} 0] <div dir="ltr" > __TOC__ [[special:SiteMatrix]] [http://meta.wikimedia.org/wiki/Interwiki_map '''meta:'''Interwiki map] ([[meta:Interwiki map|meta:]] [[m:Interwiki map|m:]])<br /> [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/ '''CVS''']: [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/maintenance/ /maintenance/], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/maintenance/wikipedia-interwiki.sql?view=markup wikipedia-interwiki], [http://cvs.sourceforge.net/viewcvs.py/wikipedia/phase3/maintenance/wiktionary-interwiki.sql?view=markup wiktionary-interwiki] == [[bugzilla:]] == &rarr; [http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&product=Wikimedia&component=Interwiki+links&order=Bug+Number '''search MediaZilla''' product=Wikimedia&component=Interwiki+links]<br /> <br /> &rarr; [[bugzilla:00954]] (new) &ndash; "''w: in en.wikipedia not really "superfluous" for self & broken links''"<br /> &rarr;&rarr; duplicates: [[bugzilla:04864|04864]]<br /> &rarr; [[bugzilla:00955]] (wontfix) &ndash; "''b: doesn't work from wikibooks''"<br /> &rarr; [[bugzilla:02738]] (new) &ndash; "''Links between languages and projects at Wikisource''"<br /> &rarr; [[bugzilla:04558]] (new) &ndash; "''Some InterWiki prefixes render to invalid links at <nowiki>[[species:]]</nowiki>''"<br /> &rarr; &rarr; [http://species.wikipedia.org/wiki/User:Gangleri/tests wikispecies:user:Gangleri/tests] ([[wikispecies:user:Gangleri/tests|wikispecies:]] [[species:user:Gangleri/tests|species:]])<br /> &rarr; &rarr; [http://sep11.wikipedia.org/wiki/User:Gangleri/tests sep11:User:Gangleri/tests] ([[sep11:User:Gangleri/tests|sep11:]])<br /> &rarr; [[bugzilla:04676]] (new) &ndash; "''Interwiki prefix c: could be used as a shortcut for commons:''"<br /> &rarr; [[bugzilla:04812]] (new) &ndash; "''s: should be a valid interwiki prefix at all Wikimedia Foundation projects (including all Wikisource projects)''"<br /> === fixed / worksforme / invalid === &rarr; [[bugzilla:00065]] (fixed) &ndash; "''Links mixing latin1 literal characters and entities produce bad UTF-8''"<br /> &rarr;&rarr; duplicates: [[bugzilla:00067|00067]], [[bugzilla:00066|00066]], [[bugzilla:00555|00555]], [[bugzilla:00909|00909]], [[bugzilla:01554|01554]], [[bugzilla:01591|01591]], [[bugzilla:01597|01597]]<br /> &rarr; [[bugzilla:00938]] (fixed) &ndash; "''links to [[en:user:foo]] in en.wikibooks shown as broken links''"<br /> &rarr; [[bugzilla:00953]] (invalid) &ndash; "''From wikipedias, w: always means English wikipedia, but b: means wikibooks of same language''"<br /> &rarr;&rarr; duplicates: [[bugzilla:03861|03861]]<br /> &rarr; [[bugzilla:00971]] (invalid) &ndash; "''w: from de.wikibooks doesn't lead to "central place" but to de:wikipedia''"<br /> &rarr; [[bugzilla:02303]] (worksforme) &ndash; "''interwiki links to wikimedia foundation wiki's fail if they contain UTF-8 characters etc.''"<br /> &rarr; [[bugzilla:02342]] (worksforme) &ndash; "''w:he:(aleph) is a valid interwiki link at en: but not at other wiki's''"<br /> &rarr; [[bugzilla:02372]] (fixed) &ndash; "''<nowiki>[[interwiki_foo:]]</nowiki> will generate wrong code and render incorrect (regression)''"<br /> &rarr; [[bugzilla:04322]] (invalid) &ndash; "''Provide interwiki link to <nowiki>http://wikisource.org/</nowiki>''"<br /> === strategic requests === &rarr; [[bugzilla:00850]] (reopened) &ndash; "''Circular redirects not caught between wikis''"<br /> &rarr;&rarr; [[bugzilla:02701]] (fixed '''?''' FIXED / WONTFIXED or INVALID) &ndash; "''Interwiki redirects redirect to local page with interwiki title''"<br /> &rarr; [[bugzilla:02718]] &ndash; "''Expand localurl to include InterWiki prefixes and to support the parameter part''"<br /> &rarr; [[bugzilla:03745]] (assigned) &ndash; "''Create <nowiki>[[Special:InterwikiMap]]</nowiki>''"<br /> &rarr; [[bugzilla:04285]] (new) &ndash; "''Provide accessibility of Wikipedia's sister projects trough wikipedia: interwiki prefix''"<br /> &rarr;&rarr; [http://kb.mozillazine.org/User:Gangleri/tests/bugzilla/04285 MozillaZineKB:user:Gangleri/tests/bugzilla/04285] ([[MozillaZineKB:user:Gangleri/tests/bugzilla/04285|MozillaZineKB:]])<br /> &rarr;&rarr; [http://commons.wikimedia.org/wiki/User:Gangleri/tests/bugzilla/00850/note_c8 '''commons:'''user:Gangleri/tests/bugzilla/00850/note c8] ([[commons:user:Gangleri/tests/bugzilla/00850/note c8|commons:]] [[c:user:Gangleri/tests/bugzilla/00850/note c8|c:]])<br /> &rarr; '''[[bugzilla:04547]]''' (new) &ndash; "'''''Enable template inclusion from Commons (transclusion => interwiki templates, etc.)'''''"<br /> === other searches === &rarr; [http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=self+referencing&order=Bug+Number '''search MediaZilla''' long_desc=self+referencing]<br /> <br /> &rarr; [[bugzilla:04709#c3]] (wontfix) &ndash; "''Links to redirects in different colour''"<br /> <br /> &rarr; [http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=interwiki+table&order=Bug+Number '''search MediaZilla''' long_desc=interwiki+table]<br /> <br /> &rarr; [http://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?query_format=advanced&long_desc_type=allwordssubstr&long_desc=anchor&order=Bug+Number '''search MediaZilla''' long_desc=anchor]<br /> == tests == <pre> * '''wikipedia:''' [[wikipedia:template:bugzilla/04547/interwiki]] &nbsp; ^{<small>[[#1|1]]</small>} ^{<small>[[#2|2]]</small>} ** [[w:template:bugzilla/04547/interwiki]] * '''commons:''' [[commons:template:bugzilla/04547/interwiki]] &nbsp; ^{<small>[[#1|1]]</small>} ** [[c:template:bugzilla/04547/interwiki]] * '''meta:''' [[meta:template:bugzilla/04547/interwiki]] &nbsp; ^{<small>[[#1|1]]</small>} ** [[m:template:bugzilla/04547/interwiki]] * '''wikibooks:''' [[wikibooks:template:bugzilla/04547/interwiki]] &nbsp; ^{<small>[[#1|1]]</small>} ^{<small>[[#2|2]]</small>} ** [[b:template:bugzilla/04547/interwiki]] * '''wikinews:''' [[wikinews:template:bugzilla/04547/interwiki]] &nbsp; ^{<small>[[#1|1]]</small>} ^{<small>[[#2|2]]</small>} ** [[n:template:bugzilla/04547/interwiki]] * '''wikiquote:''' [[wikiquote:template:bugzilla/04547/interwiki]] &nbsp; ^{<small>[[#1|1]]</small>} ^{<small>[[#2|2]]</small>} ** [[q:template:bugzilla/04547/interwiki]] * '''wikispecies:''' [[wikispecies:template:bugzilla/04547/interwiki]] &nbsp; ^{<small>[[#1|1]]</small>} ^{<small>[[#2|2]]</small>} ** [[species:template:bugzilla/04547/interwiki]] * '''wikisource:''' [[wikisource:template:bugzilla/04547/interwiki]] &nbsp; ^{<small>[[#1|1]]</small>} ^{<small>[[#2|2]]</small>} ** [[s:template:bugzilla/04547/interwiki]] ** [[oldwikisource:template:bugzilla/04547/interwiki]] * '''wiktionary:''' [[wiktionary:template:bugzilla/04547/interwiki]] &nbsp; ^{<small>[[#1|1]]</small>} ^{<small>[[#2|2]]</small>} ** [[wikt:template:bugzilla/04547/interwiki]] </pre> generates: * '''wikipedia:''' [[wikipedia:template:bugzilla/04547/interwiki]] &nbsp; ^{<small>[[#1|1]]</small>} ^{<small>[[#2|2]]</small>} ** [[w:template:bugzilla/04547/interwiki]] * '''commons:''' [[commons:template:bugzilla/04547/interwiki]] &nbsp; ^{<small>[[#1|1]]</small>} ** [[c:template:bugzilla/04547/interwiki]] * '''meta:''' [[meta:template:bugzilla/04547/interwiki]] &nbsp; ^{<small>[[#1|1]]</small>} ** [[m:template:bugzilla/04547/interwiki]] * '''wikibooks:''' [[wikibooks:template:bugzilla/04547/interwiki]] &nbsp; ^{<small>[[#1|1]]</small>} ^{<small>[[#2|2]]</small>} ** [[b:template:bugzilla/04547/interwiki]] * '''wikinews:''' [[wikinews:template:bugzilla/04547/interwiki]] &nbsp; ^{<small>[[#1|1]]</small>} ^{<small>[[#2|2]]</small>} ** [[n:template:bugzilla/04547/interwiki]] * '''wikiquote:''' [[wikiquote:template:bugzilla/04547/interwiki]] &nbsp; ^{<small>[[#1|1]]</small>} ^{<small>[[#2|2]]</small>} ** [[q:template:bugzilla/04547/interwiki]] * '''wikispecies:''' [[wikispecies:template:bugzilla/04547/interwiki]] &nbsp; ^{<small>[[#1|1]]</small>} ^{<small>[[#2|2]]</small>} ** [[species:template:bugzilla/04547/interwiki]] * '''wikisource:''' [[wikisource:template:bugzilla/04547/interwiki]] &nbsp; ^{<small>[[#1|1]]</small>} ^{<small>[[#2|2]]</small>} ** [[s:template:bugzilla/04547/interwiki]] ** [[oldwikisource:template:bugzilla/04547/interwiki]] * '''wiktionary:''' [[wiktionary:template:bugzilla/04547/interwiki]] &nbsp; ^{<small>[[#1|1]]</small>} ^{<small>[[#2|2]]</small>} ** [[wikt:template:bugzilla/04547/interwiki]] === notes === <font id="1" />^{<small>[[#1|1]]</small>} &nbsp;<!-- Firefox bug -->&nbsp; this interwiki prefix conflicts at some projects with <nowiki>{{ns:project}}</nowiki> <br /> <font id="2" />^{<small>[[#2|2]]</small>} &nbsp;<!-- Firefox bug -->&nbsp; if this interwiki prefix does not conflict it defaults to the English project : [[Utilizator:Gangleri|Gangleri]] [[wikipedia:ro:Utilizator:Gangleri|Gangleri]] | [http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C5%A3ie_Utilizator:Gangleri&action=history Th] | [[w:ro:Discuţie_Utilizator:Gangleri|T]] 4 February 2006 19:54 (UTC) </div> 1937 4664 2006-02-23T10:07:07Z Gangleri 9 w:Wikipedia:Babel| {| style="float: right; margin-left: 1em; margin-bottom: 0.5em; width: 252px; border: #99B3FF solid 1px; clear: right" |- | style="text-align: center" | '''[[w:Wikipedia:Babel|Wikipedia:Babel]]''' |- 1938 4643 2006-02-05T12:58:27Z Gangleri 9 from [[w:template:Babel sfârşit]] | style="text-align: center" | [[:Categorie:Wikipedişti|Caută utilizatori<br>după diverse criterii]] |} 1939 4644 2006-02-05T12:58:33Z Gangleri 9 from [[w:ro:template:Babel-8]] {{Babel început}} | {{Utilizator {{{1}}}}} |- | {{Utilizator {{{2}}}}} |- | {{Utilizator {{{3}}}}} |- | {{Utilizator {{{4}}}}} |- | {{Utilizator {{{5}}}}} |- | {{Utilizator {{{6}}}}} |- | {{Utilizator {{{7}}}}} |- | {{Utilizator {{{8}}}}} |- {{Babel sfârşit}} <noinclude>[[Categorie:Formate Babel]]</noinclude> 1940 4793 2006-06-13T12:59:25Z Jokes Free4Me 172 corectat amplasarea comentariului Acesta este un '''exemplu de partidă de [[w:Şah (joc)|şah]]''', scrisă în notaţie algebrică şi însoţită de comentarii. ==Mutările 1-5== {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd|bd|qd|kd|bd|nd|rd|= 7 |pd|pd|pd|pd|pd|pd|pd|pd|= 6 | | | | | | | | |= 5 | | | | | | | | |= 4 | | | | |pl| | | |= 3 | | | | | | | | |= 2 |pl|pl|pl|pl| |pl|pl|pl|= 1 |rl|nl|bl|ql|kl|bl|nl|rl|= a b c d e f g h | După 1. e4. }} '''1. e4''' Albul are prima mutare, şi deci o iniţiativă însemnată. Albul câştigă cu 10% mai multe partide decât negrul pur şi simplu datorită acestei iniţiative. E important să nu se irosească acest avantaj al începerii printr-o mutare fără valoare. Albul alege o mutare excelentă, des întâlnită la toate nivelurile. Mutarea are mai multe avantaje. Iată doar câteva dintre acestea: #Ocupă teritoriu în centrul tablei. Jucătorul care controlează centrul cu [[w:Pion (şah)|pionii]] săi are mai multe şanse să-şi plaseze piesele pe câmpuri bune. #Deschide o diagonală pentru [[w:Nebun (şah)|nebunul]] de alb, prin care acesta să poată ieşi la atac. #Deschide o diagonală pentru [[w:Regină (şah)|regină]], prin care aceasta să poată ieşi la atac. <br style="clear:both" /> {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd|bd|qd|kd|bd|nd|rd|= 7 |pd|pd|pd|pd| |pd|pd|pd|= 6 | | | | | | | | |= 5 | | | | |pd| | | |= 4 | | | | |pl| | | |= 3 | | | | | | | | |= 2 |pl|pl|pl|pl| |pl|pl|pl|= 1 |rl|nl|bl|ql|kl|bl|nl|rl|= a b c d e f g h | După 1... e5. }} '''1... e5''' Această mutare este bună pentru negru din aceleaşi motive ca cele de mai sus. E de observat că cei doi pioni nu se ameninţă unul pe celălalt, pentru că pionii capturează piese numai pe diagonală, ci doar se blochează reciproc. Pentru ca unul din ei să poată înainta, celălalt trebuie să plece de acolo (luând o piesă adversă) sau să fie capturat. <br style="clear:both" /> {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd|bd|qd|kd|bd|nd|rd|= 7 |pd|pd|pd|pd| |pd|pd|pd|= 6 | | | | | | | | |= 5 | | | | |pd| | | |= 4 | | | | |pl| | | |= 3 | | | | | |nl| | |= 2 |pl|pl|pl|pl| |pl|pl|pl|= 1 |rl|nl|bl|ql|kl|bl| |rl|= a b c d e f g h | 2. Cf3 }} '''2. Cf3''' Albul face încă o mutare bună: îşi întăreşte forţele aducând un [[w:Cal (şah)|cal]] într-o poziţie de atac. Pionul negrului de pe e5 este acum ameninţat. Albul ar fi putut să scoată şi regina, dar o asemenea mutare ar fi periculoasă. Regina este prea valoroasă ca să fie schimbată pe altă piesă, din care cauză ea nu poate să facă mare lucru singură, decât dacă adversarul îşi lasă piesele neprotejate. Este mai bine pentru jucător să aştepte să intre alte piese în joc înainte să-şi pună regina în acţiune. Şi nebunul de alb ar fi putut fi mutat. Nu ar fi fost o idee rea, însă deocamdată nu e clar care destinaţie este mai potrivită pentru nebun - c4, b5, sau poate chiar în spatele propriilor pioni. Pe de altă parte, calul se duce oricum la f3, de obicei, fiindcă celelalte câmpuri la care poate muta sunt mai slabe. Pe h3, calul nu ar ataca centrul, iar la e2 ar bloca pe moment regina şi nebunul. <br style="clear:both" /> {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd|bd|qd|kd|bd|nd|rd|= 7 |pd|pd|pd|pd| | |pd|pd|= 6 | | | | | |pd| | |= 5 | | | | |pd| | | |= 4 | | | | |pl| | | |= 3 | | | | | |nl| | |= 2 |pl|pl|pl|pl| |pl|pl|pl|= 1 |rl|nl|bl|ql|kl|bl| |rl|= a b c d e f g h | 2... f6 }} '''2... f6?''' Negrul face o mutare foarte slabă, alegând calea primejdioasă a [[w:Apărarea Damiano|apărării Damiano]]. Pionul de la e5 trebuia apărat, dar 2...Cc6 sau 2...d6 ([[w:Apărarea Philidor|apărarea Philidor]]) ar fi fost mult mai bune. Negrul putea de asemenea să contraatace cu 2...Cf6 ([[w:Apărarea Petrov|apărarea Petrov]]), ameninţând pionul de pe e4 al albului. Dacă ar fi fost mai îndrăzneţ, negrul ar fi putut să se aventureze în [[w:Gambitul leton|gambitul leton]] cu 2...f5, sau în [[w:Gambitul elefantului|gambitul elefantului]] cu 2...d5. În orice caz, o mutare a unuia dintre cai ar fi păstrat echilibrul jocului. Mutarea 2...f6 pare să apere pionul de pe e5, ameninţat de cal, dar aceasta este doar o iluzie, după cum va demonstra acest joc. Negrul şi-a slăbit partea regelui, făcând posibile atacurile asupra câmpului f7, care nu este protejat decât de însuşi [[w:Rege (şah)|regele]]. <br style="clear:both" /> {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd|bd|qd|kd|bd|nd|rd|= 7 |pd|pd|pd|pd| | |pd|pd|= 6 | | | | | |pd| | |= 5 | | | | |nl| | | |= 4 | | | | |pl| | | |= 3 | | | | | | | | |= 2 |pl|pl|pl|pl| |pl|pl|pl|= 1 |rl|nl|bl|ql|kl|bl| |rl|= a b c d e f g h | 3. Cxe5! }} '''3. Cxe5!''' Albul atacă imediat, ''sacrificându-şi'' calul pentru doi pioni, căci în general calul este considerat echivalentul a trei pioni. Chiar dacă albul nu poate face calcule îndeajuns de adânci ca să ştie exact ce foloase va trage de pe urma acestui sacrificiu, consideră că atacul va fi suficient de puternic pentru a compensa pierderea calului. Dacă albul nu ar fi avut încredere în acest sacrificiu, ar fi putut muta şi 3.d4 (ocupând centrul) sau 3.Nc4 (ameninţând zona negrului slăbită de mutarea precedentă); ambele sunt mutări puternice. <br style="clear:both" /> {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd|bd|qd|kd|bd|nd|rd|= 7 |pd|pd|pd|pd| | |pd|pd|= 6 | | | | | | | | |= 5 | | | | |pd| | | |= 4 | | | | |pl| | | |= 3 | | | | | | | | |= 2 |pl|pl|pl|pl| |pl|pl|pl|= 1 |rl|nl|bl|ql|kl|bl| |rl|= a b c d e f g h | 3... fxe5 }} '''3... fxe5''' Negrul face singura mutare consistentă cu 2...f6, dar aceasta nu este cea mai bună. <br style="clear:both" /> {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd|bd|qd|kd|bd|nd|rd|= 7 |pd|pd|pd|pd| | |pd|pd|= 6 | | | | | | | | |= 5 | | | | |pd| | |ql|= 4 | | | | |pl| | | |= 3 | | | | | | | | |= 2 |pl|pl|pl|pl| |pl|pl|pl|= 1 |rl|nl|bl| |kl|bl| |rl|= a b c d e f g h | 4. Dh5+ }} '''4. Dh5+''' Primul [[Şah/Şah|şah]] al jocului! Există trei feluri în care se poate răspunde la şah: #Capturarea piesei care dă şah. Aici acest lucru este imposibil, pentru că nici una din piesele negrului nu ameninţă câmpul h5. #Mutarea unei piese între rege şi piesa care dă şah. Negrul ar putea muta 4...g6, dar aşa ar pierde un turn după 5.Dxe5+ şi 6.Dxh8. #Mutarea regelui. Regele nu poate muta la f7, pentru că ar rămâne în şah, deci e7 este singurul câmp unde se poate duce regele. În mod normal, nu este o idee foarte bună să scoţi dama în joc atât de devreme, dar în cazul de faţă această mutare nu este o idee rea, dată fiind poziţia descoperită a negrului. <br style="clear:both" /> {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd|bd|qd| |bd|nd|rd|= 7 |pd|pd|pd|pd|kd| |pd|pd|= 6 | | | | | | | | |= 5 | | | | |pd| | |ql|= 4 | | | | |pl| | | |= 3 | | | | | | | | |= 2 |pl|pl|pl|pl| |pl|pl|pl|= 1 |rl|nl|bl| |kl|bl| |rl|= a b c d e f g h | 4... Re7 }} '''4... Re7''' Această mutare lasă negrul într-o poziţie periculoasă, dat fiind că regele său este atât de expus. Pe deasupra, [[w:Turn (şah)|turnurile]], nebunii şi regina negrului sunt în continuare blocaţi şi nu au cum să mute pentru a intra în joc. Poziţia negrului nu este deloc mai dezvoltată decât la începutul partidei. <br style="clear:both" /> {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd|bd|qd| |bd|nd|rd|= 7 |pd|pd|pd|pd|kd|xx|pd|pd|= 6 | | | | | | | | |= 5 | | | | |ql| | | |= 4 | | | | |pl| | | |= 3 | | | | | | | | |= 2 |pl|pl|pl|pl| |pl|pl|pl|= 1 |rl|nl|bl| |kl|bl| |rl|= a b c d e f g h | 5. Dxe5+ }} '''5. Dxe5+''' Încă un şah. Negrul are acum o singură mutare regulamentară. Nu poate să mute nici o piesă între rege şi regina albă, nici nu poate să captureze regina, aşa că singura soluţie este mutarea regelui. Un singur câmp de lângă rege nu este ameninţat de regina albă: f7 (marcat cu un X pe diagramă). <br style="clear:both" /> {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd|bd|qd| |bd|nd|rd|= 7 |pd|pd|pd|pd| |kd|pd|pd|= 6 | | | | | | | | |= 5 | | | | |ql| | | |= 4 | | | | |pl| | | |= 3 | | | | | | | | |= 2 |pl|pl|pl|pl| |pl|pl|pl|= 1 |rl|nl|bl| |kl|bl| |rl|= a b c d e f g h | 5... Rf7 }} '''5... Rf7''' Regina este o piesă puternică şi poate pune cu uşurinţă adversarul în pericol. În schimb, dat fiind că este mult prea valoroasă pentru a fi schimbată pe altă piesă, nu poate să captureze decât piese neapărate. În acest moment, toate piesele negrului sunt apărate, aşa că regina a făcut cam tot ce putea să facă singură. E timpul ca albul să aducă întăriri. <br style="clear:both" /> ==Mutările 6-10== {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd|bd|qd| |bd|nd|rd|= 7 |pd|pd|pd|pd| |kd|pd|pd|= 6 | | | | | | | | |= 5 | | | | |ql| | | |= 4 | | |bl| |pl| | | |= 3 | | | | | | | | |= 2 |pl|pl|pl|pl| |pl|pl|pl|= 1 |rl|nl|bl| |kl| | |rl|= a b c d e f g h | 6. Nc4+ }} '''6. Nc4+''' O mutare excelentă, care menţine presiunea asupra negrului. Albul îşi dezvoltă o piesă şi în acelaşi timp dă şah, nelăsând negrul să-şi consolideze poziţia. Dacă albul ar fi jucat 6.Cc3, avantajul obţinut până acum s-ar fi risipit imediat. Negrul ar fi putut răspunde 6...Ne7, făcându-i regelui un loc de retragere la f8. Dacă negrul reuşeşte să-şi pună regele la adăpost, ar începe să aibă şanse de victorie. Albul şi-a sacrificat calul pe doi pioni, din care cauză este în dezavantaj din punct de vedere material. <br style="clear:both" /> {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd|bd|qd| |bd|nd|rd|= 7 |pd|pd|pd| | |kd|pd|pd|= 6 | | | | | | | | |= 5 | | | |pd|ql| | | |= 4 | | |bl| |pl| | | |= 3 | | | | | | | | |= 2 |pl|pl|pl|pl| |pl|pl|pl|= 1 |rl|nl|bl| |kl| | |rl|= a b c d e f g h | 6... d5 }} '''6... d5''' <br style="clear:both" /> {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd|bd|qd| |bd|nd|rd|= 7 |pd|pd|pd| | |kd|pd|pd|= 6 | | | | | | | | |= 5 | | | |bl|ql| | | |= 4 | | | | |pl| | | |= 3 | | | | | | | | |= 2 |pl|pl|pl|pl| |pl|pl|pl|= 1 |rl|nl|bl| |kl| | |rl|= a b c d e f g h | 7. Nxd5+ }} '''7. Nxd5+''' <br style="clear:both" /> {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd|bd|qd| |bd|nd|rd|= 7 |pd|pd|pd| | | |pd|pd|= 6 | | | | | | |kd| |= 5 | | | |bl|ql| | | |= 4 | | | | |pl| | | |= 3 | | | | | | | | |= 2 |pl|pl|pl|pl| |pl|pl|pl|= 1 |rl|nl|bl| |kl| | |rl|= a b c d e f g h | 7... Rg6 }} '''7... Rg6''' Singura mutare pe care negrul o are la dispoziţie, cu excepţia pierderii damei pentru un nebun, sau a cedării gratuite şi inutile a nebunului de la c8. <br style="clear:both" /> {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd|bd|qd| |bd|nd|rd|= 7 |pd|pd|pd| | | |pd|pd|= 6 | | | | | | |kd| |= 5 | | | |bl|ql| | | |= 4 | | | | |pl| | |pl|= 3 | | | | | | | | |= 2 |pl|pl|pl|pl| |pl|pl| |= 1 |rl|nl|bl| |kl| | |rl|= a b c d e f g h | 8. h4 }} '''8. h4''' <br style="clear:both" /> {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd|bd|qd| |bd|nd|rd|= 7 |pd|pd|pd| | | |pd| |= 6 | | | | | | |kd| |= 5 | | | |bl|ql| | |pd|= 4 | | | | |pl| | |pl|= 3 | | | | | | | | |= 2 |pl|pl|pl|pl| |pl|pl| |= 1 |rl|nl|bl| |kl| | |rl|= a b c d e f g h | 8... h5 }} '''8... h5''' <br style="clear:both" /> {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd|bd|qd| |bd|nd|rd|= 7 |pd|bl|pd| | | |pd| |= 6 | | | | | | |kd| |= 5 | | | | |ql| | |pd|= 4 | | | | |pl| | |pl|= 3 | | | | | | | | |= 2 |pl|pl|pl|pl| |pl|pl| |= 1 |rl|nl|bl| |kl| | |rl|= a b c d e f g h | 9. Nxb7 }} '''9. Nxb7''' <br style="clear:both" /> {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd| |qd| |bd|nd|rd|= 7 |pd|bd|pd| | | |pd| |= 6 | | | | | | |kd| |= 5 | | | | |ql| | |pd|= 4 | | | | |pl| | |pl|= 3 | | | | | | | | |= 2 |pl|pl|pl|pl| |pl|pl| |= 1 |rl|nl|bl| |kl| | |rl|= a b c d e f g h | 9... Nxb7 }} '''9... Nxb7''' Negrul este preocupat să nu piardă material (turnul din a8 ar fi fost o pradă uşoară pentru nebunul b7), însă aceasta permite albului să continue atacul asupra regelui. <br style="clear:both" /> {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd| |qd| |bd|nd|rd|= 7 |pd|bd|pd| | | |pd| |= 6 | | | | | | |kd| |= 5 | | | | | |ql| |pd|= 4 | | | | |pl| | |pl|= 3 | | | | | | | | |= 2 |pl|pl|pl|pl| |pl|pl| |= 1 |rl|nl|bl| |kl| | |rl|= a b c d e f g h | 10. Df5+ }} '''10. Df5+''' Acum că nebunul negrului a fost îndepărtat de pe poziţia c8, câmpul f5 nu mai este in bătaia acestuia. <br style="clear:both" /> {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd| |qd| |bd|nd|rd|= 7 |pd|bd|pd| | | |pd| |= 6 | | | | | | | |kd|= 5 | | | | | |ql| |pd|= 4 | | | | |pl| | |pl|= 3 | | | | | | | | |= 2 |pl|pl|pl|pl| |pl|pl| |= 1 |rl|nl|bl| |kl| | |rl|= a b c d e f g h | 10... Rh6 }} '''10... Rh6''' <br style="clear:both" /> ==Mutările 11-14== {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd| |qd| |bd|nd|rd|= 7 |pd|bd|pd| | | |pd| |= 6 | | | | | | | |kd|= 5 | | | | | |ql| |pd|= 4 | | | |pl|pl| | |pl|= 3 | | | | | | | | |= 2 |pl|pl|pl| | |pl|pl| |= 1 |rl|nl|bl| |kl| | |rl|= a b c d e f g h | 11. d4+ }} '''11. d4+''' Şah prin descoperire. <br style="clear:both" /> {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd| |qd| |bd|nd|rd|= 7 |pd|bd|pd| | | | | |= 6 | | | | | | | |kd|= 5 | | | | | |ql|pd|pd|= 4 | | | |pl|pl| | |pl|= 3 | | | | | | | | |= 2 |pl|pl|pl| | |pl|pl| |= 1 |rl|nl|bl| |kl| | |rl|= a b c d e f g h | 11... g5 }} '''11... g5''' <br style="clear:both" /> {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd| |qd| |bd|nd|rd|= 7 |pd|bd|pd| | |ql| | |= 6 | | | | | | | |kd|= 5 | | | | | | |pd|pd|= 4 | | | |pl|pl| | |pl|= 3 | | | | | | | | |= 2 |pl|pl|pl| | |pl|pl| |= 1 |rl|nl|bl| |kl| | |rl|= a b c d e f g h | 12. Df7! }} '''12. Df7!''' <br style="clear:both" /> {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd| | | |bd|nd|rd|= 7 |pd|bd|pd| |qd|ql| | |= 6 | | | | | | | |kd|= 5 | | | | | | |pd|pd|= 4 | | | |pl|pl| | |pl|= 3 | | | | | | | | |= 2 |pl|pl|pl| | |pl|pl| |= 1 |rl|nl|bl| |kl| | |rl|= a b c d e f g h | 12... De7 }} '''12... De7''' <br style="clear:both" /> {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd| | | |bd|nd|rd|= 7 |pd|bd|pd| |qd|ql| | |= 6 | | | | | | | |kd|= 5 | | | | | | |pl|pd|= 4 | | | |pl|pl| | | |= 3 | | | | | | | | |= 2 |pl|pl|pl| | |pl|pl| |= 1 |rl|nl|bl| |kl| | |rl|= a b c d e f g h | 13. hxg5+ }} '''13. hxg5+''' <br style="clear:both" /> {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd| | | |bd|nd|rd|= 7 |pd|bd|pd| | |ql| | |= 6 | | | | | | | |kd|= 5 | | | | | | |qd|pd|= 4 | | | |pl|pl| | | |= 3 | | | | | | | | |= 2 |pl|pl|pl| | |pl|pl| |= 1 |rl|nl|bl| |kl| | |rl|= a b c d e f g h | 13... Dxg5 }} '''13... Dxg5''' Mutare forţată, întrucât regele negru nu are nici un câmp pe care să se poată retrage, iar celelalte piese negre nu atacă pionul g5. <br style="clear:both" /> {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd| | | |bd|nd|rd|= 7 |pd|bd|pd| | |ql| | |= 6 | | | | | | | |kd|= 5 | | | | | | |qd|rl|= 4 | | | |pl|pl| | | |= 3 | | | | | | | | |= 2 |pl|pl|pl| | |pl|pl| |= 1 |rl|nl|bl| |kl| | | |= a b c d e f g h | 14. Txh5# }} '''14. Txh5#''' Dama neagră este legată şi nu poate muta, deoarece ar lăsa regele negru în bătaia nebunului alb de la c1. Negrul a fost făcut '''[[Şah/Mat|şah-mat]]'''. <br style="clear:both" /> 1941 4652 2006-02-10T11:00:51Z 84.243.73.134 <!-- version 1.03 0.90 2005-08-05 beta 1.01 2005-08-10 inauguration 1.02 2005-08-24 removing thumb class 1.03 2005-09-24 adding square names in hover hints --> <div class="{{{1}}}" style="clear: right; width: 268px; padding-top: 6px; padding-bottom: 10px"> <div class="{{{1}}}" style="width: 252px; text-align: center">{{{2}}} {| style="border:1px solid #b0b0b0; background-color:#f9f9f9" |- | {| cellpadding="0" cellspacing="0" style="border: 1px solid #b0b0b0" | colspan=3 | [[Image:chess_zhor_26.png]] |- | [[Image:chess_zver_26.png]] | {| cellspacing="0" cellpadding="0" style="border: 1px solid #b0b0b0; background-color: #ffce9e" |- | [[Image:chess_{{{3}}}l44.png|26px|a8]] | [[Image:chess_{{{4}}}d44.png|26px|b8]] | [[Image:chess_{{{5}}}l44.png|26px|c8]] | [[Image:chess_{{{6}}}d44.png|26px|d8]] | [[Image:chess_{{{7}}}l44.png|26px|e8]] | [[Image:chess_{{{8}}}d44.png|26px|f8]] | [[Image:chess_{{{9}}}l44.png|26px|g8]] | [[Image:chess_{{{10}}}d44.png|26px|h8]] |- | [[Image:chess_{{{11}}}d44.png|26px|a7]] | [[Image:chess_{{{12}}}l44.png|26px|b7]] | [[Image:chess_{{{13}}}d44.png|26px|c7]] | [[Image:chess_{{{14}}}l44.png|26px|d7]] | [[Image:chess_{{{15}}}d44.png|26px|e7]] | [[Image:chess_{{{16}}}l44.png|26px|f7]] | [[Image:chess_{{{17}}}d44.png|26px|g7]] | [[Image:chess_{{{18}}}l44.png|26px|h7]] |- | [[Image:chess_{{{19}}}l44.png|26px|a6]] | [[Image:chess_{{{20}}}d44.png|26px|b6]] | [[Image:chess_{{{21}}}l44.png|26px|c6]] | [[Image:chess_{{{22}}}d44.png|26px|d6]] | [[Image:chess_{{{23}}}l44.png|26px|e6]] | [[Image:chess_{{{24}}}d44.png|26px|f6]] | [[Image:chess_{{{25}}}l44.png|26px|g6]] | [[Image:chess_{{{26}}}d44.png|26px|h6]] |- | [[Image:chess_{{{27}}}d44.png|26px|a5]] | [[Image:chess_{{{28}}}l44.png|26px|b5]] | [[Image:chess_{{{29}}}d44.png|26px|c5]] | [[Image:chess_{{{30}}}l44.png|26px|d5]] | [[Image:chess_{{{31}}}d44.png|26px|e5]] | [[Image:chess_{{{32}}}l44.png|26px|f5]] | [[Image:chess_{{{33}}}d44.png|26px|g5]] | [[Image:chess_{{{34}}}l44.png|26px|h5]] |- | [[Image:chess_{{{35}}}l44.png|26px|a4]] | [[Image:chess_{{{36}}}d44.png|26px|b4]] | [[Image:chess_{{{37}}}l44.png|26px|c4]] | [[Image:chess_{{{38}}}d44.png|26px|d4]] | [[Image:chess_{{{39}}}l44.png|26px|e4]] | [[Image:chess_{{{40}}}d44.png|26px|f4]] | [[Image:chess_{{{41}}}l44.png|26px|g4]] | [[Image:chess_{{{42}}}d44.png|26px|h4]] |- | [[Image:chess_{{{43}}}d44.png|26px|a3]] | [[Image:chess_{{{44}}}l44.png|26px|b3]] | [[Image:chess_{{{45}}}d44.png|26px|c3]] | [[Image:chess_{{{46}}}l44.png|26px|d3]] | [[Image:chess_{{{47}}}d44.png|26px|e3]] | [[Image:chess_{{{48}}}l44.png|26px|f3]] | [[Image:chess_{{{49}}}d44.png|26px|g3]] | [[Image:chess_{{{50}}}l44.png|26px|h3]] |- | [[Image:chess_{{{51}}}l44.png|26px|a2]] | [[Image:chess_{{{52}}}d44.png|26px|b2]] | [[Image:chess_{{{53}}}l44.png|26px|c2]] | [[Image:chess_{{{54}}}d44.png|26px|d2]] | [[Image:chess_{{{55}}}l44.png|26px|e2]] | [[Image:chess_{{{56}}}d44.png|26px|f2]] | [[Image:chess_{{{57}}}l44.png|26px|g2]] | [[Image:chess_{{{58}}}d44.png|26px|h2]] |- | [[Image:chess_{{{59}}}d44.png|26px|a1]] | [[Image:chess_{{{60}}}l44.png|26px|b1]] | [[Image:chess_{{{61}}}d44.png|26px|c1]] | [[Image:chess_{{{62}}}l44.png|26px|d1]] | [[Image:chess_{{{63}}}d44.png|26px|e1]] | [[Image:chess_{{{64}}}l44.png|26px|f1]] | [[Image:chess_{{{65}}}d44.png|26px|g1]] | [[Image:chess_{{{66}}}l44.png|26px|h1]] |} | [[Image:chess_zver_26.png]] |- | colspan=3 | [[Image:chess_zhor_26.png]] |} |- | style="line-height: 1.4; text-align: left; font-size: 90%; padding: 2px" | {{{67}}} |} </div> </div> 1970 4733 2006-03-20T09:37:47Z 86.120.225.27 /* Strategii */ Şahul este un joc de inteligenţă. Se joacă în doi, pe o tablă de 8x8 pătrăţele. Fiecare jucător are la început 16 piese, care pot fi mutate în diferite moduri, în funcţie de tipul piesei. Jucătorii mută pe rând câte o piesă, iar scopul jocului este de a face [[Şah/Mat|mat]] regele advers. ==Regulile jocului şi piesele== * [[Şah/Reguli de bază|Reguli de bază]] * [[Şah/Pionul|Pionul]] * [[Şah/Calul|Calul]] * [[Şah/Nebunul|Nebunul]] * [[Şah/Turnul|Turnul]] * [[Şah/Regina|Regina]] * [[Şah/Regele|Regele]] ==Finaluri== Finalul unei partide de şah este relativ simplu, dat fiind că piesele rămase în joc sunt puţine. De aceea este mai bine să începem cu finalurile, pentru a înţelege mai bine posibilităţile pieselor de şah. * [[Şah/Matul cu tura|Matul cu tura]] * [[Şah/Matul cu regina|Matul cu regina]] * [[Şah/Matul cu doi nebuni|Matul cu doi nebuni]] ==Strategii== * Apărarea pieselor proprii * Atacul prin descoperire, şahul prin descoperire, şahul dublu * Furculiţa * Legarea unei piese * Sacrificiul * Schimbul de piese * Tempo * Zugzwang ==Partide de şah== În final, vă propunem câteva partide de şah, însoţite de analiză. * [[Şah/Exemplu de partidă de şah|Exemplu de partidă de şah]] ==Vezi şi== * [[w:Şah (joc)|Articolul legat de şah din Wikipedia]] ''Acest wikimanual este deocamdată un ciot. Poţi ajuta prin [http://ro.wikibooks.org/w/index.php?title=%C5%9Eah&action=edit completarea] lui! (mai mult material se găseşte pe Wikipedia)'' 1971 4709 2006-03-03T20:34:16Z Dumiac 164 Exemplu de partidă de şah a fost mutată la Şah/Exemplu de partidă de şah: Îl includ în manualul despre şah #redirect [[Şah/Exemplu de partidă de şah]] 1972 4714 2006-03-07T20:52:43Z Pv7721 124 1973 4715 2006-03-09T19:43:10Z Gangleri 9 0123456789 0123456789 1974 4716 2006-03-09T19:43:32Z Gangleri 9 aăâbcdefghiîjklmnopqrsştţuvwxyz aăâbcdefghiîjklmnopqrsştţuvwxyz 1975 4717 2006-03-09T19:43:53Z Gangleri 9 AĂÂBCDEFGHIÎJKLMNOPQRSŞTŢUVWXYZ AĂÂBCDEFGHIÎJKLMNOPQRSŞTŢUVWXYZ 1976 4718 2006-03-09T19:47:21Z Gangleri 9 ĂăÂâÎŢţ ĂăÂâÎŢţ 2011 4789 2006-06-05T13:09:21Z Jokes Free4Me 172 adaugare legaturi inter-wiki == Extras din regulamentul jocului de şah == === Articolul 1 === 1. Şahul este un joc care se dispută între doi parteneri, având fiecare la dispoziţie câte 16 piese (de culoare albă pentru unul şi de culoare neagră pentru celălalt). Se joacă pe o tablă de şah, alcătuită din 64 de pătrăţele, alternând în câmpuri de culoare deschisă (câmpuri albe) şi în câmpuri de culoare închisă (câmpuri negre). 3. Scopul jocului este de a face mat regele advers. Jucătorul care a reuşit să facă mat regele advers câştigă totodată şi partida. Când câştigarea partidei se dovedeşte imposibilă pentru ambii adversari, atunci partida se declară remiză. === Articolul 2 === [[Imagine:TablăDeŞah.png|right]] 4. Tabla de şah trebuie aşezată între jucători în aşa fel, încât fiecare dintre ei să aibă la dreapta sa un pătrat alb, în colţul tablei de şah. ''Aide-memoire:'' * ''"alb în dreapta".'' 5. Cele opt rânduri de câmpuri, alternativ albe şi negre, care merg de la un jucător la celălalt, se numesc '''"coloane"'''; cele opt rânduri de câmpuri, alternativ albe şi negre, care îi despart pe cei doi jucători şi care sunt perpendiculare pe coloane se numesc '''"linii"'''; rândurile de câmpuri de aceeaşi culoare, albe sau negre, care unesc colţurile tablei, precum şi liniile [http://en.wikipedia.org/wiki/Parallel_(geometry) paralele] cu acestea se numesc '''"diagonale"'''. Coloanele se indică prin litere: coloana "a", coloana "f", etc. (vezi diagrama alăturată). Liniile se indică prin cifre: linia a 2-a, linia a 7-a, etc. Diagonalele se indică astfel: diagonala a1-h8, diagonala c8-h3, etc. <br style="clear:both" /> === Articolul 4 === {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd|bd|qd|kd|bd|nd|rd|= 7 |pd|pd|pd|pd|pd|pd|pd|pd|= 6 | | | | | | | | |= 5 | | | | | | | | |= 4 | | | | | | | | |= 3 | | | | | | | | |= 2 |pl|pl|pl|pl|pl|pl|pl|pl|= 1 |rl|nl|bl|ql|kl|bl|nl|rl|= a b c d e f g h |Poziţia iniţială a pieselor }} 7. La începutul partidei, piesele trebuie aşezate pe tabla de şah ca în diagrama alăturată. ''Aide-memoire:'' <!-- http://www.uschess.org/beginners/letsplay.php --> * ''Regii celor doi jucători se află pe aceeaşi coloană ("faţă-în-faţă"), şi reginele de asemenea.'' * ''Regina albă este situată pe un câmp alb, regina neagră pe unul negru ("regina pe culoarea proprie").'' 8. Jocul decurge în felul următor: Fiecare partener mută pe rând şi numai câte o singură piesă de fiecare dată, albul începând întotdeauna jocul, adică făcând prima mutare a partidei. 9. Prin mutare se înţelege deplasarea unei piese de pe un câmp pe altul; excepţie face rocada. În partidă, mutarea albului împreună cu răspunsul negrului, constituie o singură mutare. <br style="clear:both" /> === Articolul 5 === {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd|bd|qd|kd|bd|nd|rd|= 7 |pd|pd|pd|pd|pd|pd|pd|pd|= 6 | | | | | | | | |= 5 | | | | | | | | |= 4 | | | | |pl| | | |= 3 | | | | | | | | |= 2 |pl|pl|pl|pl| |pl|pl|pl|= 1 |rl|nl|bl|ql|kl|bl|nl|rl|= a b c d e f g h |1.e2-e4 }} 10. Piesele sunt indicate prin iniţialele lor. Pionii nu sunt indicaţi în mod special. Cele opt coloane (de la stânga la dreapta pentru alb) sunt însemnate prin litere de la a până la h. Cele opt linii transversale sunt numerotate cu cifre de la 1 la 8, începând cu piesele albe. În poziţia iniţială, piesele albe se găsesc pe liniile 1 şi 2, iar piesele negre pe liniile 7 şi 8. Fiecare câmp este delimitat distinct prin intersecţia unei coloane cu o linie (o literă cu o cifră). Pentru notarea unei mutări, la litera iniţială a piesei (cu excepţia pionilor) se adaugă notarea câmpului de plecare şi a câmpului pe care se aşează piesa. În notarea prescurtată, câmpul de plecare a unei piese nu se mai notează. La începutul unei mutări se pune numărul de ordine al mutării. Spre exemplu: 1.e2-e4 înseamnă: prima mutare din partidă, pionul din e2 este mutat la e4 (vezi diagrama alăturată). În notaţie prescurtată se scrie 1.e4. {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 | | | | | | | | |= 7 | | | |rl| | | | |= 6 | | | | | | | | |= 5 | | | | | | | | |= 4 | | | |xx| | | | |= 3 | |nl| | | |nl| | |= 2 | | | |rl| | | | |= 1 | | | | | | | | |= a b c d e f g h |Notaţii prescurtate }} Când două piese identice se pot muta pe acelaşi câmp, notarea prescurtată se completează prin precizarea piesei care mută. Dacă, spre exemplu, doi cai albi se găsesc la un moment dat la b3 şi f3, mutarea 9.Cf3-d4 se va nota prescurtat astfel: 9.Cfd4 iar dacă două turnuri de aceeaşi culoare se află pe d2 şi d7, mutarea 15.Td7-d4 se notează prescurtat: 15.T7d4. <br style="clear:both" /> {| align="center" border="1" cellpadding="6" rules="rows" |+'''Prescurtări''' |- !Notaţie ! !Semnificaţie |- |align=right|0-0 |= |rocada cu Th1 pentru alb şi cu Th8 pentru negru (rocada mică) |- |align=right|0-0-0 |= |rocada cu Ta1 pentru alb şi cu Ta8 pentru negru (rocada mare) |- |align=right|: sau X |= |luarea unei piese |- |align=right|+ |= |şah |- |align=right|++ |= |şah dublu (prin descoperire) |- |align=right|! |= |mutare bună |- |align=right|!! |= |mutare excelentă |- |align=right|? |= |mutare slabă |- |align=right|?! |= |mutare de valoare îndoielnică |- |align=right|?? |= |greşeală mare |- |align=right|&#177; |= |albul stă mai bine (sau chiar la câştig) |- |align=right|&#8723; |= |negrul stă mai bine |- <!-- |align=right|+/= |= |poziţia albului este ceva mai bună |- |align=right|=/+ |= |poziţia negrului este ceva mai bună |- --> |align=right|= |= |joc egal |- |} === Articolul 6 === {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd| | |kd|bd| |rd|= 7 |pd|pd| | |qd|pd|pd|pd|= 6 | | |pd| | |nd| | |= 5 | | | | |pd| |bl| |= 4 | | |bl| |pl| | | |= 3 | |ql|nl| | | | | |= 2 |pl|pl|pl| | |pl|pl|pl|= 1 |rl| | | |kl| | |rl|= a b c d e f g h |Cf6 este legat }} {{Diagramă de şah|= | tright | |= 8 |rd|nd| |qd|kd|bd|nd|rd|= 7 |pd|pd|pd| | |pd|pd|pd|= 6 | | | | | |nl| | |= 5 | | | | | | | | |= 4 | | | | | |pd| | |= 3 | | | | | |bd| | |= 2 |pl|pl|pl|pl|ql| |pl|pl|= 1 |rl| |bl| |kl|bl| |rl|= a b c d e f g h |Şah dublu }} 12. '''Piesă''' = termen general prin care se înţelege oricare dintre Rege (R), Damă (D), turn (T), nebun (N), cal (C) şi pion. '''Figură''' = termen general prin care se înţelege orice piesă în afară de pioni. '''Piesă legată''' = piesă a cărei libertate de mişcare este zădărnicită prin necesitatea de a acoperi un şah la rege sau de a împiedica luarea unei figuri de valoare superioară figurii adverse care execută legarea (vezi diagrama alăturată). '''Şah prin descoperire''' = şah dat regelui advers prin mutarea unei piese proprii, care descoperă linia de acţiune a unei piese atacante. '''Şah dublu''' = şah dat cu două piese (concomitent), ceea ce nu se poate obţine decât prin descoperire. În diagrama de mai jos, după mutările 1.e4 e5 2.f4 e:f4 3.Cf3 d5 4.Cc3 d:e4 5.C:e4 Ng4 6.De2 N:f3?? a urmat 7.Cf6 mat. Şahul acesta este un dublu şah: o dată de la f6 (calul) şi o dată ''prin descoperire'' cu dama. '''A face schimb''' = a schimba două piese identice (prin cedarea celei proprii şi luarea celei adverse) sau aproximativ de aceeaşi valoare (nebun şi cal). '''A câştiga calitatea''' = a 'schimba' un cal sau un nebun contra unui turn advers. <br style="clear:both" /> === Articolul 7 === 13. O piesă poate fi mutată pe un câmp liber sau ocupat de o piesă adversă. În cazul din urmă, piesa adversă este ''luată'' şi scoasă din joc. 14. Nici o piesă nu poate fi mutată pe un câmp ocupat de o altă piesă de aceeaşi culoare. 15. Nici o piesă, afară de cal, nu poate trece peste câmpuri ocupate de alte piese. De la această regulă face excepţie turnul, care, la efectuarea rocadei, trece peste câmpul pe care îl ocupă regele. === Articolul 8 === 16. [[../Regele|Mutarea regelui]]. 17. [[../Regina|Mutarea damei]]. 18. [[../Turnul|Mutarea turnului]]. 19. [[../Nebunul|Mutarea nebunului]]. 20. [[../Calul|Mutarea calului]]. 21-23. [[../Pionul|Mutarea şi transformarea pionului]]. === Articolul 10 === 29. [[../Mat|Matul]]. === Articolul 11 === 31. La începutul jocului, culoarea cu care vor juca adversarii se poate stabili prin bună înţelegere; într-un turneu, aceasta se stabileşte numai prin tragere la sorţi. Începând cu partida următoare, piesele albe sunt atribuite alternativ celor doi parteneri, oricare ar fi rezultatul partidelor. Totuşi, partidele anulate, în conformitate cu articolul 12, nu se încadrează în această regulă. === Articolul 15 === 46. Dacă jucătorul care este la mutare atinge: * una din piesele proprii, el trebuie s-o joace (dacă este posibil); * una din piesele adversarului, el trebuie s-o ia (dacă este posibil). Această regulă este concretizată în formula "''pièse touchée - pièse jouée''" (piesă atinsă - piesă jucată). === Articolul 16 === '''Partida este socotită egală (remiză):''' 50-56 [[en:Chess/Playing_The_Game]] [[es:Manual de Ajedrez/Iniciación al ajedrez]] [[it:Scacchi/Le regole del gioco]] [[pt:Xadrez:Regras]] 2012 4771 2006-03-29T14:46:23Z Jokes Free4Me 172 2016 4781 2006-04-04T09:00:39Z Gangleri 9 [[<!-- b: -->:{{{genns|{{NAMESPACE}}}}}:{{{pagename|{{PAGENAME}}}}}|b:]] [[n:{{{genns|{{NAMESPACE}}}}}:{{{pagename|{{PAGENAME}}}}}|n:]] [[q:{{{genns|{{NAMESPACE}}}}}:{{{pagename|{{PAGENAME}}}}}|q:]] [[s:{{{genns|{{NAMESPACE}}}}}:{{{pagename|{{PAGENAME}}}}}|s:]] [[w:{{{genns|{{NAMESPACE}}}}}:{{{pagename|{{PAGENAME}}}}}|w:]] [[wikt:{{{genns|{{NAMESPACE}}}}}:{{{pagename|{{LCFIRST:{{PAGENAME}}}}}}}|wikt:]]&lrm; 2125 5669 2006-07-10T23:05:47Z Gangleri 9 #REDIRECT [[project:Cerere de Admin]] #REDIRECT [[project:Cerere de Admin]] 2199 5937 2007-01-28T00:41:03Z Krrypton 260 diacritice, ceva gramatică == CIORBĂ DE LEGUME== ===Ingrediente=== *Necesar (de bază): 3-4 morcovi, 1 pătrunjel, 1 pastârnac, 1 ceapă mare; #facultativ: 1 ardei gras, câteva păstăi de fasole verde, o ceaşcă de mazăre, câteva bucăţi de conopidă, 2-3 cartofi, 1/4 varză; #pentru dres: 3-4 roşii bine coapte, frunze de pătrunjel şi o rămurică de leuştean; #pentru consistenţă: o ceaşcă de orez sau taiţei. *Ciorba de legume este în fond un ceai din legume. ===Operaţii necesare:=== #Spălarea şi curăţarea tuturor legumelor (rădâcinoasele se spală cu peria sub jet de apă); #marunţirea legumelor: rădăcinoasele se dau pe răzătoarea mare, iar ceapa se taie neapărat mărunt cu cuţitul; varza se taie „fideluţă”, cartofii se taie în cuburi nu prea mari, iar fasole verde se rupe în bucăţi. ===Mod de lucru:=== # Într-o oală de 3-4 L se pun rădăcinoasele la fiert cu 2L apa. Când lichidul dă în clocot, se adaugâ ceapa tocată mărunt, precum şi celelalte legume - fie din toate câte puţin, fie doar câteva (poate fi o singură legumă, sau 2, sau 3, câte sunt disponibilr, dar cartofii nu trebuie să lipsească). #Când toate legumele sunt aproape fierte, se adaugă roşiile tăiate în cuburi mici sau o lingură de bulion (sau pastă de roşii); când ciorba începe să clocotească, se adaugă un pumn de tăiţei sau orez. Se mai lasă la fiert încă 5 minute. Se stinge focul, iar dupa 10 minute se adaugă verdeaţa, tăiată foarte marunt. 2201 5805 2006-09-13T22:12:00Z Mishuletz 202 copiat din wiki editat de parvus7 ==Supă de fasole (1)== ===Mode de preparare=== Se poate lăsa fasolea uscată cu o seară înainte în apă rece la înmuiat. Se alege fasolea, se spală şi se pune la fiert în apă rece. După primele clocote, se scurge apa şi se înlocuieşte cu alta fierbinte. Când fasolea este aproape fiartă, se adaugă ceapă tocată mărunt şi felii subţiri de costiţă, prăjite separat în grăsime. Se rumeneşte în untură o linguriţă de făină. Se stinge cu zeamă de la fierberea fasolei şi se adaugă la supă . 2202 5818 2006-10-05T07:06:39Z 193.151.30.79 aa 2261 5887 2006-11-15T09:10:50Z Jokes Free4Me 172 Greseala de tipar: "t" in loc de "ţ"... Greseala de tipar: "t" in loc de "ţ"... 2268 5917 2007-01-05T15:52:58Z Strainu 250 '''Regina''' este piesa cea mai mobilă din jocul de şah. Se poate mişca în orice direcţie cu oricâte căsuţe. 2270 5922 2007-01-05T20:34:35Z Strainu 250 [[Image:Linksys WRT54G.jpg|thumb|right|250px|Linksys WRT54G version 3.1]] '''WRT54G''', '''WRT54GS''', '''WRT54GL''' şi '''WRTSL54GS''' sunt o serie foarte populară de [[w:Router|routere]] wireless produse de [[w:Linksys|Linksys]]. Modelul original, '''WRT54G''' a fost lansat în 2003. Linksys a lansat '''WRT54GL''' în 2005 pentru a oferi suport pentru [[w:Firmware|firmware]] bazat pe [[Linux]], după ce WRT54G a primit un sistem de operare [[w:VxWorks|VxWorks]]. * [[Linksys WRT54G/Manual WRT54G|Manual WRT54G]] * [[Linksys WRT54G/Manual WRT54GL|Manual WRT54GL]] * [[Linksys WRT54G/Configurarea WRT54GL pentru mărirea TTL-ului|Configurarea WRT54GL pentru mărirea TTL-ului]] [[Categorie:Raft_IT]] 2271 5921 2007-01-05T16:14:03Z Strainu 250 New page: == Introducere == În [[w:România|România]] există foarte mulţi [[w:ISP|ISP]] care trimit pachetele către utilizatori cu ttl=1, pentru a împiedica ''furtul de net''. Din păcate aces... == Introducere == În [[w:România|România]] există foarte mulţi [[w:ISP|ISP]] care trimit pachetele către utilizatori cu ttl=1, pentru a împiedica ''furtul de net''. Din păcate acest lucru afectează şi utilizatorii cinstiţi, care posedă mai multe calculatoare şi doresc să le conecteze în reţea, eventual wireless. Acest articol va explica cum se poate realiza acest lucru cu ajutorul unui router care rulează [[Linux]]. ===Ce este TTL?=== '''TTL''', sau ''Time to live'', este un câmp din antetul pachetelor [[:en:Internet Protocol|IP]] care precizează prin câte servere/routere poate trece pachetul respectiv. Acest câmp este setat de calculatorul care trimite pachetul şi este decrementat de fiecare router prin care va trece. Când valoarea sa ajunge la 0, pachetul este distrus. După cum spuneam, anumiţi ISP modifică valoarea TTL-ului la 1 pentru toate pachetele la ultimul router înainte de calculatorul utilizatorului. În acest fel, dacă înainte de calculator mai pui un router, toate pachetele primite vor fi distruse de acesta. ===Cum se poate modifica TTL?=== Un răspuns simplu este: în loc să-l decrementăm, îl setăm la orice valoare dorim. În Linux, acest lucru se realizează prin comada ''iptables''. Cum se procedează exact puteţi afla din [[#Bibliografie|[7]]]. Pentru comenzile care vă trebuie pentru modificarea TTL, citiţi în continuare. :) == Cerinţe == <div class="error">'''ATENTIE!''' Instalarea unui alt firmware decât cel original duce la ''pierderea garanţiei'' şi poate provoca distrugerea routerului.</div> ===Cunoştinţe necesare=== '''CUNOŞTINŢE INDISPENSABILE''' (aka ''dacă nu eşti sigur pe astea las-o baltă''): * lucrul în linie de comandă în Linux; * configurarea plăcii de reţea pe sistemul tău de operare (adresă IP, adresă de reţea, netmask, DNS, DHCP); * cunoştinţe despre rutare; * folosirea unei interfeţe web (deşi dacă ai ajuns să citeşti asta probabil că măcar atât eşti în stare) '''CUNOŞTINŢE RECOMANDATE''' (aka ''caută şi tu pe net''): * cum se poate prinde ISP-ul că tu ai router; * securitatea în reţele wireless (dacă ai un router wireless) === Cerinţe hardware === Pentru a implementa această soluţie, aveţi nevoie de un router care să ruleze Linux. O listă a routerelor suportate de OpenWrt găsiţi [http://wiki.openwrt.org/TableOfHardware aici]. ====Linksys WRT54GL==== Eu am ales un router [[w:en:WRT54G|Linksys WRT54GL]]. WRT54G a fost primul router la care Linksys a făcut publice sursele firmwareului său. Ulterior, Linksys a trecut de la Linux la [[w:en:vxWorks|VxWorks]] dar a scos pe piaţă modelul GL care rulează în continuare Linux. Puteţi găsi preţuri căutând pe [http://www.google.ro/search?hs=V4p&hl=ro&client=firefox-a&rls=org.mozilla%3Aen-US%3Aofficial&q=linksys+wrt54gl&btnG=Caut%C4%83&meta=lr%3Dlang_ro Google]. ==Instalarea OpenWrt== OpenWrt este una din multele distribuţii de Linux apărute pentru routerele care rulează Linux. Deşi nu există încă versiunea 1.0 (deci teoretic sistemul este încă în faza de testare), OpenWrt este suficient de stabil pentru utilizatorii obişnuiţi. :''Înainte de orice, citiţi [http://wiki.openwrt.org/OpenWrtDocs/Installing ghidul oficial de instalare]'' Modalitatea cea mai simplă de instalare, precum şi singura prezentată aici, este din interfaţa web a routerului. Eu personal vă recomand să setaţi conexiunea la internet din interfaţa web ÎNAINTE de a instala OpenWrt. Valorile setate se vor păstra. # Downloadaţi de [http://downloads.openwrt.org/whiterussian/newest/ aici] imaginea de firmware corespunzătoare routerului folosit (pentru WRT54GL fisierul este ''openwrt-wrt54g-squashfs.bin'' ) # Intraţi în interfaţa web la adresa http://192.168.1.1/ şi mergeţi la '''system -> administration -> firmware upgrade''' # Alegeţi fişierul downloadat şi cu asta basta!<div class="error">'''ATENŢIE!''' Instalarea NU trebuie întreruptă sub nici un motiv! Aveţi grijă să nu se întrerupă curentul în timpul instalării. Dacă aveţi un UPS, folosiţi-l. O instalare întreruptă poate duce la distrugerea routerului.</div> # După instalarea OpenWrt este recomandată (dar nu neapărat necesară) instalarea [http://xwrt.berlios.de/xwrt.asp X-Wrt], un set de pachete care ameliorează interfaţa cu utilizatorul a OpenWrt. Principala componentă este webif², o interfaţă web complet modificată. Instalarea X-Wrt se poate face online, direct din pagina principală a proiectului. Pozele prezentate în continuare folosesc X-Wrt. Multe dintre ele pot fi din versiuni mai vechi, dar în principiu nu există deosebiri esenţiale. == Configurarea == === Configurarea minimală a routerului=== După ce modificaţi ceva din setări, amintiţi-vă să apăsaţi pe butonul "Save". La sfărşit trebuie să apăsaţi pe legătura "Apply Changes" pentru ca modificarile să fie efectuate pe router ====Stabilirea unei parole==== La prima pornire a OpenWrt vi se va cere să vă setaţi o parolă pentru utilizatorul root. Acest lucru este necesar pentru asigurarea securităţii routerului. ====Instalarea librăriilor necesare==== Pentru a realiza configurările prezentate mai jos, aveţi nevoie de câteva pachete suplimentare. Instalarea lor se face foarte uşor din interfaţa web, mai exact din tabul '''System ->Packages'''. Trebuie să alegeţi din lista de pachete disponibile toate pachetele care încep cu '''iptables-''' sau cu '''kmod-ipt-'''. În mod normal, dacă instalaţi pachetul '''iptables-extra''', celelalte pachete necesare vor fi instalate automat. Dacă nu, apăsaţi pe linkul ''Install'' de lângă fiecare pachet. ====Configurarea interfeţei externe==== În interfaţa de reţea WAN veţi introduce cablul de reţea care vine de la ISP/modemul de cablu/modemul ADSL. Pentru a o configura, mergeţi în interfaţa web la tabul '''Network ->WAN-LAN -> WAN Configuration'''. Configurarea este intuitivă, ea semănând destul de mult cu cea din Windows. Singurul lucru care merită menţionat este să vă salvaţi modificările înainte de a adăuga un server DNS. ([http://www.bitsum.com/xwrt/network_wan_lan.png Fig.1]) ====Configurarea interfeţei cu reţeaua locală==== Pentru a modifica aceste setări, mergeţi în interfaţa web la tabul '''Network ->WAN-LAN -> WAN Configuration'''. În principiu, setările default ar trebui să fie OK. [http://www.bitsum.com/xwrt/network_wan_lan.png Fig.2]) ====Configurarea reţelei Wireless==== Dacă aveţi şi o interfaţă wireless, o puteţi configura din tabul '''Network ->Wireless'''. Dacă nu ştiţi cu ce se mănâncă setările respective, căutaţi pe net sau lăsaţi-le aşa cum sunt. [http://www.bitsum.com/xwrt/network_wlan.png Fig.3]) ===Configurarea calculatoarelor=== Cel mai uşor este să vă setaţi calculatoarele să-şi ia adresa IP automat de la serverul DHCP (încorporat în router). Pentru a modifica modul de funcţionare al acestui server, mergeţi în interfaţa web a routerului la tabul '''Network ->DHCP'''. Setările default ar trebui să fie OK. [http://www.bitsum.com/xwrt/network_dhcp.png Fig.4]) ===Mărirea TTL-ului=== În acest moment aveţi o reţea funcţională, dar care nu poate accesa Internetul :) Singurul calculator pentru care ar trebui să funcţioneze este routerul însuşi. Pentru a verifica acest lucru, logaţi-vă prin ssh la router (un client foarte bun de ssh pentru Windows este [http://www.chiark.greenend.org.uk/~sgtatham/putty/ putty]) folosind userul '''root''' şi parola setată la instalare, apoi încercaţi să scrieţi în linia de comandă '''ping www.yahoo.com'''. Dacă serverul vă răspunde, aţi terminat cu prima parte. Dacă nu, verificaţi că aţi băgat toate firele şi aţi configurat corect routerul. Observaţi că mesajele de răspuns de la yahoo au ttl=1. În continuare vom încerca să modificăm acest ttl la 64. Primul lucru (şi de fapt şi singurul) care trebuie făcut este să modificăm fişierul '''/etc/firewall.user'''. Acest fişier este rulat la start-up şi setează modul în care routerul tratează pachetele primite. Pentru modificare trebuie să folosim editorul ''vim''. Dacă nu sunteţi familiar cu comenzile sale, citiţi mai întâi [http://vimdoc.sourceforge.net/htmldoc/usr_toc.html manualul]. * Conectaţi-vă prin ssh la router. * Când vă apare linia de comandă, scrieţi: <pre>vi /etcfirewall.user</pre> * Chiar la începutul fişierului, adăugaţi liniile următoare: <pre>/sbin/insmod ipt_ttl.o 2> /dev/null /sbin/insmod ipt_TTL.o 2> /dev/null /sbin/insmod ipt_recent.o 2> /dev/null</pre> Aceste linii încarcă în kernel anumite librării (suprimând mesajele de eroare) * Dacă nu le aveţi deja, introduceţi şi liniile următoare: <pre>WAN_IP=$(nvram get wan_ipaddr) LAN_IP=$(nvram get lan_ipaddr)</pre> * În sfârşit ajungem şi la liniile care modifică efectiv ttl-ul: <pre>iptables -t mangle -F PREROUTING iptables -A PREROUTING -t mangle -d $WAN_IP -j TTL --ttl-set 64</pre> Să explicăm un pic semnificaţiile comenzilor. Prima linie goleşte, în tabelul ''mangle'', suita de comenzi efectuate înainte de rutarea fiecărui pachet. A doua linie introduce, în acelaşi loc, o nouă comandă care setează ttl-ul la valoarea de 64. Pentru mai multe informaţii vedeţi [[#Bibliografie|[6]]]. * Salvaţi fişierul. În acest moment ar trebui să puteţi accesa internetul de pe oricare din calculatoarele din reţea fără probleme. ===Alte configurări=== Internetul funcţionează, dar ce facem dacă dorim să rulăm un server sau să folosim programe p2p gen DC++ sau BitTorrent? Răspunsul este ''port forwarding''. Setările respective se pot face din interfaţa web, din tabul '''Network ->Firewall'''. Acolo puteţi seta reguli de tratare a pachetelor în funcţie de IP/portul sursă/destinaţie. [http://www.bitsum.com/xwrt/network_firewall.png Fig.5]) În acest tutorial vom arăta cum să deschidem portul necesar pentru a fi "conectabili" folosind clientul de torrente BitComet şi cum să blocăm accesul SSH pe router din Internet. ====Forwardarea unui port==== BitComet ascultă, în setările default, pe portul 7935. Algoritmul prezentat aici poate fi însă aplicat pentru orice alt port, făcând posibilă rularea unui server în spatele routerului. Dacă dorim ca mai multe calculatoare să ruleze acelşi program, trebuie să le asociem porturi diferite pe router. * Din '''Network ->Firewall''' alegem o regulă nouă de tip ''Forward''; * La ''Forward to'' scriem adresa calculatorului care va rula BitComet; * La ''Port'' scriem 7935 (portul pe care va asculta aplicaţia noastră; * Din meniul de deasupra alegem ''Destination Ports'' şi scriem portul de pe router, în cazul nostru tot 7935; * Apăsaţi pe ''Save'' şi nu uitaţi să şi aplicaţi schimbările. ====Blocarea unui port==== Blocarea uui port este similară cu forwardarea. Alegem o regulă de tip ''Drop'', adăugăm portul destinaţie (în cazul nostru 22 - portul default de SSH) şi salvăm ==Legături externe== # [http://openwrt.org Openwrt.org], furnizorii distribuţiei de linux folosite # [http://www.linksys.com Linksys.com] # [http://forum.openwrt.org/viewtopic.php?id=6158 O discuţie] foarte interesantă şi la obiect despre mărirea TTL # [http://www.linux.ro/forum/viewtopic.php?topic=22065&forum=8 Linux.ro] - discuţia de la care a pornit totul # [[:en:WRT54G|Linksys WRT54G/GL/GS pe Wikipedia]] - mai multe informaţii şi firmware-uri alternative # [http://www.linuxguruz.com/iptables/howto/maniptables.html Pagina de manual pentru iptables] # [http://www.ibiblio.org/pub/Linux/docs/HOWTO/translations/ro/text/Linux-Packet-Filtering-HOWTO Linux 2.4 Packet Filtering HOWTO] - un document care explică în detaliu cum se poate face filtrarea pachetelor pe Linux 2.4 2277 5934 2007-01-16T17:35:10Z Mishuletz 202 leg ==[[Carte de bucate|Carte de bucate:legume]]== ==[[w:Zacuscă|Zacuscă]]== ===Ingrediente:=== 3 kg vinete 500 g ceapă uscată 1 kg ardei 1 kg gogosari 200 g pastă de tomate/bulion 700 ml ulei 20 boabe piper negru 4-6 frunze de dafin sare(3 linguri) ===Preparare:=== Vinetele, ardeii si gogosarii se coc, se curăţă de coajă, se lasă să se scurgă intr-o sită si apoi se trec pe rând prin masina de tocat o singură dată. Ceapa, tăiată foarte mărunt sau trecută prin răzătoare, se căleste în ulei, până devine aurie. Se adaugă peste ceapă ardeii şi gogoşarii şi se lasă să se căleasca impreună cu ceapa la foc potrivit (se amestecă la interval de 5 minute) . Dupa aproximativ 15 minute, se adaugă vinetele, pasta de tomate, dafinul, sarea, piperul şi se lasa să fiarbă totul pâna când uleiul se ridică la suprafată. Zacusca se lasa să fiarbă la foc mic şi se supraveghează atent, amestecându-se la intervale mici de timp. Recipientul recomandat este tuciul sau o cratiţă in care zacusca să poată fierbe fără să se prindă de partea de jos a vasului. Zacusca este gata când uleiul se ridică la suprafaţă. ===Timp Preparare:=== 3 h ===Complexitate:=== redusă ===Imagini Preparare:===