Wikipedia lijwiki https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2 MediaWiki 1.43.0-wmf.2 first-letter Media Speçiale Discûscion Utente Discûscioîn ûtente Wikipedia Discûscioîn Wikipedia Immaggine Discûscioîn immaggine MediaWiki Discûscioîn MediaWiki Template Discûscioîn template Agiûtto Discûscioîn agiûtto Categorîa Discûscioîn categorîa TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Finô 0 1728 246348 245500 2024-04-25T21:45:06Z N.Longo 12052 wl wikitext text/x-wiki {{Finarìn|variànte=, in-ta variante du Burgu}} {{Divisione amministrativa |Nome = Finô |Panorama = Finalborgo dal castello.jpg |Didascalia = Vista du Burgu e, ciü luntàn, da Marina ascì |Bandiera = Flag of the Marquisate of Finale (12th century-1602).svg |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[comun|cumüne]] |Divisione amm grado 1 = Liguria |Divisione amm grado 2 = Savuna |Amministratore locale = Ugo Frascherelli |Partito = Lìsta cìvica "Ugo Frascherelli Sindaco" |Data elezione = 26-5-2014 |Data istituzione = [[1927]] |Altitudine = 10 |Abitanti = 11423 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dato Istat] - Pupulasiùn a-u 30 sügnu 2019. |Aggiornamento abitanti = 30-6-2019 |Sottodivisioni = [[Lacremô]], [[Gura]], [[Môgne]], [[Muntixélu]], [[Ölle]], [[Perti]], [[San Benardìn]], [[Varigotti]], [[Versi]] |Mandato = 2 |Data rielezione = 27-5-2019 |Divisioni confinanti = [[Bòrzi e Veresso|Borsi Verési]], [[Côrxi]], [[Nöi|Nori]], [[Orcu Feìn]], [[O Tô|U Tû]], [[Vessi|Véssi]] |Gradi giorno = 1340 |Nome abitanti = Finarìn<br />Finaléixi (ze)<br />Finùn (sv) |Patrono = [[San Gioâne Batista|San Giuanne Batista]] |Festivo = 24 sügnu |Mappa = Map of comune of Finale Ligure (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn du cumüne de Finô in-ta pruvinsa de Savuna. }} '''Finô''' (''Finâ'' in [[Lengoa zeneize|s̠enéis̠e]], ''Finarum'' in latìn e ''Finale Ligure'' in italiàn) u l'è ün [[Comun|cumüne]] de 11.733 abitanti da [[Provinsa de Sann-a|pruvinsa de Savuna]], u cuintu ciü gréndu doppu [[Sann-a|Savuna]], [[Arbenga]], [[Còiri|Coiri]] e [[Väze|Varas̠s̠e]], spartiu in varie cuntrè d'ancö tachè insemme. Sité ricca de stòia, a sö lücalité du Burgu, che a l'è stèta da-u [[1162]] fìn a-u [[1797]] a capitô de l'antigu stôtu du [[Marchexâto de Finâ|Marchexùn de Finô]], a l'è a-a giurnô d'ancö cunsciderô ün di burghi ciü bèlli d'Italia<ref>{{Çitta web|url=https://borghipiubelliditalia.it/borgo/finalborgo/|tìtolo=Finalborgo - Aria da marchesi|léngoa=IT|vìxita=2021-05-23}}</ref>. == Geugrafia == [[Immaggine:Views from Finale Ligure 01.jpg|sinistra|miniatura|270x270px|Vista di côi, da scinistra a drita, du Castelléttu, de San Dunôtu e de punta Crena.]] Finô u se truva in-ta [[Rivêa de Ponénte|rivêa de Punénte]], in-ta s̠öna tra-i dòi côi da Crôvas̠òppa e de Côu Nori. A parte de aréna da costa ligüre scituô in-tu teritöriu de stu cumüne chi a l'è spartia in sincue töcchi da-i côi da s̠öna. A primma parte, che a va da-u côu da Crôvas̠òppa a-a colla, che a riva arénte a-u mô, unde a se truva a fortes̠s̠a de Castelfrancu, a l'è cuélla da lücalité de Marina. A levante de sta colla chi, dita du ''Gottero'' ascì, a gh'é a marina da lücalité de Pia che a riva fin a-u côu du Castelléttu, poi separùn da-u côu San Dunôtu da üna aréna da-u mèximu numme. A-a fìn a gh'è a marina de Varigotti, cunpresa tra-u côu de San Dunôtu e Côu Nori, e divis̠a a meité da-u côu de punta Crena. L'area a levante de punta Crena a cunprende cuarche d'üna tra-e aréne ciü bèlle e cunusciüe de tütta a rivêa de Punénte, cumme l'ansa di Saracìn<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/spiaggia-libera/spiaggia-libera-baia-dei|tìtolo=Spiaggia libera Baia dei Saraceni|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-04}}</ref> e l'aréna du ''Malpasso''<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/spiaggia-libera/spiaggia-libera-malpasso|tìtolo=Spiaggia libera del Malpasso|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-04}}</ref>. Finô u l'è bagnùn da tréi sciümére: a Pora, u sö afluénte Aquila e a Susà, a cuôle a se caccia in-tu [[Mâ Ligure|Mô Ligüre]] a Pîa. E valè de ste sciümére chi i sùn separè da-i vari bricchi da s̠öna e u gh'è ascì, a levante du céntru du pais̠e, l'ôtucianu de Môgne, riccu de gréndi e inpurtànti ôrme, unde i sùn stète truvè varie testimunians̠e da presens̠a de l'ommu primitivu in-ta s̠öna. == Stòia == === Preistòia === [[Immaggine:Arma delle Manie.jpg|sinistra|miniatura|270x270px|Vista de l'ôrma de Môgne]] A s̠öna de Finô a l'è stèta abitô fina da-u [[Paleolitico|Paleoliticu]], cumme testimuniùn da di retruvaménti in-te l'ôrme de l'area, tra-e cuôli cuélla de Aréne Candide, cunusciüa cumme l'[[Armassa]] ascì<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/caverne/caverna-delle-arene-candide/|tìtolo=Caverna delle Arene Candide - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-03}}</ref>. In-te sta ôrma chi u l'è stètu truvùn ün di sepürti ciü antighi d'[[Euròpa|Euröpa]], che u remunta a ciü o menu 25.000 anni fa, ditu u sepürtu du "S̠uénu Prìnsipe". A particularitè de stu sepürtu chi, de ün fiö de 15-16 anni, a l'è a ricches̠s̠a du sö curedu e a cunpletes̠s̠a du retruvaméntu, fètu u primmu de mas̠u du [[1942]] da-a squadra du prufesü [[Loîgi Bernabò Brea|Luiggi Bernabò Brea]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/preistoria/il-giovane-principe/|tìtolo=Il Giovane Principe - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-03}}</ref>. Ôtri retruvaménti, ciü res̠énti, i sùn stèti fèti in-ta cuscì dita "tôna de fôie"<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/caverne/caverna-delle-fate/|tìtolo=Caverna delle Fate - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-03}}</ref>, parte da grénda ôrma de Môgne<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/caverne/arma-delle-manie/|tìtolo=Arma delle Mànie - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-03}}</ref>, e turna in-te l'Armassa, unde u l'è stètu truvùn ün primitivu semetéiu cun chinse sepürti. Tantu inpurtànti i sùn ascì e dexéne de scrite in sce ciatte prie da s̠öna, cunusciüe cumme "ciappe", tra-e cuôli se regurdan u Ciappu de Cunche<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/ciappo-delle-conche/|tìtolo=Ciappo delle Conche - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-03}}</ref>, u Ciappu da Sô<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/ciappo-del-sale/|tìtolo=Ciappo del Sale - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-03}}</ref> e u Ciappu di Séixi<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/ciappo-dei-ceci/|tìtolo=Ciappo dei Ceci - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-03}}</ref>. A-a giurnô d'ancö a ciü parte di reperti truvòi in-ta s̠öna a l'è cunservô e vixibile in-tu müs̠eu da sité, scituùn in-tu cunventu de Santa Caterina, a-u Burgu<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20130128211247/http://www.comunefinaleligure.it/pagina.asp?id=18|tìtolo=Stòia de Finô|léngoa=IT|vìxita=2021-06-03|dataarchivio=2013-01-28}}</ref>. === Eté antiga === [[Immaggine:Castrum Perticae1.jpg|sinistra|miniatura|270x270px|E ruvine du ''Castrum Perticae'', a Perti]] U teritöriu du cumüne de Finô u l'è stètu cuntrulùn da varie pupulasiòi in-tu cursu di seculi. S̠a primma de l'eté di Rumôni sta s̠öna a l'éra ün inpurtànte area di cumerci, esendu a-u cunfin tra-i teritöri di [[Liguri Antighi|ligüri]] ''Sabazi'' e di ''Ingauni''<ref name=":0" />. De stu periudu chi a testimunians̠a ciü famus̠a a l'è següraménte cuélla du "Vilàggiu de Agnime", céntru furtificùn in simma a-a [[Rócca de Perti|Ruca de Perti]] e pupulùn da-u [[IX secolo a.C.|IX seculu]] fìn a-u [[IV secolo a.C.|IV seculu a.C.]], scrövertu in-tu [[1959]] da üna spedisiùn de l'[[Institûto Internaçionâle de Stùdi Lìguri|Institûtu Internasiunôle de Stüdi Ligüri]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/villaggio-delle-anime/|tìtolo=Villaggio delle Anime - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-03}}</ref>.[[Immaggine:Ponte romano sulla via Giulia Augusta.jpg|sinistra|miniatura|270x270px|U punte rumônu ditu "de fôie", ün di sincue in-ta valô Ponci e u sölo che se pö ancura traversô.]]De l'eté rumôna i ghe sùn nümerus̠i resti, scibén che a no gh'éra ancura di grossi céntri, s̠untòi a-e stradde che i traversôvan a s̠öna, survatüttu da l'inpurtànte ''[[via Julia Augusta]]'' che, custruia pe oréi de l'inperatû [[Aogusto|Cesare Gustu]], in-te stu töccu chi a s̠untôva ''Vada Sabatia'' (d'ancö [[Vuè|Vué]]) cun ''Albingaunum'' ([[Arbenga]]), e da cuscì dita "Stradda Romera". Testimunians̠e de ste stradde chi i sùn i sincue punti rumôni, du [[I secolo|I]]-[[II secolo|II seculu d.C.]], da valô Ponci (da-u latìn ''Vallis Pontium'', "a valô di punti"), valô segundaria da sciüméra Susà. Chi i se truvôvan ascì, tra-i cuscì diti punte Müttu e punte de l'ègua, de antighe côve pe l'estrasiùn da pria du Finô<ref name=":14">{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/la-val-ponci/|tìtolo=La Val Ponci - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-03}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/ponti-e-archi/|tìtolo=Ponti e Archi - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-03}}</ref>. A remunta ciü o menu a-u [[IV secolo|IV]]-[[V secolo|V seculu d.C.]] a custrusiùn da primma géxa paleocrestiana in-ta lücalité de Pîa, cunusciüa cumme a "ceive de Finô", da cuôle a l'è ancura vixibile a parte ciü bassa. A se truva sutta a-u cunventu di scapüsìn de San Fransescu, unde a l'è stèta scröverta doppu di travai a-u cunventu fèti tra-u [[1940]] e u [[1945]]<ref name=":6">{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/chiese-e-basiliche/pieve-del-finale/|tìtolo=Pieve del Finale - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-03}}</ref>. A despetu du creppu di rumôni a Ligüria a resterà ancura pe ün pö de tenpu sutta a-i [[Inpêro bizantìn|bisantìn]], cun-a cuscì dita ''[[Provincia Maritima Italorum]]'', cuande u restu da [[Cianûa padann-a|Cianüra Padana]] u l'éra s̠a cuntrulùn da-i [[Longobàrdi|lüngubardi]]. Pe difende u ''limes'', che u caminôva lüngu a sùra di munti, i sùn stèti realis̠òi di ''castra'', tra-i cuôli se regurdan u ''Castrum Perticae'' e i ''castra'' de Pia e de Orcu. U ''Castrum Perticae'', cunusciüu cumme castéllu de San Tugnìn ascì (da-u numme de l'arénte gexétta<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/chiese-e-basiliche/chiesa-sant-antonino/|tìtolo=Chiesa di Sant’Antonino - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-03}}</ref>), u l'è üna furtificasiùn du [[VI secolo|VI]]-[[VII secolo|VII seculu]] scituô in simma a l'értu briccu che u divide Perti da valô de Orcu Feìn, dunca cuélla da sciüméra Aquila, arénte a-u scitu de l'antigu céntru ligüre du vilàggiu de Agnime<ref name=":11">{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/castelli-e-fortificazioni/fortezza-bizantina-di-santantonino/|tìtolo=Castello di Sant’Antonino - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-03}}</ref>. U castéllu de Orcu (''Castrum Orche'') u se truva a levante du pais̠e da-u mèximu numme, arénte a-a géxa de San Lencìn, e u cuntrulôva ségge a valô du riàn Curnei (afluénte da Susà, a levante) che a valô de Feìn, a punénte<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/castelli-e-fortificazioni/castello-medievale-di-orco/|tìtolo=Castello di Orco - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-03}}</ref>. Cun-u castéllu de Varigotti (''Castrum Varicottis''), scituùn in simma a-u côu de punta Crena e desentégùn in-tu [[1341]] da-i s̠enéis̠i<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/castelli-e-fortificazioni/castello-di-varigotti/|tìtolo=Castello di Varigotti - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-03}}</ref>, ste furtes̠s̠e chi i furmôvan u scistema de difeis̠a de l'area, primma da custitusiùn du Marchexùn<ref name=":0" />. === Mediuevu === {{Véddi ascì|Marchexùn de Finô|càngio variànte=U mèximu arguméntu in detàggiu}} [[Immaggine:Castel Gavone (Finale Ligure) - panoramio.jpg|sinistra|miniatura|270x270px|Castél Govone e a sö ture "di diamanti".]] U cuntrullu di bisantìn u l'è finiu in-tu [[VII secolo|VII seculu]], cun-a cuncuista du re di lüngubardi [[Rotari|Rutari]] du picenìn pais̠e de eté rumôna che u se truvôva a-a fuxe da Pora in-tu [[641]] e, in-tu [[643]], du pais̠e de ''Varicottis'', du cuôle i sùn stèti desentégòi u primmu castellu e e müraie<ref name=":2" />. Doppu i seculi ciü scüri de l'ôtu mediuevu a primma testimunians̠a scrita du Finô a remunta a-u [[967]], cuande l'inperatû [[Ötón I de Sassonia|Otun I]] u cunsegnôva a [[Aleramo do Monferòu|Aleramo du Munferùn]] e tère da cuscì dita môrca Aleramica, tra-e cuôli u l'è indicùn u castellu de Orcu ascì. Tra-i discendenti de Aleramo u se pö regurdô [[Rìcco I do Carétto|Riccu du Vasto]], ditu ascì [[Do Carétto (famìggia)|Du Caréttu]], mens̠unùn in-te ün dipluma du [[1162]] unde l'inperatû [[Federigo Barbarossa|Federiccu Bôrbarussa]] u dôva a lé de tère e di tituli, tra-e cuôli cuéllu de [[Màrca de Sànn-a|marchéis̠e de Savuna]], cun pudesté surva a s̠öna de Finô ascì<ref name=":1" />. Scibén che a sö investitura a l'éra surva ün teritöriu benbén ciü grossu, u sö puréi u l'éra a-a fìn efettivu sölo in-te l'area du Finô (dètu che [[Sann-a|Savuna]] in pochi anni a diventerà ün liberu cumüne) e dunca u se fa incuménsô a stòia du Marchexùn propriu in-tu 1162, cun Riccu du Caréttu cumme sö primmu marchéis̠e. [[Immaggine:Finalborgo (Finale Ligure)-palazzo del tribunale-2.jpg|sinistra|miniatura|270x270px|U Palas̠s̠u du tribunô, a-u Burgu.]] Da-a fìn du [[XII secolo|XII seculu]] a cuménsa ün periudu de grénde s̠viluppu pe tütta a s̠öna, aviùn cun-a realis̠asiùn da primma parte du Castél Govone (foscia in-tu [[1172]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alberto Peano Cavasola|tìtolo=Il castello di Lancillotto. La storia europea di Castel Gavone|url=https://www.centrostoricofinale.com/prodotto/il-castello-di-lancillotto/|ànno=2004|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=[[Finô]]|léngoa=IT|ISBN=88-90-16690-8}}</ref>), in simma a-a colla du Becchignolo<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/castelli-e-fortificazioni/castel-gavone/|tìtolo=Castel Gavone - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref>. Inpurtànte a l'è ascì a fundasiùn, fèta pe oreité du marchéis̠e [[Rìcco II do Carétto|Riccu II]], du céntru de Burgu (mens̠unùn pe-a primma otta in-tu [[1213]] cumme ''Burgus Finarii'', u "Burgu du Finô") tra-a fìn du XII e u prinsipiu du [[XIII secolo|XIII seculu]], u cuôle u deventerà préstu a capitô du Marchexùn. De ciü, a fundasiùn a l'è stèta foscia fèta a-u pustu de ün ciü antigu pais̠e, dèti di res̠énti retruvaménti sutta a-a ciassa du tribunô, remuntanti a-u [[X secolo|X seculu]]<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/borghi/finalborgo/|tìtolo=Finalborgo - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref>. In-tu [[XIV secolo|XIV seculu]], cun-a crescita du puréi du Marchexùn (cumme a fundasiùn du [[Marchesàu de Süccaellu|Marchexùn de S̠üccaellu]] in-tu [[1397]] da parte de ün ramu da famia di Du Caréttu) a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de S̠éna]] a incuménsôva a avéi de mire in-sciu Finô de moddu de tacô tütta a rivêa de Punénte, dètu che i Du Caréttu i cuntrulôvan a söla stradda che da-u mô a l'andôva a-u [[Ducâto de Milàn|Ducôto de Milan]] che a no fusse sutta a-i s̠enéis̠i. Pe sti mutivi chi a scciuperà in-tu [[1447]] a cuscì dita guéra du Finô (che in-tu mentre u l'éra sutta a-u marchéis̠e [[Galioto do Caretto|Galiottu I]]), e che a fenirà l'annu doppu cun-a vitöria s̠enéis̠e, scibén che cuésti i saran caciòi s̠a in-tu [[1450]] da-e trüppe de [[Zâne I do Carétto|Giuanne I]]<ref name=":4" />. A stòia de sta guéra chi a l'è cuntô da [[Gianmario Filelfo]], scrivàn s̠enéis̠e cuntenpuraneu a-i fèti, in-tu sö libbru ''Bellum Finariense'', du [[1453]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.assocelesia.it/news.php?id=31|tìtolo=Bellum Finariense|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>. In-ti anni sucessivi i sùn stète realis̠è e növe müraie du Burgu<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/castelli-e-fortificazioni/le-mura-di-finalborgo/|tìtolo=Cinta muraria medievale di Finalborgo - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref>, ancura vixibili cu-e tréi purte de purta Carétta<ref name=":5">{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/castelli-e-fortificazioni/porta-carretta/|tìtolo=Porta Carretta - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref>, purta Testa<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/castelli-e-fortificazioni/porta-testa/|tìtolo=Porta Testa - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref> e purta Rumôna du Murìn, e a famus̠a ture di diamanti de Castél Govone (du [[1490]])<ref name=":3" />. In-tu [[1462]] u l'è stètu restruturùn u Palas̠s̠u du Tribunô<ref name=":12">{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/palazzi-e-logge/palazzo-tribule-finalborgo/|tìtolo=Finalborgo - Palazzo del Tribunale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref> e, in-tu [[1492]], a s'è custruia a particulô géxa de Nostra Scignura du Loreto a Perti, cunusciüa cumme a géxa di sincue canpanìn ascì<ref name=":8">{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/chiese-e-basiliche/chiesa-ns-loreto-perti/|tìtolo=Chiesa di NS di Loreto - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref>. === Eté muderna === [[Immaggine:Plan de la ville et des fortifications de Final, XVIIe siècle.jpg|thumb|580x580px|Vista da sité de Finô in-tu [[XVII secolo|XVII seculu]].]] In-tu periudu sucessivu a-a vitöria in-ta guéra du Finô, u Marchexùn u l'è arivùn a-u sö mascimu splendure, cuncuistandu vari pais̠i lüngu a [[Val Bórmia|Valô Burmia]], fina a [[Saliceto (Italia)|Saliceto]] e a [[Paroldo]], fètu che u purtôva gréndi ricches̠s̠e da-i cumerci. In-tu mèximu periudu a gh'è stèta a custrusiùn de vari palas̠s̠i de famie nobili<ref name=":4" />, cumme i Ricci, che i gh'àn avértu u sö palas̠s̠u in-tu [[1529]]<ref name=":15">{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/palazzi-e-logge/palazzo-ricci/|tìtolo=Palazzo Ricci - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref>, i Cavasola<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/palazzi-e-logge/palazzo-cavasola/|tìtolo=Palazzo Cavasola - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref> e, tra-i ciü inpurtànti, i Buraggi<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/palazzi-e-logge/palazzo-buraggi-via-consolazione/|tìtolo=Palazzo Buraggi a Finalmarina - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/palazzi-e-logge/palazzo-buraggi-via-pertica/|tìtolo=Palazzo Buraggi de via Pertica - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/palazzi-e-logge/villa-buraggi/|tìtolo=Villa Buraggi - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref>. Però u muméntu de pôxe u l'è scentùn préstu: cun-a scüs̠a de cuôrche revurta cuntra a-u marchéis̠e [[Alfónso II do Carétto|Alfonsu II]] e a-u sö môguvernu, a Repübbrica de S̠éna in-tu [[1558]] a l'à mesciùn cun sucessu guéra a-u Marchexùn. A ogni moddu a l'à cuntrulùn u Finô sölo fìn a-u [[1602]], cuande, cun-a murte de l'urtimu marchéis̠e ([[Sforza Drîa|Sfors̠a Dria]]), u végiu marchexùn u l'è passùn sutta a l'[[Inpêro spagnòllo|inperu spagnollu]], restandu ''de iure'' ün feudu inperiô. Pe-a Spagna u cuntrullu de Finô u l'éra tantu inpurtànte dètu che u cunsentiva ün seisu a-u mô pe-u cuscì ditu "Camìn spagnollu" u cuôle, traversu u Ducôto de Milan, u cunsentiva a-e trüppe da Spagna e da [[Napoli|Napuli]] de rivô in-te [[Fiàndre|Fiandre]], pruvinse ribelli. A-u periudu spagnollu i remuntan varie custrusiòi, a-a giurnô d'ancö ancura existenti, cumme a purta Reôle, realis̠ô a-u pustu da purta Carétta<ref name=":5" />, u rafurs̠améntu di castelli s̠a pres̠enti, a custrusiùn da furtes̠s̠a de San Giuanne, surva a-u céntru du Burgu<ref name=":10">{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/castelli-e-fortificazioni/castel-san-giovanni/|tìtolo=Castel San Giovanni - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref>, l'ôrcu triunfôle da Marina<ref name=":13">{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/ponti-e-archi/arco-di-margherita-a-finalmarina/|tìtolo=Arco di Margherita - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref> e a scistemasiùn de varie géxe, cumme cuélla de San Biôxu<ref name=":0" /><ref name=":4" />. [[Immaggine:– Statuta, decreta et ordines marchionatus Finarij, 1667 – BEIC 10369364.jpg|miniatura|303x303px|I ''Statuta'' de Finô, du [[1667]].]] A fìn da duminasiùn spagnolla, in-tu [[1707]], a curispunde a-u defenitivu declìn du Marchexùn, catùn da S̠éna in-tu [[1713]], a cuôle a l'è stèta l'urtima feudataria de Finô, es̠ercitandu u sö cuntrullu traversu ün guvernatö. Scinbulu da növa gestiùn a l'è a destrusiùn, in-tu [[1715]], de Castél Govone; gestiùn che a l'à duvüu gestî de revurte asci, cumme cuélle du [[1730]] e du [[1734]], e ün invasiùn di piemontéis̠i. Cun-a Pôxe de Acquisgrana du [[1748]] u cuntrullu de Finô u l'è stètu du tüttu dètu a-a Repübbrica de S̠éna, a cuôle a l'à tacùn dritaménte a s̠öna a-i sö dumini, restandu cuscì Finô sölo ''de iure'' ün marchexùn, cunservandu però i sö antighi ''Statuta''<ref name=":0" /><ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Statuta, decreta et ordines marchionatus Finarij|url=https://gutenberg.beic.it/view/action/nmets.do?DOCCHOICE=10369364.xml&dvs=1622840002847~29&locale=it_IT&search_terms=&show_metadata=true&adjacency=&VIEWER_URL=/view/action/nmets.do?&DELIVERY_RULE_ID=7&divType=&usePid1=true&usePid2=true|ànno=1667|editô=Ex typographia Ambrosij Ramellati|çitæ=Finô|léngoa=LA}}</ref>. === Eté cuntenpuranea === L'antigu Stôtu u l'è dunca finiu du tüttu in-tu [[1795]], cuande, cun l'invasiùn de trüppe francéis̠i de [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]] e a creasiùn da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], i sùn stèti abulîi i végi tituli e i feudi, cun l'aministrasiùn lücale che a l'è stèta mudernis̠ô. Inprinsipiu tacùn in-tu departiméntu da Maremula, cun capulögu a-a [[A Prïa|Prìa]], cun l'anesiùn da [[Liguria|Ligüria]] a l'[[Prìmmo Inpêro françéize|inperu francéis̠e]] Finô u l'è stètu inseriu in-tu [[Dipartiménto de Móntenéutte|departiméntu de Muntenötte]], unde u l'éra capulögu de ün ''canton'' de l'''arrondissement'' de [[Sann-a|Savuna]]. U remunta a stu periudu chi a custrusiùn du Teôtru Aycardi, u ciü antigu de tütta a rivêa, avértu in-tu [[1806]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/teatri/teatro-aycardi/|tìtolo=Teatro Aycardi - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref>. In-tu [[1815]], doppu a cürta speriéns̠a da [[Repùbrica Zenéize|Repübbrica S̠enéis̠e]], u Finô, e tütta a [[Liguria|Ligüria]] ascì, i sùn passòi a-i [[Savoia|Savüia]] pe decisiùn du [[Congresso de Vienna|Cungressu de Vienna]] e dunca inserîi, fìn a-u [[1927]], in-ta [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa de S̠éna]], pe poi pasô in-ta növa [[Provinsa de Sann-a|pruvinsa de Savuna]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:regio.decreto.legge:1927-01-02;1@originale|tìtolo=R.D.L. 2 s̠enô 1927, n. 1, art. 1|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>. In-te cuéllu annu u l'è stètu creùn u cumüne de ''Finale Ligure'' ascì, cun l'uniùn di trèi pais̠i du Burgu, de Pia e da Marina<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1927-01-02;1!vig=|tìtolo=R.D.L. 2 s̠enô 1927, n. 1, art. 4|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>. In-ti anni da [[Primma Goæra Mondiâ|primma guéra mundiô]] a Finô a cuménsôva ün prucessu de industrialis̠asiùn, cun-a creasiùn de oficine da Marina (che i faxevan côri féruviàri), poi catè da l'ommu d'afôri s̠enéis̠e [[Rinàldo Piàggio|Rinaldu Piaggio]], u cuôle u l'à inandiùn ün stabiliméntu pe-a prudusiùn de aérei. Fìn a-u sö stramüu a [[Villanöva|Villanöva d'Arbenga]] in-tu [[2014]], sta chi a l'è stèta a realté de travaiu ciü inpurtànte du pais̠e, cu-i stabiliménti da ''[[Piaggio Aerospace]],'' a-a giurnô d'ancö pe-a ciü parte derucòi, che i ocupavôn üna grossa area arénte a-u côu da Crôvas̠òppa<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/archeologia-industriale/aree-piaggio/|tìtolo=Aree Piaggio - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref>. Dèta a sö lünga e inpurtànte stòia in-tu [[2007]], cun decrétu du prescidénte da repübbrica, u cumüne de Finô u l'à ricevùn u titulu de sité. Da-u [[1973]] a-u [[2011]] u l'à fètu parte da [[Comunitæ montagnìnn-a Pollupice|Cumünité Muntana Pollupice]] ascì, a-a giurnô d'ancö derlenguô<ref>{{Çitta web|url=https://www.federalismi.it/ApplOpenFilePDF.cfm?artid=10598&dpath=document&dfile=15072008190233.pdf&content=LIGURIA,+L.R.+n.+24/2008,Disciplina+di+riordino+delle+comunit%25C3%25A0+montane,+disposizioni+per+lo+sviluppo+della+cooperazione+intercomunale+e+norme+a+favore+dei+piccoli+comuni+-++-++-+|tìtolo=L.R. 4 lüu 2008, n. 24|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>. == Abitanti == U céntru du cumüne de Finô u l'è spartiu in-te frasiòi stòriche de Burgu, Pia e Marina, tachè asemme in-tu [[1927]]. Gh'è ascì de ôtre frasiòi, végi cumüni d'ancö tacòi a Finô, cumme [[Lacremô]], [[Versi]] e [[Varigotti]] (cumüni fìn a-u [[1896]], cun Pîa), [[Gura]] e [[Ölle]] (a-u Burgu, u [[14 arvî|14 avri]] [[1869]]), [[Perti]] (cun-u Burgu da-u [[1877]]), ôtre che [[Môgne]], [[Muntixélu]] e [[San Benardìn]]. Finô u cunfina cun [[Bòrzi e Veresso|Borsi Verési]] e [[O Tô|U Tû]] a punénte, [[Côrxi]], [[Orcu Feìn]] e [[Vessi|Véssi]] versu munte e cun [[Nöi|Nori]] a levante; a sud u l'è bagnùn da-u Mô Ligüre. === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Finâ}} === Minorànse fulén === Segundu l'ISTAT, a-u 31 dixénbre 2017, a Finô i gh'éran 880 rexidenti fulén. == Sciti de interesse == === Architetüe religiuse === Finô u l'è a-a giurnô d'ancö ancura divis̠o tra-i prevostri de növe géxe, cun s̠urisdisiùn in di teritöri che ciü o menu i sùn i méximi di cuélli di végi cumüni d'ancö tacòi a-a sité<ref>{{Çitta web|url=https://www.chiesasavona.it/vicaria-di-finale-ligure/|tìtolo=Vicaria di Finale Ligure - Parrocchie|léngoa=IT|vìxita=2021-06-06}}</ref>. U l'è interessante véi cumme, dètu che e due lücalité de Gura e de Ölle i sùn stète catòi da-u marchéis̠e [[Rìcco II do Carétto|Riccu II]] "sölo" in-tu [[1212]] (vari anni doppu a custitusiùn du Marchexùn), a-a giurnô d'ancö ste due parocchie chi a se truvan ancura sutta a-a [[Diocexi de Arbenga e Impeia|dioces̠i de Arbenga-Inperia]], cumme a vexìna [[A Prïa|Prìa]], e nu sutta a cuélla de [[Diòcexi de Sànn-a-Nöi|Savuna-Nori]], cumme u restu du cumüne de Finô<ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/wd-annuario-enti/gorra-s-bartolomeo-4162/|tìtolo=Gorra, s. Bartolomeo|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/wd-annuario-enti/olle-s-giovanni-battista-decollato-4196/|tìtolo=Olle, s. Giovanni Battista decollato|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref>. ;Parocchia du Burgu [[Immaggine:Finaleborgo Basilika Antiquissima.jpg|miniatura|250x250px|Faciôta da géxa de San Biôxu.]] * ''Colegiôta de San Biôxu'': a l'è a sêde da parocchia da lücalité du Burgu e üna de due baxiliche de Finô. A nu l'è tantu céra a dôta de custrusiùn de sta géxa chi, cun-a sö primma testimunians̠a scrita che a remunta a-u [[1162]], cuande a se truvôva ancura föra da-e müraie du pais̠e (San Biôxu ''extra-muros''). Tra-u [[1372]] e u [[1375]] a géxa a l'è stèta recustruia dréntu a-u burgu segundu ün stile göticu e, in-tu [[1463]], u l'è stètu realis̠ùn in simma a üna de ture de müraie du pais̠e, u sö canpanìn. Sacches̠ô in-ta guéra du Finô, a géxa de San Biôxu a l'è stèta turna recustruia tra-u [[1634]] e u [[1659]] in-te ün stile baroccu<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/chiese-e-basiliche/collegiata-di-san-biagio/|tìtolo=Basilica di San Biagio - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/basilica-san-biagio|tìtolo=Basilica di San Biagio|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Géxa e Cunventu de Santa Caterina'': custrusiùn incuménsô in-tu [[1359]] pe oréi du marchéis̠e [[Zòrzo Do Carétto|Sorsu]], pe döverô a géxa cumme sepürtu pe-a sö famia, a l'è stèta a sêde fìn a-u [[1802]] di frè dumenichén, pe poi ése trasfurmô in-te üna galéra. Serô a galéra ascì, a-a giurnô d'ancö cuéllu de Santa Caterina u l'è deventùn ün inpurtànte céntru cultürôle, sêde du müs̠eu da sité, de üna bibliutêca e de ün auditorium, u cuôle u se truva dréntu a géxa stessa<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/conventi-ed-abbazie/chiesa-e-convento-di-santa-caterina/|tìtolo=Santa Caterina - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-santa-caterina|tìtolo=Chiesa di Santa Caterina|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Géxa "Regina Pacis"'': a se truva in-scia riva du munte da Crôvas̠òppa, de la da-a sciümére Pora e s̠untô a-u senté napuleunicu pe Véresi. * ''Géxa de San Giuseppe Calans̠ano'': a se truva lüngu a stradda pe-a Marina e a l'éra in prinsipiu dedicô a San Tognu. A l'è cunusciüa cumme a géxa di [[Scolopi]] ascì, dètu che da-u [[1831]] a l'è stèta a sêde de sta cungregasiùn religiusa chi, inpegnô in-te l'educasiùn di matétti che i rivavan da-e famie ciü povere<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-san-giuseppe-calasanzio|tìtolo=Chiesa di San Giuseppe Calasanzio|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref>. ;Parocchia da Marina [[Immaggine:Finale Ligure-chiesa San Giovanni2.jpg|miniatura|250x250px|Faciôta da géxa de San Giuanne.]] * ''Colegiôta de San Giuanne Batista'': l'ôtra baxilica de Finô, a l'è a sêde da parocchia da lücalité de Marina. Grénda géxa in stile baroccu, a sö realis̠asiùn a l'è duvüa a l'oréi du vescu [[Anbrêuxo Fiésco|Anbröxu Fieschi]]. Lé u oréiva appuntu rinpiasô a végia ceive de Finô cun üna ciü inpurtànte géxa, ordenandu cuscì u prinsipiu di travai in-tu [[1567]], scibén che a custrusiùn a cumenserà sölo in-tu [[1619]] e a dürerà pe sincuantasincue anni, fìn a-u [[1674]]. I travai sucessivi, cumme a növa faciôta du [[1762]] e a cüpula du [[1780]], i l'àn dètu a-a géxa u sö spétu d'ancö<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/chiese-e-basiliche/basilica-di-san-giovanni/|tìtolo=Basilica di San Giovanni - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.parrocchiafinalmarina.it/parrocchia/arte-e-storia/|tìtolo=Arte e Storia|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/collegiata-s-giovanni-battista|tìtolo=Basilica Collegiata di S. Giovanni Battista|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Ceive de Finô'': a l'éra a ciü antiga géxa da s̠öna, realis̠ô segundu u stile paleocrestian in-tu [[V secolo|V seculu]] e dedicô a San Giuanne Batista, San Nas̠ariu e San Celsu. Largô varie otte, cun-u sviluppu du burgu da Marina u prevostru da lücalité u l'à però stramüùn in-ta növa parocchia, cun-a végia géxa che a l'è pasô a-i scapüsìn, surva a-a cuôle i gh'àn custruiu ün cunventu. Gras̠ie a di scôvi, fèti tra-u [[1939]] e u [[1946]], u l'è puscibile véi a-a giurnô d'ancö a sö parte ciü bassa<ref name=":6" /><ref name=":9">{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-dei-padri-cappuccini|tìtolo=Chiesa dei Padri Cappuccini e Pieve del Finale|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Géxa de Santa Maìn Manéna de' Pas̠s̠i'': cunusciüa cumme a ''Géxa di Néigri'' ascì, da-u curû de cappe da [[Cazàsse|cas̠assa]] ligô a sta géxa chi (cuélla da Santiscima Trinité e da Murte), a sö custrusiùn a l'è incuménsô in-tu [[1697]], pe fenî in-tu [[1706]]. A-a giurnô d'ancö a l'è cunusciüa pe-u sö gréndu pres̠epiu, ün di ciü bèlli da sité<ref>{{Çitta web|url=http://www.parrocchiafinalmarina.it/parrocchia/chiesa-dei-neri/|tìtolo=Chiesa dei Neri|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Géxa e Cunventu de San Fransescu'': fìn a-i [[Anni 1990|anni 90]] sêde di scapüsìn, i se truvan in-scia stradda pe Burgu. Géxa e cunventu i sùn stèti custruî surva l'antiga ceive de Finô tra-u [[1582]] e u [[1585]] ma derucòi in-tu [[1628]], pe poi ése recustruî tra-u [[1642]] e u [[1644]], segundu u spétu d'ancö<ref name=":9" /><ref>{{Çitta web|url=http://www.cappucciniliguri.it/finale-ligure.html|tìtolo=Convento Frati Cappuccini|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref>. ;Parocchia de Pia [[Immaggine:MK54637 Santuario di S. Maria Pia (Finale Ligure).jpg|miniatura|280x280px|Santa Maìn de Pia e u sö canpanìn.]] * ''Abbas̠ia de Santa Maìn'': custrusiùn realis̠ô surva a üna géxa benbén ciü antiga, dedicô sénpre a Santa Maìn e s̠a pres̠ente in-te ün attu du [[1170]], unde a l'è indicô cumme üna prupieté de l'abbas̠ia de San Cuintìn de [[Spigno Monferrato|Spigno]]. L'inpunente canpanìn, da l'ôta punta a öttu lôti e realis̠ùn cun-a cuscì dita pria du Finô, u remunta a-u [[XIII secolo|XIII seculu]] e u l'è a söla parte da géxa mediuevôle restô intégra, dètu che sölo de parte picine da primma custrusiùn i sùn ancura vixibili. In-tu [[1474]] a géxa, pe dumanda du marchéis̠e [[Galiöto II do Carétto|Galiottu II]] a-u [[Pàppa Sisto IV|papa Sistu IV]], a l'è stèta afidô a-i frè orivetén, di benedetìn lighé a-a növa cungregasiùn de Munte Orivetu, i cuôli i l'àn largùn a géxa, purtandu da-a [[Toscann-a|Tuscana]] varie upere d'arte. U remunta a stu periudu chi a realis̠ùn du durmitöiu e du refetöiu, cun l'inprinsipiu da custrusiùn di dòi ciostri ascì, che i resteràn però da finî fina a-u [[1921]]. Tra-u [[1724]] e u [[1729]] l'abbas̠ia a l'è stèta recustruia segundu u sö spétu d'ancö, cun üna söla navôta e cun-a bèlla faciôta decurô da vari dipinti<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/conventi-ed-abbazie/chiesa-e-abbazia-di-ns-assunta/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/abbazia-dei-padri-benedettini|tìtolo=Abbazia dei Padri Benedettini|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/santuario-ns-pia|tìtolo=Santuario di N.S. di Pia|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. *''Capélla de San Tugnìn Abùn a-u Munte'': a se truva in-te l'area de Pia cunuscica cumme "Munte de Pia", lüngu a stradda (a SP54) che, muntandu da-a valô du Pora, a traversa l'ôtucianu de Môgne, in-te üna pusisiùn da-a cuôle a gh'è üna vista panuramica in-sciu restu du cumüne de Finô. A capélla a l'à ün particulô canpanìn, da-a cianta a triangulu, ün di pochi in-te tütta a Ligüria<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/borghi/monte-di-pia/|tìtolo=Monte di Pia - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/cappella-san-antonio-abate|tìtolo=Cappella di Sant'Antonio Abate al Monte|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. ;Parocchia de Lacremô [[Immaggine:Oldcalvisio1.jpg|miniatura|250x250px|L'antiga géxa de San Ciprian a Lacremô.]] * ''Géxa de San Ciprian'': a l'éra a sêde da parocchia de Lacremô, a-a giurnô d'ancö stramüô in-te üna custrusiùn ciü növa. A l'è u frütu de sucessivi derucaménti e recustrusiòi, cun üna primma géxa, descroverta gras̠ie a di scôvi, che a remunta foscia a l'éte rumôna. A segunda géxa, d'éte mediuevôle, a l'éra stèta realis̠ô cun ün stile rumônicu tra-u [[XII secolo|XII]] e u [[XIII secolo|XIII seculu]] e, pocu doppu, u gh'è stètu s̠untu u canpanìn ascì, u ciü antigu du Finô. U spétu d'ancö da géxa de San Ciprian u riva da dòi largaménti sucessivi, l'urtimu di cuôli in-tu [[XVIII secolo|XVIII seculu]], cun-a géxa che a l'è restô in funsiùn fina a-u [[1932]], cuande a parocchia a l'è stèta stramüô in-ta sö növa sêde<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/chiese-e-basiliche/chiesa-di-san-cipriano/|tìtolo=Chiesa di San Cipriano - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-san-cipriano|tìtolo=Chiesa di San Cipriano|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Géxa di Santi Curneliu e Ciprian'': a l'è a parocchia de Lacremô d'ancö, custruia tra-u [[1931]] e u [[1932]] in-te üna pusisiùn ciü vexìna a-u növu céntru du pais̠e, dètu che a végia géxa a se truva in-scia riva du munte Tolle, in-ta parte végia du burgu. A növa géxa, du tüttu custruia cun-a cuscì dita pria du Finô, a l'è stèta realis̠ô segundu ün stile néu-rumônicu in tréi navôte e cun ün értu canpanìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/chiese-e-basiliche/chiesa-dei-ss-cornelio-e-cipriano/|tìtolo=Chiesa dei SS Cornelio e Cipriano - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-san-cipriano-san|tìtolo=Chiesa di San Cipriano e San Gennaro|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. *''Géxa de San S̠enô'': a l'è scituô in-ta lücalité de [[Versi (Finô)|Versi]], in-scia riva di munti de frönte a cuélla de Lacremô, da l'ôtra parte da valô da sciüméra Susà<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-san-gennaro|tìtolo=Chiesa di San Gennaro|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Oratoiu de San Bastianìn'': custrusiùn che a remunta a-u [[XIV secolo|XIV seculu]] e recustruia in-tu [[XVI secolo|XVI]], a se truva dapé a-a végia géxa de San Ciprian. A l'è üna custrusiùn séncia, cun üna söla stansia e üna picina sacristia, a-a giurnô d'ancö vöia dètu che i arêdi i sùn stèti stramüòi in-ta növa géxa, in-tu fundu da valô. * ''Capellétta de Nostra Scignura da Mis̠éicordia'': scituô a ün incröxu da stradda che a munta da-u fundu da valô a-u pais̠e végiu de Lacremô. A l'è dedicô a-a mèxima Madonna du [[Santuäju d'a Madonna d'a Mizeicordia (Sann-a)|Santuaiu de Savuna]]. * ''Capélla de Nostra Scignura du bùn viéggiu'': a se truva a-a fìn da stradda che da Lacremô végiu a china in-ta valô. ;Parocchia de Muntixélu * ''Géxa de San Dalmas̠io Môrtire'': parocchia da lücalité de Muntixélu, a l'è stèta custruia doppu u derucaméntu da géxa ciü antiga, che a remuntôva a-u [[XIV secolo|XIV seculu]], da cuôle u resta in pé u canpanìn. ;Parocchia de Perti [[Immaggine:Chiesa dei cinque campanili, Finale Ligure - panoramio (1).jpg|miniatura|250x250px|A géxa "di sincue canpanìn", a Perti.]] * ''Géxa de San Eusébiu'': sêde da parocchia de Perti, a cunsciste in-te due custrusiòi. A primma, che a remunta a-u [[XI secolo|XI seculu]], a l'é stèta realis̠ô surva a üna cripta de éte rumôna, pres̠ente s̠a in-tu [[II secolo a.C.|II]]-[[I secolo a.C.|I seculu a.C]]. U sö spétu d'ancö u l'è però da fìn du [[XV secolo|XV seculu]], cuande a géxa a sara derucô pe ése poi recustruia ciü grénda. Particularitè da végia géxa de San Eusébiu a l'è u canpanìn "a veira", pocu cumüne tra-e géxe lìgüri. Però sta custrusiùn chi a deventerà préstu troppu picina pe-i bes̠ögni da cumünité de Perti e dunca, in-tu [[1714]], a l'è stèta incuménsô a realis̠asiùn da növa géxa, acostu a l'ôtra. Grénda custrusiùn, de furma a fegura a öttu lôti, a l'è stèta custruia pe-a ciü parte cun de prie che i rivôvan da castél Govone, desentégùn in-tu 1715 da-i s̠enéis̠i<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/chiese-e-basiliche/chiesa-sant-eusebio-perti/|tìtolo=Chiesa di Sant'Eusebio - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/chiese-e-basiliche/chiesa-di-santeusebio-cripta-e-campanile/|tìtolo=Abside e campanile della chiesa di S. Eusebio - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-santeusebio|tìtolo=Chiesa di Sant'Eusebio|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Géxa de Nostra Scignura de Loreto'': cunusciüa cumme a "géxa di sincue canpanìn" ascì, a l'è üna de custrusiòi ciü famus̠e de Finô, tantu che a sö prugettasiùn a l'è stèta atribuia, ôruneaménte, a-u [[Bramante]]. U sö prugèttu u pia es̠énpiu da de realis̠asiòi fiurentìne du [[Féipo Brunelleschi|Brunelleschi]] e a l'à cumme mudéllu scuéxi de següru a cuscì dita Capélla Portinari, a [[Milan|Milàn]]. A custrusiùn de sta géxa chi a remunta ciü o menu a l'annu [[1470]], in-tu periudu du mascimu splendure du Marchexùn, cun ün s̠ögu de curû ötegniu cun l'üs̠u da pria du Finô, di matòi e de materiôli gianchi, cumme in-ta vexìna ture de castél Govone<ref name=":8" /><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-nostra-signora-loreto|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora di Loreto (dei Cinque Campanili)|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Géxa de San Bastianìn'': géxa realis̠ô ciü o menu in-te l'annu [[1490]] pe oréi du cardinô [[Càrlo Doménego Do Carétto|Carlu Duménegu Du Caréttu]], u cuôle u vegniva propriu da-u Finô, che u l'à ordenùn a custrusiùn du purtô da géxa ascì. Da-a séncia faciôta a cabana, segundu ün stile rumônicu, a géxa a l'è divis̠a in tréi navôte e a gh'à di interni cun di ricchi afreschi. Diferenteménte da-a ciü parte de ôtre géxe de Finô, cuélla de San Bastianìn a nu l'è stèta recustruia, cunservandu cuscì u sö spétu originôle<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/chiese-e-basiliche/chiesa-san-sebastiano-perti/|tìtolo=Chiesa di San Sebastiano - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-san-sebastiano-perti|tìtolo=Chiesa di San Sebastiano di Perti|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Capélla de San Tugnìn'': géxa antiga e picina, a l'è stèta realis̠ô tra-u [[VI secolo|VI]] e u [[VIII secolo|VIII seculu]] arénte a-u ''Castrum Perticae'', in simma a l'értu briccu che u divide Perti da-a valô da sciüméra Aquila. Inprinsipiu custruia segundu ün stile rumônicu, u sö spétu d'ancö u l'è cuéllu da recustrusiùn sucessiva a-u forte [[Teramòtto do ponénte do 1887|subrillu du 1887]], fètu de moddu da regurdô e capélle de canpagna custruie in cuélli anni<ref name=":7" /><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/cappella-santantonino|tìtolo=Cappella di Sant'Antonino|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. ;Parocchia de Gura [[Immaggine:Finale Ligure-chiesa.jpg|miniatura|250x250px|U canpanìn da végia géxa de San Bertumé.]] * ''Géxa de San Bertumé apostulu'': realis̠ô in-tu [[XIV secolo|XIV seculu]], a l'è stèta a parocchia de Gura fina a-a custrusiùn da növa géxa, dedicô senpre a San Bertumé, ciü vexìna a-u céntru du pais̠e. A-a giurnô a se truva in-te ün stôtu de abandùn, cun-u téite pe-a ciü parte derucùn, mentre u canpanìn u l'è in-te üna cundisiùn méiu. Custruia cun-a pria du Finô, a regurda in-tu stile cuéllu da géxa de San Eusébiu de Perti, dètu che ste architetüe chi, derivè ciü da custrusiòi piemuntéis̠i che ligüri, i éran benbén cumüni in-tu Marchexùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/chiese-e-basiliche/campanile-di-san-bartolomeo/|tìtolo=Campanile di San Bartolomeo - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''(növa) Géxa de San Bertumé apostulu'': a l'è stèta prugetô in-ti [[Anni 1950|anni sincuata]], pe poi ése custruia tra-u [[1957]] e u [[1962]], cun üna cianta a cruxe inclinô, in simma a-a colla de Gura. E canpône de sta géxa chi i sùn stète realis̠è cun-u metallu ötegniu da-a füs̠iùn de cuéllu du canpanìn da végia géxa<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-san-bartolomeo-apostolo|tìtolo=Chiesa di San Bartolomeo Apostolo|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Capélla de Nostra Scignura de Loreto'': capélla che a l'è stèta custruia in-tu [[XVII secolo|XVII seculu]], diversaménte da-a sö intitulasiùn uficiô a l'è cunusciüa da-i abitanti de Gura cumme a "Capélla da Nunsiô". Üna res̠énte tradisiùn lücale a ure però che a relativa festa a no ségge festegiô u [[25 marso|25 môrsu]], ma in-ta primma dumenega doppu a Pascua, pe nu cuntrastô cun-u clima sacru da cuares̠ima<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2019/04/28/sommario/savona/leggi-notizia/argomenti/eventi-spettacoli/articolo/rivive-oggi-la-tradizione-della-messa-nelloratoriio-dellannunziata-a-gorra.html|tìtolo=Rivive oggi la tradizione della Messa nell'Oratorio dell'Annunziata a Gorra|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Capélla de San Las̠s̠aru'': a se truva in-ta lücalité de Gura da-u mèximu numme. U sö spétu d'ancö u remunta a üna recustrusiùn du [[XVI secolo|XVI seculu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2019/05/13/leggi-notizia/argomenti/eventi-spettacoli/articolo/gorra-torna-la-festa-religiosa-di-san-lazzaro.html|tìtolo=Gorra: torna la festa religiosa di San Lazzaro|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Capélla de Santa Rösalia'': a l'è scituô in-ta cuntrô de Brasale. A capélla a remunta a-u [[1632]] e a l'è stèta da pocu resturô<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2015/08/31/leggi-notizia/argomenti/eventi-spettacoli/articolo/a-gorra-torna-la-tradizionale-festa-di-santa-rosalia.html|tìtolo=A Gorra torna la tradizionale festa di Santa Rosalia|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Capélla de Nostra Scignura da Néive'': a se truva in-ta cuntrô de Vals̠érùn, versu a valô de [[Côrxi]], e a l'è stèta realis̠ô in-tu [[XVII secolo|XVII seculu]] survatüttu gras̠ie a-e dunasiòi di fedeli, e cuôli i l'àn cunsentiu de custruî u canpanìn e a sacristia ascì<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2015/08/04/leggi-notizia/argomenti/eventi-spettacoli/articolo/gorra-dopo-ventanni-riapre-loratorio-della-madonna-della-neve.html|tìtolo=Gorra, dopo vent'anni riapre l'oratorio della Madonna della Neve|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref>. ;Parocchia de Ölle * ''Géxa de San Giuanne Decollùn'': a l'è a sêde da parocchia da lücalité de Ölle, custruia in-tu [[1639|1634]]. In-ta géxa a gh'è ascì üna statua da dedicô a-a Madonna ''Auxilium christianorum'' (cunusciüa cumme a "Madonna di favìn"), a-a cuôle a l'è dedicô a festa du 22 mas̠u, da pocu scistemô<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2021/02/08/leggi-notizia/argomenti/attualit/articolo/finale-avviati-i-lavori-di-restauro-nella-chiesa-di-olle-focus-sugli-apparati-pittorici.html|tìtolo=Avviati i lavori di restauro nella chiesa di Olle|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref>. ;Parocchia de Varigotti [[Immaggine:Varigotti - Chiesa di San Lorenzo.JPG|miniatura|250x250px|A végia géxa de San Lurénsu.]] * ''Géxa de San Lurénsu'': a l'è a sêde da parocchia de Varigotti, custruia pe üna primma otta in-tu [[XIV secolo|XIV seculu]], segundu ün stile tardu-göticu. Da custrusiùn mediuevôle u resta sölo u canpanìn, in parte recustruiu, dètu che u sö spétu d'ancö u l'è cuéllu de üna realis̠asiùn sucessiva, fèta cun ün stile baroccu. A géxa a pres̠enta üna cüpula e üna faciôta decurô cu-e bande oris̠ontali cumüni in tante géxe ligüri e a l'è stèta avérta turna, doppu a sö recustrusiùn, in-tu [[1725]], vegnindu sübitu deciarô cumme a parocchia du pais̠e<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-san-lorenzo|tìtolo=Chiesa Parrocchiale di San Lorenzo|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''(végia) Géxa de San Lurénsu'': a l'è scituô in-ta riva du munte daré a punta Crena, surva a-a cuscì dita ansa di Saracìn, e a l'è üna de custrusiòi ciü antighe da s̠öna, che a remunta a-u [[VI secolo|VI]]-[[VII secolo|VII seculu]]. In-tu [[1127]] a sö prupieté a l'è pasô da-u vescu de [[Arbenga]] Otun I a-u munestê benedettìn de l'[[Îzoa de Lérins|is̠ura de Lérins]], in [[Provensa|Pruvens̠a]], scibén che a l'è finia préstu sutta a-a Ceive de Finô, in cuélli anni a géxa ciü inpurtànte da s̠öna dètu che i batés̠i i vegnivan fèti sölo l'. U sö spétu d'ancö u l'è cuéllu de üna recustrusiùn sucessiva, du [[XV secolo|XV seculu]]. Però, in-tu [[1586]], dèta a sö pusisiùn pocu acescibile e e picine dimensciòi, a parocchia a l'è stramüô in-te l'Oratoiu de San Tugnìn, in-tu céntru du pais̠e<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/chiese-e-basiliche/chiesa-san-lorenzo-varigotti/|tìtolo=Chiesa di San Lorenzo a Varigotti - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/arte-galleria/sarcofago-di-san-lorenzo/|tìtolo=Chiesa di San Lorenzo a Varigotti, Sarcofago in marmo bianco - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-san-lorenzo-medievale|tìtolo=Chiesa di San Lorenzo (medievale)|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Oratoiu de San Tugnìn Abùn'': u l'è üna custrusiùn che a se truva lüngu a SS1 Aurelia, arénte a-a parocchia de San Lurénsu e a végiu palas̠s̠u du cumüne, che a remunta ciü o menu a-u [[XIV secolo|XIV seculu]]. A l'à üna strutüa a navôta séncia e a l'è a sêde da [[Cazàsse|casas̠s̠a]] da-u mèximu numme. De ciü, tra-a serô da végia géxa de San Lurénsu e a custrusiùn de cuélla növa (prinsipalménte pe-u [[XVII secolo|XVII seculu]]), a l'è stèta sêde da parocchia de Varigotti<ref>{{Çitta web|url=https://www.varigottiinsieme.it/oratorio-di-sant-antonio-abate|tìtolo=Oratorio di Sant'Antonio Abate|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref>. === Architetüe civili === [[Immaggine:Finalborgo (Finale Ligure)-palazzo del tribunale-2.jpg|miniatura|250x250px|Detaggiu da faciôta dipinta du palas̠s̠u du tribunô, a Burgu.]] [[Immaggine:Finale Ligure - Teatro Aycardi.jpg|miniatura|250x250px|U dréntu du Teôtru Aycardi, a Burgu.]] *''Palas̠s̠u du tribunô'': u l'è ün di palas̠s̠i ciü cunusciüi de Finô; u se truva in-tu céntru de Burgu e u prende u sö numme da-u fètu d'ése stètu, scuéxi fina a-a giurnô d'ancö, ségge a sêde du tribunô du Marchexùn che ün palas̠s̠u de s̠ustisia ascì. U l'è mens̠unùn pe-a primma otta in-tu [[1311]], dunca u l'è foscia stètu realis̠ùn a-u tenpu da fundasiùn de ''Burgus Finarii'' pe oréi de ün di primmi marchéis̠i scibén che, segundu di res̠énti retruvaménti, in-te l'area i gh'éran s̠a de custrusiòi ciü antighe. U palas̠s̠u du tribunô u l'è stètu anpliùn varie otte, tra-e cuôli i sùn stèti inpurtànti i travai du [[XV secolo|XV]]-[[XVI secolo|XVI seculu]], che i gh'àn dètu u sö spétu d'ancö a-a faciôta, riccaménte decurô cun di afreschi<ref name=":12" /><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/museo/percorso-museale-teatro-udienze|tìtolo=Palazzo del Tribunale|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. *''Palas̠s̠u Ricci'': palas̠s̠u da famia da-u méximu numme, u sö spétu d'ancö u l'è cuéllu da recustrusiùn du [[1529]]. U se truva a-u Burgu, in-scia ciassa de Santa Caterina, scibén che a sö intrô prinsipô, decurô da ün gréndu purtün, a l'éra da l'ôtru lôtu, in-sciu cuscì dito caruggiu du munisipiu. U l'é stètu a sêde du cumüne du Burgu da-u [[1863]] fìn a-a sö supresciùn, in-tu [[1927]]<ref name=":15" />. *''Villa Gallesio-Sanguineti'': custruia in-scia riva de levante da valô da sciuméra Aquila, a l'è stèta a villa da famia Gallesio. A l'è deventô famus̠a pe l'ativité de ün di sö propietari, [[Zòrzo Galézio|Sorsu Gallesio]], u cuôle, ün butanicu, u l'à döverùn i terén da villa pe-i sö stüdi in-sci èrburi da früta, primma da pubblicasiùn du sö libbru ''Pomona Italiana''<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/palazzi-e-logge/case-e-podere-gallesio-sanguineti/|tìtolo=Villa Gallesio-Sanguineti - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Teôtru Aycardi'': teôtru da lücalité du Burgu, u l'è stètu custruiu tra-u [[1804]] e u [[1806]], a-u pustu du ciü végiu oratoiu di [[Scolopi]]. U l'è u ciü antigu teôtru de tütta a rivêa, da-u [[2019]] avértu turna a-u pübrico<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/teatri/teatro-aycardi/|tìtolo=Teatro Aycardi|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/news/2021/riapre-teatro-aycardi-piccolo-gioiello|tìtolo=Riapre il Teatro Aycardi, un piccolo gioiello ottocentesco nel cuore di Finalborgo|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-01}}</ref>. * ''Teôtru [[Camillo Sivori]]'': u se truva in-ta lücalité da Marina, lüngu l'Aurelia, e a sö custrusiùn a l'é cumensô in-tu [[1863]], pe finî tréi anni doppu. Realis̠ùn segundu ün stile neu-clascicu, u l'è dedicùn a l'urtimu boccia de [[Nicolò Paganìn|Paganìn]], u cuôle u l'axèiva partecipùn a l'avertura de stu teôtru chi. A-giurnô d'ancö, e da vari anni, u Sivori u l'è serùn, dètu u sö bes̠ögnu de inpurtànti travai de manutensiùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/teatri/teatro-sivori/|tìtolo=Teatro Sivori|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/teatro/teatro-sivori|tìtolo=Teatro Sivori|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Ôrcu a [[Margàita Terêza d'Asbùrgo|Margaritta Teresa d'Asburgo]]'': u l'è stètu custruiu tra mas̠u e agustu du [[1666]] pe-u rivu da s̠uéna fia du re [[Féipo IV de Spàgna|Féipo IV de Spagna]] a Finô, cuande a l'éra in viéggiu pe [[Vienna|Viénna]] pe andô a mariô [[Leopóldo I d'Asbùrgo|Puldu I d'Austria]]. U l'è ün gréndu ôrcu sénciu pugiùn surva cuattru chinole, realis̠ùn segundu ün stile clascicu<ref name=":13" /><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/monumento/arco-margherita-spagna|tìtolo=Arco di Margherita di Spagna|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Punti rumôni'': a Finô i ghe sùn vari punti de l'antiga ''[[Via Julia Augusta]],'' che a pasôva in-te valè daré a-u pais̠e, cumme i sincue, in particulô, da valô Ponci<ref name=":14" />. === Architetüe militôri === [[Immaggine:Finale Ligure-Castel Gavone-notturna.jpg|miniatura|250x250px|Castél Govone de nötte.]] * ''Castrum Perticae'': da-u latìn "castéllu de Perti", cunusciüu cumme castéllu de San Tugnìn ascì (da-u numme de l'arénte gexétta<ref name=":7" />), a l'è üna furtificasiùn custruia da-i bisantìn che a se truva in simma a l'értu briccu che u divide Perti da valô da sciüméra Aquila. A sö realis̠asiùn a l'è foscia du [[VI secolo|VI]]-[[VII secolo|VII seculu]], dunca a remunta a primma de l'invasiùn di lüngubardi, e a l'è mens̠unô pe-a primma otta in-te ün dipluma du [[1162]] de l'inperatû [[Federigo Barbarossa|Federiccu Bôrbarussa]]. U l'è stètu pocu a pocu abandunùn cun-u sviluppu du pais̠e du Burgu a partî da-u [[XIII secolo|XIII seculu]]. A-a giurnô d'ancö i restan sölo de ruvine e di töcchi de müraie<ref name=":11" /><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/castello/castrum-perticae|tìtolo=Castrum Perticae|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Castél Govone'': scituùn in-sciu briccu du Becchignolo, in-ta frasiùn de Perti, u remunta ciü o menu a-u [[1172]] e u l'è ün di scinbuli du Finô. Custruiu sübitu doppu a custitus̠iùn du Marchexùn, pe oréi du marchéis̠e [[Rìcco II do Carétto|Riccu II]], u l'è s̠a mens̠unùn in-tu [[1188]] cumme üna "caminata", dunca ün palas̠s̠u furtificùn cun di camìn. S̠a largùn in-tu [[XIV secolo|XIV seculu]], u l'è stètu cuncuistùn da-i s̠enéis̠i in-ta guéra du Finô (in-tu [[1448]]) ma liberùn da-u marchéis̠e [[Zâne I do Carétto|Giuanne I]] dòi anni doppu. A remunta a-u [[1490]] a coscì dita "Ture di diamanti", realis̠ô cun-u scistema du ''bugnato'', u cuôle a gh'à dètu u sö spétu particulô. In-ti seculi sucessivi, cun l'invensiùn di canòi, a l'è stèta realis̠ô üna segunda müraia, ciü spessa, fenia in-tu [[1558]]. Però, cun-a duminasiùn spagnolla, castél Govone u perderà prestu a sö inpurtàns̠a in favö da furtes̠s̠a de San Giuanne tantu che, sutta a-u sucessivu cuntrullu da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de S̠éna]], a müraia de föra a l'è stèta fèta scciupô in-tu [[1713]]. A-a giurnô d'ancö, gras̠ie a di finans̠iaménti de l'[[Union Europea|Uniùn Europêa]], u l'è in cursu ün prugèttu de recüperu<ref name=":3" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/castelli-e-fortificazioni/castel-gavone-torre-diamanti/|tìtolo=Torre dei diamanti - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/castello/castel-govone|tìtolo=Castel Govone|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. [[Immaggine:Castel San Giovanni. In primo piano la Porta della Mezzaluna lungo la Strada Beretta.jpg|miniatura|250x250px|Castél San Giuanne e a stradda Beretta, cun-a Purta da Més̠alüna.]] * ''Castél San Giuanne'': furtes̠s̠a spagnolla, realis̠ô tra-u [[1640]] e u [[1678]] in-ta lücalité du Burgu, a l'è scituô in-scia cuscì dita stradda Beretta, a cuôle a s̠untôva Finô cu-i sö castélli e cun-u [[Ducâto de Milàn|Ducôto de Milan]]. U l'è stètu custruiu a-u pustu de üna ciü antiga ture mediuevôle e, pe üna méiu difeis̠a, u pres̠enta de müraie a tenaie, e cuôli i l'àn de guôrdiule a-e estremité. In parte derucùn da-i s̠enéis̠i in-tu [[1713]], u l'è stètu lasciùn in-te ün stôtu de abandùn fìn a-u [[1822]] cuande, pe oréi da növa aministrasiùn di [[Savoia|Savüia]], u l'è divenùn üna galéra, ciosa sölo in-tu növeséntu. A-a giurnô d'ancö u castél San Giuanne u l'è de proprieté du cumüne e pe-a ciü parte vixitôbile<ref name=":10" /><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/castello/forte-san-giovanni|tìtolo=Forte San Giovanni|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. [[Immaggine:Castelfranco.jpg|miniatura|250x250px|A furtes̠s̠a de Castelfrancu de nötte.]] * ''Castelfrancu'': castéllu s̠enéis̠e du [[XIV secolo|XIV seculu]] (foscia finiu in-tu [[1365]]), döverùn da cuésti pe cuntrulô u Marchexùn de Finô, u l'è ciamùn cuscì dètu che, esendu ün ''exclave'' s̠enéis̠e in-tu teritöriu du Marchexùn, u nu l'éra suttupustu a-u pagaméntu de tascie. Dèta a sö pusisiùn strategica u l'è stètu cuncuistùn, derucùn e recustruiu varie otte fìn a-u periudu da duminasiùn spagnolla, cuande u l'è stètu trasfurmùn in-ta prinsipô furtes̠s̠a de Finô, cun-a realis̠asiùn de vari furti ségge versu i munti che versu u mô. Cun-a növa duminasiùn s̠enéis̠e, diversaménte da-i ôtri castélli, a furtes̠s̠a de Castelfrancu a l'è stètu ancura döverô pe cuntrulô a s̠öna, respingendu üna squaddra de cuatorse nôvi ingléis̠i in-tu [[1745]]. Doppu ün periudu in-tu cuôle u l'è stètu döverùn cumme galéra, a-a giurnô d'ancö u l'è a sêde de vari archivi<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/castelli-e-fortificazioni/castelfranco/|tìtolo=Castelfranco - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/castello/fortezza-castelfranco|tìtolo=Fortezza di Castelfranco|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Ture da Crôvas̠òppa'': a l'è a ture bénben vixibile da tütta a s̠öna, che a se truva in simma a-u côu da-u méximu numme. A sö custrusiùn a l'è incuménsô pe oréi du guvernatû spagnollu de Finô don Pedro de Toledo y Anaya, de moddu de cuntrastô i tacchi di saracìn, cun ün decretu du [[10 mazzo|10 mas̠u]] du [[1608]]. A ture a l'à üna furma a fegura de cuattru lôti e a l'è ôta due livélli, cun due garitte pusisiunè in-sci canti sud-est e nord-ovest<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/castelli-e-fortificazioni/torre-di-caprazoppa/|tìtolo=Torre di Caprazzoppa - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref>. *''Ture de Varigotti'': a l'è a ture che a se truva in simma a punta Crena, surva a-a lücalité de Varigotti. A l'è u frütu de üna recustrusiùn du [[XIX secolo|XIX seculu]] fèta cu-i materiôli e a-u pustu de üna ture bénben ciü antiga, parte du ''castrum'' bis̠antìn derucùn in-tu [[1341]], doppu ün taccu di s̠enéis̠i a-u purtu du pais̠e. A séncia ture, da-a furma a cuattru lôti e ôta due livélli, a l'è stèta realis̠ô cumme üna pustasiùn di canòi pe-a difeis̠a da rivêa<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/castelli-e-fortificazioni/torre-di-varigotti/|tìtolo=Torre di Varigotti - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref>. *''Ture de San Dunôtu'' o ''Munuméntu a-u s̠enerô Cavigia'': munuméntu dedicùn a-u s̠enerô finarìn [[Rìcco Caviglia|Riccu Cavigia]], cumandante de ün armô in-ta [[Primma Goæra Mondiâ|primma guéra mundiô]], u l'è stètu realis̠ùn in-tu [[1952]] dréntu ün antiga ture, in simma a-u côu de San Dunôtu. Sta ture chi, che a regurda cuélla da Crôvas̠òppa scibén che a ségge in cundisiòi pés̠u, a l'è stèta custruia pe raxòi de difeis̠a da rivêa da-i tacchi di saracìn, arénte a üna géxa, a-a giurnô d'ancö sparîa, dedicô a San Dunôtu (che a l'à poi dètu u numme a-u côu ascì)<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/castelli-e-fortificazioni/torre-di-san-donato/|tìtolo=Torre di San Donato|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/monumento/mausoleo-generale-caviglia|tìtolo=Mausoleo del Generale Caviglia|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Cà-ture de Belenda'': a se truva in-scia colla de San Benardìn, surva a-a valô da sciümera Susà, e u l'è u méiu côxu de cà furtificô ancura vixibile in-ta s̠öna. A sö custrusiùn, che a cunta de tréi livélli, a remunta a-u [[XIV secolo|XIV seculu]] e a l'è stèta fèta cun-a pria du Finô<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/castelli-e-fortificazioni/casa-torre-di-belenda/|tìtolo=La torre della Belenda - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref>. === Musei === * ''Müs̠eu archeulogicu du Finô'': u l'è u müs̠eu da sité, u cuôle u cunserva vari retruvaménti preistòirici e de éte sucessive fèti in-te l'ôrme de l'area, resti du periudu rumônu e bisantìn, reperti de l'éte mediuevôle e üna grénda collesiùn de monéte antighe. U l'è vixitôbile u restu du cunventu ascì, che u l'éra stètu trasfurmùn in-te üna galéra, cu-e célle ciü düre scituè in-tu canpanìn de l'arénte géxa<ref>{{Çitta web|url=http://www.museoarcheofinale.it/|tìtolo=Müs̠eu archeulogicu du Finô - Scitu uficiô|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref>. == Ecunumia == [[Immaggine:La vigna di Vincenzo - panoramio.jpg|miniatura|250x250px|Üna vigna in-ta valô de Perti.]] Cumme pe-i ôtri cumüni da [[Rivêa de Ponénte|rivêa]], tantu inpurtànte pe l'ecunumia de Finô u l'è u turismu balneare scibén che i ghe séggian nümerus̠e ôtre ativité puscibili. Pertantu a gh'è ascì ün turismu s̠untùn a-e varie ativité sportive pe-e cuôli Finô u l'è deventùn ün inpurtànte céntru de turismu internasiunôle, survatüttu pe-a ranpignô, fèta in-sce varie rive verticôli di munti surva e valè daré a-u pais̠e, e pe-u ciclismu, prinsipalménte pe-e discipline lighè a-a ''mountain bike''. Fìn a-u [[2012]], doppu ün prucessu de industrialis̠asiùn incumensùn in-tu [[XIX secolo|XIX seculu]], a se truvôva chi a sêde du stabilimentu da ''[[Piaggio Aerospace]]'', frabica unde a gh'éra a prudusiùn de aérei, che a l'è stèta de lüngu a ciü inpurtànte realté de travaiu du pais̠e. Pe-u primariu i sùn pres̠enti de ativité agricule, cu-i prudutti cultivòi in-tu restu da rivêa ligüre e de varieté tipiche de Finô ascì, cumme de vigne de ruseis̠e, de lümassina e de vermentìn che i l'àn ötegniu u certificùn D.O.C. == Cultüra == === Istrusiùn === ;Bibliutêche [[Immaggine:Il chiostro di S. Caterina - panoramio (1).jpg|miniatura|250x250px|Ün di ciostri du cunventu de Santa Caterina, sêde da ''Biblioteca Mediateca'' e du Müs̠eu archeulogicu du Finô ascì.]] A Finô a l'è stèta creô, cu-e bibliutêche di cumüni de [[Côrxi]] e [[Majeu|Maiö]] ascì, a cuscì dita réi du ''Sistema Bibliotecario Finalese'', a cuôle a cunprende e due bibliutêche da sité<ref>{{Çitta web|url=http://www.sbfinalese.it/easyne2/homepage/|tìtolo=Sistema Bibliotecario Finalese - Scitu uficiô|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Biblioteca Mediateca finalese'': avérta in-tu [[2002]], a l'è a növa bibliutêca da sité. A se truva a-u Burgu, in-tu cunventu de Santa Caterina, e a cunta de scuéxi séntumilla libbri, pe ün nümeru de vixitatòi a l'annu ciü o menu paréggiu a trentasincuemilla<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/biblioteca|tìtolo=Biblioteca Mediateca Finalese|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Biblioteca San Lorenzo'': a l'è a bibliutêca de Varigotti, scituô in-scia SS1 Aurelia e avérta in-tu [[2006]]. ;Scöre Pe l'istrusiùn de livéllu segundariu de segundu grôdu, a Finô i ghe sùn e scöre de: * Licéu statôle "[[Artûro Issel|Arturu Issel]]", cu-i indirissi scentificu, lénguistegu, scens̠e umône e ecunomicu-sociô. * IPSIA "[[Leonardo da Vinci|Leunôrdu da Vinci]]" * IPSSAR "Gustu Migliorini" === Dialettu === {{Véddi ascì|Dialéttu finarìn|càngio variànte=U mèximu arguméntu in detàggiu}} A Finô u l'è parlùn ün particulô dialéttu da [[Lengoa ligure|léngua lìgüre]], du gruppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|lìgüre céntru-ucidentàle]], u finarìn. Stu dialettu chi u l'è üna parlô cun varie diferens̠e da cuélle di pais̠i vexìn, dèta a lünga stòia de indipendens̠a du Marchexùn da-a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de S̠éna]]. Stu fètu chi u l'à cunsentiu a-u finarìn de scapurô a-e infruénse du [[Lengoa zeneize|s̠enéis̠e]] pres̠enti in-ti teritöri vexìn, cunservandu e sö particularitè<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.it/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finô|léngoa=LIJ, IT}}</ref>. === Persunalité lighè a Finô === [[Immaggine:Views from Finale Ligure 12.jpg|miniatura|250x250px|U munuméntu a-u s̠enerô Caviglia.]] * i [[Marchexâto de Finâ#Marchéizi de Finâ - Câza do Carétto|17 marchéis̠i]] de Finô. * [[Càrlo Ménego Do Carétto|Carlu Duménegu du Caréttu]] (Finô, [[1454]] - [[Romma|Rumma]], [[15 agosto|15 agustu]] [[1514]]): cardinô e arcivescu. * [[Fabrìçio Do Carétto|Fabris̠iu du Caréttu]] (Finô, [[1455]] - [[Rödi]], [[10 zenâ|10 s̠enô]] [[1521]]): Gréndu Méistru de l'Ordine di Uspialiê. * [[Ménego Bociàrdo|Duménegu Bociardo]] (Finô, [[1686]] - [[Zena|S̠éna]], [[1746]]): pitû du periudu baroccu. * [[Zòrzo Galézio|Sorsu Gallesio]] (Burgu, [[23 mazzo|23 mas̠u]] [[1772]] - [[Firense|Firens̠]], [[30 novénbre|30 nuvembre]] [[1839]]): butanicu e ommu puliticu. * [[Rìcco Caviglia|Riccu Cavigia]] (Marina, [[4 mazzo|4 mas̠u]] [[1862]] - Finô, [[22 marso|22 môrsu]] [[1945]]): s̠enerô e puliticu. In-sciu côu de San Dunôtu u gh'è ün munuméntu dedicùn a lé. * [[Zâne Boine|Giuanne Boine]] (Marina, [[12 seténbre|12 setenbre]] [[1887]] - [[Pòrto Moriçio|Purtu Mauris̠iu]], [[16 mazzo|16 mas̠u]] [[1917]]): scritû. * [[Virgìlio Fedi|Virgiliu Fedi]]: ditu "u finarìn", ün di ciü inpurtànti scritòi in-tu dialettu de Finô. == Manifestasiòi == [[Immaggine:PalioDelleCompagnePreparatifs.jpg|miniatura|250x250px|Preparasiùn du Paliu de Cuntrè, in-ta ciassa ''Vittorio Emanuele''.]] * ''Trail du Marchexùn'': u se tegne a primma dumenega de môrsu in-ti senté tra-i bricchi de Finô, pe üna lünghes̠s̠a de scuéxi 38 km<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/grande-evento/trail-marchesato|tìtolo=Trail del Marchesato|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Salone dell'Agroalimentare Ligure'': tra avri e mas̠u a Burgu, u l'è ün eventu ''enogastronomico'' dedicùn a-e tradisiòi e a-e coltüre lücali<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/grande-evento/salone-agroalimentare-ligure|tìtolo=Salone dell'Agroalimentare Ligure|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''24h de Finô'': da-u [[1999]] a l'è üna di cunpetisiòi de ''endurance mountain bike'' ciü inpurtànte a-u mundu. U se tegne tra mas̠u e s̠ügnu tra-i senté in-sci bricchi da lücalité Môgne<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/grande-evento/24h-finale|tìtolo=24h di Finale|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Varigotti Festival'': a lüu, festival müxicôle dedicùn a-a cansùn d'autö<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/grande-evento/varigotti-festival|tìtolo=Varigotti Festival|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''{te}che Festival'': u se tegne tra lüu e agustu in-tu castéllu de Castelfrancu e u cunsciste in mustre d'arte e spetaculi de ballu, müxica e teôtru<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/grande-evento/teche-festival|tìtolo={te}che Festival|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Viéggiu in-tu mediuevu'': manifestasiùn che a se tegne in agustu, pe mustrô cumme a l'éra a vitta in-tu [[XV secolo|1400]], sutta a-u Marchexùn in-tu sö momentu de mascima richéssa<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/grande-evento/viaggio-medioevo|tìtolo=Viaggio nel Medioevo|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Finale for Nepal'': manifestasiùn ligô a l'inpurtàns̠a de Finô cumme lücalité unde u l'è praticùn u sport da ranpignô, a gh'à cumme scupu cuéllu de recanpô giüti pe-e pupulasiòi du Nepal. A se tegne tütti i anni in-tu méis̠e de setenbre<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/grande-evento/finale-nepal|tìtolo=Finale for Nepal|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''FinalEnduro - Enduro World Series'': u se tegne a otubre e, cun-a 24h de Finô, a l'è üna de manifestasiòi de ''endurance mountain bike'' ciü inpurtànti a-u mundu. In particulô a FinalEnduro, creô in-tu [[2008]], a l'è l'urtima tappa du canpiunùn mundiô de sta disciplina chi<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/grande-evento/finalenduro|tìtolo=FinalEnduro - Enduro World Series|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''RunRivieraRun Half Marathon'': manifestasiùn che a se tegne de otubre, a cunsciste in-te üna més̠a maratona (de 21,097 km) che, partindu da Varigotti, a cure lüngu l'Aurelia fina a-a marina de [[Löa]]<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/grande-evento/runrivierarun-half-marathon|tìtolo=RunRivieraRun Half Marathon|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. == Feste e fére == * ''Féra de San Biôxu'': a se tegne in-ta setemôna da festa du santu, che a l'è u [[3 frevâ|3 de frevô]]. * ''Festa e féra da Maculôta'': féra pe-a festa da Maculôta de l'[[8 dexénbre|8 dixénbre]], a cunprende üna prucesciùn religiusa ascì. * ''Féra de San Giuanne Batista'': pe-a festa da parocchia da Marina, u [[24 zûgno|24 de sügnu]]. * ''Féra de Nostra Scignura Sunta'': pe-a festa du [[15 agosto|15 agustu]]. == Comunicasiòi == [[Immaggine:Finale Ligure cartolina staz.jpg|miniatura|250x250px|A ciassa da [[Stasiùn de Finô Marina|stasiùn de Finô]], in-tu [[1938]].]] === Stradde === Finô u l'è traversùn da l'inpurtànte [[Stràdda Statâle 1 Vîa Ourélia|SS1 Aurelia]], che a s̠unta u pais̠e cu-i ôtri cumüni da [[Rivêa de Ponénte|rivéa]] e, in particulô, cun [[Bòrzi e Veresso|Borsi]] a punénte e cun [[Nöi|Nori]] a levante. A SP490, dita Stradda du S̠ü du Melogno, a s̠unta, a nord, a costa cun [[Carizan|Carisan]] e a [[Tànnôu|valô du Tanaru]]. I ghe sùn ascì a SP17 pe [[Côrxi]], a SP27 pe [[Orcu Feìn]] e, da Pîa, a SP8 pe [[Vessi|Véssi]] e a SP54 che, pasandu da [[Môgne]], a va a [[Spotorno|Spoturnu]]. In-ta valô du [[Côrxi]] u gh'è ün cas̠ellu in-sce l'[[Outostràdda A10|autustradda A10]], ciü o menu 2 km a nord-ovest da cuntrô du Burgu. === Féruvîe === {{Véddi ascì|Stasiùn de Finô Marina|càngio variànte=U mèximu arguméntu in detàggiu}} Finô u l'è s̠untùn a-a réi féruviària lìgüre, cun üna stasiùn in-scia [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|lìnia S̠éna-Vintimîa]] che a se truva in-ta frasiùn da Marina. I gh'éran de stasiòi a Pia e a [[Varigotti]] ascì, ciose in-tu [[1977]] cun-a supresiùn du végiu ramu Finô-Vué s̠öna industriôle e l'avertura du növu garbassu, a dugiu binario. Scibén che i sùn stèti es̠eguîi sti travai chi, a-a giurnô d'ancö u töccu Finô-Löa (e l'Arbenga-Andöra ascì) u l'è ancura a binario sénciu, scituasiùn che a crea de spessu di prublemi. === Purtu === Finô u l'è serviu da ün purtu turisticu realis̠ùn in-tu [[1964]] che u se truva sutta a-u côu de San Dunôtu, da-u lôtu de Varigotti, e da-u cuôle u pia u sö numme: a ''Marina di Capo San Donato''. U purtu de San Dunôtu u cunta de 590 pusti bôrca, cun di spas̠i pe bôrchi fìn a-i 17 m de lünghes̠s̠a<ref>{{Çitta web|url=http://www.marinafinaleligure.it/|tìtolo=Marina de côu San Dunôtu - Scitu uficiô|léngoa=IT|vìxita=2021-06-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/mare/porto|tìtolo=Marina di Capo San Donato|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-08}}</ref>. == Aministrasiùn == === Scindici de Finô === [[Immaggine:Finale Ligure-municipio1.jpg|miniatura|333x333px|U munisipiu da sité, a Marina.]] {{ComuniAmminPrecTitolo}} {{ComuniAmminPrec|3=Marco Vivaldi Pasqua|1927|1929|5=[[Poistæ|Pudesté]]|4=PNF|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Settimo Ascenso|1929|1941|5=Pudesté|4=PNF|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Domenico Sanguineti|1941|1942|5=Pudesté|4=PNF|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=-|-|-|5=-|4=|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Augusto Migliorini|1946|1961|5=[[Scindico|Scindicu]]|4=DC|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Vincenzo Buraggi|1961|1964|5=Scindicu|4=DC|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Augusto Migliorini|1964|1975|5=Scindicu|4=DC|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Lorenzo Bottino|1975|27 setenbre 1983|5=Scindicu|4=PSI|6=<ref>Dimìsso da-a caréga</ref>}} {{ComuniAmminPrec|3=Pietro Cassullo|28 dixénbre 1983|11 s̠ügnu 1988|5=Scindicu|4=DC|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Pietro Cassullo|11 s̠ügnu 1988|28 lüu 1990|5=Scindicu|4=DC|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Pietro Cassullo|28 lüu 1990|24 avri 1995|5=Scindicu|4=DC|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Pier Paolo Cervone|24 avri 1995|14 s̠ügnu 1999|5=Scindicu|4=lìsta civica de céntru-scinistra|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Pier Paolo Cervone|14 s̠ügnu 1999|14 s̠ügnu 2004|5=Scindicu|4=lìsta civica de céntru-scinistra|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Flaminio Richeri Vivaldi Pasqua|14 s̠ügnu 2004|8 s̠ügnu 2009|5=Scindicu|4=lìsta civica de céntru-drita|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Flaminio Richeri Vivaldi Pasqua|8 s̠ügnu 2009|26 mas̠u 2014|5=Scindicu|4=lìsta civica de céntru-drita|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Ugo Frascherelli|26 mas̠u 2014|27 mas̠u 2019|5=Scindicu|4=Ugo Frascherelli Sindaco<br />(lìsta civica de céntru-scinistra)|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Ugo Frascherelli|26 mas̠u 2019|''in caréga''|5=Scindicu|4=Ugo Frascherelli Sindaco<br />(lìsta civica de céntru-scinistra)|6=}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Binéllaggi === * {{Binellàggio|ITA|Vittorio Veneto|1998}} * {{Binellàggio|ITA|Montechiaro d'Asti|2000}} * {{Binellàggio|USA|Ocean City (Maryland)|2000}} * {{Binellàggio|ITA|Racalmuto|2004}} * {{Binellàggio|ESP|Benalmádena|2005}} * {{Binellàggio|ITA|Coseano|2009}} * {{Binellàggio|FRA|Saint-Victoret|2021}} == Sport == [[Immaggine:Bric Spaventaggi1.jpg|miniatura|250x250px|U Bric Spaventaggi, cun-a sö famus̠a riva unde a l'è praticô a ranpignô sportiva.]] Finô a l'è üna sité da-e varie sucieté e manifestasiòi sportive, tantu che in-tu [[2012]] a l'à ötegniu u titulu de "European Town of Sport"<ref>{{Çitta web|url=http://aceseurope.eu/european-towns-of-sport/|tìtolo=European Towns of Sport|léngoa=EN|vìxita=2021-06-08}}</ref>. In particulô i ghe sùn, in-ti canpiunòi de varie discipline, e sucieté de: * ''F.B.C. Finale'': a l'è a scuaddra de [[Zeugo do ballon|balùn]] de Finô, fundô in-tu [[1908]] a-a giurnô d'ancö a s̠öga in [[série D]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.fbcfinale.it/|tìtolo=F.B.C. Finale - Scitu uficiô|léngoa=IT|vìxita=2021-06-08}}</ref>. * ''Volley Team Finale'': scuaddra che a s̠öga in-ta série C du canpiunùn di massci<ref>{{Çitta web|url=http://www.volleyfinale.it/|tìtolo=Volley Team Finale - Scitu uficiô|léngoa=IT|vìxita=2021-06-08}}</ref>. * ''Tennis Club Finale'': sucieté fundô in-tu [[1928]], a s̠öga in-ta série B du canpiunùn di massci e in-ta série C pe cuéllu de donne<ref>{{Çitta web|url=http://www.tennisclubfinale.it/|tìtolo=Tennis Club Finale - Scitu uficiô|léngoa=IT|vìxita=2021-06-08}}</ref>. * ''Finale Basket Club'': a s̠öga in-tu canpiunùn de série D. Cumme s̠a mens̠unùn, a-a giurnô d'ancö Finô u l'è ün di céntri ciü inpurtànti a-u mundu pe-u cuscì ditu ''endurance mountain bike'', specialité de ciclismu in-scia tèra abbastansa s̠uéna e cun ün format che u regurda i rally. E gôre ciü inpurtànti i sùn in particulô a ''24h'' e a ''FinalEnduro'', parte du canpiunùn mundiô de stu sport chi. Finô a l'è ascì üna lücalité inpurtànte pe-a ranpignô, survatüttu de tipu sportivu, cun percursi de tütti i livélli, da 3a a 8c. Scibén che a nu gh'è de vie tantu lünghe, i sùn bénben cunusciüe dèta a bèlles̠s̠a de viste e u clima mite pe tüttu l'annu<ref>{{Çitta web|url=https://www.thecrag.com/it/arrampicar/italy/finale-ligure|tìtolo=Finale Ligure|léngoa=EN, IT|vìxita=2021-06-08}}</ref>. == Galerîa de futugrafîe == <gallery widths="200" heights="180"> Immaggine:FinaleLigure1.jpg|Vista du côu da Crôvas̠òppa e da sö Ture. Immaggine:Primavera a Varigotti 8.jpg|Punta Crena e l'ansa di Saracìn, a Varigotti. Immaggine:Caverna delle Arene Candide - Finale Ligure.jpg|L'ôrma de Aréne Candide, cunusciüa cumme l'[[Armassa]] ascì. Immaggine:Wolf-Dietrich-Klebeband Städtebilder G 070 III.jpg|Illustrasiùn de Castél Govone in-tu [[1570]], ancura cu-e dugie müraie. Immaggine:ALFORD(1870) p160 FINALE, FROM THE EAST.jpg|Vista da lücalité da Marina in-te ün disegnu du [[1870]] de [[Henry Alford]]. Immaggine:Finale-Ligurie-Drone-8 (26762131563).jpg|Vista da lücalité de Pia a-a giurnô d'ancö. Immaggine:Primavera a Varigotti 7.jpg|Vista da lücalité de Varigotti. Immaggine:Calvisio panorama.png|Vista da valô de Lacremô. Immaggine:Perti (Finale Ligure)-panorama (2014).jpg|Vista de Perti ôta, cun-a géxa de San Eusébiu. Immaggine:Gorra.png|Vista da ciassa prinsipô de Gura. </gallery> == Nute == <references responsive="" /> == Ôtri prugètti == {{Interprogetto}} == ͟Suntaménti esterni == * {{Çitta web|url=http://www.comune.finaleligure.sv.it/|tìtolo=Scitu uficiô|léngoa=IT|vìxita=2021-05-29}} * {{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/|tìtolo=Scitu du MUDIF|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-05-29}} * {{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/|tìtolo=Scitu turisticu uficiô|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-05-29}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} qwqt1l9e00c9vvwr9iniuihwnj2auja Utuê 0 1749 246349 239104 2024-04-25T21:51:53Z N.Longo 12052 wl, cleanup wikitext text/x-wiki {{Arbenganéize}} {{Divisione amministrativa |Nome = Utuê |Panorama = Ss 453 a ortovero.jpg |Didascalia = Vista du sentru de Utuê, a Stradda Nasiunàle 453 |Tipo = [[Comun|cumün]] |Stato = ITA |Grado amministrativo= 3 |Divisione amm grado 1 = Liguria |Divisione amm grado 2 = Savuna |Amministratore locale = Andrea Delfino |Partito = Lega Nord |Data elezione = 26-5-2014 |Data rielezione = 27-5-2019 |Mandato = 2 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 1605 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 30 de zügnu du 2019. |Aggiornamento abitanti = 30-6-2019 |Sottodivisioni = Campi, Pûi |Divisioni confinanti=[[Arbenga]], [[Arnascu]], [[Casanöva]], [[Unsu]], [[Vendùn]], [[Villanöva|Vilanöva d'Arbenga]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1335 |Nome abitanti = |Patrono = san Silvestru |Festivo = 31 dixembre |Mappa = Map of comune of Ortovero (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn du cumün de Utuê inta pruvinsa de Savùna }} '''Utuê''' (ascì dìtu ''Utuvé'', ''Ortoê'' in [[Lengoa zeneize|zenese]], ''Tuvé'' in [[Dialétto arascìn|arascìn]], ''Utuvéu'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>Grafia du disiunàiu Italian-ulmioscu Ulmioscu-Italian</ref>, ''Ortovero'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Comun|cumün]] de 1.605 abitanti da [[Provinsa de Sann-a|Pruvinsa de Savuna]] (dàtti agiurnài au [[2019]]). == Geugrafìa == U teritòiu cumünàle de Utuê u se tröva inta bàssa valà de l'Aròscia, primma che in te stu s-ciümme u se ghe càccia u Lerùn. L'abitàu dunca u se tröva ai cunfìn cun a ciàna de Arbenga, e u se tröva sutta aa còlla Gêxa e a a còlla Villa. I àtri nuclei abitài chi i furmàn Utuê i sun Campi e Pûi, che assèmme au sentru de Utuê i cröven ina superficie de 9,66 km<sup>2</sup> tutàli.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/territorio-e-autonomie-locali/statuti/comune-ortovero|tìtolo=Statütu cumünàle de Utuê|léngoa=IT|vìxita=2021-07-11}}</ref> ===Cunfin=== U cumün u cunfìna cun [[Vendùn|Vendun]] e [[Arnascu]] a nord, cun [[Arbenga]] a nord-est, a sud cun [[Villanöva|Vilanöva]], a sud-ovest cun [[Casanöva]] e a ovest cun [[Unsu|Ùnsu]].<ref name=":1" /> == Stòia == E primme testimuniànse de in insediamèntu inta zona de Utuê e saievan da rintraccià in epuca rumàna, quande a zona a l'éa ciamà in latìn "Ortus Vetus". E nutissie peò ciü següe in sce a fundasiùn du paìse de ancöi sun du mediuevu, quande u feudu lucàle u l'éa parte di dumini da famìa Clavesana doppu a fìn da Marca Arduinica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.ortovero.sv.it/storia-e-territorio/|tìtolo=Utuê, a stòia e u teritòiu|vìxita=2021-07-11|léngoa=IT}}</ref> Questu u và a scuntentà u libeu cumün de [[Arbenga]], c'u vuxeva tegnì distante da a ciàna i marchesi. Propiu pé andà a evità e incursciùi di Clavesana intu [[1288]] a vegne fundà dai arbenganesi l'insediamentu de Pùi, a nord du burgu de Utuê, in te ina pulitica de espansciun nu cistiera, ma inte l'entrutèra. Pochi ànni primma, difatti, a l'éan stài fundài asci i burghi de Vilanöva e [[Cixan|Cixàn]] (inta valà du Néva), cun de mutivasiùi du tüttu scìmili. L'è sucescìva a a fundasiùn du növu insediamèntu, intu [[1341]], che i marchesi i l'axévan vendüu sti pusedimènti chi aa famìa di Cazzulini. U burgu u cunfluìsce doppu quarche tempu inta giurisdissiùn de Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=http://www.italiapedia.it/comune-di-ortovero_Storia-009-045|tìtolo=A stòia de Utuê|vìxita=2021-07-11|léngoa=IT}}</ref> U cumün u segue poi e vicende arbenganesi, fin a quande a sitài a vegne inglubà inta [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]]. Intu [[1763]] a pupulasiùn a se rivolta aa duminasiùn di zenesi, scicumme che a gh'éa ina presciùn ecunòmica troppu elevà.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/comune/ortovero|tìtolo=Scheda du cumün de Utuê|vìxita=2021-07-11|léngoa=IT}}</ref> A situasiùn a cangia pòi quande u 'rìva l'esercitu fransése, guidàu da [[Napolion Bonaparte|Napuleùn Bunaparte]], a partì dau [[1797]]. U teritòiu cumünàle u entra dunca a fa pàrte da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüe]], sutta au cantun arbenganése, ina 'òtta desfà sta chi intu [[1802]], quande i teritòi cunquistài i vàn a fà parte de l'Impeu Fransese, sutta u Dipartimentu Munenötte. Cun a restaurasiùn du [[1815]] u passa sutta i pusedimenti du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], divegnüu poi [[Regno d'Italia|Regnu d'Italia]] dau [[1861]], inseìu intu sircundàiu de Arbenga, poi cunfluìu inta pruvinsa de Savuna, intu [[1946]] trasfurmàu inta növa [[Italia|Repübbrica Italiana]]. I ürtimi cangiamènti terituiàli subìi i sun rizalènti aa duminasiùn fransese, quande difatti u vegne smembràu u cumün de Pûi, presedentemente indipendente, che da quellu mumentu u l'è diventàu frasiùn. Fra u [[1973]] e fìn au 31 dixembre [[2008]] u l'ha fàu pàrte da Cumunitài muntana Ingauna, poi divegnüa "du Punente Savunese" fin au [[2011]], ànnu da sòa supresciùn. ==Abitànti== ===Evulusiùn demugrafica=== {{Demografia/Utuê}} ===Minuànse Furèste=== Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixembre du [[2017]], i sitadìn furèsti a Vesargu i sun 181. ===Cugnòmmi ciü difüzi=== I cugnommi ciü difuzi a Utuê i sùn: Bonifazio, Barbàira, Ferrari e Geddo.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnòmmi ciü difuzi cumüne pé cumüne, Utuê|vìxita=2021-07-12|léngoa=IT}}</ref> == Pòsti de interesse == <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> File:Pogli casa natale cesare pisano.jpg|A ca' de nascita de Fràtte Ave Ma(r)ìa a Pùi File:Ortovero-chiesa san silvestro.jpg|A géxa de San Silvestru File:Ortovero-chiesa san giovanni battista.jpg|L'uatòiu de San Giuvanni Batìsta, in lucalitài Fasceu </gallery> ===Architetüe religuse=== U cumün de Utuê u fa eclesiasticamènte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Impeia]], chi dunca e ghe sùn dui diferenti parocchie: de San Silvestru (sentru de Utuê) e quella de San Steva e San Matteu (pé a frasiùn de Pûi). ====Géxe de Utuê==== '''• Géxa da parocchia dedicà a San Silvestru''', a se tröva föa dau burgu de Utuê, de stile inissialmente rumanicu (a cunserva difatti de decurasiùi tipiche de stu stìle chi), ma cun in forte rimanezaméntu avegnüu fra u u [[XVII secolo|XVII]] e il [[XVIII secolo|XVIII seculu]], l'ürtima restaurasiùn a saiéva rizalente au [[XIX secolo|XIX seculu]]. '''• Uatòiu de Santa Cataìna de Lisciandria''', vixìn aa paruchiàle. A l'è sede dau [[1417]] da lucàle cunfraternita (o [[Cazàsse|cazàssa]], in zenese). De stìle baoccu, a cuntegne e càsse pé a prucesciùn de Santa Cataìna e de San Leunàrdu, ciü in pregiàu atà e a rapresentasiùn da Madonna cun u bambìn du [[1636]]. '''• Uatòiu de San Bernardìn''' a Strà, lucalitài c'a se tröva ai cunfin cun [[Ransu|Rànsu]] e u presenta ina ciànta de furma reùnda, datàu du [[XV secolo|XV seculu]], u cunserva ascì in dipintu du santu, cun de deré ina vìsta da sitài de [[Arbenga]]. '''• Uatòiu de San Giuvanni Batìsta''', inta lucalitài de Fasceu, de stìle baoccu, a l'è frequentà pé a sò culucasiùn surva a in pözzu vixìn au paìse, pocu distante u se truvàva ascì u castéllu di Clavesana.<ref name=":0" /> ====Géxe de Frasiùi==== '''• Géxa da parocchia de San Steva''', a se tröva a Pûi, vixin aa stràdda pruvinsàle. A ciànta uriginàia a saieva de l'[[Etæ de Mëzo|Etài de Mézzu]], poi rimanezà cun 'na cunfurmasiùn a elisse düante u [[XIX secolo|XIX seculu]]. A cuntegne ascì ina pàa d'atà dipinta da Péu Guìdu de Ransu, rizalènte au [[1537]]. '''• Uatòiu de Sant'Antòniu''', u se tröva inru burgu de Pûi, sede da lucàle cunfraternita, cun a carateristica meridiàna in sce u müau lateràle. U l'è stàu edificàu du [[XVI secolo|XVI seculu]]. '''• Capeletta de l'Imaculà''', a se tröva a Pûi, inta lucalitài de Marta. De cianta reùnda a l'è stà custruìa intu [[XVIII secolo|XVIII seculu]] in stìle baoccu. '''• Uatòiu de San Benàrdu''', se tröva inta frasiùn de Campi, a custrusiùn a l'è presendente au [[1612]], u l'è sede da cunfraternita lucàle. ===Tùri e castélli=== '''•''' Tipiche de tüttu u teritòiu cumünàle e sun e '''tùri merlàe''', inglubàe aù inte rexidense intu burgu de Utuê, ma prinpalmente ascì a Pûi, e sun nasciüe pé difende i dùi paìsi dae incursciùi esterne.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.comune.ortovero.sv.it/cosa-visitare/|tìtolo=Cose vegghe a Utuê|vìxita=2021-07-11|léngoa=IT}}</ref> '''• Resti du castéllu di Clavesana''': pàssandu pé i senté, inta lucalitài de Pözzu i se pònan vegghe ancù i müai de prìa chi i custituìvan u primmu nucleu de Utuê, cun ascì sta furtificasiùn chi. U castéllu u l'éa stàu custruìu dai marchesi de Clavesana pé difendise dae sempre ciü periculùse incursciùi du cumün de Arbenga inte l'entrutèra. Cun u càngiu de prupietài u finisce a esse duveàu sempre de ménu, fin a l'abandun. Ancöi inta zona a resta a gexétta de San Giuvanni.<ref>{{Çitta web|url=https://www.24orenews.it/home/turismonews/82583-alle-origini-della-nostra-civilta-il-castello-di-ortovero|tìtolo=A e urigini da nostra siviltài, u castéllu de Utuê|vìxita=2021-07-11|léngoa=IT}}</ref> ===Architetüe sivìli=== '''• Ca' natàle du Fratte Ave Maìa''', a se tröva a Pûi, chi a l'è stà inseìa 'na lapide pé ricurdà u munegu òrbu da cungregasiùn de Uriun. A véllu l'è dedicàu ascì in pilùn vutìvu inta ciasetta da frasiùn. == Ecunumìa == L'ativitài ecunomica prinsipale du paìse de Utuê a l'è a cultivasiùn da vigna, chi difatti u l'è prudòttu de lungu u vin pigàu, assèmme au vermentìn, ma u nu mancan e ciànte da frütu, cumme i [[Pèrsego|pèrseghi]]. Particulàre ascì l'ativitài turistica, prinsipalmente da i àtri stàtti. == Cultüa == ===Dialettu de Utuê=== {{Véddi ascì|Dialétto arbenganéize}} U dialettu parlàu a Utuê u l'è de stampu [[Dialétto arbenganéize|arbenganese]] e u fa parte du grùppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligüe sentru-ucidentàle]], u presenta carateristiche peò ciü particulàri, riscuntrabili inte tütta a valà de l'Aroscia, ligà stuticamènte a [[Arbenga]], ma ascì a a sitài de [[Imperia|Impeia]]. ===U vìn pigàu=== U vìn pigàu u l'è in genere de vìn giàncu, rivàu in Ligüria in tempi antìghi, aturnu au [[1600]]. Se caraterizza pé u culùre giàllu intensu di sòi axinélli, cun a tìpica puntinaüa de culùre ciü scüu düante a maüasiùn, da dunde u deivéea u numme in léngua ligüre. U vin u g'ha dunca in güstu delicàu, ben abinàu cun i piàtti da tradisiùn ligüe. E aziènde lucali de lungu e sun divegnüe famùse pé a cultivasiùn de sta varietài d'üga (cun ascì prugetti diferenti, cumme u Pigàu Basu(r)a, vin fàu inveggià inta grotta da Basura a [[Tuiran|Tuiàn]]), tantu che aù u vin u vegne espurtàu ascì a l'esteru. Dau [[2014]] u l'è cumensàu u prucessu pé l'inserimentu intu teritòiu cumünàle da séde de l'enuteca da Regiùn Ligüia, ancöi ativà e vixitàbile, tantu che chi i vegnan urganisài diferenti eventi ligài au vìn lucàle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.quattrocalici.it/vitigni/pigato/|tìtolo=U vìn pigàu, descrisiùn|vìxita=2021-07-12|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.durin.it/bollicine/|tìtolo=U pigàu bàsu(r)a|vìxita=2021-07-12|léngoa=IT}}</ref> ===Istrusiùn=== Utuê u g'ha in sò scistémma de scöe cumpletu (da a matèrna fin ae méddie), grassie ae quàli u recàmpa ascì i studenti dai àtri paìsi vixìn, ascì zà in pruvinsa de [[Imperia|Impeia]]; ste chi e sun racòlte inte l'istitüu cumprenscivu de [[Arasce|A(r)àsce]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.istitutocomprensivoalassio.edu.it/pvw/app/default/pvw_sito.php?sede_codice=SVME0006&page=2291084|tìtolo=E scöe de Utuê|vìxita=2021-07-12|léngoa=IT}}</ref> ===Persune ligàe a Utuê=== '''• Fràtte Ave Ma(r)ìa''' ([[1900]]-[[1964]]), nasciüu Cesare Pisano, u l'è stàu in fràtte da cungregasiùn de don Orione, a sòa vucasiùn a l'è rivà quande, da zuenu, u vegne rézu òrbu pé via de 'na s-ciuppetà partìa pé sbàiu düante in zögu cun i cumpagni.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.ortovero.sv.it/frate-ave-maria/|tìtolo=A stòia de fratte Ave Maìa|vìxita=2021-07-13|léngoa=IT}}</ref> == Feste e fée == '''• Festa di perseghi cun u pigàu''', a l'è ina festa estiva c'a se tegne in aùstu, chi i se pònan tastà i piàtti da tradisiùn ligüe, cumme e lasàgne cun u tùccu, u cunìu aa ligüre e ascì u zemìn de céxi,acumpagnài dau famùsu vìn lucale.<ref>{{Çitta web|url=https://www.borghidiriviera.it/evento/sagra-delle-pesche-del-pigato-ortovero/|tìtolo=A sàgra di perseghi cun u pigàu a Utuê|vìxita=2021-07-12|léngoa=IT}}</ref> '''• Sàgra de e röse a Pûi''', a se tegne generalmente aa fin de lüiu, inta frasiun, cun roba da mangià tipica lucale e müxica dau vìvu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.rivieraeventi.it/it/e/15276-venerdi-27-luglio-pogli-ortovero-sagra-delle-rose|tìtolo=A sagra de röse, Pûi|vìxita=2021-07-12|léngoa=IT}}</ref> '''• Festa patrunàle de San Silvestru''', aa fìn de l'ànnu, a se tegne a Utuê, cun a prucesciùn de cunfraternite lucàli e a celebrasiùn religiùsa. == Aministrasiùn == {{ComuniAmminPrecTitolo}} {{ComuniAmminPrec|6 zügnu 1985|18 mazzu 1990|Giacomo Gaggino|Partìu Sucialista Italiàn|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 mazzu 1990|24 avrì 1995|Sergio Bonifazio|lista sivica|Scindegu|}} {{ComuniAmminPrec|24 avrì 1995|14 zügnu 1999|Daniele Capello|lista sivica de entru|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 zügnu 1999|14 zügnu 2004|Osvaldo Geddo|lista sivica de sentru-scinistra|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 zügnu 2004|8 zügnu 2009|Osvaldo Geddo|lista sivica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|8 zügnu 2009|26 mazzu 2014|Mariagrazia Timo|Progetto Ortovero<br/>(lista sivica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|26 mazzu 2014|27 mazzu 2019|Andrea Delfino|Lega Nord|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2019|''in càrega''|Andrea Delfino|Lega Nord|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Vie de Cumünicasiùn== U sentru de Utuê u l'è traversàu da a Stràdda Nasiunàle 453, che culega u cumün cun [[Villanöva|Vilanöva]] a levànte e Pûi, [[Ransu]] e [[Unsu]] (Ponteruttu) versu punente. U teritòiu cumünàle u l'è culegàu ascì cun a Stradda Pruvinsàle 21, a [[Vendùn|Vendun]] e a a frasiùn de Campi. == Nòtte== <references/> == Àtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Sann-a]] fbtxh985whtl5svgni6o753pq6qjzv9 Tristan da Cunha 0 3094 246364 245925 2024-04-26T08:03:26Z N.Longo 12052 formataçión, adatòu i doî tochétti ciù vêgi de mòddo che no séggian di dopioìn do tèsto do Zòrzo wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} [[File:Flag of Tristan da Cunha.svg|thumb|A bandêa de l'îzoa de Tristan da Cunha]] [[File:Tristan da Cunha location.JPG|thumb|A poxiçión de l'îzoa de Tristan da Cunha in sciâ carta giögràfica]] '''Tristan da Cunha''' (''Testén da Cônia'' in [[Lengoa zeneize|zenéize]]) a l'é 'n'[[îzoa]] [[Vulcàn|vulcànica]] de l'[[Oçeano Atlantico|Òcéano Atlantico]], a sò capitâle a l'é [[Edimbûrgo di sette mâ]] (''Edinburgh of the Seven Seas''), anche s'a l'é dîta ciù senplicemente ''Settlement''. A l'é pöco ciù d'in grànde schéuggio de 98 chilòmetri quadrâti in mæzo a l'[[Òcéano Atlàntico meridionâle]]. A l'é distànte 2.810 chilométri da [[Çittæ do Cavo|Çitæ do Càppo]] in [[Sudafrica|Sùd Àfrica]] e 2.172 da l'[[Sant'Ellena|îzoa de Sànt'Elena]]. A l'apartegne a-o [[Teritöi d'oltremâ Britanneghi|teritòio britànico de la da-o mâ]] de Sant'Élena, [[Isoa de Ascension|Ascensión]] e Testén da Cônia. == Stöia == L'îzoa a l'êa stæta individoâ pe-a prìmma vòtta do [[1506]] da-o navegatô portoghéize [[Tristão da Cunha|Tristâo da Cônia]] ch'o gh'à dæto o nómme ma ch'o no gh'é mànco sbarcòu. O prìmmo sbàrco in scê l'îzoa o l'êa avegnûo dòppo, do [[1643]], da pàrte de 'na nâve olandéize pe caregâ ægoa e vìveri. Ma no gh'êa 'n pòrto segûo e l'îzoa a no fâva gôa a nisciùn. S'afermâva sôlo, e pe pöco, e nâve baleniére e quélle ch'anàvan pe caregâ e pélle de föche. Do [[1815]] i Ingléixi diventan padroìn de l'îzoa fàndo sbarcâ 38 sordàtti e 29 civîli - dêxe éan dònne e dôzze éan figeu - che tiân sciù e prìmme câze. Ma a vìtta a l'êa tròppo dûa. Dòppo doî ànni a nâve ingléize Conqueròr a ripòrta in [[Regno Unïo|Gràn Bretàgna]] squæxi tùtti i abitànti. [[File:Settlement on Tristan (7089086383).jpg|thumb|center|700px|O Settlement in sce l'ìzoa]] O trézze d'òtobre do [[1892]] a bòrdo do scìppe Itàlia, ch'o portâva carbón da-a [[Scòçia|Scòsia]] a-a Çitæ do Càppo, con sézze òmmi d'equipàggio, sccéuppa 'n'incéndio. A nâve a s'atrovâva in mæzo a l'Òcéano Atlàntico meridionâle. O comandànte zenéize Rolàndo Peràsso o l'ariésce a arenâ a nâve in scî schéuggi de l'îzoa. Tùtti se sarvan e a zenâ do [[1893]] a nâve Wild Rose i ripòrta a Çitæ do Càppo. Tùtti méno doî camogìn: o Gaitàn Lavarèllo e o Drîa Repétto che s'aferman li pe sénpre. Àivan atrovòu l'amô e àn continoòu a [[Dialétto camogìn|parlâ camogìn]] e-a mostrâlo a-i seu tànti fìggi. Canpâvan de quéllo che gh'êa: [[Aragósta|aragóste]], [[pésci]] e [[Êuvo|êuve]]. Inte l'[[Segonda Guæra Mondiâ|urtima goæra]] l'arcipélago o l'é stæto adeuviòu cómme staçión ràdio da-a [[Royal Navy]]. Do [[1942|'42]] àn mìsso sciù o prìmmo uspiâ da cànpo. A Testén da Cônia gh'é in tùtto éutto cognómmi e doî fàn Lavarèllo e Repétto. O Drîa Repetto o l'à avûo sètte fìggi e-o l'è mòrto in scê l'îzoa do [[1911]]. O Gaitàn Lavarèllo séi fìggi e-o l'é mòrto do [[1952]]. Do [[2016]] gh'êa 293 abitànti. O céntro prinçipâ o l'é Edinburgh of the Seven Seas, a lèngoa ofiçiâle a l'é l'[[Lèngoa ingleise|ingléize]] ma se sénte ancón parlâ in vægio zenéize in pö ingleixizòu. == Âtri progètti == {{Interprogetto}} == Colegamenti esterni == * {{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=Mv6JXb2RXds|tìtolo=Piloe de Zeneize - A stöia de Testén da Cônia|outô=Zòrzo Oddone|léngoa=LIJ|vìxita=2024-04-26}} * {{Çitta web|url=https://www.britannica.com/place/Tristan-da-Cunha-island-group|tìtolo=Tristan da Cunha - Encyclopædia Britannica|léngoa=EN|vìxita=2024-04-26}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Teritöi d'oltremâ Britanneghi]] jda4bkfgyp8bv4dp12bcp636nfgx5xm Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize) 4 5288 246343 245811 2024-04-25T20:21:24Z MediaWiki message delivery 5364 /* Vota ora per selezionare i membri del primo U4C */ nêuva seçión wikitext text/x-wiki __NEWSECTIONLINK__ {{Archìvio |titolo = Archìvio |testo = * [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2010|Archìvio 2010]] * [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2011|Archìvio 2011]] * [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2012|Archìvio 2012]] * [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2013|Archìvio 2013]] * [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2014|Archìvio 2014]] * [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2015|Archìvio 2015]] * [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2016|Archìvio 2016]] * [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2017|Archìvio 2017]] * [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2018|Archìvio 2018]] * [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2019|Archìvio 2019]] * [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2020|Archìvio 2020]] * [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2021|Archìvio 2021]] * [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2022|Archìvio 2022]] * [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2023|Archìvio 2023]] }} == Do you use Wikidata in Wikimedia sibling projects? Tell us about your experiences == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> ''Note: Apologies for cross-posting and sending in English.'' Hello, the '''[[m:WD4WMP|Wikidata for Wikimedia Projects]]''' team at Wikimedia Deutschland would like to hear about your experiences using Wikidata in the sibling projects. If you are interested in sharing your opinion and insights, please consider signing up for an interview with us in this '''[https://wikimedia.sslsurvey.de/Wikidata-for-Wikimedia-Interviews Registration form]'''.<br> ''Currently, we are only able to conduct interviews in English.'' The front page of the form has more details about what the conversation will be like, including how we would '''compensate''' you for your time. For more information, visit our ''[[m:WD4WMP/AddIssue|project issue page]]'' where you can also share your experiences in written form, without an interview.<br>We look forward to speaking with you, [[m:User:Danny Benjafield (WMDE)|Danny Benjafield (WMDE)]] ([[m:User talk:Danny Benjafield (WMDE)|talk]]) 08:53, 5 January 2024 (UTC) </div> <!-- Messaggio inviato da User:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/WD4WMP/ScreenerInvite&oldid=26027495 --> == Reusing references: Can we look over your shoulder? == ''Apologies for writing in English.'' The Technical Wishes team at Wikimedia Deutschland is planning to [[m:WMDE Technical Wishes/Reusing references|make reusing references easier]]. For our research, we are looking for wiki contributors willing to show us how they are interacting with references. * The format will be a 1-hour video call, where you would share your screen. [https://wikimedia.sslsurvey.de/User-research-into-Reusing-References-Sign-up-Form-2024/en/ More information here]. * Interviews can be conducted in English, German or Dutch. * [[mw:WMDE_Engineering/Participate_in_UX_Activities#Compensation|Compensation is available]]. * Sessions will be held in January and February. * [https://wikimedia.sslsurvey.de/User-research-into-Reusing-References-Sign-up-Form-2024/en/ Sign up here if you are interested.] * Please note that we probably won’t be able to have sessions with everyone who is interested. Our UX researcher will try to create a good balance of wiki contributors, e.g. in terms of wiki experience, tech experience, editing preferences, gender, disability and more. If you’re a fit, she will reach out to you to schedule an appointment. We’re looking forward to seeing you, [[m:User:Thereza Mengs (WMDE)| Thereza Mengs (WMDE)]] <!-- Messaggio inviato da User:Thereza Mengs (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=WMDE_Technical_Wishes/Technical_Wishes_News_list_all_village_pumps&oldid=25956752 --> It sounds interesting. I'll have a look at what you wrote and might get back to you for an interview (preferably in German). All the best and "alegri!" --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 15:26, 10 zen 2024 (CET) == Feminism and Folklore 2024 == <div style="border:8px maroon ridge;padding:6px;> [[File:Feminism and Folklore 2024 logo.svg|centre|550px|frameless]] ::<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> <center>''{{int:please-translate}}''</center> Dear Wiki Community, You are humbly invited to organize the '''[[:m:Feminism and Folklore 2024|Feminism and Folklore 2024]]''' writing competition from February 1, 2023, to March 31, 2023 on your local Wikipedia. This year, Feminism and Folklore will focus on feminism, women's issues, and gender-focused topics for the project, with a [[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2024|Wiki Loves Folklore]] gender gap focus and a folk culture theme on Wikipedia. You can help Wikipedia's coverage of folklore from your area by writing or improving articles about things like folk festivals, folk dances, folk music, women and queer folklore figures, folk game athletes, women in mythology, women warriors in folklore, witches and witch hunting, fairy tales, and more. Users can help create new articles, expand or translate from a generated list of suggested articles. Organisers are requested to work on the following action items to sign up their communities for the project: # Create a page for the contest on the local wiki. # Set up a campaign on '''CampWiz''' tool. # Create the local list and mention the timeline and local and international prizes. # Request local admins for site notice. # Link the local page and the CampWiz link on the [[:m:Feminism and Folklore 2024/Project Page|meta project page]]. This year, the Wiki Loves Folklore Tech Team has introduced two new tools to enhance support for the campaign. These tools include the '''Article List Generator by Topic''' and '''CampWiz'''. The Article List Generator by Topic enables users to identify articles on the English Wikipedia that are not present in their native language Wikipedia. Users can customize their selection criteria, and the tool will present a table showcasing the missing articles along with suggested titles. Additionally, users have the option to download the list in both CSV and wikitable formats. Notably, the CampWiz tool will be employed for the project for the first time, empowering users to effectively host the project with a jury. Both tools are now available for use in the campaign. [https://tools.wikilovesfolklore.org/ '''Click here to access these tools'''] Learn more about the contest and prizes on our [[:m:Feminism and Folklore 2024|project page]]. Feel free to contact us on our [[:m:Talk:Feminism and Folklore 2024/Project Page|meta talk page]] or by email us if you need any assistance. We look forward to your immense coordination. Thank you and Best wishes, '''[[:m:Feminism and Folklore 2024|Feminism and Folklore 2024 International Team]]''' ::::Stay connected [[File:B&W Facebook icon.png|link=https://www.facebook.com/feminismandfolklore/|30x30px]]&nbsp; [[File:B&W Twitter icon.png|link=https://twitter.com/wikifolklore|30x30px]] </div></div> --[[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 08:26, 18 zen 2024 (CET) == Wiki Loves Folklore is back! == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> {{int:please-translate}} [[File:Wiki Loves Folklore Logo.svg|right|150px|frameless]] Dear Wiki Community, You are humbly invited to participate in the '''[[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2024|Wiki Loves Folklore 2024]]''' an international photography contest organized on Wikimedia Commons to document folklore and intangible cultural heritage from different regions, including, folk creative activities and many more. It is held every year from the '''1st till the 31st''' of March. You can help in enriching the folklore documentation on Commons from your region by taking photos, audios, videos, and [https://commons.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:UploadWizard&campaign=wlf_2024 submitting] them in this commons contest. You can also [[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2024/Organize|organize a local contest]] in your country and support us in translating the [[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2024/Translations|project pages]] to help us spread the word in your native language. Feel free to contact us on our [[:c:Commons talk:Wiki Loves Folklore 2024|project Talk page]] if you need any assistance. '''Kind regards,''' '''Wiki loves Folklore International Team''' -- [[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 08:26, 18 zen 2024 (CET) </div></div> <!-- Messaggio inviato da User:Tiven2240@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery/Wikipedia&oldid=23942484 --> == Vote on the Charter for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> <section begin="announcement-content" /> :''[[m:Special:MyLanguage/wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting opens|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting opens}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]'' Hello all, I am reaching out to you today to announce that the voting period for the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) Charter is now open. Community members may [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter/Voter_information|cast their vote and provide comments about the charter via SecurePoll]] now through '''2 February 2024'''. Those of you who voiced your opinions during the development of the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct/Enforcement_guidelines|UCoC Enforcement Guidelines]] will find this process familiar. The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|current version of the U4C Charter]] is on Meta-wiki with translations available. Read the charter, go vote and share this note with others in your community. I can confidently say the U4C Building Committee looks forward to your participation. On behalf of the UCoC Project team,<section end="announcement-content" /> </div> [[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 19:08, 19 zen 2024 (CET) <!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=25853527 --> == Last days to vote on the Charter for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee == <section begin="announcement-content" /> :''[[m:Special:MyLanguage/wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting reminder|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting reminder}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]'' Hello all, I am reaching out to you today to remind you that the voting period for the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) charter will close on '''2 February 2024'''. Community members may [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter/Voter_information|cast their vote and provide comments about the charter via SecurePoll]]. Those of you who voiced your opinions during the development of the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct/Enforcement_guidelines|UCoC Enforcement Guidelines]] will find this process familiar. The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|current version of the U4C charter]] is on Meta-wiki with translations available. Read the charter, go vote and share this note with others in your community. I can confidently say the U4C Building Committee looks forward to your participation. On behalf of the UCoC Project team,<section end="announcement-content" /> [[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 18:00, 31 zen 2024 (CET) <!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=25853527 --> == <span lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Announcing the results of the UCoC Coordinating Committee Charter ratification vote</span> == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> <section begin="announcement-content" /> :''[[m:Special:MyLanguage/wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - results|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - results}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]'' Dear all, Thank you everyone for following the progress of the Universal Code of Conduct. I am writing to you today to announce the outcome of the [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter/Voter_information|ratification vote]] on the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|Universal Code of Conduct Coordinating Committee Charter]]. 1746 contributors voted in this ratification vote with 1249 voters supporting the Charter and 420 voters not. The ratification vote process allowed for voters to provide comments about the Charter. A report of voting statistics and a summary of voter comments will be published on Meta-wiki in the coming weeks. Please look forward to hearing about the next steps soon. On behalf of the UCoC Project team,<section end="announcement-content" /> </div> [[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 19:23, 12 fre 2024 (CET) <!-- Messaggio inviato da User:RamzyM (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26160150 --> == Ukraine's Cultural Diplomacy Month 2024: We are back! == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> [[File:UCDM 2024 general.jpg|180px|right]] {{int:please-translate}} Hello, dear Wikipedians!<br/> [[:m:Special:MyLanguage/Wikimedia Ukraine|Wikimedia Ukraine]], in cooperation with the [[:en:Ministry of Foreign Affairs of Ukraine|MFA of Ukraine]] and [[:en:Ukrainian Institute|Ukrainian Institute]], has launched the forth edition of writing challenge "'''[[:m:Special:MyLanguage/Ukraine's Cultural Diplomacy Month 2024|Ukraine's Cultural Diplomacy Month]]'''", which lasts from 1st until 31st March 2024. The campaign is dedicated to famous Ukrainian artists of cinema, music, literature, architecture, design and cultural phenomena of Ukraine that are now part of world heritage. We accept contribution in every language! The most active contesters will receive prizes.<br/> We invite you to take part and help us improve the coverage of Ukrainian culture on Wikipedia in your language! Also, we plan to set up a [[:m:CentralNotice/Request/UCDM 2024|banner]] to notify users of the possibility to participate in such a challenge! [[:m:User:ValentynNefedov (WMUA)|ValentynNefedov (WMUA)]] ([[:m:User talk:ValentynNefedov (WMUA)|talk]]) </div> <!-- Messaggio inviato da User:ValentynNefedov (WMUA)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery/Wikipedia&oldid=26166467 --> == Report of the U4C Charter ratification and U4C Call for Candidates now available == <section begin="announcement-content" /> :''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – call for candidates| You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – call for candidates}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]'' Hello all, I am writing to you today with two important pieces of information. First, the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Vote results|report of the comments from the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) Charter ratification]] is now available. Secondly, the call for candidates for the U4C is open now through April 1, 2024. The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. Community members are invited to submit their applications for the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, please [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|review the U4C Charter]]. Per the charter, there are 16 seats on the U4C: eight community-at-large seats and eight regional seats to ensure the U4C represents the diversity of the movement. Read more and submit your application on [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024|Meta-wiki]]. On behalf of the UCoC project team,<section end="announcement-content" /> </div> [[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 17:25, 5 màr 2024 (CET) <!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26276337 --> == Wikimedia Foundation Board of Trustees 2024 Selection == <section begin="announcement-content" /> : ''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024/Announcement/Selection announcement| You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]]'' : ''<div class="plainlinks">[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024/Announcement/Selection announcement|{{int:interlanguage-link-mul}}]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Wikimedia Foundation elections/2024/Announcement/Selection announcement}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]</div>'' Dear all, This year, the term of 4 (four) Community- and Affiliate-selected Trustees on the Wikimedia Foundation Board of Trustees will come to an end [1]. The Board invites the whole movement to participate in this year’s selection process and vote to fill those seats. The [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections committee|Elections Committee]] will oversee this process with support from Foundation staff [2]. The Board Governance Committee created a Board Selection Working Group from Trustees who cannot be candidates in the 2024 community- and affiliate-selected trustee selection process composed of Dariusz Jemielniak, Nataliia Tymkiv, Esra'a Al Shafei, Kathy Collins, and Shani Evenstein Sigalov [3]. The group is tasked with providing Board oversight for the 2024 trustee selection process, and for keeping the Board informed. More details on the roles of the Elections Committee, Board, and staff are here [4]. Here are the key planned dates: * May 2024: Call for candidates and call for questions * June 2024: Affiliates vote to shortlist 12 candidates (no shortlisting if 15 or less candidates apply) [5] * June-August 2024: Campaign period * End of August / beginning of September 2024: Two-week community voting period * October–November 2024: Background check of selected candidates * Board's Meeting in December 2024: New trustees seated Learn more about the 2024 selection process - including the detailed timeline, the candidacy process, the campaign rules, and the voter eligibility criteria - on [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024|this Meta-wiki page]], and make your plan. '''Election Volunteers''' Another way to be involved with the 2024 selection process is to be an Election Volunteer. Election Volunteers are a bridge between the Elections Committee and their respective community. They help ensure their community is represented and mobilize them to vote. Learn more about the program and how to join on this [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024/Election Volunteers|Meta-wiki page]]. Best regards, [[m:Special:MyLanguage/User:Pundit|Dariusz Jemielniak]] (Governance Committee Chair, Board Selection Working Group) [1] https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2021/Results#Elected [2] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Committee:Elections_Committee_Charter [3] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Minutes:2023-08-15#Governance_Committee [4] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections_committee/Roles [5] Even though the ideal number is 12 candidates for 4 open seats, the shortlisting process will be triggered if there are more than 15 candidates because the 1-3 candidates that are removed might feel ostracized and it would be a lot of work for affiliates to carry out the shortlisting process to only eliminate 1-3 candidates from the candidate list.<section end="announcement-content" /> [[User:MPossoupe_(WMF)|MPossoupe_(WMF)]]20:57, 12 màr 2024 (CET) <!-- Message sent by User:MPossoupe (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26349432 --> == <span lang="it" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Your Wiki will be in read-only soon</span> == <div lang="it" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> <section begin="server-switch"/><div class="plainlinks"> [[:m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|Leggi questo messaggio in un'altra lingua]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-Tech%2FServer+switch&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}] The Wikimedia Foundation will switch the traffic between its data centers. This will make sure that Wikipedia and the other Wikimedia wikis can stay online even after a disaster. All traffic will switch on 20 March. The test will start at 14:00 UTC. Unfortunately, because of some limitations in MediaWiki, all editing must stop while the switch is made. We apologize for this disruption, and we are working to minimize it in the future. You will be able to read, but not edit, all wikis for a short period of time. You will not be able to edit for up to an hour on Wednesday 20 March 2024. If you try to edit or save during these times, you will see an error message. We hope that no edits will be lost during these minutes, but we can't guarantee it. If you see the error message, then please wait until everything is back to normal. Then you should be able to save your edit. But, we recommend that you make a copy of your changes first, just in case. Other effects: Background jobs will be slower and some may be dropped. Red links might not be updated as quickly as normal. If you create an article that is already linked somewhere else, the link will stay red longer than usual. Some long-running scripts will have to be stopped. We expect the code deployments to happen as any other week. However, some case-by-case code freezes could punctually happen if the operation require them afterwards. GitLab will be unavailable for about 90 minutes. This project may be postponed if necessary. You can read the schedule at wikitech.wikimedia.org. Any changes will be announced in the schedule. There will be more notifications about this. A banner will be displayed on all wikis 30 minutes before this operation happens. Please share this information with your community. [[user:Trizek (WMF)|Trizek (WMF)]], 01:01, 15 màr 2024 (CET) <!-- Messaggio inviato da User:Trizek (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&oldid=25636619 --> :Dear Trizek, please post future communications in English as this is the Community portal in English (not the Pòrtego da comunitæ in Genoese language). We might be dependent on the Italian Wiki for some features, still our regional Wiki in Genoese retains its language independence. Also, all admin here can speak and read in English. Thank you for your kind attention [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 10:50, 15 màr 2024 (CET) == <span lang="it" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Vota ora per selezionare i membri del primo U4C</span> == <div lang="it" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> <section begin="announcement-content" /> :''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – vote opens|Puoi trovare questo messaggio tradotto in altre lingue su Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – vote opens}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]'' Buongiorno, vi scrivo per informarvi che il periodo di votazione per il Comitato di coordinamento per il Codice universale di condotta (U4C) è aperto fino al 9 maggio 2024. Leggete le informazioni sulla [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024|pagina di votazione su Meta-wiki]] per saperne di più sul voto e sull'idoneità al voto. Il Comitato di coordinamento del Codice universale di condotta (U4C) è un gruppo globale dedicato all'attuazione equa e coerente dello UCoC. I membri della comunità sono stati invitati a presentare le loro candidature per l'U4C. Per maggiori informazioni e per le responsabilità dell'U4C, si prega di [[m:Special:MyLanguage/Codice universale di condotta/Comitato di coordinamento/Carta|rivedere la carta dell'U4C]]. Vi preghiamo di condividere questo messaggio con i membri della vostra comunità affinché anche loro possano partecipare. A nome del Team del progetto UCoC,<section end="announcement-content" /> </div> [[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 22:21, 25 arv 2024 (CEST) <!-- Messaggio inviato da User:RamzyM (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26390244 --> ne968gkqb3u149y9ukfmarqglrc7df1 246345 246343 2024-04-25T21:40:42Z N.Longo 12052 mesàggio òriginâle in ingléize wikitext text/x-wiki __NEWSECTIONLINK__ {{Archìvio |titolo = Archìvio |testo = * [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2010|Archìvio 2010]] * [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2011|Archìvio 2011]] * [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2012|Archìvio 2012]] * [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2013|Archìvio 2013]] * [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2014|Archìvio 2014]] * [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2015|Archìvio 2015]] * [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2016|Archìvio 2016]] * [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2017|Archìvio 2017]] * [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2018|Archìvio 2018]] * [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2019|Archìvio 2019]] * [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2020|Archìvio 2020]] * [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2021|Archìvio 2021]] * [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2022|Archìvio 2022]] * [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2023|Archìvio 2023]] }} == Do you use Wikidata in Wikimedia sibling projects? Tell us about your experiences == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> ''Note: Apologies for cross-posting and sending in English.'' Hello, the '''[[m:WD4WMP|Wikidata for Wikimedia Projects]]''' team at Wikimedia Deutschland would like to hear about your experiences using Wikidata in the sibling projects. If you are interested in sharing your opinion and insights, please consider signing up for an interview with us in this '''[https://wikimedia.sslsurvey.de/Wikidata-for-Wikimedia-Interviews Registration form]'''.<br> ''Currently, we are only able to conduct interviews in English.'' The front page of the form has more details about what the conversation will be like, including how we would '''compensate''' you for your time. For more information, visit our ''[[m:WD4WMP/AddIssue|project issue page]]'' where you can also share your experiences in written form, without an interview.<br>We look forward to speaking with you, [[m:User:Danny Benjafield (WMDE)|Danny Benjafield (WMDE)]] ([[m:User talk:Danny Benjafield (WMDE)|talk]]) 08:53, 5 January 2024 (UTC) </div> <!-- Messaggio inviato da User:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/WD4WMP/ScreenerInvite&oldid=26027495 --> == Reusing references: Can we look over your shoulder? == ''Apologies for writing in English.'' The Technical Wishes team at Wikimedia Deutschland is planning to [[m:WMDE Technical Wishes/Reusing references|make reusing references easier]]. For our research, we are looking for wiki contributors willing to show us how they are interacting with references. * The format will be a 1-hour video call, where you would share your screen. [https://wikimedia.sslsurvey.de/User-research-into-Reusing-References-Sign-up-Form-2024/en/ More information here]. * Interviews can be conducted in English, German or Dutch. * [[mw:WMDE_Engineering/Participate_in_UX_Activities#Compensation|Compensation is available]]. * Sessions will be held in January and February. * [https://wikimedia.sslsurvey.de/User-research-into-Reusing-References-Sign-up-Form-2024/en/ Sign up here if you are interested.] * Please note that we probably won’t be able to have sessions with everyone who is interested. Our UX researcher will try to create a good balance of wiki contributors, e.g. in terms of wiki experience, tech experience, editing preferences, gender, disability and more. If you’re a fit, she will reach out to you to schedule an appointment. We’re looking forward to seeing you, [[m:User:Thereza Mengs (WMDE)| Thereza Mengs (WMDE)]] <!-- Messaggio inviato da User:Thereza Mengs (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=WMDE_Technical_Wishes/Technical_Wishes_News_list_all_village_pumps&oldid=25956752 --> It sounds interesting. I'll have a look at what you wrote and might get back to you for an interview (preferably in German). All the best and "alegri!" --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 15:26, 10 zen 2024 (CET) == Feminism and Folklore 2024 == <div style="border:8px maroon ridge;padding:6px;> [[File:Feminism and Folklore 2024 logo.svg|centre|550px|frameless]] ::<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> <center>''{{int:please-translate}}''</center> Dear Wiki Community, You are humbly invited to organize the '''[[:m:Feminism and Folklore 2024|Feminism and Folklore 2024]]''' writing competition from February 1, 2023, to March 31, 2023 on your local Wikipedia. This year, Feminism and Folklore will focus on feminism, women's issues, and gender-focused topics for the project, with a [[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2024|Wiki Loves Folklore]] gender gap focus and a folk culture theme on Wikipedia. You can help Wikipedia's coverage of folklore from your area by writing or improving articles about things like folk festivals, folk dances, folk music, women and queer folklore figures, folk game athletes, women in mythology, women warriors in folklore, witches and witch hunting, fairy tales, and more. Users can help create new articles, expand or translate from a generated list of suggested articles. Organisers are requested to work on the following action items to sign up their communities for the project: # Create a page for the contest on the local wiki. # Set up a campaign on '''CampWiz''' tool. # Create the local list and mention the timeline and local and international prizes. # Request local admins for site notice. # Link the local page and the CampWiz link on the [[:m:Feminism and Folklore 2024/Project Page|meta project page]]. This year, the Wiki Loves Folklore Tech Team has introduced two new tools to enhance support for the campaign. These tools include the '''Article List Generator by Topic''' and '''CampWiz'''. The Article List Generator by Topic enables users to identify articles on the English Wikipedia that are not present in their native language Wikipedia. Users can customize their selection criteria, and the tool will present a table showcasing the missing articles along with suggested titles. Additionally, users have the option to download the list in both CSV and wikitable formats. Notably, the CampWiz tool will be employed for the project for the first time, empowering users to effectively host the project with a jury. Both tools are now available for use in the campaign. [https://tools.wikilovesfolklore.org/ '''Click here to access these tools'''] Learn more about the contest and prizes on our [[:m:Feminism and Folklore 2024|project page]]. Feel free to contact us on our [[:m:Talk:Feminism and Folklore 2024/Project Page|meta talk page]] or by email us if you need any assistance. We look forward to your immense coordination. Thank you and Best wishes, '''[[:m:Feminism and Folklore 2024|Feminism and Folklore 2024 International Team]]''' ::::Stay connected [[File:B&W Facebook icon.png|link=https://www.facebook.com/feminismandfolklore/|30x30px]]&nbsp; [[File:B&W Twitter icon.png|link=https://twitter.com/wikifolklore|30x30px]] </div></div> --[[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 08:26, 18 zen 2024 (CET) == Wiki Loves Folklore is back! == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> {{int:please-translate}} [[File:Wiki Loves Folklore Logo.svg|right|150px|frameless]] Dear Wiki Community, You are humbly invited to participate in the '''[[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2024|Wiki Loves Folklore 2024]]''' an international photography contest organized on Wikimedia Commons to document folklore and intangible cultural heritage from different regions, including, folk creative activities and many more. It is held every year from the '''1st till the 31st''' of March. You can help in enriching the folklore documentation on Commons from your region by taking photos, audios, videos, and [https://commons.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:UploadWizard&campaign=wlf_2024 submitting] them in this commons contest. You can also [[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2024/Organize|organize a local contest]] in your country and support us in translating the [[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2024/Translations|project pages]] to help us spread the word in your native language. Feel free to contact us on our [[:c:Commons talk:Wiki Loves Folklore 2024|project Talk page]] if you need any assistance. '''Kind regards,''' '''Wiki loves Folklore International Team''' -- [[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 08:26, 18 zen 2024 (CET) </div></div> <!-- Messaggio inviato da User:Tiven2240@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery/Wikipedia&oldid=23942484 --> == Vote on the Charter for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> <section begin="announcement-content" /> :''[[m:Special:MyLanguage/wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting opens|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting opens}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]'' Hello all, I am reaching out to you today to announce that the voting period for the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) Charter is now open. Community members may [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter/Voter_information|cast their vote and provide comments about the charter via SecurePoll]] now through '''2 February 2024'''. Those of you who voiced your opinions during the development of the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct/Enforcement_guidelines|UCoC Enforcement Guidelines]] will find this process familiar. The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|current version of the U4C Charter]] is on Meta-wiki with translations available. Read the charter, go vote and share this note with others in your community. I can confidently say the U4C Building Committee looks forward to your participation. On behalf of the UCoC Project team,<section end="announcement-content" /> </div> [[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 19:08, 19 zen 2024 (CET) <!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=25853527 --> == Last days to vote on the Charter for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee == <section begin="announcement-content" /> :''[[m:Special:MyLanguage/wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting reminder|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting reminder}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]'' Hello all, I am reaching out to you today to remind you that the voting period for the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) charter will close on '''2 February 2024'''. Community members may [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter/Voter_information|cast their vote and provide comments about the charter via SecurePoll]]. Those of you who voiced your opinions during the development of the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct/Enforcement_guidelines|UCoC Enforcement Guidelines]] will find this process familiar. The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|current version of the U4C charter]] is on Meta-wiki with translations available. Read the charter, go vote and share this note with others in your community. I can confidently say the U4C Building Committee looks forward to your participation. On behalf of the UCoC Project team,<section end="announcement-content" /> [[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 18:00, 31 zen 2024 (CET) <!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=25853527 --> == <span lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Announcing the results of the UCoC Coordinating Committee Charter ratification vote</span> == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> <section begin="announcement-content" /> :''[[m:Special:MyLanguage/wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - results|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - results}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]'' Dear all, Thank you everyone for following the progress of the Universal Code of Conduct. I am writing to you today to announce the outcome of the [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter/Voter_information|ratification vote]] on the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|Universal Code of Conduct Coordinating Committee Charter]]. 1746 contributors voted in this ratification vote with 1249 voters supporting the Charter and 420 voters not. The ratification vote process allowed for voters to provide comments about the Charter. A report of voting statistics and a summary of voter comments will be published on Meta-wiki in the coming weeks. Please look forward to hearing about the next steps soon. On behalf of the UCoC Project team,<section end="announcement-content" /> </div> [[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 19:23, 12 fre 2024 (CET) <!-- Messaggio inviato da User:RamzyM (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26160150 --> == Ukraine's Cultural Diplomacy Month 2024: We are back! == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> [[File:UCDM 2024 general.jpg|180px|right]] {{int:please-translate}} Hello, dear Wikipedians!<br/> [[:m:Special:MyLanguage/Wikimedia Ukraine|Wikimedia Ukraine]], in cooperation with the [[:en:Ministry of Foreign Affairs of Ukraine|MFA of Ukraine]] and [[:en:Ukrainian Institute|Ukrainian Institute]], has launched the forth edition of writing challenge "'''[[:m:Special:MyLanguage/Ukraine's Cultural Diplomacy Month 2024|Ukraine's Cultural Diplomacy Month]]'''", which lasts from 1st until 31st March 2024. The campaign is dedicated to famous Ukrainian artists of cinema, music, literature, architecture, design and cultural phenomena of Ukraine that are now part of world heritage. We accept contribution in every language! The most active contesters will receive prizes.<br/> We invite you to take part and help us improve the coverage of Ukrainian culture on Wikipedia in your language! Also, we plan to set up a [[:m:CentralNotice/Request/UCDM 2024|banner]] to notify users of the possibility to participate in such a challenge! [[:m:User:ValentynNefedov (WMUA)|ValentynNefedov (WMUA)]] ([[:m:User talk:ValentynNefedov (WMUA)|talk]]) </div> <!-- Messaggio inviato da User:ValentynNefedov (WMUA)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery/Wikipedia&oldid=26166467 --> == Report of the U4C Charter ratification and U4C Call for Candidates now available == <section begin="announcement-content" /> :''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – call for candidates| You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – call for candidates}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]'' Hello all, I am writing to you today with two important pieces of information. First, the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Vote results|report of the comments from the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) Charter ratification]] is now available. Secondly, the call for candidates for the U4C is open now through April 1, 2024. The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. Community members are invited to submit their applications for the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, please [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|review the U4C Charter]]. Per the charter, there are 16 seats on the U4C: eight community-at-large seats and eight regional seats to ensure the U4C represents the diversity of the movement. Read more and submit your application on [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024|Meta-wiki]]. On behalf of the UCoC project team,<section end="announcement-content" /> </div> [[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 17:25, 5 màr 2024 (CET) <!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26276337 --> == Wikimedia Foundation Board of Trustees 2024 Selection == <section begin="announcement-content" /> : ''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024/Announcement/Selection announcement| You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]]'' : ''<div class="plainlinks">[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024/Announcement/Selection announcement|{{int:interlanguage-link-mul}}]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Wikimedia Foundation elections/2024/Announcement/Selection announcement}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]</div>'' Dear all, This year, the term of 4 (four) Community- and Affiliate-selected Trustees on the Wikimedia Foundation Board of Trustees will come to an end [1]. The Board invites the whole movement to participate in this year’s selection process and vote to fill those seats. The [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections committee|Elections Committee]] will oversee this process with support from Foundation staff [2]. The Board Governance Committee created a Board Selection Working Group from Trustees who cannot be candidates in the 2024 community- and affiliate-selected trustee selection process composed of Dariusz Jemielniak, Nataliia Tymkiv, Esra'a Al Shafei, Kathy Collins, and Shani Evenstein Sigalov [3]. The group is tasked with providing Board oversight for the 2024 trustee selection process, and for keeping the Board informed. More details on the roles of the Elections Committee, Board, and staff are here [4]. Here are the key planned dates: * May 2024: Call for candidates and call for questions * June 2024: Affiliates vote to shortlist 12 candidates (no shortlisting if 15 or less candidates apply) [5] * June-August 2024: Campaign period * End of August / beginning of September 2024: Two-week community voting period * October–November 2024: Background check of selected candidates * Board's Meeting in December 2024: New trustees seated Learn more about the 2024 selection process - including the detailed timeline, the candidacy process, the campaign rules, and the voter eligibility criteria - on [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024|this Meta-wiki page]], and make your plan. '''Election Volunteers''' Another way to be involved with the 2024 selection process is to be an Election Volunteer. Election Volunteers are a bridge between the Elections Committee and their respective community. They help ensure their community is represented and mobilize them to vote. Learn more about the program and how to join on this [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024/Election Volunteers|Meta-wiki page]]. Best regards, [[m:Special:MyLanguage/User:Pundit|Dariusz Jemielniak]] (Governance Committee Chair, Board Selection Working Group) [1] https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2021/Results#Elected [2] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Committee:Elections_Committee_Charter [3] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Minutes:2023-08-15#Governance_Committee [4] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections_committee/Roles [5] Even though the ideal number is 12 candidates for 4 open seats, the shortlisting process will be triggered if there are more than 15 candidates because the 1-3 candidates that are removed might feel ostracized and it would be a lot of work for affiliates to carry out the shortlisting process to only eliminate 1-3 candidates from the candidate list.<section end="announcement-content" /> [[User:MPossoupe_(WMF)|MPossoupe_(WMF)]]20:57, 12 màr 2024 (CET) <!-- Message sent by User:MPossoupe (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26349432 --> == <span lang="it" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Your Wiki will be in read-only soon</span> == <div lang="it" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> <section begin="server-switch"/><div class="plainlinks"> [[:m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|Leggi questo messaggio in un'altra lingua]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-Tech%2FServer+switch&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}] The Wikimedia Foundation will switch the traffic between its data centers. This will make sure that Wikipedia and the other Wikimedia wikis can stay online even after a disaster. All traffic will switch on 20 March. The test will start at 14:00 UTC. Unfortunately, because of some limitations in MediaWiki, all editing must stop while the switch is made. We apologize for this disruption, and we are working to minimize it in the future. You will be able to read, but not edit, all wikis for a short period of time. You will not be able to edit for up to an hour on Wednesday 20 March 2024. If you try to edit or save during these times, you will see an error message. We hope that no edits will be lost during these minutes, but we can't guarantee it. If you see the error message, then please wait until everything is back to normal. Then you should be able to save your edit. But, we recommend that you make a copy of your changes first, just in case. Other effects: Background jobs will be slower and some may be dropped. Red links might not be updated as quickly as normal. If you create an article that is already linked somewhere else, the link will stay red longer than usual. Some long-running scripts will have to be stopped. We expect the code deployments to happen as any other week. However, some case-by-case code freezes could punctually happen if the operation require them afterwards. GitLab will be unavailable for about 90 minutes. This project may be postponed if necessary. You can read the schedule at wikitech.wikimedia.org. Any changes will be announced in the schedule. There will be more notifications about this. A banner will be displayed on all wikis 30 minutes before this operation happens. Please share this information with your community. [[user:Trizek (WMF)|Trizek (WMF)]], 01:01, 15 màr 2024 (CET) <!-- Message sent by User:Trizek (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&oldid=25636619 --> :Dear Trizek, please post future communications in English as this is the Community portal in English (not the Pòrtego da comunitæ in Genoese language). All admin here can speak and read in English. Thank you for your kind attention [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 10:50, 15 màr 2024 (CET) == Vote now to select members of the first U4C == <section begin="announcement-content" /> :''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – vote opens|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – vote opens}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]'' Dear all, I am writing to you to let you know the voting period for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is open now through May 9, 2024. Read the information on the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024|voting page on Meta-wiki]] to learn more about voting and voter eligibility. The Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. Community members were invited to submit their applications for the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, please [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|review the U4C Charter]]. Please share this message with members of your community so they can participate as well. On behalf of the UCoC project team,<section end="announcement-content" /> </div> [[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 22:21, 25 arv 2024 (CEST) <!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26390244 --> b6by5r3ldxre1osa3975xzf10419h4g Gramatica zeneize 0 17142 246366 245930 2024-04-26T08:42:50Z 95.230.78.248 /* Vèrbo avéi */ wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} [[Immaggine:St George's Cross.svg|miniatura|265x265px|A [[Bandêa de Zêna|Crôxe de San Zòrzo]], o scìnbolo de [[Zena|Zêna]].]] A '''gramàtica da [[Lengoa zeneize|parlâ lìgure zenéize]]''', ch'a l'apartêgne a-a famìggia de [[Lengoe indoeuropee|léngoe indoeuropê]] [[Lengoe romanse|romanze]], a prezénta tànte somegiànse con quélle [[Lengua spagnòlla|spagnòlla]], [[Lengua françéise|françéize]], [[Lengoa portogheize|portoghéize]], [[Lengua corsa|còrsa]] e [[Léngoa italiànn-a|italiànn-a]]. == L'articolo == Gh'é tréi tîpi de articoli: indeterminatîvi, determinatîvi e partitîvi. I artìcoli determinatîvi ìndican 'n eleménto specìfico de 'n'acugéita, méntre quélli indeterminatîvi ìndican 'n eleménto genérico. Pe-i artìcoli partitîvi son adeuviæ e fórme '''di''' e '''de'''. === Articoli determinatîvi === * maschîle scingolâre: '''o''', '''lo''' (elîzo in '''l'''' davànti a 'na vocâle) * feminìn scingolâre: '''a''', '''la''' (elîzo in '''l'''' davànti a 'na vocâle) * mascolìn plurâle: '''i''' * feminìn plurâle: '''e''', '''le''' (elîzo in '''l'''' davànti a 'na vocâle) L'artìcolo determinatîvo o l'é ascì adeuviòu pi-â formaçión da tèrsa persónn-a scingolâre prezénte di vèrbi, inte fórme '''o'''/'''a''' e '''o l''''/'''a l''''. In zenéize i artìcoli s'adéuvian de lóngo prìmma do nómme: Ez. ''O Zàne, a Cristìnn-a, l'Ànna'' {| class="wikitable" ! !Mascolìn !Feminìn |- !Scingolâre |'''o''', '''lo''', '''l'''' |'''a''', '''la''', '''l'''' |- !Plurâle |'''i''' |'''e''', '''le''', '''l'''' |} === Articoli indeterminativi === * maschîle scingolâre: '''un''' (elîzo in '''<nowiki/>n'''' davànti a 'na vocâle) * Feminìn scingolâre: '''unn-a''' (elîzo in '''<nowiki/>n'''' davànti a 'na vocâle) De spésso into parlâ gh'é o fenòmeno de l'aférexi: '''un''' > '''<nowiki/>'n'''; '''unn-a''' > '''<nowiki/>'na'''. Quande no gh'é l'aférexi, l'artìcolo indeterminatîvo o peu êse scrîto ascì '''in''' ò '''inn-a'''<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/gramatica/morfologia/comme_scrive.htm|tìtolo=Cómme scrîve l'artìcolo indeterminatîvo|editô=Académia Ligùstica do Brénno|léngoa=LIJ|vìxita=2022-11-18}}</ref>. Se l'artìcolo o càzze dòppo a prepoxiçión '''con''' aloa a prepoxiçión '''con''' a subìsce l'elixón da '''n''' segoîa da 'na crâxi con l'artìcolo indeterminatîvo; pe quésto se scrîve '''co-în''' e '''co-îna''' (ez.: co-în amîgo, co-îna coæ; cómme i ezénpi móstran quand'a '''n''' dòppo '''co-i''' a l'é dentâle {{IPA|[n]}} alôa a '''i''' a l'é lónga, méntre s'a l'é velâre {{IPA|[N]}} a l'é cùrta<ref name=":0" />. {| class="wikitable" ! !Mascolìn !Feminìn |- !Scingolâre |'''un''', '''<nowiki/>'n''', '''in, n'''' |'''unn-a''', '''<nowiki/>'na''', '''ina''', '''inn-a, n''' |} === Articoli partitîvi === {| class="wikitable" ! !Mascolìn !Feminìn |- !Scingolâre |'''do''' |'''da''' |- !Plurâle |'''di''' |'''de''' |} == O nomme == O sostantîvo in zenéize, cómme in italiàn, o l'é caraterizòu da doî géneri (mascolìn e feminìn) e doî nùmeri (scingolâre e plurâle), méntre o no prezénta, a diferénsa do [[Lengua grega antiga|grêgo antîgo]], o nêutro e o doâle. No gh'é di câxi. A ciù pàrte de paròlle zenéixi a l'à o mæximo génere de corispondénti italiann-e, scibén che gh'é dötræ eceçioìn, prezenpio l'artâ (''altare'' in italiàn), sciô (''fiore'' in italiàn) e giàssa (''ghiaccio'' in italiàn), che in zenéize én tutte paròlle feminìnn-e<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=altare|tìtolo=TIG - Altare|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2022-11-18}}</ref>. Vò-u chì cómme son e prinçipæ dexinénse di nómmi zenéixi<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/gramatica/morfologia/feminile.htm|tìtolo=Formaçión do feminîle|editô=Académia Ligùstica do Brénno|léngoa=LIJ|vìxita=2022-11-18}}</ref>: {| class="wikitable" !Nomme scing. mascolìn !Nomme scing. feminìn !Nomme plu. mascolìn !Nomme plu. feminìn |- |méistr'''o''' |méistr'''a''' |méistr'''i''' |méistr'''e''' |- |poêt'''a''' |poêt'''essa''' |poêt'''i''' |poêt'''esse'''<ref group="n.">fàn eceçión i italianîximi cómme '''colêga''' ò '''giòmetra'''</ref> |- |leit'''â''' |leit'''æa''' |leit'''æ''' |leit'''æe''' |- |fig'''eu'''/figgi'''o''' |fig'''êua'''/figgi'''a''' |figg'''i''' |figg'''e''' |- |profes'''ô''' |profes'''ôa''' |profes'''oî''' |profes'''ôe'''<ref group="n.">a parlâ corente a tende a'deuviâ ascì '''profesoressa''' e '''profesoresse'''</ref> |- |cugn'''òu''' |cugn'''â''' |cugn'''æ''' |cugn'''æ''' |- |bacà'''n''' |baca'''nn-a''' |baca'''nn-i''' |baca'''nn-e''' |} === O plurale di nommi: e regole === Dòppo avéi vìsto e dexinénse pe genere e nùmero di nommi, òua se peu védde e regole generâli pò-u plurale di nommi. {| class="wikitable" |+Regole generâli di plurali di nommi !Terminaçion do scingolâre !Terminaçion do plurâle !Ezenpio a-o scingolâre !Ezenpio a-o plurâle |- |'''-o''' (mascolìn in '''-a''') |'''-i''' |méistr'''o''' |méistr'''i''' |- |'''-a''' |'''-e''' |carêg'''a''' |carêgh'''e''' |- |'''-ô''' |'''-oî''' |profes'''ô''' |profes'''oî''' |- |'''-â''' |'''-æ''' |main'''â''' |main'''æ''' |- |'''-òu''' |'''-æ''' |cugn'''òu''' |cugn'''æ''' |- |'''-òu''' |'''-oei''' |pesc'''òu''' |pesco'''éi''' |- |'''-ou''' |'''-ai / -ei''' |gànb'''ou''' |gànb'''ai''' / gànb'''ei''' |- |'''-on''' |'''-oin''' |cans'''ón''' |cans'''oìn''' |- |'''-an''' |'''-en''' |c'''àn''' |ch'''en''' |- |'''-ze / -zo''' |'''-xi''' |zenéi'''ze''' / mê'''zo''' |zenéi'''xi''' / mê'''xi''' |} De ciù a ciù pàrte di nommi che terminàn in '''-so''' ò '''-sso''' gh'àn o plurâle in '''-sci''' ==== Plurali invariæ ==== * '''-eu''' (o fig'''eu''' → i fig'''eu''') * '''-in''' (o scap'''ìn''' → i scap'''ìn''') * '''-æ''' (a veit'''æ''' → e veit'''æ''') * '''-ê''' (a mog'''ê''' → e mog'''ê''') * '''feminìn in -e''' (a ciâv'''e''' → e ciâv'''e''') *'''-en''' (o ter'''én''' → i ter'''én''') *'''-un''' (o com'''ùn''' → i com'''ùn''') == L'agetîvo == I agetîvi vàn aprêuvo a-e mæxime régole di nómmi pò-u nùmero e pò-u génere. === Agetîvi posescîvi === {| class="wikitable" |+ Agetîvi posescîvi !Personn-a !mascolìn scing. !feminìn scing. !mascolìn plu !femminìn plu. |- |1° scing. |mæ |mæ |mæ |mæ |- |2° scing. |teu/tò |teu/tò |teu/tò |teu/tò |- |3° scing. |seu/sò |seu/sò |seu/sò |seu/sò |- |1° plu. |nòstro |nòstra |nòstri |nòstre |- |2° plu. |vòstro |vòstra |vòstri |vòstre |- |3° plu. |seu/sò |seu/sò |seu/sò |seu/sò |} == E prepoxiçioin == E '''prepoxiçioìn pròpie''' són quélle che gh'àn sénpre e sôlo a fonçión de prepoxiçión. Se divìdan in prepoxiçioìn sénplici e articolæ. === E prepoxiçioin senplici === * de * a * da * in * inte * con * in sce * pe * tra * fra === E prepoxiçioin articolæ === E prepoxiçioin articolæ son l'éxito de l'incóntro tra e prepoxiçioin senplici e i articoli determinatîvi. Vò-u lì l'elenco con tùtti i éxiti. {| class="wikitable" |+E prepoxiçion articolæ ! !o !a !l' !i !e |- !de |'''do''' |'''da''' |'''de l'''' |'''di''' |'''de''' |- !a |'''a-o''' ('''ò-u''' con prozodîa) |'''a-a''' |'''a l'''' |'''a-i''' |'''a-e''' ('''æ''' con prozodîa) |- !da |'''da-o''' ('''dò-u''' con prozodîa) |'''da-a''' |'''da l'''' |'''da-i''' |'''da-e''' ('''dæ''' con prozodîa) |- !in |'''ne-o''' (italianîximo) |'''ne-a''' (italianîximo) |'''ne l'''' (italianîximo) |'''ne-i''' (italianîximo) |'''ne-e''' (italianîximo) |- !inte |'''into''' |'''inta''' |'''inte l'''' |'''inti''' |'''inte''' |- !con |'''co-o''' |'''co-a''' ('''co-â''' con prozodîa) |'''con l'''' |'''co-i''' ('''co-î''' con prozodîa) |'''co-e''' ('''co-ê''' con prozodîa) |- !in scê |'''in sciô''' |'''in sciâ''' |'''in sce l'''' |'''in scî''' |'''in scê''' |- !pe |'''pe-o''' ('''pò-u''' con prozodîa) |'''pe-a''' ('''pi-a''' con prozodîa) |'''pe l'''' |'''pe-i''' |'''pe-e''' |- !tra |'''tra o''' |'''tra a''' |'''tra l'''' |'''tra i''' |'''tra e''' |- !fra |'''fra o''' |'''fra a''' |'''fra l'''' |'''fra i''' |'''fra e''' |} Bezéugna tegnî conto che e prepoxiçioìn articolæ che son derivæ da-a prepoxiçión '''in''', sàiva a dî: '''ne-o''', '''ne-a''', '''ne l'''', '''ne-i''', '''ne-e''', son fórme de l'Euttoçento in sciô modéllo de l'italiàn, pe sta motivaçion chì s'atrêuva ciù de spésso e prepoxiçioìn articolæ de '''inte'''. In ògni mòddo o l'é poscìbile atreuvâ, inti vêgi topònimi, quéste fórme, ancón vive, cómme '''ino''' Cànpo, '''ino''' Prión....<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/gramatica/morfologia/prep_propie.htm|tìtolo=Prepoxiçioìn pròpie|editô=Académia Ligùstica do Brénno|léngoa=LIJ|vìxita=2022-11-18}}</ref> Quàrche prepoxiçioìn a l'é sogètta a-i cangiaménti da prozodîa. I cangiaménti so indicæ tra paréntexi. In zenéize l'é poscìbile 'n '''ûzo pleonàstico''' de prepoxiçioìn, sàiva a dî che se peu adêuviâ de prepoxiçioìn in ciù in confrónto a l'italiàn<ref name=":1" />. * Cómme t'ê bèlla Zêna vìsta '''de''' de lasciù * Són chinòu '''de''' d'in létto * Ghe n'é '''de''' bezéugno == A prozodîa == Émmo sentîo parlâ inte pàrti prìmma da '''prozodîa'''. Ma cös'a l'é? Co-a paròlla '''prozodîa''' se inténde o stùdio de cómme a ven dîta tùtta-a frâze stàndo aténti a-i cangiaménti di soìn con riferiménto a-o tìnbro, a l'intensitæ, a-a duâta, a l'intonaçión e a l'acénto<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/gramatica/fonologia/prozodia.htm|tìtolo=Prozodîa|editô=Académia Ligùstica do Brénno|léngoa=LIJ|vìxita=2022-11-18}}</ref>. E cöse ciù inportànti che sucêde into zenéize de Zêna pe vîa da prozodîa són ste chi<ref name=":2" />. # Consonànte dógge che vêgnan sénce quànde s'atàcan a 'n'atra paròlla perché inte sto câxo se conpòrtan cómme se fîsan consonànte pretòniche: bèll'òmmo → bèl'òmmo; quéll'öxéllo → quél'öxéllo; vàddo in létto → vàd'in létto. # O cangio da poziçión de l'acénto: dôe paròlle → doê paròlle. # A craxi: quànde 'na paròlla ch'a finìsce pe vocâle a l'incóntra 'na paròlla ch'a l'incoménsa pe vocâle (ez.: L'é ciù bèllo-o strónscio<ref group="n.">ò ''strôscio'', in italiàn o l'é o ''torsolo''</ref> chò-u cöo; Dàmme-a valîxe a mi → Dàmma-a valîx'a mi; Quànd'o a védde → Quand'o-â védde; Doî pe un → Doî péu-n) # I cangiaménti couzæ da-a n velâre: A n velâre (n + consonànte) a l'acurtìsce de lóngo a vocâle finâle da scìlaba precedénte: #* se a scìlaba precedénte a finìsce con un '''ditóngo chinànte''' (vocâle + semivocâle) a n velâre a l'elìdde a semivocâle; #* se a scìlaba precedénte a finìsce con 'na '''vocâle lónga''' a n velâre a l'acurtìsce. L'é 'n pö quéllo che sucêde inte paròle che finìscian pe '''æn''' ò '''ænn-''' inte quæ a létia '''æ''' a se lêze cùrta. Ezénpi: ''o l'é negòu into tréuggio → o l'é neg'''òu 'n'''to tréuggio → o l'é neg'''ò'n'''to tréuggio; lasciæ pasâ, inbaràsso! → Lasciæ pas'''a'n'''baràsso!'' # A chéita de létie. == I pronómmi == O ''pronómme'' o l'é 'na pàrte variàbile do discórso ch'o s'adêuvia in càngio de 'n âtro eleménto da frâze, ch'o l'é de spésso o nómme. ''O Bacìccia o torniâ domàn da Montéuzzo e '''o''' doviémmo andâ a pigiâlo a-a fermâta do célere'' In zenéize o pronómme o l'é adeuviòu ànche quànde gh'é za prezénte o nómme ò o sogètto ''O Bàcìccia '''o''' l'é èrto'' O pronómme o se peu atreuvâ a-o càngio de âtri eleménti da frâze ascì: * in ➔ predicâto verbâle ''A l'êa derê a cantâ da 'n pö e '''l'''<nowiki/>'aviéiva fæto tùtto o giórno'' * in ➔ agetîvo ''Aviéiva dovûo êse ciù bràva e de cóntra '''a''' no l'é stæta'' * n'intêa ➔ propoxiçión Dond'o l'é tò fræ? '''O''' no t'æ dîto nìnte? Exìstan diferénti categorîe de pronómmi: {| class="wikitable" |+Pronómmi personâli !Persónn-a !Mascolìn e feminìn |- !I scingolâre |Mi |- !II scingolâre |Ti |- !III scingolâre |Lê |- !I plurâle |Niâtri / Noî / Noiâtri |- !II plurâle |Viâtri / Voî / Voiâtri |- !III plurâle |Liâtri / Loiâtri / Lô |} Quànde o pronómme personâle o l'é segoîo da 'n vèrbo, pi-a 2a e a 3a persónn-a scingolâre, a l'éé prezénte 'na repetiçión ''Ti '''t'''<nowiki/>'ê pròprio 'n bezûgo'' ''Ti '''t'''<nowiki/>'æ pigiòu tùtte e palànche'' ''Lê '''o''' '''l'<nowiki/>'''êa a câza do Feipìn'' ''Lê '''o''' '''s'''<nowiki/>'adêscia tùtte e matìnn-e a sett'ôe''<blockquote> ''Ti '''t''''adescjæ 'nsce l'éndego do matìn''<ref group="n.">Da-a cansón ''A Çìmma'' do De André da l'album do 1990 ''Le Nuvole (E Nûvie)''</ref> ([[Fabrizio De André|Fabrìçio De André]])</blockquote> {| class="wikitable" |+Pronómmi poscescîvi !Personn-a !mascolìn scing. !feminìn scing. !mascolìn plu !feminìn plu. |- |1° scing. |mæ |mæ |mæ |mæ |- |2° scing. |teu/tò |teu/tò |teu/tò |teu/tò |- |3° scing. |seu/sò |seu/sò |seu/sò |seu/sò |- |1° plu. |nòstro |nòstra |nòstri |nòstre |- |2° plu. |vòstro |vòstra |vòstri |vòstre |- |3° plu. |seu/sò |seu/sò |seu/sò |seu/sò |} ==== Pronómmi demonstratîvi ==== {| class="wikitable" |+Quésto ! !Scingolâre !Plurâle |- !Mascolìn |Quésto |Quésti |- !Feminìn |Quésta |Quéste |} {| class="wikitable" |+Sto ! !Scingolâre !Plurâle |- !Mascolìn |sto |sti |- !Feminìn |sta |ste |} {| class="wikitable" |+Quéllo ! !Scingolâre !Plurâle |- !Mascolìn |quéllo |quélli |- !Feminìn |quélla |quélle |} {| class="wikitable" |+Mæximo ! !Scingolâre !Plurâle |- !Mascolìn |mæximo |mæximi |- !Feminìn |mæxima |mæxime |} Tànte vòtte '''mæximo''' o l'é sotantivòu: '''o mæximo''' ==== Pronómmi interogatîvi ==== * chi...? * cöse...? * quànde...? * cómme...? ==== Pronómmi esclamatîvi ==== * chi...! * cöse...! * quànde...! * cómme...! ==== Pronómmi relatîvi ==== * che * chi * che o, ch'o, o quæ * che a, ch'a, a quæ * che, i quæ *che, e quæ ==== Pronómmi indefinîi ==== * quarchedùn, quarcùn<ref group="n.">''quarcùn'' o s'adéuvia feua da çitæ de Zêna</ref> * quàrche * nisciùn/nisciùnn-a * çèrtidùn, dötréi/dötræ, in pö de == O verbo == O vèrbo in zenéize o và coniugòu co-o sò sogètto pe génere e personn-a, ma no de lóngo! Defæti quànde o vèrbo o precéde o sogètto, o vèrbo o và misso a-o scingolâre mascolìn ànche se o sogètto o l'é a-o plurâle ò o l'é feminìn. Prezénpio, pò-u '''plurale''': gh'é di figêu, gh'é de paròlle, chi ghe vegnîva e famìgge, lûxe e stélle in çê. Pò-u '''feminìn''': l'é arivòu l'ôa, me scciupòu 'na coæ de lêze; ànche inta cansón ''Picon dagghe cianin'' a 'n çerto pónto o tèsto o dîxe: '''a stànsia dôve gh'é nasciûo mæ moæ''': nasciûo e no nasciûa! N' âtra régola aregoârda l'utilìzzo do ''vèrbo avéi in càngio de êse'' quànde o conpleménto ògetto o l'é raprezentòu da 'na particèlla pronominâle:se tradûe '''me l'ò acatòu''' e no ''me o son acatòu''. Into mæximo mòddo se dixe '''a-o cheu o se l'à pigiâ''' e no a-o cheu o se l'é pigiâ; '''se l'an portâ via''' e no se a son portâ via, ecc. In zenéize i doî vèrbi ouxiliâi prinçipâli son o vèrbo '''êse''' e o vèrbo '''avéi'''. === Vèrbo êse === {| class="wikitable" |+Vèrbo êse ! colspan="4" |Mòddo indicatîvo |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |Mi '''son''' Ti t''''ê''' Lê o/a l''''é''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''sémmo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''séi''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''son / en''' | colspan="2" |Mi '''son stæto / stæta''' Ti t''''ê stæto / stæta''' Lê o/a l''''é stæto / stæta''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''sémmo stæti / stæte''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''séi stæti / stæte''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''son stæti / stæte''' |- ! colspan="2" |inperfètto ! colspan="2" |trapasòu |- | colspan="2" |Mi '''êa / êo''' Ti t''''êi''' Lê o/a l''''êa''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''éimo / êmo''' (portoliàn) '''/ éivimo'''<ref group="n.">Zeneize do Caignàn, in particolâ de Scignôe de Caignàn</ref> Viâtri/Voî/Voiâtri '''êi''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''êan / êo''' | colspan="2" |Mi '''êa / êo stæto / stæta''' Ti t''''êi''' '''stæto / stæta''' Lê o/a l''''êa''' '''stæto / stæta''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''éimo / êmo / éivimo stæti / stæte''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''êi stæti / stæte''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''êan / êo stæti / stæte''' |- ! colspan="2" |futûro ! colspan="2" |futûro anteriôre |- | colspan="2" |Mi '''saiö / sö''' Ti ti '''saiæ / sæ''' (portoliàn)<ref group="n.">ò ''saæ''</ref> Lê o/a '''saiâ / sâ''' (portoliàn) Niâtri/Noî/Noiâtri '''saiêmo / sæmo''' (portoliàn)<ref group="n.">ò ''saiæmo / saæmo''</ref> Viâtri/Voî/Voiâtri '''saiéi / sai''' (portoliàn)<ref group="n.">ò ''saéi''</ref> Liâtri/Loiâtri/Lô '''saiàn / san''' (portoliàn)<ref group="n.">ò ''sân''</ref> | colspan="2" |Mi '''saiö / sö stæto / stæta''' Ti ti '''saiæ / sæ''' (portoliàn) '''stæto / stæta''' Lê o/a '''saiâ / sâ''' (portoliàn) '''stæto / stæta''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''saiêmo / sæmo''' (portoliàn) '''stæti / stæte''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''saiéi / sai''' (portoliàn) '''stæti / stæte''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''saiàn / san''' (portoliàn) '''stæti / stæte''' |- ! colspan="4" |Mòddo conzontîvo |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |che mi '''ségge / sæ''' che ti ti '''séggi''' che lê o/a '''ségge / sæ''' che niâtri/noî/noiâtri '''segémmo / séggimo''' che viâtri/voî/voiâtri '''segéi / segiæ / séggi''' che liâtri/loiâtri/lô '''séggian / séggen''' | colspan="2" |che mi '''ségge / sæ stæto / stæta''' che ti ti '''séggi stæto / stæta''' che lê o/a '''ségge / sæ stæto / stæta''' che niâtri/noî/noiâtri '''segémmo / séggimo stæti / stæte''' che viâtri/voî/voiâtri '''segéi / segiæ / séggi stæti / stæte''' che liâtri/loiâtri/lô '''séggian / séggen stæti / stæte''' |- ! colspan="2" |inperfètto ! colspan="2" |trapasòu |- | colspan="2" |che mi '''foîse / fîse''' che ti ti '''foîsci / fîsci''' che lê o/a '''foîse / fîse''' che niâtri/noî/noiâtri '''foîscimo / fîscimo''' che viâtri/voî/voiâtri '''foîsci / fîsci''' che liâtri/loiâtri/lô '''foîsan / fîsan''' | colspan="2" |che mi '''foîse / fîse stæto / stæta''' che ti ti '''foîsci / fîsci stæto / stæta''' che lê o/a '''foîse / fîse stæto / stæta''' che niâtri/noî/noiâtri '''foîscimo / fîscimo stæti / stæte''' che viâtri/voî/voiâtri '''foîsci / fîsci stæti / stæte''' che liâtri/loiâtri/lô '''foîsan / fîsan stæti / stæte''' |- ! colspan="4" |Mòddo condiçionâle |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |Mi '''saiéiva / saiæ / sàiva / sàja / sæ''' (portoliàn) '''/ saiéivo'''<ref group="n.">anche '''saiéia / saæ'''</ref> Ti ti '''saiêsci / sæsci''' (portoliàn)<ref name=":0" group="n.">anche '''sàesci'''</ref> Lê o/a '''saiéiva / saiæ / sàiva / sàja / sæ''' (portoliàn)<ref name=":1" group="n.">anche '''saiéia / saæ'''</ref> Niâtri/Noî/Noiâtri '''saiêscimo / sæscimo''' (portoliàn)<ref name=":2" group="n.">anche '''sàescimo'''</ref> Viâtri/Voî/Voiâtri '''saiêsci / sæsci''' (portoliàn)<ref name=":3" group="n.">ò '''sàesci'''</ref> Liâtri/Loiâtri/Lô '''saiéivan / sàivan / sàjan / sæn''' (portoliàn)<ref name=":4" group="n.">anche '''sàiscian'''</ref> | colspan="2" |Mi '''saiéiva / saiæ / sàiva / sàja / sæ''' (portoliàn) '''/ saiéivo stæto / stæta''' Ti ti '''saiêsci / sæsci''' (portoliàn)<ref name=":0" group="n." /> '''stæto / stæta''' Lê o/a '''saiéiva / saiæ / sàiva / sàja / sæ''' (portoliàn)<ref name=":1" group="n." /> '''stæto / stæta''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''saiêscimo / sæscimo''' (portoliàn)<ref name=":2" group="n." /> '''stæti / stæte''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''saiêsci / sæsci''' (portoliàn)<ref name=":3" group="n." /> '''stæti / stæte''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''saiéivan / sàivan / sàjan / sæn''' (portoliàn)<ref name=":4" group="n." /> '''stæti / stæte''' |- ! colspan="2" |Mòddo inperatîvo ! colspan="2" |Mòddo partiçìppio |- | colspan="2" rowspan="2" |'''séggi''' ti ch'o/a '''ségge''' lê '''segémmo / séggimo''' niâtri/noî/noiâtri '''segéi / segiæ / séggi''' viâtri/voî/voiâtri che '''séggian / séggen''' liâtri/loiâtri/lô !prezénte !pasòu |- |'''esénte''' |<small>m.s.</small> '''stæto''' <small>f.s'''.'''</small> '''stæta''' <small>m.pl.</small> '''stæti''' <small>f.pl.</small> '''stæte''' |- ! colspan="2" |Mòddo geróndio ! colspan="2" |Mòddo infinîo |- !prezénte !pasòu !prezénte !pasòu |- |'''eséndo''' |<small>m.s.</small> '''eséndo stæto''' <small>f.s.</small> '''eséndo stæta''' <small>m.pl.</small> '''eséndo stæti''' <small>f.pl.</small> '''eséndo stæte''' |'''êse''' |<small>m.s.</small> '''êse stæto''' <small>f.s.</small> '''êse stæta''' <small>m.pl.</small> '''êse stæti''' <small>f.pl.</small> '''êse stæte''' |} '''N.B.:''' A-o càngio de '''stæto / stæta / stæti / stæte,''' gh'é a poscibilitæ de sentî '''stòu / stâ / stéi / stæ''', ò ancón, fêua de Zêna: '''stàtto / stàtta / stàtti / stàtte'''. === Vèrbo avéi === {| class="wikitable" ! colspan="4" |Mòddo indicatîvo |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |Mi '''ò''' Ti t''''æ''' Lê o/a l'à Niâtri/Noî/Noiâtri '''emmo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''éi''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''àn''' | colspan="2" |Mi '''ò avûo''' Ti t''''æ avûo''' Lê o/a l''''à avûo''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''emmo avûo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''éi avûo''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''àn avûo''' |- ! colspan="2" |inperfètto ! colspan="2" |trapasòu |- | colspan="2" |Mi '''avéiva / àiva / àja / avéivo / àivo''' Ti t''''avéivi / àivi''' Lê o/a l''''avéiva / àiva / àja''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''avéivimo / àivimo''' '''/ àimo / avéimo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''avéivi / àivi''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''avéivan / àivan / àjan''' | colspan="2" |Mi '''avéiva / àiva / aja / avéivo / àivo avûo''' Ti t''''avéivi / àivi avûo''' Lê o/a l''''avéiva / àiva / àja avûo''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''avéivimo / áivimu''' '''/ àimo / avéimo avûo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''avéivi / àivi avûo''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''avéivan / àivan / àjan avûo''' |- ! colspan="2" |futûro ! colspan="2" |futûro anteriôre |- | colspan="2" |Mi '''aviö / aiö''' Ti ti '''aviæ / aiæ''' Lê o/a '''aviâ / aiâ''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''aviêmo / aiæmo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''aviéi / aiéi''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''aviàn / aiàn''' | colspan="2" |Mi '''aviö / aiö avûo''' Ti ti '''aviæ / aiæ''' '''avûo''' Lê o/a '''aviâ / aiâ avûo''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''aviêmo / aiæmo avûo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''aviéi / aiéi''' '''avûo''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''aviàn / aiàn''' '''avûo''' |- ! colspan="4" |Mòddo conzontîvo |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |che mi '''àgge''' che ti t''''àggi''' che lê o/a l''''àgge''' che niâtri/noî/noiâtri '''agémmo / àggimo''' che viâtri/voî/voiâtri '''agéi / agiæ / aggi''' che liâtri/loiâtri/lô '''àggian / àggen''' | colspan="2" |che mi '''àgge avûo''' che ti t''''àggi avûo''' che lê o/a l''''àgge avûo''' che niâtri/noî/noiâtri '''agémmo / àggimo avûo''' che viâtri/voî/voiâtri '''agéi / agiæ / aggi avûo''' che liâtri/loiâtri/lô '''àggian / àggen avûo''' |- ! colspan="2" |inperfètto ! colspan="2" |trapasòu |- | colspan="2" |che mi '''avesse / àise / æse''' che ti t''''avésci / àisci / æsci''' che lê o/a '''avesse / àise / æse''' che niâtri/noî/noiâtri '''avéscimo / àiscimo / æscimo'''<ref name=":5" group="n.">ò '''avessimo / æsimo / àisimo / àiscimo'''</ref> che viâtri/voî/voiâtri '''avésci / àisci / æsci'''<ref name=":6" group="n.">ò '''avessi / àisi / æsi / àisi'''</ref> che liâtri/loiâtri/lô '''avéssan / àisan / æsan'''<ref name=":7" group="n.">ò '''avesso / æso / àiso / àisan'''</ref> | colspan="2" |che mi '''avesse / àise / æse avûo''' che ti t''''avésci / àisci / æsci avûo''' che lê o/a '''avesse / àise / æse avûo''' che niâtri/noî/noiâtri '''avéscimo / àiscimo / æscimo'''<ref name=":5" group="n." /> '''avûo''' che viâtri/voî/voiâtri '''avésci / àisci / æsci'''<ref name=":6" group="n." />'''avûo''' che liâtri/loiâtri/lô '''avéssan / àisan / æsan'''<ref name=":7" group="n." />'''avûo''' |- ! colspan="4" |Mòddo condiçionâle |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |mi '''aviéiva / aviæ / aviéivo''' ti t''''aviêsci / aiésci / æsci''' lê o l''''aviéiva / aviæ / aiæ''' niâtri/noî/noiâtri '''aviêscimo / aiéscimo / æscimo''' viâtri/voî/voiâtri '''aviêsci / aiésci / æsci''' liâtri/loiâtri/lô '''aviéivan / aviéscio / aviéscian''' <ref name=":8" group="n.">ò '''àiscia / æscio / æscian'''</ref> | colspan="2" |mi '''aviéiva / aviæ / aviéivo avûo''' ti t''''aviêsci / aiésci / æsci avûo''' lê o l''''aviéiva / aviæ / aiæ avûo''' niâtri/noî/noiâtri '''aviêscimo / aiéscimo / æscimo avûo''' viâtri/voî/voiâtri '''aviêsci / aiésci / æsci avûo''' liâtri/loiâtri/lô '''aviéivan / aviéscio / aviéscian'''<ref name=":8" group="n." /> '''avûo''' |- ! colspan="2" |Mòddo inperatîvo ! colspan="2" |Mòddo partiçìppio |- | colspan="2" rowspan="2" |'''àggi''' ti ch'o/a '''l'agge''' lê '''agémmo / àggimo''' niâtri/noî/noiâtri '''agéi / agiæ / aggi''' viâtri/voî/voiâtri che '''aggian / àggen''' liâtri/loiâtri/lô !prezénte !pasòu |- |'''avénte''' |<small>m.s.</small> '''avûo''' <small>f.s'''.'''</small> '''avûa''' <small>m.pl.</small> '''avûi''' <small>f.pl.</small> '''avûe''' |- ! colspan="2" |Mòddo geróndio ! colspan="2" |Mòddo infinîo |- !prezénte !pasòu !prezénte !pasòu |- |'''avéndo''' |'''avéndo avûo''' |'''avéi''' |'''avéi avûo''' |} === E quàttro coniugaçioìn di vèrbi zenéixi === In zenéize gh'é quàttro coniugaçioìn de vèrbi: * I vérbi con l'infinîo ch'o tèrmina in '''-â''' ('''I coniogaçión''') * I vérbi con l'infinîo ch'o tèrmina in '''-éi''' ('''II coniogaçión''') * I vérbi con l'infinîo ch'o tèrmina in '''-e''' ('''III coniogaçión''') * I vérbi con l'infinîo ch'o tèrmina in '''-î''' ('''IV coniogaçión''') ==== I coniogaçión ==== I vèrbi da prìmma coniogaçión son caraterizæ da-a terminaçión de l'infinîo in '''-â''' ===== Vèrbo Parlâ ===== {| class="wikitable" ! colspan="4" |Mòddo indicatîvo |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |Mi '''pàrlo''' Ti ti '''pàrli''' Lê o/a '''pàrla''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''parlémmo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''parlæ''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''pàrlann''' | colspan="2" |Mi '''ò parlòu''' Ti t''''æ parlòu''' Lê o/a l''''à parlòu''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''emmo parlòu''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''éi parlòu''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''àn parlòu''' |- ! colspan="2" |inperfètto ! colspan="2" |trapasòu |- | colspan="2" |Mi '''parlâva / parlâvo''' Ti ti '''parlâvi''' Lê o/a '''parlâva''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''parlâvimo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''parlâvi''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''parlâvan''' | colspan="2" |Mi '''avéiva / àiva / aja / avéivo / àivo parlòu''' Ti t''''avéivi / àivi parlòu''' Lê o/a l''''avéiva / àiva / àja parlòu''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''avéivimo / áivimu''' '''/ àimo / avéimo parlòu''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''avéivi / àivi parlòu''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''avéivan / àivan / àjan parlòu''' |- ! colspan="2" |futûro ! colspan="2" |futûro anteriôre |- | colspan="2" |Mi '''parliö''' Ti ti '''parliæ''' Lê o/a '''parliâ''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''parliêmo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''parliéi''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''parliàn''' | colspan="2" |Mi '''aviö / aiö parlòu''' Ti ti '''aviæ / aiæ''' '''parlòu''' Lê o/a '''aviâ / aiâ parlòu''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''aviêmo / aiæmo parlòu''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''aviéi / aiéi''' '''parlòu''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''aviàn / aiàn''' '''parlòu''' |- ! colspan="4" |Mòddo conzontîvo |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |che mi '''pàrle''' che ti ti '''pàrli''' che lê o/a '''pàrle''' che niâtri/noî/noiâtri '''parlémmo''' che viâtri/voî/voiâtri '''parlæ''' che liâtri/loiâtri/lô '''pàrlan''' | colspan="2" |che mi '''àgge parlòu''' che ti t''''àggi parlòu''' che lê o/a l''''àgge parlòu''' che niâtri/noî/noiâtri '''agémmo / àggimo parlòu''' che viâtri/voî/voiâtri '''agéi / agiæ / aggi parlòu''' che liâtri/loiâtri/lô '''àggian / àggen parlòu''' |- ! colspan="2" |inperfètto ! colspan="2" |trapasòu |- | colspan="2" |che mi '''parlésse / àise / æse''' che ti ti '''parlésci / parléssi''' che lê o/a '''parlésse''' che niâtri/noî/noiâtri '''parléscimo''' che viâtri/voî/voiâtri '''parlésci / parléssi''' che liâtri/loiâtri/lô '''parléssan / pàrlen''' | colspan="2" |che mi '''avesse / àise / æse parlòu''' che ti t''''avésci / àisci / æsci parlòu''' che lê o/a '''avesse / àise / æse parlòu''' che niâtri/noî/noiâtri '''avéscimo / àiscimo / æscimo'''<ref name=":5" group="n." /> '''parlòu''' che viâtri/voî/voiâtri '''avésci / àisci / æsci'''<ref name=":6" group="n." /> '''parlòu''' che liâtri/loiâtri/lô '''avéssan / àisan / æsan'''<ref name=":7" group="n." /> '''parlòu''' |- ! colspan="4" |Mòddo condiçionâle |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |mi '''parliéiva / parliæ / parliéivo''' ti ti '''parliêsci''' lê o '''parliéiva / parliæ''' niâtri/noî/noiâtri '''parliêscimo''' viâtri/voî/voiâtri '''aviêsci / aiésci / æsci''' liâtri/loiâtri/lô '''parliéivan / parliéscio / parliéscian'''<ref name=":8" group="n." /> | colspan="2" |mi '''aviéiva / aviæ / aviéivo parlòu''' ti t''''aviêsci / aiésci / æsci parlòu''' lê o l''''aviéiva / aviæ / aiæ parlòu''' niâtri/noî/noiâtri '''aviêscimo / aiéscimo / æscimo parlòu''' viâtri/voî/voiâtri '''aviêsci / aiésci / æsci parlòu''' liâtri/loiâtri/lô '''aviéivan / aviéscio / aviéscian'''<ref name=":8" group="n." /> '''parlòu''' |- ! colspan="2" |Mòddo inperatîvo ! colspan="2" |Mòddo partiçìppio |- | colspan="2" rowspan="2" |'''pàrli''' ti (parlighe ti) ch'o/a '''pàrle''' lê '''parlémmo''' niâtri/noî/noiâtri '''parlæ''' viâtri/voî/voiâtri che '''pàrlan / pàrlo / pàrlen''' liâtri/loiâtri/lô !prezénte !pasòu |- |'''parlànte''' |'''parlòu''' |- ! colspan="2" |Mòddo geróndio ! colspan="2" |Mòddo infinîo |- !prezénte !pasòu !prezénte !pasòu |- |'''parlàndo''' |'''avéndo parlòu''' |'''parlâ''' |'''avéi parlòu''' |} ==== II coniogaçión ==== I vèrbi da segónda coniogaçión son caraterizæ da-a terminaçión de l'infinîo in '''-éi'''. ===== Vèrbo Taxéi ===== {| class="wikitable" ! colspan="4" |Mòddo indicatîvo |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |Mi '''tâxo''' Ti ti '''tâxi''' Lê o/a '''tâxe''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''taxémmo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''taxéi''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''tâxan''' | colspan="2" |Mi '''ò taxûo''' Ti t''''æ taxûo''' Lê o/a l''''à taxûo''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''emmo taxûo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''éi taxûo''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''àn taxûo''' |- ! colspan="2" |inperfètto ! colspan="2" |trapasòu |- | colspan="2" |Mi '''taxéiva / taxéivo / taxéia''' Ti ti '''taxéivi / taxéi''' Lê o/a '''taxéiva / taxéia''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''taxéivimo / taxéimo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''taxéivi / taxéi''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''taxéivan / taxéio / taxéian''' | colspan="2" |Mi '''avéiva / àiva / aja / avéivo / àivo taxûo''' Ti t''''avéivi / àivi taxûo''' Lê o/a l''''avéiva / àiva / àja taxûo''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''avéivimo / áivimu''' '''/ àimo / avéimo taxûo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''avéivi / àivi taxûo''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''avéivan / àivan / àjan taxûo''' |- ! colspan="2" |futûro ! colspan="2" |futûro anteriôre |- | colspan="2" |Mi '''taxiö''' Ti ti '''taxiæ''' Lê o/a '''taxiâ''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''taxiêmo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''taxiéi''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''taxiàn''' | colspan="2" |Mi '''aviö / aiö taxûo''' Ti ti '''aviæ / aiæ''' '''taxûo''' Lê o/a '''aviâ / aiâ taxûo''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''aviêmo / aiæmo taxûo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''aviéi / aiéi''' '''taxûo''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''aviàn / aiàn''' '''taxûo''' |- ! colspan="4" |Mòddo conzontîvo |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |che mi '''tâxe''' che ti ti '''tâxi''' che lê o/a '''tâxe''' che niâtri/noî/noiâtri '''taxémmo''' che viâtri/voî/voiâtri '''taxéi / taxæ''' che liâtri/loiâtri/lô '''tâxan / tâxen / tâxo''' | colspan="2" |che mi '''àgge taxûo''' che ti t''''àggi taxûo''' che lê o/a l''''àgge taxûo''' che niâtri/noî/noiâtri '''agémmo / àggimo taxûo''' che viâtri/voî/voiâtri '''agéi / agiæ / aggi taxûo''' che liâtri/loiâtri/lô '''àggian / àggen taxûo''' |- ! colspan="2" |inperfètto ! colspan="2" |trapasòu |- | colspan="2" |che mi '''taxésse''' che ti ti '''taxésci / taxéssi''' che lê o/a '''taxésse''' che niâtri/noî/noiâtri '''taxéscimo / taxéssimo''' che viâtri/voî/voiâtri '''taxésci / taxéssi''' che liâtri/loiâtri/lô '''taxéssan / taxésso''' | colspan="2" |che mi '''avesse / àise / æse taxûo''' che ti t''''avésci / àisci / æsci taxûo''' che lê o/a '''avesse / àise / æse taxûo''' che niâtri/noî/noiâtri '''avéscimo / àiscimo / æscimo'''<ref name=":5" group="n." /> '''taxûo''' che viâtri/voî/voiâtri '''avésci / àisci / æsci'''<ref name=":6" group="n." /> '''taxûo''' che liâtri/loiâtri/lô '''avéssan / àisan / æsan'''<ref name=":7" group="n." /> '''taxûo''' |- ! colspan="4" |Mòddo condiçionâle |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |mi '''taxiéiva / taxiæ / taxiéivo''' ti ti '''taxiêsci''' lê o/a '''taxiéiva / taxiæ''' niâtri/noî/noiâtri '''taxiêscimo''' viâtri/voî/voiâtri '''taxiêsci''' liâtri/loiâtri/lô '''taxiéivan / taxiéscio / taxiéscian''' | colspan="2" |mi '''aviéiva / aviæ / aviéivo taxûo''' ti t''''aviêsci / aiésci / æsci taxûo''' lê o l''''aviéiva / aviæ / aiæ taxûo''' niâtri/noî/noiâtri '''aviêscimo / aiéscimo / æscimo taxûo''' viâtri/voî/voiâtri '''aviêsci / aiésci / æsci taxûo''' liâtri/loiâtri/lô '''aviéivan / aviéscio / aviéscian'''<ref name=":8" group="n." /> '''taxûo''' |- ! colspan="2" |Mòddo inperatîvo ! colspan="2" |Mòddo partiçìppio |- | colspan="2" rowspan="2" |'''tâxi''' ti ch'o/a '''tâxe''' lê '''taxémmo''' niâtri/noî/noiâtri '''taxéi / taxæ''' viâtri/voî/voiâtri che '''tâxan / tâxo / tâxen''' liâtri/loiâtri/lô !prezénte !pasòu |- |'''taxénte''' |'''taxûo''' |- ! colspan="2" |Mòddo geróndio ! colspan="2" |Mòddo infinîo |- !prezénte !pasòu !prezénte !pasòu |- |'''taxéndo''' |'''avéndo taxûo''' |'''taxéi''' |'''avéi taxûo''' |} ==== III coniogaçión ==== I vèrbi da tèrsa coniogaçión son caraterizæ da-a terminaçión de l'infinîo in '''-e'''. ===== Vèrbo Vénde ===== {| class="wikitable" ! colspan="4" |Mòddo indicatîvo |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |Mi '''véndo''' Ti ti '''véndi''' Lê o/a '''vénde''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''vendémmo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''vendéi''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''véndan''' | colspan="2" |Mi '''ò vendûo''' Ti t''''æ vendûo''' Lê o/a l''''à vendûo''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''emmo vendûo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''éi vendûo''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''àn vendûo''' |- ! colspan="2" |inperfètto ! colspan="2" |trapasòu |- | colspan="2" |Mi '''vendéiva / vendéivo / vendéia''' Ti ti '''vendéivi / vendéi''' Lê o/a '''vendéiva / vendéia''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''vendéivimo / vendéimo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''vendéivi / vendéi''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''vendéivan / vendéio / vendéian''' | colspan="2" |Mi '''avéiva / àiva / aja / avéivo / àivo vendûo''' Ti t''''avéivi / àivi vendûo''' Lê o/a l''''avéiva / àiva / àja vendûo''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''avéivimo / áivimu''' '''/ àimo / avéimo vendûo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''avéivi / àivi vendûo''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''avéivan / àivan / àjan vendûo''' |- ! colspan="2" |futûro ! colspan="2" |futûro anteriôre |- | colspan="2" |Mi '''vendiö''' Ti ti '''vendiæ''' Lê o/a '''vendiâ''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''vendiêmo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''vendiéi''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''vendiàn''' | colspan="2" |Mi '''aviö / aiö vendûo''' Ti ti '''aviæ / aiæ''' '''vendûo''' Lê o/a '''aviâ / aiâ vendûo''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''aviêmo / aiæmo vendûo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''aviéi / aiéi''' '''vendûo''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''aviàn / aiàn''' '''vendûo''' |- ! colspan="4" |Mòddo conzontîvo |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |che mi '''vénde''' che ti ti '''véndi''' che lê o/a '''vénde''' che niâtri/noî/noiâtri '''véndémmo''' che viâtri/voî/voiâtri '''véndéi / vendæ''' che liâtri/loiâtri/lô '''véndan / vénden / véndo''' | colspan="2" |che mi '''àgge vendûo''' che ti t''''àggi vendûo''' che lê o/a l''''àgge vendûo''' che niâtri/noî/noiâtri '''agémmo / àggimo vendûo''' che viâtri/voî/voiâtri '''agéi / agiæ / aggi vendûo''' che liâtri/loiâtri/lô '''àggian / àggen vendûo''' |- ! colspan="2" |inperfètto ! colspan="2" |trapasòu |- | colspan="2" |che mi '''vendésse''' che ti ti '''vendésci / vendéssi''' che lê o/a '''taxésse''' che niâtri/noî/noiâtri '''vendéscimo / vendéssimo''' che viâtri/voî/voiâtri '''vendésci / vendéssi''' che liâtri/loiâtri/lô '''vendéssan / vendésso''' | colspan="2" |che mi '''avesse / àise / æse vendûo''' che ti t''''avésci / àisci / æsci vendûo''' che lê o/a '''avesse / àise / æse vendûo''' che niâtri/noî/noiâtri '''avéscimo / àiscimo / æscimo'''<ref name=":5" group="n." /> '''vendûo''' che viâtri/voî/voiâtri '''avésci / àisci / æsci'''<ref name=":6" group="n." /> '''vendûo''' che liâtri/loiâtri/lô '''avéssan / àisan / æsan'''<ref name=":7" group="n." /> '''vendûo''' |- ! colspan="4" |Mòddo condiçionâle |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |mi '''vendiéiva / vendiæ / vendiéivo''' ti ti '''vendiêsci''' lê o/a '''vendiéiva / vendiæ''' niâtri/noî/noiâtri '''vendiêscimo''' viâtri/voî/voiâtri '''vendiêsci''' liâtri/loiâtri/lô '''vendiéivan / vendiéscio / vendiéscian''' | colspan="2" |mi '''aviéiva / aviæ / aviéivo vendûo''' ti t''''aviêsci / aiésci / æsci vendûo''' lê o l''''aviéiva / aviæ / aiæ vendûo''' niâtri/noî/noiâtri '''aviêscimo / aiéscimo / æscimo vendûo''' viâtri/voî/voiâtri '''aviêsci / aiésci / æsci vendûo''' liâtri/loiâtri/lô '''aviéivan / aviéscio / aviéscian'''<ref name=":8" group="n." /> '''vendûo''' |- ! colspan="2" |Mòddo inperatîvo ! colspan="2" |Mòddo partiçìppio |- | colspan="2" rowspan="2" |'''véndi''' ti ch'o/a '''vénde''' lê '''vendémmo''' niâtri/noî/noiâtri '''vendéi / vendæ''' viâtri/voî/voiâtri che '''véndan / véndo / vénden''' liâtri/loiâtri/lô !prezénte !pasòu |- |'''vendénte''' |'''vendûo''' |- ! colspan="2" |Mòddo geróndio ! colspan="2" |Mòddo infinîo |- !prezénte !pasòu !prezénte !pasòu |- |'''vendéndo''' |'''avéndo vendûo''' |'''vénde''' |'''avéi vendûo''' |} ==== IV coniogaçión ==== I vèrbi da quàrta coniogaçión son caraterizæ da-a terminaçión de l'infinîo in '''-î'''. A IV coniogaçión a l'é fòscia a ciù despægia e particolâ se a confrontémmo co-e âtre coniogaçioìn inta sò fórma regolâre. Sto fæto chîe o l'é dovûo a-a prezénça da ''i'' inta réixe do vèrbo ch'ariésce a cangiâ e a rénde despæge e terminaçioìn di ténpi verbâli. ===== Vèrbo Sentî ===== {| class="wikitable" ! colspan="4" |Mòddo indicatîvo |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |Mi '''sénto''' Ti ti '''sénti''' Lê o/a '''sénte''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''sentémmo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''sentéi / sentî''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''séntan / sénto''' | colspan="2" |Mi '''ò sentîo''' Ti t''''æ sentîo''' Lê o/a l''''à sentîo''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''emmo sentîo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''éi sentîo''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''àn sentîo''' |- ! colspan="2" |inperfètto ! colspan="2" |trapasòu |- | colspan="2" |Mi '''sentîva / sentîvo / sentîa''' Ti ti '''sentîvi / sentîi''' Lê o/a '''sentîva / sentîa''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''sentîvimo / sentîmo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''sentîvi / sentîi''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''sentîvan / sentîvo / sentîan''' | colspan="2" |Mi '''avéiva / àiva / aja / avéivo / àivo sentîo''' Ti t''''avéivi / àivi sentîo''' Lê o/a l''''avéiva / àiva / àja sentîo''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''avéivimo / áivimu''' '''/ àimo / avéimo sentîo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''avéivi / àivi sentîo''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''avéivan / àivan / àjan sentîo''' |- ! colspan="2" |futûro ! colspan="2" |futûro anteriôre |- | colspan="2" |Mi '''sentiö''' Ti ti '''sentiæ''' Lê o/a '''sentiâ''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''sentiêmo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''sentiéi''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''sentiàn''' | colspan="2" |Mi '''aviö / aiö sentîo''' Ti ti '''aviæ / aiæ''' '''sentîo''' Lê o/a '''aviâ / aiâ sentîo''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''aviêmo / aiæmo sentîo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''aviéi / aiéi''' '''sentîo''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''aviàn / aiàn''' '''sentîo''' |- ! colspan="4" |Mòddo conzontîvo |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |che mi '''sénte''' che ti ti '''sénti''' che lê o/a '''sénte''' che niâtri/noî/noiâtri '''sentìmmo''' che viâtri/voî/voiâtri '''sentî / vendæ''' che liâtri/loiâtri/lô '''séntan / sénten / sénto''' | colspan="2" |che mi '''àgge sentîo''' che ti t''''àggi sentîo''' che lê o/a l''''àgge sentîo''' che niâtri/noî/noiâtri '''agémmo / àggimo sentîo''' che viâtri/voî/voiâtri '''agéi / agiæ / aggi sentîo''' che liâtri/loiâtri/lô '''àggian / àggen sentîo''' |- ! colspan="2" |inperfètto ! colspan="2" |trapasòu |- | colspan="2" |che mi '''sentìsse''' che ti '''sentìsci /''' '''sentìssi''' che lê o/a '''sentìsse''' che niâtri/noî/noiâtri '''sentìscimo / sentìssimo''' che viâtri/voî/voiâtri '''sentìsci / sentìssi''' che liâtri/loiâtri/lô '''sentìssan / sentìsso''' | colspan="2" |che mi '''avesse / àise / æse sentîo''' che ti t''''avésci / àisci / æsci sentîo''' che lê o/a '''avesse / àise / æse sentîo''' che niâtri/noî/noiâtri '''avéscimo / àiscimo / æscimo'''<ref name=":5" group="n." /> '''sentîo''' che viâtri/voî/voiâtri '''avésci / àisci / æsci'''<ref name=":6" group="n." /> '''sentîo''' che liâtri/loiâtri/lô '''avéssan / àisan / æsan'''<ref name=":7" group="n." /> '''sentîo''' |- ! colspan="4" |Mòddo condiçionâle |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |mi '''sentiéiva / sentiæ / sentiéivo''' ti ti '''sentiêsci''' lê o/a '''sentiéiva / sentiæ''' niâtri/noî/noiâtri '''sentiêscimo''' viâtri/voî/voiâtri '''sentiêsci''' liâtri/loiâtri/lô '''sentiéivan / sentiéscio / sentiéscian''' | colspan="2" |mi '''aviéiva / aviæ / aviéivo sentîo''' ti t''''aviêsci / aiésci / æsci sentîo''' lê o l''''aviéiva / aviæ / aiæ sentîo''' niâtri/noî/noiâtri '''aviêscimo / aiéscimo / æscimo sentîo''' viâtri/voî/voiâtri '''aviêsci / aiésci / æsci sentîo''' liâtri/loiâtri/lô '''aviéivan / aviéscio / aviéscian'''<ref name=":8" group="n." /> '''sentîo''' |- ! colspan="2" |Mòddo inperatîvo ! colspan="2" |Mòddo partiçìppio |- | colspan="2" rowspan="2" |'''sénti''' ti ch'o/a '''sénte''' lê '''sentimmo''' niâtri/noî/noiâtri '''sentî / vendæ''' viâtri/voî/voiâtri che '''séntan /sénten / sénto''' liâtri/loiâtri/lô !prezénte !pasòu |- |'''senténte''' |'''sentîo''' |- ! colspan="2" |Mòddo geróndio ! colspan="2" |Mòddo infinîo |- !prezénte !pasòu !prezénte !pasòu |- |'''senténdo''' |'''avéndo sentîo''' |'''sentî''' |'''avéi sentîo''' |} === Pasòu remöto === In òrìgine gh'êa ascì, comme in italian, o pasòu remòto, o quæ o l'é stæto abandonòu into parlâ into XIX sécolo<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/gramatica/morfologia/pasou_remoto.htm|tìtolo=O pasòu remöto|editô=Académia Ligùstica do Brénno|léngoa=LIJ|vìxita=2022-11-18}}</ref>. {| class="wikitable" ! !-â !-éi !-e !-î |- |mi | -éi | -ésse | -éi | -ii |- |ti | -àsci | -ésci | -ésci | -ìsci |- |lê | -ò | -é | -é | -ì |- |noiâtri | -àscimo | -éscimo | -éscimo | -ìscimo |- |voiâtri | -àsci | -ésci | -ésci | -ìsci |- |loiâtri | -ón | -én | -én | -ìn |} <!--- == Nùmeri == === Pe contâ === 1: un / un<br> 2: doe (f.), doi (m.)<br> 3: træ (f.), trei (m.)<br> 4: cuattro / quattro<br> 5: çinque<br> 6: sei<br> 7: sette<br> 8: eutto / oettu<br> 9: neuve / noeve<br> 10: dexe<br> :11: unze :12: duze :13: treze :14: catorze / quattorze :15: chinze :16: seze :17: dïsètte / dexesette :18: dixoettu / dixeutto :19: dexenoeve / dixineuve 20: vinti<br> 30: trenta<br> 40: cuaranta / quaranta<br> 50: çinquanta<br> 60: sciuscianta<br> 70: settanta<br> 80: ötànta<br> 90: nuvanta<br> 100: çentu<br> 1000: mille === Pe ordinâ === 1°: primma (f.) / primmo (m.) <br> 2°: segonda (f.) / segondo (m.)<br> 3°: terso/-a <br> 4°: cuarto/-a<br> 5°: quinto/ chinto<br> 6°: sesto<br> 7°: setten / settimu<br> 8°: euttao / oettavu<br> 9°: noeno <br> 10°: dexen / déximo<br> :11°: unzen / deximoprimmo :12°: dozzen / deximosegondo :13°: trezzen / deximoterso :14°: quattorzen / deximocuarto / deximoquarto :15°: chinzen / deximoquinto / deximochinto :16°: sezzen / deximosesto :17°: dïsetten / deximosetten / deximosettimu :18°: dïxêutten / deximoeuttao / deximoettavu :19°: dïxinêuven / deximonœno 20°: vintëiximo<br> 30°: trenteiximo<br> 40°: quaranteiximo<br> 50°: çinquanteiximo<br> 60°: sciuscianteiximo<br> 70°: settanteiximo<br> 80°: oettanteiximo<br> 90°: nuvanteiximo<br> 100°: çenteiximo<br> 1000°: milleiximo ---> == Nòtte == === Nòtte esplicatîve === <references group="n." responsive="" /> === Nòtte bibliografiche === <references /> == Vôxe corelæ == * [[Lengoa zeneize|Léngoa zenéize]] * [[Lengoa ligure|Léngoa ligure]] * [[Fonologîa lìgure|Fonologîa ligure]] == Colegaménti estèrni == * {{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/gramatica/index.htm|tìtolo=Gramàtica do Zenéize de Zêna|editô=Académia Ligùstica do Brénno|léngoa=LIJ|vìxita=2022-11-18}} * {{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/gramm/|tìtolo=Grammatica|outô=[[Fiorenzo Toso]]|editô=Conseggio ligure|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2022-11-18}} * {{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20190911010032/http://carlocosta.info/Grammatica_genovese.htm|tìtolo=Grammatica genovese|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2022-11-18}} [[Categorîa:Gramàtica lìgure]] [[Categorîa:Lengua zeneise]] dsjvz7cn9nd68i7cpk6vsah6rehpkyx 246367 246366 2024-04-26T08:59:30Z 95.230.78.248 /* Vèrbo Parlâ */ wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} [[Immaggine:St George's Cross.svg|miniatura|265x265px|A [[Bandêa de Zêna|Crôxe de San Zòrzo]], o scìnbolo de [[Zena|Zêna]].]] A '''gramàtica da [[Lengoa zeneize|parlâ lìgure zenéize]]''', ch'a l'apartêgne a-a famìggia de [[Lengoe indoeuropee|léngoe indoeuropê]] [[Lengoe romanse|romanze]], a prezénta tànte somegiànse con quélle [[Lengua spagnòlla|spagnòlla]], [[Lengua françéise|françéize]], [[Lengoa portogheize|portoghéize]], [[Lengua corsa|còrsa]] e [[Léngoa italiànn-a|italiànn-a]]. == L'articolo == Gh'é tréi tîpi de articoli: indeterminatîvi, determinatîvi e partitîvi. I artìcoli determinatîvi ìndican 'n eleménto specìfico de 'n'acugéita, méntre quélli indeterminatîvi ìndican 'n eleménto genérico. Pe-i artìcoli partitîvi son adeuviæ e fórme '''di''' e '''de'''. === Articoli determinatîvi === * maschîle scingolâre: '''o''', '''lo''' (elîzo in '''l'''' davànti a 'na vocâle) * feminìn scingolâre: '''a''', '''la''' (elîzo in '''l'''' davànti a 'na vocâle) * mascolìn plurâle: '''i''' * feminìn plurâle: '''e''', '''le''' (elîzo in '''l'''' davànti a 'na vocâle) L'artìcolo determinatîvo o l'é ascì adeuviòu pi-â formaçión da tèrsa persónn-a scingolâre prezénte di vèrbi, inte fórme '''o'''/'''a''' e '''o l''''/'''a l''''. In zenéize i artìcoli s'adéuvian de lóngo prìmma do nómme: Ez. ''O Zàne, a Cristìnn-a, l'Ànna'' {| class="wikitable" ! !Mascolìn !Feminìn |- !Scingolâre |'''o''', '''lo''', '''l'''' |'''a''', '''la''', '''l'''' |- !Plurâle |'''i''' |'''e''', '''le''', '''l'''' |} === Articoli indeterminativi === * maschîle scingolâre: '''un''' (elîzo in '''<nowiki/>n'''' davànti a 'na vocâle) * Feminìn scingolâre: '''unn-a''' (elîzo in '''<nowiki/>n'''' davànti a 'na vocâle) De spésso into parlâ gh'é o fenòmeno de l'aférexi: '''un''' > '''<nowiki/>'n'''; '''unn-a''' > '''<nowiki/>'na'''. Quande no gh'é l'aférexi, l'artìcolo indeterminatîvo o peu êse scrîto ascì '''in''' ò '''inn-a'''<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/gramatica/morfologia/comme_scrive.htm|tìtolo=Cómme scrîve l'artìcolo indeterminatîvo|editô=Académia Ligùstica do Brénno|léngoa=LIJ|vìxita=2022-11-18}}</ref>. Se l'artìcolo o càzze dòppo a prepoxiçión '''con''' aloa a prepoxiçión '''con''' a subìsce l'elixón da '''n''' segoîa da 'na crâxi con l'artìcolo indeterminatîvo; pe quésto se scrîve '''co-în''' e '''co-îna''' (ez.: co-în amîgo, co-îna coæ; cómme i ezénpi móstran quand'a '''n''' dòppo '''co-i''' a l'é dentâle {{IPA|[n]}} alôa a '''i''' a l'é lónga, méntre s'a l'é velâre {{IPA|[N]}} a l'é cùrta<ref name=":0" />. {| class="wikitable" ! !Mascolìn !Feminìn |- !Scingolâre |'''un''', '''<nowiki/>'n''', '''in, n'''' |'''unn-a''', '''<nowiki/>'na''', '''ina''', '''inn-a, n''' |} === Articoli partitîvi === {| class="wikitable" ! !Mascolìn !Feminìn |- !Scingolâre |'''do''' |'''da''' |- !Plurâle |'''di''' |'''de''' |} == O nomme == O sostantîvo in zenéize, cómme in italiàn, o l'é caraterizòu da doî géneri (mascolìn e feminìn) e doî nùmeri (scingolâre e plurâle), méntre o no prezénta, a diferénsa do [[Lengua grega antiga|grêgo antîgo]], o nêutro e o doâle. No gh'é di câxi. A ciù pàrte de paròlle zenéixi a l'à o mæximo génere de corispondénti italiann-e, scibén che gh'é dötræ eceçioìn, prezenpio l'artâ (''altare'' in italiàn), sciô (''fiore'' in italiàn) e giàssa (''ghiaccio'' in italiàn), che in zenéize én tutte paròlle feminìnn-e<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=altare|tìtolo=TIG - Altare|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2022-11-18}}</ref>. Vò-u chì cómme son e prinçipæ dexinénse di nómmi zenéixi<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/gramatica/morfologia/feminile.htm|tìtolo=Formaçión do feminîle|editô=Académia Ligùstica do Brénno|léngoa=LIJ|vìxita=2022-11-18}}</ref>: {| class="wikitable" !Nomme scing. mascolìn !Nomme scing. feminìn !Nomme plu. mascolìn !Nomme plu. feminìn |- |méistr'''o''' |méistr'''a''' |méistr'''i''' |méistr'''e''' |- |poêt'''a''' |poêt'''essa''' |poêt'''i''' |poêt'''esse'''<ref group="n.">fàn eceçión i italianîximi cómme '''colêga''' ò '''giòmetra'''</ref> |- |leit'''â''' |leit'''æa''' |leit'''æ''' |leit'''æe''' |- |fig'''eu'''/figgi'''o''' |fig'''êua'''/figgi'''a''' |figg'''i''' |figg'''e''' |- |profes'''ô''' |profes'''ôa''' |profes'''oî''' |profes'''ôe'''<ref group="n.">a parlâ corente a tende a'deuviâ ascì '''profesoressa''' e '''profesoresse'''</ref> |- |cugn'''òu''' |cugn'''â''' |cugn'''æ''' |cugn'''æ''' |- |bacà'''n''' |baca'''nn-a''' |baca'''nn-i''' |baca'''nn-e''' |} === O plurale di nommi: e regole === Dòppo avéi vìsto e dexinénse pe genere e nùmero di nommi, òua se peu védde e regole generâli pò-u plurale di nommi. {| class="wikitable" |+Regole generâli di plurali di nommi !Terminaçion do scingolâre !Terminaçion do plurâle !Ezenpio a-o scingolâre !Ezenpio a-o plurâle |- |'''-o''' (mascolìn in '''-a''') |'''-i''' |méistr'''o''' |méistr'''i''' |- |'''-a''' |'''-e''' |carêg'''a''' |carêgh'''e''' |- |'''-ô''' |'''-oî''' |profes'''ô''' |profes'''oî''' |- |'''-â''' |'''-æ''' |main'''â''' |main'''æ''' |- |'''-òu''' |'''-æ''' |cugn'''òu''' |cugn'''æ''' |- |'''-òu''' |'''-oei''' |pesc'''òu''' |pesco'''éi''' |- |'''-ou''' |'''-ai / -ei''' |gànb'''ou''' |gànb'''ai''' / gànb'''ei''' |- |'''-on''' |'''-oin''' |cans'''ón''' |cans'''oìn''' |- |'''-an''' |'''-en''' |c'''àn''' |ch'''en''' |- |'''-ze / -zo''' |'''-xi''' |zenéi'''ze''' / mê'''zo''' |zenéi'''xi''' / mê'''xi''' |} De ciù a ciù pàrte di nommi che terminàn in '''-so''' ò '''-sso''' gh'àn o plurâle in '''-sci''' ==== Plurali invariæ ==== * '''-eu''' (o fig'''eu''' → i fig'''eu''') * '''-in''' (o scap'''ìn''' → i scap'''ìn''') * '''-æ''' (a veit'''æ''' → e veit'''æ''') * '''-ê''' (a mog'''ê''' → e mog'''ê''') * '''feminìn in -e''' (a ciâv'''e''' → e ciâv'''e''') *'''-en''' (o ter'''én''' → i ter'''én''') *'''-un''' (o com'''ùn''' → i com'''ùn''') == L'agetîvo == I agetîvi vàn aprêuvo a-e mæxime régole di nómmi pò-u nùmero e pò-u génere. === Agetîvi posescîvi === {| class="wikitable" |+ Agetîvi posescîvi !Personn-a !mascolìn scing. !feminìn scing. !mascolìn plu !femminìn plu. |- |1° scing. |mæ |mæ |mæ |mæ |- |2° scing. |teu/tò |teu/tò |teu/tò |teu/tò |- |3° scing. |seu/sò |seu/sò |seu/sò |seu/sò |- |1° plu. |nòstro |nòstra |nòstri |nòstre |- |2° plu. |vòstro |vòstra |vòstri |vòstre |- |3° plu. |seu/sò |seu/sò |seu/sò |seu/sò |} == E prepoxiçioin == E '''prepoxiçioìn pròpie''' són quélle che gh'àn sénpre e sôlo a fonçión de prepoxiçión. Se divìdan in prepoxiçioìn sénplici e articolæ. === E prepoxiçioin senplici === * de * a * da * in * inte * con * in sce * pe * tra * fra === E prepoxiçioin articolæ === E prepoxiçioin articolæ son l'éxito de l'incóntro tra e prepoxiçioin senplici e i articoli determinatîvi. Vò-u lì l'elenco con tùtti i éxiti. {| class="wikitable" |+E prepoxiçion articolæ ! !o !a !l' !i !e |- !de |'''do''' |'''da''' |'''de l'''' |'''di''' |'''de''' |- !a |'''a-o''' ('''ò-u''' con prozodîa) |'''a-a''' |'''a l'''' |'''a-i''' |'''a-e''' ('''æ''' con prozodîa) |- !da |'''da-o''' ('''dò-u''' con prozodîa) |'''da-a''' |'''da l'''' |'''da-i''' |'''da-e''' ('''dæ''' con prozodîa) |- !in |'''ne-o''' (italianîximo) |'''ne-a''' (italianîximo) |'''ne l'''' (italianîximo) |'''ne-i''' (italianîximo) |'''ne-e''' (italianîximo) |- !inte |'''into''' |'''inta''' |'''inte l'''' |'''inti''' |'''inte''' |- !con |'''co-o''' |'''co-a''' ('''co-â''' con prozodîa) |'''con l'''' |'''co-i''' ('''co-î''' con prozodîa) |'''co-e''' ('''co-ê''' con prozodîa) |- !in scê |'''in sciô''' |'''in sciâ''' |'''in sce l'''' |'''in scî''' |'''in scê''' |- !pe |'''pe-o''' ('''pò-u''' con prozodîa) |'''pe-a''' ('''pi-a''' con prozodîa) |'''pe l'''' |'''pe-i''' |'''pe-e''' |- !tra |'''tra o''' |'''tra a''' |'''tra l'''' |'''tra i''' |'''tra e''' |- !fra |'''fra o''' |'''fra a''' |'''fra l'''' |'''fra i''' |'''fra e''' |} Bezéugna tegnî conto che e prepoxiçioìn articolæ che son derivæ da-a prepoxiçión '''in''', sàiva a dî: '''ne-o''', '''ne-a''', '''ne l'''', '''ne-i''', '''ne-e''', son fórme de l'Euttoçento in sciô modéllo de l'italiàn, pe sta motivaçion chì s'atrêuva ciù de spésso e prepoxiçioìn articolæ de '''inte'''. In ògni mòddo o l'é poscìbile atreuvâ, inti vêgi topònimi, quéste fórme, ancón vive, cómme '''ino''' Cànpo, '''ino''' Prión....<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/gramatica/morfologia/prep_propie.htm|tìtolo=Prepoxiçioìn pròpie|editô=Académia Ligùstica do Brénno|léngoa=LIJ|vìxita=2022-11-18}}</ref> Quàrche prepoxiçioìn a l'é sogètta a-i cangiaménti da prozodîa. I cangiaménti so indicæ tra paréntexi. In zenéize l'é poscìbile 'n '''ûzo pleonàstico''' de prepoxiçioìn, sàiva a dî che se peu adêuviâ de prepoxiçioìn in ciù in confrónto a l'italiàn<ref name=":1" />. * Cómme t'ê bèlla Zêna vìsta '''de''' de lasciù * Són chinòu '''de''' d'in létto * Ghe n'é '''de''' bezéugno == A prozodîa == Émmo sentîo parlâ inte pàrti prìmma da '''prozodîa'''. Ma cös'a l'é? Co-a paròlla '''prozodîa''' se inténde o stùdio de cómme a ven dîta tùtta-a frâze stàndo aténti a-i cangiaménti di soìn con riferiménto a-o tìnbro, a l'intensitæ, a-a duâta, a l'intonaçión e a l'acénto<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/gramatica/fonologia/prozodia.htm|tìtolo=Prozodîa|editô=Académia Ligùstica do Brénno|léngoa=LIJ|vìxita=2022-11-18}}</ref>. E cöse ciù inportànti che sucêde into zenéize de Zêna pe vîa da prozodîa són ste chi<ref name=":2" />. # Consonànte dógge che vêgnan sénce quànde s'atàcan a 'n'atra paròlla perché inte sto câxo se conpòrtan cómme se fîsan consonànte pretòniche: bèll'òmmo → bèl'òmmo; quéll'öxéllo → quél'öxéllo; vàddo in létto → vàd'in létto. # O cangio da poziçión de l'acénto: dôe paròlle → doê paròlle. # A craxi: quànde 'na paròlla ch'a finìsce pe vocâle a l'incóntra 'na paròlla ch'a l'incoménsa pe vocâle (ez.: L'é ciù bèllo-o strónscio<ref group="n.">ò ''strôscio'', in italiàn o l'é o ''torsolo''</ref> chò-u cöo; Dàmme-a valîxe a mi → Dàmma-a valîx'a mi; Quànd'o a védde → Quand'o-â védde; Doî pe un → Doî péu-n) # I cangiaménti couzæ da-a n velâre: A n velâre (n + consonànte) a l'acurtìsce de lóngo a vocâle finâle da scìlaba precedénte: #* se a scìlaba precedénte a finìsce con un '''ditóngo chinànte''' (vocâle + semivocâle) a n velâre a l'elìdde a semivocâle; #* se a scìlaba precedénte a finìsce con 'na '''vocâle lónga''' a n velâre a l'acurtìsce. L'é 'n pö quéllo che sucêde inte paròle che finìscian pe '''æn''' ò '''ænn-''' inte quæ a létia '''æ''' a se lêze cùrta. Ezénpi: ''o l'é negòu into tréuggio → o l'é neg'''òu 'n'''to tréuggio → o l'é neg'''ò'n'''to tréuggio; lasciæ pasâ, inbaràsso! → Lasciæ pas'''a'n'''baràsso!'' # A chéita de létie. == I pronómmi == O ''pronómme'' o l'é 'na pàrte variàbile do discórso ch'o s'adêuvia in càngio de 'n âtro eleménto da frâze, ch'o l'é de spésso o nómme. ''O Bacìccia o torniâ domàn da Montéuzzo e '''o''' doviémmo andâ a pigiâlo a-a fermâta do célere'' In zenéize o pronómme o l'é adeuviòu ànche quànde gh'é za prezénte o nómme ò o sogètto ''O Bàcìccia '''o''' l'é èrto'' O pronómme o se peu atreuvâ a-o càngio de âtri eleménti da frâze ascì: * in ➔ predicâto verbâle ''A l'êa derê a cantâ da 'n pö e '''l'''<nowiki/>'aviéiva fæto tùtto o giórno'' * in ➔ agetîvo ''Aviéiva dovûo êse ciù bràva e de cóntra '''a''' no l'é stæta'' * n'intêa ➔ propoxiçión Dond'o l'é tò fræ? '''O''' no t'æ dîto nìnte? Exìstan diferénti categorîe de pronómmi: {| class="wikitable" |+Pronómmi personâli !Persónn-a !Mascolìn e feminìn |- !I scingolâre |Mi |- !II scingolâre |Ti |- !III scingolâre |Lê |- !I plurâle |Niâtri / Noî / Noiâtri |- !II plurâle |Viâtri / Voî / Voiâtri |- !III plurâle |Liâtri / Loiâtri / Lô |} Quànde o pronómme personâle o l'é segoîo da 'n vèrbo, pi-a 2a e a 3a persónn-a scingolâre, a l'éé prezénte 'na repetiçión ''Ti '''t'''<nowiki/>'ê pròprio 'n bezûgo'' ''Ti '''t'''<nowiki/>'æ pigiòu tùtte e palànche'' ''Lê '''o''' '''l'<nowiki/>'''êa a câza do Feipìn'' ''Lê '''o''' '''s'''<nowiki/>'adêscia tùtte e matìnn-e a sett'ôe''<blockquote> ''Ti '''t''''adescjæ 'nsce l'éndego do matìn''<ref group="n.">Da-a cansón ''A Çìmma'' do De André da l'album do 1990 ''Le Nuvole (E Nûvie)''</ref> ([[Fabrizio De André|Fabrìçio De André]])</blockquote> {| class="wikitable" |+Pronómmi poscescîvi !Personn-a !mascolìn scing. !feminìn scing. !mascolìn plu !feminìn plu. |- |1° scing. |mæ |mæ |mæ |mæ |- |2° scing. |teu/tò |teu/tò |teu/tò |teu/tò |- |3° scing. |seu/sò |seu/sò |seu/sò |seu/sò |- |1° plu. |nòstro |nòstra |nòstri |nòstre |- |2° plu. |vòstro |vòstra |vòstri |vòstre |- |3° plu. |seu/sò |seu/sò |seu/sò |seu/sò |} ==== Pronómmi demonstratîvi ==== {| class="wikitable" |+Quésto ! !Scingolâre !Plurâle |- !Mascolìn |Quésto |Quésti |- !Feminìn |Quésta |Quéste |} {| class="wikitable" |+Sto ! !Scingolâre !Plurâle |- !Mascolìn |sto |sti |- !Feminìn |sta |ste |} {| class="wikitable" |+Quéllo ! !Scingolâre !Plurâle |- !Mascolìn |quéllo |quélli |- !Feminìn |quélla |quélle |} {| class="wikitable" |+Mæximo ! !Scingolâre !Plurâle |- !Mascolìn |mæximo |mæximi |- !Feminìn |mæxima |mæxime |} Tànte vòtte '''mæximo''' o l'é sotantivòu: '''o mæximo''' ==== Pronómmi interogatîvi ==== * chi...? * cöse...? * quànde...? * cómme...? ==== Pronómmi esclamatîvi ==== * chi...! * cöse...! * quànde...! * cómme...! ==== Pronómmi relatîvi ==== * che * chi * che o, ch'o, o quæ * che a, ch'a, a quæ * che, i quæ *che, e quæ ==== Pronómmi indefinîi ==== * quarchedùn, quarcùn<ref group="n.">''quarcùn'' o s'adéuvia feua da çitæ de Zêna</ref> * quàrche * nisciùn/nisciùnn-a * çèrtidùn, dötréi/dötræ, in pö de == O verbo == O vèrbo in zenéize o và coniugòu co-o sò sogètto pe génere e personn-a, ma no de lóngo! Defæti quànde o vèrbo o precéde o sogètto, o vèrbo o và misso a-o scingolâre mascolìn ànche se o sogètto o l'é a-o plurâle ò o l'é feminìn. Prezénpio, pò-u '''plurale''': gh'é di figêu, gh'é de paròlle, chi ghe vegnîva e famìgge, lûxe e stélle in çê. Pò-u '''feminìn''': l'é arivòu l'ôa, me scciupòu 'na coæ de lêze; ànche inta cansón ''Picon dagghe cianin'' a 'n çerto pónto o tèsto o dîxe: '''a stànsia dôve gh'é nasciûo mæ moæ''': nasciûo e no nasciûa! N' âtra régola aregoârda l'utilìzzo do ''vèrbo avéi in càngio de êse'' quànde o conpleménto ògetto o l'é raprezentòu da 'na particèlla pronominâle:se tradûe '''me l'ò acatòu''' e no ''me o son acatòu''. Into mæximo mòddo se dixe '''a-o cheu o se l'à pigiâ''' e no a-o cheu o se l'é pigiâ; '''se l'an portâ via''' e no se a son portâ via, ecc. In zenéize i doî vèrbi ouxiliâi prinçipâli son o vèrbo '''êse''' e o vèrbo '''avéi'''. === Vèrbo êse === {| class="wikitable" |+Vèrbo êse ! colspan="4" |Mòddo indicatîvo |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |Mi '''son''' Ti t''''ê''' Lê o/a l''''é''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''sémmo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''séi''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''son / en''' | colspan="2" |Mi '''son stæto / stæta''' Ti t''''ê stæto / stæta''' Lê o/a l''''é stæto / stæta''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''sémmo stæti / stæte''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''séi stæti / stæte''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''son stæti / stæte''' |- ! colspan="2" |inperfètto ! colspan="2" |trapasòu |- | colspan="2" |Mi '''êa / êo''' Ti t''''êi''' Lê o/a l''''êa''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''éimo / êmo''' (portoliàn) '''/ éivimo'''<ref group="n.">Zeneize do Caignàn, in particolâ de Scignôe de Caignàn</ref> Viâtri/Voî/Voiâtri '''êi''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''êan / êo''' | colspan="2" |Mi '''êa / êo stæto / stæta''' Ti t''''êi''' '''stæto / stæta''' Lê o/a l''''êa''' '''stæto / stæta''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''éimo / êmo / éivimo stæti / stæte''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''êi stæti / stæte''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''êan / êo stæti / stæte''' |- ! colspan="2" |futûro ! colspan="2" |futûro anteriôre |- | colspan="2" |Mi '''saiö / sö''' Ti ti '''saiæ / sæ''' (portoliàn)<ref group="n.">ò ''saæ''</ref> Lê o/a '''saiâ / sâ''' (portoliàn) Niâtri/Noî/Noiâtri '''saiêmo / sæmo''' (portoliàn)<ref group="n.">ò ''saiæmo / saæmo''</ref> Viâtri/Voî/Voiâtri '''saiéi / sai''' (portoliàn)<ref group="n.">ò ''saéi''</ref> Liâtri/Loiâtri/Lô '''saiàn / san''' (portoliàn)<ref group="n.">ò ''sân''</ref> | colspan="2" |Mi '''saiö / sö stæto / stæta''' Ti ti '''saiæ / sæ''' (portoliàn) '''stæto / stæta''' Lê o/a '''saiâ / sâ''' (portoliàn) '''stæto / stæta''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''saiêmo / sæmo''' (portoliàn) '''stæti / stæte''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''saiéi / sai''' (portoliàn) '''stæti / stæte''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''saiàn / san''' (portoliàn) '''stæti / stæte''' |- ! colspan="4" |Mòddo conzontîvo |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |che mi '''ségge / sæ''' che ti ti '''séggi''' che lê o/a '''ségge / sæ''' che niâtri/noî/noiâtri '''segémmo / séggimo''' che viâtri/voî/voiâtri '''segéi / segiæ / séggi''' che liâtri/loiâtri/lô '''séggian / séggen''' | colspan="2" |che mi '''ségge / sæ stæto / stæta''' che ti ti '''séggi stæto / stæta''' che lê o/a '''ségge / sæ stæto / stæta''' che niâtri/noî/noiâtri '''segémmo / séggimo stæti / stæte''' che viâtri/voî/voiâtri '''segéi / segiæ / séggi stæti / stæte''' che liâtri/loiâtri/lô '''séggian / séggen stæti / stæte''' |- ! colspan="2" |inperfètto ! colspan="2" |trapasòu |- | colspan="2" |che mi '''foîse / fîse''' che ti ti '''foîsci / fîsci''' che lê o/a '''foîse / fîse''' che niâtri/noî/noiâtri '''foîscimo / fîscimo''' che viâtri/voî/voiâtri '''foîsci / fîsci''' che liâtri/loiâtri/lô '''foîsan / fîsan''' | colspan="2" |che mi '''foîse / fîse stæto / stæta''' che ti ti '''foîsci / fîsci stæto / stæta''' che lê o/a '''foîse / fîse stæto / stæta''' che niâtri/noî/noiâtri '''foîscimo / fîscimo stæti / stæte''' che viâtri/voî/voiâtri '''foîsci / fîsci stæti / stæte''' che liâtri/loiâtri/lô '''foîsan / fîsan stæti / stæte''' |- ! colspan="4" |Mòddo condiçionâle |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |Mi '''saiéiva / saiæ / sàiva / sàja / sæ''' (portoliàn) '''/ saiéivo'''<ref group="n.">anche '''saiéia / saæ'''</ref> Ti ti '''saiêsci / sæsci''' (portoliàn)<ref name=":0" group="n.">anche '''sàesci'''</ref> Lê o/a '''saiéiva / saiæ / sàiva / sàja / sæ''' (portoliàn)<ref name=":1" group="n.">anche '''saiéia / saæ'''</ref> Niâtri/Noî/Noiâtri '''saiêscimo / sæscimo''' (portoliàn)<ref name=":2" group="n.">anche '''sàescimo'''</ref> Viâtri/Voî/Voiâtri '''saiêsci / sæsci''' (portoliàn)<ref name=":3" group="n.">ò '''sàesci'''</ref> Liâtri/Loiâtri/Lô '''saiéivan / sàivan / sàjan / sæn''' (portoliàn)<ref name=":4" group="n.">anche '''sàiscian'''</ref> | colspan="2" |Mi '''saiéiva / saiæ / sàiva / sàja / sæ''' (portoliàn) '''/ saiéivo stæto / stæta''' Ti ti '''saiêsci / sæsci''' (portoliàn)<ref name=":0" group="n." /> '''stæto / stæta''' Lê o/a '''saiéiva / saiæ / sàiva / sàja / sæ''' (portoliàn)<ref name=":1" group="n." /> '''stæto / stæta''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''saiêscimo / sæscimo''' (portoliàn)<ref name=":2" group="n." /> '''stæti / stæte''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''saiêsci / sæsci''' (portoliàn)<ref name=":3" group="n." /> '''stæti / stæte''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''saiéivan / sàivan / sàjan / sæn''' (portoliàn)<ref name=":4" group="n." /> '''stæti / stæte''' |- ! colspan="2" |Mòddo inperatîvo ! colspan="2" |Mòddo partiçìppio |- | colspan="2" rowspan="2" |'''séggi''' ti ch'o/a '''ségge''' lê '''segémmo / séggimo''' niâtri/noî/noiâtri '''segéi / segiæ / séggi''' viâtri/voî/voiâtri che '''séggian / séggen''' liâtri/loiâtri/lô !prezénte !pasòu |- |'''esénte''' |<small>m.s.</small> '''stæto''' <small>f.s'''.'''</small> '''stæta''' <small>m.pl.</small> '''stæti''' <small>f.pl.</small> '''stæte''' |- ! colspan="2" |Mòddo geróndio ! colspan="2" |Mòddo infinîo |- !prezénte !pasòu !prezénte !pasòu |- |'''eséndo''' |<small>m.s.</small> '''eséndo stæto''' <small>f.s.</small> '''eséndo stæta''' <small>m.pl.</small> '''eséndo stæti''' <small>f.pl.</small> '''eséndo stæte''' |'''êse''' |<small>m.s.</small> '''êse stæto''' <small>f.s.</small> '''êse stæta''' <small>m.pl.</small> '''êse stæti''' <small>f.pl.</small> '''êse stæte''' |} '''N.B.:''' A-o càngio de '''stæto / stæta / stæti / stæte,''' gh'é a poscibilitæ de sentî '''stòu / stâ / stéi / stæ''', ò ancón, fêua de Zêna: '''stàtto / stàtta / stàtti / stàtte'''. === Vèrbo avéi === {| class="wikitable" ! colspan="4" |Mòddo indicatîvo |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |Mi '''ò''' Ti t''''æ''' Lê o/a l'à Niâtri/Noî/Noiâtri '''emmo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''éi''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''àn''' | colspan="2" |Mi '''ò avûo''' Ti t''''æ avûo''' Lê o/a l''''à avûo''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''emmo avûo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''éi avûo''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''àn avûo''' |- ! colspan="2" |inperfètto ! colspan="2" |trapasòu |- | colspan="2" |Mi '''avéiva / àiva / àja / avéivo / àivo''' Ti t''''avéivi / àivi''' Lê o/a l''''avéiva / àiva / àja''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''avéivimo / àivimo''' '''/ àimo / avéimo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''avéivi / àivi''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''avéivan / àivan / àjan''' | colspan="2" |Mi '''avéiva / àiva / aja / avéivo / àivo avûo''' Ti t''''avéivi / àivi avûo''' Lê o/a l''''avéiva / àiva / àja avûo''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''avéivimo / áivimu''' '''/ àimo / avéimo avûo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''avéivi / àivi avûo''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''avéivan / àivan / àjan avûo''' |- ! colspan="2" |futûro ! colspan="2" |futûro anteriôre |- | colspan="2" |Mi '''aviö / aiö''' Ti ti '''aviæ / aiæ''' Lê o/a '''aviâ / aiâ''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''aviêmo / aiæmo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''aviéi / aiéi''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''aviàn / aiàn''' | colspan="2" |Mi '''aviö / aiö avûo''' Ti ti '''aviæ / aiæ''' '''avûo''' Lê o/a '''aviâ / aiâ avûo''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''aviêmo / aiæmo avûo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''aviéi / aiéi''' '''avûo''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''aviàn / aiàn''' '''avûo''' |- ! colspan="4" |Mòddo conzontîvo |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |che mi '''àgge''' che ti t''''àggi''' che lê o/a l''''àgge''' che niâtri/noî/noiâtri '''agémmo / àggimo''' che viâtri/voî/voiâtri '''agéi / agiæ / aggi''' che liâtri/loiâtri/lô '''àggian / àggen''' | colspan="2" |che mi '''àgge avûo''' che ti t''''àggi avûo''' che lê o/a l''''àgge avûo''' che niâtri/noî/noiâtri '''agémmo / àggimo avûo''' che viâtri/voî/voiâtri '''agéi / agiæ / aggi avûo''' che liâtri/loiâtri/lô '''àggian / àggen avûo''' |- ! colspan="2" |inperfètto ! colspan="2" |trapasòu |- | colspan="2" |che mi '''avesse / àise / æse''' che ti t''''avésci / àisci / æsci''' che lê o/a '''avesse / àise / æse''' che niâtri/noî/noiâtri '''avéscimo / àiscimo / æscimo'''<ref name=":5" group="n.">ò '''avessimo / æsimo / àisimo / àiscimo'''</ref> che viâtri/voî/voiâtri '''avésci / àisci / æsci'''<ref name=":6" group="n.">ò '''avessi / àisi / æsi / àisi'''</ref> che liâtri/loiâtri/lô '''avéssan / àisan / æsan'''<ref name=":7" group="n.">ò '''avesso / æso / àiso / àisan'''</ref> | colspan="2" |che mi '''avesse / àise / æse avûo''' che ti t''''avésci / àisci / æsci avûo''' che lê o/a '''avesse / àise / æse avûo''' che niâtri/noî/noiâtri '''avéscimo / àiscimo / æscimo'''<ref name=":5" group="n." /> '''avûo''' che viâtri/voî/voiâtri '''avésci / àisci / æsci'''<ref name=":6" group="n." />'''avûo''' che liâtri/loiâtri/lô '''avéssan / àisan / æsan'''<ref name=":7" group="n." />'''avûo''' |- ! colspan="4" |Mòddo condiçionâle |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |mi '''aviéiva / aviæ / aviéivo''' ti t''''aviêsci / aiésci / æsci''' lê o l''''aviéiva / aviæ / aiæ''' niâtri/noî/noiâtri '''aviêscimo / aiéscimo / æscimo''' viâtri/voî/voiâtri '''aviêsci / aiésci / æsci''' liâtri/loiâtri/lô '''aviéivan / aviéscio / aviéscian''' <ref name=":8" group="n.">ò '''àiscia / æscio / æscian'''</ref> | colspan="2" |mi '''aviéiva / aviæ / aviéivo avûo''' ti t''''aviêsci / aiésci / æsci avûo''' lê o l''''aviéiva / aviæ / aiæ avûo''' niâtri/noî/noiâtri '''aviêscimo / aiéscimo / æscimo avûo''' viâtri/voî/voiâtri '''aviêsci / aiésci / æsci avûo''' liâtri/loiâtri/lô '''aviéivan / aviéscio / aviéscian'''<ref name=":8" group="n." /> '''avûo''' |- ! colspan="2" |Mòddo inperatîvo ! colspan="2" |Mòddo partiçìppio |- | colspan="2" rowspan="2" |'''àggi''' ti ch'o/a '''l'agge''' lê '''agémmo / àggimo''' niâtri/noî/noiâtri '''agéi / agiæ / aggi''' viâtri/voî/voiâtri che '''aggian / àggen''' liâtri/loiâtri/lô !prezénte !pasòu |- |'''avénte''' |<small>m.s.</small> '''avûo''' <small>f.s'''.'''</small> '''avûa''' <small>m.pl.</small> '''avûi''' <small>f.pl.</small> '''avûe''' |- ! colspan="2" |Mòddo geróndio ! colspan="2" |Mòddo infinîo |- !prezénte !pasòu !prezénte !pasòu |- |'''avéndo''' |'''avéndo avûo''' |'''avéi''' |'''avéi avûo''' |} === E quàttro coniugaçioìn di vèrbi zenéixi === In zenéize gh'é quàttro coniugaçioìn de vèrbi: * I vérbi con l'infinîo ch'o tèrmina in '''-â''' ('''I coniogaçión''') * I vérbi con l'infinîo ch'o tèrmina in '''-éi''' ('''II coniogaçión''') * I vérbi con l'infinîo ch'o tèrmina in '''-e''' ('''III coniogaçión''') * I vérbi con l'infinîo ch'o tèrmina in '''-î''' ('''IV coniogaçión''') ==== I coniogaçión ==== I vèrbi da prìmma coniogaçión son caraterizæ da-a terminaçión de l'infinîo in '''-â''' ===== Vèrbo Parlâ ===== {| class="wikitable" ! colspan="4" |Mòddo indicatîvo |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |Mi '''pàrlo''' Ti ti '''pàrli''' Lê o/a '''pàrla''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''parlémmo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''parlæ''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''pàrlan''' | colspan="2" |Mi '''ò parlòu''' Ti t''''æ parlòu''' Lê o/a l''''à parlòu''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''emmo parlòu''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''éi parlòu''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''àn parlòu''' |- ! colspan="2" |inperfètto ! colspan="2" |trapasòu |- | colspan="2" |Mi '''parlâva / parlâvo''' Ti ti '''parlâvi''' Lê o/a '''parlâva''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''parlâvimo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''parlâvi''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''parlâvan''' | colspan="2" |Mi '''avéiva / àiva / aja / avéivo / àivo parlòu''' Ti t''''avéivi / àivi parlòu''' Lê o/a l''''avéiva / àiva / àja parlòu''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''avéivimo / áivimu''' '''/ àimo / avéimo parlòu''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''avéivi / àivi parlòu''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''avéivan / àivan / àjan parlòu''' |- ! colspan="2" |futûro ! colspan="2" |futûro anteriôre |- | colspan="2" |Mi '''parliö''' Ti ti '''parliæ''' Lê o/a '''parliâ''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''parliêmo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''parliéi''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''parliàn''' | colspan="2" |Mi '''aviö / aiö parlòu''' Ti ti '''aviæ / aiæ''' '''parlòu''' Lê o/a '''aviâ / aiâ parlòu''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''aviêmo / aiæmo parlòu''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''aviéi / aiéi''' '''parlòu''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''aviàn / aiàn''' '''parlòu''' |- ! colspan="4" |Mòddo conzontîvo |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |che mi '''pàrle''' che ti ti '''pàrli''' che lê o/a '''pàrle''' che niâtri/noî/noiâtri '''parlémmo''' che viâtri/voî/voiâtri '''parlæ''' che liâtri/loiâtri/lô '''pàrlan''' | colspan="2" |che mi '''àgge parlòu''' che ti t''''àggi parlòu''' che lê o/a l''''àgge parlòu''' che niâtri/noî/noiâtri '''agémmo / àggimo parlòu''' che viâtri/voî/voiâtri '''agéi / agiæ / aggi parlòu''' che liâtri/loiâtri/lô '''àggian / àggen parlòu''' |- ! colspan="2" |inperfètto ! colspan="2" |trapasòu |- | colspan="2" |che mi '''parlésse / àise / æse''' che ti ti '''parlésci / parléssi''' che lê o/a '''parlésse''' che niâtri/noî/noiâtri '''parléscimo''' che viâtri/voî/voiâtri '''parlésci / parléssi''' che liâtri/loiâtri/lô '''parléssan / pàrlen''' | colspan="2" |che mi '''avesse / àise / æse parlòu''' che ti t''''avésci / àisci / æsci parlòu''' che lê o/a '''avesse / àise / æse parlòu''' che niâtri/noî/noiâtri '''avéscimo / àiscimo / æscimo'''<ref name=":5" group="n." /> '''parlòu''' che viâtri/voî/voiâtri '''avésci / àisci / æsci'''<ref name=":6" group="n." /> '''parlòu''' che liâtri/loiâtri/lô '''avéssan / àisan / æsan'''<ref name=":7" group="n." /> '''parlòu''' |- ! colspan="4" |Mòddo condiçionâle |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |mi '''parliéiva / parliæ / parliéivo''' ti ti '''parliêsci''' lê o '''parliéiva / parliæ''' niâtri/noî/noiâtri '''parliêscimo''' viâtri/voî/voiâtri '''aviêsci / aiésci / æsci''' liâtri/loiâtri/lô '''parliéivan / parliéscio / parliéscian'''<ref name=":8" group="n." /> | colspan="2" |mi '''aviéiva / aviæ / aviéivo parlòu''' ti t''''aviêsci / aiésci / æsci parlòu''' lê o l''''aviéiva / aviæ / aiæ parlòu''' niâtri/noî/noiâtri '''aviêscimo / aiéscimo / æscimo parlòu''' viâtri/voî/voiâtri '''aviêsci / aiésci / æsci parlòu''' liâtri/loiâtri/lô '''aviéivan / aviéscio / aviéscian'''<ref name=":8" group="n." /> '''parlòu''' |- ! colspan="2" |Mòddo inperatîvo ! colspan="2" |Mòddo partiçìppio |- | colspan="2" rowspan="2" |'''pàrli''' ti (parlighe ti) ch'o/a '''pàrle''' lê '''parlémmo''' niâtri/noî/noiâtri '''parlæ''' viâtri/voî/voiâtri che '''pàrlan / pàrlo / pàrlen''' liâtri/loiâtri/lô !prezénte !pasòu |- |'''parlànte''' |'''parlòu''' |- ! colspan="2" |Mòddo geróndio ! colspan="2" |Mòddo infinîo |- !prezénte !pasòu !prezénte !pasòu |- |'''parlàndo''' |'''avéndo parlòu''' |'''parlâ''' |'''avéi parlòu''' |} ==== II coniogaçión ==== I vèrbi da segónda coniogaçión son caraterizæ da-a terminaçión de l'infinîo in '''-éi'''. ===== Vèrbo Taxéi ===== {| class="wikitable" ! colspan="4" |Mòddo indicatîvo |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |Mi '''tâxo''' Ti ti '''tâxi''' Lê o/a '''tâxe''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''taxémmo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''taxéi''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''tâxan''' | colspan="2" |Mi '''ò taxûo''' Ti t''''æ taxûo''' Lê o/a l''''à taxûo''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''emmo taxûo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''éi taxûo''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''àn taxûo''' |- ! colspan="2" |inperfètto ! colspan="2" |trapasòu |- | colspan="2" |Mi '''taxéiva / taxéivo / taxéia''' Ti ti '''taxéivi / taxéi''' Lê o/a '''taxéiva / taxéia''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''taxéivimo / taxéimo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''taxéivi / taxéi''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''taxéivan / taxéio / taxéian''' | colspan="2" |Mi '''avéiva / àiva / aja / avéivo / àivo taxûo''' Ti t''''avéivi / àivi taxûo''' Lê o/a l''''avéiva / àiva / àja taxûo''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''avéivimo / áivimu''' '''/ àimo / avéimo taxûo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''avéivi / àivi taxûo''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''avéivan / àivan / àjan taxûo''' |- ! colspan="2" |futûro ! colspan="2" |futûro anteriôre |- | colspan="2" |Mi '''taxiö''' Ti ti '''taxiæ''' Lê o/a '''taxiâ''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''taxiêmo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''taxiéi''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''taxiàn''' | colspan="2" |Mi '''aviö / aiö taxûo''' Ti ti '''aviæ / aiæ''' '''taxûo''' Lê o/a '''aviâ / aiâ taxûo''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''aviêmo / aiæmo taxûo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''aviéi / aiéi''' '''taxûo''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''aviàn / aiàn''' '''taxûo''' |- ! colspan="4" |Mòddo conzontîvo |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |che mi '''tâxe''' che ti ti '''tâxi''' che lê o/a '''tâxe''' che niâtri/noî/noiâtri '''taxémmo''' che viâtri/voî/voiâtri '''taxéi / taxæ''' che liâtri/loiâtri/lô '''tâxan / tâxen / tâxo''' | colspan="2" |che mi '''àgge taxûo''' che ti t''''àggi taxûo''' che lê o/a l''''àgge taxûo''' che niâtri/noî/noiâtri '''agémmo / àggimo taxûo''' che viâtri/voî/voiâtri '''agéi / agiæ / aggi taxûo''' che liâtri/loiâtri/lô '''àggian / àggen taxûo''' |- ! colspan="2" |inperfètto ! colspan="2" |trapasòu |- | colspan="2" |che mi '''taxésse''' che ti ti '''taxésci / taxéssi''' che lê o/a '''taxésse''' che niâtri/noî/noiâtri '''taxéscimo / taxéssimo''' che viâtri/voî/voiâtri '''taxésci / taxéssi''' che liâtri/loiâtri/lô '''taxéssan / taxésso''' | colspan="2" |che mi '''avesse / àise / æse taxûo''' che ti t''''avésci / àisci / æsci taxûo''' che lê o/a '''avesse / àise / æse taxûo''' che niâtri/noî/noiâtri '''avéscimo / àiscimo / æscimo'''<ref name=":5" group="n." /> '''taxûo''' che viâtri/voî/voiâtri '''avésci / àisci / æsci'''<ref name=":6" group="n." /> '''taxûo''' che liâtri/loiâtri/lô '''avéssan / àisan / æsan'''<ref name=":7" group="n." /> '''taxûo''' |- ! colspan="4" |Mòddo condiçionâle |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |mi '''taxiéiva / taxiæ / taxiéivo''' ti ti '''taxiêsci''' lê o/a '''taxiéiva / taxiæ''' niâtri/noî/noiâtri '''taxiêscimo''' viâtri/voî/voiâtri '''taxiêsci''' liâtri/loiâtri/lô '''taxiéivan / taxiéscio / taxiéscian''' | colspan="2" |mi '''aviéiva / aviæ / aviéivo taxûo''' ti t''''aviêsci / aiésci / æsci taxûo''' lê o l''''aviéiva / aviæ / aiæ taxûo''' niâtri/noî/noiâtri '''aviêscimo / aiéscimo / æscimo taxûo''' viâtri/voî/voiâtri '''aviêsci / aiésci / æsci taxûo''' liâtri/loiâtri/lô '''aviéivan / aviéscio / aviéscian'''<ref name=":8" group="n." /> '''taxûo''' |- ! colspan="2" |Mòddo inperatîvo ! colspan="2" |Mòddo partiçìppio |- | colspan="2" rowspan="2" |'''tâxi''' ti ch'o/a '''tâxe''' lê '''taxémmo''' niâtri/noî/noiâtri '''taxéi / taxæ''' viâtri/voî/voiâtri che '''tâxan / tâxo / tâxen''' liâtri/loiâtri/lô !prezénte !pasòu |- |'''taxénte''' |'''taxûo''' |- ! colspan="2" |Mòddo geróndio ! colspan="2" |Mòddo infinîo |- !prezénte !pasòu !prezénte !pasòu |- |'''taxéndo''' |'''avéndo taxûo''' |'''taxéi''' |'''avéi taxûo''' |} ==== III coniogaçión ==== I vèrbi da tèrsa coniogaçión son caraterizæ da-a terminaçión de l'infinîo in '''-e'''. ===== Vèrbo Vénde ===== {| class="wikitable" ! colspan="4" |Mòddo indicatîvo |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |Mi '''véndo''' Ti ti '''véndi''' Lê o/a '''vénde''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''vendémmo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''vendéi''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''véndan''' | colspan="2" |Mi '''ò vendûo''' Ti t''''æ vendûo''' Lê o/a l''''à vendûo''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''emmo vendûo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''éi vendûo''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''àn vendûo''' |- ! colspan="2" |inperfètto ! colspan="2" |trapasòu |- | colspan="2" |Mi '''vendéiva / vendéivo / vendéia''' Ti ti '''vendéivi / vendéi''' Lê o/a '''vendéiva / vendéia''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''vendéivimo / vendéimo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''vendéivi / vendéi''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''vendéivan / vendéio / vendéian''' | colspan="2" |Mi '''avéiva / àiva / aja / avéivo / àivo vendûo''' Ti t''''avéivi / àivi vendûo''' Lê o/a l''''avéiva / àiva / àja vendûo''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''avéivimo / áivimu''' '''/ àimo / avéimo vendûo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''avéivi / àivi vendûo''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''avéivan / àivan / àjan vendûo''' |- ! colspan="2" |futûro ! colspan="2" |futûro anteriôre |- | colspan="2" |Mi '''vendiö''' Ti ti '''vendiæ''' Lê o/a '''vendiâ''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''vendiêmo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''vendiéi''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''vendiàn''' | colspan="2" |Mi '''aviö / aiö vendûo''' Ti ti '''aviæ / aiæ''' '''vendûo''' Lê o/a '''aviâ / aiâ vendûo''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''aviêmo / aiæmo vendûo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''aviéi / aiéi''' '''vendûo''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''aviàn / aiàn''' '''vendûo''' |- ! colspan="4" |Mòddo conzontîvo |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |che mi '''vénde''' che ti ti '''véndi''' che lê o/a '''vénde''' che niâtri/noî/noiâtri '''véndémmo''' che viâtri/voî/voiâtri '''véndéi / vendæ''' che liâtri/loiâtri/lô '''véndan / vénden / véndo''' | colspan="2" |che mi '''àgge vendûo''' che ti t''''àggi vendûo''' che lê o/a l''''àgge vendûo''' che niâtri/noî/noiâtri '''agémmo / àggimo vendûo''' che viâtri/voî/voiâtri '''agéi / agiæ / aggi vendûo''' che liâtri/loiâtri/lô '''àggian / àggen vendûo''' |- ! colspan="2" |inperfètto ! colspan="2" |trapasòu |- | colspan="2" |che mi '''vendésse''' che ti ti '''vendésci / vendéssi''' che lê o/a '''taxésse''' che niâtri/noî/noiâtri '''vendéscimo / vendéssimo''' che viâtri/voî/voiâtri '''vendésci / vendéssi''' che liâtri/loiâtri/lô '''vendéssan / vendésso''' | colspan="2" |che mi '''avesse / àise / æse vendûo''' che ti t''''avésci / àisci / æsci vendûo''' che lê o/a '''avesse / àise / æse vendûo''' che niâtri/noî/noiâtri '''avéscimo / àiscimo / æscimo'''<ref name=":5" group="n." /> '''vendûo''' che viâtri/voî/voiâtri '''avésci / àisci / æsci'''<ref name=":6" group="n." /> '''vendûo''' che liâtri/loiâtri/lô '''avéssan / àisan / æsan'''<ref name=":7" group="n." /> '''vendûo''' |- ! colspan="4" |Mòddo condiçionâle |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |mi '''vendiéiva / vendiæ / vendiéivo''' ti ti '''vendiêsci''' lê o/a '''vendiéiva / vendiæ''' niâtri/noî/noiâtri '''vendiêscimo''' viâtri/voî/voiâtri '''vendiêsci''' liâtri/loiâtri/lô '''vendiéivan / vendiéscio / vendiéscian''' | colspan="2" |mi '''aviéiva / aviæ / aviéivo vendûo''' ti t''''aviêsci / aiésci / æsci vendûo''' lê o l''''aviéiva / aviæ / aiæ vendûo''' niâtri/noî/noiâtri '''aviêscimo / aiéscimo / æscimo vendûo''' viâtri/voî/voiâtri '''aviêsci / aiésci / æsci vendûo''' liâtri/loiâtri/lô '''aviéivan / aviéscio / aviéscian'''<ref name=":8" group="n." /> '''vendûo''' |- ! colspan="2" |Mòddo inperatîvo ! colspan="2" |Mòddo partiçìppio |- | colspan="2" rowspan="2" |'''véndi''' ti ch'o/a '''vénde''' lê '''vendémmo''' niâtri/noî/noiâtri '''vendéi / vendæ''' viâtri/voî/voiâtri che '''véndan / véndo / vénden''' liâtri/loiâtri/lô !prezénte !pasòu |- |'''vendénte''' |'''vendûo''' |- ! colspan="2" |Mòddo geróndio ! colspan="2" |Mòddo infinîo |- !prezénte !pasòu !prezénte !pasòu |- |'''vendéndo''' |'''avéndo vendûo''' |'''vénde''' |'''avéi vendûo''' |} ==== IV coniogaçión ==== I vèrbi da quàrta coniogaçión son caraterizæ da-a terminaçión de l'infinîo in '''-î'''. A IV coniogaçión a l'é fòscia a ciù despægia e particolâ se a confrontémmo co-e âtre coniogaçioìn inta sò fórma regolâre. Sto fæto chîe o l'é dovûo a-a prezénça da ''i'' inta réixe do vèrbo ch'ariésce a cangiâ e a rénde despæge e terminaçioìn di ténpi verbâli. ===== Vèrbo Sentî ===== {| class="wikitable" ! colspan="4" |Mòddo indicatîvo |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |Mi '''sénto''' Ti ti '''sénti''' Lê o/a '''sénte''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''sentémmo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''sentéi / sentî''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''séntan / sénto''' | colspan="2" |Mi '''ò sentîo''' Ti t''''æ sentîo''' Lê o/a l''''à sentîo''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''emmo sentîo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''éi sentîo''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''àn sentîo''' |- ! colspan="2" |inperfètto ! colspan="2" |trapasòu |- | colspan="2" |Mi '''sentîva / sentîvo / sentîa''' Ti ti '''sentîvi / sentîi''' Lê o/a '''sentîva / sentîa''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''sentîvimo / sentîmo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''sentîvi / sentîi''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''sentîvan / sentîvo / sentîan''' | colspan="2" |Mi '''avéiva / àiva / aja / avéivo / àivo sentîo''' Ti t''''avéivi / àivi sentîo''' Lê o/a l''''avéiva / àiva / àja sentîo''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''avéivimo / áivimu''' '''/ àimo / avéimo sentîo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''avéivi / àivi sentîo''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''avéivan / àivan / àjan sentîo''' |- ! colspan="2" |futûro ! colspan="2" |futûro anteriôre |- | colspan="2" |Mi '''sentiö''' Ti ti '''sentiæ''' Lê o/a '''sentiâ''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''sentiêmo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''sentiéi''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''sentiàn''' | colspan="2" |Mi '''aviö / aiö sentîo''' Ti ti '''aviæ / aiæ''' '''sentîo''' Lê o/a '''aviâ / aiâ sentîo''' Niâtri/Noî/Noiâtri '''aviêmo / aiæmo sentîo''' Viâtri/Voî/Voiâtri '''aviéi / aiéi''' '''sentîo''' Liâtri/Loiâtri/Lô '''aviàn / aiàn''' '''sentîo''' |- ! colspan="4" |Mòddo conzontîvo |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |che mi '''sénte''' che ti ti '''sénti''' che lê o/a '''sénte''' che niâtri/noî/noiâtri '''sentìmmo''' che viâtri/voî/voiâtri '''sentî / vendæ''' che liâtri/loiâtri/lô '''séntan / sénten / sénto''' | colspan="2" |che mi '''àgge sentîo''' che ti t''''àggi sentîo''' che lê o/a l''''àgge sentîo''' che niâtri/noî/noiâtri '''agémmo / àggimo sentîo''' che viâtri/voî/voiâtri '''agéi / agiæ / aggi sentîo''' che liâtri/loiâtri/lô '''àggian / àggen sentîo''' |- ! colspan="2" |inperfètto ! colspan="2" |trapasòu |- | colspan="2" |che mi '''sentìsse''' che ti '''sentìsci /''' '''sentìssi''' che lê o/a '''sentìsse''' che niâtri/noî/noiâtri '''sentìscimo / sentìssimo''' che viâtri/voî/voiâtri '''sentìsci / sentìssi''' che liâtri/loiâtri/lô '''sentìssan / sentìsso''' | colspan="2" |che mi '''avesse / àise / æse sentîo''' che ti t''''avésci / àisci / æsci sentîo''' che lê o/a '''avesse / àise / æse sentîo''' che niâtri/noî/noiâtri '''avéscimo / àiscimo / æscimo'''<ref name=":5" group="n." /> '''sentîo''' che viâtri/voî/voiâtri '''avésci / àisci / æsci'''<ref name=":6" group="n." /> '''sentîo''' che liâtri/loiâtri/lô '''avéssan / àisan / æsan'''<ref name=":7" group="n." /> '''sentîo''' |- ! colspan="4" |Mòddo condiçionâle |- ! colspan="2" |prezénte ! colspan="2" |pasòu |- | colspan="2" |mi '''sentiéiva / sentiæ / sentiéivo''' ti ti '''sentiêsci''' lê o/a '''sentiéiva / sentiæ''' niâtri/noî/noiâtri '''sentiêscimo''' viâtri/voî/voiâtri '''sentiêsci''' liâtri/loiâtri/lô '''sentiéivan / sentiéscio / sentiéscian''' | colspan="2" |mi '''aviéiva / aviæ / aviéivo sentîo''' ti t''''aviêsci / aiésci / æsci sentîo''' lê o l''''aviéiva / aviæ / aiæ sentîo''' niâtri/noî/noiâtri '''aviêscimo / aiéscimo / æscimo sentîo''' viâtri/voî/voiâtri '''aviêsci / aiésci / æsci sentîo''' liâtri/loiâtri/lô '''aviéivan / aviéscio / aviéscian'''<ref name=":8" group="n." /> '''sentîo''' |- ! colspan="2" |Mòddo inperatîvo ! colspan="2" |Mòddo partiçìppio |- | colspan="2" rowspan="2" |'''sénti''' ti ch'o/a '''sénte''' lê '''sentimmo''' niâtri/noî/noiâtri '''sentî / vendæ''' viâtri/voî/voiâtri che '''séntan /sénten / sénto''' liâtri/loiâtri/lô !prezénte !pasòu |- |'''senténte''' |'''sentîo''' |- ! colspan="2" |Mòddo geróndio ! colspan="2" |Mòddo infinîo |- !prezénte !pasòu !prezénte !pasòu |- |'''senténdo''' |'''avéndo sentîo''' |'''sentî''' |'''avéi sentîo''' |} === Pasòu remöto === In òrìgine gh'êa ascì, comme in italian, o pasòu remòto, o quæ o l'é stæto abandonòu into parlâ into XIX sécolo<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/gramatica/morfologia/pasou_remoto.htm|tìtolo=O pasòu remöto|editô=Académia Ligùstica do Brénno|léngoa=LIJ|vìxita=2022-11-18}}</ref>. {| class="wikitable" ! !-â !-éi !-e !-î |- |mi | -éi | -ésse | -éi | -ii |- |ti | -àsci | -ésci | -ésci | -ìsci |- |lê | -ò | -é | -é | -ì |- |noiâtri | -àscimo | -éscimo | -éscimo | -ìscimo |- |voiâtri | -àsci | -ésci | -ésci | -ìsci |- |loiâtri | -ón | -én | -én | -ìn |} <!--- == Nùmeri == === Pe contâ === 1: un / un<br> 2: doe (f.), doi (m.)<br> 3: træ (f.), trei (m.)<br> 4: cuattro / quattro<br> 5: çinque<br> 6: sei<br> 7: sette<br> 8: eutto / oettu<br> 9: neuve / noeve<br> 10: dexe<br> :11: unze :12: duze :13: treze :14: catorze / quattorze :15: chinze :16: seze :17: dïsètte / dexesette :18: dixoettu / dixeutto :19: dexenoeve / dixineuve 20: vinti<br> 30: trenta<br> 40: cuaranta / quaranta<br> 50: çinquanta<br> 60: sciuscianta<br> 70: settanta<br> 80: ötànta<br> 90: nuvanta<br> 100: çentu<br> 1000: mille === Pe ordinâ === 1°: primma (f.) / primmo (m.) <br> 2°: segonda (f.) / segondo (m.)<br> 3°: terso/-a <br> 4°: cuarto/-a<br> 5°: quinto/ chinto<br> 6°: sesto<br> 7°: setten / settimu<br> 8°: euttao / oettavu<br> 9°: noeno <br> 10°: dexen / déximo<br> :11°: unzen / deximoprimmo :12°: dozzen / deximosegondo :13°: trezzen / deximoterso :14°: quattorzen / deximocuarto / deximoquarto :15°: chinzen / deximoquinto / deximochinto :16°: sezzen / deximosesto :17°: dïsetten / deximosetten / deximosettimu :18°: dïxêutten / deximoeuttao / deximoettavu :19°: dïxinêuven / deximonœno 20°: vintëiximo<br> 30°: trenteiximo<br> 40°: quaranteiximo<br> 50°: çinquanteiximo<br> 60°: sciuscianteiximo<br> 70°: settanteiximo<br> 80°: oettanteiximo<br> 90°: nuvanteiximo<br> 100°: çenteiximo<br> 1000°: milleiximo ---> == Nòtte == === Nòtte esplicatîve === <references group="n." responsive="" /> === Nòtte bibliografiche === <references /> == Vôxe corelæ == * [[Lengoa zeneize|Léngoa zenéize]] * [[Lengoa ligure|Léngoa ligure]] * [[Fonologîa lìgure|Fonologîa ligure]] == Colegaménti estèrni == * {{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/gramatica/index.htm|tìtolo=Gramàtica do Zenéize de Zêna|editô=Académia Ligùstica do Brénno|léngoa=LIJ|vìxita=2022-11-18}} * {{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/gramm/|tìtolo=Grammatica|outô=[[Fiorenzo Toso]]|editô=Conseggio ligure|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2022-11-18}} * {{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20190911010032/http://carlocosta.info/Grammatica_genovese.htm|tìtolo=Grammatica genovese|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2022-11-18}} [[Categorîa:Gramàtica lìgure]] [[Categorîa:Lengua zeneise]] hbcudqex1fys9lj5q7fjcivcv22aakk Template:Wikipedia parlâ 10 19092 246353 194071 2024-04-26T07:08:40Z N.Longo 12052 cleanup, + paràmetro "parlànte" wikitext text/x-wiki <includeonly><div id="section_SpokenWikipedia" class="noprint toccolours plainlinks" style="clear: right; margin: 0 0 1em 1em; font-size: 90%; width: 300px; text-align: left; float: right"> <div style="text-align: center">'''Sénti sta pàgina &middot; [[:File:{{{1}}}|(info)]]'''</div> [[File:{{{1}}}|center|File da registraçión]] {{#if:{{{parlànte|}}}|Parlànte: {{{parlànte|}}}}} <div style="float: left; margin-left: 5px">[[File:Sound-icon.svg|41px|link=]]</div> <div style="margin-left: 50px; margin-top: 2px; font-size: xx-small">Registraçión fæta co-a [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|oldid={{{2}}}}} versción do {{{3}}}].</div> <div style="text-align: center; clear: both">'''[[:Categoria:Vôxe parlæ|Âtre vôxe parlæ]]'''</div> {{#if:{{NAMESPACE}}||[[Categoria:Vôxe parlæ]]}}</div></includeonly><noinclude> {{Man}} [[Categorîa:Template vôxe parlæ]]</noinclude> h5v0gbwrps41anwa9duiu8cqkn725o9 246354 246353 2024-04-26T07:11:13Z N.Longo 12052 layout wikitext text/x-wiki <includeonly><div id="section_SpokenWikipedia" class="noprint toccolours plainlinks" style="clear: right; margin: 0 0 1em 1em; font-size: 90%; width: 300px; text-align: left; float: right"> <div style="text-align: center">'''Sénti sta pàgina &middot; [[:File:{{{1}}}|(info)]]'''</div> [[File:{{{1}}}|center|File da registraçión]] {{#if:{{{parlànte|}}}|Parlànte: {{{parlànte|}}}}} <div style="text-align: center; font-size: xx-small">Registraçión fæta co-a [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|oldid={{{2}}}}} versción do {{{3}}}].</div> <div style="text-align: center; clear: both">'''[[:Categoria:Vôxe parlæ|Âtre vôxe parlæ]]'''</div> {{#if:{{NAMESPACE}}||[[Categoria:Vôxe parlæ]]}}</div></includeonly><noinclude> {{Man}} [[Categorîa:Template vôxe parlæ]]</noinclude> 0xn9jjlg2pqhuloz4da45mn9mqug0e1 246356 246354 2024-04-26T07:19:25Z N.Longo 12052 layout wikitext text/x-wiki <includeonly><div id="section_SpokenWikipedia" class="noprint toccolours plainlinks" style="clear: right; margin: 0 0 1em 1em; font-size: 90%; width: 300px; text-align: left; float: right"> <div style="text-align: center">'''Sénti sta pàgina &middot; [[:File:{{{1}}}|(info)]]'''</div> [[File:{{{1}}}|center|File da registraçión]] {{#if:{{{parlànte|}}}|<div style="text-align: center; font-size: 90%">Parlànte: {{{parlànte|}}}</div>}} <div style="text-align: center; font-size: xx-small">Registraçión fæta co-a [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|oldid={{{2}}}}} versción do {{{3}}}].</div> <div style="text-align: center; clear: both">'''[[:Categoria:Vôxe parlæ|Âtre vôxe parlæ]]'''</div> {{#if:{{NAMESPACE}}||[[Categoria:Vôxe parlæ]]}}</div></includeonly><noinclude> {{Man}} [[Categorîa:Template vôxe parlæ]]</noinclude> ky0o7qohcgy1tke2cgqnzkdynct6z6t 246357 246356 2024-04-26T07:25:30Z N.Longo 12052 pe uniformitæ wikitext text/x-wiki <includeonly><div id="section_SpokenWikipedia" class="noprint toccolours plainlinks" style="clear: right; margin: 0 0 1em 1em; font-size: 90%; width: 300px; text-align: left; float: right"> <div style="text-align: center">'''Sénti sta pàgina &middot; [[:File:{{{1}}}|(info)]]'''</div> [[File:{{{1}}}|center|File da registraçión]] {{#if:{{{4|}}}|<div style="text-align: center; font-size: 90%">Parlànte: {{{4|}}}</div>}} <div style="text-align: center; font-size: xx-small">Registraçión fæta co-a [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|oldid={{{2}}}}} versción do {{{3}}}].</div> <div style="text-align: center; clear: both">'''[[:Categoria:Vôxe parlæ|Âtre vôxe parlæ]]'''</div> {{#if:{{NAMESPACE}}||[[Categoria:Vôxe parlæ]]}}</div></includeonly><noinclude> {{Man}} [[Categorîa:Template vôxe parlæ]]</noinclude> 821pztm7vfyc139bsoc4ahaory1vql1 246360 246357 2024-04-26T07:29:10Z N.Longo 12052 + td wikitext text/x-wiki <includeonly><div id="section_SpokenWikipedia" class="noprint toccolours plainlinks" style="clear: right; margin: 0 0 1em 1em; font-size: 90%; width: 300px; text-align: left; float: right"> <div style="text-align: center">'''Sénti sta pàgina &middot; [[:File:{{{1}}}|(info)]]'''</div> [[File:{{{1}}}|center|File da registraçión]] {{#if:{{{4|}}}|<div style="text-align: center; font-size: 90%">Parlànte: {{{4|}}}</div>}} <div style="text-align: center; font-size: xx-small">Registraçión fæta co-a [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|oldid={{{2}}}}} versción do {{{3}}}].</div> <div style="text-align: center; clear: both">'''[[:Categoria:Vôxe parlæ|Âtre vôxe parlæ]]'''</div> {{#if:{{NAMESPACE}}||[[Categoria:Vôxe parlæ]]}}</div></includeonly><noinclude> {{Man}} {{TemplateData}} [[Categorîa:Template vôxe parlæ]]</noinclude> lqy67ls3k17y495f07q9e3eorbi7ah4 Geiscia d'Sen Maltin (Ulmea) 0 29618 246350 242127 2024-04-26T05:42:55Z Arbenganese 12552 /* Dṛèntu */Foto wikitext text/x-wiki {{Ormeàsco|gṛafia=, s’cundu a gṛafia d’ Marco Michelis}} [[File:Ormea collegiata san martino.jpg|thumb|Geis̅c̅ịa paṛuchioa ‘d Sen Maltin]] La '''Geis̅c̅ịa paṛuchioa ‘d [[Ulmea|Ulmèa]]''' ṛèè dedicô a Sen Maltin Vašcu, patrun d’l paise. Ṛèè štô foccia ‘ntl [[1300]], cun ‘n’ štile semplice, ṛèè ‘n fundu al Bulgu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/parrocchiale-di-san-martino-3249-1-ca6db7fe052ca79843b90b94aea437c9|tìtolo=Cumüna d'Ulmèa:a geis̅c̅ịa paṛuchioa|vìxita=2022-03-01|léngoa=IT}}</ref> ==Štōṛia== Èl pṛimme teštimunionze dâ paruchioa i sun dû [[XIV secolo|Tr’s̅c̅èntu]], quon’ chè èl gèntè j’avèvo avü’ b-söggniu d’ in pōštu, cịü’ gṛōssu p’l tṛûvose, d’lungu dedicà a Sen Maltin. A parōchia, s’cundu a tṛâdiziun a sṛèva štô fundô ntl’ [[IV secolo|IV seculu]], da u tṛâvojiu di monaci Benedettî, chè fōsci da l'[[Ìsua Gainâa|isuṛa Gallinara]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.fungoceva.it/valli/ORMEAparr1.htm|tìtolo=Chiesa Parrochiale di San Martino|vìxita=2022-03-03|léngoa=IT}}</ref> A pṛimma geis̅c̅ịa, foccia ‘ntulnu a u [[XI secolo|XI seculu]], ṛ’eṛa ‘n’ štile rumanicu, cun l' autoa viṛà velsu est, è tontu cịü’ polva d’ qualla d’ au. D’ ṛašta chizì u n rešta cịü’ nènte dottu chè a geis̅c̅ịa növa ṛèè štô foccia a u sō pōštu, è ascì p’lché ‘ntl’ peṛiudu mediuevoa èl Bulgu u s’ è ašlalgà è u s’ è pià ascì u špaziu lunde chè pṛimma u j’ eṛa a geis̅c̅ịa. Almenu fin a u [[XII secolo|XII seculu]] a cumünità d’ Ulmèa ṛ’ eṛa ljiô aṛa dioces̅c̅i d’ Ašti, ch’ ṛ’ avèva ascì i diṛitti impeṛioa ‘nsl feudu d’ Ulmèa. ‘Ntl’ [[1325]], dōppu chè Ulmèa ṛ’ eṛa pasô sutta i Malchèḷs̅c̅i d’ Zévo a dioces̅c̅i d’ rifeṛimentu ṛ’ eṛa Olba.<ref name="Casalis">{{Çitta web|url=https://www.archiviocasalis.it/localized-install/biblio/ormea|tìtolo=Alchiviu Štoricu Casalis: Ulmea|vìxita=2022-03-03|léngoa=IT}}</ref> Palticuloa ṛ’ èè a štōṛia d’l campanin, nascịü’ cumme tûre d’ avvištamentu ntû [[X secolo|X seculu]], p’l cuntṛuloa a via velsu [[Ineja|Inejia]]. L’ ha ina štṛütüṛa masiccia, focciu n pṛea d’l pōštu. Da tûre d’ avvištamentu a campanin l’è pasà ‘n fase d’ ampliamentu dâ geis̅c̅ịa. ‘Ntl mentṛe ascì èl pultun d’ ‘ntṛodda al paise, ch’ u s’ pō’ vago ‘ncù a u dì d’ ʒöö, cun u sō’ olcu ugivoa goticu da ina polte, a tüttu seštu da l'otṛa, ch’ u s’ tṛöva sutta a tuṛe d’l campanin, l’ eṛa štà pultà dṛèntu a ṛa növa geis̅c̅ịa. A fṛobṛica dâ növa geis̅c̅ịa ṛ’ eṛa štô finia ‘ntl [[1450]], p’l pöö esso cunsacṛô cun a benediziun d’l Vešcu d’ Olba Andrea Novelli, ‘ntl [[1490]]. Pṛōppi ‘nt quall’ onnu j’ avèvo focciu üna d’l pṛimme mudifiche cun a cuštṛuziun d’l dû navoi lateṛoa, senza mudificoa a polte ‘n meʒʒu. A paltia dal [[1602]] l'amminištṛaziun dî patṛimonni dâ parōchia a ven doccia a Franzé Bossu, ch’ u fa paltia dî tṛavoji növi, finî sulu ntl [[1630]], onnu dâ pṛumuziun a culegiô. ‘N štù peṛiudu u s’ ‘ngṛandiššè a zona d’l’ abisde è i s’ fan èl caplatte ‘nsl navoi ‘nscî fionchi, cavèndu ina polte d’l culattu d’ Sen Mōṛu, p’l foa pōštu. ‘M’ zà dicciu a parōchia ṛ’ avèva u titulu d’ Culegiô è p’l zō’ ṛ’ eṛa guv’lnô da ‘n’ Pṛevustu, d’ solitu èl Paricu, ch’ u cumandova unʒe oci pṛèvo, pöö caṛoi a öccịu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.valtanarolife.com/pages/parrocchia-di-san-martino-vescovo|tìtolo=Vol Tonno Life, a Paruchioa d'Sen Maltin (Ulmea)|vìxita=2022-03-01|léngoa=IT}}</ref> S’cundu ‘lō ch’ l’ è ripultà ‘ntl’ 1753, tṛa èl 1647 è èl 1657, ‘ntâ cumüna d’l [[Ulmea|Ulmèa]] u j’ eṛa 22 paruchi, ch’ i vivèvo aš’quos̅c̅i tücci ‘ntl fṛâziui, ma ch’ j’eṛo sutta èl cuntṛōllu aminištṛativu dâ parōchia ulmiošca.<ref>{{Çitta web|url=http://www.fungoceva.it/valli/ORMEAterr.htm|tìtolo=Ulmea, l'teritori (da ra relaziun sciū a Pruvincia d'Munduì)|vìxita=2022-03-01|léngoa=IT}}</ref> A parōchia ṛ’èè passô daṛa dioceši d’Olba a qualla d’ Munduì (‘n via üfizioa sulu dal [[1817]]). D’lungu ‘ntl [[XIX secolo|XIX seculu]] i veno šlungoi èl navoi, è p’l lō’ a ven foccia ina növa faciô è p’l zō’ èl campanin u ven ‘nglubà ‘n tütta a štṛutüṛa. Fin al [[1843]] a s-pultüṛa dî mōlti (pṛèvo ō p’lsune d’l Cunfṛatèlnite) a vigniva foccia ‘ntâ cripta dâ geis̅c̅ịa, sutta èl pavimentu, ō ducca ‘n tl vejiu s-miteṛi sutta alea d’ dṛé a geis̅c̅ịa, fin al [[1748]]. Da quall’ onnu ‘n pöö u s sṛèva duvṛà u s-miteṛi dâ Cumüna in Bulgonza.<ref name=Guidda2>{{Çitta lìbbro|outô=Elia Michelis| tìtolo=Guida di Ormea e dintorni| ànno=1956|editô=Istituto Grafico Bertello| çitæ=Bulgu Sen Dalmōzu (Cuni)|pp=83-84|léngoa=LIJ,IT|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/download/guida-di-ormea-e-dintorni-7537-10-800-4486d86024bc01826a322a27e275b644}}</ref> Sutt’ i pōltji aṛa lèlca dâ geis̅c̅ịa u j’ è ina r-cuštṛuziun dâ Gṛōtta d’ Lourdes, costruita foccia ntl [[1910]] duvṛèndu d’l štalatiti è d’l štalagmiti (cun auturizaziun) daṛa Gṛōtta del Gṛai, suvo a fṛâziun d’ l’ Eca, ai cunfî cun a cumüna ‘d [[Garesce|Garešše]].<ref name="Guidda"/> ==Štṛûtüṛa== ===Dṛèntu=== [[File:Gêxa de San Martin (Urméa)-Vista da navâ sentrâle 01.jpg|thumb|A navô d'mezzu]] A geis̅c̅ịa ṛô tṛèè navoi, divise ‘n mōddu sulenne da dû fiṛe ‘di 4 rubüšti piloštṛi. I sun növe j’ autoa ‘nsî fionchi, calcün ‘n molmu d’ valua, ch’ i sun dedicoi (da ṛa lèlca, ‘nṛtèndu) a S. Eligio, S. Antoni, S. Cecilia, è aṛa Madōnna dû Rusoṛi. [[File:Gêxa de San Martin (Urméa)-Atâ da Madònna du Bon Cunseiu.jpg|thumb|Autoa da Madōnna d'l Bun Cunsaju]] Da ṛa dṛiccịa î sun quai di S. Giûs̅c̅èppu (lun’ ch’ î sun èl reliquie d’ Sen Fauštin, r-galoi al Malchèsè Ferrero d’ Ulmèa dal Poppa Benedettu XIV) è di Sen Coṛlu. Venta giuntoji ascì l’autoa dû Suffragio, ch’ l’ è suvṛaštà da ‘n quoddṛu d’ Guglielmo Caccia, dicciu Moncalvo, ch’ u fa vago a Cṛûcifisciun. [[File:Gêxa de San Martin (Urméa)-Atâ laterâle dedicàu a San Carlu.jpg|thumb|Autoa d'Sen Coṛlu]] ‘Ntâ culegiô î sun divèlsci quoddṛi: ina quinʒèna i sun d’l pitua ulmiošcu [[Geniu Alduin]], ch’ l’avèva ascì decuṛà tütta a vōta dâ geis̅c̅ịa, cun d’l štèṛè ‘ndûṛoi ‘ns’ šfundu blö. (R’chivèlte ‘ntl [[1970]] cun ‘ntonacu gioncu).<ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2013/02/14/eugenio-arduino-pittore-di-ormea-un-indimenticabile-artista-dimenticato/|tìtolo=Geniu Alduin, u travōju d'l'pitûa ulmioš-cu|vìxita=2021-12-03|léngoa=IT}}</ref> L'autoa magiua, pṛimma dâ duminaziun fṛanzèsè, l’ eṛa d’ pṛûpṛietà dâ Geis̅c̅ịa dî Duminicoi d’ [[Garesce|Garešše]], pöö v-ndü’ da ‘n pṛivà, aṛa parōchia ntl’ [[1808]]. ‘Nsâ pan’štṛô d’ fundu u j’è in afṛašcu datà [[11 novénbre|11 nuvembo]] [[1316]], suvo èl funte bates̅c̅imoa, ch’ u pṛésènta èl Vašcu Sen Maltin è èl Crištu Pantucṛatua. Suvo l'autoa magiua, ‘nsâ vōta dû triburiu, u j’è quottṛu dipinti, dedicoi ai quottṛu evangelišti.<ref name="Guidda">{{Çitta lìbbro|outô=M. Pelazza, G. Mao, F. Merlino, D. Bassi, E. Michelis, S. Odasso, G. Casalis e G. Barrelli|tìtolo=Guida di Ormea|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/download/guida-di-ormea-7538-10-800-92db69b3378eea0bba9f473ffb68a9af|ànno=1986|editô=Le campane di San Martino|çitæ=Ulmèa|léngoa=IT|p=13-14}}</ref> ====Olganu dâ geịs̅c̅ịa d’ Sen Maltin==== L'olganu dâ culegiô l’ha in gṛōssu valua: l’ è štà foccị daṛa ditta Fṛanzè Vittino d’ Centallo ‘ntl’ [[1898]]. U l’avèva culaudà l’ulganišta dâ Regia Cappella d’ [[Turin|Tiṛin]], P. Bersano. L'olganu, d’ tipu italian, l’ha ‘n tüttu vintesette regištṛi reoa, tṛaʒʒè fundamentoa è quatolʒè d’ mutaziun, ch’ i pelmatto d’ cumbinoa i divelši sui. L'eštensciun dâ taštieṛa ṛ’ê d’ 61 nōtte, a pedalieṛa ‘nvece ŗ’ô vintesette nōtte. ‘Ntl’ [[1970]] l'olganu l’è štà reštauṛà, gŗazie a l'aiüttu d’l' ulganau tiṛinese Boltulu Pansera.<ref name="Olganu">{{Çitta lìbbro|outô=M. Pelazza, G. Mao, F. Merlino, D. Bassi, E. Michelis, S. Odasso, G. Casalis e G. Barrelli|tìtolo=Guida di Ormea|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/download/guida-di-ormea-7538-10-800-92db69b3378eea0bba9f473ffb68a9af|ànno=1986|editô=Le campane di San Martino|çitæ=Ulmèa|léngoa=IT|p=14-15}}</ref> ===Föra=== Da föṛa, a geis̅c̅ịa ‘me ṛa vugomma au, a smajia derivoa da mudifiche ciü’ dapè a nioci. U j’ è, ‘ntâ facciadda, tṛai pultui d’ ‘ngṛessu, ch’ j’han d’ fioncu d’l finte cuṛonne d’ cuṛua gṛis̅c̅ịu (‘n tüttu quottṛu). Pö u j’è oci ses̅c̅e pilaštṛî cioa, ciü’ polvi ch’ j’han üna decuṛaziun a olcu. Suvo èl pultun centṛoa u j’ è in otṛu afṛašcu d’ Geniu Alduin, lun’ ch’u s’ vaghè Sen Maltin a cavoa ch’ u r-golla u sō mantea a ‘n povo ‘nzugnịà. ‘Nsû šfundu u j’è ‘n caštea, ō in fōlte.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/HistoricOrArtisticProperty/0100127145|tìtolo=Sen Maltin ch’ u dà u sō mantea al povo|léngoa=IT|vìxita=2021-11-11}}</ref> Èl culnis̅c̅i a olcu ‘nsl dû ‘ntṛodde ‘nsî fionchi j’ han dû auvèltüṛe cun i vaiṛi, ch’ j’han èl cuntulnu ‘ndûṛà. A faciodda ṛô ‘n timpanu, ch’ u po̅ggia ‘ns’ in alchitṛove špaltì ‘n dû fošše; a cịü’ ota ṛèè decuṛô. ‘N meʒʒu a u timpanu u j’ è in otṛu afṛašcu d’ Geniu Alduin: “U Trîunfu dâ Cuminiun, lun’ch’ u s’ vaghe ina seṛie d’ ongio a u rundu aṛa Cṛus̅c̅e (cun funziun d’ uštensoṛi).<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/HistoricOrArtisticProperty/0100127144|tìtolo=Triunfu dâ Cumüniun|léngoa=IT|vìxita=2021-11-11}}</ref> == Nòtte == <references/> == Oci pṛugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Gêxe do Piemónte]] 9m469vqgjs0okh4t5o6hkdfno1z0wt9 Template:Wikipedia parlâ/man 10 29640 246359 227721 2024-04-26T07:28:06Z N.Longo 12052 rev, + wikitext text/x-wiki Sto template chi o sèrve a inclùdde inta vôxe 'n quàddro de dónde sentî l'òudio co-a registraçión da letûa de quélla pàgina. Pe de ciù, sto template chi o l'azónze in mòddo ötomàtico a categorîa [[:Categorîa:Vôxe parlæ|Vôxe parlæ]]. == Ûzo == Prìmma de tùtto l'é necesâio registrâ l'òudio co-a letûa da pàgina; quànde s'azonziâ o template a scintàsci da dêuviâ a l'é quélla indicâ chi de sótta: '''<nowiki>{{Wikipedia parlâ|Nómme do file.ogg|id da versción de pàgina registrâ|dæta da versción de pàgina registrâ|nómme do parlànte, pàize/çitæ do parlâ}}</nowiki>''' == Ezénpi d'ûzo == Védde, prezénpio, e pàgine inta categorîa: [[:Categorîa:Vôxe parlæ|Vôxe parlæ]] <noinclude>[[Categorîa:Manoâli di template]]</noinclude> lwc4q3axo33vo60rrxd6xaj41dlcow0 Consulta Ligure 0 31074 246355 246189 2024-04-26T07:18:24Z N.Longo 12052 test par wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} [[Immaggine:STEMMA DA CONSULTA LIGURE.png|miniatura|204x204px|O stémma ofiçiâ da Consulta Ligure]] {{Wikipedia parlâ|Consulta Ligure.ogg|246355|2024-04-26|parlànte=Giorgio Oddone, Zêna}} A '''Consulta Ligure''' (ofiçialménte ''Consulta Ligure delle associazioni per la cultura, le arti, le tradizioni e la difesa dell'ambiente'') a l'é 'n'[[asociaçión]] [[Liguria|lìgure]], fondâ do [[1973]], ch'a métte insémme 'na sciuscianténn-a d'òrganizaçioìn in gîo pi-â [[Liguria|Ligùria]], tùtte ligæ da-o fìn d'avardâ a [[Lengoa ligure|seu léngoa]] e-e seu tradiçioìn. == Stöia == [[Immaggine:Torre del Brandale, pannello Consulta.jpg|upright=1.5|miniatura|Tàrga co-o mòtto da Consulta Ligure conservâ inta sêde de ''A Campanassa'', a [[Sann-a|Sànn-a]].|sinistra]] {{Çitaçión|Se semmo incontræ, se semmo capii, fræ emmu, e n'on saveimmo|Mòtto da Consulta Ligure}} A stöia da Consulta Ligure a coménsa a-i 22 de novénbre do [[1972]], quànde gh'é stæto 'n incóntro fra ménbri de l'asociaçión ''A Compagna'', de [[Zena|Zêna]], con quélli de ''A Campanassa'', de [[Sann-a|Sànn-a]], fæto ch'o l'à fisòu e bâze de 'na fratelànsa che inte quàrche méize a l'à portòu a-a creaçión do nêuvo sodalìçio<ref name=":1" />. S'é coscì arivòu a l'àtto de fondaçión da Consulta, firmòu a-i 24 de novénbre do 1973 a Zêna. O prìmmo prescidénte o l'é stæto o Luigi De Martini e, a l'inprinçìpio, o sodalìçio o se conponéiva de sétte asociaçioìn: ''A Campanassa'', ''[[A Compagna]]'', o ''Campanin Russu'', a ''[[Cumpagnia d'i Ventemigliusi]]'', a ''Famija Sanremasca'', a ''Vecchia Alassio'' e a ''Vecchia Laigueglia''<ref>{{Çitta web|url=https://www.consultaligure.org/chi-siamo/|tìtolo=Consulta Ligure - Chi Siamo|léngoa=IT|vìxita=2024-04-13}}</ref>. Intànto chò-u nùmero di asociæ o l'à comensòu a crésce, l'é stæto inandiòu e prìmme iniçiatîve da Consulta, cómme o convégno de Sanrémmo do [[1976]], dónde l'é partîo o progètto do grànde ''[[Vocabolario delle parlate liguri]]'', pubricòu tra o [[1985]] e o [[1997]]<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.cadepuio.it/cose.html|tìtolo=La Consulta Ligure|léngoa=IT|vìxita=2024-04-13}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|outô2=[[Fiorenzo Toso]]|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|pp=173-174|volùmme=IV}}</ref>. Do [[2023]], s'é tegnûo a-o [[Tiâtro Eleonöra Duse (Zêna)|tiâtro Eleonöra Duse de Zêna]] a fèsta pe-i çinquant'ànni de l'asociaçión, co-a parteçipaçión de cantànti, atoî e âtri personàggi do móndo colturâle e lengoìstico lìgure<ref>{{Çitta web|url=https://smart.comune.genova.it/comunicati-stampa-articoli/50-anni-dalla-fondazione-della-consulta-ligure-al-teatro-duse-lo|tìtolo=50 anni dalla fondazione della Consulta Ligure: al teatro Duse lo spettacolo "Senza Mugugni", un grande evento di cultura, musica e intrattenimento|outô=Manuela D'Angelo|editô=Comùn de Zêna|dæta=2024-04-13|léngoa=IT|vìxita=2024-02-26}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.ansa.it/liguria/notizie/2023/12/13/consulta-ligure-compie-50-anni-e-va-a-teatro-senza-mugugni_60d3a13b-82fb-499f-b69d-356cdfe6d6a9.html|tìtolo=Consulta Ligure compie 50 anni, e va a teatro 'Senza Mugugni'|dæta=2023-12-13|léngoa=IT|vìxita=2024-04-13}}</ref>. === Lìsta di prescidénti === {| class="wikitable" !N° !Prescidénte !Coménso da càrega !Fìn da càrega |- | style="text-align:center;" |1 |Luigi De Martini | style="text-align:center;" |1973 | style="text-align:center;" |1975 |- | style="text-align:center;" |2 |Luigi Maiga | style="text-align:center;" |1975 | style="text-align:center;" |1977 |- | style="text-align:center;" |3 |Franco Gallea | style="text-align:center;" |1977 | style="text-align:center;" |1983 |- | style="text-align:center;" |4 |Enrico Carbone | style="text-align:center;" |1983 | style="text-align:center;" |1993 |- | style="text-align:center;" |5 |Rocco Peluffo | style="text-align:center;" |1993 | style="text-align:center;" |1997 |- | style="text-align:center;" |6 |Giovanni Carossini | style="text-align:center;" |1997 | style="text-align:center;" |2003 |- | style="text-align:center;" |7 |Franco Salvadori | style="text-align:center;" |2003 | style="text-align:center;" |2005 |- | style="text-align:center;" |8 |Elmo Bazzano | style="text-align:center;" |2006 | style="text-align:center;" |09/2013 |- | style="text-align:center;" | - |Franco Bampi<ref name=":0" group="n.">Vîce-prescidénte vicâio regénte</ref> | style="text-align:center;" |09/2013 | style="text-align:center;" |14/06/2014 |- | style="text-align:center;" |9 |Franco Salvadori | style="text-align:center;" |15/06/2014 | style="text-align:center;" |30/01/2018 |- | style="text-align:center;" | - |Caterina Maggi<ref name=":0" group="n." /> | style="text-align:center;" |01/02/2018 | style="text-align:center;" |17/11/2018 |- | style="text-align:center;" |10 |Giovanni Battista Robba | style="text-align:center;" |18/11/2018 | style="text-align:center;" |12/05/2023 |- | style="text-align:center;" |11 |Giorgio Oddone | style="text-align:center;" |13/05/2023 | style="text-align:center;" |''in càrega'' |} == Ativitæ == A Consulta Ligure a gh'à cómme fìn quéllo d'avardâ e "pàtrie memöie" ligùsteghe inti cànpi da coltûa, da stöia, da letiatûa, de l'àrte, de tradiçioìn e, in mòddo particolâ, da seu léngoa, co-a diféiza de tùtti i seu parlæ. Pe de ciù, a l'inàndia e a l'intervégne inte de ativitæ ch'amîan d'avardâ o paizàggio lìgure e a seu identitæ anbientâle<ref name=":0" />. P'andâ aprêuvo a-i seu òbietîvi, a Consulta a l'à inandiòu di incóntri co-e outoritæ e co-e schêue, de manifestaçioìn e di convégni; gh'é stæto ànche a publicaçión d'êuvie in scê matêie mensonæ de d'âto cómme, prezénpio, o ''[[Vocabolario delle parlate liguri]]'' e o ''Dizionario biografico dei liguri''. Pe mêzo de patrocìnni, a Consulta a l'arénba manifestaçioìn de tiâtro, de mùxica e de âtro génere ascì, de lóngo ligæ a-i seu òbietîvi<ref name=":0" />. == Òrganizaçión == === Strutûa === L'òrganizaçión da Consulta Ligure a l'é spartîa in sce ciù òrgani sociâli che, in particolâ, són o Conséggio, o Prescidénte, o Sovrinténdente Colturâle, a Zónta, o Colêgio di Revizoî e o Colêgio di Probivîri. O Conséggio o l'é l'òrgano ch'o delìbera in scî progràmmi de l'asociaçión e ch'o nòmina e âtre càreghe, o l'é formòu da 'n ménbro pe ògni asociaçión da Consulta. O Prescidénte o gh'à de fonçioìn de raprezentànsa e o l'arèsta in càrega pe quatr'ànni, co-a poscibilitæ d'êse elezûo 'n'âtra vòtta; méntre a Zónta a se cûa da mìssa in êuvia de deliberaçioìn do Conséggio. In sciâ fìn, i doî Colêgi són i òrgani responsàbili, rispetivaménte, da revixón di cónti e de questioìn legâli<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.consultaligure.org/statuto/|tìtolo=Consulta Ligure - Statuto|léngoa=IT|vìxita=2024-04-13}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.consultaligure.org/regolamento/|tìtolo=Consulta Ligure - Regolamento|léngoa=IT|vìxita=2024-04-13}}</ref>. === Ménbri === A-o [[2024]], a Consulta Ligure a l'inclùdde inta seu ræ 60 asociaçioìn, pe tòsto 50.000 sòcci in tùtto. In particolâ, spartîo pe provìnsa, gh'é<ref>{{Çitta web|url=https://www.consultaligure.org/elenco-soci/|tìtolo=Consulta Ligure - Elenco Soci|léngoa=IT|vìxita=2024-04-13}}</ref>: {{Colonne}} ;Inpéia * ''[[Cumpagnia d'i Ventemigliusi]]'', de [[Ventemiglia|Vintimìggia]] * ''Amici dei Giardini Botanici Hanbury'', da [[Murtura|Mórtora]] ([[Ventemiglia|Vintimìggia]]) * ''Associazione Culturale A Cria'', de [[Valebòna|Valebónn-a]] * ''Famija Sanremasca'', de [[Sanremu|Sanrémmo]] * ''Compagnia Stabile Città di Sanremo'', de [[Sanremu|Sanrémmo]] * ''Circolo Ligustico Arte e Ambiente'', de [[Sanremu|Sanrémmo]] * ''[[A Vaštéra]]'', da [[Tera brigašca|Tæra Brigàsca]] * ''Cumpagnia Armasca'', de l'[[Arma (Taggia)|Àrma]] ([[Tàgia (cumüna)|Tàggia]]) * ''Centro Culturale Tabiese'', de [[Tàgia (cumüna)|Tàggia]] * ''Amici di Bellissimi'', de [[Beliscimi|Belìscimi]] ([[O Dosseo|O Doçêo]]) * ''Cumpagnia de l'Urivu'', de [[Imperia|Inpêia]] * ''Le Muse'', de [[Imperia|Inpêia]] * ''Communitas Diani'', de [[A Maina de Dian|Diàn]] * ''Circolo Culturale Cà de Pujö'', de [[Pujö|Poieu]] ([[San Bertumê (cumüna)|Sàn Bertomê]]) * ''Cumpagnia du Servu'', d[[Sêrvu|o Çèrvo]] ;Sànn-a * ''Vecchia Laigueglia'', de [[L'Aigheuja|Laigoéggia]] * ''Associazione Vecchia Alassio'', de [[Arasce|Aràsce]] * ''Veggia Arbenga'', de [[Arbenga|Arbénga]] * ''Associazione Amici di Peagna'', de [[A Peagna|Peàgna]] ([[U Sejô|O Çeiâ]]) * ''Forum Culturale Borghetto Santo Spirito'', d[[U Burghettu (Santu Spiritu)|o Borghétto]] * ''Associazione Vecchia Loano'', de [[Löa|Lêua]] * ''Centro Culturale Jus Tenes'', de [[Giustexine|Giusténixe]] * ''Centro Storico Culturale San Pietro'', de [[Borṡi|Bórxi]] ([[Borṡi e Veressi|Bòrxi e Verézzi]]) * ''Centro Storico del Finale'', d[[Finô|o Finâ]] * ''Civitas Nauli'', de [[Nöi]] * ''Circolo Socio Culturale "Pontorno"'', de [[Spoturnu|Spotórno]] * ''L'Îzua'', de [[Berzezzi|Berzézzi]] * ''A Campanassa'', de [[Sann-a|Sànn-a]] * ''Associazione Culturale "R. Aiolfi"'', de [[Sann-a|Sànn-a]] * ''Compagnia di Prosa La Torretta'', de [[Sann-a|Sànn-a]] * ''Centro Culturale Celle'', de [[Çelle|Çélle]] * ''U Campanin Russu'', de [[Väze|Vâze]] {{Colonne spezza}} * ''Associazione Internazionale Caterinati - Gruppo di Varazze'', de [[Väze|Vâze]] * ''Gruppo Teatrale Don Bosco'', de [[Väze|Vâze]] * ''Riofreddo Insieme'', de [[Refreggiu|Refréido]] ([[Moriaodo|Meriâdo]]) * ''Fondazione Nilde Bormioli'', de [[Còiri|Càiri]] * ''Associazione "Antichi Liguri e Colombo nato a Savona"'', de [[Cengë|Çéngio]] ;Zêna * ''Torre dei Saraceni'', de [[Rensén]] * ''[[A Compagna]]'', de [[Zena|Zêna]] * ''Amici della Biblioteca Franzoniana'', de [[Zena|Zêna]] * ''Associazione Amici del Teatro Rina e Gilberto Govi'', de [[Zena|Zêna]] * ''Associazione Liguri nel Mondo'', de [[Zena|Zêna]] * ''Associazione Repubblica di Genova'', de [[Zena|Zêna]] * ''Circolo Mario Cappello'', de [[Zenâ|Zêna]] * ''Arciconfraternita del Chinotto'', de [[Sestri Ponente|Séstri Ponénte]] ([[Zena|Zêna]]) * ''Avanti Tutta Compagnia Stabile Teatro R. & G. Govi'', de [[Bösanæo]] ([[Zena|Zêna]]) * ''Nuova Compagnia dell'Allegria'', de [[Rîeu]] ([[Zenâ|Zêna]]) * ''Compagnia Teatrale San Fruttuoso'', de [[San Frutôzo|Sàn Frotôzo]] ([[Zena|Zêna]]) * ''Compagnia TeatralNervi'', de [[Nervi|Nèrvi]] ([[Zena|Zêna]]) * ''[[L'ardiciocca]]'', de [[Recco|Récco]] * ''Museo Marinaro "Gio Bono Ferrari"'', de [[Camoggi|Camóggi]] * ''Caroggio Drito'', de [[Rapallo|Rapàllo]] * ''O Castello'', de [[Ciävai|Ciâvai]] * ''Società Economica di Chiavari'', de [[Ciävai|Ciâvai]] * ''Centro di Cultura La Torre'', de [[Leivi|Léivi]] * ''O Leûdo'', de [[Sestri Levante|Séstri Levànte]] * ''I Villezzanti'', de [[Dägna|Dâgna]] * ''Amici di Pentema'', [[Pentema|Péntema]] ([[Toriggia|Torìggia]]) ;Spézza * ''Società Marittima di Mutuo Soccorso 1852'', de [[Lerze|Lèrze]] ;Fêua da Ligùria * ''Ràixe'', progètto da ''Cooperativa Millepiedi'' de [[Sant'Antîoco]] {{Colonne fine}} == Nòtte == ;Nòtte a-o tèsto <references group="n." /> ;Nòtte bibliogràfiche <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} == Ligàmmi de fêua == * {{Çitta web|url=https://www.consultaligure.org/|tìtolo=Scîto ofiçiâ|léngoa=IT|vìxita=2024-04-13}} * {{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=iwLgdgy9s5k|tìtolo=Mesàggio do prof. Franco Gallea pe-i 50 ànni da Consulta|léngoa=IT|vìxita=2024-04-13}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Òrganizaçioìn da Ligùria]] 1one32vg3wbxs155pmtf87orenu1if0 246358 246355 2024-04-26T07:26:22Z N.Longo 12052 nómme paràmetro wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} [[Immaggine:STEMMA DA CONSULTA LIGURE.png|miniatura|204x204px|O stémma ofiçiâ da Consulta Ligure]] {{Wikipedia parlâ|Consulta Ligure.ogg|246358|2024-04-26|Giorgio Oddone, Zêna}} A '''Consulta Ligure''' (ofiçialménte ''Consulta Ligure delle associazioni per la cultura, le arti, le tradizioni e la difesa dell'ambiente'') a l'é 'n'[[asociaçión]] [[Liguria|lìgure]], fondâ do [[1973]], ch'a métte insémme 'na sciuscianténn-a d'òrganizaçioìn in gîo pi-â [[Liguria|Ligùria]], tùtte ligæ da-o fìn d'avardâ a [[Lengoa ligure|seu léngoa]] e-e seu tradiçioìn. == Stöia == [[Immaggine:Torre del Brandale, pannello Consulta.jpg|upright=1.5|miniatura|Tàrga co-o mòtto da Consulta Ligure conservâ inta sêde de ''A Campanassa'', a [[Sann-a|Sànn-a]].|sinistra]] {{Çitaçión|Se semmo incontræ, se semmo capii, fræ emmu, e n'on saveimmo|Mòtto da Consulta Ligure}} A stöia da Consulta Ligure a coménsa a-i 22 de novénbre do [[1972]], quànde gh'é stæto 'n incóntro fra ménbri de l'asociaçión ''A Compagna'', de [[Zena|Zêna]], con quélli de ''A Campanassa'', de [[Sann-a|Sànn-a]], fæto ch'o l'à fisòu e bâze de 'na fratelànsa che inte quàrche méize a l'à portòu a-a creaçión do nêuvo sodalìçio<ref name=":1" />. S'é coscì arivòu a l'àtto de fondaçión da Consulta, firmòu a-i 24 de novénbre do 1973 a Zêna. O prìmmo prescidénte o l'é stæto o Luigi De Martini e, a l'inprinçìpio, o sodalìçio o se conponéiva de sétte asociaçioìn: ''A Campanassa'', ''[[A Compagna]]'', o ''Campanin Russu'', a ''[[Cumpagnia d'i Ventemigliusi]]'', a ''Famija Sanremasca'', a ''Vecchia Alassio'' e a ''Vecchia Laigueglia''<ref>{{Çitta web|url=https://www.consultaligure.org/chi-siamo/|tìtolo=Consulta Ligure - Chi Siamo|léngoa=IT|vìxita=2024-04-13}}</ref>. Intànto chò-u nùmero di asociæ o l'à comensòu a crésce, l'é stæto inandiòu e prìmme iniçiatîve da Consulta, cómme o convégno de Sanrémmo do [[1976]], dónde l'é partîo o progètto do grànde ''[[Vocabolario delle parlate liguri]]'', pubricòu tra o [[1985]] e o [[1997]]<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.cadepuio.it/cose.html|tìtolo=La Consulta Ligure|léngoa=IT|vìxita=2024-04-13}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|outô2=[[Fiorenzo Toso]]|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|pp=173-174|volùmme=IV}}</ref>. Do [[2023]], s'é tegnûo a-o [[Tiâtro Eleonöra Duse (Zêna)|tiâtro Eleonöra Duse de Zêna]] a fèsta pe-i çinquant'ànni de l'asociaçión, co-a parteçipaçión de cantànti, atoî e âtri personàggi do móndo colturâle e lengoìstico lìgure<ref>{{Çitta web|url=https://smart.comune.genova.it/comunicati-stampa-articoli/50-anni-dalla-fondazione-della-consulta-ligure-al-teatro-duse-lo|tìtolo=50 anni dalla fondazione della Consulta Ligure: al teatro Duse lo spettacolo "Senza Mugugni", un grande evento di cultura, musica e intrattenimento|outô=Manuela D'Angelo|editô=Comùn de Zêna|dæta=2024-04-13|léngoa=IT|vìxita=2024-02-26}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.ansa.it/liguria/notizie/2023/12/13/consulta-ligure-compie-50-anni-e-va-a-teatro-senza-mugugni_60d3a13b-82fb-499f-b69d-356cdfe6d6a9.html|tìtolo=Consulta Ligure compie 50 anni, e va a teatro 'Senza Mugugni'|dæta=2023-12-13|léngoa=IT|vìxita=2024-04-13}}</ref>. === Lìsta di prescidénti === {| class="wikitable" !N° !Prescidénte !Coménso da càrega !Fìn da càrega |- | style="text-align:center;" |1 |Luigi De Martini | style="text-align:center;" |1973 | style="text-align:center;" |1975 |- | style="text-align:center;" |2 |Luigi Maiga | style="text-align:center;" |1975 | style="text-align:center;" |1977 |- | style="text-align:center;" |3 |Franco Gallea | style="text-align:center;" |1977 | style="text-align:center;" |1983 |- | style="text-align:center;" |4 |Enrico Carbone | style="text-align:center;" |1983 | style="text-align:center;" |1993 |- | style="text-align:center;" |5 |Rocco Peluffo | style="text-align:center;" |1993 | style="text-align:center;" |1997 |- | style="text-align:center;" |6 |Giovanni Carossini | style="text-align:center;" |1997 | style="text-align:center;" |2003 |- | style="text-align:center;" |7 |Franco Salvadori | style="text-align:center;" |2003 | style="text-align:center;" |2005 |- | style="text-align:center;" |8 |Elmo Bazzano | style="text-align:center;" |2006 | style="text-align:center;" |09/2013 |- | style="text-align:center;" | - |Franco Bampi<ref name=":0" group="n.">Vîce-prescidénte vicâio regénte</ref> | style="text-align:center;" |09/2013 | style="text-align:center;" |14/06/2014 |- | style="text-align:center;" |9 |Franco Salvadori | style="text-align:center;" |15/06/2014 | style="text-align:center;" |30/01/2018 |- | style="text-align:center;" | - |Caterina Maggi<ref name=":0" group="n." /> | style="text-align:center;" |01/02/2018 | style="text-align:center;" |17/11/2018 |- | style="text-align:center;" |10 |Giovanni Battista Robba | style="text-align:center;" |18/11/2018 | style="text-align:center;" |12/05/2023 |- | style="text-align:center;" |11 |Giorgio Oddone | style="text-align:center;" |13/05/2023 | style="text-align:center;" |''in càrega'' |} == Ativitæ == A Consulta Ligure a gh'à cómme fìn quéllo d'avardâ e "pàtrie memöie" ligùsteghe inti cànpi da coltûa, da stöia, da letiatûa, de l'àrte, de tradiçioìn e, in mòddo particolâ, da seu léngoa, co-a diféiza de tùtti i seu parlæ. Pe de ciù, a l'inàndia e a l'intervégne inte de ativitæ ch'amîan d'avardâ o paizàggio lìgure e a seu identitæ anbientâle<ref name=":0" />. P'andâ aprêuvo a-i seu òbietîvi, a Consulta a l'à inandiòu di incóntri co-e outoritæ e co-e schêue, de manifestaçioìn e di convégni; gh'é stæto ànche a publicaçión d'êuvie in scê matêie mensonæ de d'âto cómme, prezénpio, o ''[[Vocabolario delle parlate liguri]]'' e o ''Dizionario biografico dei liguri''. Pe mêzo de patrocìnni, a Consulta a l'arénba manifestaçioìn de tiâtro, de mùxica e de âtro génere ascì, de lóngo ligæ a-i seu òbietîvi<ref name=":0" />. == Òrganizaçión == === Strutûa === L'òrganizaçión da Consulta Ligure a l'é spartîa in sce ciù òrgani sociâli che, in particolâ, són o Conséggio, o Prescidénte, o Sovrinténdente Colturâle, a Zónta, o Colêgio di Revizoî e o Colêgio di Probivîri. O Conséggio o l'é l'òrgano ch'o delìbera in scî progràmmi de l'asociaçión e ch'o nòmina e âtre càreghe, o l'é formòu da 'n ménbro pe ògni asociaçión da Consulta. O Prescidénte o gh'à de fonçioìn de raprezentànsa e o l'arèsta in càrega pe quatr'ànni, co-a poscibilitæ d'êse elezûo 'n'âtra vòtta; méntre a Zónta a se cûa da mìssa in êuvia de deliberaçioìn do Conséggio. In sciâ fìn, i doî Colêgi són i òrgani responsàbili, rispetivaménte, da revixón di cónti e de questioìn legâli<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.consultaligure.org/statuto/|tìtolo=Consulta Ligure - Statuto|léngoa=IT|vìxita=2024-04-13}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.consultaligure.org/regolamento/|tìtolo=Consulta Ligure - Regolamento|léngoa=IT|vìxita=2024-04-13}}</ref>. === Ménbri === A-o [[2024]], a Consulta Ligure a l'inclùdde inta seu ræ 60 asociaçioìn, pe tòsto 50.000 sòcci in tùtto. In particolâ, spartîo pe provìnsa, gh'é<ref>{{Çitta web|url=https://www.consultaligure.org/elenco-soci/|tìtolo=Consulta Ligure - Elenco Soci|léngoa=IT|vìxita=2024-04-13}}</ref>: {{Colonne}} ;Inpéia * ''[[Cumpagnia d'i Ventemigliusi]]'', de [[Ventemiglia|Vintimìggia]] * ''Amici dei Giardini Botanici Hanbury'', da [[Murtura|Mórtora]] ([[Ventemiglia|Vintimìggia]]) * ''Associazione Culturale A Cria'', de [[Valebòna|Valebónn-a]] * ''Famija Sanremasca'', de [[Sanremu|Sanrémmo]] * ''Compagnia Stabile Città di Sanremo'', de [[Sanremu|Sanrémmo]] * ''Circolo Ligustico Arte e Ambiente'', de [[Sanremu|Sanrémmo]] * ''[[A Vaštéra]]'', da [[Tera brigašca|Tæra Brigàsca]] * ''Cumpagnia Armasca'', de l'[[Arma (Taggia)|Àrma]] ([[Tàgia (cumüna)|Tàggia]]) * ''Centro Culturale Tabiese'', de [[Tàgia (cumüna)|Tàggia]] * ''Amici di Bellissimi'', de [[Beliscimi|Belìscimi]] ([[O Dosseo|O Doçêo]]) * ''Cumpagnia de l'Urivu'', de [[Imperia|Inpêia]] * ''Le Muse'', de [[Imperia|Inpêia]] * ''Communitas Diani'', de [[A Maina de Dian|Diàn]] * ''Circolo Culturale Cà de Pujö'', de [[Pujö|Poieu]] ([[San Bertumê (cumüna)|Sàn Bertomê]]) * ''Cumpagnia du Servu'', d[[Sêrvu|o Çèrvo]] ;Sànn-a * ''Vecchia Laigueglia'', de [[L'Aigheuja|Laigoéggia]] * ''Associazione Vecchia Alassio'', de [[Arasce|Aràsce]] * ''Veggia Arbenga'', de [[Arbenga|Arbénga]] * ''Associazione Amici di Peagna'', de [[A Peagna|Peàgna]] ([[U Sejô|O Çeiâ]]) * ''Forum Culturale Borghetto Santo Spirito'', d[[U Burghettu (Santu Spiritu)|o Borghétto]] * ''Associazione Vecchia Loano'', de [[Löa|Lêua]] * ''Centro Culturale Jus Tenes'', de [[Giustexine|Giusténixe]] * ''Centro Storico Culturale San Pietro'', de [[Borṡi|Bórxi]] ([[Borṡi e Veressi|Bòrxi e Verézzi]]) * ''Centro Storico del Finale'', d[[Finô|o Finâ]] * ''Civitas Nauli'', de [[Nöi]] * ''Circolo Socio Culturale "Pontorno"'', de [[Spoturnu|Spotórno]] * ''L'Îzua'', de [[Berzezzi|Berzézzi]] * ''A Campanassa'', de [[Sann-a|Sànn-a]] * ''Associazione Culturale "R. Aiolfi"'', de [[Sann-a|Sànn-a]] * ''Compagnia di Prosa La Torretta'', de [[Sann-a|Sànn-a]] * ''Centro Culturale Celle'', de [[Çelle|Çélle]] * ''U Campanin Russu'', de [[Väze|Vâze]] {{Colonne spezza}} * ''Associazione Internazionale Caterinati - Gruppo di Varazze'', de [[Väze|Vâze]] * ''Gruppo Teatrale Don Bosco'', de [[Väze|Vâze]] * ''Riofreddo Insieme'', de [[Refreggiu|Refréido]] ([[Moriaodo|Meriâdo]]) * ''Fondazione Nilde Bormioli'', de [[Còiri|Càiri]] * ''Associazione "Antichi Liguri e Colombo nato a Savona"'', de [[Cengë|Çéngio]] ;Zêna * ''Torre dei Saraceni'', de [[Rensén]] * ''[[A Compagna]]'', de [[Zena|Zêna]] * ''Amici della Biblioteca Franzoniana'', de [[Zena|Zêna]] * ''Associazione Amici del Teatro Rina e Gilberto Govi'', de [[Zena|Zêna]] * ''Associazione Liguri nel Mondo'', de [[Zena|Zêna]] * ''Associazione Repubblica di Genova'', de [[Zena|Zêna]] * ''Circolo Mario Cappello'', de [[Zenâ|Zêna]] * ''Arciconfraternita del Chinotto'', de [[Sestri Ponente|Séstri Ponénte]] ([[Zena|Zêna]]) * ''Avanti Tutta Compagnia Stabile Teatro R. & G. Govi'', de [[Bösanæo]] ([[Zena|Zêna]]) * ''Nuova Compagnia dell'Allegria'', de [[Rîeu]] ([[Zenâ|Zêna]]) * ''Compagnia Teatrale San Fruttuoso'', de [[San Frutôzo|Sàn Frotôzo]] ([[Zena|Zêna]]) * ''Compagnia TeatralNervi'', de [[Nervi|Nèrvi]] ([[Zena|Zêna]]) * ''[[L'ardiciocca]]'', de [[Recco|Récco]] * ''Museo Marinaro "Gio Bono Ferrari"'', de [[Camoggi|Camóggi]] * ''Caroggio Drito'', de [[Rapallo|Rapàllo]] * ''O Castello'', de [[Ciävai|Ciâvai]] * ''Società Economica di Chiavari'', de [[Ciävai|Ciâvai]] * ''Centro di Cultura La Torre'', de [[Leivi|Léivi]] * ''O Leûdo'', de [[Sestri Levante|Séstri Levànte]] * ''I Villezzanti'', de [[Dägna|Dâgna]] * ''Amici di Pentema'', [[Pentema|Péntema]] ([[Toriggia|Torìggia]]) ;Spézza * ''Società Marittima di Mutuo Soccorso 1852'', de [[Lerze|Lèrze]] ;Fêua da Ligùria * ''Ràixe'', progètto da ''Cooperativa Millepiedi'' de [[Sant'Antîoco]] {{Colonne fine}} == Nòtte == ;Nòtte a-o tèsto <references group="n." /> ;Nòtte bibliogràfiche <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} == Ligàmmi de fêua == * {{Çitta web|url=https://www.consultaligure.org/|tìtolo=Scîto ofiçiâ|léngoa=IT|vìxita=2024-04-13}} * {{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=iwLgdgy9s5k|tìtolo=Mesàggio do prof. Franco Gallea pe-i 50 ànni da Consulta|léngoa=IT|vìxita=2024-04-13}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Òrganizaçioìn da Ligùria]] qa9psrh0nt0kic2pgi4n0utp4k2xysj Amadeo Peter Giannini 0 31091 246351 245807 2024-04-26T06:58:34Z N.Longo 12052 formataçión, recuperòu a prìmma frâze de l'incipit wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} [[File:Amadeo Giannini-1922.jpg|thumb|Amadeo Giannini-1922|O Giannini e seu mogê into 1922]] '''Amadeo Peter Giannini''' ([[San Jose (California)|San Jose]], [[6 mazzo|6 de màzzo]] do [[1870]] - [[San Mateo (California)|San Mateo]], [[3 zûgno|3 de zùgno]] do [[1949]]) o l'é stæto 'n banchê [[Stati Unïi d'America|americàn]]. De òrigine ligure, dæto che i seu genitôri Luigi Giannini (1840-1877) e Virginia Demartini (1854-1920) êan italiæn emigræ in [[California|Califòrnia]], partiî da 'n paizétto in sci mónti da vixìn a [[Zena|Zêna]], [[Favâ]]. O Giannini o l'è stæto tra i fondatoî da [[Bank of America]] con [[Lionello Perera]] e o primmo a adeuviâ a [[publicitæ]], o primmo a finançiâ a vendita a râte di [[Aotomòbile|aotomobili]], ma sorviatùtto o primmo a inmaginâ a [[Bànca|banca]] comme 'n bêne de largo consùmmo, comme 'n serviçio pe tùtti, e no sôlo pe-i ricchi. O l'é conscideròu l'inventô de moderne pratiche bancarie e o l'é stæto o primmo ad òfrî serviçi bancari non sôlo a-e classi âte ma anche a-a classe mêdia. O Giannini o l'àiva anche fondòu a [[Transamerica Corporation]]. == Vìtta == [[File:21c Amadeo P Gianni USA stamp.jpg|thumb|21c Amadeo P Gianni USA stamp|Francobóllo comemoratîvo dedicòu a-o Giannini]] I seu genitôri son stæti immigranti liguri che vegnivan da [[Favâ]], comùn inte l'entrotæra do Levante da [[Çittæ metropolitann-a de Zena|çittæ metropolitann-a de Zêna]]. O Giannini o l'à fondòu a [[Bank of Italy]] o 17 d'otôbre do [[1904]] inte l'ingresso de 'n ex-saloon: a l'êa a bànca de tùtti i italiæn d'América che pöi a l'é diventâ a Bank of America<ref>{{Çitta web|url=https://www.pbs.org/wgbh/theymadeamerica/whomade/giannini_hi.html|tìtolo=Who Made America? A. P. Giannini|léngoa=EN|vìxita=2024-04-26}}</ref>; i depòxiti do primmo giorno êan arivæ a 8.780 dòllari. A primma dificoltæ da sconfigge a l'ea stæta o [[teremotto de San Francisco]] do [[1906]], ma pròpio o teremotto o l'à agiutòu o Giannini a goâgnâ o monopòlio di prestiti: quande o teremòtto e o feugo an distrüto in trei giorni 50.000 abitaçioin privæ, oltre a-i ofiçi, a l'hotel e a-i edifiçi pùbbrichi, o Giannini, che o fava o banchê da sôlo quattro anni e a seu clientela a l'ea stæta formâ da ûmili artigiæn e commercianti d'òrigine italiann-a che no atrêuvavan crédito in nisciun atro banco, o l'à pigiòu 'na töa, o l'à missa in mezo a de personn-e scinistræ, o gh'à misso 'n cartello co-a scrita "Banca d'Italia: averta a-i clienti", e o l'a comensou à òfrî de palanche pe-a ricostruçion. Pe prestâ e palànche o Giannini o no voéiva de garançîe, lê o voéiva védde s'êan moén ònèste e sincêre, moén che louàvan. O Giannini o l'à pöi finançiòu o [[Golden Gate]] de [[San Francisco]], o pónte che nisciùn voéiva costroî perché sólo in matto poéiva pensâ a 'n pónte sénsa ciuménto. Pe cóntra, o pónte o l'é ancón lì, sòlido e maéstôzo, scìnbolo de 'na çitæ e de 'na naçión. Anche a [[Hollywood]] l'àivan pigiòu pe matto: o l'àiva scomìsso in sce 'na pelìcola che nisciùn voéiva fâ: ''[[The Kid (pelicola do 1921)|The Kid]]'' (O figeu birichìn) do [[Charlie Chaplin]], za avoxòu cómme còmico ma ch'o no l'àiva ancón dirètto a seu prìmma pelìcola. Quéllo màtto do Chaplin voéiva contâ a stöia de 'n figeu òrfano sarvòu da 'n bùffo pelandrón sénsa 'na palànca. Cómme poéiva incasciâ 'na pelìcola coscì trìste e coscì lónga? L'è stæto defæti un di primmi longometraggi. E invêce a l'à mâvegiòu o móndo, a l'é diventâ un di sucèssi cinematogràfichi di prìmmi [[Anni 1920|ànni vìnti]]. E pöi ''Snow White and the Seven Dwarfs'' ([[Giancanéie e i sette nâni]]) do [[Walt Disney]] into [[1937]]: nisciùn voéiva finançiâ 'na pelìcola a longometraggio pigiâ da 'na föa di [[fræ Grimm]] e dirètta da 'n zoêno disegnatô de cartoìn animæ. Da quéllo moménto o Walt Disney o l'à fæto asunâ tùtti, no sólo i figeu. In giórno o l'à picòu a-a seu pòrta in regìsta americàn nasciûo a [[Palermo|Palèrmo]], o [[Frank Capra]], ch'o l'êa za famôzo ma nisciùn voéiva finançiâghe a stöia de 'n òmmo ch'o véu amasâse e o l'é pöi sarvòu da-o seu àngiou costöde. Ma o Giannini, pe cóntra, ò l'àiva condivîzo a seu vixón, coscì l'é nasciùo into [[1946]] ''[[It's a Wonderful Life]]'' (A vìtta a l'é mâvegiôsa) co-o [[James Stewart]]. == Nòtte == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} == Colegamenti esterni == * {{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=wS4VaJqWuCg|tìtolo=Piloe de Zeneize - A stöia do Giannini|outô=Zòrzo Oddone|léngoa=LIJ|vìxita=2024-04-26}} * {{Çitta web|url=https://www.britannica.com/money/A-P-Giannini|tìtolo=A.P. Giannini - Encyclopædia Britannica|léngoa=EN|vìxita=2024-04-26}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] iodlwf58ijgmz4hma02eserixo38msc Utente:N.Longo/Sandbox/Geja de San Marcu (Villanöva) 2 31160 246344 2024-04-25T21:38:40Z N.Longo 12052 strutü"a pagina, storia wikitext text/x-wiki [[Immaggine:Uatòiu de San Marcu (Cuàscu de Surva, Villanöva) 01.jpg|miniatura|250x250px|Faciata da geja de San Marcu]] A '''geja''' o '''uvato"iu de San Marcu''' a l'é in edifissiu religiuzu de [[Villanöva]] cu se tröva in-ta lucalitoe de [[Cuascu]], dund'u gh'e"a u veiu paize primma cu fusse abbandunèu. A geja, ca l'è du [[XV secolo|Quattrusentu]], a cunserva de pitü"e impurtanti de chelli anni e a l'é cumpreza in-ta [[Geja de San Steva (Villanöva)|parocchia de San Steva]]. == Storia == A geja de San Marcu a l'é in edifissiu du [[XV secolo|Quattrusentu]], ti"èu sciü in-te l'antigu paize de Cuascu, in sa zina driccia de l'[[Sc-ciümme A"osa|A"osa]], carche sentenà de metri primma du scitu dunde se ghe caccia drentu l'[[Rian Iveia|Iveia]]. Du [[1586]] u gh'è passèu u vijitatù apustolicu [[Nicolò Mascardi]], cu cuntrulava u rispettu de dispuzissiui du [[Concìlio de Trénto|Cunciliu de Trentu]], sensa cumandà di travai a st'uvato"iu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Tacchella|tìtolo=Le visite apostoliche alla diocesi di Albenga (1585-1586)|ànno=1981|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Burdighe"a|léngoa=IT}}</ref> ma piandu de decijui in sa gestiun di redditi e de limojine, ch'i l'e"a ancù in vigù du [[1628]]<ref>{{Çitta|Paneri|vul. I, p. 536 (439-439b)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref>. Ciü infurmassiui i riva daa scheda in se "''l'Oratorio di S. Marco della Villa di Coasco''", cuntegnüa in-tu primmu vulümme du ''[[Sacro, e vago Giardinello]]'' dunde, in particulà, se fà riferimentu a ina serie de dunassiui e lasciti a l'uvato"iu. Tra chelli dae dispuzissiui ancù in vigù aa vijita du vescu [[Pe"u Fransescu Costa]] se pö regurdà u lascitu du Lorenzo Ferraro firmèu au 16 d'arvì du [[1514]]<ref name=":0">{{Çitta|Paneri|vul. I, p. 539 (441b)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref>, a tera de Sebastiano e Filippino de Magri purtà avanti, cun attu du 16 de marsu du [[1569]], dai Massari da Caritoe de Santu Spirtu de Cuascu<ref name=":0" />, u ligau du Bernardo Longo du 23 de zügnu du [[1600]]<ref name=":1">{{Çitta|Paneri|vul. I, p. 538 (441)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref>, chellu da Maytina Usana du 7 de mazzu du [[1616]]<ref name=":1" /> e chellu du Tomaso Usana du 25 de nuvembre du [[1638]]<ref name=":1" />, tütti ch'i prevedeva in cangiu in sertu nümeru de messe da dì ogni annu. Au 25 de frevà du [[1644]] tütti sti beni i sun passai aa növa capellania de San Steva, fundà dai ommi e l'universcitoe da villa de Cuascu e de ''Iurepatronatus Laicorum'' di scendichi da villa e di massari de l'uvato"iu, cun stu facciu ch'u l'ha purtèu l'öbbrigu pe u capellan de stà in-t'ina cà de Cuascu, pe dighe messa aa dumenega, in-ti giurni de festa e atre tre vote aa setemana, pe 156 funsiui in tüttu, sutt'aa pena d'esse levèu e sustituiu da in preve sernüu daa cumünitoe de Cuascu<ref>{{Çitta|Paneri|vul. I, p. 537 (440b)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref>. Ste dispuzissiui i l'e"a u primmu passu versu l'elevassiun de San Marcu a parocchia, che aa fin a nu s'é verificà, tantu che u Costa u l'ajeva dispostu che in-te stu caju chi i lasciti da capellania i duvesse passà aa mensa da növa parocchia, insemme a l'öbbrigu de dane pe tempu nutissia au retù de Villanöva, cu cunservava u dirittu "a dì a so rajun"<ref>{{Çitta|Paneri|vul. I, pp. 537-538 (440b)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref>. Fö"a da capellania de San Steva, u gh'e"a ancù u ligau du preve Giovanni Battista Riccio de Cuascu, che au 19 de mazzu du [[1632]] u l'ha fundèu cun ricche dunassiui a capellania de San Giuanni Battista e San Marcu, ca gh'ajeva in so artà in-te l'uvato"iu, dunde se dijeva ina messa aa setemana ciü chelle pe e feste di titulari<ref>{{Çitta|Paneri|vul. I, pp. 536-537 (439b-440)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref>. De ciü, u l'è regurdèu ina dispuzissiun dau testamentu du Benedetto Riccio du 30 de dejembre du [[1639]], ca prevedeva di öbbrighi pe i massari in-tu caju d'elevassiun a parocchia, cumme cattà di lümmi, cumpagnà u Santiscimu Sacramentu di Infermi pe a villa de Cuascu e cü"ase de distribüì, au giurnu de l'Ascensiun, quattru [[Rùbbo|rübbi]] de "bon gran" tra i pove"i du paize<ref>{{Çitta|Paneri|vul. I, pp. 538-539 (441)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref>. In sa fin, in-tu testamentu du Giorgio Maestro de Cuascu, firmèu au 27 de lüiu du [[1646]], i ghe sun de dispuzissiui pe fabricà ina növa capella drentu a l'uvato"iu de San Marcu, faccia a fiancu de l'artà, dunde mettighe in quaddru cun e fegü"e da [[Santìscima Trinitæ|Santiscima Trinitoe]] e de [[San Zorzo|San Zorzu]]. Stu lascitu, facciu in s'in scitu in-ta regiun du Garsciu survan, u cruviva ascì e speze p'in sertu nümeru de messe e l'annu e pe dutà a növa capella de tütti i pa"amenti<ref>{{Çitta|Paneri|vul. I, p. 532 (435)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref>. A ogni moddu, in-ti seculi a geja de Cuascu a nu l'è mai vegnüa parocchia, perdendu de impurtansa cun l'abbandun du paize, cu-e so ruvine ch'i se vegghen ancù nu luntan da San Marcu. Du [[1925]] i sun cumensai i travai pe rangià l'edifissiu, insemme au destaccu da pitü"a a frescu di [[Guiddu da Ransu]]. In-te l'annu [[1933]], ai 27 de dejembre, a geja a l'è staa vinculà insemme ae ruvine du paize<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1038868/ICCD13258864_00111652.pdf|tìtolo=Chiesa di S. Marco - Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2024-04-25}}</ref> e, du [[1934]], i fradelli i l'han cumensèu a campà cun a parocchia e sustanse necesarie pe rangiala, cu'in atru cuntribütu cu l'è rivèu du [[1945]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21262/|tìtolo=Chiesa di San Marco|léngoa=IT|vìxita=2024-04-25}}</ref>. == Descrissiun == == Notte == <references responsive="" /> == Bibliugrafia == * {{Çitta lìbbro|outô=Gio Ambrogio Paneri|tìtolo=[[Sacro, e vago Giardinello]]|ànno=2024 (1624 ss)|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LA, IT|volùmme=vul. I|cid=Sacro, e vago Giardinello}} == Atri prugetti == == Ligammi de fö"a == * {{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21262/|tìtolo=Chiesa di San Marco|léngoa=IT|vìxita=2024-04-25}} bi0vt2zcohubw3v70nltepppawt5gq9 246346 246344 2024-04-25T21:43:23Z N.Longo 12052 N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Utente:N.Longo/Sandbox/Geja de San Marcu (Vilanöva)]] a [[Utente:N.Longo/Sandbox/Geja de San Marcu (Villanöva)]] sénsa lasciâ de rindirìsso wikitext text/x-wiki [[Immaggine:Uatòiu de San Marcu (Cuàscu de Surva, Villanöva) 01.jpg|miniatura|250x250px|Faciata da geja de San Marcu]] A '''geja''' o '''uvato"iu de San Marcu''' a l'é in edifissiu religiuzu de [[Villanöva]] cu se tröva in-ta lucalitoe de [[Cuascu]], dund'u gh'e"a u veiu paize primma cu fusse abbandunèu. A geja, ca l'è du [[XV secolo|Quattrusentu]], a cunserva de pitü"e impurtanti de chelli anni e a l'é cumpreza in-ta [[Geja de San Steva (Villanöva)|parocchia de San Steva]]. == Storia == A geja de San Marcu a l'é in edifissiu du [[XV secolo|Quattrusentu]], ti"èu sciü in-te l'antigu paize de Cuascu, in sa zina driccia de l'[[Sc-ciümme A"osa|A"osa]], carche sentenà de metri primma du scitu dunde se ghe caccia drentu l'[[Rian Iveia|Iveia]]. Du [[1586]] u gh'è passèu u vijitatù apustolicu [[Nicolò Mascardi]], cu cuntrulava u rispettu de dispuzissiui du [[Concìlio de Trénto|Cunciliu de Trentu]], sensa cumandà di travai a st'uvato"iu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Tacchella|tìtolo=Le visite apostoliche alla diocesi di Albenga (1585-1586)|ànno=1981|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Burdighe"a|léngoa=IT}}</ref> ma piandu de decijui in sa gestiun di redditi e de limojine, ch'i l'e"a ancù in vigù du [[1628]]<ref>{{Çitta|Paneri|vul. I, p. 536 (439-439b)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref>. Ciü infurmassiui i riva daa scheda in se "''l'Oratorio di S. Marco della Villa di Coasco''", cuntegnüa in-tu primmu vulümme du ''[[Sacro, e vago Giardinello]]'' dunde, in particulà, se fà riferimentu a ina serie de dunassiui e lasciti a l'uvato"iu. Tra chelli dae dispuzissiui ancù in vigù aa vijita du vescu [[Pe"u Fransescu Costa]] se pö regurdà u lascitu du Lorenzo Ferraro firmèu au 16 d'arvì du [[1514]]<ref name=":0">{{Çitta|Paneri|vul. I, p. 539 (441b)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref>, a tera de Sebastiano e Filippino de Magri purtà avanti, cun attu du 16 de marsu du [[1569]], dai Massari da Caritoe de Santu Spirtu de Cuascu<ref name=":0" />, u ligau du Bernardo Longo du 23 de zügnu du [[1600]]<ref name=":1">{{Çitta|Paneri|vul. I, p. 538 (441)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref>, chellu da Maytina Usana du 7 de mazzu du [[1616]]<ref name=":1" /> e chellu du Tomaso Usana du 25 de nuvembre du [[1638]]<ref name=":1" />, tütti ch'i prevedeva in cangiu in sertu nümeru de messe da dì ogni annu. Au 25 de frevà du [[1644]] tütti sti beni i sun passai aa növa capellania de San Steva, fundà dai ommi e l'universcitoe da villa de Cuascu e de ''Iurepatronatus Laicorum'' di scendichi da villa e di massari de l'uvato"iu, cun stu facciu ch'u l'ha purtèu l'öbbrigu pe u capellan de stà in-t'ina cà de Cuascu, pe dighe messa aa dumenega, in-ti giurni de festa e atre tre vote aa setemana, pe 156 funsiui in tüttu, sutt'aa pena d'esse levèu e sustituiu da in preve sernüu daa cumünitoe de Cuascu<ref>{{Çitta|Paneri|vul. I, p. 537 (440b)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref>. Ste dispuzissiui i l'e"a u primmu passu versu l'elevassiun de San Marcu a parocchia, che aa fin a nu s'é verificà, tantu che u Costa u l'ajeva dispostu che in-te stu caju chi i lasciti da capellania i duvesse passà aa mensa da növa parocchia, insemme a l'öbbrigu de dane pe tempu nutissia au retù de Villanöva, cu cunservava u dirittu "a dì a so rajun"<ref>{{Çitta|Paneri|vul. I, pp. 537-538 (440b)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref>. Fö"a da capellania de San Steva, u gh'e"a ancù u ligau du preve Giovanni Battista Riccio de Cuascu, che au 19 de mazzu du [[1632]] u l'ha fundèu cun ricche dunassiui a capellania de San Giuanni Battista e San Marcu, ca gh'ajeva in so artà in-te l'uvato"iu, dunde se dijeva ina messa aa setemana ciü chelle pe e feste di titulari<ref>{{Çitta|Paneri|vul. I, pp. 536-537 (439b-440)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref>. De ciü, u l'è regurdèu ina dispuzissiun dau testamentu du Benedetto Riccio du 30 de dejembre du [[1639]], ca prevedeva di öbbrighi pe i massari in-tu caju d'elevassiun a parocchia, cumme cattà di lümmi, cumpagnà u Santiscimu Sacramentu di Infermi pe a villa de Cuascu e cü"ase de distribüì, au giurnu de l'Ascensiun, quattru [[Rùbbo|rübbi]] de "bon gran" tra i pove"i du paize<ref>{{Çitta|Paneri|vul. I, pp. 538-539 (441)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref>. In sa fin, in-tu testamentu du Giorgio Maestro de Cuascu, firmèu au 27 de lüiu du [[1646]], i ghe sun de dispuzissiui pe fabricà ina növa capella drentu a l'uvato"iu de San Marcu, faccia a fiancu de l'artà, dunde mettighe in quaddru cun e fegü"e da [[Santìscima Trinitæ|Santiscima Trinitoe]] e de [[San Zorzo|San Zorzu]]. Stu lascitu, facciu in s'in scitu in-ta regiun du Garsciu survan, u cruviva ascì e speze p'in sertu nümeru de messe e l'annu e pe dutà a növa capella de tütti i pa"amenti<ref>{{Çitta|Paneri|vul. I, p. 532 (435)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref>. A ogni moddu, in-ti seculi a geja de Cuascu a nu l'è mai vegnüa parocchia, perdendu de impurtansa cun l'abbandun du paize, cu-e so ruvine ch'i se vegghen ancù nu luntan da San Marcu. Du [[1925]] i sun cumensai i travai pe rangià l'edifissiu, insemme au destaccu da pitü"a a frescu di [[Guiddu da Ransu]]. In-te l'annu [[1933]], ai 27 de dejembre, a geja a l'è staa vinculà insemme ae ruvine du paize<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1038868/ICCD13258864_00111652.pdf|tìtolo=Chiesa di S. Marco - Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2024-04-25}}</ref> e, du [[1934]], i fradelli i l'han cumensèu a campà cun a parocchia e sustanse necesarie pe rangiala, cu'in atru cuntribütu cu l'è rivèu du [[1945]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21262/|tìtolo=Chiesa di San Marco|léngoa=IT|vìxita=2024-04-25}}</ref>. == Descrissiun == == Notte == <references responsive="" /> == Bibliugrafia == * {{Çitta lìbbro|outô=Gio Ambrogio Paneri|tìtolo=[[Sacro, e vago Giardinello]]|ànno=2024 (1624 ss)|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LA, IT|volùmme=vul. I|cid=Sacro, e vago Giardinello}} == Atri prugetti == == Ligammi de fö"a == * {{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21262/|tìtolo=Chiesa di San Marco|léngoa=IT|vìxita=2024-04-25}} bi0vt2zcohubw3v70nltepppawt5gq9 Vilanöva 0 31161 246347 2024-04-25T21:43:53Z N.Longo 12052 + rindirìsso wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Villanöva]] 1n4e3v09j76qqo91ccx3a4hlgmrml1v Amadeo Giannini 0 31162 246352 2024-04-26T06:59:08Z N.Longo 12052 + rindirìsso wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Amadeo Peter Giannini]] 4q8ugkcmfifuxume42dsdnf2hk9vfhs Wikipedia:VisualEditor/TemplateData 4 31163 246361 2024-04-26T07:30:46Z N.Longo 12052 + rindirìsso wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[mw:Help:TemplateData]] 98rery2sb7rlwfrbz13vokrlbio6298 Template:Wikipedia parlâ/TemplateData 10 31164 246362 2024-04-26T07:38:38Z N.Longo 12052 + td wikitext text/x-wiki <noinclude>{{TemplateData sottopagina}}</noinclude> <templatedata> { "description": "Sto template chi o sèrve a inclùdde inta vôxe 'n quàddro de dónde sentî l'òudio co-a registraçión da letûa de quélla pàgina.", "params": { "1": { "label": "Nómme do file", "description": "Scrîve o nómme do file da registraçión into formâto 'Nómme do file.ogg'. L'é consegiòu caregâlo in sciâ Wikipedia co-in nómme pægio a-o tìtolo da pàgina.", "type": "string" }, "2": { "label": "ID versción pàgina", "description": "ID da versción de pàgina registrâ.", "type": "string" }, "3": { "label": "Dæta versción pàgina", "description": "Dæta da versción de pàgina registrâ, into formâto aaaa-mm-gg.", "type": "string" }, "4": { "label": "Parlànte", "description": "Scrîve, se necesâio, o nómme do parlànte ch'o l'é stæto registròu e, dòppo 'na vìrgola, o nómme do pàize, çitæ ò región do parlâ.", "type": "string" } } } </templatedata> 5c8mghvyrv52dzifr3fxxxwc5kelxpx 246363 246362 2024-04-26T07:39:09Z N.Longo 12052 wikitext text/x-wiki <noinclude>{{TemplateData sottopagina}}</noinclude> <templatedata> { "description": "Sto template chi o sèrve a inclùdde inta vôxe 'n quàddro de dónde sentî l'òudio co-a registraçión da letûa de quélla pàgina.", "params": { "1": { "required": true, "label": "Nómme do file", "description": "Scrîve o nómme do file da registraçión into formâto 'Nómme do file.ogg'. L'é consegiòu caregâlo in sciâ Wikipedia co-in nómme pægio a-o tìtolo da pàgina.", "type": "string" }, "2": { "label": "ID versción pàgina", "description": "ID da versción de pàgina registrâ.", "type": "string" }, "3": { "label": "Dæta versción pàgina", "description": "Dæta da versción de pàgina registrâ, into formâto aaaa-mm-gg.", "type": "string" }, "4": { "label": "Parlànte", "description": "Scrîve, se necesâio, o nómme do parlànte ch'o l'é stæto registròu e, dòppo 'na vìrgola, o nómme do pàize, çitæ ò región do parlâ.", "type": "string" } } } </templatedata> 62t561dv2gta27ku4zlx11hpcwndm4x Testén da Cônia 0 31165 246365 2024-04-26T08:04:26Z N.Longo 12052 + rindirìsso wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Tristan da Cunha]] kv0r5rshdg9dvyzdxly88pfwu4fpymf