Wikipedia lijwiki https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2 MediaWiki 1.43.0-wmf.28 first-letter Media Speçiale Discûscion Utente Discûscioîn ûtente Wikipedia Discûscioîn Wikipedia Immaggine Discûscioîn immaggine MediaWiki Discûscioîn MediaWiki Template Discûscioîn template Agiûtto Discûscioîn agiûtto Categorîa Discûscioîn categorîa TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Çiòula 0 1865 252808 246205 2024-10-29T20:29:15Z N.Longo 12052 + authority 252808 wikitext text/x-wiki {{Tassobox |nome = ''Allium cepa'' |immagine = Onion 2.JPG |didascalia = Dötræ çiòule |dominio = [[Eukaryota]] |regno = [[Plantae]] |sottoregno = [[Tracheobionta]] |superdivisione = [[Spermatophyta]] |divisione = [[Magnoliophyta]] |classe = [[Liliopsida]] |sottoclasse = [[Liliidae]] |ordine = [[Liliales]] |famiglia = [[Amaryllidaceae]] |genere = [[Allium]] |specie = '''A. cepa''' |FIL? = x |regnoFIL = [[Plantae]] |clade1 = [[Angiospermae]] |clade2 = [[Mesangiospermae]] |clade3 = [[Monocotyledoneae]] |ordineFIL = [[Asparagales]] |famigliaFIL = [[Amaryllidaceae]] |genereFIL = [[Allium]] |specieFIL = '''A. cepa''' |biautore = ([[Linneo|L.]]) |binome = Allium cepa |bidata = [[1753]] |sinonimi = 21 scinònimi }} '''''Allium cepa''''' <small>([[Linneo|L.]], 1753)</small>, comuneménte conosciûa cómme '''çiòula''', (antigaménte '''çevólla''', '''çioula''' in [[Dialettu savuneize|savonéize]], '''çevula''' in [[Dialettu ventemigliusu|vintimigiôzo]] e [[Dialetto monegasco|monegàsco]], [[Léngoa italiànn-a|it]]: ''cipolla'') a l'é 'na [[Plantae|ciànta]] ch'a apartegne a-a famìggia de [[Amaryllidaceae]]<ref>{{Çitta web|url=http://powo.science.kew.org/taxon/urn:lsid:ipni.org:names:527795-1|tìtolo=Allium cepa|léngoa=EN|vìxita=2021-05-05}}</ref>. == Descriçion e stòia == {{Seçión vêua}} == Produtoî == {| class="wikitable" ! colspan="2" |Produtoî de çiòule ('''into''' 2018) |- |'''Pàize''' |'''Produçión (tonêi)''' |- |{{CHN}} |24.601.000 |- |{{IND}} |23.262.000 |- |{{USA}} |3.284.420 |- |{{EGY}} |3.067.214 |- |{{PAK}} |2.119.675 |- |{{TUR}} |1.930.695 |- |{{BGD}} |1.737.714 |- |{{SDN}} |1.717.273 |- |{{RUS}} |1.642.106 |- |{{MEX}} |1.572.608 |} == Variêtæ == De çiòula a gh'è divèrsce variêtæ, tra e quæ s'aregorda a [[çiòula de Pignón]], coltivâ inte l'[[Pignon|òmònimo comûne]] da [[Provinsa dea Spèza|provìnsa da Spézza]]. == Galerîa d'inmàgine == <gallery widths="200" heights="180"> Immaggine:Onions3.JPG|Træ divèrsce variêtæ de çiòula. Immaggine:Onion flowers.jpg|In cànpo de çiòule in sciô into [[Bengala Òcidentâle]], [[India|Ìndia]]. Immaggine:Nature morte avec oignons, par Paul Cézanne, Musée d'Orsay.jpg|[[Paul Cézanne]], ''Nature morte aux oignons'', 1896-1898, êuio in sce téia, 66x82 cm, [[Musée d'Orsay]]. </gallery> == Nòtte == <references /> {{Clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Verdùa]] [[Categorîa:Plantae]] stmszr3us1f71qi2fjmfr41q4085cus Elefante 0 2017 252809 245674 2024-10-29T20:29:24Z N.Longo 12052 + authority 252809 wikitext text/x-wiki L''''Elefante''', dîto ascì in zeneize '''lionfànte''' ò '''liofànte''', o l'è o nomme comùn de træ speçie de mammifei de l'Ordine di ''[[Proboscidea]]'' ([[Proboscidæ]]), Famiggia ''Elephantidae'', comùn inte l'[[Africa]] e l'[[Asia]]. == Descriçion == E træ speçie viventi son: * [[Elefante African de foreste]] * [[Elefante African da savann-a]] * [[Elefante Indian]]. [[Immaggine:Afrikanischer Elefant, Zoo Miami 1.jpg|thumb|right|300px|Lionfànte Africàn into zöo de [[Miami]]]] {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Mammalia]] 2t8sxnyd3fvuoieyvo3drqt2fxqejv5 Foin 0 2025 252810 245743 2024-10-29T20:30:06Z N.Longo 12052 + authority 252810 wikitext text/x-wiki [[Immaggine:Beech Marten.jpg|thumb|right|250px|Foin]] [[File:Martes foina MHNT ZOO 2010.9.2.jpg|thumb|Foin (schéletro) ]] O '''Foin''' o l'é 'n mammifero de l'ordine di ''[[Carnivora]]'' ([[Carnìvoï]]), da famiggia di ''Mustelidi'', genere ''Martes''. Inte l'Otrazôvo ghe dixan ascì "gattu fughéin" ò gàt-fughéin. == Mòddi de di == Avéi i euggi comme 'n foìn.<br> Êse asperto comme 'n foìn. == Âtri progetti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Mammalia]] 2b11ovuzjyieoy3hycsv1s9kv93py6r Ancioa 0 2073 252811 228768 2024-10-29T20:30:49Z N.Longo 12052 + authority 252811 wikitext text/x-wiki {{ZeneizeU}} [[Immaggine:Engraulis encrasicolus Gervais.jpg|miniatura|250 px|Anciôa]] L''''anciôa''' (''Engraulis encrasicolus'', [[Pieter Bleeker|Bleeker]] [[1852]]) (in [[Dialettu ventemigliusu|Ventimigliusu]]: ''Anciùa'') a l'è un [[pescio]] da famiggia de [[Engraulidae]]. == Sciti e distribuçiun == Questa [[specie]] a se treuva in te l'[[Oçeano Atlantico|Oceano Atlantico]] do levante a partî da a [[Norveggia|Norvegia]] fin a [[Sudafrica]]. A l'è ascì presente e cummun-a in ti mâ [[Mâ Mediterraneo|Mediterraneo]], [[Mâ Neigro|Neigro]] e [[mar d'Azov|d'Azov]]. Di esemplæ son stæti pigiæ in to [[canâ de Suez]], se tratta de un-na de quelle poche specie de pesci do Mediterraneo ch'en migræ verso o [[mar Rosso|ma Rosso]], a-o contraio di [[Migrazion lessepsian-a|migranti lessepsien]]. L'anciua a fa 'na vitta [[pelagico|pelagica]] ma quand'a l'ariva a [[primaveia]] a se approscima a-a [[costa]] in [[brancu]]. == Descriçiun == Corpu lungu, muru cürtu. E pinne du petu sun normali. A [[pinna caudale]] a l'è a V. L'anciua a se distingue pe aveighe a [[mascella]] de sutta ciù cürta de quella de suvia. U cû l'è d'un vèrde azzuru, i scianchi e a pansa sun de cô argentu, zu pei scianchi gh'è na riga azzura, che in te çerte qualitæ ciù gramme a l'é marrun. A pœ ese lunga da 12-18 citti fin a'n mascimu de 20 citti pe e qualitæ ciù grende che nu se trœvan in t'u nostru mâ. == Valure economicu == U valure ecunomicu u l'è bun dapœ che e carni sun güstuse e vegnan cunsumae fresche e sae ([[b:Libro di cucina/Ricette/Acciughe_sotto_sale|anciue sae]]). Cun e anciue pulie da a sa e pestae in te 'n [[mortâ]] o passae au [[frullatû]] se prepara a [[sarsa]], dita [[pasta d'anciue]] da u sapure che prubabilmente u l'aregorda u rinumou ''[[garum]]'' o ''garon'' di [[Popolo roman|antighi rumen]]. == Pesca == E anciue se pescan da marçu a settembre cun a [[sciabega]], [[re da posta]], o cun de [[re da circuiçiun]], caa superficialmente a diverse profonditae. Megiu cun a [[lunn-a]] pinn-a ch'a e fa vegnî a galla o attiandule cun de surgenti luminuse artifiçiæ, dite lampæ, e cu-ina abundante pasta di granseule cumme [[brümezzu]] caciâ cu-e muen da u bulaccu in sce e re. == Cuxinn-a == * [[Spaghin con e anciôe]] == Galeria d'inmagine == <gallery> Immaggine:Acciughe 1.jpg|Fittu bancu di anciue in pöza da difeisa Immaggine:Arbarella di acciughe sottosale.jpg|Arbanella d'anciue suttu a sa Immaggine:Anchoas salazón-España.jpg|Anciue sutt'oeiu Immaggine:Pasta d'acciughe nella salsiera.jpg|Pasta d'anciue in ta sarsea Immaggine:Pirofila per cottura al forno.jpg|Anciue pinn-e </gallery> == Atri prugetti == {{interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Pisces]] [[Categorîa:Fauna de mâ]] [[Categorîa:Alimentaçion]] js219l6qlzr9sanjka52p8enrk4q8e7 Lengua naureise 0 2694 252790 219514 2024-10-29T20:14:38Z N.Longo 12052 + authority 252790 wikitext text/x-wiki {{Léngoa |nómme = Nauréize |nomenativo = ''Nauru'' |stâti = {{NRU}} |persónn-e = 6.000 |dæta = [[1991]] |fam1 = [[Lengue austronesian-e|Austronesiann-e]] |fam2 = Maleo-polinesiache |fam3 = Maleo-polinesiache céntro-òrientâli |fam4 = Maleo-polinesiache òrientâli |fam5 = Òceàniche |fam6 = Òceàniche céntro-òrientâli |fam7 = Micronesiann-e |fam8 = '''Nauréize''' |naçión = {{NRU}} }} O '''Naureise''' (''dorerin Naoero'') a l'è unn-a lengua do grùppo lengoistego Malayo-Polinesian; a l'è a lengua ofiçiâ do [[Nauru]]. == Descriçion e stöia == {{S}} {{Clear}} == Atri progètti == {{InterWiki|codice=na}} {{Léngoe austroneixànn-e}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Lengue austronesiann-e|Nauréize]] 7fjujijlex8urlc96coplienn77xb2a Ovis Aries 0 2764 252812 211328 2024-10-29T20:31:05Z N.Longo 12052 + authority 252812 wikitext text/x-wiki [[Immaggine:Ovejas en Patagonia - Argentina.jpg|thumb|right|400px|Ovis Aries]] [[Immaggine:PECORE-SHEEPS-CORDEIROS-02.JPG|thumb|right|400px|Unna streuppa de pëgoe, [[2009]]]] O masccio de ''Ovis Aries'' o l'è dïto '''aiòu''' o '''æo''', a fèmmina '''pëgoa''', o piccin '''bæ'''. Clascificaçion scientiffiga: {| width='40%' | |- valign='top' | colspan='2' | Regno:<br /> Phylum: <br /> Classe: <br /> Ordo: <br /> Famiggia:<br /> Sotto famiggia:<br /> Genere: <br /> Speçie: <br /> Nomme scientiffigo<br /> | colspan='2' | [[Animalia]] ([[Animà]])<br /> [[Chordata]]<br /> [[Mammalia]] ([[Mammifeï]])<br /> [[Artiodactyla]]<br /> [[Bovidae]]<br /> [[Caprinae]]<br /> [[Ovis]]<br /> O. aries<br /> ''Ovis aries''<br /> [[Linnaeus]], 1758 |} {{clear}} == Atri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Mammalia]] jyi63q1100vy7ky8iw5ywk83jeygxjx Cephalaspidomorphi 0 2804 252813 219002 2024-10-29T20:31:15Z N.Longo 12052 + authority 252813 wikitext text/x-wiki ''Taxonavigaçion'' '''Cephalaspidomorphi''' :Superregno: [[Eukarya]] ::Regno: [[Animalia]] ([[Metazoa]]) :::Subregno: [[Eumetazoa]] ::::Superphylum: Bilateria: [[Deuterostomia]] :::::Phylum: [[Chordata]] ::::::Subphylum: [[Vertebrata]] :::::::Infraphylum: [[Gnathostomata]] ::::::::Classi: '''Cephalaspidomorphi''' :::::::::Ordine: [[Petromyzontiformes]] {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biologîa]] 4vnr91anp6rp6lvxbva4vezgwxdih9j Teleostei 0 2844 252814 219056 2024-10-29T20:31:25Z N.Longo 12052 + authority 252814 wikitext text/x-wiki [[File:Helcogramma fuscipectoris - ZooKeys-216-057-g003a.jpeg|thumb|''[[Helcogramma fuscipectoris]]'']] ''Taxonavigaçion'' == '''Teleostei''' == :Regno: [[Animalia]] ([[Metazoa]]) ::Subregno: [[Eumetazoa]] :::Superphylum: Bilateria: [[Deuterostomia]] ::::Phylum: [[Chordata]] :::::Subphylum: [[Vertebrata]] ::::::Classe: [[Actinopterygii]] :::::::Sublasse: '''Teleostei''' ::::::::Superordini: [[Acanthopterygii]]&nbsp;- [[Clupeomorpha]]&nbsp;- [[Cyclosquamata]]&nbsp;- [[Elopomorpha]]&nbsp;- [[Lampridiomorpha]]&nbsp;- [[Ostariophysi]]&nbsp;- [[Osteoglossomorpha]]&nbsp;- [[Paracanthopterygii]]&nbsp;- [[Polymyxiomorpha]]&nbsp;- [[Protacanthopterygii]]&nbsp;- [[Scopelomorpha]]&nbsp;- [[Sternopterygii]] {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biologîa]] rhnbo4sqjqunx9pq3chz741nxha2l4i Marsupiä 0 2922 252815 194661 2024-10-29T20:32:19Z N.Longo 12052 + authority 252815 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} '''Marsupiä''' o l'è o nomme ligure de l'infraclasse di o subphylum [[Metatheria]], in ta classificaçion taxonomega. In ta conversaçion o nomme ligure o l'è sempre usô. O nomme o vegne da ''marsuppio'', a tasca dovve i piccin de sti animæ completan a crescita doppo che son sciortï da l'utero da muæ. I marsupiæ son diffùsi prevalentemente in te l'[[Australia]] e in te l'[[America do Sud]]. I marsupiæ ciù conosciui son i cangüi. == Atri progetti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biologîa]] ekutdgal7lsxaeyma1bkz6n0g9zjciz Plaçentæ 0 2924 252816 194679 2024-10-29T20:32:51Z N.Longo 12052 + authority 252816 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} '''Plaçentæ''' o l'è o nomme ligure do ''subphylum'' [[Placentalia]], in ta clascificaçion tascionomega. A ciù gran parte di [[Mammifeï]] son plaçentæ, comme l'ommo. O nomme o vegne da ''plaçenta'', a sacca nutritìä usâ durante a gestaçion. == Atri progetti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biologîa]] 416gt73utsneffd99cfob9jl835oyez Xenarthra 0 2925 252817 219088 2024-10-29T20:33:03Z N.Longo 12052 + authority 252817 wikitext text/x-wiki {{Tassobox |nome= Xenarthra |statocons= |immagine=Xenarthra.jpg |didascalia= <!-- CLASSIFICAZIONE --> |dominio=[[Eukaryota]] |regno= [[Animalia]] |sottoregno=[[Eumetazoa]] |ramo= [[Bilateria]] |superphylum=[[Deuterostomia]] |phylum= [[Chordata]] |subphylum=[[Vertebrata]] |infraphylum=[[Gnathostomata]] | microphylum= | nanophylum= |superclasse=[[Tetrapoda]] |classe=[[Mammalia]] |sottoclasse= [[Theria]] |infraclasse= [[Eutheria]] |superordine='''Xenarthra''' |ordine= |sottordine= |infraordine= |superfamiglia= |famiglia= |sottofamiglia= |tribù= |sottotribù= |genere= |sottogenere= |specie= |sottospecie= <!-- NOMENCLATURA BINOMIALE --> |biautore= |binome= |bidata= <!-- NOMENCLATURA TRINOMIALE --> |triautore= |trinome= |tridata= <!-- ALTRO --> |sinonimi= |nomicomuni= |suddivisione=Ordini |suddivisione_testo= * [[Cingulata]] * [[Pilosa]] }} [[Image:Dasypus_novemcinctus.jpg|thumb|230px|''Dasypus novemcinctus'' ([[Armadillo]]), unn-a speçie de l'ordine '''Xenarthra''']] ''Taxonavigaçion'' '''Xenarthra''' :Superregno: [[Eukarya]] ::Regno: [[Animalia]] ([[Metazoa]]) :::Subregno: [[Eumetazoa]] ::::Superphylum: Bilateria: [[Deuterostomia]] :::::Phylum: [[Chordata]] ::::::Subphylum: [[Vertebrata]] :::::::Infraphylum: [[Gnathostomata]] ::::::::Classi: [[Mammalia]] :::::::::Sottoclasse: [[Theria]] ::::::::::Infraclasse: [[Placentalia]] :::::::::::Ordine: '''Xenarthra''' ::::::::::::Famiggie: [[Myrmecophagidae]] - [[Megalonychidae]] - [[Bradypodidae]] - [[Dasypodidae]] '''Nomme''': Xenarthra<br><small>[[Cope]] 1889</small> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biologîa]] 7ip082elzbuom65nid1f5zljtachjsc Carnivoi 0 2940 252818 194207 2024-10-29T20:33:26Z N.Longo 12052 + authority 252818 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} I '''Carnivoi''' en un orde de [[mammifei]] [[eütei]] . In ta clascificaçion tascionomega s'adoeuvia o nomme [[Lengua latinn-a|latin]] ''[[Carnivora]]''. O nomme vegne da-o latin ''caro'' = carne e ''vorare'' = mangiâ, e o voeu dì "animæ che mangian a carne", anche se a lô dieta a no l'è fæta soö de carne, a caratteristega de mangiâ carne e de seije di predatoi a l'è comun-a a i animæ de sto ordine. I Carnivoi g'han in comun i denti canin sempre ben robusti, incurvæ verso l'interno e apinçoii; a so fonçion a l'è quella de aberrâ, tegnî sada e eventualmente amaçâ a preiza. O quarto premolâ supeiô e o primmo molâ infeiô (denti ferin) son particolarmente taggenti e vegnan dœuviæ pe sgoarâ e carne e meniççâ i osse. Son dotæ de un olfatto agúo, ma in genere son ben sviluppæ a vista e l'ódía ascì. == Atri progetti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biologîa]] a45df4jjku1rehdqsfqslx0he0alxkt Lengua cham 0 3361 252791 219521 2024-10-29T20:15:01Z N.Longo 12052 + authority 252791 wikitext text/x-wiki {{Léngoa |nómme = Cham |nomenativo = ''Chăm'' |pronónçia = {{IPA|/caːm/}} |stâti = {{KHM}}<br>{{VNM}} |persónn-e = 320.000 |dæta = [[2008]] |fam1 = [[Lengue austronesian-e|Austronesiann-e]] |fam2 = Maleo-polinesiache |fam3 = Maleo-sumbawan |fam4 = Chamiche |fam5 = Chamiche da còsta |fam6 = '''Cham''' |dia1 = Cham òcidentâle |dia2 = Cham òrientâle |minorànsa = {{KHM}}<br>{{VNM}} |iso3 = cja }} O '''Cham''' o l'è a lengua do gruppo lengoistego indonexian oççidentâ parlâ da o popolo omonimo in [[Vietnam]]. == Descriçion e stöia == [[Immaggine:Chamscript-1.png|sinistra|miniatura|350x350px|Alfabêto cham, o prìmmo adêuviòu pe quésta léngoa.]] {{S}} {{Clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto|incubator=cjm|etichetta=Cham òcidentâle}} {{Interprogetto|incubator=cja|etichetta=Cham òrientâle}} {{Léngoe austroneixànn-e}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Lengue austronesiann-e|Cham]] 06u7mrgge2izprusfvjblleav8aj28r Lengua gilberteise 0 3368 252792 219502 2024-10-29T20:15:11Z N.Longo 12052 + authority 252792 wikitext text/x-wiki {{Léngoa |nómme = Gilbertéize |nomenativo = Taetae ni Kiribati |stâti = {{KIR}}<br>{{TUV}}<br><small>(Nui)</small><br>{{FJI}}<br><small>(Îzoe Rabi)</small> |persónn-e = 120.000 |dæta = [[2010]] |fam1 = [[Lengue austronesian-e|Austronesiann-e]] |fam2 = Maleo-polinesiache |fam3 = Maleo-polinesiache céntro-òrientâli |fam4 = Maleo-polinesiache òrientâli |fam5 = Òceàniche |fam6 = Òceàniche céntro-òrientâli |fam7 = Micronesiann-e |fam8 = Micronesiann-e nucleâri |fam9 = Micronesiann-e centrâli |fam10 = '''Gilbertéize''' |naçión = {{KIR}} }} O '''Gilberteise''' (''Taetae ni Kiribati''), o l'è unna lengua do gruppo lengoistego Malayo Polinesian. Lengua offiçiâ de [[Kiribati]], o l'è parloö in totale da çirca 100.000 personn-e in te [[Fiji]], [[Isoe Marshall]], [[Nauru]], [[Isoe Salomon]], [[Tuvalu]] e [[Vanuatu]]. == Descriçion e stöia == {{S}} {{Clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto|incubator=gil}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Lengue austronesiann-e|Gilbertéize]] bki06iz8n9peg40dpo5aq1himt3tjm1 Lengue bikol 0 3372 252793 219515 2024-10-29T20:15:17Z N.Longo 12052 + authority 252793 wikitext text/x-wiki {{Léngoa |nómme = Bikol |stâti = {{PHL}}<br><small>(Región de Bikol)</small> |persónn-e = 3.648.900 |fam1 = [[Lengue austronesian-e|Austronesiann-e]] |fam2 = Maleo-polinesiache |fam3 = Filippinn-e |fam4 = Filippinn-e centrâli magioî |fam5 = Filippinn-e centrâli |fam6 = '''Bikol''' |sub1 = Bikol da còsta |sub2 = Bikol de l'entrotæra |sub3 = Bikol de Pandan |mappa = Bikol_languages_map.png |didascalia = Difuxón de léngoe bikol. }} O '''Bikol''', o l'è un gruppo de lengue do gruppo lengoistego Malayo Polinesian, parlæ in te [[Filippinn-e]] da 4.6 mioin de personn-e (compreixi i dialetti). == Descriçion e stöia == [[Immaggine:Bikol languages subdivision map.png|sinistra|miniatura|350x350px|Léngoe do grùppo Bikol.]] {{S}} {{Clear}} == Atri progètti == {{Interprogetto}} {{Léngoe austroneixànn-e}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Lengue austronesiann-e|Bikol]] 1ui0ltf3bcvxloywxq8dybb9qc2gpib Lengue uraliche 0 3524 252794 224492 2024-10-29T20:15:29Z N.Longo 12052 + authority 252794 wikitext text/x-wiki {{Léngoa |nómme = Uraliche |stâti = {{RUS}}<br>{{HUN}}<br>{{FIN}}<br>{{EST}}<br>{{SWE}}<br>{{NOR}} |fam1 = Léngoe uralo-altaiche |fam2 = '''Uraliche''' |sub1 = Finniche |sub2 = Léngoa ungara |sub3 = Léngoa khanty |sub4 = Léngoa mansi |sub5 = Léngoa mari |sub6 = Mordivine |sub7 = Permiche |sub8 = Sami |sub9 = Samoiede |mappa = Lenguas urálicas.png |didascalia = Difuxón de léngoe uraliche. }} E '''lengue uraliche''' son unn-a famiggia de lengue [[Lengue indoeuropee|indoeuropee]], che a g'ha çirca trenta lengue parlæ da çirca 20 mioin de personn-e, o nomme o vegne da a cadenn-a de monti [[Urali]] che separan l'[[Euròpa]] da l'[[Asia]], dovve pâ che a lengua reixe da famiggia a segge nasciùa. <br /> == Clascificaçion tradiçionâ == A classificaçion tradiçionâ de lengue uraliche a l'è a seguente, tra prentexi i nommi vëgi. '''Lengue Samojediche''' * Lengue Samojediche settentrionæ ** Enets (dïta ''Yenets'', ''Yenisei-Samojed'' ascì) — squæxi estinta ** Nenets (''Yurak'') ** Nganasan * Lengue Samojediche meridionæ ** Kamassian (Kamas) (estinta in to 20-eximo secolo) ** Mator (estinta in to 19-eximo secolo) ** Selkup '''Lengue Finno-Ugriche''' * Ugriche ** Ungaiann-e *** [[Lengua unghereise|Unghereise]] ** Ob Ugriche *** Khanty (''Ostyak'') *** Mansi (''Vogul'') * Lengue Finno-Permiche ** Permic (Permian) *** Komi (''Komi-Zyrian'', ''Zyrian'') *** Komi-Permyak *** Udmurt (''Votyak'') ** Finno-Volgaiche (Finno-Cheremisiche, Finno-Mari, Volga-Finnichehe) *** Mari (''Cheremisiche'') **** Mari (''Cheremis'') *** Mordvinico (Mordvin, Mordvinian) **** Erzya **** Moksha *** Lengue Finno-Volgaiche estinte da a classificaçion inçerta **** Merya (17-eximo secolo) **** Muromian **** Meshcherian *** Finno-Lappiche (Finno-Samiche) **** [[Lengue Sami]] (Samiche, Saamiche, ''Lappiche'') ***** Sami oççidentâ ( Samiche oççidentâ) ****** Sami meridionâ ****** Ume Sami — squæxi estinta ****** Lule Sami ****** Pite Sami — squæxi estinta ****** Sami do nord ***** Sami de l'est ****** Kainuu Sami — estinta ****** Kemi Sami — estinta ****** Inari Sami ****** Akkala Sami — (estinta in to 21-eximo secolo) ****** Kildin Sami ****** Skolt Sami ****** Ter Sami — squæxi estinta **** Lengue Baltego-Finnichehe (Balto-Finniche, Balto-Fenniche, Finniche, Fenniche) ***** [[Lengua estone|Estone]] ***** [[Lengua finlandeise|Finlandeise]] (incluse Meänkieli o Finlandeise Tornedalian, Finlandeise Kven, e Finlandeise Ingrian) ***** Ingrian (Izhorian) — squæxi estinta ***** Lengue kareliann-e ****** Karelian ****** Lude (Ludic, Ludian) ****** Karelian Olonets (Livvi, Aunus, Karelian Aunus, Olonetsian) ***** Livonian (Liv) — squæxi estinta ***** Veps (Vepsian) ***** Võro (Voro, Võru, Voru; incluso o Seto) ***** Votic (Votian, Vod) — squæxi estinta == Veddi ascì == * [[Clasificaçión de léngoe|Classificaçion de lengue]] == Atri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Lengue altaiche|Uraliche]] j2fq8nttrq6rq987ncwryi5me2yqcoa Gumbu 0 3796 252819 235455 2024-10-29T20:34:32Z N.Longo 12052 + authority 252819 wikitext text/x-wiki {{Savuneize}} [[Immaggine:Abandoned olive oil mill.jpg|miniatura|N' antigu gumbu a [[Ventemiglia|Vintimiggia]]]] [[Immaggine:Torchio alla genovese.jpg|miniatura|N' torciu "a-a zeneize", diseĝn̂u du [[XVI secolo|seculu XVI]]]] '''Gumbu''' I antighi gumbi tradissiunäli pe fä l'[[Êuio|ôiu]] i l'éan nurmalmente svilüppae insce trèi livélli, pe' sfrütä a fórsa de gravitae cumme mutûre d'a muvimentasiùn. I lucäli d'u gumbu l'aean: * L'ôivä: chi' i se riçevèivan e ôìve. U ciü de vótte l'ôìvä l'éa ciü ätu d'a zona dunde se sciaccävan e [[Oîva|ôìve]], pe purèi carégä. * A móa: in t'i lucäli da móa i se fävan e vére operasiuìn d'u gumbu, se sciaccävan e ôìve. Inn-a béstia ([[Ase|äse]] o rèamente [[Cavallo|cavallu]]) a gìäva a-a mainéa de inn-a nóia, faxendu andä e röe. A rimanénsa de ôìve, a [[Sànsa|sansa]], a l'éa sciaccä cun in [[Tòrcio|tórciu]], drentu i [[spurtìn]]. * L'ôiä: l'éa u lucäle dunde se depoxitäva l'ôiu pe sc-cieìlu e pe cunservälu. De vótte a l'éa inn-a stansia pe meitè sutta têra. {{Clear}} == Ätri prugetti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Agricoltua]] 8kn82kfpeodz5qifty8awhrdgpdi1q5 Armugnìn 0 3825 252820 246208 2024-10-29T20:34:48Z N.Longo 12052 + authority 252820 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} {{Tassobox |nome = ''Prunus armeniaca'' |immagine = Tree on the edge.jpg |didascalia = In èrbo de ''Prunus armeniaca''. |dominio = [[Eukaryota]] |regno = [[Plantae]] |sottoregno = [[Tracheobionta]] |superdivisione = [[Spermatophyta]] |divisione = [[Magnoliophyta]] |classe = [[Magnoliopsida]] |sottoclasse = [[Rosidae]] |ordine = [[Rosales]] |famiglia = [[Rosaceae]] |genere = [[Prunus]] |specie = '''P. armeniaca''' |FIL? = x |regnoFIL = [[Plantae]] |clade1 = [[Angiospermae]] |clade2 = [[Mesangiospermae]] |clade3 = [[Eudicotidae]] |clade4 = [[Eudicotidae centrâli]] |clade5 = [[Sùperrosidae]] |clade6 = [[Rosidae]] |clade7 = [[Eurosidae]] |clade8 = [[Fabidae]] |ordineFIL = [[Rosales]] |famigliaFIL = [[Rosaceae]] |genereFIL = [[Prunus]] |specieFIL = '''P. armeniaca''' |biautore = [[Linneo|L.]] |binome = Prunus armeniaca |bidata = [[1753]] |sinonimi = 22 scinònimi }} '''''Prunus armeniaca''''' <small>([[Linneo|L.]], 1753)</small>'','' comuneménte conosciûa cómme '''armugnin''' ò '''bricoccalu''' ('''bricòcalo''' ò '''èrbo de bricòcali''' segóndo a [[grafîa ofiçiâ]], '''armugnìn''', '''miscimìn''' ò '''bricocca'''<ref>O frûto</ref> in [[Dialettu savuneize|savonéize]], '''mescemìn''' in [[Dialettu ventemigliusu|vintimigiôzo]], '''abricò''' ò '''mescimin''' in [[Dialetto monegasco|monegàsco]]), a l'é 'na [[Plantae|ciànta]], ch'a apartegne a-a famìggia de [[Rosaceae]]<ref>{{Çitta web|url=http://powo.science.kew.org/taxon/urn:lsid:ipni.org:names:729463-1|tìtolo=Prunus armeniaca|léngoa=EN|vìxita=2021-05-02}}</ref>, òriginâia da [[Cinn-a|Cìnn-a]] e introdûta into [[Euròpa|continénte eoropêo]] da-o româno [[Lucio Licinio Lucullo|Lucullo]]. L'epiteto specìfico ''armeniaca'' o l'è stæto çernûo da [[Linneo]] dæto che, in mòddo eròu, lê o crédéiva ch'a ciànta a foîse òriginâia de l'[[Armenia|Arménia]]. == Descriçion == {{Véddi ascì|Apricotta|Armugnìn Valleggia}} L'armugnìn o l'è in èrbo da frûta ch'o appartegne a-o génere ''[[Prunus]]''. O frûto de quésta spêce o l'è asæ inportànte a livéllo econòmico, ö sæ o [[Apricotta|bricòcalo]]. {{Clear}} == Nòtte == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Fruta]] [[Categorîa:Plantae]] [[Categorîa:Alimentaçion]] q2dfujp8ia3zlvz2m1z1dsls66tbsrg Murta 0 3833 252821 246209 2024-10-29T20:35:01Z N.Longo 12052 + authority 252821 wikitext text/x-wiki {{Savuneize}} {{Tassobox |nome = ''Arbutus unedo'' |immagine = Maginje_na_Koločepu.JPG |didascalia = ''A. unedo'' |dominio = [[Eukaryota]] |regno = [[Plantae]] |sottoregno = [[Tracheobionta]] |superdivisione = [[Spermatophyta]] |divisione = [[Magnoliophyta]] |classe = [[Magnoliopsida]] |sottoclasse = [[Dilleniidae]] |ordine = [[Ericales]] |famiglia = [[Ericaceae]] |genere = [[Arbutus]] |specie = '''A. unedo''' |FIL? = x |regnoFIL = [[Plantae]] |clade1 = [[Angiospermae]] |clade2 = [[Mesangiospermae]] |clade3 = [[Eudicotidae]] |clade4 = [[Eudicotidae centrâli]] |clade5 = [[Sùperasteridae]] |clade6 = [[Asteridae]] |ordineFIL = [[Ericales]] |famigliaFIL = [[Ericaceae]] |genereFIL = [[Arbutus]] |specieFIL = '''A. unedo''' |biautore = [[Linneo|L.]] |binome = Arbutus unedo |bidata = [[1753]] |sinonimi = 13 scinònimi }} '''''Arbutus unedo''''' <small>([[Linneo|L.]], 1753)</small>, cumüneménte cunusciüo cumme '''murta''' (in çerte zóne de l'[[Itallia]] anche ''çéxia de mä'' o ''corbezzolo'', '''armón''' segundu a [[grafîa ofiçiâ]], '''murta''' in [[Dialettu savuneize|savuneize]], '''arburussin''' in [[Dialettu ventemigliusu|vintimigiôzo]], '''arbusè''' in [[Dialetto monegasco|monegasco]]), u l'è in arbüstu, in custu, d'a famiggia de [[Ericaceae]]<ref>{{Çitta web|url=http://powo.science.kew.org/taxon/urn:lsid:ipni.org:names:326526-1|tìtolo=Arbutus unedo|léngoa=EN|vìxita=2021-05-03}}</ref>. == Descrisiùn == U l'è in arbüstu cun tante ramme, insc'ou russicciu quande i sun zuene. U pö rivä a 7-8 m de artessa. U l'a fögge oväli lançeolae, de 2-4 citti pe' 10-12 citti, ciü fusche in çimma ae ramme, cun pegullu cürtu e lamina düa, de surva insc'ou vèrde-scüu e lüstra, sutta ciü ciaea, cu'u bordu dentellou. E sciue i sun insême a rappi ch'i pendan, cu'a curolla giancu-giäna o insc'ou rösa, urçeulä e cun 5 denti piccin ricieghae a l'inföa de 5-8 pe' 6-10 citti. U frütu u l'è inn-a bacca riunda de ~ 2 citti, carnusa e russa quande möia, cuvèrta de tübercu ciütostu düi e spessi qarche milimetru; u cuntégne in alcalóide ch'u pö pruvucä grävi prublémi in génte ch'a gh'è particularmente sensibile. D'ätra pärte u numme [[latin]] u ne sügerisce de mangiäne pochi (''unedo'' = ''unus edo'' = ne mangiu ün sulu). U sciuìsce in otubre-nuvembre e i früti möian in te l'annu doppu a-a fin de l'estae e in autunnu. === Habitat === A murta l'è in elementu tipicu d'a maccia mediterranea: a l'è nativa d'e têre de l'[[Europa|Euröpa]] meridiunäle ma u se tröva tantu ascì [[California]]. A l'è inn-a spécie termófila e ghe piaxan terèn accidi e siliceu-argilusi. === Cuiuxitae === In ursu ch'u mangia da inn-a cianta de murta u l'è u scimbulu d'a çitae de [[Madrid]]. {{clear}} == Notte == <references /> == Ätri prugètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Plantae]] qgrkn2zdeqta22sp903n7s0zxxemrc3 Léngoa aymara 0 4406 252795 245203 2024-10-29T20:15:42Z N.Longo 12052 + authority 252795 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} {{Léngoa |nómme = Aymara |nomenativo = ''Aymar aru'' |pronónçia = {{IPA|/ajmaɾ ˈaɾu/}} |stâti = {{BOL}}<br>{{PER}}<br>{{CHL}}<br>{{ARG}} |persónn-e = 1.700.000 |dæta = [[2014]] |fam1 = Léngoe aymara |fam2 = '''Aymara''' |naçión = {{BOL}}<br>{{PER}} |minorànsa = {{CHL}} |mappa = Idioma_aimara.png |didascalia = Difuxón do ''Aymar aru''. |estræto = Taqpach jaqejh khuskat uñjatatäpjhewa munañapansa, lurañapansa, amuyasiñapansa, ukatwa jilani sullkanípjhaspas ukham uñjasipjhañapawa. }} A '''léngoa aymara''' (o vên scrîto '''Aimara''' ascì, nómme locâle ''Aymar aru'') a l'é 'na [[Lengoàggio|léngoa]] ch'a fà pàrte da [[famìggia lengoìstica]] de [[léngoe aymara]], da quæ a l'é a ciù difûza, parlâ da-o pòpolo Aymara inte [[Ande|Ànde]] centrâli. A l'é unn-a de pöche léngoe di pòpoli americhén con ciù de 'n milión de parlànti<ref>{{Çitta web|url=http://www.ine.gov.bo/BEYOND/TableViewer/tableView.aspx?ReportId=993|tìtolo=Bolivia: Idioma Materno de la Población de 4 años de edad y más - UBICACIÓN, ÁREA GEOGRÁFICA, SEXO Y EDAD|editô=Instituto Nacional de Estadística|léngoa=ES|vìxita=2022-09-17}}</ref><ref>E sôle âtre léngoe americànn-e con ciù de 'n milión de parlànti són o [[Léngoa nahuatl|Nahuatl]], o [[Quechua]] e o [[Guaranì|Guaraní]].</ref> e, insémme a-o [[Lengua spagnòlla|Spagnòllo]] e a-o [[Quechua]], a l'é léngoa ofiçiâ da [[Bolivia|Bolìvia]] e do [[Perù]]<ref>{{Çitta web|url=http://www4.congreso.gob.pe/ntley/Imagenes/Constitu/Cons1993.pdf|tìtolo=CONSTITUCIÓN POLÍTICA DEL PERÚ|editô=Congreso de la república|léngoa=ES|vìxita=2022-09-17}}</ref>. L'Aymara o l'é parlòu, scibén che in mezûa bén bén minô, inte di pàixi do [[Cile|Cîle]] do nòrd ascì, naçión inta quæ a l'é 'na [[léngoa minoritâia]] riconosciûa. Segóndo çèrti lengoìsti, l'Aymara o l'é ligòu a-o Quechua, léngoa ciù difûza parlâ inte regioìn vixìnn-e, ma a ògni mòddo a l'é 'na teorîa contestâ. Defæti, scibén che gh'é de somegiànse cómme 'na fonologîa squæxi pægia, a teorîa ciù comûne a spiêga ste somegiànse chi con de caraterìstiche derivæ da 'na vixinànsa prolongâ, ciufîto che aprêuvo a di cangiaménti naturâli derivæ da 'na [[pröto-léngoa]] comûne. L'Aymara o l'é 'na [[léngoa aglutinànte]] e, scìnn-a 'n çèrto pónto, [[Léngoa pöliscintética|pöliscintética]]. O sò órdine de pòule o l'é sogètto-ògètto-vèrbo e o l'à 'n scistêma lògico a tréi valoî. Coscì cómme o Quecha, o l'é de sòlito scrîto con l'[[arfabêto latìn]] ma, into [[2015]], l'é stæto svilupòu 'n scistêma de scritûa conplêto<ref>{{Çitta web|url=https://en.yna.co.kr/view/AEN20151008003000315|tìtolo=Hangeul set to become writing system for South American tribe|léngoa=EN|vìxita=2022-09-17}}</ref>. == Stöia == [[Immaggine:Arte y grammatica muy copiosa de la lengua aymara Ludovico Bertonio 1603 title page.jpg|thumb|upright|Ludovico Bertonio, ''Arte y grammatica muy copiosa de la lengua aymara'', 1603|sinistra]]E sò òrìgine són inte [[Ande|Ànde]] centrâli (o coscì dîto ''Altiplano Boliviano''), inta zöna do [[Lâgo Titicaca]]. A s'é pöi difûza vèrso o sùd cómme [[léngoa frànca]], eséndo adotâ cómme léngoa moæ da-i grùppi étnichi ciamæ "''aymara''" e "''wari''". Ciù tàrdi a l'é stæta relegâ primma da-a [[Quechua|léngoa quechua]] (con l'espansción de l'inpêro [[Inca]]) e dòppo da-o [[Lengua spagnòlla|spagnòllo]] (inti ténpi do colonialìsmo). {{clear}} == Nòtte == <references /> == Âtri progètti == {{InterWiki|codice=ay}} {{Interprogetto}} == Colegaménti estèrni == * {{Çitta web|url=https://www.ethnologue.com/language/aym|tìtolo=Aymara - Ethnologue|léngoa=EN|vìxita=2022-09-17}} * {{Çitta web|url=http://www.lenguandina.org/|tìtolo=Diçionâio Spagnòllo-Aymara|léngoa=ES, AY|vìxita=2022-09-17}} * {{Çitta web|url=http://web.archive.org/web/20060615063003/es.geocities.com/ciphg/laru.htm|tìtolo=Léngoe aru|editô=Centro de Investigaciones Peruanas|léngoa=ES|vìxita=2022-09-17}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Famìgge lenguìstiche]] [[Categorîa:Perù]] gjq26oiv5fup6974l6m1p28xf709soa Comun 0 4742 252802 251250 2024-10-29T20:21:49Z N.Longo 12052 + authority 252802 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} [[Immaggine:Map of municipalities of Liguria - Italy.svg|miniatura|Mappa co-i comun da [[Liguria]]|350x350px]] Un '''comun'''{{#tag:ref|Scrito ''commun'' inta [[Grafia unitäia|grafia unitaia]], ''comùn'' inta [[Grafîa ofiçiâ|grafia ofiçiâ]], ''cumün'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeize]], sanremasco e [[Dialettu ventemigliusu|vintimigiôzo]], ''cumûne'' in andoreize<ref>{{Çitta web|url=https://www.andoraneltempo.it/gallery/Volume-1_391_risultato.png|tìtolo=Manuale della parlata di Rollo e della Marina|outô=Adriano Ghiglione|léngoa=LIJ, IT|p=391}}</ref>, ''cumüne'' in altareize, [[Dialéttu finarìn|finarìn]], [[Dialettu garescìn|garescìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Piero Camelia|outô2=Romano Nicolino|outô3=Rodolfo Pelagatti|tìtolo=Vocabolario Italiano-Garessino|ànno=2020|editô=Araba Fenice Edizioni|çitæ=Cuni|léngoa=LIJ, IT|p=47}}</ref>, [[Dialetto noveize|noveize]] e [[Dialettu savuneize|savoneize]], ''cumüna'' in impeieize, [[Dialéttu urmeàscu|ormeasco]] e çerte variante arbenganeixi, ''kumüne'' in carcaeize, ''cumǜn'' in [[Dialéttu priéze|prieize]] e [[Dialèto spezin|spezìn]], ''cumuna'' in [[Dialettu aghjaccinu|ajasìn]]}} o l'è un'entitæ amministrativa determinâ da termi teritoiæ e da unn-a [[popolaçion]] precisi, de sovente quelli de unn-a [[çitæ]], unn-a çittadinn-a, un paize o un groppo de paixi. In arcunni stati se uza o termine ''muniçipalitæ'', in referimento a o nomme da sedde amministrativa, o muniçipio. A pòula "comun" a vegne da e omonimme instituçioin post-feudæ. Un [[Scindico|scìndico]] e un conseggio amministran e fân e lezze, in sce competense teritoiæ determinæ da l'orientamento do [[Stato]] de referimento. == Vôxe corelæ == * [[Comun confinanti]] == Nòtte == <references /> {{Clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comùn| ]] ruihm6xixzaywqhe4c7zlaymjsq5y3n Faxolin 0 4898 252822 246210 2024-10-29T20:35:14Z N.Longo 12052 + authority 252822 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} [[Immaggine:HaricotsVerts2.JPG|miniatura|300x300px|In platò (da-o [[Lengua françéise|françéize]] ''plateau'') de faxolìn.]] [[Immaggine:BBC Gardeners World - 2017-06-15 - Andy Mabbett - 02.jpg|miniatura|300x300px|De variêtæ de faxolìn.]] O '''faxolin''' ('''faxolìn''' segóndo a [[grafîa ofiçiâ]], '''faxulìn''' in [[Dialettu savuneize|savoneize]], '''faixörin''' in [[Dialettu ventemigliusu|vintimigiôzo]], [[Léngoa italiànn-a|it]]: ''fagiolino'', ''tegolina'' ò ''cornetto'') o l'è o frûto no ancón méuio de çèrtidùn cultivar da [[Plantae|ciànta]] do [[Faxeu (ciànta)|faxeu]] (lat: ''phaseolus vulgaris''). == Descriçión == {{Seçión vêua}} == Produçión == {| class="wikitable" ! colspan="2" |Produtoî de faxeu '''(into''' 2018) |- |'''Pàize''' |'''Produçión (tonêi)''' |- |{{CHN}} |19.897.100 |- |{{IDN}} |939.598 |- |{{IND}} |715.141 |- |{{TUR}} |580.949 |- |{{THA}} |315.293 |- |{{EGY}} |284.299 |- |{{ITA}} |163.824 |- |{{MAR}} |148.392 |- |{{ESP}} |138.925 |- |{{BGD}} |134.860 |} {{Clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Legummi]] [[Categorîa:Alimentaçion]] talcyfwempacza0wnu3lriqvj13r8is Giæa (cianta) 0 4900 252823 250268 2024-10-29T20:35:24Z N.Longo 12052 + authority 252823 wikitext text/x-wiki {{Âtri ûxi|tìtolo=[[Giæa (disanbiguaçion)]]}} {{Grafîa ofiçiâ}} {{Tassobox |nome = ''Beta vulgaris'' |immagine = Beta_vulgaris_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-167.jpg |didascalia = A cianta da giæa |dominio = [[Eukaryota]] |regno = [[Plantae]] |sottoregno = [[Tracheobionta]] |superdivisione = [[Spermatophyta]] |divisione = [[Magnoliophyta]] |classe = [[Magnoliopsida]] |sottoclasse = [[Caryophyllidae]] |ordine = [[Caryophyllales]] |famiglia = [[Chenopodiaceae]] |genere = [[Beta]] |specie = '''B. vulgaris''' |FIL? = x |regnoFIL = [[Plantae]] |clade1 = [[Angiospermae]] |clade2 = [[Mesangiospermae]] |clade3 = [[Eudicotidae]] |clade4 = [[Eudicotidae centrâli]] |clade5 = [[Sùperasteridae]] |clade6 = [[Asteridae]] |clade7 = [[Euasteridae]] |clade8 = [[Campanulidae]] |ordineFIL = [[Caryophyllales]] |famigliaFIL = [[Amaranthaceae]] |genereFIL = [[Beta]] |specieFIL = '''B. vulgaris''' |biautore = [[Linneo|L.]] |binome = Beta vulgaris |bidata = [[1753]] |sinonimi = 46 scinònimi }} '''''Beta vulgaris''''' <small>([[Linneo|L.]], 1753)</small>, comuneménte conosciûa ségge cómme '''giæa''' ségge cómme '''giærâva''' in sciâ bâze di ûzi, a l'è 'na [[Plantae|ciànta]] ch'a apartegne a-a famìggia de [[Amaranthaceae]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://powo.science.kew.org/taxon/urn:lsid:ipni.org:names:164505-1|tìtolo=Beta vulgaris|léngoa=EN|vìxita=2021-05-05}}</ref>, da quæ se pœan mangiâ e féugge. Quésta ciànta a l'è stæta 'na de prìmme a êse descrîta segóndo o modèrno scistêma de clasificaçión, dæto ch'a l'êa stæta za catàlogâ into [[1753]] da [[Linneo]], inta sò inportantìscima òpia ''[[Species Plantarum]]''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Carl von Linné|tìtolo=Species Plantarum: exhibentes plantas rite cognitas, ad genera relatas, cum differentiis specificis, nominibus trivialibus, synonymis selectis, locis natalibus, secundum systema sexuale digestas|url=https://www.biodiversitylibrary.org/item/13829#page/234/mode/1up|ànno=1753|editô=Impensis Laurentii Salvii|çitæ=[[Stoccolma]]|léngoa=LA|p=222}}</ref>. == Etimologîa == A l'é 'na ciànta [[Erba|erbàcea]], existénte in divèrse variêtæ: da [[sùcou]], da òrto e da foràggio, pe l'alimentaçión de béstie. In sciâ bâze de l'ûzo a l'è conosciûa con divèrsci nómmi: * a [[Giæarava|ciànta da sùcou]] (coltivâ cómme tùbero ascì) a l'è in génere ciamâ cómme '''giærâva''' segóndo a [[grafîa ofiçiâ]], '''gêräva''' in [[Dialettu savuneize|savonéize]], '''gearàva''' in [[Dialettu ventemigliusu|vintimigiôzo]] e '''betařava''' in [[Dialetto monegasco|monegàsco]] (in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]] ''barbabietola''). * a variêtæ coltivâ inti òrti, da quæ se mangiàn e féugge, a l'è pe cóntra dîta '''giæa''' segóndo a [[grafîa ofiçiâ]], '''gè''' in [[Dialettu savuneize|savonéize]] e '''gé''' in [[Dialettu ventemigliusu|vintimigiôzo]] (in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]] ''bietola''). == Descriçión == [[Immaggine:Suikerbiet bloeiwijze Beta vulgaris.jpg|sinistra|miniatura|Scioî de ''B. vulgaris'' (da variêtæ da sùcou).|287x287px]] A giæa a l'è 'na ciànta èrbacea da-a coltivaçión bienâle, de ræo perénne, ch'a l'è àncoâ a-o seu gràçie a 'na réixe méistra e ch'a pœ arivâ a 'n'altéssa de ciù ò mêno 1 ò 2 mêtri. === Féuggie === E féuggie da ''B. vulgaris'' són lónghe tra 5 e 20 cìtti (ciù picìnn-e quélle vèrso l'âto), a fórma de cheu, e arivàn a dimenscioîn bén bén magioî inte variêtæ coltivæ. Quéste àn ascì 'n màrgine intrêgo ò óndulòu e, in sciâ pàgina superiôre, prezentàn 'na nétta còsta centrâle. === Scioî === I scioî de quésta ciànta àn 'na tìnta vèrde ò róssa e són asæ picìnn-i, co-in diàmetro de 3-5 mm, formæ da çìnque féugge (ò pétali) e són arechéugéiti in dénse spîghe, in grùppi generalménte da træ a éutto unitæ. L'inpolinaçión a l'avegne gràçie a-a fòrsa do vénto, in vîa primâia, e secondariaménte atravèrso e bestiête. === Frûti === O frûto o l'è costitoîo da doî ''acheni'' modificæ de mòddo da contegnî a seménsa, da-a fórma a lénte e ànpia 2-3 mm. == Distriboçión e habitat == E variêtæ sarvæghe de ''B. vulgaris'' són distriboîe inta ciù pàrte de l'[[Euròpa|Eoröpa]], inta [[Macaronesia]] e inte l'[[Asia|Àzia]] òcidentâle, scibén che ghe séggian ciànte natûalizæ inti âtri continénti ascì<ref name=":0" />. In particolâ són difûze inte zöne costêe, caraterizæ da 'n elevâ salinitæ e da 'n seu sàbiôzo ò conpòsto sorviatùtto da prîe. == Produtoî == Inte l'Eoröpa produtoî de sùcou giànco són a [[Fransa|Frànsa]] e a [[Germania|Germània]] e, ecetoòu o [[Luscemburgo|Lusenbùrgo]], tùtti i Pàizi de l'[[Union Europea|Unión Eoropêa]] estrâon o sùcou da-a ''B. vulgaris''. {| class="wikitable" ! colspan="2" |Produtoî de giærâve da sùcou ('''into''' 2018) |- |'''Pàize''' |'''Produçión (tonêi)''' |- |{{RUS}} |42.065.957 |- |{{FRA}} |39.914.030 |- |{{USA}} |30.192.920 |- |{{DEU}} |26.191.400 |- |{{TUR}} |17.436.100 |- |{{POL}} |14.302.910 |- |{{UKR}} |13.967.700 |- |{{CHN}} |11.276.600 |- |{{EGY}} |10.377.371 |- |{{GBR}} |7.620.000 |} {{clear}} == Nòtte == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Verdùa]] [[Categorîa:Plantae]] pcr97yvaatf6e3xlgshnli1xbp5qqle Gardo 0 4919 252824 205922 2024-10-29T20:35:48Z N.Longo 12052 + authority 252824 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} {{Tassobox |nome = ''Carduus'' |immagine = Musk_thistle.jpg |didascalia = O gàrdo (''[[Gàrdo rósso|C. nutans]]'') co-a sciô |dominio = [[Eukaryota]] |regno = [[Plantae]] |sottoregno = [[Tracheobionta]] |superdivisione = [[Spermatophyta]] |divisione = [[Magnoliophyta]] |classe = [[Magnoliopsida]] |sottoclasse = [[Asteridae]] |ordine = [[Asterales]] |famiglia = [[Asteraceae]] |genere = '''Carduus''' |FIL? = x |regnoFIL = [[Plantae]] |clade1 = [[Angiospermae]] |clade2 = [[Mesangiospermae]] |clade3 = [[Eudicotidae]] |clade4 = [[Eudicotidae centrâli]] |clade5 = [[Sùperasteridae]] |clade6 = [[Asteridae]] |clade7 = [[Euasteridae]] |clade8 = [[Campanulidae]] |ordineFIL = [[Asterales]] |famigliaFIL = [[Asteraceae]] |genereFIL = '''Carduus''' |genereautoreFIL = [[Linneo|L.]], 1753 |sinonimi = 6 scinònimi |nomicomuni = Gàrdo<br>([[Dialettu ventemigliusu|ve]]) Càrdu<br>([[Dialetto monegasco|mo]]) Cardu }} '''''Carduus''''' <small>([[Linneo|L.]], 1753)</small>, comuneménte conosciûo cómme '''gàrdo''', o l'é 'n génere de [[Plantae|ciànte]] ch'a apartegne a-a famìggia de [[Asteraceae]], difûzo inte l'[[Euròpa|Eoröpa]], l'[[Africa|Àfrica]] e l'[[Asia|Àzia]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://powo.science.kew.org/taxon/urn:lsid:ipni.org:names:330047-2|tìtolo=Carduus|léngoa=EN|vìxita=2021-05-03}}</ref>. Gàrdo o l'è ascì o nómme comùn de divèrse spêce de piànte, usæ in coxìnn-a. == Descriçión == [[File:Carduus nutans_MHNT.jpg |thumb|280 px|left|''Carduus nutans'']] {{S}} == Tàscionomîa == Into génere ''Carduus'' gh'è 92 spêce<ref name=":0" />, ma no bezugna fâ confuxón co-o nómme comùn de çèrtidùnn-e ciànte: defæti vàrie spêce són comuneménte conosciûe cómme gàrdo ma a fàn pàrte de âtri géneri, prezénpio: * [[Gàrdo sànto]]: o sò nómme scentìfico o l'è ''Centaurea benedicta'' <small>((L.) L., 1763)</small>, dónca o l'è inclûzo into génere ''[[Centaurea]]''. * [[Gàrdo mariàn]]: o se trêuva into génere ''[[Silybum]]'', co nómme scentìfico ''Silybum marianum'' <small>((L.) Gaertn., 1791)</small>. * [[Spinón]]: variêtæ de ''Cynara cardunculus'', o l'è clasificòu cómme ''C. cardunculus'' var. ''sylvestris'' {{clear}} == Nòtte == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Verdùa]] [[Categorîa:Plantae]] itlp11jskvp73kcbmghejcwcq79sveh Prepoxiçioin 0 5064 252796 236336 2024-10-29T20:16:13Z N.Longo 12052 + authority 252796 wikitext text/x-wiki A '''Prepoxiçioin''' ([[Lengua latinn-a|latìn]]: ''præponere''), in [[gramatica]], è 'na parte invariâbile do discòrso. A crèa 'n ligàme fra [[Parolla|parolle]] e frasi. == Descriçion == {| border=1 style="border-collapse:collapse; font-size:100%;" cellpadding=3 cellspacing=0; | !width=100px| !width=100px| Ortografia "Casaccia" !width=100px| Ortografia tradiçionâ !width=100px| Ortografia in "u" !width=100px| Italian |- align=center | colspan=5|'''a''' |- align=center | a + a | ä | a-a | aa | alla |- align=center | a + e | colspan=2| a-e | æ | alle |- align=center | a + o | colspan=2| a-o | ou | al, allo |- align=center | a + i | colspan=2| a-i | ai | ai, agli |-align=center | a + l' | all' | colspan=2| a l' e à l' | all' |- align=center | colspan=5|'''con''' |- align=center | con + a | colspan=2| co-a | cuâ | con la, colla |- align=center | con + e | colspan=2| co-e | cuê | con le, colle |- align=center | con + o | cö | co-o | cuu | con lo, col |- align=center | con + ia | colspan=2| co-i | cuî | con i |- align=center | con + l' | colspan=4| con l' |- align=center | colspan=5|'''de''' |- align=center | de + a | colspan=2| da | d'a | della |- align=center | de + e | colspan=2| de | d'e | delle |- align=center | de + o | colspan=2| do | d'u | dello, del |- align=center | de + i | colspan=2| di | d'i | degli, dei |- align=center | de + l' | dell' | colspan=2|de l' | dell' |- align=center | colspan=5|'''da ''' |- align=center | da + a | dä | da-a | daa | della |- align=center | da + e | colspan=2| da-e | dæ | dalle |- align=center | da + o | colspan=2| da-o | dou | dallo, dal |- align=center | da + i | colspan=2| da-i | dai | dai, dagli |- align=center | da + l' | dall' | colspan=2| da l' | dall' |- align=center | colspan=5|'''inte''' |- align=center | inte + a | in ta | inta | int'a |nella |- align=center | inte + e | in te | inte | int'e |nelle |- align=center | inte + o | in to | into | int'u |nello, nel |- align=center | inte + i | in ti | inti | int'i |negli, nei |- align=center | inte + l' | in te l' | colspan=2| inte l' | nell' |- align=center | colspan=5|'''ne''' |- align=center | ne + a | ne-a | colspan=2| - - | nella |- align=center | ne + a | ne-a | colspan=2| - - | nella |- align=center | ne + e | neë | colspan=2| - - | nelle |- align=center | ne + o | ne-o | colspan=2| - - | nello, nel |- align=center | ne + i | ne-i | colspan=2| - - | negli, nei |- align=center | ne + l' | nell' | colspan=2| - - | nell' |- align=center | colspan=5|'''in sce''' |- align=center |in sce + a | in sciä | in sciâ | insciaa | sulla |- align=center |in sce + e | in scë | in scê | inscee | sulle |- align=center |in sce + o | in sciö | in sciô | insciuu | sullo, sul |- align=center |in sce + i | in scï | in scî | inscii | sui, sugli |- align=center |in sce + l' | colspan=2| in scie l' | inscie l' | sull' |- align=center | colspan=5|'''pe''' |- align=center |pe + a | colspan=2| pe-a | paa | per la |- align=center |pe + e | pë | pe-e | pee | per le |- align=center |pe + o | colspan=2| pe-o | pou | per lo, per il |- align=center |pe + i | colspan=2| pe-i | pei | per i, per gli |- align=center |pe + l' | colspan=3| pe-l' | per l' |} E præposiçioin '''fra''' e '''tra''' non se uniscian a l'[[articolo]]. == Atri progetti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Gramàtica]] es5ll9xtpn4yt4cdsfmxqisaii6whwt Rivêa 0 5579 252803 235353 2024-10-29T20:21:59Z N.Longo 12052 + authority 252803 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} [[File:Vernazza-2004.jpg|thumb|[[Vernassa]] in sciâ rivêa]] Con o termine '''Rivêa''' se uza indicâ a còsta ch'a va da [[Prinçipatu de Mùnegu|Monego]] a [[Cavo Crovo]] d'arente a-a [[A Spèza|Spezza]]. A se dividde in doî, a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de ponente]] e a [[Rivêa de Levànte|Rivêa de levànte]], rispettivamente a òvest e a est de [[Zena]]. == Riparia == A pòula a l'ha in realtæ doî scignificati, un o vegne da o [[Léngoa latìnn-a|latin]] ''riparia'', ch'o l'indica a riva de 'n sciùmme o de 'n corso d'ægoa dôçe, pe questo motivo se peu parlâ, prezenpio, de rivêa do [[Lago de Garda|Garda]], ma da questa pòula vegne anche a [[Dòra Riparia]]. == Ripa == O termine che, invece, ch'o l'é dêuviòu pe-a còsta [[Liguria|Ligure]] o vegne da-o latin ''ripa'' che, inta [[lengoa zeneize]] o l'è diventòu ''riva''. A Riva a l'êa quello træto de còsta ciù riparòu adatto pe l'atracco. Visto che into medioevo l'unico meu seguo o l'êa quello in faccia a-a riva de Zena, i zeneixi pe irîde i abitanti de còste, ciamavan quelli træti Rivêe. Se ricòrda de fæti che a zòna de l'angipòrto antigamente deputâ a scao, a Zena, a se ciamma [[Sottoriva]]. Pe questo, parlando de còste marinn-e, l'unica ch'a se pòsse ciamâ Rivêa a l'è quella Ligure, stòricamente. == O turismo == [[File:Varigotti-DSCF0978.JPG|thumb|A rivêa a [[Varigotti|Varigòtti]], arénte a [[Sann-a]]]] Inti anni o termine Rivêa o l'è diventòu scinònimo de còsta erta in scio mâ con fondali profondi, ma into dòppo goæra tante còste into mondo àn pigiòu o termine Rivêa, perché a rinomansa e a belessa da còsta ligure a l'à consentîo de atriboî a-o nomme prestigio e popolaritæ, che vegnan descaregæ anche in sce chi se ne frexa. == O rischio == Purtròppo ancheu o nomiagio Rivêa o subisce un ûzo stramezòu c'o l'areizega de fâ perde o senso stòrico de donde a pòula a l'è nasciûa e da dôve o termine o deriva e che o mette a repentallio o lustro do termine. == Véddi ascì == * [[Rivêa de Ponénte]] * [[Rivêa de Levànte]] == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] kiqw844gq5gj3myidoqeiq5hp8eqctg Niccia ecologica 0 6946 252825 194267 2024-10-29T20:37:00Z N.Longo 12052 + authority 252825 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} A '''Niccia Ecologica''' a l'è un concetto da [[biologia]], che o contribuisce a definï i fattori che regolen o nümero de specie che viven in te unna comunitæ. Questo concetto o se definisce comme l'insemme de necessitæ de unna specie: alimentari, de pH, de concentrasion de [[oscigeno]], de [[ümiditæ]], de tanne, cavitæ o atri posti donde rifugiase, eccetera. L'è stæto dimostrou da [[Georgy Gause]] che specie (animali o vegetali) aventi a mexima ''niccia ecologica'' no pöen convive in to meximo ambiente: pö convive solo specie che aggen nicce diverse. <ref>{{léngoe|en}} G. F. Gause, ''The struggle for existence'', Baltimore, Williams & Wilkins, 1934.</ref> A definision de ''niccia ecologica'' a resta abbastansa empirica, oscia a presensa de unna specie a definisce a sö niccia; saieva ütile avei un scistema pe definïla ''a priori'', indipendentemente da a prezensa da specie mexima. Un esempio de questa ültima affermasion o pö esse fæto con a ''[[Robinia Pseudoacacia]]'', unna leguminosa originaia dell'America do Nord che, introdotta in ti nostri boschi, a l'ha agio comme [[infestante]], levando spassio ae specie autoctone. Questa specie a s'è comportä coscì perchè a l'ha trövou unna niccia; se fisse stæto poscibile savei in anticipo da presensa de questa niccia se saieva posciüo evitäne l'introdusion. == Nòtte == <references /> == Atri progetti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biologîa]] 1eh46n4acftin407cl7zyltkle1lpux Övo 0 9355 252826 194723 2024-10-29T20:37:35Z N.Longo 12052 + authority 252826 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} [[Immaggine:Oeufs002b.jpg|72 tipi de öve d'animæ, disegnæ da [[Adolphe Millot]] ([[1897]]-[[1904]]).|right|270px|thumbnail]] L''''övo''' (ò '''œuvo''' ò '''euvo''') o l'è a cellula femminî di animæ che se reprodûan pe via sessuâ. O g'ha in sce o sö citoplasma e sustanse allevanti pe-o primmo sostentamento e a primma scintexi proteica de l'embrion. Pe seje fecondà l'övo devve unise a a cellula masscia (spermatozòo). {{Clear}} == Atri progetti == {{Inteprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biologîa]] parmnqmlpimt6wufcdkduen7lk45dhs 252827 252826 2024-10-29T20:37:43Z N.Longo 12052 252827 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} [[Immaggine:Oeufs002b.jpg|72 tipi de öve d'animæ, disegnæ da [[Adolphe Millot]] ([[1897]]-[[1904]]).|right|270px|thumbnail]] L''''övo''' (ò '''œuvo''' ò '''euvo''') o l'è a cellula femminî di animæ che se reprodûan pe via sessuâ. O g'ha in sce o sö citoplasma e sustanse allevanti pe-o primmo sostentamento e a primma scintexi proteica de l'embrion. Pe seje fecondà l'övo devve unise a a cellula masscia (spermatozòo). {{Clear}} == Atri progetti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biologîa]] krry8ve575yivmz9jkaoeyqr2duo5cd Cröo 0 9356 252828 217978 2024-10-29T20:38:11Z N.Longo 12052 + authority 252828 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} [[File:Corvus brachyrhynchos 1.jpg|right|thumb|250px|Cröo imperiâ]] O '''Cröo imperiâ''' o l'é 'n [[Aves|oxello]]. {{clear}} == File murtimediæ == [[File:Corvus splendens sounds - World of Birds, Cape Town.ogg|thumb|left|Corvus splendens - sonòro, (Cape Town)]] {{clear}} == Atri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Oxelli]] 4fp8mhn1cujbfafehzh6z7ii5xbdytm Seravalle 0 13825 252786 245082 2024-10-29T14:20:01Z Luensu1959 1211 /* Cultüa */ l'é pü giüstu davanti ai parole chi prinsipia ncu a "d" 252786 wikitext text/x-wiki {{Nuvaize}} {{Divisione amministrativa |Nome = Seravalle |Panorama = Serravalle Scrivia.JPG |Didascalia = Panuròma 'd Seravòle |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[comun|cumüne]] |Divisione amm grado 1 = Piemónte |Divisione amm grado 2 = Lisàndria |Amministratore locale = Luca Biagioni |Partito = lìsta cìvica "Rinnoviamo Serravalle" |Data elezione = 13-06-2022 |Abitanti = 5871 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R07&Pro=P010&Com=39&anno=2023&submit=Tavola Dòtu Istat] - Pupulasión rezidainte a-i 31 id mòzu d'l'ònu 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-5-2023 |Sottodivisioni = [[Libarna]], [[Crena|Crèna]] (id Sura e id Suta) |Divisioni confinanti = [[Cassàn]], [[Ei Vgnöe]], [[Gâvi|Gòvi]], [[Növe]], [[Arquâ|Quò]], [[Stassan|Stasàn]] |Nome abitanti = |Patrono = San Martéin |Festivo = 11 id nuvàimbre |Mappa = Map of comune of Serravalle Scrivia (province of Alessandria, region Piedmont, Italy).svg |Didascalia mappa = Puzisión dei cumüne 'd Seravòle inta pruvéincia 'd Lisàndria. }} '''Seravalle''' o '''Seravòle''' int'ei dialettu lucòle (''Serravalle Scrivia'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) l'è in cumüne italiàn in [[Piemonte|Piemónte]], u cunta 5.871 abitanti e u s' tröva inta [[Provinsa de Lisciandria|Pruvéincia 'd Lisandria]], inta [[Screivia|Val Scrivia]], a mêza strò fra [[Zena]] e [[Lisciandria|Lisandria]], inta región stórica d'Untrazuvu, che 'na vóta l'ëa "Òta Ligüria" e inchö l'è "bòssu Piemónte". == Geugrafìa == [[File:SerravalleScriviaPanorama1.JPG|thumb|SerravalleScriviaPanorama1|Panuròma 'd Seravòle (ciaintru stóricu)]] Seravòle a s'tröva a-a cunfluàinsa dei [[Borbëa|Burbàia]] ncu u [[Screivia|Scrivia]], inti culéin-e fra l'[[Appennin ligure|apenéin lìgure]] e a [[Cianûa padann-a|pianüa padan-a]]. == Stória == [[Immaggine:Plan du château de Seravalle - btv1b530428954.jpg|centro|miniatura|500x500px|Seravòle int'ei [[XVIII secolo|seculu XVIII]]]] [[File:– Statuta, decreta et ordinationes communis Serrauallis, 1679 – BEIC 10375092.jpg|thumb|right|upright|I statüti 'd Seravòle (''Statuta, decreta et ordinationes communis Serrauallis''), 1679]] == Pósti d'interesse == A Seravòle u gh'è u situ archeológicu id [[Libarna]], antiga sitò rumâna. == Ecunumìa == * [[Serravalle Designer Outlet]]. Seravòle l'é cunsüa da còrche ònu anche pe-a prezainsa d`ün di pü grandi [[outlet]] d'[[Europa]]<ref>[http://www.turismo.it/vacanze/mercatini/outlet-italia-piemonte-serravalle-negozi-offerte/ Piemonte il più grande d'Europa]</ref>, ch'u ghò pü 'd 250 negósi 'd grandi firme. L'é culegó ncu di autobus a Milàn, Zena e Turìn. Arainte a l'outlet u gh'è ei "Retail Park" ncu di òtri negósi e l'ipermercó da marca "[[Iper]]". * A Seravòle u gh'éa u stabilimaintu 'd Ganbarutta (Gambarotta) pe-a prudusión da grappa Libarna, che peró inchö a vena prudotta inte 'n' òtra pòrte d'Italia. == Cultüa == A Seravòle u s' pòrla incù a [[lengoa ligure|lingua lìgure]] inta variante [[Dialetto noveize|nuvàize]]. [https://www.chiekete.eu/2020/12/03/allegri-strutturefondamentali/ Chi] u gh'é 'n link a-u disiunòiu du dialettu 'd Seravòle icmè ch'u l'àiva elaburó inisialmainte u Sciu Roberto Allegri. A cüzéin-a asì l'è principalmainte [[Cuxìnn-a lìgure|lìgure]]. == Manifestasión-i == == Feste e fêe == == Cumünicasión-i == == Nóte == <references /> {{Clear}} == Òtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Lisciandria}} {{Contròllo de outoritæ}} cdpenc0tw3trivryf0mdu542o0uk7wa 252787 252786 2024-10-29T15:41:09Z Luensu1959 1211 detòi 252787 wikitext text/x-wiki {{Nuvaize}} {{Divisione amministrativa |Nome = Seravalle |Panorama = Serravalle Scrivia.JPG |Didascalia = Panuròma 'd Seravòle |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[comun|cumüne]] |Divisione amm grado 1 = Piemónte |Divisione amm grado 2 = Lisàndria |Amministratore locale = Luca Biagioni |Partito = lìsta cìvica "Rinnoviamo Serravalle" |Data elezione = 13-06-2022 |Abitanti = 5871 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R07&Pro=P010&Com=39&anno=2023&submit=Tavola Dòtu Istat] - Pupulasión rezidainte a-i 31 id mòzu d'l'ònu 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-5-2023 |Sottodivisioni = [[Libarna]], [[Crena|Crèna]] (id Sura e id Suta) |Divisioni confinanti = [[Cassàn]], [[Ei Vgnöe]], [[Gâvi|Gòvi]], [[Növe]], [[Arquâ|Quò]], [[Stassan|Stasàn]] |Nome abitanti = |Patrono = San Martéin |Festivo = 11 id nuvàimbre |Mappa = Map of comune of Serravalle Scrivia (province of Alessandria, region Piedmont, Italy).svg |Didascalia mappa = Puzisción dei cumüne 'd Seravòle inta pruvéincia 'd Lisàndria. }} '''Seravalle''' o '''Seravòle''' intu dialettu lucòle (''Serravalle Scrivia'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) l'è in cumüne italiàn in [[Piemonte|Piemónte]], u cunta 5.871 abitanti e u s' tröva inta [[Provinsa de Lisciandria|Pruvéincia 'd Lisandria]], inta [[Screivia|Val Scrivia]], a mêza strò fra [[Zena]] e [[Lisciandria|Lisandria]], inta región stórica d'Untrazuvu, che 'na vótta l'éa "Òta Ligüria" e inchö l'è "bòssu Piemónte". == Geugrafìa == [[File:SerravalleScriviaPanorama1.JPG|thumb|SerravalleScriviaPanorama1|Panuròma 'd Seravòle (ciaintru stóricu)]] Seravòle a s'tröva a-a cunfluàinsa dei [[Borbëa|Burbàia]] ncu u [[Screivia|Scrivia]], inti culéin-e fra l'[[Appennin ligure|apenéin lìgure]] e a [[Cianûa padann-a|pianüa padan-a]]. == Stória == [[Immaggine:Plan du château de Seravalle - btv1b530428954.jpg|centro|miniatura|500x500px|Seravòle intu [[XVIII secolo|seculu XVIII]]]] [[File:– Statuta, decreta et ordinationes communis Serrauallis, 1679 – BEIC 10375092.jpg|thumb|right|upright|I statüti 'd Seravòle (''Statuta, decreta et ordinationes communis Serrauallis''), 1679]] == Pósti d'interesse == A Seravòle u gh'è u situ archeológicu 'd [[Libarna]], antiga sitò rumâna. == Ecunumìa == * [[Serravalle Designer Outlet]]. Seravòle l'é cunsüa da còrche ònu anche pe-a prezainsa d`ün di pü grandi [[outlet]] d'[[Europa]]<ref>[http://www.turismo.it/vacanze/mercatini/outlet-italia-piemonte-serravalle-negozi-offerte/ Piemonte il più grande d'Europa]</ref>, ch'u gh'ò pü 'd 250 negósci 'd grandi firme. L'é culegó ncu di autobus a Milàn, Zena e Turìn. Arainte a l'outlet u gh'è u "Retail Park" ncu di òtri negósci e l'ipermercó da marca "[[Iper]]". * A Seravòle u gh'éa u stabilimaintu 'd Ganbarutta (Gambarotta) pe-a prudusción da grappa Libarna, che peró inchö a vena prudotta inte 'n' òtra pòrte d'Italia. == Cultüa == A Seravòle u s' pòrla incù a [[lengoa ligure|lingua lìgure]] inta variante [[Dialetto noveize|nuvàize]]. [https://www.chiekete.eu/2020/12/03/allegri-strutturefondamentali/ Chi] u gh'é 'n link a-u disiunòiu du dialettu 'd Seravòle icmè ch'u l'àiva elaburó inisialmainte u Sciu Roberto Allegri. A cüzéin-a asì l'è principalmainte [[Cuxìnn-a lìgure|lìgure]]. == Manifestasión-i == == Feste e fêe == == Cumünicasión-i == == Nóte == <references /> {{Clear}} == Òtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Lisciandria}} {{Contròllo de outoritæ}} htofyxubis2atmlcyct8jdrc1pxu5n7 Dialetto noveize 0 13906 252844 246081 2024-10-29T21:43:29Z Arbenganese 12552 /* Testimonianse scrite */ link ciü bon, l'âtru u nu dava de riscuntri, da scistemâ u link au giurnale de moddu da metighe u tl 252844 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} {{Léngoa |nómme = Novéize |nomenativo = Nuvaize |stâti = {{ITA}} |regioîn = {{IT-PMN}}<br><small>({{IT-AL}})</small> |fam1 = [[Lengoe indoeuropee|Léngoe indoeoropêe]] |fam2 = Itàliche |fam3 = [[Lengoe romanse|Romànze]] |fam4 = Romànze òcidentâli |fam5 = [[Léngoe gàllo-itàliche|Gàllo-Itàliche]] |fam6 = [[Lengoa ligure|Lìgure]] |fam7 = Lìgure de l’Oltrezôvo |fam8 = Lìgure de l’Oltrezôvo centrâle |fam9 = '''Novéize''' }} O '''noveize''' (''Nuvaize'') o l'é o '''lìgure d'Oltrezôvo''' (ò ''Ôtrazôvo'') ch'o se parla ancón a [[Növe|Nêuve]], a [[Seravalle]] e [[Arquâ]] inta [[Valle Scrivia]] e a-o [[Burghetu Burbaia|Borgheto]], a [[Surli|Sorli]] e a-e [[Ei Vgnöe|Vigneue]] inta bassa [[val Borbêa]] e ascì in âtri pàixi vixín comme e [[Baàsche]], e coscì anche in [[Arbêa]] inte l'âta [[val Borbêa]], donde però coménsa a fâse sentî l'infloénsa zenéize. O gh'à de paròlle de tranxiçión lonbarde e piemonteixi. Inti quelli scîti o noveize o se ciamma "'''nuvaize'''" e o zeneize o l'é dîto "zenaize". == Paragón == {| class="wikitable" ! Italiàn || Nuvàize || Munegàscu || Zeneize<ref>ortografia co-a "u" a-o pòsto da "o"</ref> |-- |amico ||amigu||amigu || amigu |-- |fuoco ||fögu ||fœgu || fögu |-- |capelli || cavài || caviyu || cavelli |-- |gola || gùa || gura || gua |-- |candela || candàia ||candéra || candeia |-- |moneta || munaida || munèa || munæa |-- |seta || sàida ||sea || sæa |-- |avuto || avüu ||avüu|| avüu |-- |stato || stó ||stau|| stætu |-- |andato || 'ndó ||andau|| anætu |-- |amato || amó ||aimau|| amòu |-- |fatto|| fòtu || fau || fætu |-- |piano|| piàn || adaiju, cian || ciàn |-- |piuma || piüma ||ciüma || ciümma |-- | più || pü || ciü || ciü |-- |piantare|| piantò||ciantà || ciantâ |-- |piombo||piunbu||ciungiu || ciùngiu |-- |fiamma || fiamma || sciama || sciàmma |} == Difuxón == Nommi di fraçión e localitæ inta zöna donde se parla o noveize<ref>Da-o diçionâio de Sórli e do Noveize do Stefano Ferrarazzo, 2002</ref>: Bànqua – Bàncora. Arbèa – Albera Ligure. Barlò – Il Barilaro (in passu inte l'Apenéin). Cabàne d’Cösra – Capanne di Cosola. Cabèla – Cabella Ligure Cadìši – Cadisi: poche chè sparse tra Róncri e Fontan-a. Calvódi – Calvadi. Cantalùu – Cantalupo Ligure. Casàn - Cassano Spinola. Castlanìa – Castellania. Cösra – Cosola. Cupiàšu – Cadipiaggio. Dernìše – Dernice. Gavasàäna – Gavazzana. Giaö – Giarolo. Giüšràäna – Giusolana. Gòva – Monte Gava, Gavazza; in sima a-a loc. Fontan-a ( tra Surli e u munte Giaö). Gòvi – Gavi Ligure. Lèmmi – Lemmi. Merlasèin – Merlassino. Mungiardèin – Mongiardino Ligure. Munšögu – Montegioco. Paghèrna – Paderna. Paiò - Pagliaro Pertüšu – Pertuso. Prevšèin – Pallavicino. Psinò – Pessinate. Ramè – Ramero. Rócca – Roccaforte Ligure. Róncri – Roncoli. Ruchètta – Rocchetta Ligure. Santàcta – Sant’Agata Fossili. Sant’Aöšiu – Sant’ Alosio. Sanvìgu – San Vito. Suràigu – Cerreto di Molo. Vigpónsu – Vigoponzo. Vigsö – Viguzzolo. Vìlla – Villalvernia. Vuàsca – Avolasca. == Testimonianse scrite == :Poexîa dedicâ a-a ciassa da Colegiata a Neuve :'''A piasa e i só palasci''' :Me còra e bela piasa :ti che t'é saimpre stata :e cö da vegia Növe, :anche se u taimpu u pasa :a t'vöiu ancù pü bain. :perchè u m' pò ch'i t' lasa :andò a descaméin. :E quande in mumentéin :a m' fermu lì a guaciòte, :e a ser'na stisa i ögi, :u m' pò id arcurdòte :cmè t'eri ina vóta: :tranquila e silensiusa :ti smiaivi in salótu :indonde tüta a giainte :a dménga féin-a 'n botu :a stòva a descurì :o püra a fò di ceti :'n se queli chi surtiva :da-a mesa de-e mesdì. :E alura a restu lì :'na stisa ancù a sugnò :e a t' vèdu cunturnò :da tüti i tó palasci :bei lustri e decurè :da artisti ch'i savaiva :fò bain u só mesté. :Isi ernu taimpi bón-ni :e acsì i só padrón-ni :ch'i g'aiva i sodi a breciu, :i n' vraiva che e só chè :i n' daisa mìa a scabeciu :Ma pöi i taimpi e i sodi :- che insóin u vö pü scrusì - :i son tantu cambiè, :che si palasci acsì :da squòsi véinti lüstri :insóin i-a pü tuchè. :E alura u s' pö dì, :me còra e vegia piasa, :ch'i n' son davai pü lüstri :ma tantu scalcinè :da fòse cumpatì :da tüti quei chi pasa. :(Angiolino Bellocchio) [https://www.internetculturale.it/jmms/iccuviewer/iccu.jsp?id=oai%3Awww.internetculturale.sbn.it%2FTeca%3A20%3ANT0000%3AN%3ACFI0346826_1&mode=all&teca=MagTeca+-+ICCU&fulltext=1 Chi], a pag. 4, u gh'é n'escritu antigu da-i giurnale 'd Növe "Bagatto" de-i 1882. L'é a vègia parlò 'd Növe ncu l'articulu "er" a-i posto da "e" === Diçionâi === * {{Çitta lìbbro|outô=Severino Ghezzi|tìtolo=Il dialetto pozzolese|ànno=1962|léngoa=LIJ, IT|editô=Tipografia Emiliani|çitæ=Rapàllo|url=https://books.google.it/books?hl=it&id=6KcQAQAAIAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Natale Magenta|tìtolo=Vocabolario del dialetto di Novi Ligure|ànno=1984|léngoa=LIJ, IT|editô=Edizioni arti grafiche novesi|çitæ=Nêuve|url=https://books.google.it/books?id=SscNGwAACAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Roberto Allegri|tìtolo=Strutture fondamentali del dialetto serravallese|ànno=2007|léngoa=LIJ, IT|editô=Pro Loco|çitæ=Seravàlle|url=https://books.google.it/books?id=1mwCSQAACAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Natale Magenta|tìtolo=Nuovo vocabolario del dialetto di Novi Ligure|ànno=1999|léngoa=LIJ, IT|editô=Istituto Culturale Rotariano|çitæ=Milàn|url=https://books.google.it/books?id=N9wZoAEACAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Mario Silvano|tìtolo=Glossario vernacolo della Pozzolasca|ànno=2000|léngoa=LIJ, IT|editô=Novinostra|çitæ=Nêuve|url=https://books.google.it/books?id=yWg6HQAACAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Roberto Allegri|tìtolo=Vocabolario e grammatica della lingua serravallese|ànno=2007|léngoa=LIJ, IT|editô=Joker|çitæ=Nêuve|url=https://books.google.it/books?id=yWg6HQAACAAJ|ISBN=88-75-36130-4}} * {{Çitta lìbbro|outô=Bruno Arecco|tìtolo=Gaviese: un vocabolario|ànno=2021|léngoa=LIJ, IT|editô=Mimesis|çitæ=Sèsto Sàn Zâne|url=https://books.google.it/books?id=ZbJzzgEACAAJ|ISBN=88-57-57761-9}} === Âtre òpere === * {{Çitta lìbbro|outô=Carlo Raimondi|tìtolo=Pacciughi, macète e mugugni|ànno=1925|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Angelo Daglio|tìtolo=Nêuve 'na vota|ànno=1963|editô=Scuola Tip. S. Giuseppe|çitæ=Tortónn-a|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Angelo Daglio|tìtolo=Poesie dialettali|url=https://books.google.it/books?id=EVTGxgEACAAJ|ànno=1972|editô=Viscardi|çitæ=Lisciàndria|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Angiolino Bellocchio|tìtolo=Um suvena. Acquerelli novesi|ànno=1978|editô=Lions Club de Nêuve|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Barzizza|tìtolo=Vestiti su misura: commedia brillante in dialetto novese|url=http://www.librinlinea.it/search/public/appl/dettaglio.php?bid=CFI0017700|ànno=1986|editô=Viscardi|çitæ=Lisciàndria|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Barzizza|tìtolo=E padron son mi: commedia in tre atti|url=http://www.librinlinea.it/search/public/appl/dettaglio.php?bid=TO00709282|ànno=1986|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Barzizza|tìtolo=A purtera: commedia brillante in tre atti|url=http://www.librinlinea.it/search/public/appl/dettaglio.php?bid=TO01218782|ànno=1987|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ}} * {{Çitta publicaçión|outô=Egidio Mascherini|ànno=1987|tìtolo=Testamentu da Lola Mumeina|revìsta=Il Piccolo|volùmme=VIII|nùmero=26|léngoa=LIJ}} * {{Çitta publicaçión|outô=Pier Eligio Bertoli|ànno=1991|tìtolo=Asgordi e anèduti|revìsta=Novinostra|volùmme=XXXI|nùmero=1|pp=89-95|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=Lorenzo Bovone|ànno=1991|tìtolo=Poesie e nenie dialettali|revìsta=In Novitate|volùmme=VI|nùmero=2|pp=89-95|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Barzizza|tìtolo=Parlemu 'd Neuve|url=http://www.librinlinea.it/search/public/appl/dettaglio.php?bid=TO01734606#altre_info|ànno=1994|editô=Gutemberg e Girardengo|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ}} * [https://www.librinlinea.it/search/autore/Mascherini,%20Egidio Scrîti spantegæ de l'Egidio Mascheroni] == Nòtte == <references /> == Vôxe conligæ == * [[Gramatica noveize]] == Colegaménti estèrni == ;Diçionâi in sciâ Ræ * In sciô scîto '''[https://ligu.re/ ligu.re]''' gh‘é o diçionâio do noveize scrito inta parlâ de [[Surli|Sorli]] da Stefano Ferrarazzo. * In sciô scîto de l'asociaçion ''Chiekete'' de Seravalle gh'é 'n [https://www.chiekete.eu/2020/12/03/allegri-strutturefondamentali/ link] a-o diçionâio do noveize inta parlâ de Seravalle fæto da-o Roberto Allegri. * Âtri diçionâi do noveize e do lìgure d'Oltrezôvo (dito "Otrazôvo" inte quelle parlæ) son elenchæ chi de sotta: ** [https://web.archive.org/web/20210917181646/https://ilmiopaese.info/numeri/3/art14.html Bedonia (estræto da létera C)] ** [http://www.zuccotti.com/basaluzzo/dialetto.htm Dialetto de Bazalusso, comme lêzilo] ** [http://www.zuccotti.com/basaluzzo/dizionario.htm Dialetto de Bazalusso, vocabolâio] ** [http://www.irbagiu.it/fonetica-silvanese/ Dialetto Silvaneize, fonologìa] ** [http://www.irbagiu.it/dizionario/ Diçionâio do dialetto Silvaneize (S. Basso, asociaçión Ir Bagiu)] ** [https://www.chiekete.eu/vocabolario-serravalleseitaliano-2/ Diçionâio da parlâ de Seravalle] ** [https://web.archive.org/web/20210917181646/http://tagliolese.hostinggratis.it/ Diçionâio da parlâ de Taiêu] ** [https://vegni-valborbera.it/racconti/le_origini_del_dialetto_vegnino.php E origini do dialetto vegnin (solo carateristiche)] ;Âtro * {{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=NRjkkBVsITw|tìtolo=A Vraisa - cansón in novéize|léngoa=LIJ|vìxita=2023-08-22}} {{Léngoa lìgure}} [[Categorîa:Lengua ligure]] h04vunea3iveiroh3e55lspqt621o5w 252845 252844 2024-10-29T21:46:39Z Arbenganese 12552 Standardizàu rispettu ae âtre pagine de variante 252845 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} {{Léngoa |nómme = Novéize |nomenativo = Nuvaize |stâti = {{ITA}} |regioîn = {{IT-PMN}}<br><small>({{IT-AL}})</small> |fam1 = [[Lengoe indoeuropee|Léngoe indoeoropêe]] |fam2 = Itàliche |fam3 = [[Lengoe romanse|Romànze]] |fam4 = Romànze òcidentâli |fam5 = [[Léngoe gàllo-itàliche|Gàllo-Itàliche]] |fam6 = [[Lengoa ligure|Lìgure]] |fam7 = Lìgure de l’Oltrezôvo |fam8 = Lìgure de l’Oltrezôvo centrâle |fam9 = '''Novéize''' }} O '''noveize''' (''Nuvaize'') o l'é o '''lìgure d'Oltrezôvo''' (ò ''Ôtrazôvo'') ch'o se parla ancón a [[Növe|Nêuve]], a [[Seravalle]] e [[Arquâ]] inta [[Valle Scrivia]] e a-o [[Burghetu Burbaia|Borgheto]], a [[Surli|Sorli]] e a-e [[Ei Vgnöe|Vigneue]] inta bassa [[val Borbêa]] e ascì in âtri pàixi vixín comme e [[Baàsche]], e coscì anche in [[Arbêa]] inte l'âta [[val Borbêa]], donde però coménsa a fâse sentî l'infloénsa zenéize. O gh'à de paròlle de tranxiçión lonbarde e piemonteixi. Inti quelli scîti o noveize o se ciamma "'''nuvaize'''" e o zeneize o l'é dîto "zenaize". == Descriçión == {{Véddi ascì|Gramatica noveize}} == Stöia == == Paragón == {| class="wikitable" ! Italiàn || Nuvàize || Munegàscu || Zeneize<ref>ortografia co-a "u" a-o pòsto da "o"</ref> |-- |amico ||amigu||amigu || amigu |-- |fuoco ||fögu ||fœgu || fögu |-- |capelli || cavài || caviyu || cavelli |-- |gola || gùa || gura || gua |-- |candela || candàia ||candéra || candeia |-- |moneta || munaida || munèa || munæa |-- |seta || sàida ||sea || sæa |-- |avuto || avüu ||avüu|| avüu |-- |stato || stó ||stau|| stætu |-- |andato || 'ndó ||andau|| anætu |-- |amato || amó ||aimau|| amòu |-- |fatto|| fòtu || fau || fætu |-- |piano|| piàn || adaiju, cian || ciàn |-- |piuma || piüma ||ciüma || ciümma |-- | più || pü || ciü || ciü |-- |piantare|| piantò||ciantà || ciantâ |-- |piombo||piunbu||ciungiu || ciùngiu |-- |fiamma || fiamma || sciama || sciàmma |} == Difuxón == Nommi di fraçión e localitæ inta zöna donde se parla o noveize<ref>Da-o diçionâio de Sórli e do Noveize do Stefano Ferrarazzo, 2002</ref>: Bànqua – Bàncora. Arbèa – Albera Ligure. Barlò – Il Barilaro (in passu inte l'Apenéin). Cabàne d’Cösra – Capanne di Cosola. Cabèla – Cabella Ligure Cadìši – Cadisi: poche chè sparse tra Róncri e Fontan-a. Calvódi – Calvadi. Cantalùu – Cantalupo Ligure. Casàn - Cassano Spinola. Castlanìa – Castellania. Cösra – Cosola. Cupiàšu – Cadipiaggio. Dernìše – Dernice. Gavasàäna – Gavazzana. Giaö – Giarolo. Giüšràäna – Giusolana. Gòva – Monte Gava, Gavazza; in sima a-a loc. Fontan-a ( tra Surli e u munte Giaö). Gòvi – Gavi Ligure. Lèmmi – Lemmi. Merlasèin – Merlassino. Mungiardèin – Mongiardino Ligure. Munšögu – Montegioco. Paghèrna – Paderna. Paiò - Pagliaro Pertüšu – Pertuso. Prevšèin – Pallavicino. Psinò – Pessinate. Ramè – Ramero. Rócca – Roccaforte Ligure. Róncri – Roncoli. Ruchètta – Rocchetta Ligure. Santàcta – Sant’Agata Fossili. Sant’Aöšiu – Sant’ Alosio. Sanvìgu – San Vito. Suràigu – Cerreto di Molo. Vigpónsu – Vigoponzo. Vigsö – Viguzzolo. Vìlla – Villalvernia. Vuàsca – Avolasca. == Testimonianse scrite == :Poexîa dedicâ a-a ciassa da Colegiata a Neuve :'''A piasa e i só palasci''' :Me còra e bela piasa :ti che t'é saimpre stata :e cö da vegia Növe, :anche se u taimpu u pasa :a t'vöiu ancù pü bain. :perchè u m' pò ch'i t' lasa :andò a descaméin. :E quande in mumentéin :a m' fermu lì a guaciòte, :e a ser'na stisa i ögi, :u m' pò id arcurdòte :cmè t'eri ina vóta: :tranquila e silensiusa :ti smiaivi in salótu :indonde tüta a giainte :a dménga féin-a 'n botu :a stòva a descurì :o püra a fò di ceti :'n se queli chi surtiva :da-a mesa de-e mesdì. :E alura a restu lì :'na stisa ancù a sugnò :e a t' vèdu cunturnò :da tüti i tó palasci :bei lustri e decurè :da artisti ch'i savaiva :fò bain u só mesté. :Isi ernu taimpi bón-ni :e acsì i só padrón-ni :ch'i g'aiva i sodi a breciu, :i n' vraiva che e só chè :i n' daisa mìa a scabeciu :Ma pöi i taimpi e i sodi :- che insóin u vö pü scrusì - :i son tantu cambiè, :che si palasci acsì :da squòsi véinti lüstri :insóin i-a pü tuchè. :E alura u s' pö dì, :me còra e vegia piasa, :ch'i n' son davai pü lüstri :ma tantu scalcinè :da fòse cumpatì :da tüti quei chi pasa. :(Angiolino Bellocchio) [https://www.internetculturale.it/jmms/iccuviewer/iccu.jsp?id=oai%3Awww.internetculturale.sbn.it%2FTeca%3A20%3ANT0000%3AN%3ACFI0346826_1&mode=all&teca=MagTeca+-+ICCU&fulltext=1 Chi], a pag. 4, u gh'é n'escritu antigu da-i giurnale 'd Növe "Bagatto" de-i 1882. L'é a vègia parlò 'd Növe ncu l'articulu "er" a-i posto da "e" === Diçionâi === * {{Çitta lìbbro|outô=Severino Ghezzi|tìtolo=Il dialetto pozzolese|ànno=1962|léngoa=LIJ, IT|editô=Tipografia Emiliani|çitæ=Rapàllo|url=https://books.google.it/books?hl=it&id=6KcQAQAAIAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Natale Magenta|tìtolo=Vocabolario del dialetto di Novi Ligure|ànno=1984|léngoa=LIJ, IT|editô=Edizioni arti grafiche novesi|çitæ=Nêuve|url=https://books.google.it/books?id=SscNGwAACAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Roberto Allegri|tìtolo=Strutture fondamentali del dialetto serravallese|ànno=2007|léngoa=LIJ, IT|editô=Pro Loco|çitæ=Seravàlle|url=https://books.google.it/books?id=1mwCSQAACAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Natale Magenta|tìtolo=Nuovo vocabolario del dialetto di Novi Ligure|ànno=1999|léngoa=LIJ, IT|editô=Istituto Culturale Rotariano|çitæ=Milàn|url=https://books.google.it/books?id=N9wZoAEACAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Mario Silvano|tìtolo=Glossario vernacolo della Pozzolasca|ànno=2000|léngoa=LIJ, IT|editô=Novinostra|çitæ=Nêuve|url=https://books.google.it/books?id=yWg6HQAACAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Roberto Allegri|tìtolo=Vocabolario e grammatica della lingua serravallese|ànno=2007|léngoa=LIJ, IT|editô=Joker|çitæ=Nêuve|url=https://books.google.it/books?id=yWg6HQAACAAJ|ISBN=88-75-36130-4}} * {{Çitta lìbbro|outô=Bruno Arecco|tìtolo=Gaviese: un vocabolario|ànno=2021|léngoa=LIJ, IT|editô=Mimesis|çitæ=Sèsto Sàn Zâne|url=https://books.google.it/books?id=ZbJzzgEACAAJ|ISBN=88-57-57761-9}} === Âtre òpere === * {{Çitta lìbbro|outô=Carlo Raimondi|tìtolo=Pacciughi, macète e mugugni|ànno=1925|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Angelo Daglio|tìtolo=Nêuve 'na vota|ànno=1963|editô=Scuola Tip. S. Giuseppe|çitæ=Tortónn-a|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Angelo Daglio|tìtolo=Poesie dialettali|url=https://books.google.it/books?id=EVTGxgEACAAJ|ànno=1972|editô=Viscardi|çitæ=Lisciàndria|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Angiolino Bellocchio|tìtolo=Um suvena. Acquerelli novesi|ànno=1978|editô=Lions Club de Nêuve|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Barzizza|tìtolo=Vestiti su misura: commedia brillante in dialetto novese|url=http://www.librinlinea.it/search/public/appl/dettaglio.php?bid=CFI0017700|ànno=1986|editô=Viscardi|çitæ=Lisciàndria|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Barzizza|tìtolo=E padron son mi: commedia in tre atti|url=http://www.librinlinea.it/search/public/appl/dettaglio.php?bid=TO00709282|ànno=1986|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Barzizza|tìtolo=A purtera: commedia brillante in tre atti|url=http://www.librinlinea.it/search/public/appl/dettaglio.php?bid=TO01218782|ànno=1987|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ}} * {{Çitta publicaçión|outô=Egidio Mascherini|ànno=1987|tìtolo=Testamentu da Lola Mumeina|revìsta=Il Piccolo|volùmme=VIII|nùmero=26|léngoa=LIJ}} * {{Çitta publicaçión|outô=Pier Eligio Bertoli|ànno=1991|tìtolo=Asgordi e anèduti|revìsta=Novinostra|volùmme=XXXI|nùmero=1|pp=89-95|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=Lorenzo Bovone|ànno=1991|tìtolo=Poesie e nenie dialettali|revìsta=In Novitate|volùmme=VI|nùmero=2|pp=89-95|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Barzizza|tìtolo=Parlemu 'd Neuve|url=http://www.librinlinea.it/search/public/appl/dettaglio.php?bid=TO01734606#altre_info|ànno=1994|editô=Gutemberg e Girardengo|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ}} * [https://www.librinlinea.it/search/autore/Mascherini,%20Egidio Scrîti spantegæ de l'Egidio Mascheroni] == Nòtte == <references /> == Vôxe conligæ == * [[Gramatica noveize]] == Colegaménti estèrni == ;Diçionâi in sciâ Ræ * In sciô scîto '''[https://ligu.re/ ligu.re]''' gh‘é o diçionâio do noveize scrito inta parlâ de [[Surli|Sorli]] da Stefano Ferrarazzo. * In sciô scîto de l'asociaçion ''Chiekete'' de Seravalle gh'é 'n [https://www.chiekete.eu/2020/12/03/allegri-strutturefondamentali/ link] a-o diçionâio do noveize inta parlâ de Seravalle fæto da-o Roberto Allegri. * Âtri diçionâi do noveize e do lìgure d'Oltrezôvo (dito "Otrazôvo" inte quelle parlæ) son elenchæ chi de sotta: ** [https://web.archive.org/web/20210917181646/https://ilmiopaese.info/numeri/3/art14.html Bedonia (estræto da létera C)] ** [http://www.zuccotti.com/basaluzzo/dialetto.htm Dialetto de Bazalusso, comme lêzilo] ** [http://www.zuccotti.com/basaluzzo/dizionario.htm Dialetto de Bazalusso, vocabolâio] ** [http://www.irbagiu.it/fonetica-silvanese/ Dialetto Silvaneize, fonologìa] ** [http://www.irbagiu.it/dizionario/ Diçionâio do dialetto Silvaneize (S. Basso, asociaçión Ir Bagiu)] ** [https://www.chiekete.eu/vocabolario-serravalleseitaliano-2/ Diçionâio da parlâ de Seravalle] ** [https://web.archive.org/web/20210917181646/http://tagliolese.hostinggratis.it/ Diçionâio da parlâ de Taiêu] ** [https://vegni-valborbera.it/racconti/le_origini_del_dialetto_vegnino.php E origini do dialetto vegnin (solo carateristiche)] ;Âtro * {{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=NRjkkBVsITw|tìtolo=A Vraisa - cansón in novéize|léngoa=LIJ|vìxita=2023-08-22}} {{Léngoa lìgure}} [[Categorîa:Lengua ligure]] is1pjgwfdgu0d5wom2a99iachzhwyrv 252846 252845 2024-10-29T21:47:37Z Arbenganese 12552 Gh'è za bellu che in simma 252846 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} {{Léngoa |nómme = Novéize |nomenativo = Nuvaize |stâti = {{ITA}} |regioîn = {{IT-PMN}}<br><small>({{IT-AL}})</small> |fam1 = [[Lengoe indoeuropee|Léngoe indoeoropêe]] |fam2 = Itàliche |fam3 = [[Lengoe romanse|Romànze]] |fam4 = Romànze òcidentâli |fam5 = [[Léngoe gàllo-itàliche|Gàllo-Itàliche]] |fam6 = [[Lengoa ligure|Lìgure]] |fam7 = Lìgure de l’Oltrezôvo |fam8 = Lìgure de l’Oltrezôvo centrâle |fam9 = '''Novéize''' }} O '''noveize''' (''Nuvaize'') o l'é o '''lìgure d'Oltrezôvo''' (ò ''Ôtrazôvo'') ch'o se parla ancón a [[Növe|Nêuve]], a [[Seravalle]] e [[Arquâ]] inta [[Valle Scrivia]] e a-o [[Burghetu Burbaia|Borgheto]], a [[Surli|Sorli]] e a-e [[Ei Vgnöe|Vigneue]] inta bassa [[val Borbêa]] e ascì in âtri pàixi vixín comme e [[Baàsche]], e coscì anche in [[Arbêa]] inte l'âta [[val Borbêa]], donde però coménsa a fâse sentî l'infloénsa zenéize. O gh'à de paròlle de tranxiçión lonbarde e piemonteixi. Inti quelli scîti o noveize o se ciamma "'''nuvaize'''" e o zeneize o l'é dîto "zenaize". == Descriçión == {{Véddi ascì|Gramatica noveize}} == Stöia == == Paragón == {| class="wikitable" ! Italiàn || Nuvàize || Munegàscu || Zeneize<ref>ortografia co-a "u" a-o pòsto da "o"</ref> |-- |amico ||amigu||amigu || amigu |-- |fuoco ||fögu ||fœgu || fögu |-- |capelli || cavài || caviyu || cavelli |-- |gola || gùa || gura || gua |-- |candela || candàia ||candéra || candeia |-- |moneta || munaida || munèa || munæa |-- |seta || sàida ||sea || sæa |-- |avuto || avüu ||avüu|| avüu |-- |stato || stó ||stau|| stætu |-- |andato || 'ndó ||andau|| anætu |-- |amato || amó ||aimau|| amòu |-- |fatto|| fòtu || fau || fætu |-- |piano|| piàn || adaiju, cian || ciàn |-- |piuma || piüma ||ciüma || ciümma |-- | più || pü || ciü || ciü |-- |piantare|| piantò||ciantà || ciantâ |-- |piombo||piunbu||ciungiu || ciùngiu |-- |fiamma || fiamma || sciama || sciàmma |} == Difuxón == Nommi di fraçión e localitæ inta zöna donde se parla o noveize<ref>Da-o diçionâio de Sórli e do Noveize do Stefano Ferrarazzo, 2002</ref>: Bànqua – Bàncora. Arbèa – Albera Ligure. Barlò – Il Barilaro (in passu inte l'Apenéin). Cabàne d’Cösra – Capanne di Cosola. Cabèla – Cabella Ligure Cadìši – Cadisi: poche chè sparse tra Róncri e Fontan-a. Calvódi – Calvadi. Cantalùu – Cantalupo Ligure. Casàn - Cassano Spinola. Castlanìa – Castellania. Cösra – Cosola. Cupiàšu – Cadipiaggio. Dernìše – Dernice. Gavasàäna – Gavazzana. Giaö – Giarolo. Giüšràäna – Giusolana. Gòva – Monte Gava, Gavazza; in sima a-a loc. Fontan-a ( tra Surli e u munte Giaö). Gòvi – Gavi Ligure. Lèmmi – Lemmi. Merlasèin – Merlassino. Mungiardèin – Mongiardino Ligure. Munšögu – Montegioco. Paghèrna – Paderna. Paiò - Pagliaro Pertüšu – Pertuso. Prevšèin – Pallavicino. Psinò – Pessinate. Ramè – Ramero. Rócca – Roccaforte Ligure. Róncri – Roncoli. Ruchètta – Rocchetta Ligure. Santàcta – Sant’Agata Fossili. Sant’Aöšiu – Sant’ Alosio. Sanvìgu – San Vito. Suràigu – Cerreto di Molo. Vigpónsu – Vigoponzo. Vigsö – Viguzzolo. Vìlla – Villalvernia. Vuàsca – Avolasca. == Testimonianse scrite == :Poexîa dedicâ a-a ciassa da Colegiata a Neuve :'''A piasa e i só palasci''' :Me còra e bela piasa :ti che t'é saimpre stata :e cö da vegia Növe, :anche se u taimpu u pasa :a t'vöiu ancù pü bain. :perchè u m' pò ch'i t' lasa :andò a descaméin. :E quande in mumentéin :a m' fermu lì a guaciòte, :e a ser'na stisa i ögi, :u m' pò id arcurdòte :cmè t'eri ina vóta: :tranquila e silensiusa :ti smiaivi in salótu :indonde tüta a giainte :a dménga féin-a 'n botu :a stòva a descurì :o püra a fò di ceti :'n se queli chi surtiva :da-a mesa de-e mesdì. :E alura a restu lì :'na stisa ancù a sugnò :e a t' vèdu cunturnò :da tüti i tó palasci :bei lustri e decurè :da artisti ch'i savaiva :fò bain u só mesté. :Isi ernu taimpi bón-ni :e acsì i só padrón-ni :ch'i g'aiva i sodi a breciu, :i n' vraiva che e só chè :i n' daisa mìa a scabeciu :Ma pöi i taimpi e i sodi :- che insóin u vö pü scrusì - :i son tantu cambiè, :che si palasci acsì :da squòsi véinti lüstri :insóin i-a pü tuchè. :E alura u s' pö dì, :me còra e vegia piasa, :ch'i n' son davai pü lüstri :ma tantu scalcinè :da fòse cumpatì :da tüti quei chi pasa. :(Angiolino Bellocchio) [https://www.internetculturale.it/jmms/iccuviewer/iccu.jsp?id=oai%3Awww.internetculturale.sbn.it%2FTeca%3A20%3ANT0000%3AN%3ACFI0346826_1&mode=all&teca=MagTeca+-+ICCU&fulltext=1 Chi], a pag. 4, u gh'é n'escritu antigu da-i giurnale 'd Növe "Bagatto" de-i 1882. L'é a vègia parlò 'd Növe ncu l'articulu "er" a-i posto da "e" === Diçionâi === * {{Çitta lìbbro|outô=Severino Ghezzi|tìtolo=Il dialetto pozzolese|ànno=1962|léngoa=LIJ, IT|editô=Tipografia Emiliani|çitæ=Rapàllo|url=https://books.google.it/books?hl=it&id=6KcQAQAAIAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Natale Magenta|tìtolo=Vocabolario del dialetto di Novi Ligure|ànno=1984|léngoa=LIJ, IT|editô=Edizioni arti grafiche novesi|çitæ=Nêuve|url=https://books.google.it/books?id=SscNGwAACAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Roberto Allegri|tìtolo=Strutture fondamentali del dialetto serravallese|ànno=2007|léngoa=LIJ, IT|editô=Pro Loco|çitæ=Seravàlle|url=https://books.google.it/books?id=1mwCSQAACAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Natale Magenta|tìtolo=Nuovo vocabolario del dialetto di Novi Ligure|ànno=1999|léngoa=LIJ, IT|editô=Istituto Culturale Rotariano|çitæ=Milàn|url=https://books.google.it/books?id=N9wZoAEACAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Mario Silvano|tìtolo=Glossario vernacolo della Pozzolasca|ànno=2000|léngoa=LIJ, IT|editô=Novinostra|çitæ=Nêuve|url=https://books.google.it/books?id=yWg6HQAACAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Roberto Allegri|tìtolo=Vocabolario e grammatica della lingua serravallese|ànno=2007|léngoa=LIJ, IT|editô=Joker|çitæ=Nêuve|url=https://books.google.it/books?id=yWg6HQAACAAJ|ISBN=88-75-36130-4}} * {{Çitta lìbbro|outô=Bruno Arecco|tìtolo=Gaviese: un vocabolario|ànno=2021|léngoa=LIJ, IT|editô=Mimesis|çitæ=Sèsto Sàn Zâne|url=https://books.google.it/books?id=ZbJzzgEACAAJ|ISBN=88-57-57761-9}} === Âtre òpere === * {{Çitta lìbbro|outô=Carlo Raimondi|tìtolo=Pacciughi, macète e mugugni|ànno=1925|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Angelo Daglio|tìtolo=Nêuve 'na vota|ànno=1963|editô=Scuola Tip. S. Giuseppe|çitæ=Tortónn-a|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Angelo Daglio|tìtolo=Poesie dialettali|url=https://books.google.it/books?id=EVTGxgEACAAJ|ànno=1972|editô=Viscardi|çitæ=Lisciàndria|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Angiolino Bellocchio|tìtolo=Um suvena. Acquerelli novesi|ànno=1978|editô=Lions Club de Nêuve|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Barzizza|tìtolo=Vestiti su misura: commedia brillante in dialetto novese|url=http://www.librinlinea.it/search/public/appl/dettaglio.php?bid=CFI0017700|ànno=1986|editô=Viscardi|çitæ=Lisciàndria|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Barzizza|tìtolo=E padron son mi: commedia in tre atti|url=http://www.librinlinea.it/search/public/appl/dettaglio.php?bid=TO00709282|ànno=1986|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Barzizza|tìtolo=A purtera: commedia brillante in tre atti|url=http://www.librinlinea.it/search/public/appl/dettaglio.php?bid=TO01218782|ànno=1987|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ}} * {{Çitta publicaçión|outô=Egidio Mascherini|ànno=1987|tìtolo=Testamentu da Lola Mumeina|revìsta=Il Piccolo|volùmme=VIII|nùmero=26|léngoa=LIJ}} * {{Çitta publicaçión|outô=Pier Eligio Bertoli|ànno=1991|tìtolo=Asgordi e anèduti|revìsta=Novinostra|volùmme=XXXI|nùmero=1|pp=89-95|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=Lorenzo Bovone|ànno=1991|tìtolo=Poesie e nenie dialettali|revìsta=In Novitate|volùmme=VI|nùmero=2|pp=89-95|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Barzizza|tìtolo=Parlemu 'd Neuve|url=http://www.librinlinea.it/search/public/appl/dettaglio.php?bid=TO01734606#altre_info|ànno=1994|editô=Gutemberg e Girardengo|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ}} * [https://www.librinlinea.it/search/autore/Mascherini,%20Egidio Scrîti spantegæ de l'Egidio Mascheroni] == Nòtte == <references /> == Colegaménti estèrni == ;Diçionâi in sciâ Ræ * In sciô scîto '''[https://ligu.re/ ligu.re]''' gh‘é o diçionâio do noveize scrito inta parlâ de [[Surli|Sorli]] da Stefano Ferrarazzo. * In sciô scîto de l'asociaçion ''Chiekete'' de Seravalle gh'é 'n [https://www.chiekete.eu/2020/12/03/allegri-strutturefondamentali/ link] a-o diçionâio do noveize inta parlâ de Seravalle fæto da-o Roberto Allegri. * Âtri diçionâi do noveize e do lìgure d'Oltrezôvo (dito "Otrazôvo" inte quelle parlæ) son elenchæ chi de sotta: ** [https://web.archive.org/web/20210917181646/https://ilmiopaese.info/numeri/3/art14.html Bedonia (estræto da létera C)] ** [http://www.zuccotti.com/basaluzzo/dialetto.htm Dialetto de Bazalusso, comme lêzilo] ** [http://www.zuccotti.com/basaluzzo/dizionario.htm Dialetto de Bazalusso, vocabolâio] ** [http://www.irbagiu.it/fonetica-silvanese/ Dialetto Silvaneize, fonologìa] ** [http://www.irbagiu.it/dizionario/ Diçionâio do dialetto Silvaneize (S. Basso, asociaçión Ir Bagiu)] ** [https://www.chiekete.eu/vocabolario-serravalleseitaliano-2/ Diçionâio da parlâ de Seravalle] ** [https://web.archive.org/web/20210917181646/http://tagliolese.hostinggratis.it/ Diçionâio da parlâ de Taiêu] ** [https://vegni-valborbera.it/racconti/le_origini_del_dialetto_vegnino.php E origini do dialetto vegnin (solo carateristiche)] ;Âtro * {{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=NRjkkBVsITw|tìtolo=A Vraisa - cansón in novéize|léngoa=LIJ|vìxita=2023-08-22}} {{Léngoa lìgure}} [[Categorîa:Lengua ligure]] fzp3qno9royrlc4rinth65r7df3nly4 252847 252846 2024-10-29T21:49:04Z Arbenganese 12552 /* Descriçión */+1 inti veddi ascì, da vegghe cuse fâ 252847 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} {{Léngoa |nómme = Novéize |nomenativo = Nuvaize |stâti = {{ITA}} |regioîn = {{IT-PMN}}<br><small>({{IT-AL}})</small> |fam1 = [[Lengoe indoeuropee|Léngoe indoeoropêe]] |fam2 = Itàliche |fam3 = [[Lengoe romanse|Romànze]] |fam4 = Romànze òcidentâli |fam5 = [[Léngoe gàllo-itàliche|Gàllo-Itàliche]] |fam6 = [[Lengoa ligure|Lìgure]] |fam7 = Lìgure de l’Oltrezôvo |fam8 = Lìgure de l’Oltrezôvo centrâle |fam9 = '''Novéize''' }} O '''noveize''' (''Nuvaize'') o l'é o '''lìgure d'Oltrezôvo''' (ò ''Ôtrazôvo'') ch'o se parla ancón a [[Növe|Nêuve]], a [[Seravalle]] e [[Arquâ]] inta [[Valle Scrivia]] e a-o [[Burghetu Burbaia|Borgheto]], a [[Surli|Sorli]] e a-e [[Ei Vgnöe|Vigneue]] inta bassa [[val Borbêa]] e ascì in âtri pàixi vixín comme e [[Baàsche]], e coscì anche in [[Arbêa]] inte l'âta [[val Borbêa]], donde però coménsa a fâse sentî l'infloénsa zenéize. O gh'à de paròlle de tranxiçión lonbarde e piemonteixi. Inti quelli scîti o noveize o se ciamma "'''nuvaize'''" e o zeneize o l'é dîto "zenaize". == Descriçión == {{Véddi ascì|Gramatica noveize|I verbi inta parlò dei Buighetu}} == Stöia == == Paragón == {| class="wikitable" ! Italiàn || Nuvàize || Munegàscu || Zeneize<ref>ortografia co-a "u" a-o pòsto da "o"</ref> |-- |amico ||amigu||amigu || amigu |-- |fuoco ||fögu ||fœgu || fögu |-- |capelli || cavài || caviyu || cavelli |-- |gola || gùa || gura || gua |-- |candela || candàia ||candéra || candeia |-- |moneta || munaida || munèa || munæa |-- |seta || sàida ||sea || sæa |-- |avuto || avüu ||avüu|| avüu |-- |stato || stó ||stau|| stætu |-- |andato || 'ndó ||andau|| anætu |-- |amato || amó ||aimau|| amòu |-- |fatto|| fòtu || fau || fætu |-- |piano|| piàn || adaiju, cian || ciàn |-- |piuma || piüma ||ciüma || ciümma |-- | più || pü || ciü || ciü |-- |piantare|| piantò||ciantà || ciantâ |-- |piombo||piunbu||ciungiu || ciùngiu |-- |fiamma || fiamma || sciama || sciàmma |} == Difuxón == Nommi di fraçión e localitæ inta zöna donde se parla o noveize<ref>Da-o diçionâio de Sórli e do Noveize do Stefano Ferrarazzo, 2002</ref>: Bànqua – Bàncora. Arbèa – Albera Ligure. Barlò – Il Barilaro (in passu inte l'Apenéin). Cabàne d’Cösra – Capanne di Cosola. Cabèla – Cabella Ligure Cadìši – Cadisi: poche chè sparse tra Róncri e Fontan-a. Calvódi – Calvadi. Cantalùu – Cantalupo Ligure. Casàn - Cassano Spinola. Castlanìa – Castellania. Cösra – Cosola. Cupiàšu – Cadipiaggio. Dernìše – Dernice. Gavasàäna – Gavazzana. Giaö – Giarolo. Giüšràäna – Giusolana. Gòva – Monte Gava, Gavazza; in sima a-a loc. Fontan-a ( tra Surli e u munte Giaö). Gòvi – Gavi Ligure. Lèmmi – Lemmi. Merlasèin – Merlassino. Mungiardèin – Mongiardino Ligure. Munšögu – Montegioco. Paghèrna – Paderna. Paiò - Pagliaro Pertüšu – Pertuso. Prevšèin – Pallavicino. Psinò – Pessinate. Ramè – Ramero. Rócca – Roccaforte Ligure. Róncri – Roncoli. Ruchètta – Rocchetta Ligure. Santàcta – Sant’Agata Fossili. Sant’Aöšiu – Sant’ Alosio. Sanvìgu – San Vito. Suràigu – Cerreto di Molo. Vigpónsu – Vigoponzo. Vigsö – Viguzzolo. Vìlla – Villalvernia. Vuàsca – Avolasca. == Testimonianse scrite == :Poexîa dedicâ a-a ciassa da Colegiata a Neuve :'''A piasa e i só palasci''' :Me còra e bela piasa :ti che t'é saimpre stata :e cö da vegia Növe, :anche se u taimpu u pasa :a t'vöiu ancù pü bain. :perchè u m' pò ch'i t' lasa :andò a descaméin. :E quande in mumentéin :a m' fermu lì a guaciòte, :e a ser'na stisa i ögi, :u m' pò id arcurdòte :cmè t'eri ina vóta: :tranquila e silensiusa :ti smiaivi in salótu :indonde tüta a giainte :a dménga féin-a 'n botu :a stòva a descurì :o püra a fò di ceti :'n se queli chi surtiva :da-a mesa de-e mesdì. :E alura a restu lì :'na stisa ancù a sugnò :e a t' vèdu cunturnò :da tüti i tó palasci :bei lustri e decurè :da artisti ch'i savaiva :fò bain u só mesté. :Isi ernu taimpi bón-ni :e acsì i só padrón-ni :ch'i g'aiva i sodi a breciu, :i n' vraiva che e só chè :i n' daisa mìa a scabeciu :Ma pöi i taimpi e i sodi :- che insóin u vö pü scrusì - :i son tantu cambiè, :che si palasci acsì :da squòsi véinti lüstri :insóin i-a pü tuchè. :E alura u s' pö dì, :me còra e vegia piasa, :ch'i n' son davai pü lüstri :ma tantu scalcinè :da fòse cumpatì :da tüti quei chi pasa. :(Angiolino Bellocchio) [https://www.internetculturale.it/jmms/iccuviewer/iccu.jsp?id=oai%3Awww.internetculturale.sbn.it%2FTeca%3A20%3ANT0000%3AN%3ACFI0346826_1&mode=all&teca=MagTeca+-+ICCU&fulltext=1 Chi], a pag. 4, u gh'é n'escritu antigu da-i giurnale 'd Növe "Bagatto" de-i 1882. L'é a vègia parlò 'd Növe ncu l'articulu "er" a-i posto da "e" === Diçionâi === * {{Çitta lìbbro|outô=Severino Ghezzi|tìtolo=Il dialetto pozzolese|ànno=1962|léngoa=LIJ, IT|editô=Tipografia Emiliani|çitæ=Rapàllo|url=https://books.google.it/books?hl=it&id=6KcQAQAAIAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Natale Magenta|tìtolo=Vocabolario del dialetto di Novi Ligure|ànno=1984|léngoa=LIJ, IT|editô=Edizioni arti grafiche novesi|çitæ=Nêuve|url=https://books.google.it/books?id=SscNGwAACAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Roberto Allegri|tìtolo=Strutture fondamentali del dialetto serravallese|ànno=2007|léngoa=LIJ, IT|editô=Pro Loco|çitæ=Seravàlle|url=https://books.google.it/books?id=1mwCSQAACAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Natale Magenta|tìtolo=Nuovo vocabolario del dialetto di Novi Ligure|ànno=1999|léngoa=LIJ, IT|editô=Istituto Culturale Rotariano|çitæ=Milàn|url=https://books.google.it/books?id=N9wZoAEACAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Mario Silvano|tìtolo=Glossario vernacolo della Pozzolasca|ànno=2000|léngoa=LIJ, IT|editô=Novinostra|çitæ=Nêuve|url=https://books.google.it/books?id=yWg6HQAACAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Roberto Allegri|tìtolo=Vocabolario e grammatica della lingua serravallese|ànno=2007|léngoa=LIJ, IT|editô=Joker|çitæ=Nêuve|url=https://books.google.it/books?id=yWg6HQAACAAJ|ISBN=88-75-36130-4}} * {{Çitta lìbbro|outô=Bruno Arecco|tìtolo=Gaviese: un vocabolario|ànno=2021|léngoa=LIJ, IT|editô=Mimesis|çitæ=Sèsto Sàn Zâne|url=https://books.google.it/books?id=ZbJzzgEACAAJ|ISBN=88-57-57761-9}} === Âtre òpere === * {{Çitta lìbbro|outô=Carlo Raimondi|tìtolo=Pacciughi, macète e mugugni|ànno=1925|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Angelo Daglio|tìtolo=Nêuve 'na vota|ànno=1963|editô=Scuola Tip. S. Giuseppe|çitæ=Tortónn-a|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Angelo Daglio|tìtolo=Poesie dialettali|url=https://books.google.it/books?id=EVTGxgEACAAJ|ànno=1972|editô=Viscardi|çitæ=Lisciàndria|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Angiolino Bellocchio|tìtolo=Um suvena. Acquerelli novesi|ànno=1978|editô=Lions Club de Nêuve|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Barzizza|tìtolo=Vestiti su misura: commedia brillante in dialetto novese|url=http://www.librinlinea.it/search/public/appl/dettaglio.php?bid=CFI0017700|ànno=1986|editô=Viscardi|çitæ=Lisciàndria|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Barzizza|tìtolo=E padron son mi: commedia in tre atti|url=http://www.librinlinea.it/search/public/appl/dettaglio.php?bid=TO00709282|ànno=1986|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Barzizza|tìtolo=A purtera: commedia brillante in tre atti|url=http://www.librinlinea.it/search/public/appl/dettaglio.php?bid=TO01218782|ànno=1987|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ}} * {{Çitta publicaçión|outô=Egidio Mascherini|ànno=1987|tìtolo=Testamentu da Lola Mumeina|revìsta=Il Piccolo|volùmme=VIII|nùmero=26|léngoa=LIJ}} * {{Çitta publicaçión|outô=Pier Eligio Bertoli|ànno=1991|tìtolo=Asgordi e anèduti|revìsta=Novinostra|volùmme=XXXI|nùmero=1|pp=89-95|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=Lorenzo Bovone|ànno=1991|tìtolo=Poesie e nenie dialettali|revìsta=In Novitate|volùmme=VI|nùmero=2|pp=89-95|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Barzizza|tìtolo=Parlemu 'd Neuve|url=http://www.librinlinea.it/search/public/appl/dettaglio.php?bid=TO01734606#altre_info|ànno=1994|editô=Gutemberg e Girardengo|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ}} * [https://www.librinlinea.it/search/autore/Mascherini,%20Egidio Scrîti spantegæ de l'Egidio Mascheroni] == Nòtte == <references /> == Colegaménti estèrni == ;Diçionâi in sciâ Ræ * In sciô scîto '''[https://ligu.re/ ligu.re]''' gh‘é o diçionâio do noveize scrito inta parlâ de [[Surli|Sorli]] da Stefano Ferrarazzo. * In sciô scîto de l'asociaçion ''Chiekete'' de Seravalle gh'é 'n [https://www.chiekete.eu/2020/12/03/allegri-strutturefondamentali/ link] a-o diçionâio do noveize inta parlâ de Seravalle fæto da-o Roberto Allegri. * Âtri diçionâi do noveize e do lìgure d'Oltrezôvo (dito "Otrazôvo" inte quelle parlæ) son elenchæ chi de sotta: ** [https://web.archive.org/web/20210917181646/https://ilmiopaese.info/numeri/3/art14.html Bedonia (estræto da létera C)] ** [http://www.zuccotti.com/basaluzzo/dialetto.htm Dialetto de Bazalusso, comme lêzilo] ** [http://www.zuccotti.com/basaluzzo/dizionario.htm Dialetto de Bazalusso, vocabolâio] ** [http://www.irbagiu.it/fonetica-silvanese/ Dialetto Silvaneize, fonologìa] ** [http://www.irbagiu.it/dizionario/ Diçionâio do dialetto Silvaneize (S. Basso, asociaçión Ir Bagiu)] ** [https://www.chiekete.eu/vocabolario-serravalleseitaliano-2/ Diçionâio da parlâ de Seravalle] ** [https://web.archive.org/web/20210917181646/http://tagliolese.hostinggratis.it/ Diçionâio da parlâ de Taiêu] ** [https://vegni-valborbera.it/racconti/le_origini_del_dialetto_vegnino.php E origini do dialetto vegnin (solo carateristiche)] ;Âtro * {{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=NRjkkBVsITw|tìtolo=A Vraisa - cansón in novéize|léngoa=LIJ|vìxita=2023-08-22}} {{Léngoa lìgure}} [[Categorîa:Lengua ligure]] 1kdovt0zlf3syy3ojnipj8t9w7m73j5 252848 252847 2024-10-29T21:49:29Z Arbenganese 12552 Asentu a l'âtru moddu 252848 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} {{Léngoa |nómme = Novéize |nomenativo = Nuvaize |stâti = {{ITA}} |regioîn = {{IT-PMN}}<br><small>({{IT-AL}})</small> |fam1 = [[Lengoe indoeuropee|Léngoe indoeoropêe]] |fam2 = Itàliche |fam3 = [[Lengoe romanse|Romànze]] |fam4 = Romànze òcidentâli |fam5 = [[Léngoe gàllo-itàliche|Gàllo-Itàliche]] |fam6 = [[Lengoa ligure|Lìgure]] |fam7 = Lìgure de l’Oltrezôvo |fam8 = Lìgure de l’Oltrezôvo centrâle |fam9 = '''Novéize''' }} O '''noveize''' (''Nuvaize'') o l'é o '''lìgure d'Oltrezôvo''' (ò ''Ôtrazôvo'') ch'o se parla ancón a [[Növe|Nêuve]], a [[Seravalle]] e [[Arquâ]] inta [[Valle Scrivia]] e a-o [[Burghetu Burbaia|Borgheto]], a [[Surli|Sorli]] e a-e [[Ei Vgnöe|Vigneue]] inta bassa [[val Borbêa]] e ascì in âtri pàixi vixìn comme e [[Baàsche]], e coscì anche in [[Arbêa]] inte l'âta [[val Borbêa]], donde però coménsa a fâse sentî l'infloénsa zenéize. O gh'à de paròlle de tranxiçión lonbarde e piemonteixi. Inti quelli scîti o noveize o se ciamma "'''nuvaize'''" e o zeneize o l'é dîto "zenaize". == Descriçión == {{Véddi ascì|Gramatica noveize|I verbi inta parlò dei Buighetu}} == Stöia == == Paragón == {| class="wikitable" ! Italiàn || Nuvàize || Munegàscu || Zeneize<ref>ortografia co-a "u" a-o pòsto da "o"</ref> |-- |amico ||amigu||amigu || amigu |-- |fuoco ||fögu ||fœgu || fögu |-- |capelli || cavài || caviyu || cavelli |-- |gola || gùa || gura || gua |-- |candela || candàia ||candéra || candeia |-- |moneta || munaida || munèa || munæa |-- |seta || sàida ||sea || sæa |-- |avuto || avüu ||avüu|| avüu |-- |stato || stó ||stau|| stætu |-- |andato || 'ndó ||andau|| anætu |-- |amato || amó ||aimau|| amòu |-- |fatto|| fòtu || fau || fætu |-- |piano|| piàn || adaiju, cian || ciàn |-- |piuma || piüma ||ciüma || ciümma |-- | più || pü || ciü || ciü |-- |piantare|| piantò||ciantà || ciantâ |-- |piombo||piunbu||ciungiu || ciùngiu |-- |fiamma || fiamma || sciama || sciàmma |} == Difuxón == Nommi di fraçión e localitæ inta zöna donde se parla o noveize<ref>Da-o diçionâio de Sórli e do Noveize do Stefano Ferrarazzo, 2002</ref>: Bànqua – Bàncora. Arbèa – Albera Ligure. Barlò – Il Barilaro (in passu inte l'Apenéin). Cabàne d’Cösra – Capanne di Cosola. Cabèla – Cabella Ligure Cadìši – Cadisi: poche chè sparse tra Róncri e Fontan-a. Calvódi – Calvadi. Cantalùu – Cantalupo Ligure. Casàn - Cassano Spinola. Castlanìa – Castellania. Cösra – Cosola. Cupiàšu – Cadipiaggio. Dernìše – Dernice. Gavasàäna – Gavazzana. Giaö – Giarolo. Giüšràäna – Giusolana. Gòva – Monte Gava, Gavazza; in sima a-a loc. Fontan-a ( tra Surli e u munte Giaö). Gòvi – Gavi Ligure. Lèmmi – Lemmi. Merlasèin – Merlassino. Mungiardèin – Mongiardino Ligure. Munšögu – Montegioco. Paghèrna – Paderna. Paiò - Pagliaro Pertüšu – Pertuso. Prevšèin – Pallavicino. Psinò – Pessinate. Ramè – Ramero. Rócca – Roccaforte Ligure. Róncri – Roncoli. Ruchètta – Rocchetta Ligure. Santàcta – Sant’Agata Fossili. Sant’Aöšiu – Sant’ Alosio. Sanvìgu – San Vito. Suràigu – Cerreto di Molo. Vigpónsu – Vigoponzo. Vigsö – Viguzzolo. Vìlla – Villalvernia. Vuàsca – Avolasca. == Testimonianse scrite == :Poexîa dedicâ a-a ciassa da Colegiata a Neuve :'''A piasa e i só palasci''' :Me còra e bela piasa :ti che t'é saimpre stata :e cö da vegia Növe, :anche se u taimpu u pasa :a t'vöiu ancù pü bain. :perchè u m' pò ch'i t' lasa :andò a descaméin. :E quande in mumentéin :a m' fermu lì a guaciòte, :e a ser'na stisa i ögi, :u m' pò id arcurdòte :cmè t'eri ina vóta: :tranquila e silensiusa :ti smiaivi in salótu :indonde tüta a giainte :a dménga féin-a 'n botu :a stòva a descurì :o püra a fò di ceti :'n se queli chi surtiva :da-a mesa de-e mesdì. :E alura a restu lì :'na stisa ancù a sugnò :e a t' vèdu cunturnò :da tüti i tó palasci :bei lustri e decurè :da artisti ch'i savaiva :fò bain u só mesté. :Isi ernu taimpi bón-ni :e acsì i só padrón-ni :ch'i g'aiva i sodi a breciu, :i n' vraiva che e só chè :i n' daisa mìa a scabeciu :Ma pöi i taimpi e i sodi :- che insóin u vö pü scrusì - :i son tantu cambiè, :che si palasci acsì :da squòsi véinti lüstri :insóin i-a pü tuchè. :E alura u s' pö dì, :me còra e vegia piasa, :ch'i n' son davai pü lüstri :ma tantu scalcinè :da fòse cumpatì :da tüti quei chi pasa. :(Angiolino Bellocchio) [https://www.internetculturale.it/jmms/iccuviewer/iccu.jsp?id=oai%3Awww.internetculturale.sbn.it%2FTeca%3A20%3ANT0000%3AN%3ACFI0346826_1&mode=all&teca=MagTeca+-+ICCU&fulltext=1 Chi], a pag. 4, u gh'é n'escritu antigu da-i giurnale 'd Növe "Bagatto" de-i 1882. L'é a vègia parlò 'd Növe ncu l'articulu "er" a-i posto da "e" === Diçionâi === * {{Çitta lìbbro|outô=Severino Ghezzi|tìtolo=Il dialetto pozzolese|ànno=1962|léngoa=LIJ, IT|editô=Tipografia Emiliani|çitæ=Rapàllo|url=https://books.google.it/books?hl=it&id=6KcQAQAAIAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Natale Magenta|tìtolo=Vocabolario del dialetto di Novi Ligure|ànno=1984|léngoa=LIJ, IT|editô=Edizioni arti grafiche novesi|çitæ=Nêuve|url=https://books.google.it/books?id=SscNGwAACAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Roberto Allegri|tìtolo=Strutture fondamentali del dialetto serravallese|ànno=2007|léngoa=LIJ, IT|editô=Pro Loco|çitæ=Seravàlle|url=https://books.google.it/books?id=1mwCSQAACAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Natale Magenta|tìtolo=Nuovo vocabolario del dialetto di Novi Ligure|ànno=1999|léngoa=LIJ, IT|editô=Istituto Culturale Rotariano|çitæ=Milàn|url=https://books.google.it/books?id=N9wZoAEACAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Mario Silvano|tìtolo=Glossario vernacolo della Pozzolasca|ànno=2000|léngoa=LIJ, IT|editô=Novinostra|çitæ=Nêuve|url=https://books.google.it/books?id=yWg6HQAACAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Roberto Allegri|tìtolo=Vocabolario e grammatica della lingua serravallese|ànno=2007|léngoa=LIJ, IT|editô=Joker|çitæ=Nêuve|url=https://books.google.it/books?id=yWg6HQAACAAJ|ISBN=88-75-36130-4}} * {{Çitta lìbbro|outô=Bruno Arecco|tìtolo=Gaviese: un vocabolario|ànno=2021|léngoa=LIJ, IT|editô=Mimesis|çitæ=Sèsto Sàn Zâne|url=https://books.google.it/books?id=ZbJzzgEACAAJ|ISBN=88-57-57761-9}} === Âtre òpere === * {{Çitta lìbbro|outô=Carlo Raimondi|tìtolo=Pacciughi, macète e mugugni|ànno=1925|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Angelo Daglio|tìtolo=Nêuve 'na vota|ànno=1963|editô=Scuola Tip. S. Giuseppe|çitæ=Tortónn-a|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Angelo Daglio|tìtolo=Poesie dialettali|url=https://books.google.it/books?id=EVTGxgEACAAJ|ànno=1972|editô=Viscardi|çitæ=Lisciàndria|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Angiolino Bellocchio|tìtolo=Um suvena. Acquerelli novesi|ànno=1978|editô=Lions Club de Nêuve|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Barzizza|tìtolo=Vestiti su misura: commedia brillante in dialetto novese|url=http://www.librinlinea.it/search/public/appl/dettaglio.php?bid=CFI0017700|ànno=1986|editô=Viscardi|çitæ=Lisciàndria|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Barzizza|tìtolo=E padron son mi: commedia in tre atti|url=http://www.librinlinea.it/search/public/appl/dettaglio.php?bid=TO00709282|ànno=1986|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Barzizza|tìtolo=A purtera: commedia brillante in tre atti|url=http://www.librinlinea.it/search/public/appl/dettaglio.php?bid=TO01218782|ànno=1987|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ}} * {{Çitta publicaçión|outô=Egidio Mascherini|ànno=1987|tìtolo=Testamentu da Lola Mumeina|revìsta=Il Piccolo|volùmme=VIII|nùmero=26|léngoa=LIJ}} * {{Çitta publicaçión|outô=Pier Eligio Bertoli|ànno=1991|tìtolo=Asgordi e anèduti|revìsta=Novinostra|volùmme=XXXI|nùmero=1|pp=89-95|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=Lorenzo Bovone|ànno=1991|tìtolo=Poesie e nenie dialettali|revìsta=In Novitate|volùmme=VI|nùmero=2|pp=89-95|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Barzizza|tìtolo=Parlemu 'd Neuve|url=http://www.librinlinea.it/search/public/appl/dettaglio.php?bid=TO01734606#altre_info|ànno=1994|editô=Gutemberg e Girardengo|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ}} * [https://www.librinlinea.it/search/autore/Mascherini,%20Egidio Scrîti spantegæ de l'Egidio Mascheroni] == Nòtte == <references /> == Colegaménti estèrni == ;Diçionâi in sciâ Ræ * In sciô scîto '''[https://ligu.re/ ligu.re]''' gh‘é o diçionâio do noveize scrito inta parlâ de [[Surli|Sorli]] da Stefano Ferrarazzo. * In sciô scîto de l'asociaçion ''Chiekete'' de Seravalle gh'é 'n [https://www.chiekete.eu/2020/12/03/allegri-strutturefondamentali/ link] a-o diçionâio do noveize inta parlâ de Seravalle fæto da-o Roberto Allegri. * Âtri diçionâi do noveize e do lìgure d'Oltrezôvo (dito "Otrazôvo" inte quelle parlæ) son elenchæ chi de sotta: ** [https://web.archive.org/web/20210917181646/https://ilmiopaese.info/numeri/3/art14.html Bedonia (estræto da létera C)] ** [http://www.zuccotti.com/basaluzzo/dialetto.htm Dialetto de Bazalusso, comme lêzilo] ** [http://www.zuccotti.com/basaluzzo/dizionario.htm Dialetto de Bazalusso, vocabolâio] ** [http://www.irbagiu.it/fonetica-silvanese/ Dialetto Silvaneize, fonologìa] ** [http://www.irbagiu.it/dizionario/ Diçionâio do dialetto Silvaneize (S. Basso, asociaçión Ir Bagiu)] ** [https://www.chiekete.eu/vocabolario-serravalleseitaliano-2/ Diçionâio da parlâ de Seravalle] ** [https://web.archive.org/web/20210917181646/http://tagliolese.hostinggratis.it/ Diçionâio da parlâ de Taiêu] ** [https://vegni-valborbera.it/racconti/le_origini_del_dialetto_vegnino.php E origini do dialetto vegnin (solo carateristiche)] ;Âtro * {{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=NRjkkBVsITw|tìtolo=A Vraisa - cansón in novéize|léngoa=LIJ|vìxita=2023-08-22}} {{Léngoa lìgure}} [[Categorîa:Lengua ligure]] kwdwlgjt6di9cvinpo69oedooco77bo Femmina 0 14061 252829 194244 2024-10-29T20:38:51Z N.Longo 12052 + authority 252829 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} '''Femmina''' - L’individdo (indicao co-o scimbolo ♀) ch'o produxe solo di gameti femminin (ò macrogameti ò œuve ò œuvoçellule); ne-i organismi uniçellulæ, quello ch'o se transforma inte un macrogamete. I caratteri sessuali segondai femminin co-i caratteri primai, e gonade, caratterizzan o [[còrpo]] o a [[fixiologia]] o a [[psicologia]] d'a femmina ne-i confronti do [[masccio]]. {{clear}} == Atri progetti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biologîa]] quuo0egnnh1d2s9o64n3qt2wb5to259 Nespoa 0 14810 252830 246241 2024-10-29T20:39:01Z N.Longo 12052 + authority 252830 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} [[File:Mispeln.jpg|thumb|Nèspoe in sce l'ærbo]]A '''nèspoa''' ('''nèspua''' in [[Dialettu savuneize|savonéize]] e [[Dialetto noveize|novéize]] , '''süssacü'''<ref>Pe-o frûto de ''[[Mespilus germanica]]''</ref> ò '''néspuru'''<ref>Pe-o frûto de ''[[Eriobotrya japonica]]''</ref> in [[Dialettu ventemigliusu|vintimigiôzo]], '''nèfle'''<ref>L'èrbo de nèspoe o l'è dîto pe cóntra [[Mespilus germanica|nespurè]].</ref> in [[Dialetto monegasco|monegàsco]]) o l'è o frûto da ciànta conosciûa co-o mæximo nómme, ö sæ ''[[Mespilus germanica]]'' <small>([[Linneo|L.]], 1753)</small>, ànche se a-a giornâ d’ancheu o vêgne ciamòu inte quésto mòddo ò frûto de ''[[Eriobotrya japonica]]'' <small>((Thunb.) Lindl., 1821)</small> ascì.[[File:Mispel-Crataegus-germanica-001.jpg|thumb|Nèspoe - frûti]] == Descriçion == A nèspoa a l'è 'n frûto ch'o se trêuva in aotùnno e o vegne mêuio e d'in cô maròn scûo dóppo ch'o l'è stæto inta pàggia pe quarche ténpo. A g'ha bén bén de armelle picinn-e, dûe e de cô néigro. == Difuxon == A nèspoa a l'è 'n frûto euröpêo antîgo de l'[[Euròpa]] çentrâ e do Sud che o no se coltiva ciù, a parte quarche scîto inte l'[[Asia]], e o no deve êse confûzo co-a nèspoa do [[Giappon]], che òua a se pêu acatà a-o mercòu a-o prinçìpio da stæ. I èrboi de nèspoe se atrêuvan inte l'[[Italia]] do Nòrd, ma créscian inta [[Puggia]] ascì, e adreitûa in [[Germania]] e inta [[Svissea]] perchè o l'é 'n èrbo tanto rexisténte. I èrboi de nèspoe s'atreuvan anche in [[Bulgaria]], [[Turchia]], [[Grecia]] e inta penìzoa da [[Crimea]]. == Nòtte == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Fruta]] [[Categorîa:Alimentaçion]] 87mbgo59zevxwhluwtkp6go9cvlpi1y 252835 252830 2024-10-29T20:50:00Z Luensu1959 1211 detaggio 252835 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} [[File:Mispeln.jpg|thumb|Nèspoe in sce l'ærbo]]A '''nèspoa''' ('''nèspua''' in [[Dialettu savuneize|savonéize]] e [[Dialetto noveize|novéize]] , '''süssacü'''<ref>Pe-o frûto de ''[[Mespilus germanica]]''</ref> ò '''néspuru'''<ref>Pe-o frûto de ''[[Eriobotrya japonica]]''</ref> in [[Dialettu ventemigliusu|vintimigiôzo]], '''nèfle'''<ref>L'èrbo de nèspoe o l'è dîto pe cóntra [[Mespilus germanica|nespurè]].</ref> in [[Dialetto monegasco|monegàsco]]) o l'è o frûto da cianta conosciûa co-o mæximo nómme, ö sæ ''[[Mespilus germanica]]'' <small>([[Linneo|L.]], 1753)</small>, scibén che a-a giornâ d’ancheu o vêgne ciamòu inte questo mòddo o frûto de l' ''[[Eriobotrya japonica]]'' <small>((Thunb.) Lindl., 1821)</small> ascì.[[File:Mispel-Crataegus-germanica-001.jpg|thumb|Nèspoe - frûti]] == Descriçion == A nèspoa a l'è 'n frûto ch'o se trêuva in aotûnno e o vegne mêuio e d'in cô maròn scûo dòppo ch'o l'è stæto inta paggia pe quarche ténpo. A g'ha bén bén de armelle picinn-e, dûe e de cô néigro. == Difuxon == A nèspoa a l'è 'n frûto euröpêo antîgo de l'[[Euròpa]] çentrâ e do Sûd che o no se coltiva ciù, a parte quarche scîto inte l'[[Asia]], e o no deve êse confûzo co-a nèspoa do [[Giappon]], che òua a se pêu acatà a-o mercòu a-o prinçìpio da stæ. I èrboi de nèspoe se atrêuvan inte l'[[Italia]] do Nòrd, ma créscian inta [[Puggia]] ascì, e adreitûa in [[Germania]] e inta [[Svissea]] perchè o l'é 'n èrbo tanto rexisténte. I èrboi de nèspoe s'atreuvan anche in [[Bulgaria]], [[Turchia]], [[Grecia]] e inta penìzoa da [[Crimea]]. == Nòtte == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Fruta]] [[Categorîa:Alimentaçion]] c1gqwiz825vt3hcv49l0aaixxj0nru7 Lingua franca nova 0 16300 252797 225050 2024-10-29T20:17:49Z N.Longo 12052 + authority 252797 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} {{Léngoa |agençîa = Asosia per Lingua Franca Nova |iso2 = art |mappa = Flag of Lingua Franca Nova.svg |didascalia = Bandêa da léngoa frànca nêua |creatô = Cornelis George Boeree |estræto = Tota umanas es naseda como persones libre e egal en dinia e diretos. Los ave razona e consiensa e debe trata lunlotra con la spirito de fratia. |nómme = Léngoa frànca nêua |nomenativo = Lingua franca nova, лингуа франка нова |dæta = [[1965]] |fam1 = Léngoe pianificæ |fam2 = Léngoe aoxiliâri internaçionâli |fam3 = '''Léngoa frànca nêua''' }} A '''lingua franca nova''' a l’é ‘na léngoa pianificâ, internaçionâle, aoxiliâre, [[léngoa artifiçiâle]] concepîa tra i ànni [[1998]] e [[2016]] da [[C. George Boeree]]. Adêuvia paròlle pigiæ da-o spagnòllo, l'italiàn, o françéize, o portoghéize e o catalàn. L'idéa de partensa a l'êa de costruî 'na léngoa scìmile a-a léngoa franca c'a gh'êa into medioêvo, c'a l'êa bazâ prinçipalmente in scio zenéize. == Stöia == O dotô C.George Boeree o l’à comensòu a progetâ a “Léngoa Nȇuva” inte l’ànno 1965. O sò fìn o l’ȇa quéllo de creâ ’na léngoa aoziliària internaçionâle sénplice e scìmile a-o créolo. L’inspiraçión pe sto progètto chi, a gh’é vegnûa da-a léngoa frànca “sabìr”, ’na parlâta dȇuviâ in scȇ costȇe do Mâ Mediterànio inti sécoli pasæ. E léngoe in scȇ quæ o s’é bazòu són o françéize, l’italiàn, o portoghéize, o spagnòllo e o catalàn. A prìmma prezentaçión da Léngoa Frànca Nȇuva a l’é stæta fæta in sce internet into 1998. Into 2002 o Bjorn Madsen o l’à formòu o grùppoYahoo!, ancheu praticaménte abandonòu, ch’o l’é arivòu a-avéi 300 sòcci. Into 2005 o Stefan Fisahn o l’à creòu ’n “wiki” pe-a léngoa (véddi sótta). Bén bén de conponénti da comunitæ àn contriboîo a-a sucescîva evoluçión da léngoa. A Zenâ do 2008 a léngoa a l’à òtegnûo da-o SIL o còdice d’identificaçión ISO 639-3 “lfn”. Introduçioìn e âtri materiâli de riferiménto són a dispoxiçión in dózze léngoe. Gh’é tànti diçionâi, ’na schȇua, e numerôze traduçioìn e materiâle òriginâle. L’interèsse o l’é cresciûo ancón co-o pasâ do ténpo, e scibén chò-u grùppo Yahoo! ancheu o l’é abandonòu, exìste ’n grùppo de Facebook chi-â meitæ do 2015 o l’à quæxi 400 sòcci. A Léngoa Frànca Nȇuva a no l'é covèrta da-i dirìtti d'aotô (copyright) e a l’é stæta dȇuviâ cómme bâze pe tànti âtri progètti. Diferenteménte da âtri progètti de léngoe aoziliârie into pasòu, no se tràtta de ’n scistȇma seròu, e o sò ideatô e i conponénti do grùppo són avèrti a-i sugeriménti. Ànche se l’elefen o servìsse sôlo pe renovâ ’n vȇo interèsse pe ’na léngoa internaçionâle, o saiéiva za ’n sucèsso. === Ezénpi === * Bon dia. - Bon giórno. * Alo. - Ciao. * Como es tu? - Comme ti stæ? Comme a vâ a Vosciâ? * Bon, e tu? - Bén, e ti? * No mal. - A no vâ miga mâ. * Ce es tu nom? - Comme te ciammi? Comme se ciamma Vosciâ? * Me nom es Maria. - O mæ nomme o l'é Maria. * Tu gusta un tas de cafe? - Ti vêu miga 'na tassa de cafè? Sciâ vêu miga 'na tassa de cafè? * Si, per favore. - Sci, prégo. * Grasias! - Graçie! * Per no cosa. - De nìnte. * Joia! - Salûte! * Tu es vera bela. -- Ti t'æ propio bèlla. * Pardona? - Scûza? Pardòn? * Me ama tu. - Mi te véuggio bén. * Me debe vade aora. -Òua mi devo anâ via. * Asta la ora? - Se vedemmo dòppo? * Adio. - A revéise. * Bon sera. - Bónn-a séia. * Bon fortuna. - Bónn-a fortùnn-a. {{clear}} == Âtri progètti == {{InterWiki|codice=lfn}} {{Lenghe artifiçiale}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Lengue artifiçiali]] qfuzi7vnqpjtsgmxzsug3526eo1zz3o Arfabêto ruscio 0 16664 252798 218446 2024-10-29T20:18:17Z N.Longo 12052 + authority 252798 wikitext text/x-wiki ''<nowiki/>'' {| class="wikitable" !Letia ! Corsivo ! Trasliteraçion scientifica ! Poscibile trasliteraçion in grafîa ofiçiâ ! [[Russian alphabet#Numeric values|№]] |- |Аа | [[Immaggine:01-Russian_alphabet-А_а.svg]] | a | a | 1 |- |Бб | [[Immaggine:02-Russian_alphabet-Б_б.svg]] | b | b | – |- |Вв | [[Immaggine:03-Russian_alphabet-В_в.svg]] | v | v | 2 |- |Гг | [[Immaggine:04-Russian_alphabet-Г_г.svg]] | g | g /gh | 3 |- |Дд | [[Immaggine:05-Russian_alphabet-Д_д.svg]] | d | d | 4 |- |Ee | [[Immaggine:06-Russian_alphabet-Е_е.svg]] |e | je / ie | 5 |- |Ëë | [[Immaggine:07-Russian_alphabet-Ё_ё.svg]] |ë | jö/iö jò/iò | – |- |Жж | [[Immaggine:08-Russian_alphabet-Ж_ж.svg]] |ž | x | – |- |Зз | [[Immaggine:09-Russian_alphabet-З_з.svg]] |z | z | 7 |- |Ии | [[Immaggine:10-Russian_alphabet-И_и.svg]] |i | i | 8 |- |Йй | [[Immaggine:11-Russian_alphabet-Й_й.svg]] |j | j | – |- |Кк | [[Immaggine:12-Russian_alphabet-К_к.svg]] |k | c/ch | 20 |- |Лл | [[Immaggine:13-Russian_alphabet-Л_л.svg]] |l | l | 30 |- |Мм | [[Immaggine:14-Russian_alphabet-М_м.svg]] |m | m | 40 |- |Нн | [[Immaggine:15-Russian_alphabet-Н_н.svg]] |n | n | 50 |- |Oo | [[Immaggine:16-Russian_alphabet-О_о.svg]] |o | ö/ò | 70 |- |Пп | [[Immaggine:17-Russian_alphabet-П_п.svg]] |p | p | 80 |- |Рр | [[Immaggine:18-Russian_alphabet-Р_р.svg]] |r | r | 100 |- |Сс | [[Immaggine:19-Russian_alphabet-С_с.svg]] |s | s | 200 |- |Тт | [[Immaggine:20-Russian_alphabet-Т_т.svg]] |t | t | 300 |- |Уу | [[Immaggine:21-Russian_alphabet-У_у.svg]] |u | o | 400 |- |Фф | [[Immaggine:22-Russian_alphabet-Ф_ф.svg]] |f |f | 500 |- |Хх | [[Immaggine:23-Russian_alphabet-Х_х.svg]] |ch |h | 600 |- |Цц | [[Immaggine:24-Russian_alphabet-Ц_ц.svg]] |c |ts | 900 |- |Чч | [[Immaggine:25-Russian_alphabet-Ч_ч.svg]] |č |c/ci | 90 |- |Шш | [[Immaggine:26-Russian_alphabet-Ш_ш.svg]] |š |sci | – |- |Щщ | [[Immaggine:27-Russian_alphabet-Щ_щ.svg]] |šč |scci | – |- |ъ | [[Immaggine:28-Russian_alphabet-ъ.svg]] |<nowiki>''</nowiki> |' | – |- |ы | [[Immaggine:29-Russian_alphabet-ы.svg]] |y |u | – |- |ь | [[Immaggine:30-Russian_alphabet-ь.svg]] |' |j | – |- |Ээ | [[Immaggine:31-Russian_alphabet-Э_э.svg]] |é |e | – |- |Юю | [[Immaggine:32-Russian_alphabet-Ю_ю.svg]] |ju |jo/io | – |- |Яя | [[Immaggine:33-Russian_alphabet-Я_я.svg]] |ja |ja/ia | – |} == Nòtte == <references /> == Veddi ascì == * [[Lengua russa|Léngoa rùssa]] {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Lengue do Gruppo Slavo]] aelh4azaxg19wl1o3oibmub47d6gqk1 Lengua lituann-a 0 17219 252799 240800 2024-10-29T20:18:32Z N.Longo 12052 + authority 252799 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} {{Léngoa |nómme = Litoàn |nomenativo = ''Lietuviu̧ kalba'' |pronónçia = {{IPA|/lʲjɛˈtʊʋʲuː/}} |stâti = {{LTU}} e âtri |persónn-e = 2.722.289 |dæta = [[2020]] |fam1 = [[Lengue indoeuropee|Léngoe indoeoropêe]] |fam2 = [[Léngoe bàlto-slâve|Bàlto-Slâve]] |fam3 = [[Léngoe bàltiche|Bàltiche]] |fam4 = [[Léngoe bàltiche de levànte|Bàltiche de levànte]] |fam5 = '''Litoàn''' |dia1 = Samogìtico |dia2 = Aukštaiziàn |naçión = {{UE}}<br><br>{{LTU}} |minorànsa = {{POL}} |agençîa = ''Valstybinė lietuvių kalbos komisija'' |mappa = Map_of_Lithuanian_language.svg |didascalia = Difuxón do ''Lietuviu̧'' |estræto = Visi žmonės gimsta laisvi ir lygūs savo orumu ir teisėmis. Jiems suteiktas protas ir sa̧žinė ir jie turi elgtis vienas kito atžvilgiu kaip broliai. }} A '''lengoa lituann-a''' (in lituàn: ''Lietuvių kalba'') a l'é 'na [[Lengoe indoeuropee|lengoa indoeuropea]] [[Léngoe bàltiche|baltica]], lengoa ofiçiâ da [[Litoània|Lituannia]] e parlâ ascì in [[Polonia|Polònia]] e [[Bielorùscia|Bieloruscia]]. [[Immaggine:Map_of_dialects_of_Lithuanian_language.svg|sinistra|miniatura|220x220px|Dialetti da lengoa lituann-a.]] {{Clear}} == Âtri progètti == {{InterWiki|codice=lt}} {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Lengue do Gruppo Baltego]] 5yjrgbt5g31swcjh2af8fvlqinaobk4 Salmo trutta fario 0 17976 252831 243688 2024-10-29T20:39:36Z N.Longo 12052 + authority 252831 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} A '''Trûta Fario''' (''Salmo Trutta Fario'', [[Linnaeus]] 1758) o l´é ´n pescio d'ægoa dôçe a clasificaçión scentìfica do quæ a l'é in fâze de revixón. A-a giornâ d´ancheu se credde ch´o segge solo che ´n fenotipo da spêce ''Salmo trutta''<ref>[https://web.archive.org/web/20191116115238/http://www.catalogueoflife.org/col/details/species/id/987db2e9be228e2e5283ea467954a183/synonym/839be7cb9ced6d1367a976bf8ceb748c%2520 FishBase, '''Species Details : ''Salmo trutta'' Linnaeus, 1758''']</ref> inta famìggia ''Salmonidae''. == Descriçión e abitùdini == [[Immaggine:Salmo trutta fario Portugal.jpg|350px|alt=Salmo trutta fario Portugal|miniatura|'''Salmo trutta fario (Portogàllo)''']] Óriginaia da còsta setentrionâle de l'Apenìn, a vive in ægoe veloci e freide di torenti de montagna. Tipici da fario són di puntìn rósci e neigri (a trûta de lago a l´à solo che punti neigri) ciù ò mêno scciassi  ma che no se conzónzan.A l´a o còrpo slansóu  legermente conprésso a-i lati, testa robùsta apisûa,denti adàtti a l'alimentaçión carnivora. A livrea a l'é bén bén variabile pe mimetizâse a l'anbiente: o dòrso o va da-o cô brùn a-o grîxo-argénto, i fianchi grîxi chi tîa 'n sciô giano,, a pansa de cô gianchinâstro; A longhessa, cómme o colore a vària da dónd'a vive,  inti rién de montagna a no sùpera i 30 cìtti. A màngia  vermi de tæra e d'ægoa, larve, insétti,e atre bestiête che càzan inte l'ægoa. == Riproduçión == Maturitæ sesoâle in scî 2-3 anni, stagión riprodutìva, da Òtôbre a Frevâ. E trûte çernàn zöne de fóndi bassi de giæa,  riparæ, pe depónn-e e êuve de 5 milìmetri, che vègnan fecondæ da-o masscio e pöi ricovérte de giæa da-a femina . O tenpo de l'incobaçión o dipénde da-a tenperatûa de l'ægoa, i "avanotti" (i picìn) sccioîi réstan covêrti fin ch'àn o sacco vitelìn, pöi emérgen e coménsan a nutrîse. == Clasificaçión scentìfica == Into seu '''''Systema Naturae''''' o '''Carl''' '''Linnaeus''' o l´à scituòu e trûte inta famìggia di Salmoìn. Fra e menn-e da famìggia gh´ea o ''Salmo salar'' -salmòn-, o ''Salmo eriox'' -no identificòu<ref>2 Inte pòule de Valenciennes, “Indéterminable”: Cuvier & Valenciennes; [https://books.google.es/books?id=SZdQnqnZPs4C&pg=PA255&lpg=PA255&dq=cuvier+poissons+linn%C3%A9e+salmo+eriox&source=bl&ots=aRzCSif9NM&sig=ACfU3U3tJ8HJ74yrINKE5okpatQUpZjMxA&hl=ca&sa=X&ved=2ahUKEwi2vZ6ouOLlAhXozoUKHTXRCF4Q6AEwAnoECAkQAQ#v=onepage&q=eriox%20ind%C3%A9terminable&f=false Histoire naturelle des poissons] (1848)</ref>, o porieiva êse o ''Salmo trutta''<ref>[http://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=305974 World Register of Marine Species: Salmo eriox]  </ref>-, e e træ spècie Salmo trutta trutta, Salmo lacustris e Salmo trutta fario, che in realtae no saieivan âtro che fenotipi d´ina sola menn-a, Salmo trutta.   Pe de ciù, inta penîzoa italiann-a gh´é âtre varietæ come l´adriatica Salmo (trutta) marmoratus<blockquote>«''Salmo (trutta) trutt''a (..) nell´Europa settentrionale  (..) esistono popolazioni (chiamate Trotta di mare) che conducono una parte del ciclo vitale in mare (..); ciò è possibile perché questi mari sono più freddi e meno salati rispetto al Mar Mediterraneo, dove la presenza di trotte è rara (..) Nelle acque interne occupa due diversi tipi di ambiente, mostrando differenti fenotipi in relazione alle caratteristiche ambientali (..): i tratti a monte dei corsi d´acqua (..) (in questo ambiente si evidenzia il fenotipo "fario"); gli ambienti lacustri (..) (dove si evidenzia il fenotipo "lacustre"(..) »<ref>Sergio Zerunian: [https://www.minambiente.it/sites/default/files/archivio/biblioteca/qcn_20.pdf Pesci delle acque interne d´Italia] (2004)</ref></blockquote> === Stöia da clasificaçión === [[Immaggine:Neumagen-Dhron, Mosel -- 2015 -- 7555.jpg|alt=O sciùmme Mosella|miniatura|350px|O sciùmme Mosella]] Into seu poêma '''Mosella''' o scritô latìn '''Ausonio''' o l´à parlòu d´un pescio ciamòu '''Salar''' e d´un âtro ciamòu '''Sario''' opûre '''Fario''' ch´o l´é ciù pecìn ch´o Salmon e ciù grande ch´o Salar: ''nec dum salmo nec iam sala''r<ref>Ausonius; [http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus:text:2008.01.0619 Mosella] (371)</ref>. Alcuni ittiologi credan che Ausonio o se riferisse a træ menn-e de salmoìn<ref>O Conrad Gesner o l´é stæto un di naturalìsti ch´[https://books.google.es/books?id=qA9QAAAAcAAJ&pg=PA1002&dq=gesner+Historiae+animalium+DE+TRUTTIS&hl=ca&sa=X&ved=0ahUKEwiOxbPRn-zlAhWSy4UKHYLKBWsQ6AEIKzAA#v=onepage&q=Sario&f=false o l´à cercòu d´identificâ o Sario d´Ausonio]. Inta seu Ictiologia o Marcus Bloch o l´à dito: «''Geſner prétend (..) que, comme Auſone n'a chanté que les poiſſons de la Moſelle, & qu'on ne trouve les grandes truites que dans les lacs, il faut qu'il ait compris ſous le nom de fario un ſaumon de moyenne groſſeur, & un jeune ſaumon ſous celui de ſalar. Mais ſi ce naturaliſte, d'ailleurs ſi habile, avoit obſervé avec plus d'attention, il auroit vu que la truite ſaumonnée paſſe de la mer par le Rhin dans la Moſelle''.» (da-a [https://books.google.es/books?id=cCibdK-kvqoC&pg=PA116-IA8&dq=ausone+par+le+rhin+bloch&hl=ca&sa=X&ved=0ahUKEwjX38uzqezlAhWsxYUKHQFsCBQQ6AEILzAB#v=onepage&q=de%20la%20mer%20par%20le%20rhin&f=false traduçión françéize])</ref>, ma pe-a ciù parte di studioxi se trattieiva in cangio do salmon e de dôe trûte: Salar a saieva quéla di torenti. O Sario quelle ciù grende de lâgo o quelle che de sémme ´n çénto intran into mâ (ma de ræo into Mediterànio), ciamæ in françeize truites saumonées<ref>Gh´é ascì a poscibilit''æ'' che Salar o fîsse a trûta grande e che Ausonio o no l´avesse parlòu da picinn-a: «''Selon aucuns la Truite grande é saumonnée eft le poisson nommé par Aufone Sario, felon les autres Salar»'' (G.Rondelet; [https://books.google.es/books?id=1YQO132iFLUC&pg=PT143&lpg=PT143&dq=rondelet+poissons+sario+saumon&source=bl&ots=D5RE6CHYlb&sig=ACfU3U0LgHj9M3TrJl5J7Zc6bfjF_jY6Mw&hl=ca&sa=X&ved=2ahUKEwjG2fmjn-flAhVHhRoKHW6nAZAQ6AEwCnoECAUQAQ#v=onepage&q=rondelet%20poissons%20sario%20saumon&f=false Histoire entière des poisson]s (1558))</ref><ref>In italiàn a-a giornâ d´anchéu l´espresción Trota salmonata a s´adeuvia pe quélle trûte ''di allevamento, spec. quelle di torrente o lacustri, alle cui carni è stato conferito, mediante la pratica della salmonatura, un colore rosa salmone.'' [http://www.treccani.it/vocabolario/trota/ http://www.treccani.it/vocabolario/trota]/</ref><blockquote>«''Lon a accouftume' nomer telles Truittes Saulmonees, pource qu´elles font moindres que les Saulmons, plus grandes que les Truittes communes''  (..) ''la Truitte (..) n'efl confiante a retenir une mefme couleur en diuetfes efpeces. Lon en peult uoir prifes en une mefme riutere de Ritte de Neufirie au paif de Normandie diuerfèmet coulourees''»<ref>Pierre Belon; [https://books.google.es/books?id=nTReAAAAcAAJ&printsec=frontcover&dq=pierre+belon+poissons&hl=ca&sa=X&ved=0ahUKEwi44sqU4unlAhWv3eAKHV0-BmkQ6AEIKDAA#v=snippet&q=truittes%20saulmonees&f=false La nature et diversité des poisson]s (1555)</ref></blockquote> [[Immaggine:Conradi Gesneri medici Tigurini Historiae animalium liber IV (Page 1004) BHL42166655.jpg|alt=Conrad Gesner, Historiae Animalium|miniatura|Conrad Gesner, Historiae Animalium]] Ma o Linneo o l´à adeuviòu questo nòmme clàscico -inta forma Fario- no pe designâ a trûta grande ma quella ciù picinn-a de torénte ciamâ da Ausonio Salar. A denominaçión linneann-a a l´à avúo fortùnn-a e o Sario/Fario o l´é a trûta de torénte. Cuvier-Valenciennes, in cangio, en staeti ciù fedêli ao nómme clàscico e àn ciamòu a trûta de torénte ''Salar Ausonii''<ref>Cuvier – Valenciennes; [https://books.google.es/books?id=SZdQnqnZPs4C&pg=PR10&dq=cuvier+poissons+salar+ausonii&hl=ca&sa=X&ved=0ahUKEwik9rnKkOflAhUBzoUKHXM4DHcQ6AEIPDAC#v=onepage&q=%20salar%20ausonii&f=false Histoire naturelle des poissons] (1848)</ref> Ma ben ben d´outoì an conscideròu che e divèrse specie de trûte saieivan in realtæ unn-a sola:<blockquote>«''Un chat noir, un chat roux, un chat blanc ſont toujours des chats; ſans ſortir de la claſſe des poiſſons, ne voit-on pas que les Carpes deviennent blanchâtres en vieilliſſant ! (..) Il ſuit donc de ce que je viens de dire, qu'à l'égard des Truites, ainſi que des Saumons, on multiplieroit beaucoup les eſpeces, ſi l'on vouloit avoir égard à quantité de petites différences qui, ſuivant moi, doivent être regardées comme de ſimples variétés. (..) En un mot, doit-on diſtinguer les Truites qui entrent de la mer dans les rivieres, Trutta-marina, de celles qui reſtent dans les rivieres,Trutta-fluviatilis, & de celles qui s'élevent dans les lacs, Trutta-lacuſtris, (..) Il ne faut pas conclure de-là que l'on aura des Truites ſaumonées : celles-ci ne conſtituent pas une eſpece différente de la Truite qui a la chair blanche ; j'ai fait un très-grand nombre d'expériences qui prouvent & conſtatent que la différence entre les Truites ſaumonées & celles qui ne le ſont pas, vient en partie de la nature de l'eau dans laquelle elles vivent, & principalement de leurs aliments''»<ref>Henri Duhamel: [https://books.google.es/books?id=UgPYK7y_dVoC&pg=PA198&dq=duhamel+pesches+Un+chat+noir,+un+chat+roux,+un+chat+blanc+%C5%BFont+toujours+des+chats&hl=ca&sa=X&ved=0ahUKEwjI2N_x5OnlAhXx6eAKHRuqBZwQ6AEIKDAA#v=onepage&q=duhamel%20pesches%20Un%20chat%20noir%2C%20un%20chat%20roux%2C%20un%20chat%20blanc%20%C5%BFont%20toujours%20des%20chats&f=false Traité général des pesches] (1772)</ref></blockquote> === I nómmi Sario/Fario === Pe alcun tradutô do tésto d´Ausonio o nómme do péscio o se dovieiva scrîve e lêze Fario. In apòggio de questa teoria gh´é o fæto che un outô da tarda antiguitae, [[Sant'Ambrœuxo|Ambrosius]] (governatô da región Emilia-Liguria) e dòppo de lê Isidoro, o l´a adeuviòu pe-a prìmma vòtta o nome Tructa e o l´a identificòu co-un péscio ciamòu Vario: ''ut varii maiores quos vocant tructas''<ref>Ambrosius; [http://monumenta.ch/latein/text.php?tabelle=Ambrosius&rumpfid=Ambrosius,%20Hexaemeron,%205,%20%20%20%203&nf=1 Exameron] (387)</ref> ´N´âtra ipotesci a vedieiva o nòmme colegòu a-o nòmme tedesco de trûte, Forhin/forelle, ch´o porieiva avéi lê ascì o sénso 'variòu': ''«Vinet (..) ajoute (..) que Fario lui plaît davantage parce que, en allemand, truite se dit Forhin»''<ref>[[iarchive:lamoselledausone00ausouoft/page/143|La moselle d'Ausone. Éd. critique et traduction française de La Ville de Mirmont]] (1889) </ref>. ''«Forelle, feminine, ‘trout,’ (..) It is probably connected with the Aryan adjectives in the cognate languages, meaning ‘spotted, speckled.’ (..) Greek περκνός, ‘livid, dusky’ (πέρκη, ‘perch’)»''<ref><nowiki>https://en.wikisource.org/wiki/An_Etymological_Dictionary_of_the_German_Language/Annotated/Forelle</nowiki> [https://en.wikisource.org/wiki/An_Etymological_Dictionary_of_the_German_Language/Annotated/Forelle]</ref> Âtri creddan che o nómme corètto o saiva quéllo co-a “s”, Sario. L´òrìgine de quésto nómme a no l´é ciæa, ma fòscia a saieiva a mæxima pei tréi ittionimi Salmo/Sario/Salar:<blockquote>''«Le nom de sario a subsisté sous la forme de fario,que lui donne la Juntine,dans le texte vulgaire des éditions de la Moselle.(..) Linné appelle la truite,salmo fario et non salmo sario. Comme le mot sario est un de ceux qui ne se trouvent que dans Ausone,on comprend quelle influence a eue la mauvaise leçon introduite (.) par la Juntine (..) D'ailleurs,il est probable que l'éditeur de la Juntine n'a pas écrit fario par suite d' une mauvaise lecture de son ms.,mais parce qu'il pensait le corriger avec le secours d'Isidore de Séville (Orig.,XII,(.)«Varii a varietate,qiios vulgo tractas vocant> (.).De Varius à Fario,la différence est peu sensible»'' <ref>[[iarchive:lamoselledausone00ausouoft/page/68|La moselle d'Ausone. Éd. critique et traduction française de La Ville de Mirmon]]<nowiki/>t (1889)   </ref></blockquote><blockquote>''«Ausone évoque 16 poissons, dont trois ont un nom commençant par sal-, ou sar-: -Salmo (..) -salar, (..) -sario, (..) on peut déduire que le (..) salar est la truite de rivière, et que celui appelé sario, intermédiaire entre cette truite et un saumon, est la varieté connue de nos jours sous le nom truite de mer, ou truite saumonée (..) Linné (..) nommait la truite européenne de rivière Salmo fario (,,) nom qui apparaît comme une déformation de sario, peut-être à la suite de quelque erreur de lecture, la lettre 's' ayant longtemps éé écrite presque comme un 'f'»''<ref>Pierre Avenas, Henriette Walter; [https://books.google.es/books?id=eFW2Ndmbd6wC&pg=PT198&lpg=PT198&dq=salar+est+la+truite+de+rivi%C3%A8re,+et+que+celui+appel%C3%A9+sario,+interm%C3%A9diaire+entre+cette+truite+et+un+saumon,+est+la+variet%C3%A9+connue+de+nos+jours+sous+le+nom+truite+de+mer,+ou+truite+saumon%C3%A9e&source=bl&ots=U-o20Kyrg_&sig=ACfU3U3cluZsK_X7t49m8q0PfVR3jSDswQ&hl=ca&sa=X&ved=2ahUKEwj3sKzRh8_lAhUG0uAKHcAyDOwQ6AEwAHoECAkQAQ#v=onepage&q=salar%20est%20la%20truite%20de%20rivi%C3%A8re%2C%20et%20que%20celui%20appel%C3%A9%20sario%2C%20interm%C3%A9diaire%20entre%20cette%20truite%20et%20un%20saumon%2C%20est%20la%20variet%C3%A9%20connue%20de%20nos%20jours%20sous%20le%20nom%20truite%20de%20mer%2C%20ou%20truite%20saumon%C3%A9e&f=false La Fabuleuse histoire du nom des poissons] (2011) </ref></blockquote> == Nòtte == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Pisces]] szueggp33rcqlmrxd2mpgphiss828ke Modulo:Contròllo de outoritæ 828 18089 252840 252757 2024-10-29T21:25:39Z N.Longo 12052 + lang 252840 Scribunto text/plain --[[ * Modulo che implementa il template Controllo di autorità. * Il modulo è stato importato inizialmente da: * https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Module:Authority_control&oldid=633242817 ]] local mWikidata = require( 'Modulo:Wikidata' ) local modlingue = require( 'Modulo:Linguaggi' ) require( 'Module:No globals' ) local function viafLink( id ) if not string.match( id, '^%d+$' ) then return false end return string.format( '[https://viaf.org/viaf/%s %s]', id, id ), string.format( '[https://www.worldcat.org/identities/containsVIAFID/%s %s]', id, id) end -- Returns the ISNI check digit isni must be a string where the 15 first elements are digits local function getIsniCheckDigit( isni ) local total = 0 for i = 1, 15 do local digit = isni:byte( i ) - 48 -- Get integer value total = (total + digit) * 2 end local remainder = total % 11 local result = (12 - remainder) % 11 if result == 10 then return "X" end return tostring( result ) end -- Validate ISNI (and ORCID) and retuns it as a 16 characters string or returns false if it's invalid -- See http://support.orcid.org/knowledgebase/articles/116780-structure-of-the-orcid-identifier local function validateIsni( id ) id = id:gsub( '[ %-]', '' ):upper() if not id:match( '^%d%d%d%d%d%d%d%d%d%d%d%d%d%d%d[%dX]$' ) then return false end if getIsniCheckDigit( id ) ~= string.char( id:byte( 16 ) ) then return false end return id end local function isniLink( id ) id = validateIsni( id ) if not id then return false end return string.format( '[http://isni.org/isni/%s %s %s %s %s]', id, id:sub( 1, 4 ), id:sub( 5, 8 ), id:sub( 9, 12 ), id:sub( 13, 16 ) ) end local function sbnLink( id ) if not string.match( id, '^%u%u[%d%u]%u%d%d%d%d%d%d$' ) then return false end return string.format( '[https://opac.sbn.it/nome/%s %s]', id, id ) end local function europeanaLink( id ) if not string.match( id, '^[a-z]+/base/[1-9]%d*$') then return false end return string.format( '[https://data.europeana.eu/%s %s]', id, id ) end local function append(str, c, length) while str:len() < length do str = c .. str end return str end local function splitLccn( id ) if id:match( '^%l%l?%l?%d%d%d%d%d%d%d%d%d?%d?$' ) then id = id:gsub( '^(%l+)(%d+)(%d%d%d%d%d%d)$', '%1/%2/%3' ) end if id:match( '^%l%l?%l?/%d%d%d?%d?/%d+$' ) then return mw.text.split( id, '/' ) end return false end local function lccnLink( id ) local parts = splitLccn( id ) if not parts then return false end local lccnType = parts[1] ~= 'sh' and 'names' or 'subjects' id = parts[1] .. parts[2] .. append( parts[3], '0', 6 ) local worldCatId if parts[1] ~= 'sh' then worldCatId = parts[1] .. parts[2] .. '-' .. parts[3] end return string.format( '[http://id.loc.gov/authorities/%s/%s %s]', lccnType, id, id ), worldCatId and string.format( '[https://www.worldcat.org/identities/lccn-%s %s]', worldCatId, worldCatId) end local function orcidLink( id ) id = validateIsni( id ) if not id then return false end id = id:sub( 1, 4 ) .. '-' .. id:sub( 5, 8 ) .. '-' .. id:sub( 9, 12 ) .. '-' .. id:sub( 13, 16 ) return string.format( '[https://orcid.org/%s %s]', id, id ) end local function gndLink( id ) return string.format( '[https://d-nb.info/gnd/%s %s]', id, id ) end local function bnfLink( id ) -- Add cb prefix if it has been removed if not string.match( id, '^cb.+$' ) then id = 'cb' .. id end return string.format( '[https://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/%s %s] [https://data.bnf.fr/ark:/12148/%s (data)]', id, id, id ) end local function bneLink( id ) return string.format( '[http://catalogo.bne.es/uhtbin/authoritybrowse.cgi?action=display&authority_id=%s %s] [http://datos.bne.es/resource/%s (data)]', id, id, id ) end local function ulanLink( id ) return string.format( '[https://www.getty.edu/vow/ULANFullDisplay?find=&role=&nation=&subjectid=%s %s]', id, id ) end local function nlaLink( id ) return string.format( '[https://nla.gov.au/anbd.aut-an%s %s]', id, id ) end local function bavLink( id ) if not string.match(id, '^%d%d%d/%d%d?%d?%d?%d?%d?$') then return false end return string.format('[https://opac.vatlib.it/auth/detail/%s %s]', id:sub(1,3) .. '_' .. id:sub(5), id) end local function cerlLink( id ) if not string.match( id, 'cn[cilp]%d%d%d%d%d%d%d%d$' ) then return false end return string.format( '[https://thesaurus.cerl.org/record/%s %s]', id, id ) end local function ndlLink( id ) if not string.match( id, '^0?%d%d%d%d%d%d%d%d$' ) then return false end return string.format( '[https://id.ndl.go.jp/auth/ndlna/%s %s]', id, id ) end --[[ local function selibrLink( id ) if not string.match( id, '^%d+$' ) then return false end return '[//libris.kb.se/auth/' .. id .. ' ' .. id .. ']' end local function sudocLink( id ) if not string.match( id, '^%d%d%d%d%d%d%d%d[%dxX]$' ) then return false end return '[http://www.idref.fr/' .. id .. ' ' .. id .. ']' end local function bpnLink( id ) if not string.match( id, '^%d+$' ) then return false end return '[http://www.biografischportaal.nl/en/persoon/' .. id .. ' ' .. id .. ']' end local function ridLink( id ) return '[http://www.researcherid.com/rid/' .. id .. ' ' .. id .. ']' end local function bibsysLink( id ) return '[http://ask.bibsys.no/ask/action/result?cmd=&kilde=biblio&cql=bs.autid+%3D+' .. id .. '&feltselect=bs.autid ' .. id .. ']' end local function hlsLink( id ) if not string.match( id, '^%d+$' ) then return false end return '[http://www.hls-dhs-dss.ch/textes/f/F' .. id .. '.php ' .. id .. ']' end local function lirLink( id ) if not string.match( id, '^%d+$' ) then return false end return '[http://www.e-lir.ch/e-LIR___Lexicon.' .. id .. '.450.0.html ' .. id .. ']' end local function mbLink( id ) -- TODO Implement some sanity checking regex return '[//musicbrainz.org/artist/' .. id .. ' ' .. id .. ']' end local function mgpLink( id ) -- TODO Implement some sanity checking regex return '[http://www.genealogy.ams.org/id.php?id=' .. id .. ' ' .. id .. ']' end local function nclLink( id ) if not string.match( id, '^%d+$' ) then return false end return '[http://aleweb.ncl.edu.tw/F/?func=accref&acc_sequence=' .. id .. '&CON_LNG=ENG ' .. id .. ']' end local function nkcLink( id ) return '[http://aleph.nkp.cz/F/?func=find-c&local_base=aut&ccl_term=ica=' .. id .. '&CON_LNG=ENG ' .. id .. ']' end local function leonoreLink( id ) -- Identifiants allant de LH/1/1 à LH/2794/54 (légionnaires) -- Identifiants allant de C/0/1 à C/0/84 (84 légionnaires célèbres) -- Identifiants allant de 19800035/1/1 à 19800035/385/51670 (légionnaires décédés entre 1954 et 1977, et quelques dossiers de légionnaires décédés avant 1954) if not string.match( id, '^LH/%d%d?%d?%d?/%d%d?%d?$' ) and not string.match( id, '^C/0/%d%d?$' ) and not string.match( id, '^19800035/%d%d?%d?%d?/%d%d?%d?%d?%d?$' ) then return false end return '[//www.culture.gouv.fr/public/mistral/leonore_fr?ACTION=CHERCHER&FIELD_1=COTE&VALUE_1=' .. id .. ' ' .. id .. ']' end local function rslLink( id ) -- TODO Implement some sanity checking regex return '[http://aleph.rsl.ru/F?func=find-b&find_code=SYS&adjacent=Y&local_base=RSL11&request=' .. id .. '&CON_LNG=ENG ' .. id .. ']' end local function botanistLink( id ) local id2 = mw.ustring.gsub(id, '%s', function(s) return mw.uri.encode(s, 'PATH') end) return '[http://www.ipni.org/ipni/advAuthorSearch.do?find_abbreviation=' .. id2 .. ' ' .. id .. ']' end local function narapersonLink( id ) return '[http://research.archives.gov/person/' .. id .. ' ' .. id .. ']' end local function naraorganizationLink( id ) return '[http://research.archives.gov/organization/' .. id .. ' ' .. id .. ']' end local function uscongressLink( id ) return '[http://bioguide.congress.gov/scripts/biodisplay.pl?index=' .. id .. ' ' .. id .. ']' end local function ciniiLink( id ) return '[http://ci.nii.ac.jp/author/' .. id .. '?l=en ' .. id .. ']' end local function tlsLink( id ) local id2 = mw.ustring.gsub(id, '%s', function(s) return mw.uri.encode(s, 'WIKI') end) return '[http://tls.theaterwissenschaft.ch/wiki/' .. id2 .. ' ' .. id .. ']' end local function sikartLink( id ) return '[http://www.sikart.ch/KuenstlerInnen.aspx?id=' .. id .. '&lng=en ' .. id .. ']' end local function kulturnavLink( id ) return '[http://kulturnav.org/language/en/' .. id .. ' id]' end ]]-- -- In this order: name of the parameter, label, propertyId in Wikidata, formatting function local conf = { { 'VIAF', '[[Virtual International Authority File|VIAF]]', 214, viafLink, lingue = { 'en' } }, { 'ISNI', '[[International Standard Name Identifier|ISNI]]', 213, isniLink, lingue = { 'en' } }, { 'SBN', '[[Servìçio bibliotecâio naçionâle de l\'Itàlia|SBN]]', 396, sbnLink, lingue = { 'it' } }, { 'Europeana', '[[Europeana]]', 7704, europeanaLink, lingue = { 'en' } }, { 'LCCN', '[[Library of Congress Control Number|LCCN]]', 244, lccnLink, lingue = { 'en' } }, { 'ORCID', '[[Open Researcher and Contributor ID|ORCID]]', 496, orcidLink, lingue = { 'en' } }, { 'GND', '[[Gemeinsame Normdatei|GND]]', 227, gndLink, lingue = { 'de' } }, { 'BNF', '[[Bibliotêca naçionâle de Frànsa|BNF]]', 268, bnfLink, lingue = { 'fr' } }, { 'BNE', '[[Bibliotêca Naçionâle de Spàgna|BNE]]', 950, bneLink, lingue = { 'es' } }, { 'ULAN', '[[Union List of Artist Names|ULAN]]', 245, ulanLink, lingue = { 'en' } }, { 'NLA', '[[Bibliotêca Naçionâle de Oustràlia|NLA]]', 409, nlaLink, lingue = { 'en' } }, { 'BAV', '[[Bibliotêca Apostòlica Vaticànn-a|BAV]]', 8034, bavLink, lingue = { 'en', 'it' } }, { 'CERL', '[[Consortium of European Research Libraries|CERL]]', 1871, cerlLink, lingue = { 'en'} }, { 'NDL', '[[Bibliotêca da Diêta Naçionâle do Giapón|NDL]]', 349, ndlLink, lingue = { 'en', 'ja' } }, --{ 'SELIBR', '[[LIBRIS|SELIBR]]', 906, selibrLink }, --{ 'SUDOC', '[[Système universitaire de documentation|SUDOC]]', 269, sudocLink }, --{ 'BPN', '[[Biografisch Portaal|BPN]]', 651, bpnLink }, --{ 'RID', '[[ResearcherID]]', 1053, ridLink }, --{ 'BIBSYS', '[[BIBSYS]]', 1015, bibsysLink }, --{ 'HDS', '[[Historical Dictionary of Switzerland|HDS]]', 902, hlsLink }, --{ 'LIR', '[[Historical Dictionary of Switzerland#Lexicon_Istoric_Retic|LIR]]', 886, lirLink }, --{ 'MBA', '[[MusicBrainz]]', 434, mbLink }, --{ 'MGP', '[[Mathematics Genealogy Project|MGP]]', 549, mgpLink }, --{ 'NCL', '[[National Central Library|NCL]]', 1048, nclLink }, --{ 'NKC', '[[National Library of the Czech Republic|NKC]]', 691, nkcLink }, --{ 'Léonore', '[[:fr:Base Léonore|Léonore]]', 640, leonoreLink }, --{ 'RLS', '[[Russian State Library|RLS]]', 947, rslLink }, --{ 'Botanist', '[[Author citation (botany)|Botanist]]', 428, botanistLink }, --{ 'NARA-person', '[[National Archives and Records Administration|NARA]]', 1222, narapersonLink }, --{ 'NARA-organization', '[[National Archives and Records Administration|NARA]]', 1223, naraorganizationLink }, --{ 'USCongress', '[[Biographical Directory of the United States Congress|US Congress]]', 1157, uscongressLink }, --{ 'CINII', '[[CiNii]]', 271, ciniiLink }, --{ 'TLS', '[[Theaterlexikon der Schweiz|TLS]]', 0, tlsLink }, --{ 'SIKART', '[[SIKART]]', 781, sikartLink }, --{ 'KULTURNAV', '[[KulturNav]]', 1248, kulturnavLink }, } local p = {} -- Funzione per il template {{Controllo di autorità}}. function p.authorityControl( frame ) local elements, categories = {}, {} local ret = '' local styles = 'Modulo:Contròllo de outoritæ/styles.css' for _, params in pairs( conf ) do local val = mWikidata._getProperty({ 'P' .. params[3], n = 1 }) if val then local el, cat local link, worldCatLink = params[4]( val ) if link then local lingue = params['lingue'] and ( modlingue.lingue( params['lingue'] ) .. '&nbsp;' ) or '' el = string.format( '%s <span class="uid">%s%s</span>', params[2], lingue, link ) cat = string.format( '[[Categorîa:Vôxe con còdice %s]]', params[1] ) if worldCatLink then elements.worldCatLink = worldCatLink end else el = string.format( '<span class="error">O valô %s de %s no l’é vàlido.</span>', val, params[1] ) cat = string.format( '[[Categorîa:Vôxe con còdici contròllo de outoritæ no vàlidi (%s)]]', params[1] ) end table.insert( elements, el ) table.insert( categories, cat ) end end if elements.worldCatLink then table.insert( elements, '[[WorldCat|WorldCat Identities]] ' .. modlingue.lingue({ 'en' }) .. '&nbsp;' .. elements.worldCatLink ) end if #elements > 0 then ret = mw.getCurrentFrame():extensionTag{ name = 'templatestyles', args = {src = styles} } ret = ret .. string.format( '<table class="CdA"><tr><th>%s</th><td>%s</td></tr></table>', '[[Contròllo de outoritæ]]', table.concat( elements, '<span style="font-weight:bold;">&nbsp;·</span> ' ) ) if mWikidata._instanceOf( { 'Q5' } ) then table.insert( categories, '[[Categorîa:Vôxe biografiche con còdici de contròllo de outoritæ]]' ) else table.insert( categories, '[[Categorîa:Vôxe no biografiche con còdici de contròllo de outoritæ]]' ) end else table.insert( categories, '[[Categorîa:Vôxe con template Contròllo de outoritæ ma sénsa còdici]]' ) end return ret .. ( mw.title.getCurrentTitle().namespace == 0 and table.concat( categories ) or '' ) end return p 1q4rtwbh7e46zo5p0dimi6d5793rs7s Focatico 0 18913 252804 232029 2024-10-29T20:24:42Z N.Longo 12052 + authority 252804 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} Ô '''focatico''', o '''fuocatico''', ô l'ea un'imposta applicä in sce ogni [[fögô]], o föguä, cioè in sce ogni casa de un grüppô familiare, o in sce ogni cusciditô fumante se l'abitaziôn a cômprendeiva ciü gruppi familiari. A l'aveiva vasta diffuxion in te l'Europa medievale e moderna. Inte ô [[regnô de Napoli]] a l'ea stæta istituia da [[Carlo I d'Angiò]] dô 1263. Tale imposta a l'è restä in vigôre, cun vicende alterne, pe lungô tempô, ürtimamente cun a denominaçiôn de imposta de famiggia. In te l'Ottoçentô ô focatico, in te campagne, ô l'ea associoô ä "tassa bestiami". In te a primaveia de ogni anno ogni cômüne ô l'inviava ae scingôle Magistratüe Comunitaie e stampe occôrrenti a compilä e operasôin de tascie de focatico e de bestiamme. Entro ô 30 zügnô vegnivan mandë e scrittüe, ä fin de agôstô vegnivan rispedie ä Rappresentanza Comunitaria, con ô foggiô de riparto apprövoô per a tasciaa, mentre i ruoli vegnivan passæ all'Esattô Comunale dä Legaziôn pe a riscosciôn, che a l'ea da fä entrô e date stabilie. Ô ruolo ô l'ea cômpostô da trë categorie: a prima faxeva riferimentô aô sôlô ''Fuoco'', a segônda a consciderava a ''terra coltivata'' e a tersa a ''classe di reddito'', inta quale l'ea catalogoô a famiggia a segônda de proprie caratterisctiche. * I föghi ean côntezzæ pe [[capifamiggia]], quindi unitæ familiari anche de grande dimensciôn, e pe subalterni, cioè serventi che ean da una famiggia a louä sensa però fäne parte. * A segônda categoria a clascificava i terren côltivæ, mezüæ segôndô l'unitæ de mezüa vigente intô cômüne, normalmente a superfiçie de terren dövioô pe semenaghe una çerta quantitæ de semensa da côltivaziôn principale inta zona. * A tersa categoria a l'ea determinä in base aô redditô totale stabiliô segôndô ô tenôre de vitta da famiggia intrega. Non tütti i contribuenti ean inserï inta tersa categoria e quindi assoggetæ a questa imposiziôn, che a risültava perciò una soviattascia pe i ciü abbienti. Causandô, d'atra parte, evaxiôin e esensciôin concesse a favôre de çerte famiggie o grüppi de individui che abitavan inti cômüni ciü importanti e aveivan in te quelli incareghi pübblici de particôlare importansa (senatôi, notai, clero, ecc.). == In Fransa == Ô Feu fiscal franseise ô l'aveiva avüô origine cômüne côn ô Focatico medioevale, che poi ô s'ea evolüô in mainea autonoma, anche dretô ä Fransa mexima. == In Italia == Ô "fuocatico" ô l'ea inisialmente stætô aboliô con ô regio decreto legge 30 dixembre 1923, ma e enôrmi difficoltæ trövæ dai cômüni pe avei de entrate cômpensative aveivan cônsigioô aô Gôvernô de reintrodüe temporaneamente ô fuocatico con a denominasiôn de ''imposta di famiglia'', mediante ô regio decreto legge dô 23 mazzô 1924. Ô Testo unico 14 settembre 1931, de refôrma da finansa locale, ô mantegniva in vigôre l'imposta de famiggia, applicandola però sôlô ae ürtime træ clasci demografiche cômünali (pe i cômüni con popolasiôn inferiô ai 30.000 abitanti). I atri cômüni aveivan invece a facoltæ de istituî l'imposta insce ô valôre locativo. Ô "növô" fuocatico ô l'é stætô definitivamente abrogoô con a rifôrma tributaria dô 1974. == Vôxe corelæ == * [[Testatico]] {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Diritto]] fuatasgli63g1jddfrjzo09fvb4ilv3 Feruvìa Cuni - Vëntëmigl' 0 27600 252852 252277 2024-10-30T08:11:07Z N.Longo 12052 formataçión 252852 wikitext text/x-wiki {{Brigašc}} [[File:Tende viaduct and Italian train I.JPG|thumb|Trénu dë RFI ën Tenda]] Ra '''Feruvìa Cuni - Ventëmiglia''' o '''feruvìa d'Tenda''' (''Ferovîa Cùneo-Vintimìggia'' ën [[Lengoa zeneize|Zeneize]], ''Ferrovia Cuneo-Ventimiglia'' ën [[Léngoa italiànn-a|Italian]], ''Ligne de Coni à Vintimille'' ën [[Lengua françéise|Fransesë]]) la é 'na linea chë culega [[Cuneo|Cuni]] a [[Ventemiglia|Ventëmiglia]] për la [[Valada d’ rë Roja|Valada da Roia]], sciü'r cunfin d’[[Italia]] e d' [[Fransa]]. Sta linea la é për ün tros (Vièvola-Piena) ën Fransa e 'n li trössi dë Cuni-Limun e [[L'Aoriveta|Uriveta]]-Ventëmiglia 'n Italia, anant a sëgunda guèra (cun 'r tratà d’ paj dër 10 d’ Fërvée dër [[1947]]) l'era tüta 'n [[Italia]].<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=2013|tìtolo=Feruvìa Cuni - Vëntëmigl' - Nissa|revìsta=Vaštéra, šcartari de gènte brigašche|editô=Tipografia S. Giuseppe|çitæ=Taggia|nùmero=54|pp=1-9|léngoa=LIJ, IT, FR|vìxita=2021-04-18|url=https://web.archive.org/web/20220626202349/http://www.vastera.it/rivista_54/Rivista_Vastera.pdf}}</ref> Dar 1912, ër li é 'n tros chë da [[Breggio|Brey]] 'r va a [[Nissa]], 'n passend da [[Suspèe]], chë l'é tüt ën Fransa. La é dë RFI (tros italian) e dë RFF (tros fransesë).<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20110722052055/http://site.rfi.it/img_sito/rete_esercizio.pdf|tìtolo=RFI - Ræ in ezercìçio|léngoa=IT|vìxita=2021-04-18}}</ref> == Storia == [[Immaggine:Breil,_quartier_de_la_gare.JPG|miniatura|Brey, a stassiun ën lë 1950|sinistra]] Ra prima idea d'üna feruvia për Tenda la é staita di Savoia për culëgàa 'r [[Piemonte|Pimunte]] e e zone da marina a Nissa, cun linee da "nord-est" a "sud-ovest". Fìa Cavour për l'ëmpurtansa 'ndüstriàle dë ste zone 'n lë [[1853]] l' era 'ntërvënü ar Cunsey dër Pimunte.<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=2013|tìtolo=Feruvìa Cuni - Vëntëmigl' - Nissa|revìsta=A Vaštera, šcartari de gènte brigašche|editô=Tipografia S. Giuseppe|çitæ=Taggia|nùmero=55|pp=1-8|léngoa=LIJ, IT, FRA|vìxita=2021-04-18|url=https://web.archive.org/web/20220626195701/http://www.vastera.it/rivista_55/Vastera_55.pdf}}</ref> Dopu ri stüdi tra r' [[1856]] e r' [[1895]], ër prim pruget për la [[Cuneo|Cuni]]-[[Nissa]] l'é avü blucà 'n lë [[1860]], për la rajun chë Nissa é passàa aa Fransa. Ün di mai 'mpurtanti prugeti l'era dë [[Coriolano Monti]], dër [[1863]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Miano|tìtolo=MONTI, Coriolano|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/coriolano-monti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2012|editô=Treccani|léngoa=IT|volùmme=76|òpera=Dizionario Biografico degli Italiani}}</ref>, com fìa r' ëntërvent dë Giuseppe Biancheri 'n lë Cunsey Italian cun 'na linea për Ventëmiglia, 'n la legge Baccarini dër [[1879]]<ref>{{Çitta web|url=https://it.wikisource.org/wiki/L._29_luglio_1879,_n._5002,_per_la_costruzione_di_nuove_linee_di_completamento_della_rete_ferroviaria_del_Regno|tìtolo=L. 29 luglio 1879, n. 5002, per la costruzione di nuove linee di completamento della rete ferroviaria del Regno|léngoa=IT|vìxita=2024-10-16}}</ref>, ën cuncürénsa cun la [[Ferovîa Ceva-Ormea|Çeva-Ulméa-Ineja]]. I travayi cumensu 'n lë [[1882]]; ën lë [[1891]] la é avüa 'naugürà fin a Limun e 'n lë [[1900]] fin a Vièvola cun a galëria dër Tenda; a cunvënsiun tra Fransa e Italia për l'üvërtüra dë 'n tros ën Fransa, për culëgàa Vièvola cun [[Ventemiglia|Ventëmigl]]<nowiki/>ia, la é dër [[1904]]. {| class="wikitable" style="float:right" !Trössi !Ënaugürassiùn |- | align="left" |Cuni Gês-Boves-Burgh San Darmassi | align="right" |18 Lüy [[1887]]<ref name=":0">{{Çitta|Collidà, 1982|p. 107}}</ref> |- | align="left" |Burgh San Darmassi-Rubilant | align="right" |18 Lüy [[1887]]<ref name=":0" /> |- | align="left" |Rubilant-Vërnant | align="right" |1º Sëtembr [[1889]]<ref name=":0" /> |- | align="left" |Vërnant-Limun | align="right" |1º Giügn [[1891]]<ref name=":0" /> |- | align="left" |Limun-Viévura | align="right" |1º Utubr [[1900]]<ref>{{Çitta|Collidà, 1982|p. 116}}</ref> |- | align="left" |Viévura-Tenda | align="right" |7 Sëtembr [[1913]]<ref>{{Çitta|Collidà, 1982|p. 146}}</ref> |- | align="left" |Ventëmiglia-Airöre | align="right" |16 Magë [[1914]]<ref>{{Çitta|Collidà, 1982|p. 148}}</ref> |- | align="left" |Tenda-San Darmassi d'Tenda | align="right" |1º Giügn [[1915]]<ref>{{Çitta|Collidà, 1982|p. 149}}</ref> |- | align="left" |San Darmassi d'Tenda-Airöre | align="right" |30 Utubr [[1928]]<ref>{{Çitta|Collidà, 1982|p. 163}}</ref> |- | align="left" |Cuni (Alticiàn)-Burgh San Darmassi | align="right" |7 Nuvembr [[1937]]<ref>Ordine di Servizio n. 124 del 1937</ref><ref>{{Çitta|Collidà, 1982|pp. 179-180}}</ref><ref>Ra trata da Cuni Alticiàn la é ciü cürta dë quela da Cuni Gés dë 3,472 km. Re indicašiun ''chilometriche'' a'ru sud de Burgu San Dalmasso në sün štàe agiürnàe: gh'è 'n autra numërasiun dopu 'štà stasiun.</ref> |} I travayi li sun avüi mulai e pöi afërmai për la prüméra guèra; i trössi Ventëmiglia-Airöre e Vièvola-San Darmassi d'Tenda, sun stai 'nverti ai 30 d'utubr dër [[1928]]<ref>{{Çitta|Collidà, 1982|pp. 163-169}}</ref>, cun RFI e ra [[Fransa|fransesa]] PLM (Paris-Lyon-Méditerranée).<ref>{{Çitta|Nascimbene, 1979}}, riquadro ''Ra lünga štoia'', p. 19</ref> R' üvërtüra da feruvìa favuriscë cuscì i culëgaminti tra 'ra [[Svissea|Svìsera]] e [[Nissa]], cun e zone dë Loetschberg, Sempiun, Türin e Cuni.<ref>{{Çitta|Marello, 1979|p. 9}}</ref> Ën lë [[1936]] 'r li vurìa 12 ure për culëgàa [[Berna]] a [[Sanremu|Sanremmu]], tra [[Domodossola]], [[Arona]], [[Santhià]] (për la Feruvìa Santhià-Arona), [[Turin|Türin]], Cuni, Brey e Ventëmiglia. Da Berna së culëgavu fìa di trenu da [[Londra|Lundra]], [[Bruxelles]], [[Amsterdam]], Basiléa, [[Oslo]] e [[Berlin|Berlìn]]. Për li ani tra r' [[1931]] e r' [[1935]] a linea la ven elëtrificàa cun lë sistema trifase, ma cun a crisi dër 29 e e sansiun econòmiche a r’Italia fascista, ër tràfegh l’aresta pouch, tant për li viagiaùu com për le mërcansìe''.<ref>{{Çitta|Santos, 1979|op. cit., p. 71.4}}</ref>'' Ën la sëgunda guèra, a feruvia malërusament la é ‘ndaita ‘n part dëstrüita: ri Tedischi, 'n rëtreta daa Fransa, li han dëstrüit dëché d’ viadöti e d’ galërie, com a Cuni, i viadöti sciü a Stüra e sciü'r Gés. I trössi Cuni-Vièvola e Nissa-Brey venu turna 'nverti ën lë [[1947]]. Ën lë [[1976]], cun 'n autra cunvënsiun, i travayi 'n lë tros barà li s'ëncaminu. R'ënaugürassiùn la é staita dër [[1979]] (6 d'Utubr') cun li trenu da [[SNCF]] e da [[Ferrovie dello Stato|FS]] tra [[Nissa]], Cuni e Ventëmiglia. [[Immaggine:Gedenktafel_St_Dalmas_de_Tende01.jpg|miniatura|Làpide për argurdàa ri avëgniminti dër 2003 ën la stasiun d'San Darmassi]] Ai 27 dë gënée dër [[2003]], ën la galëria Biögna d'San Darmassi d'Tenda, se sun scuntrai 'n trenu italian e 'n trenu fransesë cun a mort di machinisti de RFI. 'Na làpide për argurdàa st'avëgniment la é staita messa aa stassiun d'San Darmassi d'Tenda.<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=2003|méize=avrii|tìtolo=Rapport sur l'accident|revìsta=Les rapports|editô=Conseil général des Ponts et Chaussées|nùmero=2003-0022-01|léngoa=FR|vìxita=2021-04-18|url=https://cgedd.documentation.developpement-durable.gouv.fr/documents/Affaires-0004002/2003-0022-01.pdf}}</ref> Ai 4 d'sëtembr [[2017|dër 2017]] a feruvìa la ven baràa për di travayi, la turna a uvrìi ar mesë d'lüy dër [[2018]].<ref>{{Çitta web|url=https://telenord.it/ripristinata-linea-ferroviaria-ventimiglia-cuneo-berrino-ora-lintercity/|tìtolo=Ripristinata linea Ventimiglia-Cuneo, Berrino: “Ora l'Intercity”|dæta=2018-07-13|léngoa=IT|vìxita=2021-04-18|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20180714111121/https://telenord.it/ripristinata-linea-ferroviaria-ventimiglia-cuneo-berrino-ora-lintercity/|dataarchivio=2018-07-14}}</ref> Ai 3 d'utubr dër [[2020]] a feruvìa la é turna baràa tra [[Breggio|Brey]] e [[Tenda]] për la dëstrüssiùn de 'n tros a San Darmassi d'Tenda vëjin aa galëria d'Biögna (km 58+420).<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/imperia-sanremo/2020/10/04/news/ferrovia-in-val-roja-danneggiato-il-ponte-a-san-dalmazzo-di-tenda-1.39381777|tìtolo=Ferrovia in Val Roja, danneggiato il ponte a San Dalmazzo di Tenda|dæta=2020-10-04|léngoa=IT|vìxita=2021-04-18}}</ref> Ai 6 d'utubr ër tràfëgh l'é stait ënvert da [[Ferrovio dello Stato|Trenitalia]] sciü'r tros [[Cuneo|Cuni]]-[[Limun]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.trenitalia.com/it/informazioni/Infomobilita/notizie-infomobilita.html.html|tìtolo=Trenitalia: Notizie Infomobilità|léngoa=IT|vìxita=2021-04-18}}</ref> == Caratërìstiche == A linea fransesa la é staita arcustrüìta cun 'n përcurs a dëmà ün binari. Ra SNCF, dopu r' üvërtüra l'ha fait d'autri rëlivi për: * Abunàa i caràtëri da linea. * Mantëgnìi r'elëtrificassiun ën le galërie. * Avée di trenu cun 'na vitessa d'80 km/u 'n li trössi italian (ënt quili fransisi d'40&nbsp;km/u për le cundissiun da linea).<ref>{{Çitta|SNCF, 1980|pp. 29-30}}</ref> Ra cumissiun messcia FS-SNCF la é staita istitüìa ai 24 d'giügn dër 1970,<ref>Cunvešiun italo-fransésa ch'ra fissa e cündišiui di arcüstrüsiùn e geštiun de ra sešiun de trata ën Fransa de ra Cuni-Vëntëmigl', ën {{Çitta|SNCF, 1980|p. 12}}.</ref> e dëcid ch’a trassiun la sërìa staita quela cun mutùu tèrmichi, ma lascendsè a puscibilità d’purée turnàa ar’elëtrificassiun.<ref>{{Çitta|SNCF, 1980|p. 13}}</ref> Prima ch’a linea l’ëndessa a rabèe cun a guèra, la era tüta 'n Trifase a 3,6&nbsp;[[Volt|kV]]-16⅔&nbsp;[[Hertz|Hz]], tra Cuni-Limun-Vièvola. Dopu 'r 1973 'r li é stait a cunvërsiun 'nt ün sistema d'curenta cuntìnüa a 3&nbsp;[[Volt|kV]], fin aa stassiun d'Limun, stassiun d'cunfin. Tra 'a galërìa d'Tenda e [[L'Aoriveta|R' Uriveta]], la é 'n Fransa (Département des Alpes-Maritimes). A [[Breggio|Brey]] a linea së spartiscë tra 'n tros chë va fin aa stassiun d'Nissa (SNCF), e r'autr fin aa stassiun d'Ventëmiglia, ën [[Liguria|Ligüria]]. Për purée 'nduvëràa machinisti italian e fransisi, 'n li trenu de RFI (ën le ''"Automotrici ALn 668 e ALn 663"'') li sun i sistemi "VACMA" 'nduvërai 'n [[Fransa]]. [[Immaggine:Tenda01a.jpg|sinistra|miniatura|Viadot d'Scarassui]] Ra linea, për r'urugrafìa marajiàa la presënta 27 'mpurtanti viadöti e 33 galërie, pöi autre strütüre minure, fia ciü bele. I ciü 'mpurtanti sun 'r viadot da Capela, d’San Darmassi, quili d’Scarassui e da Maglia, i pönti sciü a Biögna, dë Saurj, da Briga e d’Funtan-Saurj, ma fìa a deviassiun e a bealera da reana Ceva 'n li dëntürni d'Funtan. Li sun 4 galërie a lümàssa, për përmetu d'guagnàa o d'perdu autessa ciü facilment. Tra quele, 3 sun 'n [[Fransa]], üna 'n l'[[Italia]] ([[Piemonte|Pimunte]]). E galërie ciü famuse sun: quela dë Tenda, quele dë ''Rio Freddo'', dë ''Morga'', ''Camara'', ''San Roch'', dë ra ''Gigne'', ''Cottalorda'' e dë r'Arme. == Përcurs == [[Immaggine:Tendabahn-frbis.png|miniatura|Carta dë ra trata]] === Stassiun === * [[Staçión de Cuneo|Stassiun d'Cuni]] * [[Staçión de Borgo San Dalmazzo|Stassiun d'Burg San Darmassi]] * [[Staçión de Roccavione|Stassiun d'Ruccaviun]] * [[Staçión de Robilante|Stassiun d'Rubilant]] * [[Staçión de Vernante|Stassiun dër Vërnante]] * [[Staçión de Limon|Stassiun d'Limun]] * [[Štasiun dë Vievura|Stassiun d'Vièvura]] * [[Štasiun dë Tenda|Stassiun d'Tenda]] * [[Štasiun da Briga|Stassiun da Briga]] * [[Štasiun dë San Darmasi|Stasiun d'San Darmassi]] * [[Štasiun dë Funtan e Savurg'|Stassiun d'Funtan e Savurj]] * [[Štasiun dë Bregl'|Stassiun d'Brey]] * [[Štasiun da Piéna|Stassiun da Piena]] (anant 'r [[1944]]) * [[Staçión de Aoriveta|Stassiun d'Uriveta]] * [[Staçión de Airöe (1914)|Stassiun d'Airöre]] (dopu ru [[1979]] "P.M. km 11+959") * [[Staçión de Airöe|Stassiun d'Airöre]] * [[Staçión de Beura|Stasiun d'Beura]] * [[Staçión de Vintimiggia|Stassiun d'Ventëmiglia]] (trata pë [[Marseggia|Marsey]] e për [[Zena|Genua]]) == Tràfëgh == [[Immaggine:Sncf-bahnhof-breil-sur-roya-am-26-893050.jpg|miniatura|Trén fransése diesel ën ra štasiun de Bregl'|sinistra]] I trenu italian sun dë RFI-Trenitalia (Regiùn Piemunte). Ën l'tros Limun-Cuni i trenu sun elètrichi. Ra trata Italia-Fransa ven culëgàa da trenu diesel. Ën l'tros Brey-Tenda li sun di tren diesel dë TER Provence-Alpes-Cote d'Azur, dë SNCF-RFF. == Curiusitàe == [[Immaggine:141-R-1108 Breil-sur-Roya.jpg|miniatura|'N trénu ën ru müṡéu dë Bregl']] * Ën lë [[2016]] rë scartari tedesch ''Hörzu'', l'ha cunsidërà 'r tros tra [[Turin|Türin]] e [[Nissa]], ar 9° post de linee ciü bele ar mund.<ref>{{Çitta web|url=http://mole24.it/2016/03/03/torino-cuneo-nizza-uno-dei-viaggi-piu-belli-del-mondo/|tìtolo=Torino – Cuneo – Nizza: una delle tratte ferroviarie più belle del mondo|outô=Francesco Esposito|dæta=2016-03-03|léngoa=IT|vìxita=2021-04-18}}</ref> * Ën lë [[2020]] ra "Feruvìa de Mëraviye" la é staita cunsidëràa "Luogo del Cuore 2020", da 'r FAI cun 75.586 vutassiun 'n tüta r'[[Italia]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.fondoambiente.it/luoghi/cuneo-ventimiglia-nizza-la-ferrovia-delle-meraviglie?ldc|tìtolo=Feruvìa dë Mëravigl', ën FAI.it|léngoa=IT|vìxita=2021-04-18}}</ref> * Ën la zona da stassiun d'Brey 'r li ha r' ''Écomusée du haut-pays et des transports'', chë fa veiru de couse com trenu stòrichi e futugrafie da linea.<ref>{{Çitta web|url=https://www.vermenagna-roya.eu/it/patrimonio/ecomuseo-du-haut-pays-e-dei-trasporti/|tìtolo=Ecomusée du haut pays et des tranpsorts|léngoa=FR, IT, EN|vìxita=2021-04-18}}</ref> == Note == <references responsive="" /> == Bibliografia == * {{Çitta lìbbro|outô=Gérard De Santos|outô2=José Banaudo|tìtolo=Le chemin de fer du Col de Tende|url=https://books.google.com/books?id=QBEcQwAACAAJ|ànno=1979|editô=Les Editions du Cabri|çitæ=Mentun|léngoa=FR|cid=Santos, 1979}} * {{Çitta publicaçión|outô=Renzo Marello|ànno=1979|méize=agušt-sëtèmbrë|tìtolo=Dopo quarant'anni e dopo le distruzioni della 2ª guerra mondiale rientra in esercizio la CUNEO-NIZZA-VENTIMIGLIA|revìsta=Voci della Rotaia|nùmero=8/9|pp=4-10|léngoa=IT|cid=Marello, 1979}} * {{Çitta publicaçión|outô=Angelo Nascimbene|ànno=1979|méize=dëžèmbrë|tìtolo=Riaperta all'esercizio la ferrovia Cuneo-Ventimiglia|revìsta=Italmodel Ferrovie|nùmero=233|pp=6-21|léngoa=IT|cid=Nascimbene, 1979}} * {{Çitta lìbbro|outô=SNCF Region de Marseille|tìtolo=Ligne: Coni - Breil sur Roya - Vintimille. Reconstruction et équipement de la section de ligne située en territoire Français|ànno=1980|editô=Imprimerie St-Victor|çitæ=Marsey|léngoa=FR|cid=SNCF, 1980}} * {{Çitta lìbbro|outô=Franco Collidà|outô2=Max Gallo|outô3=Aldo A. Mola|tìtolo=CUNEO-NIZZA Storia di una ferrovia|url=https://books.google.com/books?id=BTjuGwAACAAJ|ànno=1982|editô=Cassa di Risparmio di Cuneo|çitæ=Cuni|léngoa=IT|cid=Collidà, 1982}} == Autri prugeti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Lìnie feroviàrie]] [[Categorîa:Traspòrti da Ligùria‎]] [[Categorîa:Traspòrti do Piemónte]] [[Categorîa:Traspòrti da Frànsa]] 65yl6kr38ti3xz8s14d8drrmslwzqhk Giæarava 0 27810 252832 206197 2024-10-29T20:39:43Z N.Longo 12052 + authority 252832 wikitext text/x-wiki {{Grafia unitäia}} [[File:Beets-Bundle.jpg|thumb|A giæarava|250x250px]] A '''giæarava''', ò ascì '''giærava''' (''[[Giæa (cianta)|Beta vulgaris]]'' segondo a clascificaçion de [[Linneo]]), a l'é unna cianta angiosperma diotiledoña ch'a l’appartëgne a-a famiggia ''Amaranthaceae'', sottofamiggia ''Betoideae''. Ghe n’é de diverse qualitæ: da piggiâghe o succao, da cortivâ inte l'òrto ò da deuviâ comme giascio pe-e bestie. == Coltua == A giæarava a se cortiva inti paixi che presentan un climma tempiou. A l'é unna cianta ch'a cresce inte un periodo de doî anni: into primmo a reixe a sviluppa de reserve succæñe, into segondo cresce o gambo co-e scioî. Pe poeighe piggiâ o succao, a cianta a vëgne arrancâ a-a fin do primmo anno de coltua. Inte regioin ciù a-o settentrion a giæarava a se semeña in [[primmaveia]] e a s'arrecheugge à partî da-a fin d'[[agosto]]. Into meridion, incangio, pe redue e contraçioin inta produçion de reixe e do succao, a cianta a se cortiva segondo un periodo ch'o va da l'[[ötunno]] a-a primmaveia e a s'arrecheugge de [[stæ]]. == Propietæ do sugo == Inti urtimi anni o sugo da giæarava o l'é stæto studiou ben ben pe-e seu propietæ de stimolaçion, mascime inte l'ambito do sport. Graçie a-o seu gran contegnuo de nitræ, o saieiva in graddo d'aumentâ o sviluppo da moscolatua. Segondo unna reçerca de l'universcitæ de [[Exeter]], in [[Inghiltæra]], o sugo da giæarava o l'avieiva a propietæ d'aumentâ e prestaçioin di atleti: di ciclisti che n'aivan bevuo an mostrou un incremento de lestixe ciù erto do 2,5%<ref>{{Çitta web|url=https://www.exeter.ac.uk/news/research/title_145007_en.html|tìtolo=Research reveals new secret weapon for Le Tour|léngoa=EN|vìxita=2021-05-06}}</ref>. == Nòtte == <references /> {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Verdùa]] [[Categorîa:Alimentaçion]] fmgr6e9v5zmp3r2b9dr6zqbie4tqse7 Molchat Doma 0 28487 252805 247688 2024-10-29T20:25:58Z N.Longo 12052 + authority 252805 wikitext text/x-wiki {{Grafia unitäia}} I '''Molchat Doma''' (in [[Rùscia|ruscio]]: Молчат Дома, "E case en scilençiose") en unna banda new wave [[Bielorùscia|Bieloruscia]] de [[Minsk]], formâ do [[2017]]. I membri a-o presente en Egor Shkutko (voxe), roman Komogortsev (chitara, sintetizzatô e drum machine), e Pavel Kozlov (basso, chitara e sintetizzatô). E seu sonoritæ en stæte infruensæ da-a muxica rock ruscia di [[Anni 1980|anni '80]], e l'en stæte definie comme post-punk, new wave, synth-pop e cold wave. I l'an pubricou in autonomia o seu primmo album, ''S krysh nashikh domov'' "Da-i teiti a-e case" do 2017 e ciù avanti o seu segondo ''Etazhi'', "Cien" pe-o 2018, pe mezo da label indipendente todesca Detriti Records. Dòppo avei guägnou da popolaritæ à livello mondiâ i firmian pe-a label americaña [[Sacred Bones Record]] do [[2020]], ch'a l'à pubricou torna i seu album, e questo marchià a seu primma pubricaçion into [[America do Nòrd|Nòrd America]]. O seu terso album da studio, ''Monument,'' o vegnià pubricou a-i [[13 novénbre|13 de Novembre]] do 2020. == Stî e testi == I molchat Doma an decciarou d'ëse stæti infruensæ da-a muxica ròck ruscia di anni '80, da l'ea da [[Perestroika]], a ciù arregordâ l'é a banda Kino. I l'an piggiou da exempio ascì i The Cure e i Joy Division; o stî de canto do Egor Shkutko e a seu presensa ''on-stage'' pan do tutto scimile à quelle do Ian Curtis, o cantante di Joy Division. I Molchat Doma àn fæto accapî ch'i l'apprexan ascì o cantante di [[The Cure]], o Robert Smith e o Dave Gahan di [[Depeche Mode]], into speâ de poei cantâ insemme à loiatri. De nòtta l'é a mancansa de un batterista ma o deuvio de unna [[drum machine]]. O son into seu complescio o vëgne descrito da-i mæximi Molchat Doma comme "[[post-punk]], new wave, a-o lao ciù scuo do synth-pop". I seu testi vëgnan descriti da ''Emerging Europ'' e ''Corporate intelligence'' comme "unna pittua scua da vitta passâ sotta o communismo, coscì comme da vitta d'ancheu in [[Bielorùscia|Bieloruscia]], unna naçion ancon ch'a çerca de liberâse da-o seu passou communista" into affermâ che "i fïso existii 40 anni primma a çensua do stato [[sovietico]] no gh'avieiva concesso i driti de pubricâ". I Molchat Doma en visti vexin a-a "muxica doomer", unna mersa particolâ de muxica sentia da-i "doomers". Caratterizzâ da atmosfee freide e tristi, testi introspettivi concentræ despesso in sciô senso de solitudine e con un son pe-o ciù distòpico, tutte caratteristiche retrovæ inta muxica di Molchat Doma. Questa l'é stæta parte de l'aumentou successo da banda in sce l'internet. == Discografia == === Album in studio === {| class="wikitable plainrowheaders" style="text-align:center;" |+Lista di album in studio ! scope="col" |Titolo ! scope="col" |Dettaggi |- ! scope="row" |''S krysh nashikh domov'' | * Pubricou: 24 Arvî do 2017 * Label: Autonoma * Formou: CD, LP, CS, DL |- ! scope="row" |''[[Etazhi]]'' | * Pubricou: 7 Settembre do 2018 * Label: Detriti * Formou: CD, LP, DL |- ! scope="row" |''[[Monument]]'' | * Pubricou: 13 Novembre do 2020 * Label: Sacred Bones * Formou: CD, LP, CS, DL |} === Scingoli === {| class="wikitable plainrowheaders" style="text-align:center;" |+List of singles ! scope="col" style="width:18em;" |Titolo ! scope="col" |Anno ! scope="col" |Album |- ! scope="row" |"Коммерсанты"<br />"Òmmi d'affæ" |2017 |''Этажи''<br /><br />''Cien'' |- ! scope="row" |"Звезды"<br />"Stelle" | rowspan="2" |2019 | - |- ! scope="row" |"По краю острова"<br />"A-i recanti de l'isoa" (con Ploho) | - |- ! scope="row" |"Небеса и Ад"<nowiki><br></nowiki> "Paradiso e Inferno" | rowspan="4" |2020 |''What Is This That Stands Before Me?'' |- ! scope="row" |"Не смешно"<br />"Ch'o no l'addemoa" | rowspan="3" |''Monument'' |- ! scope="row" |"Дискотека"<br />"Discoteca" |- ! scope="row" |"Ответа нет"<br />"Nisciuña respòsta" |- !"Мёртв внутри" "Mòrto drento" (con Elektroforez) |2021 | - |} === Atre cansoin === {| class="wikitable plainrowheaders" style="text-align:center;" ! rowspan="2" scope="col" |Titolo ! rowspan="2" scope="col" |Anno ! colspan="1" scope="col" |Poxiçioin ciù erte ! rowspan="2" scope="col" |Album |- ! scope="col" style="width:3em;font-size:90%;" |Spotify<nowiki><br></nowiki>Viral 50 |- ! scope="row" |"Судно (Борис Рыжий)"<br />"Vascello (Boris Ryzhy)" |2018 |2 |''Этажи''<br /><br />''Cien'' |- |} == Membri == * Egor Shkutko – voxe * Roman Komogortsev – chitara, sintetizzatô, drum machine * Pavel Kozlov – basso, sintetizzatô == Conligamenti esterni == * [https://molchatdoma.com/ Scito offiçiâ] {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Muxicisti|Molchat Doma]] p5wbxia2xxkxq0puh4hujtxejm9iq3h Îzoa lengoìstica 0 28545 252800 247814 2024-10-29T20:18:48Z N.Longo 12052 + authority 252800 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} [[Immaggine:Dialétti_lìguri_coloniâli.png|miniatura|333x333px|E îzoe lengoìstiche lìguri in [[Corsega|Còrsega]] e [[Sardegna|Sardégna]].]] 'N'<nowiki/>'''îzoa''' ò 'n''''''enclave'' lengoìstica''' a l'è 'n teritöio dónde a magiorànsa da popolaçión storicaménte rescidénte inta zöna a parla 'na léngoa divèrsa da quélla difûza inte regioîn giögràfiche d’in gîo<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Peter Auer|outô2=Jürgen Erich Schmidt|outô3=Alfred Lameli|tìtolo=Language and Space: An International Handbook of Linguistic Variation|url=https://books.google.it/books?id=2_aPmMkzK_AC&newbks=1|ànno=2010|editô=Walter de Gruyter|léngoa=EN|p=335|capìtolo=The history of language island research (Sprachinselforschung)|ISBN=3-110-18002-2}}</ref>. Quésta scitoaçión a l'è generalménte dovûa a 'na prezénsa teritoriâle storicaménte docomentâ de çèrtidùn minorànse lengoìstiche òpû, in ténpi ciù recénti, a 'na migraçión de grùppi lengoìstichi ciù ò mêno vàsti inta zöna. O l'è ànche poscìbile che, inte 'n çèrto teritöio, a prezénsa do grùppo lengoìstico de minorànsa a ségge storicaménte asæ ciù antîga de quélla de magiorànsa, cómme inti câxi de invaxoîn, conquìste ò òcupaçioîn dovûe a conflìtti de vàrio génere. Co-o tèrmine [[Penîzoa lengoìstica|penîzoe lengoìstiche]] se indicàn pe cóntra di teritöi vixìn abitæ da-a mæxima naçión, colegæ a-o [[Continuum lengoistico|continuum lengoìstico]] prinçipâ ma pe-a ciù pàrte circondæ da âtre léngoe. O tèrmine îzoa lengoìstica (in [[Lengua tedesca|tedésco]] ''Sprachinsel'') o l'è stæto coniòu pe-a prìmma vòtta into [[1847]] pe descrîve 'na popolaçión slâva ch'a se trovâva inta [[Prùscia Òrientâle]] vixìn a-a çitæ Königsberg (d'ancheu [[Kaliningrad]]), inte 'n'àrea dónca de léngoa tedésca<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Peter Auer|outô2=Frans Hinskens|outô3=Paul Kerswill|tìtolo=Dialect Change: Convergence and Divergence in European Languages|url=https://books.google.it/books?id=3PuJiEEkAF0C|ànno=2004|editô=Cambridge University Press|léngoa=EN|ISBN=0-521-80687-9}}</ref>. == Elénco parçiâle de îzoe lengoìstiche == === In Eoröpa === ==== [[Belgio|Bèlgio]] ==== * A [[Lengua françéise|léngoa françéize]] inta región de [[Bruxelles]] ==== [[Bielorùscia]] ==== * A [[Lengua lituann-a|léngoa lituànn-a]] a [[Gervėčiai]], [[Lazunai]] e [[Zietela]] ==== [[Çipro|Cîpro]] ==== * L'[[àrabo de Cîpro]] (variànte da [[Lengua àraba|léngoa àraba]]) ==== [[Croaçia|Croàçia]] ==== * A [[léngoa istroromêna]] (variànte da [[Lengua romenn-a|léngoa romêna]]) ==== [[Finlandia|Finlàndia]] ==== [[Immaggine:Svenskfinland-painottamaton.png|miniatura|250x250px|E minorànse svedéizi in Finlàndia]] * A [[Lengua svedeise|léngoa svedéize]] inte 'na vàsta àrea ==== [[Fransa|Frànsa]] ==== * A [[Lengoa ligure|léngoa lìgure]] in [[Corsega|Còrsega]], inte sò variànte [[Bonifassin|bonifaçìn]] e, de tranxiçión, [[Dialettu aghjaccinu|aiaccìn]] e [[Dialétto Calvéize|calvéize]] ==== [[Germania|Germània]] ==== * A [[léngoa frixónn-a do Saterland]] ('na de [[Lengoa frizonn-a|léngoe frixónn-e]]) * E dôe [[léngoe sorabe]] inta región stòrica da [[Lusàçia]] * O dialétto [[Erzgebirge]] inta zöna de l'[[Âto Harz]] ==== [[Grêcia]] ==== * A [[léngoa arvanitìca]] (variànte de l'[[Léngoa albanéize|albanéize]]) * A [[léngoa meglenoromêna]] (variànte da [[Lengua romenn-a|léngoa romêna]]), parlâ inta [[Maçedònia do Nòrd|Macedònia do Nòrd]] ascì ==== [[Italia|Itàlia]] ==== [[Immaggine:Siciliano_gallo_italico.svg|miniatura|250x250px|Difuxón di dialétti gàllo-itàlichi da Sicìlia]] [[Immaggine:Sardinia_Language_Map.png|miniatura|322x322px|Màppa lengoìstica da Sardégna]] * A [[léngoa walser]] in [[Piemonte|Piemónte]] e [[Valle d'Aosta|Vàl d’Aòsta]] * A [[Lengua ladin-a|léngoa ladìnn-a]] in [[Trentin-Erto Adixe|Trentìn-Àlto Àdige]] e [[Venneto|Véneto]] * A [[léngoa mochena]] in [[Provinsa de Trénto|provìnsa de Trénto]] * A [[léngoa cìnbra]] in Trentìn-Àlto Àdige e Véneto * A [[Lèngoa bavareise|léngoa bavaréize]] in [[Friùli-Venessia Giulia|Friôli-Venéçia Giùlia]] * Îzoe lengoìstiche [[Léngoe gàlloromànze|gàllo-romànze]] a sùd da [[lìnia Màssa-Senigallia]] * A [[léngoa arbëreshe]] inte l'Itàlia do Sùd * A [[léngoa croâta molisànn-a]], in [[Molïse|Molîze]] * O [[dialétto faetàn]] (variànte da [[Lengua franco-provensâ|léngoa franco-provensâ]]), in [[Puggia|Pólia]] * A [[Lengoa ocçitann-a|léngoa òcitànn-a]] in [[Calabria|Calàbria]] * A [[Lengoa grega|léngoa grêga]] in Calàbria ([[Grego de Calabria|dialétto grecànico]]) e in Pólia ([[dialétto griko]]) * I [[dialétti gàllo-itàlichi da Baxilicâ]] * I [[dialétti gàllo-itàlichi da Sicìlia]] * O [[dialétto algheréize]] (da [[Lengua catalann-a|léngoa catalànn-a]]) * O [[diàlétto cilentàn meridionâle]] (da [[Lengua siçiliann-a|léngoa siciliànn-a]]) * A [[Lengua veneta|léngoa véneta]] in Sardégna * A [[Lengoa ligure|léngoa lìgure]] in Sardégna, into sò [[Dialetto tabarchin|dialétto tabarchìn]], a [[Carlofòrte]] e [[Cädasedda|Câdezédda]] * A [[Lengua sarda|léngoa sàrda]] de Luras, îzoa lengoìstica tra-o [[Lengua corsa|córso]] de tîpo galluréize ==== [[Moldavia|Moldàvia]] ==== * A [[léngoa gagauza]] (variànte da [[léngoa tùrca]]) ==== [[Norveggia|Norvéggia]] ==== * A [[léngoa kven]] (variànte da [[léngoa finlandéize]]) * A léngoa finlandéize de forèste ==== [[Austria|Òustria]] ==== * O [[dialétto croâto do Burgenland]] ==== [[Polonia|Polònia]] ==== * A [[léngoa tatara]] inta Polònia òrientâle * A [[Lengua lituann-a|léngoa lituànn-a]] a [[Sejny]] e [[Puńsk]] ==== [[Portogallo|Portogàllo]] ==== * A [[léngoa mirandéize]] (variànte de l'[[Léngoa asturiàn-leonéize|Asturiàn-Leonéize]]) ==== [[Romania|Romanîa]] ==== [[Immaggine:Romania_detailed_ethnic_map.PNG|miniatura|250x250px|A màppa étnica da Romanîa, in rósso e minorànse ungheréizi]] * A [[léngoa ungheréize]] inti distréiti de Harghita e de Covasna (o ''Székelyföld'') * A [[Lengua ruscia|léngoa rùscia]] da minorànsa [[Lipovànn-i|lipovànn-a]] * A [[Lengua ceca|léngoa cêca]] di [[Cêchi de Romanîa]] ==== [[Svéçia]] ==== * A [[léngoa meänkieli]] (variànte da [[léngoa finlandéize]]) * A léngoa finlandéize de forèste ==== [[Svissea|Svìsera]] ==== * A [[léngoa walser]] into [[Cantón Ticìn]] ==== [[Ucrainn-a|Ucraìnn-a]] ==== * A [[Lengua svedeise|léngoa svedéize]] a [[Gammalsvenskby]] === América do Nòrd === ==== [[Canada|Canàda]] ==== [[Immaggine:Knowledge of Official Languages in Canada.png|miniatura|250x250px|Màppa lengoìstica do Canàda]] * A [[Lengua françéise|léngoa françéize]] do [[Quebec|Québec]] ==== [[Méscico]] ==== * O [[dialétto de Chipilo]] (variànte da [[Lengua veneta|léngoa véneta]]) ==== [[Stati Unïi d'America|Stâti Unîi d’América]] ==== * A [[Lengua spagnòlla|léngoa spagnòlla]] di ''Isleños'' da [[Louisiann-a|Louisiànna]] * A [[léngoa françéize cajun]], inta Louisiànn-a * A [[Lengua tedesca da Pennsylvania|léngoa tedésca da Pennsylvania]] == Nòtte == <references /> == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Gino Bottiglioni|tìtolo=L'antico genovese e le isole linguistiche sardo-corse|url=https://books.google.it/books?id=ScaCtgAACAAJ|ànno=1928|editô=Giardini editori et stampatori|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|tìtolo=Linguistica di aree laterali ed estreme: contatto, interferenza, colonie linguistiche e "isole" culturali nel Mediterraneo occidentale|url=https://books.google.it/books?id=nfp5PQAACAAJ&dq|ànno=2008|editô=Le Mani|çitæ=Recco-Udine|léngoa=IT|ISBN=8-880-12445-5}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ralf Heimrath|outô2=Arndt Kremer|tìtolo=Insularity: Small Worlds in Linguistic and Cultural Perspectives|url=https://books.google.it/books?id=_N-joAEACAAJ|ànno=2015|editô=Königshausen & Neumann|léngoa=EN|ISBN=3-826-05540-3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Stella Retali-Medori|tìtolo=Lingue delle isole, isole linguistiche|url=https://books.google.it/books?id=Va44MQAACAAJ|ànno=2016|editô=Edizioni dell'Orso|léngoa=IT|ISBN=88-62-74671-7}} == Colegaménti estèrni == * {{Çitta web|url=https://www.isolelinguistiche.it/it/|tìtolo=Comitato unitario delle isole linguistiche storiche germaniche in Italia - Einheitskomitee der historischen deutschen Sprachinseln in Italien|léngoa=IT, DE|vìxita=2021-08-18}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Lenguistega]] 9e4dfmd45pap2of1co22cj618h8i80q Utente:Arbenganese/Futugrafìe 2 28917 252851 252715 2024-10-30T06:11:24Z Arbenganese 12552 /* Imaculâ Cuncesiun */Madonna di Fanghi 252851 wikitext text/x-wiki ==''A Cêve''== ===<kbd>U Burgu</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Gêxa culegiâ de San Giuanni Batista (A Cêve).jpg|Gêxa culegiâ de San Giuanni Batista, vista da faciâ e du sagràu cu-i risöi File:Chiesa di San Giovanni Battista (Pieve di Teco)-Cupola 01.jpg|Gêxa culegiâ de San Giuanni u Batìsta (A Cêve), vista da Cupula File:Chiesa di San Giovanni Battista (Pieve di Teco)-Cupola 02.jpg|Gêxa culegiâ de San Giuanni u Batìsta (A Cêve), vista da Cupula File:Chiesa di San Giovanni Battista (Pieve di Teco)-Cupola 03.jpg|Gêxa culegiâ de San Giuanni u Batìsta (A Cêve), vista da Cupula File:Chiesa di San Giovanni Battista (Pieve di Teco)-Cupola 04.jpg|Gêxa culegiâ de San Giuanni u Batìsta (A Cêve), vista da Cupula File:Chiesa di San Giovanni Battista (Pieve di Teco)-Organo.jpg|Gêxa culegiâ de San Giuanni u Batìsta (A Cêve), vista de l'organu </gallery> ===<kbd>Imaculâ Cuncesiun</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Faciâ 01.jpg|Faciâ de l'uatòiu dedicàu a l'Imaculâ Cuncesiun, intu burgu da Cêve (IM) File:Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Intèrnu 01.jpg|A statua dedicâ aa Madònna, cunservâ a l'internu de l'uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun da Cêve (IM) File:Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Intèrnu 03.jpg|Uatoiu de l'Imaculâ Cuncesiun aa Cêve (IM), vista de l'intèrnu da l'entrâ File:Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Intèrnu 02.jpg|Uatoiu de l'Imaculâ Cuncesiun aa Cêve (IM), vista de l'intèrnu, a cupula afrescâ File:Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Faciâ 02.jpg|Detaiu da faciâ de l'uatòiu dedicàu a l'Imaculâ Cuncesiun, intu burgu da Cêve (IM) File:Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Intèrnu 04.jpg|Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve), l’intèrnu File:Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Intèrnu 05.jpg|Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve), l’intèrnu File:Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Intèrnu 06.jpg|Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve), l’intèrnu File:Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Intèrnu 07.jpg|Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve), l’intèrnu File:Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Intèrnu 08.jpg|Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve), l’intèrnu File:Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Intèrnu 09.jpg|Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve), l’intèrnu File:Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Intèrnu 10.jpg|Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve), l’intèrnu File:Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Intèrnu 11.jpg|Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve), l’intèrnu File:Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Intèrnu 12.jpg|Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve), l’intèrnu File:Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Intèrnu 13.jpg|Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve), l’intèrnu File:Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Intèrnu 14.jpg|Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve), l’intèrnu File:Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Intèrnu 15.jpg|Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve), l’intèrnu File:Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Intèrnu 16.jpg|Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve), l’intèrnu File:Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Intèrnu 17.jpg|Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve), l’intèrnu File:Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Intèrnu 18.jpg|Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve), l’intèrnu File:Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Intèrnu 19.jpg|Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve), l’intèrnu File:Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Intèrnu 20.jpg|Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve), l’intèrnu File:Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Intèrnu 21.jpg|Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve), l’intèrnu File:Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Intèrnu 22.jpg|Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve), l’intèrnu File:Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Intèrnu 23.jpg|Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve), l’intèrnu File:Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Intèrnu 24.jpg|Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve), l’intèrnu File:Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Intèrnu 25.jpg|Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve), l’intèrnu File:Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Intèrnu 26.jpg|Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve), l’intèrnu File:Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Intèrnu 27.jpg|Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve), l’intèrnu </gallery> ===<kbd>Madonna di Fanghi</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Santuariu da Madonna di Fanghi (A Cêve) 01.jpg|Santuariu da Madonna di Fanghi, vìsta File:Santuariu da Madonna di Fanghi (A Cêve) 02.jpg|Santuariu da Madonna di Fanghi, vìsta File:Santuariu da Madonna di Fanghi (A Cêve) 03.jpg|Santuariu da Madonna di Fanghi, vìsta File:Santuariu da Madonna di Fanghi (A Cêve) 04.jpg|Santuariu da Madonna di Fanghi, vìsta File:Santuariu da Madonna di Fanghi (A Cêve) 05.jpg|Santuariu da Madonna di Fanghi, vìsta File:Santuariu da Madonna di Fanghi (A Cêve) 06.jpg|Santuariu da Madonna di Fanghi, vìsta File:Santuariu da Madonna di Fanghi (A Cêve) 07.jpg|Santuariu da Madonna di Fanghi, vìsta File:Santuariu da Madonna di Fanghi (A Cêve) 08.jpg|Santuariu da Madonna di Fanghi, vìsta </gallery> ===<kbd>Möa</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Möa (A Cêve)-U paìse daa SP84.jpg|Möa, frasiun da Cêve, U paìse daa SP84 File:Möa (A Cêve)-Cartellu.jpg|Möa, frasiun da Cêve, Cartellu File:Möa (A Cêve)-Ciassa da Gêxa.jpg|Möa, frasiun da Cêve, Ciassa da Gêxa File:Möa (A Cêve)-Panuràmma 01.jpg|Möa, frasiun da Cêve, Panuràmma File:Möa (A Cêve)-Panuràmma 02.jpg|Möa, frasiun da Cêve, Panuràmma File:Gêxa de San Martin (Möa, A Cêve)-Campanìn 01.jpg|Gêxa de San Martin (Möa, A Cêve), Campanìn File:Gêxa de San Martin (Möa, A Cêve)-Vista dau burgu.jpg|Gêxa de San Martin (Möa, A Cêve), Vista dau burgu File:Gêxa de San Martin (Möa, A Cêve)-Faciâ 01.jpg|Gêxa de San Martin (Möa, A Cêve), Faciâ File:Gêxa de San Martin (Möa, A Cêve)-Faciâ 02.jpg|Gêxa de San Martin (Möa, A Cêve), Faciâ File:Gêxa de San Martin (Möa, A Cêve)-Faciâ 03.jpg|Gêxa de San Martin (Möa, A Cêve), Faciâ File:Gêxa de San Martin (Möa, A Cêve)-Vista laterâle.jpg|Gêxa de San Martin (Möa, A Cêve), Vista laterâle File:Gêxa de San Martin (Möa, A Cêve)-Campanìn 03.jpg|Gêxa de San Martin (Möa, A Cêve), Campanìn File:Gêxa de San Martin (Möa, A Cêve)-Derê e munumentu ai caütti.jpg|Gêxa de San Martin (Möa, A Cêve), Derê e munumentu ai caütti File:Gêxa de San Martin (Möa, A Cêve)-Dau burgu.jpg|Gêxa de San Martin (Möa, A Cêve), Dau burgu File:Möa (A Cêve)-Caruggiu 01.jpg|(Möa, A Cêve), Caruggiu File:Möa (A Cêve)-Caruggiu 02.jpg|(Möa, A Cêve), Caruggiu File:Möa (A Cêve)-Caruggiu 03.jpg|Möa, A Cêve, Caruggiu File:Möa (A Cêve)-Incruxu SP88 e Vîa Regìna Élena.jpg|Möa, A Cêve, Incruxu SP88 e Vîa Regìna Élena File:Möa (A Cêve)-Caruggiu 04.jpg|Möa, A Cêve, IM, Caruggiu File:Gêxa de San Martin (Möa, A Cêve)-Vista da l'incrùxu SP88-Vîa Regìna Élena.jpg|Gêxa de San Martin (Möa, A Cêve), Vista da l'incrùxu SP88-Vîa Regìna Élena File:Möa (A Cêve)- A Gêxa dau Burgu.jpg|Möa, A Cêve, U Burgu File:Gêxa de San Martin (Möa, A Cêve)-Campanìn 04.jpg|Gêxa de San Martin (Möa, A Cêve), Campanìn </gallery> ==''A(r)asce''== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Arasce (Cartellu in lengua ligüre).jpg|U cartellu stradale in ligü(r)e A(r)ascìn a Möiu </gallery> ==''Arbenga''== {{Véddi ascì|Utente:Arbenganese/Futugrafìe/Arbenga}} ==''Armu''== {{Véddi ascì|Utente:Arbenganese/Futugrafìe/Armu}} ==''A Prìa''== {{Véddi ascì|Utente:Arbenganese/Futugrafìe/A Prìa}} ==''Arnascu''== {{Véddi ascì|Utente:Arbenganese/Futugrafìe/Arnascu}} ==''Autu''== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Burgu de Àutu.jpg|U burgu de Àutu File:Comune di Alto.jpg|U cumün dau castellu File:Àutu Panuàmma.jpg|Àtra vista du sentru Immaggine:Gròtta dedicà aa Madonna (Àutu).jpg|A gròtta dedicâ aa Madònna Immaggine:A lugétta (Àutu).jpg|A lugétta intu sentru du paìse </gallery> ===<kbd>U Mégu</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> Immagine:Case Fontane.jpg|E Ca' Funtàne File:Ciassa de San Michê (Àutu).jpg|Lapide dedicâ a [[Felixe Casciùn|U Mégu]] File:Targhe Commemorative Alto.jpg|E tàrghe pé a cumemurasiùn di caütti File:Vìa Scigùa u Véntu.jpg|Via Scigù(r)a u Véntu </gallery> ===<kbd>U castéllu</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> Immaggine:Castéllu de Àutu (CN) 01.jpg|U Castellu de Àutu da l'intrà Immaggine:Castéllu de Àutu (CN) 02.jpg|Àtra vista du Castellu de Àutu </gallery> ===<kbd>Gêxa de San Michê</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Gêxa de San Michê (Àutu)-Faciâ.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), A Faciâ File:Gêxa de San Michê (Àutu)-Internu.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), Internu File:Gêxa de San Michê (Àutu)-V Stasiun da Via Crûci.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), V Stasiun da Via Crûci File:Gêxa de San Michê (Àutu)-Vôta afrescâ surva a l'òrganu.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), Vôta afrescâ surva a l'òrganu File:Gêxa de San Michê (Àutu)-III Stasiun da Via Crûci.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), III Stasiun da Via Crûci File:Gêxa de San Michê (Àutu)-VII Stasiun da Via Crûci.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), VII Stasiun da Via Crûci File:Gêxa de San Michê (Àutu)-VIII Stasiun da Via Crûci.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), VIII Stasiun da Via Crûci File:Gêxa de San Michê (Àutu)-IX Stasiun da Via Crûci.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), IX Stasiun da Via Crûci File:Gêxa de San Michê (Àutu)-X Stasiun da Via Crûci.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), X Stasiun da Via Crûci File:Gêxa de San Michê (Àutu)-Atâ dedicàu aa Vergine Ma(r)ia.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), Atâ dedicàu aa Vergine Ma(r)ia File:Gêxa de San Michê (Àutu)-Afreschi in scia vôta.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), afreschi in scia vôta File:Gêxa de San Michê (Àutu)-Primmu atâ leterâle in scia drìccia da l'ingressu, cun dipintu.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), Primmu atâ leterâle in scia drìccia da l'ingressu, cun dipintu File:Gêxa de San Michê (Àutu)-Funte bateximâle.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), Funte bateximâle File:Gêxa de San Michê (Àutu)-Atâ laterâle dedicàu au Sacru Cö.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), Atâ laterâle dedicàu au Sacru Cö File:Gêxa de San Michê (Àutu)-Stàttua da Madonna cu-u Bambin.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), Stàttua da Madonna cu-u Bambin File:Gêxa de San Michê (Àutu)-Atâ laterâle cun dipintu da depusisiun de Cristu daa crùxe.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), Atâ laterâle cun dipintu da depusisiun de Cristu daa crùxe File:Gêxa de San Michê (Àutu)-Stàttua de San Michê.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), Stàttua de San Michê File:Gêxa de San Michê (Àutu)-Atâ laterâle de lérca, dedicàu aa Madònna du Rusàiu.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), Atâ laterâle de lérca, dedicàu aa Madònna du Rusàiu File:Gêxa de San Michê (Àutu)-Ciclu di afreschi di quattru Vangelisti, San Zànne e San Luca 01.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), I quattru Vangelisti, San Zànne e San Luca File:Gêxa de San Michê (Àutu)-Ciclu di afreschi di quattru Vangelisti, San Zànne e San Luca 02.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), I quattru Vangelisti, San Zànne e San Luca File:Gêxa de San Michê (Àutu)-Afreschi in scia cuntrufaciâ e lünetta.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), Afreschi in scia cuntrufaciâ e lünetta File:Gêxa de San Michê (Àutu)-Stàttua da Madonna.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), Stàttua da Madonna File:Gêxa de San Michê (Àutu)-Crùxe de légnu.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), Crùxe de légnu File:Gêxa de San Michê (Àutu)-Ciclu di afreschi di quattru Vangelisti, San Mattê e San Marcu 01.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), I quattru Vangelisti, San Mattê e San Marcu File:Gêxa de San Michê (Àutu)-Atâ dedicàu a San Giüxeppe.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), Atâ dedicàu a San Giüxeppe File:Gêxa de San Michê (Àutu)-Ciclu di afreschi di quattru Vangelisti, San Mattê e San Marcu 02.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), I quattru Vangelisti, San Mattê e San Marcu File:Gêxa de San Michê (Àutu)-III Stasiun da Via Crûci.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), III Stasiun da Via Crûci File:Gêxa de San Michê (Àutu)-Afreschi in scia vôta versu a cuntrufaciâ.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), Afreschi in scia vôta versu a cuntrufaciâ File:Gêxa de San Michê (Àutu)-Atâ laterâle dedicàu au Sacru Cö 02.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), Atâ laterâle dedicàu au Sacru Cö File:Gêxa de San Michê (Àutu)-Afreschi de San Felìppu e San Giacumu Mazû.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), Afreschi de San Felìppu e San Giacumu Mazû File:Gêxa de San Michê (Àutu)-VI Stasiun da Via Crûci.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), VI Stasiun da Via Crûci File:Gêxa de San Michê (Àutu)-Atâ mazû.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), Atâ mazû File:Gêxa de San Michê (Àutu)-V Stasiun da Via Crûci 02.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), V Stasiun da Via Crûci File:Gêxa de San Michê (Àutu)-IV Stasiun da Via Crûci.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), IV Stasiun da Via Crûci File:Gêxa de San Michê (Àutu)-Afrescu de San Giacumu Mazû e de Sant'Andrìa.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), Afrescu de San Giacumu Mazû e de Sant'Andrìa File:Gêxa de San Michê (Àutu)-Afrescu de San Pe(r)u.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), Afrescu de San Pe(r)u File:Gêxa de San Michê (Àutu)-Afrescu de San Paulu.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), Afrescu de San Paulu File:Gêxa de San Michê (Àutu)-Atâ laterâle dedicàu aa Madònna.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), Atâ laterâle dedicàu aa Madònna File:Gêxa de San Michê (Àutu)-San Zànne u Batìsta e San Bertumê.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), San Zànne u Batìsta e San Bertumê File:Gêxa de San Michê (Àutu)-Afreschi in scia vôta de l'àula 01.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), Afreschi in scia vôta de l'àula File:Gêxa de San Michê (Àutu)-Afreschi surva a vôta de l'àula 02.jpg|Gêxa de San Michê (Àutu), Afreschi in scia vôta de l'àula </gallery> ===<kbd>San Bertumê</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:U(r)atò(r)iu de San Bertumê (Àutu)-Teitu e campanìn.jpg|U(r)atò(r)iu de San Bertumê (Àutu), Teitu e campanìn File:U(r)atò(r)iu de San Bertumê (Àutu)-Âtâ mazû 01.jpg|U(r)atò(r)iu de San Bertumê (Àutu), l'âtâ mazû File:Àutu, panu(r)àmma du paìse.jpg|Àutu, panu(r)àmma du paìse (uratòriu, paruchiàle e castê) File:U(r)atò(r)iu de San Bertumê (Àutu)-Âtâ mazû 02.jpg|U(r)atò(r)iu de San Bertumê (Àutu), l'âtâ mazû File:U(r)atò(r)iu de San Bertumê (Àutu)-Mustra in sci partigiài 01.jpg|U(r)atò(r)iu de San Bertumê (Àutu), Mustra in sci partigiài File:U(r)atò(r)iu de San Bertumê (Àutu)-Purtun.jpg|U(r)atò(r)iu de San Bertumê (Àutu), Purtun File:U(r)atò(r)iu de San Bertumê (Àutu)-Frunte.jpg|U(r)atò(r)iu de San Bertumê (Àutu), Frunte File:Àutu, panu(r)àmma du paìse da l'u(r)atò(r)iu.jpg|Àutu, panu(r)àmma du paìse da l'u(r)atò(r)iu de San Bertumê File:U(r)atò(r)iu de San Bertumê (Àutu)-Mustra in sci partigiài 02.jpg|U(r)atò(r)iu de San Bertumê (Àutu), Mustra in sci partigiài File:U(r)atò(r)iu de San Bertumê (Àutu)-Iscrisiun in latìn inta cuntrufaciâ.jpg|U(r)atò(r)iu de San Bertumê (Àutu), Iscrisiun in latìn inta cuntrufaciâ File:U(r)atò(r)iu de San Bertumê (Àutu)-Papê ch'u cunta i fàtti sücescìvi aa mòrte "du Megu".jpg|U(r)atò(r)iu de San Bertumê (Àutu), Papê ch'u cunta i fàtti sücescìvi aa mòrte "du Megu" File:U(r)atò(r)iu de San Bertumê (Àutu)-Radüni de l'asuciasiun ANPI.jpg|U(r)atò(r)iu de San Bertumê (Àutu), Radüni de l'asuciasiun ANPI </gallery> ===<kbd>A Madònna du Làgu</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> Immaggine:Santuario Madonna del Lago Alto.jpg|U Santuàiu da Madonna du Làgu, Autu Immaggine:Santuario Vecchio Madonna del Lago.jpg|U santuàiu du XVII seculu, aù scunsacràu Immaggine:Santuàiu da Madonna du Làgu (Autu).jpg|Vista fruntàle du növu santuàiu Immaggine:Laghettu da Madonna du Lagu.jpg|Vìsta du làgu versu a zòna pic-nic, in sce u sfundu in funtanìn Immaggine:Madonna du Làgu (Autu).jpg|U làghettu cun in sce u sfundu u santuàiu veiu e a vegestasiùn sircustante </gallery> ==''Barestìn''== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Barestìn-Panuràmma du Burgu e du Pözzu daa SP44 01.jpg|Panuràmma de Barestin, vista du Burgu e du Pözzu prìmma de entrâ a Bergàlla, lungu a SP44 ca(r)àndu da Veserxe File:Barestìn-Panuràmma du Burgu e du Pözzu daa SP44 02.jpg|Panuràmma de Barestin, vista du Burgu e du Pözzu da Bergàlla, lungu a SP44 ca(r)àndu da Veserxe File:Barestìn-Panuràmma du Burgu e du Pözzu daa SP44 03.jpg|Panuràmma de Barestin, vista du Burgu e du Pözzu prìmma de entrâ a Bergàlla, lungu a SP44 ca(r)àndu da Veserxe File:Barestìn-Panuràmma du Pözzu daa SP44.jpg|Panuràmma de Barestin, vista du Pözzu, daa frasiun de Cûgnu File:Cûgnu (Barestìn)-Panuràmma.jpg|Vista panuràmica da frasiun de Cûgnu, Barestin, daa stradda pruvinsale File:Bergàlla (Barestìn)-Panuràmma.jpg|Vista panuràmica da frasiun de Bergàlla, Barestin, daa stradda pruvinsale </gallery> ===<kbd>Sant'Andrìa (U Pözzu)</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Stàttua de San Giüxeppe cu-u Bambìn.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), Stàttua de San Giüxeppe cu-u Bambìn File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Vista da parte de drìta de l'aula.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), Vista da parte de drìta de l'aula File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Atâ de lérca, dipintu.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), Atâ de lérca, dipintu File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Futugrafìa in scia bachêca.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), Futugrafìa in scia bachêca File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Sufìttu.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), Sufìttu File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Madunétta.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), Madunétta File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-IV Stasiun da Via Crûci.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), IV Stasiun da Via Crûci File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-V Stasiun da Via Crûci.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), V Stasiun da Via Crûci File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-VI Stasiun da Via Crûci.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), VI Stasiun da Via Crûci File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-VII Stasiun da Via Crûci.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), VII Stasiun da Via Crûci File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-XII Stasiun da Via Crûci.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), XII Stasiun da Via Crûci File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Dipintu da Madònna cu-u Bambìn.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), Dipintu da Madònna cu-u Bambìn File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Stendardu de l'asuciasiun Amixi du Munte Crùxe.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), Stendardu de l'asuciasiun Amixi du Munte Crùxe File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Dipìntu, parte de surva du pürpitu e Stasiun I e II da Via Crûci.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), Dipìntu, parte de surva du pürpitu e Stasiun I e II da Via Crûci File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-II Stasiun da Via Crûci.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), II Stasiun da Via Crûci File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-III Stasiun da Via Crûci.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn) III Stasiun da Via Crûci File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Stàttua da Madonna cu-u Bambìn.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), Stàttua da Madonna cu-u Bambìn File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Atâ mazû.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), Atâ mazû File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-I Stasiun da Via Crûci.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), I Stasiun da Via Crûci File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Pürpitu.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), u Pürpitu File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Pìlla de l'aiva benedìa.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), Pìlla de l'aiva benedìa File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Òrganu.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), Òrganu File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-VIII Stasiun da Via Crûci.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), VIII Stasiun da Via Crûci File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-IX Stasiun da Via Crûci.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), IX Stasiun da Via Crûci File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Stendardu da prucesciun.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), Stendardu da prucesciun File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Atâ laterâle de drìta cu-e relìquie.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), Atâ laterâle de drìta cu-e relìquie File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Vista de l'àula.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), Vista de l'àula File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Vista da parte de lérca de l'aula.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), Vista da parte de lérca de l'aula File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Tàrga au prevòstu Luigi Vatterone.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), Tàrga au prevòstu Luigi Vatterone File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Funte bateximâle.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), Funte bateximâle File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-X Stasiun da Via Crûci.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), X Stasiun da Via Crûci File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-XI Stasiun da Via Crûci.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), XI Stasiun da Via Crûci File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Stàttua di Gesù Bambìn de Prâga.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), Stàttua di Gesù Bambìn de Prâga File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Esternu.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), vista de l'estèrnu, dau ciassâ File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Purtale.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn), purtâle de ingressu File:Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Faciâ.jpg|Gêxa de Sant'Andrìa, inta frasiun du Pözzu, Barestìn, Faciâ </gallery> ===<kbd>San Carlu (U Burgu)</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn) 01.jpg|Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn), vista esterna File:Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn) 02.jpg|Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn), vista esterna File:Uratòriu de San Carlu (U Burgu, Barestìn)-Aula 01.jpg|Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn), vista interna, aula File:Uratòriu de San Carlu (U Burgu, Barestìn)-Aula 02.jpg|Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn), vista interna File:Uratòriu de San Carlu (U Burgu, Barestìn)-Stòria.jpg|Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn), Stòria File:Uratòriu de San Carlu (U Burgu, Barestìn)-Vôta 01.jpg|Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn), vista interna, a vôta File:Uratòriu de San Carlu (U Burgu, Barestìn)-Vôta 02.jpg|Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn), vista interna, a vôta File:Uratòriu de San Carlu (U Burgu, Barestìn)-Âtâ cu'a stàttua du Sacru Cö.jpg|Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn), Âtâ cu'a stàttua du Sacru Cö File:Uratòriu de San Carlu (U Burgu, Barestìn)-Madunetta.jpg|Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn), Madunetta File:Uratòriu de San Carlu (U Burgu, Barestìn)-Cruxe in scia driccia.jpg|Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn), Cruxe in scia driccia File:Uratòriu de San Carlu (U Burgu, Barestìn)-Presepiu.jpg|Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn), Presepiu File:Uratòriu de San Carlu (U Burgu, Barestìn)-Cruxe.jpg|Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn), cruxe de legnu in scia driccia File:Uratòriu de San Carlu (U Burgu, Barestìn)-U de föra.jpg|Uratòriu de San Carlu (U Burgu, Barestìn), U de föra File:Uratòriu de San Carlu (U Burgu, Barestìn)-Statuétta da Madònna.jpg|Uratòriu de San Carlu (U Burgu, Barestìn), Statuétta da Madònna File:Uratòriu de San Carlu (U Burgu, Barestìn)-Âtâ mazû 01.jpg|Uratòriu de San Carlu (U Burgu, Barestìn), Âtâ mazû File:Uratòriu de San Carlu (U Burgu, Barestìn)-Quadréttu de Santa Rìtta 01.jpg|Uratòriu de San Carlu (U Burgu, Barestìn), Quadréttu de Santa Rìtta File:Uratòriu de San Carlu (U Burgu, Barestìn)-Âtâ mazû 02.jpg|Uratòriu de San Carlu (U Burgu, Barestìn), Âtâ mazû File:Uratòriu de San Carlu (U Burgu, Barestìn)-Nìggia cu'a statuétta du Sacru Cö.jpg|Uratòriu de San Carlu (U Burgu, Barestìn), Nìggia cu'a statuétta du Sacru Cö File:Uratòriu de San Carlu (U Burgu, Barestìn)-Nìggia cu'a statuétta de San Giüxeppe cu'u Bambìn.jpg|Uratòriu de San Carlu (U Burgu, Barestìn), Nìggia cu'a statuétta de San Giüxeppe cu'u Bambìn File:Uratòriu de San Carlu (U Burgu, Barestìn)-Quadréttu de Santa Rìtta 02.jpg|Uratòriu de San Carlu (U Burgu, Barestìn), Quadréttu de Santa Rìtta File:Uratòriu de San Carlu (U Burgu, Barestìn)-Statuétta du Bambin.jpg|Uratòriu de San Carlu (U Burgu, Barestìn),Statuétta du Bambin File:Uratòriu de San Carlu (U Burgu, Barestìn)-Cuntrufaciâ.jpg|Uratòriu de San Carlu (U Burgu, Barestìn), Cuntrufaciâ </gallery> ===<kbd>Sant'Apulônia (Bergàlla)</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Capélla de Sant'Apulônia (Bergàlla, Barestin) 01.jpg|A Capélla de Sant'Apulônia, inta frasiun de Bergàlla, Barestin, vista esterna File:Capélla de Sant'Apulônia (Bergàlla, Barestin) 02.jpg|A Capélla de Sant'Apulônia, inta frasiun de Bergàlla, Barestin, vista esterna File:Capélla de Sant'Apulônia (Bergàlla, Barestin) 03.jpg|A Capélla de Sant'Apulônia, inta frasiun de Bergàlla, Barestin, vista esterna </gallery> ===<kbd>Sant'Antôniu (Cuneu)</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Capeletta de Sant'Antôniu (Cuneu, Barestìn) 01.jpg|Capeletta de Sant'Antôniu (Cuneu, Barestìn) File:Capeletta de Sant'Antôniu (Cuneu, Barestìn) 02.jpg|Capeletta de Sant'Antôniu (Cuneu, Barestìn) File:Capeletta de Sant'Antôniu (Cuneu, Barestìn) 03.jpg|Capeletta de Sant'Antôniu (Cuneu, Barestìn) File:Capeletta de Sant'Antôniu (Cuneu, Barestìn) 04.jpg|Capeletta de Sant'Antôniu (Cuneu, Barestìn) </gallery> ==''Briga Auta''== {{Véddi ascì|Utente:Arbenganese/Futugrafìe/Briga Auta}} ==''Bòrzi e Ve(r)éssu''== {{Véddi ascì|Utente:Arbenganese/Futugrafìe/Bòrzi e Veréssu}} ==''Casanöva''== ===<kbd>Bassanegu</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Gêxa de San Giuanni Batìsta (Bassànegu, Casanöva) 01.jpg|A faciâ da gêxa dedicâ a San Giuanni Batista, Bassanegu frasiun de Casanöva File:Gêxa de San Giuanni Batìsta (Bassànegu, Casanöva) 02.jpg|U derê da gêxa dedicâ a San Giuanni Batista (vista daa stradda), Bassanegu frasiun de Casanöva File:Gêxa de San Giuanni Batìsta (Bassànegu, Casanöva) 03.jpg|Gêxa dedicâ a San Giuanni Batista vista daa stradda, Bassanegu frasiun de Casanöva </gallery> ===<kbd>Dégna</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Dégna (Casanöva) panuràmma 01.jpg|Panuràmma da frasiun de Degna (Casanöva, SV) daa stradda pruvinsale 6 File:Dégna (Casanöva) panuràmma 02.jpg|Panuràmma da frasiun de Degna (Casanöva, SV) daa stradda pruvinsale 6 </gallery> ===<kbd>Ma(r)ému de Sutta</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Maremu de Sutta (Casanöva)-Panuràmma 01.jpg||Panuramma de Maremu de Sutta File:Maremu de Sutta (Casanöva)-Panuràmma 02.jpg|Âtru panuramma de Maremu de Sutta File:Gêxa di Santi Bastiàn e Fabiàn (Maremu de Sutta, Casanöva) 01.jpg|Gêxa di Santi Bastian e Fabian File:Gêxa di Santi Bastiàn e Fabiàn (Maremu de Sutta, Casanöva) 02.jpg|Gêxa di Santi Bastian e Fabian File:Gêxa di Santi Bastiàn e Fabiàn (Maremu de Sutta, Casanöva) 03.jpg|Gêxa di Santi Bastian e Fabian File:Gêxa di Santi Bastiàn e Fabiàn (Maremu de Sutta, Casanöva) 04.jpg|Gêxa di Santi Bastian e Fabian </gallery> ===<kbd>Marmö</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Marmö (Casanöva)-Panuràmma daa cuntrada Castelâ.jpg|Marmö, panuràmma scatâu da Castelâ File:Gêxa da Madonna du Carmine (Cuntrada Castelâ, Marmö, Casanöva) 01.jpg|Gêxa da Madonna du Carmine, Marmö File:Gêxa da Madonna du Carmine (Cuntrada Castelâ, Marmö, Casanöva) 02.jpg|Gêxa da Madonna du Carmine, Marmö, âtra vista File:Capeletta de San Pantaleu (Marmö, Casanöva).jpg|thumb|Capella de San Pantaleu, Marmö File:Cuntrada Castelâ (Marmö, Casanöva)-Caruggiu.jpg|Caruggiu inta burgâ de Castelâ, Marmö File:Marmö (Casanöva), a stradda da cuntrada de Castelâ.jpg|Marmö, lucalitài Castelâ, a stradda da cuntrada, cu-e cà e a parte ciü âta du campanin da gêxa de San Pê e Paulu File:Gêxa paruchiàle de San Pê e San Paulu (Marmö, Casanöva) 01.jpg|A gêxa paruchiàle de San Pê e San Paulu, scituâ a Marmö, frasiun de Casanöva File:Gêxa paruchiàle de San Pê e San Paulu (Marmö, Casanöva) 02.jpg|A gêxa paruchiàle de San Pê e San Paulu, scituâ a Marmö, Casanöva, u derê File:Uatòiu de San Gregôiu (Marmö, Casanöva).jpg|L'uatòiu dedicà a San Pê e San Paulu, scituàu a Marmö, frasiun de Casanöva </gallery> ===<kbd>U Burgu</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Gêxa paruchiàle de Sant'Antunin (U Burgu, Casanöva)-faciâ 01.jpg|A faciâ da gêxa paruchiàle de Sant'Antunin intu Burgu de Casanöva [1] File:A ciassa da gêxa (U Burgu, Casanöva)-vista da paruchiale de Sant'Antunin.jpg|A ciassa da gêxa paruchiàle de Sant'Antunin intu Burgu de Casanöva File:Gêxa paruchiàle de Sant'Antunin (U Burgu, Casanöva)-faciâ 02.jpg|A faciâ da gêxa paruchiàle de Sant'Antunin inta frasiun du Burgu, Casanöva [2] File:Uatòiu de Sant'Antunin (U Burgu, Casanöva).jpg|A faciâ de l'uatòiu dedicàu a Sant'Antunin inta frasiun du Burgu, Casanöva [3] File:Gêxa paruchiàle de Sant'Antunin (U Burgu, Casanöva)-faciâ 03.jpg|A faciâ da gêxa paruchiàle de Sant'Antunin inta frasiun du Burgu, Casanöva File:Gêxa paruchiàle de Sant'Antunin (U Burgu, Casanöva)-u derê.jpg|A faciâ du derê da gêxa paruchiàle de Sant'Antunin intu Burgu de Casanöva File:U caruggiu du Burgu Veju (U Burgu, Casanöva).jpg|U caruggiu du Burgu Veju, derê a-a cà cumünâle de Casanöva File:Uatòiu de Sant'Antunin (U Burgu, Casanöva)-Vista fruntale daa ciassa 01.jpg|A faciâ de l'uatòiu de Sant'Antunin, cu-u ciassâ File:Uatòiu de Sant'Antunin (U Burgu, Casanöva)-Vista fruntale.jpg|A faciâ de l'uatòiu de Sant'Antunin File:Scöe elementàri (U Burgu, Casanöva, ciassa da gêxa).jpg|Vista da scöa elementare de Casanöva (frasiun Burgu), inta ciassa da gêxa, in sciu sfundu parte de l'Uatôiu dedicàu a Sant'Antunin </gallery> ===<kbd>Vellegu</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Véllegu (Ciassa da géxa).jpg|A ciàssa da Gêxa de Vellegu File:U Caruggiu du Fundu.jpg|U caruggiu du Fundu File:Caruggiu de Véllegu.jpg|In àtru caruggiu du burgu </gallery> ==''Castergiancu''== {{Véddi ascì|Utente:Arbenganese/Futugrafìe/Castergiancu}} ==''Castreveiu''== {{Véddi ascì|Utente:Arbenganese/Futugrafìe/Castreveiu}} ==''Cixàn''== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:U burgu de Cixan.jpg|U burgu de Cixàn da Cian Boschi File:Cixan_(U_Burgu,_daa_Stradda_Delaûtra)_01.jpg|Cixan, vista du burgu daa stradda Delaûtra [1] File:Cixan_(U_Burgu,_daa_Stradda_Delaûtra)_02.jpg|Cixan, vista du burgu daa stradda Delaûtra [2] File:Cixan_(U_Burgu,_daa_Stradda_Delaûtra)_03.jpg|Cixan, vista du burgu daa stradda Delaûtra [3] File:Cixan_(U_Burgu,_daa_Stradda_Delaûtra)_04.jpg|Cixan, vista du burgu daa stradda Delaûtra [4] File:Cixan_(U_Burgu,_daa_Stradda_Delaûtra)_05.jpg|Cixan, vista du burgu daa stradda Delaûtra [5] File:Cixan_(U_Burgu,_daa_Stradda_Delaûtra)_06.jpg|Cixan, vista du burgu daa stradda Delaûtra [6] File:Cixan_(U_Burgu,_daa_Stradda_Delaûtra)_07.jpg|Cixan, vista du burgu daa stradda Delaûtra [7] File:Cixan_(U_Burgu,_daa_Stradda_Delaûtra)_08.jpg|Cixan, vista du burgu daa stradda Delaûtra [8] File:Cixan_(U_Burgu,_daa_Stradda_Delaûtra)_09.jpg|Cixan, vista du burgu daa stradda Delaûtra [9] File:Cixan_(U_Burgu,_daa_Stradda_Delaûtra)_10.jpg|Cixan, vista du burgu daa stradda Delaûtra [10] File:Cixan_(U_Burgu,_daa_Stradda_Delaûtra)_11.jpg|Cixan, vista du burgu daa stradda Delaûtra [11] File:Cixan_(U_Burgu,_daa_Stradda_Delaûtra)_12.jpg|Cixan, vista du burgu daa stradda Delaûtra [12] File:Cixan_(U_Burgu,_daa_Stradda_Delaûtra)_13.jpg|Cixan, vista du burgu daa stradda Delaûtra [13] File:Cixan_(U_Burgu,_daa_Stradda_Delaûtra)_14.jpg|Cixan, vista du burgu daa stradda Delaûtra [14] File:Cixan_(U_Burgu,_daa_Stradda_Delaûtra)_15.jpg|Cixan, vista du burgu daa stradda Delaûtra [15] File:Cixan (U Burgu, daa Stradda Delaûtra) 16.jpg|Cixan, vista du burgu daa stradda Delaûtra [16] File:Cixan (U Burgu, daa Stradda Delaûtra) 17.jpg|Cixan, vista du burgu daa stradda Delaûtra [17] File:Cixan (U Burgu, daa Stradda Delaûtra) 18.jpg|Cixan, vista du burgu daa stradda Delaûtra [18] File:Cixan (U Burgu, daa Stradda Delaûtra) 19.jpg|Cixan, vista du burgu daa stradda Delaûtra [19] File:Cixan (U Burgu, daa Stradda Delaûtra) 20.jpg|Cixan, vista du burgu daa stradda Delaûtra [20] File:Cixan (U Burgu, dae Muraire) 01.jpg|Cixan, u burgu vistu dae Muraire-U Teciallu File:Cixan (U Burgu, dae Muraire) 02.jpg|Cixan, u burgu vistu dae Muraire-U Teciallu File:Cixan (U Burgu, dae Muraire) 03.jpg|Cixan, u burgu vistu dae Muraire-U Teciallu File:Cixan (U Burgu, dae Muraire) 04.jpg|Cixan, u burgu vistu dae Muraire-U Teciallu File:Cixan (U Burgu, dae Muraire) 05.jpg|Cixan, u burgu vistu dae Muraire-U Teciallu File:Cixan (U Burgu, dae Muraire) 06.jpg|Cixan, u burgu vistu dae Muraire-U Teciallu File:Cixan (U Burgu, dae Muraire) 07.jpg|Cixan, u burgu vistu dae Muraire-U Teciallu File:Cixan (U Burgu, dae Muraire) 08.jpg|Cixan, u burgu vistu dae Muraire-U Teciallu File:Cixan (U Burgu, dae Muraire) 09.jpg|Cixan, u burgu vistu dae Muraire-U Teciallu File:Cixan (U Burgu, dae Muraire) 10.jpg|Cixan, u burgu vistu dae Muraire-U Teciallu File:Cixan (U Burgu, dae Muraire) 11.jpg|Cixan, u burgu vistu dae Muraire-U Teciallu File:Cixan (U Burgu, dae Muraire) 12.jpg|Cixan, u burgu vistu dae Muraire-U Teciallu File:Cixan (U Burgu, dae Muraire) 13.jpg|Cixan, u burgu vistu dae Muraire-U Teciallu File:Cixan (U Burgu, dae Muraire) 14.jpg|Cixan, u burgu vistu dae Muraire-U Teciallu File:Cixan (U Burgu, dae Muraire) 15.jpg|Cixan, u burgu vistu dae Muraire-U Teciallu File:Cixan-Sêde_du_cumün_01.jpg|U palàssu cumünàle de Cixan File:Cixan-Sêde_du_cumün_02.jpg|U palàssu cumünàle de Cixan, âtra vista File:Cixan-Munumentu_ai_caütti.jpg|U munumentu ai caütti File:U Pussu (U Caruggiu du Pussu, burgu de Cixan).jpg|U Pussu (U Caruggiu du Pussu, burgu de Cixan) File:In pussu tòstu scurdàu (U Caruggiu du Pussu, Cixan).jpg|In pussu tòstu scurdàu (U Caruggiu du Pussu, Cixan) File:Punte_in_sciu_scciümme_Néva_(Burgu_de_Cixan).jpg|Cixan (burgu), punte a schêna d'ase in sciu scciümme Néva File:Punte sciüu turente Néva (burgu de Cixan) 01.jpg|Punte sciüu turente Néva (burgu de Cixan) File:Punte sciüu turente Néva (burgu de Cixan) 02.jpg|Punte sciüu turente Néva (burgu de Cixan) File:Palassu_Gòllo_(Cixan)_01.jpg|Palàssu Gòllu, scituàu intu sentru de Cixan File:Palassu_Gòllo_(Cixan)_02.jpg|Palàssu Gòllu, scituàu intu sentru de Cixan, âtra vista File:Ciassa_Gòllo_(Burgu_de_Cixan).jpg|Ciassa Gollo, intu burgu de Cixan File:A Cadana (Cixan).jpg|A Cadana (Cixan) File:Via_Neva_(Burgu_de_Cixan)_01.jpg|A via du Neva in ingressu au burgu de Cixan, cu-u punte a schêna d'aze File:Via_Neva_(Burgu_de_Cixan)_02.jpg|A via du Neva in ingressu au burgu de Cixan vista dau punte a schêna d'aze, cu-a porte de ingressu au paise </gallery> ====<kbd>Riàn du Tajun</kbd>==== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Riàn du Tajùn o da Sciétta (Cixan) 01.jpg|Riàn du Tajùn o da Sciétta (Cixan) File:Riàn du Tajùn o da Sciétta (Cixan) 02.jpg|Riàn du Tajùn o da Sciétta (Cixan) </gallery> ====<kbd>Gêxa de San Calocciu</kbd>==== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Gêxa_de_San_Calocciu_(Cixan)_01.jpg|Gêxa de San Calocciu, culucâ intu campusantu de Cixan, faciâ File:Gêxa_de_San_Calocciu_(Cixan)_02.jpg|Gêxa de San Calocciu, culucâ intu campusantu de Cixan, vista de làttu File:Gêxa_de_San_Calocciu_(Cixan)_Cartellu_Sagràu_Don_Primmu_Vurpe.jpg|Sagrau Don Primmu Vurpe, cartellu </gallery> ===<kbd>A Begüdda</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Riun da Begüdda (Cixan)-Panuramma daa Stràdda Delaûtra 01.jpg|Cixan, panu(r)àmma da lucalitài da Begüdda, vista daa Stràdda Delaûtra [1] File:Riun_da_Begüdda_(Cixan)-Panuramma_daa_Stràdda_Delaûtra_02.jpg|Cixan, panu(r)àmma da lucalitài da Begüdda, vista daa Stràdda Delaûtra [2] File:Riun_da_Begüdda_(Cixan)-Panuramma_daa_Stràdda_Delaûtra_03.jpg|Cixan, panu(r)àmma da lucalitài da Begüdda, vista daa Stràdda Delaûtra [3] File:Riun_da_Begüdda_(Cixan)-Panuramma_daa_Stràdda_Delaûtra_04.jpg|Cixan, panu(r)àmma da lucalitài da Begüdda, vista daa Stràdda Delaûtra [4] </gallery> ===<kbd>Cunscènte</kbd>=== ====<kbd>Gêxa de San Lisciandru</kbd>==== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Gêxa_de_San_Lisciandru_Pàppa_(Cunscente,_Cixan)_01.jpg|Gêxa paruchiale dedicâ a San Lisciandru I Pàppa, faciâ [1] File:Gêxa_de_San_Lisciandru_Pàppa_(Cunscente,_Cixan)_02.jpg|Campanin da gêxa de San Lisciandru File:Gêxa_de_San_Lisciandru_Pàppa_(Cunscente,_Cixan)_03.jpg|Porta de ingressu da paruchiale de Cunscente File:Gêxa_de_San_Lisciandru_Pàppa_(Cunscente,_Cixan)_04.jpg|Gêxa paruchiale dedicâ a San Lisciandru I Pàppa, faciâ [2] File:Gêxa_de_San_Lisciandru_Pàppa_(Cunscente,_Cixan)_05.jpg|Gêxa paruchiale dedicâ a San Lisciandru I Pàppa, faciâ e ciassâ [3] File:Gêxa_de_San_Lisciandru_Pàppa_(Cunscente,_Cixan)_06.jpg Gêxa paruchiale dedicâ a San Lisciandru I Pàppa, faciâ e ciassâ [4] File:Gêxa_de_San_Lisciandru_Pàppa_(Cunscente,_Cixan)_07.jpg|Gêxa paruchiale dedicâ a San Lisciandru I Pàppa, faciâ e ciassâ [5] File:Gêxa_de_San_Lisciandru_Pàppa_(Cunscente,_Cixan)_08.jpg|Gêxa paruchiale dedicâ a San Lisciandru I Pàppa, faciâ e ciassâ [6] </gallery> ====<kbd>Uatoiu de San Giuanni</kbd>==== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Uatòiu_de_San_Giuanni_Batìsta_(Cunscente,_Cixan)-Faciâ_01.jpg|A faciâ de l'uatoiu de San Giuanni Batìsta (Cunscente) File:Uatòiu_de_San_Giuanni_Batìsta_(Cunscente,_Cixan)-Faciâ_02.jpg|A faciâ de l'uatoiu de San Giuanni Batìsta (Cunscente) File:Uatòiu_de_San_Giuanni_Batìsta_(Cunscente,_Cixan)-Porte_laterale_01.jpg|A porte laterale de l'uatoiu de San Giuanni Batìsta (Cunscente) File:Uatòiu_de_San_Giuanni_Batìsta_(Cunscente,_Cixan)-Porte_laterale_02.jpg|A porte laterale de l'uatoiu de San Giuanni Batìsta (Cunscente) (2) File:Uatòiu_de_San_Giuanni_Batìsta_(Cunscente,_Cixan)-Afrescu.jpg|Afrescu surva l'ingressu de drìta de l'uatoiu de San Giuanni Batìsta (Cunscente) File:Uatòiu_de_San_Giuanni_Batìsta_(Cunscente,_Cixan)-Ingressu.jpg|A faciâ de l'uatoiu de San Giuanni Batìsta (Cunscente), porta de ingressu </gallery> ===<kbd>Martinettu</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Martinettu_(Cixan)-Panuràmma.jpg|Martinettu, Cixan, panuramma da frasiun da Cunscènte File:Martinettu_(Cixan)-Ciassa_01.jpg|Martinettu,  a ciassa da frasiun [1] File:Martinettu_(Cixan)-Ciassa_02.jpg|Martinettu,  a ciassa da frasiun [2] File:Martinettu_(Cixan)-Ciassa_03.jpg|Martinettu,  a ciassa da frasiun [3] File:Martinettu_(Cixan)-Via_au_Piemunte.jpg|Martinettu, Cixan (SV), a Via au Piemunte, SS582 File:Martinettu_(Cixan)-Cascàe.jpg|Martinettu, Cixan, e cascae dau punte e, in sciu sfundu, a ciassa da frasiun File:Turente Néva (Martinettu, Cixan).jpg|U Turente Néva au Martinettu (Cixan) </gallery> ====<kbd>Sènexi</kbd>==== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Sènexi (Cixan)-Panuràmma da Via Pinêa 01.jpg|Sènexi (Cixan), Panuràmma da Via Pinêa andandu versu Bessu File:Sènexi (Cixan)-Panuràmma da Via Pinêa 02.jpg|Sènexi (Cixan), Panuràmma da Via Pinêa andandu versu Bessu File:Gêxa de San Nicolò (Sènexi, Cixàn)-Faciâ 01.jpg|Gêxa de San Nicolò (Sènexi, Cixàn), faciâ File:Gêxa de San Nicolò (Sènexi, Cixàn)-Faciâ 02.jpg|Gêxa de San Nicolò (Sènexi, Cixàn), faciâ File:Gêxa de San Nicolò (Sènexi, Cixàn)-Faciâ 03.jpg|Gêxa de San Nicolò (Sènexi, Cixàn), faciâ File:Sènexi (Cixan)-Castéllu.jpg|Sènexi (Cixan), vista du castellu </gallery> ====<kbd>Sant'Antugnin (Sènexi)</kbd>==== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Capeletta de Sant'Antugnìn (Sènexi, Cixan).jpg|Capeletta de Sant'Antugnìn, Sènexi, vista File:Capeletta de Sant'Antugnìn (Sènexi, Cixan)-Faciâ 01.jpg|Capeletta de Sant'Antugnìn, Sènexi, a faciâ File:Capeletta de Sant'Antugnìn (Sènexi, Cixan)-Internu 01.jpg|Capeletta de Sant'Antugnìn, vista de l'internu File:Capeletta de Sant'Antugnìn (Sènexi, Cixan)-Faciâ 02.jpg|Capeletta de Sant'Antugnìn, Sènexi, l'esternu File:Capeletta de Sant'Antugnìn (Sènexi, Cixan)-Internu 02.jpg|Capeletta de Sant'Antugnìn, âtra vista interna File:Capeletta de Sant'Antugnìn (Sènexi, Cixan)-Internu 03.jpg|Capeletta de Sant'Antugnìn, internu </gallery> ==''Cravaüna''== ===<kbd>Sant'Antugnin</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Gêxa de Sant'Antugnin (Cravaüna)-Faciâ 01.jpg|Vista da gêxa de Sant'Antugnin (Cravaüna) File:Gêxa de Sant'Antugnin (Cravaüna)-Faciâ 02.jpg|Vista da gêxa de Sant'Antugnin (Cravaüna) File:Gêxa de Sant'Antugnin (Cravaüna)-Campanìn.jpg|Vista da gêxa de Sant'Antugnin (Cravaüna) File:Gêxa de Sant'Antugnin (Cravaüna)-Faciâ 04.jpg|Vista da gêxa de Sant'Antugnin (Cravaüna) </gallery> ===<kbd>San Bertumê</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Uratoriu de San Bertumê (Cravaüna)-Vista laterâle cu-a gêxa.jpg|Uratoriu de San Bertumê (Cravaüna), Vista laterâle cu-a gêxa File:Uratoriu de San Bertumê (Cravaüna)-Faciâ 01.jpg|Uratoriu de San Bertumê (Cravaüna), Faciâ File:Uratoriu de San Bertumê (Cravaüna)-Faciâ 02.jpg|Uratoriu de San Bertumê (Cravaüna), Faciâ File:Uratoriu de San Bertumê (Cravaüna)-Esternu 01.jpg|Uratoriu de San San Bertumê (Cravaüna), Esternu File:Uratoriu de San Bertumê (Cravaüna)-Esternu 02.jpg|Uratoriu de San Bertumê (Cravaüna), u de föra </gallery> ===<kbd>U Pözzu</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:A Cumüna (Cravaüna).jpg|A Cumüna (Cravaüna), vista daa ciàssa File:U Pözzu (Cravaüna)-Vista versu a gêxa.jpg|Cravaüna, burgâ du Pözzu, vista versu a gêxa </gallery> ===<kbd>In muzàicu pe Cravaüna</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:In muzaicu pé Cravaüna (Cà Mezâne)-A vàcca a scö.jpg|In muzaicu pé Cravaüna (Cà Mezâne), A vàcca a scö cu-u picìn File:In muzaicu pé Cravaüna (Cà Mezâne)-Lùvi, farchettu, cacciàu, ssciappalégne.jpg|In muzaicu pé Cravaüna (Cà Mezâne), Lùvi, farchettu, cacciàu, ssciappalégne File:In muzaicu pé Cravaüna (Cà Mezâne)-A dònna e u matettu au funtanin.jpg|In muzaicu pé Cravaüna (Cà Mezâne), A dònna e u matettu au funtanin File:In muzaicu pé Cravaüna (Cà Mezâne)-Ciclìsti.jpg|In muzaicu pé Cravaüna (Cà Mezâne), Ciclìsti File:In muzaicu pé Cravaüna (Cà Mezâne)-Matettu ch'u tìra cu-a fiùnda.jpg|In muzaicu pé Cravaüna (Cà Mezâne), Matettu ch'u tìra cu-a fiùnda File:In muzaicu pé Cravaüna (Cà Mezâne)-Mutucâru.jpg|In muzaicu pé Cravaüna (Cà Mezâne), Mutucâru File:In muzaicu pé Cravaüna (Cà Mezâne)-Scciappalegne.jpg|In muzaicu pé Cravaüna (Cà Mezâne), Scciappalegne File:In muzaicu pé Cravaüna (Cà Mezâne)-Sunaùi e òmmu ch'u fa u cavagnu.jpg|In muzaicu pé Cravaüna (Cà Mezâne), Sunaùi e òmmu ch'u fa u cavagnu File:In muzaicu pé Cravaüna (Cà Mezâne)-Vista.jpg|In muzaicu pé Cravaüna (Cà Mezâne), Vista </gallery> ==''Dussaigua''== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:U_Puntegliu_(Duassaigua).jpg|Cartellu bilengue du Puntegliu File:Scasasse_(Dussaigua).jpg|Cartellu bilengue de Scasasse File:U_Caruggiu_du_Castellu_(Dussaigua)_01.jpg|U Caruggiu au Castellu File:A_Ciasetta_(Dussaigua).jpg|A Ciasetta du Burgu de Dussaigua File:U_Caruggiu_du_Castellu_(Dussaigua)_02.jpg|Atra vista da stradetta au Castellu File:U_Caruggiu_du_Castellu_(Dussaigua)_03.jpg|Atra vista da via d'acessu File:A_Ciassa_du_Castellu_(Dussaigua).jpg|A ciassa de l'ingressu du castellu File:U_Carugettu_(Dussaigua)_01.jpg|Vista de in carugettu intu burgu de Dussaigua File:U_Carugettu_(Dussaigua)_02.jpg|Àtru carugettu </gallery> ==''Èrli''== {{Véddi ascì|Utente:Arbenganese/Futugrafìe/Èrli}} ==''Finâ''== ===<kbd>Porte Tèsta </kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:A Pòrte Tèsta (U Burgu, Finâ) 01.jpg|A Pòrte Tèsta (U Burgu, Finâ), vista daa ciàssa File:A Pòrte Tèsta (U Burgu, Finâ) 02.jpg|A Pòrte Tèsta (U Burgu, Finâ), vista daa ciàssa File:A Pòrte Tèsta (U Burgu, Finâ) 03.jpg|A Pòrte Tèsta (U Burgu, Finâ), vista daa ciàssa </gallery> ===<kbd>San Biâxu </kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ)-Navâ sentrâle.jpg|Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ), Navâ sentrâle File:Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ)-Stemma da famìa di Du Carettu.jpg|Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ), Stemma da famìa di Du Carettu File:Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ)-Cuntrufaciâ.jpg|Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ), Cuntrufaciâ File:Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ)-Pürpitu daa navâ sentrâle.jpg|Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ), u pürpitu daa navâ sentrâle File:Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ)-Vôta da navâ sentrâle.jpg|Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ), Vôta da navâ sentrâle File:Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ)-Scurciu da navâ de drìta daa navâ sentrâle.jpg|Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ), scurciu da navâ de drìta daa navâ sentrâle File:Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ)-Scurciu da navâ de lérca daa navâ sentrâle.jpg|Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ), Scurciu da navâ de lérca daa navâ sentrâle File:Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ)-Stendardu.jpg|Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ), stendardu File:Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ)-Atâ mazû.jpg|L'atâ mazû da baxìlica minure, cun l'òrganu ascì File:Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ)-Navâ de drìta.jpg|Vista da navâ de drìta da baxilica File:Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ)-Atâ de drìta.jpg|alt=Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ), Atâ de drìta|Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ), Atâ de drìta  File:Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ)-Atâ laterâle dedicàu a Santa Cataìna.jpg|alt=Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ), Atâ laterâle dedicàu a Santa Cataìna|Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ), Atâ laterâle dedicàu a Santa Cataìna  File:Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ)-Atâ laterâle dedicàu a San Giüxeppe 01.jpg|Atâ laterâle de lérca, prìmmu da l'ingressu, dedicàu a San Giüxeppe, ch'u cunserva a stattua de San Giüxeppe cu-u Bambin File:Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ)-Atâ laterâle dedicàu a San Giüxeppe 02.jpg|Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ), Atâ laterâle dedicàu a San Giüxeppe, detaju File:Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ)-Atâ laterâle 01.jpg|Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ), atâ laterâle File:Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ)-Atâ laterâle 02.jpg|Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ), atâ laterâle File:Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ)-Atâ laterâle 03.jpg|Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ), atâ laterâle File:Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ)-Atâ laterâle 04.jpg|Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ), atâ laterâle File:Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ)-Atâ laterâle 05.jpg|Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ), atâ laterâle File:Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ)-Atâ laterâle 06.jpg|Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ), atâ laterâle File:Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ)-Atâ laterâle 07.jpg|Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ), atâ laterâle File:Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ)-Atâ laterâle 08.jpg|Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ), atâ laterâle File:Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ)-Atâ laterâle 09.jpg|Baxìlica de San Biâxu (U Burgu, Finâ), atâ laterâle </gallery> ===<kbd>San Giuànni u Batìsta </kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Culegiâ de San Giuanni u Batìsta (A Maìna, Finâ) 08.jpg|Culegiâ de San Giuànni u Batìsta (A Maìna, Finâ), faciâ de nötte File:Culegiâ de San Giuanni u Batìsta (A Maìna, Finâ) 09.jpg|Culegiâ de San Giuànni u Batìsta (A Maìna, Finâ), faciâ de nötte File:Culegiâ de San Giuanni u Batìsta (A Maìna, Finâ) 10.jpg|Culegiâ de San Giuànni u Batìsta (A Maìna, Finâ), faciâ vista de nötte File:Culegiâ de San Giuanni u Batìsta (A Maìna, Finâ) 20.jpg|Culegiâ de San Giuànni u Batìsta (A Maìna, Finâ), porte File:Culegiâ de San Giuanni u Batìsta (A Maìna, Finâ) 21.jpg|Culegiâ de San Giuànni u Batìsta (A Maìna, Finâ), vista de nötte File:Culegiâ de San Giuanni u Batìsta (A Maìna, Finâ) 22.jpg|Culegiâ de San Giuànni u Batìsta (A Maìna, Finâ), vista de nötte File:Culegiâ de San Giuanni u Batìsta (A Maìna, Finâ) 23.jpg|Culegiâ de San Giuànni u Batìsta (A Maìna, Finâ), vista dau caruggiu File:Culegiâ de San Giuanni u Batìsta (A Maìna, Finâ) 01.jpg|Culegiâ de San Giuànni u Batìsta (A Maìna, Finâ), atâ laterâle File:Culegiâ de San Giuanni u Batìsta (A Maìna, Finâ) 02.jpg|Culegiâ de San Giuànni u Batìsta (A Maìna, Finâ), targa File:Culegiâ de San Giuanni u Batìsta (A Maìna, Finâ) 03.jpg|Culegiâ de San Giuànni u Batìsta (A Maìna, Finâ), atâ laterâle File:Culegiâ de San Giuanni u Batìsta (A Maìna, Finâ) 04.jpg|Culegiâ de San Giuànni u Batìsta (A Maìna, Finâ), targa File:Culegiâ de San Giuanni u Batìsta (A Maìna, Finâ) 05.jpg|Culegiâ de San Giuànni u Batìsta (A Maìna, Finâ), de drentu File:Culegiâ de San Giuanni u Batìsta (A Maìna, Finâ) 06.jpg|Culegiâ de San Giuànni u Batìsta (A Maìna, Finâ), atâ laterâle File:Culegiâ de San Giuanni u Batìsta (A Maìna, Finâ) 07.jpg|Culegiâ de San Giuànni u Batìsta (A Maìna, Finâ), atâ laterâle File:Culegiâ de San Giuanni u Batìsta (A Maìna, Finâ) 11.jpg|Culegiâ de San Giuànni u Batìsta (A Maìna, Finâ), atâ laterâle File:Culegiâ de San Giuanni u Batìsta (A Maìna, Finâ) 12.jpg|Culegiâ de San Giuànni u Batìsta (A Maìna, Finâ), faciâ vista de nötte File:Culegiâ de San Giuanni u Batìsta (A Maìna, Finâ) 13.jpg|Culegiâ de San Giuànni u Batìsta (A Maìna, Finâ), detaju de l'atâ de San Pê File:Culegiâ de San Giuanni u Batìsta (A Maìna, Finâ) 14.jpg|Culegiâ de San Giuànni u Batìsta (A Maìna, Finâ), presepiu File:Culegiâ de San Giuanni u Batìsta (A Maìna, Finâ) 15.jpg|Culegiâ de San Giuànni u Batìsta (A Maìna, Finâ), atâ laterâle File:Culegiâ de San Giuanni u Batìsta (A Maìna, Finâ) 16.jpg|Culegiâ de San Giuànni u Batìsta (A Maìna, Finâ), pìlla de l'àiva File:Culegiâ de San Giuanni u Batìsta (A Maìna, Finâ) 17.jpg|Culegiâ de San Giuànni u Batìsta (A Maìna, Finâ), atâ laterâle File:Culegiâ de San Giuanni u Batìsta (A Maìna, Finâ) 18.jpg|Culegiâ de San Giuànni u Batìsta (A Maìna, Finâ), aula File:Culegiâ de San Giuanni u Batìsta (A Maìna, Finâ) 19.jpg|Culegiâ de San Giuànni u Batìsta (A Maìna, Finâ), internu </gallery> ==''Garesce''== {{Véddi ascì|Utente:Arbenganese/Futugrafìe/Garesce}} ==''Garlenda''== ===<kbd>Gêxa da Nativitài de Maìa</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda)-Navâ.jpg|Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda), vista da navâ File:Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda)-Atâ dedicàu aa Santìscima Maìa Bambìna.jpg|Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda), Atâ dedicàu aa Santìscima Maìa Bambìna File:Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda)-Pìlla de l'aiva benedìa.jpg|Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda), Pìlla de l'aiva benedìa File:Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda)-Decurasiun in sciu purtun.jpg|Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda), Decurasiun in sciu purtun File:Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda)-Esternu.jpg|Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda), esternu File:Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda)-Atâ mazû 01.jpg|Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda), Atâ mazû File:Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda)-Atâ laterâle 01.jpg|Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda), Atâ laterâle File:Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda)-Atâ laterâle 02.jpg|Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda), Atâ laterâle File:Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda)-Funte pe-u batézzu.jpg|Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda), Funte pe-u batézzu File:Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda)-Atâ laterâle 03.jpg|Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda), atâ laterâle File:Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda)-Eléncu di prèvi.jpg|Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda), Eléncu di prèvi File:Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda)-Cupula du transettu.jpg|Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda), Cupula du transettu File:Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda)-Manifestu "Onde Barocche".jpg|Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda), Manifestu "Onde Barocche" File:Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda)-Atâ mazû 02.jpg|Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda), atâ mazû File:Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda)-Quaddru da Madon a cu-u Bambìn, tàrga.jpg|Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda), Quaddru da Madon a cu-u Bambìn, tàrga File:Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda)-Atâ laterâle 08.jpg|Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda), Atâ laterâle File:Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda)-Cruxe.jpg|Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda), Cruxe File:Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda)-Stàttua da Sacra Famìa.jpg|Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda), Stàttua da Sacra Famìa File:Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda)-Atâ laterâle 04.jpg|Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda), Atâ laterâle File:Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda)-Cuntrufaciâ e òrganu.jpg|Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda), Cuntrufaciâ e òrganu File:Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda)-Atâ laterâle 05.jpg|Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda), Atâ laterâle File:Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda)-Pürpitu.jpg|Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda), Pürpitu File:Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda)-Atâ laterâle 06.jpg|Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda), Atâ laterâle File:Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda)-Atâ laterâle 07.jpg|Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda), Atâ laterâle File:Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda)-Preghêa a Maìa Bambìna.jpg|Gêxa da Nativitài de Maìa (Garlenda), Preghêa a Maìa Bambìna </gallery> ==''Giüstéxine''== {{Véddi ascì|Utente:Arbenganese/Futugrafìe/Giüstexine}} ==''Löa''== {{Véddi ascì|Utente:Arbenganese/Futugrafìe/Löa}} ==''Mendàiga''== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Mendaiga,_panuràmma.jpg|alt=Panuramma du paise de Mendaiga, daa stradda versu Cuxe|Panuramma du paise de Mendaiga, daa stradda versu Cuxe  File:Gêxa_de_San_Nazariu_e_Celsu_(Mendàiga)-Faciâ.jpg|Gêxa paruchiàle dedicâ a San Nazariu e Celsu, faciâ File:Gêxa_de_San_Nazariu_e_Celsu_(Mendàiga)_01.jpg|Gêxa paruchiale dedicâ a San Nazariu e Celsu, Mendaiga, rêtru File:Gêxa_de_San_Nazariu_e_Celsu_(Mendàiga)-Campanìn_01.jpg|U campanin da gêxa paruchiale dedicâ a San Nazariu e Celsu, Mendaiga [1] File:Gêxa_de_San_Nazariu_e_Celsu_(Mendàiga)-Campanin_02.jpg|U campanin da gêxa paruchiale dedicâ a San Nazariu e Celsu, Mendaiga [2] File:Caruggiu_intu_burgu_(Mendàiga)-Portegu_de_Via_Mazzini.jpg|Portegu du caruggiu de Via Mazzini, intu burgu de Mendaiga [2] File:Ciassa_da_gêxa_(Mendàiga)-Vista_versu_Via_Mazzini_02.jpg|U caruggiu de Via Mazzini, intu burgu de Mendaiga, da Ciassa Rumma File:Ciassa_da_gêxa_(Mendàiga)-Vista_versu_Via_Mazzini_01.jpg|U caruggiu de Via Mazzini, intu burgu de Mendaiga, da Ciassa Rumma File:Caruggi_intu_burgu_(Mendàiga)-Via_Madunetta.jpg|Via Madunetta, caruggiu derê a l'uatoiu de Santa Cateìna File:Uatòiu_de_Santa_Cateìna_(Mendàiga)-Faciâ.jpg|Faciâ de l'uaotòiu de Santa Cateìna File:Uatòiu_de_Santa_Cateìna_(Mendàiga)-Tàrga.jpg|Targa de l'uatoiu de Santa Cateìna File:Ca'_cumünàle_de_Mendaiga.jpg|Ca' cumünàle de Mendaiga File:Mandaiga stemma.png| File:Ommi_da_Faija_(Mendaiga)-Cartellu.jpg|Cartellu ilüstratîvu da lezenda di Ommi da Faija File:Funtana_(Mendaiga).jpg|Funtana in ciassa Rumma </gallery> ===<kbd>San Benardu</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Capella de San Benardu (San Benardu, Mendàiga)-Esternu 01.jpg|Capella de San Benardu (San Benardu, Mendàiga), vista de l'esternu File:Capella de San Benardu (San Benardu, Mendàiga)-Cruxe.jpg|Capella de San Benardu (San Benardu, Mendàiga), vista de l'esternu, cruxe File:Capella de San Benardu (San Benardu, Mendàiga)-Esternu 02.jpg|Capella de San Benardu (San Benardu, Mendàiga), vista de l'esternu File:Capella de San Benardu (San Benardu, Mendàiga)-Esternu 03.jpg|Capella de San Benardu (San Benardu, Mendàiga), vista de l'esternu File:Capella de San Benardu (San Benardu, Mendàiga)-Esternu 04.jpg|Capella de San Benardu (San Benardu, Mendàiga), vista de l'esternu File:Capella de San Benardu (San Benardu, Mendàiga)-Imagine da Madònna cu-u Bambìn.jpg|Capella de San Benardu (San Benardu, Mendàiga), Imagine da Madònna cu-u Bambìn File:Capella de San Benardu (San Benardu, Mendàiga)-Atâ.jpg|Capella de San Benardu (San Benardu, Mendàiga), l'atâ File:Capella de San Benardu (San Benardu, Mendàiga)-Vedràe in scia drìta, cu-e imàgini de San Benardu da Mentùn.jpg|Capella de San Benardu (San Benardu, Mendàiga), Vedràe in scia drìta, cu-e imàgini de San Benardu da Mentùn File:Capella de San Benardu (San Benardu, Mendàiga)-Stàttua du santu.jpg|Capella de San Benardu (San Benardu, Mendàiga), Stàttua du santu File:Capella de San Benardu (San Benardu, Mendàiga)-Rusàiu in scia drìta.jpg|Capella de San Benardu (San Benardu, Mendàiga), Rusàiu in scia drìta File:Capella de San Benardu (San Benardu, Mendàiga)-Rusàiu in scia lérca.jpg|Capella de San Benardu (San Benardu, Mendàiga) File:Capella de San Benardu (San Benardu, Mendàiga)-Tàrga.jpg|Capella de San Benardu (San Benardu, Mendàiga), Tàrga File:Capella de San Benardu (San Benardu, Mendàiga)-Vedràe in scia lérca, cu-e imàgini de San Benardu de Chiaravalle.jpg|Capella de San Benardu (San Benardu, Mendàiga), Vedràe in scia lérca, cu-e imàgini de San Benardu de Chiaravalle File:Capella de San Benardu (San Benardu, Mendàiga)-Quaddru.jpg|Capella de San Benardu (San Benardu, Mendàiga), Quaddru File:Capella de San Benardu (San Benardu, Mendàiga)-Stattua du santu e madunetta.jpg|Capella de San Benardu (San Benardu, Mendàiga), Stattua du santu e madunetta </gallery> ==''Mentàn''== === Basilica de San Miché Arcangelo === <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Faciada 01.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), esterno, faciada File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Faciada 02.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), esterno, faciada File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Faciada 03.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), esterno, faciada File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), a ghieija vista da ra scara 01.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), esterno, a ghieija vista da ra scara File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Ra scara 01.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), esterno, ra scara File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Ra scara 02.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), esterno, ra scara File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), a ghieija vista da ra scara 02.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), esterno, a ghieija vista da ra scara File:Basilica de Sant Miché Arcangelu (Mentàn), navada de mieg 01.jpg|Basilica de Sant Miché Arcangelu (Mentàn), navada de mieg File:Basilica de Sant Miché Arcangelu (Mentàn), navada de mieg 02.jpg|Basilica de Sant Miché Arcangelu (Mentàn), navada de mieg File:Basilica de Sant Miché Arcangelu (Mentàn), navada de mieg 03.jpg|Basilica de Sant Miché Arcangelu (Mentàn), navada de mieg File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), navada seneca 01.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), navada seneca File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), navada seneca 02.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), navada seneca File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Autà magiò 01.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), autà magiò File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Autà magiò 02.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), autà magiò File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Autà magiò 03.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), autà magiò File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Autà magiò 04.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), autà magiò File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Capela de Santa Devota 01.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), capela de Santa Devota File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Capela de Santa Devota 02.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), capela de Santa Devota, vota decoraia File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Capela de San Giause.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), capela de San Giause File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Capela d'a Madona d'e Grassie.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), capela d'a Madona d'e Grassie File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Capela d'o Sacro Coe.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), capela d'o Sacro Coe File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Ro Batisteri 01.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), ra capela d'o Batisteri File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Ro Batisteri 02.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), vota d'a capela d'o Batisteri File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Ro Batisteri 03.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), ra capela d'o Batisteri File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Autà d'a fuga en Egitto.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), autà d'a fuga en Egitto File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Placa.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), placa File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), navada drecia.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), navada drecia File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Ra Madona Negra 01.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Ra Madona Negra 01 File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Ra Madona Negra 02.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Ra Madona Negra 02 File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Capela d’a Madona d'o Rosari.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Capela d’a Madona d'o Rosari File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Capela de Sant'Antoni.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Capela de Sant'Antoni File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Ra capela de r'Assoncian.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Ra capela de r'Assoncian File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Ra capela d’a Santa Cros 01.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Ra capela d’a Santa Cros 01 File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Ra capela d’a Santa Cros 02.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Ra capela d’a Santa Cros 02 File:Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Capela de r'arime d'o Porgatori.jpg|Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn), Capela de r'arime d'o Porgatori File:Capela d'a Concessian (Mentàn), vista 01.jpg|thumb|Capela d'a Concessian (Mentàn), vista File:Capela d'a Concessian (Mentàn), vista 02.jpg|thumb|Capela d'a Concessian (Mentàn), vista File:Capela d'a Concessian (Mentàn), vista 03.jpg|thumb|Capela d'a Concessian (Mentàn), vista File:Capela d'a Concessian (Mentàn), vista 04.jpg|Capela d'a Concessian (Mentàn), vista </gallery> ==''Naxìn''== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Naxìn frasiùn Gêxa.jpg|Naxìn, a frasiun da Gêxa File:Panuràmma da Gêxa e du Casâ dau Burgu (Naxin) 01.jpg|Naxin, panuràmma da Gêxa e du Casâ piau dau Burgu File:Panuràmma da Gêxa e du Casâ dau Burgu (Naxin) 02.jpg|Naxin, panuràmma da Gêxa e du Casâ piau dau Burgu File:Panuràmma da Gêxa e du Casâ dau Burgu (Naxin) 03.jpg|Naxin, panuràmma da Gêxa e du Casâ piau dau Burgu File:Panuràmma da Gêxa e du Casâ dau Burgu (Naxin) 04.jpg|Naxin, panuràmma da Gêxa e du Casâ piau dau Burgu File:Panuràmma da Gêxa e du Casâ dau Burgu (Naxin) 05.jpg|Naxin, panuràmma da Gêxa e du Casâ piau dau Burgu File:Panuràmma da Gêxa e du Casâ dau Burgu (Naxin) 06.jpg|Naxin, panuràmma da Gêxa e du Casâ piau dau Burgu File:Panuràmma da Gêxa e du Casâ dau Burgu (Naxin) 07.jpg|Naxin, panuràmma da Gêxa e du Casâ piau dau Burgu File:Panuràmma da Gêxa e du Casâ dau Burgu (Naxin) 08.jpg|Naxin, panuràmma da Gêxa e du Casâ piau dau Burgu File:Panuràmma da Gêxa e du Casâ dau Burgu (Naxin) 09.jpg|Naxin, panuràmma da Gêxa e du Casâ piau dau Burgu File:Panuràmma da Gêxa e du Casâ dau Burgu (Naxin) 10.jpg|Naxin, panuràmma da Gêxa e du Casâ piau dau Burgu File:Panuràmma da Gêxa e du Casâ dau Burgu (Naxin) 11.jpg|Naxin, panuràmma da Gêxa e du Casâ piau dau Burgu File:Panuràmma da Gêxa e du Casâ dau Burgu (Naxin) 12.jpg|Naxin, panuràmma da Gêxa e du Casâ piau dau Burgu File:Panuràmma da Gêxa e du Casâ dau Burgu (Naxin) 13.jpg|Naxin, panuràmma da Gêxa e du Casâ piau dau Burgu File:Panuràmma da Gêxa e du Casâ dau Burgu (Naxin) 14.jpg|Naxin, panuràmma da Gêxa e du Casâ piau dau Burgu File:Panuràmma da Gêxa e du Casâ dau Burgu (Naxin) 15.jpg|Naxin, panuràmma da Gêxa e du Casâ piau dau Burgu File:Panuràmma da Gêxa e du Casâ dau Burgu (Naxin) 16.jpg|Naxin, panuràmma da Gêxa e du Casâ piau dau Burgu File:Panuràmma da Gêxa e du Casâ dau Burgu (Naxin) 17.jpg|Naxin, panuràmma da Gêxa e du Casâ piau dau Burgu File:Panuràmma da Gêxa e du Casâ dau Burgu (Naxin) 18.jpg|Naxin, panuràmma da Gêxa e du Casâ piau dau Burgu File:Naxìn (U pònte du Muìn).jpg|U pònte du Muìn File:Naxìn (Madonna de Cüragna).jpg|A frasiun da Madònna de Cü(r)agna de Naxìn vista daa frasiun de Vignö </gallery> ==''Nìssa''== {{Véddi ascì|Utente:Arbenganese/Futugrafìe/Nìssa}} ==''Nûi''== ===<kbd>Cuncatedrâle de San Pê</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Cuncatedrâle de San Pê (Nûi)-Pentecòste.jpg|Cuncatedrâle de San Pê (Nûi), Pentecòste File:Cuncatedrâle de San Pê (Nûi)-Tàrga aa memôja de A.M. Arduino.jpg|Cuncatedrâle de San Pê (Nûi), Tàrga aa memôja de A.M. Arduin File:Cuncatedrâle de San Pê (Nûi)-Atâ dedicàu a Sant'Ugénniu.jpg|Cuncatedrâle de San Pê (Nûi), Atâ dedicàu a Sant'Ugénniu File:Cuncatedrâle de San Pê (Nûi)-Atâ laterâle cun dipintu.jpg|Cuncatedrâle de San Pê (Nûi), Atâ laterâle cun dipintu File:Cuncatedrâle de San Pê (Nûi)-Cuntrufaciâ.jpg|Cuncatedrâle de San Pê (Nûi), Cuntrufaciâ File:Cuncatedrâle de San Pê (Nûi)-Stàttue.jpg|Cuncatedrâle de San Pê (Nûi), Stàttue File:Cuncatedrâle de San Pê (Nûi)-Aula.jpg|Cuncatedrâle de San Pê (Nûi), Aula File:Cuncatedrâle de San Pê (Nûi)-Esternu 01.jpg|Cuncatedrâle de San Pê (Nûi), Esternu File:Cuncatedrâle de San Pê (Nûi)-Atâ de drîta.jpg|Cuncatedrâle de San Pê (Nûi), Atâ de drîta File:Cuncatedrâle de San Pê (Nûi)-Navâ.jpg|Cuncatedrâle de San Pê (Nûi), Navâ File:Cuncatedrâle de San Pê (Nûi)-Atâ laterâle cu-a cruxifisciun.jpg|Cuncatedrâle de San Pê (Nûi),Atâ laterâle cu-a cruxifisciun File:Cuncatedrâle de San Pê (Nûi)-Atâ laterâle du Sacru Cö.jpg|Cuncatedrâle de San Pê (Nûi), Atâ laterâle du Sacru Cö File:Cuncatedrâle de San Pê (Nûi)-Atâ mazû.jpg|Cuncatedrâle de San Pê (Nûi), Atâ mazû File:Cuncatedrâle de San Pê (Nûi)-Atâ de scinistra.jpg|Cuncatedrâle de San Pê (Nûi), Atâ de scinistra File:Cuncatedrâle de San Pê (Nûi)-Esternu 02.jpg|Cuncatedrâle de San Pê (Nûi), Faciâ File:Cuncatedrâle de San Pê (Nûi)-Stemma da Repübbrica de Nûi.jpg|Cuncatedrâle de San Pê (Nûi), Stemma da Repübbrica de Nûi File:Cuncatedrâle de San Pê (Nûi)-Stemma da Repübbrica de Zena.jpg|Cuncatedrâle de San Pê (Nûi), Stemma da Repübbrica de Zena File:Cuncatedrâle de San Pê (Nûi)-Navâ de scinistra.jpg|Cuncatedrâle de San Pê (Nûi), Navâ de scinistra File:Cuncatedrâle de San Pê (Nûi)-Funte du batêximu.jpg|Cuncatedrâle de San Pê (Nûi), Funte du batêximu File:Cuncatedrâle de San Pê (Nûi)-Tàrga aa memôja de L.Vivaldo.jpg|Cuncatedrâle de San Pê (Nûi), Tàrga aa memôja de L.Vivaldo </gallery> ==''Ra Briga''== {{Véddi ascì|Utente:Arbenganese/Futugrafìe/Ra Briga}} ==''Ransu''== ===<kbd>A Sunta</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu) 01.jpg|Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu, âtâ laterâle File:Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu)-Atâ mazû.jpg|Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu), l'atâ mazû File:Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu)-Porte d'ingressu.jpg|Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu), a porte d'ingressu File:Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu)-Atâ dedicàu aa Madònna.jpg|Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu), Atâ dedicàu aa Madònna File:Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu)-Vôta afrescâ 01.jpg|Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu), A vôta afrescâ File:Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu)-Aula.jpg|Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu), l'internu File:Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu)-Ingressu.jpg|Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu), ingressu File:Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu)-Cuntrufaciâ.jpg|Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu), cuntrufaciâ File:Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu)-Pròtiru.jpg|Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu), protiru File:Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu)-Atâ dedicàu a San Fransescu.jpg|Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu), l'atâ dedicàu a San Fransescu File:Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu)-Cartellu.jpg|Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu), cartellu File:Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu)-Faciâ 01.jpg|Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu), a faciâ File:Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu)-Pürtpitu.jpg|Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu, pürpitu) File:Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu)-Faciâ 02.jpg|Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu), a faciâ File:Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu)-Reliquie.jpg|Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu), reliquie File:Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu)-Atâ laterâle.jpg|Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu), atâ laterâle File:Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu)-Stàttua.jpg|Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu), stattua File:Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu)-Vôta afrescâ 02.jpg|Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu), vôta cu-i afreschi </gallery> ===<kbd>Madònna de Vigne</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Uatòiu da Madònna de Vigne (U Burgu, Ransu) 01.jpg|Uatòiu da Madònna de Vigne (U Burgu, Ransu), vista de l'esternu daa stradda File:Uatòiu da Madònna de Vigne (U Burgu, Ransu) 02.jpg|Uatòiu da Madònna de Vigne (U Burgu, Ransu), vista da faciâ File:Uatòiu da Madònna de Vigne (U Burgu, Ransu) 03.jpg|Uatòiu da Madònna de Vigne (U Burgu, Ransu), vista de l'esternu, a pòrte File:Uatòiu da Madònna de Vigne (U Burgu, Ransu) 04.jpg|Uatòiu da Madònna de Vigne (U Burgu, Ransu), parte âta da faciâ File:Uatòiu da Madònna de Vigne (U Burgu, Ransu) 05.jpg|Uatòiu da Madònna de Vigne (U Burgu, Ransu), vista cumplescìva File:Uatòiu da Madònna de Vigne (U Burgu, Ransu) 06.jpg|Uatòiu da Madònna de Vigne (U Burgu, Ransu), vista da faciâ, scurciu File:Uatòiu da Madònna de Vigne (U Burgu, Ransu) 07.jpg|alt=Uatòiu da Madònna de Vigne (U Burgu, Ransu), scurciu da faciâ|Uatòiu da Madònna de Vigne (U Burgu, Ransu), scurciu da faciâ  </gallery> ===<kbd>San Bastiàn (A Ciàssa)</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Uatòiu de San Bastiàn (A Ciàssa, Rànsu) 01.jpg|Uatòiu de San Bastiàn (A Ciàssa, Rànsu), faciâ File:Uatòiu de San Bastiàn (A Ciàssa, Rànsu) 02.jpg|Uatòiu de San Bastiàn (A Ciàssa, Rànsu), campanìn File:Uatòiu de San Bastiàn (A Ciàssa, Rànsu) 03.jpg|Uatòiu de San Bastiàn (A Ciàssa, Rànsu), vista generale File:Uatòiu de San Bastiàn (A Ciàssa, Rànsu) 04.jpg|Uatòiu de San Bastiàn (A Ciàssa, Rànsu), esternu </gallery> ===<kbd>San Dunàu</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Gêxa de San Dunàu (Ransu)-Faciâ 01.jpg|Gêxa de San Dunàu (Ransu), faciâ File:Gêxa de San Dunàu (Ransu)-Faciâ 02.jpg|Gêxa de San Dunàu (Ransu), faciâ File:Gêxa de San Dunàu (Ransu)-Faciâ 03.jpg|Gêxa de San Dunàu (Ransu), faciâ File:Gêxa de San Dunàu (Ransu)-Cartellu.jpg|Gêxa de San Dunàu (Ransu), cartéllu File:Gêxa de San Dunàu (Ransu)-Faciâ 04.jpg|Gêxa de San Dunàu (Ransu), faciâ File:Gêxa de San Dunàu (Ransu)-Munumentu 01.jpg|Gêxa de San Dunàu (Ransu), munumentu File:Gêxa de San Dunàu (Ransu)-Munumentu 02.jpg|Gêxa de San Dunàu (Ransu), munumentu File:Gêxa de San Dunàu (Ransu)-Cruxe intu sagràu.jpg|Gêxa de San Dunàu (Ransu)Croce sul sagrato File:Gêxa de San Dunàu (Ransu)-Porteghi.jpg|Gêxa de San Dunàu (Ransu), porteghi File:Gêxa de San Dunàu (Ransu)-Campanìn.jpg|Gêxa de San Dunàu (Ransu)Campanile File:Gêxa de San Dunàu (Ransu)-Afrescu du santu inta faciá.jpg|Gêxa de San Dunàu (Ransu)Affresco del santo sulla facciata File:Gêxa de San Dunàu (Ransu)-Faciâ 05.jpg|Gêxa de San Dunàu (Ransu), faciâ File:Gêxa de San Dunàu (Ransu)-Vista daa stradda.jpg|Gêxa de San Dunàu (Ransu), vista daa stradda </gallery> ===<kbd>San Pantalêu</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Gêxa de San Pantalêu (Ransu) 01.jpg|Gêxa de San Pantalêu (Ransu), vista File:Gêxa de San Pantalêu (Ransu) 02.jpg|Gêxa de San Pantalêu (Ransu), vista File:Gêxa de San Pantalêu (Ransu) 03.jpg|Gêxa de San Pantalêu (Ransu), afreschi intu portegu File:Gêxa de San Pantalêu (Ransu) 04.jpg|Gêxa de San Pantalêu (Ransu), u portegu File:Gêxa de San Pantalêu (Ransu) 05.jpg|Gêxa de San Pantalêu (Ransu), u portegu afrescàu </gallery> ===<kbd>I Favài, Cûgnu e A Còsta de Basé(r)ega</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Capélla de l'Imaculâ Cuncesiun (I Favài, Ransu) 01.jpg|Capélla de l'Imaculâ Cuncesiun (I Favài, Ransu), faciâ e portegu File:Capélla de l'Imaculâ Cuncesiun (I Favài, Ransu) 02.jpg|Capélla de l'Imaculâ Cuncesiun (I Favài, Ransu), esternu File:Capélla de l'Imaculâ Cuncesiun (I Favài, Ransu) 03.jpg|Capélla de l'Imaculâ Cuncesiun (I Favài, Ransu), l'internu du pòrtegu File:Capélla de l'Imaculâ Cuncesiun (I Favài, Ransu) 04.jpg|Capélla de l'Imaculâ Cuncesiun (I Favài, Ransu), âtra vista da faciâ File:Capélla de l'Imaculâ Cuncesiun (I Favài, Ransu) 05.jpg|Capélla de l'Imaculâ Cuncesiun (I Favài, Ransu), vista esterna File:Capélla de l'Imaculâ Cuncesiun (I Favài, Ransu) 06.jpg|Capélla de l'Imaculâ Cuncesiun (I Favài, Ransu), portegu File:Capélla de Santa Lusìa (I Favài, Ransu) 01.jpg|Capélla de Santa Lusìa (I Favài, Ransu), detaju, vista daa burgâ de Cûgnu File:Capélla de Santa Lusìa (I Favài, Ransu) 02.jpg|Capélla de Santa Lusìa (I Favài, Ransu), vista daa burgâ de Cûgnu File:Cûgnu (Rànsu)-Panuràmma dai Favài.jpg|Cûgnu (Rànsu), Panu(r)àmma dai Favà(r)i File:Gêxa de San Benàrdu Abâte (A Còsta de Basérega, Rànsu).jpg|Gêxa de San Benàrdu Abâte (A Còsta de Basérega, Rànsu), daa SP78 </gallery> ==''Sanremmu''== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Sanremmu-Panuràmma daa Madònna da Còsta 01.jpg|Sanremmu, Panuràmma dau Santuariu da Madònna da Còsta File:Sanremmu-Panuràmma daa Madònna da Còsta 02.jpg|Sanremmu, Panuràmma dau Santuariu da Madònna da Còsta File:Sanremmu-Panuràmma daa Madònna da Còsta 03.jpg|Sanremmu, Panuràmma dau Santuariu da Madònna da Còsta File:Sanremmu-Panuràmma daa Madònna da Còsta 04.jpg|Sanremmu, Panuràmma dau Santuariu da Madònna da Còsta File:Sanremmu-Panuràmma daa Madònna da Còsta 05.jpg|Sanremmu, Panuràmma dau Santuariu da Madònna da Còsta File:Sanremmu-Panuràmma daa Madònna da Còsta 07.jpg|Sanremmu, Panuràmma dau Santuariu da Madònna da Còsta File:Uratoiu de San Custansu (Sanremmu)-Faciâ 01.jpg|Uratoiu de San Custansu (Sanremmu), Faciâ File:Uratoiu de San Custansu (Sanremmu)-Faciâ 02.jpg|Uratoiu de San Custansu (Sanremmu), Faciâ File:Gêxa de Santa Marìa di Angeri (Sanremmu)-De drentu 01.jpg| Gêxa de Santa Marìa di Angeri (Sanremmu), De drentu File:Gêxa de Santa Marìa di Angeri (Sanremmu)-De drentu 02.jpg| Gêxa de Santa Marìa di Angeri (Sanremmu), De drentu File:Gêxa de Santa Marìa di Angeri (Sanremmu)-Autâ laterâle 01.jpg|Gêxa de Santa Marìa di Angeri (Sanremmu), Autâ laterâle File:Gêxa de Santa Marìa di Angeri (Sanremmu)-Autâ laterâle 02.jpg|Gêxa de Santa Marìa di Angeri (Sanremmu), Autâ laterâle File:Gêxa de Santa Marìa di Angeri (Sanremmu)-Autâ laterâle 03.jpg|Gêxa de Santa Marìa di Angeri (Sanremmu), Autâ laterâle File:Gêxa de Santa Marìa di Angeri (Sanremmu)-Autâ laterâle 04.jpg|Gêxa de Santa Marìa di Angeri (Sanremmu), Autâ laterâle File:Gêxa de Santa Marìa di Angeri (Sanremmu)-Autâ laterâle 05.jpg|Gêxa de Santa Marìa di Angeri (Sanremmu), Autâ laterâle File:Gêxa de Santa Marìa di Angeri (Sanremmu)-Autâ laterâle 06.jpg|Gêxa de Santa Marìa di Angeri (Sanremmu), Autâ laterâle File:Gêxa de Santa Marìa di Angeri (Sanremmu)-Autâ laterâle 07.jpg|Gêxa de Santa Marìa di Angeri (Sanremmu), Autâ laterâle File:Gêxa de Santa Marìa di Angeri (Sanremmu)-Autâ laterâle 08.jpg|Gêxa de Santa Marìa di Angeri (Sanremmu), Autâ laterâle File:Gêxa de Santa Marìa di Angeri (Sanremmu)-Autâ laterâle 09.jpg|Gêxa de Santa Marìa di Angeri (Sanremmu), Autâ laterâle File:Gêxa de Santa Marìa di Angeri (Sanremmu)-Autâ laterâle 10.jpg|Gêxa de Santa Marìa di Angeri (Sanremmu), Autâ laterâle File:Gêxa de Santa Marìa di Angeri (Sanremmu)-Autâ mazû.jpg|Gêxa de Santa Marìa di Angeri (Sanremmu), Autâ mazû File:Gêxa de San Stêva (Sanremmu).jpg|Gêxa de San Stêva (Sanremmu) </gallery> ===Santuàiu da Madònna da Còsta=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Santuàriu da Madònna da Còsta (Sanremmu) 02.jpg|Santuàiu da Madònna da Costa (Sanremmu), vista File:Santuàriu da Madònna da Còsta (Sanremmu) 03.jpg|Santuàiu da Madònna da Costa (Sanremmu), vista File:Santuàriu da Madònna da Còsta (Sanremmu)-Aula 01.jpg|Santuàiu da Madònna da Costa (Sanremmu), u de drentu, l'aula File:Santuàriu da Madònna da Còsta (Sanremmu)-Aula 02.jpg|Santuàiu da Madònna da Costa (Sanremmu), u de drentu, l'aula File:Santuàriu da Madònna da Còsta (Sanremmu)-Cupula afrescâ 01.jpg|Santuàiu da Madònna da Costa (Sanremmu), u de drentu, Cupula afrescâ File:Santuàriu da Madònna da Còsta (Sanremmu)-Cupula afrescâ 02.jpg|Santuàiu da Madònna da Costa (Sanremmu), u de drentu, Cupula afrescâ File:Santuàriu da Madònna da Còsta (Sanremmu)-Artâ di Grimaudi.jpg|Santuàiu da Madònna da Costa (Sanremmu), u de drentu, Artâ di Grimaudi File:Santuàriu da Madònna da Còsta (Sanremmu)-Vota afrescâ surva a l'artâ.jpg|Santuàiu da Madònna da Costa (Sanremmu), u de drentu, Vota afrescâ surva a l'artâ File:Santuàriu da Madònna da Còsta (Sanremmu)-Cupula afrescâ 03.jpg|Santuàiu da Madònna da Costa (Sanremmu), u de drentu, Cupula afrescâ File:Santuàriu da Madònna da Còsta (Sanremmu)-San Marcu Vangelista.jpg|Santuàiu da Madònna da Costa (Sanremmu), u de drentu, San Marcu Vangelista File:Santuàriu da Madònna da Còsta (Sanremmu)-San Giuànni Vangelista.jpg|Santuàiu da Madònna da Costa (Sanremmu), u de drentu, San Giuànni Vangelista File:Santuàriu da Madònna da Còsta (Sanremmu)-San Lücca Vangelista.jpg|Santuàiu da Madònna da Costa (Sanremmu), u de drentu, San Lücca Vangelista File:Santuàriu da Madònna da Còsta (Sanremmu)-San Maté Vangelista.jpg|Santuàiu da Madònna da Costa (Sanremmu), u de drentu, San Maté Vangelista File:Santuàriu da Madònna da Còsta (Sanremmu)-Cuntrufaciâ.jpg|Santuàiu da Madònna da Costa (Sanremmu), u de drentu, Cuntrufaciâ File:Santuàriu da Madònna da Còsta (Sanremmu)-Artâ e cruxe de AM Maragliano.jpg|Santuàiu da Madònna da Costa (Sanremmu), u de drentu, Artâ e cruxe de AM Maragliano File:Santuàriu da Madònna da Còsta (Sanremmu)-Cupula afrescâ 04.jpg|Santuàiu da Madònna da Costa (Sanremmu), u de drentu, Cupula afrescâ File:Santuàriu da Madònna da Còsta (Sanremmu)-Artâ mazû 01.jpg|Santuàiu da Madònna da Costa (Sanremmu), u de drentu, Artâ mazû File:Santuàriu da Madònna da Còsta (Sanremmu)-Vota surva l'artâ.jpg|Santuàiu da Madònna da Costa (Sanremmu), u de drentu, Vota surva l'artâ File:Santuàriu da Madònna da Còsta (Sanremmu)-Artâ mazû 02.jpg|Santuàiu da Madònna da Costa (Sanremmu), u de drentu, Artâ mazû File:Santuàriu da Madònna da Còsta (Sanremmu)-Dipìntu 01.jpg|Santuàiu da Madònna da Costa (Sanremmu), u de drentu, dipintu File:Santuàriu da Madònna da Còsta (Sanremmu)-Dipìntu 02.jpg|Santuàiu da Madònna da Costa (Sanremmu), u de drentu, dipintu </gallery> ==''Sêrvu''== ===Gêxa de San Giuàn u Batìsta=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu)-Vista daa Ciassa du bâusu.jpg|Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu), Vista daa Ciassa du bâusu File:Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu)-Faciâ.jpg|Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu), Faciâ File:Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu)-Vista da sutt'au Bâusu.jpg|Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu), Vista da sutt'au Bâusu File:Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu)-De föa.jpg|Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu), De föa File:Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu)-Esternu.jpg|Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu), Esternu File:Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu)-Atâ laterâle da Madonna cu-u Bambìn 01.jpg|Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu), Atâ laterâle da Madonna cu-u Bambìn File:Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu)-San Fransescu cu-u Bambìn.jpg|Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu), San Fransescu cu-u Bambìn File:Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu)-Stendardu da cunfraternita.jpg|Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu), Stendardu da cunfraternita File:Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu)-Atâ laterâle da Madonna cu-u Bambìn 02.jpg|Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu), Atâ laterâle da Madonna cu-u Bambìn File:Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu)-Navâ.jpg|Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu), Navâ File:Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu)-Atâ laterâle cun dipintu 01.jpg|Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu), Atâ laterâle cun dipintu File:Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu)-Aula.jpg|Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu), Aula File:Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu)-Atâ laterâle cun dipintu 02.jpg|Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu), Atâ laterâle cun dipintu File:Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu)-Stàttua de Santa Terésa.jpg|Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu), Stàttua de Santa Terésa File:Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu)-Stàttue.jpg|Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu), Stàttue File:Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu)-Pürpitu.jpg|Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu), Pürpitu File:Uratoriu de Santa Cataìna (Sêrvu).jpg|Uratoriu de Santa Cataìna (Sêrvu) File:Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu)-Atâ de scinistra cun dipintu.jpg|Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu), Atâ de scinistra cun dipintu File:Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu)-Stàttua du Sacru Cö.jpg|Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu), Stàttua du Sacru Cö File:Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu)-Internu.jpg|Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu), Internu File:Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu)-Atâ dedicàu aa Cuncesiun.jpg|Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu), Atâ dedicàu aa Cuncesiun File:Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu)-Presepiu.jpg|Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu), Presepiu File:Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu)-Organu.jpg|Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu), Organu File:Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu)-Atâ laterâle cu-a cruxifisciun.jpg|Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu), Atâ laterâle cu-a cruxifisciun File:Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu)-Vôta.jpg|Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu), Vôta File:Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu)-Atâ mazû.jpg|Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu), Atâ mazû File:Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu)-Funte du batêximu.jpg|Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu), Funte du batêximu File:Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu)-Stàttua da Madònna.jpg|Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu), Stàttua da Madònna File:Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu)-Atâ cu-u dipintu da Madonna cu-u Bambìn.jpg|Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu), Atâ cu-u dipintu da Madonna cu-u Bambìn File:Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu)-Vista de l'internu.jpg|Gêxa de San Giuàn u Batìsta (Sêrvu), Vista de l'internu </gallery> ===Riserca tuponimi 1994=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Scainà de Rumpicù (Riserca tupunumastica 1994, Sêrvu) 01.jpg|Scainà de Rumpicù (Riserca tupunumastica 1994, Sêrvu) File:Ciassa de Santa Cattaina (Riserca tupunumastica 1994, Sêrvu).jpg|Ciassa de Santa Cattaina (Riserca tupunumastica 1994, Sêrvu) File:Daré ae Müe (Riserca tupunumastica 1994, Sêrvu).jpg|Daré ae Müe(Riserca tupunumastica 1994, Sêrvu) File:Scainà de Rumpicù (Riserca tupunumastica 1994, Sêrvu) 02.jpg|Scainà de Rumpicù (Riserca tupunumastica 1994, Sêrvu) File:U Bäusu (Riserca tupunumastica 1994, Sêrvu) 01.jpg|U Bäusu (Riserca tupunumastica 1994, Sêrvu) File:Ciassa du Furnu (Riserca tupunumastica 1994, Sêrvu).jpg|Ciassa du Furnu (Riserca tupunumastica 1994, Sêrvu) File:U Bäusu (Riserca tupunumastica 1994, Sêrvu) 02.jpg|U Bäusu (Riserca tupunumastica 1994, Sêrvu) File:Muntà da Pina (Riserca tupunumastica 1994, Sêrvu).jpg|Muntà da Pina (Riserca tupunumastica 1994, Sêrvu) File:Caruggiu da Galea (Riserca tupunumastica 1994, Sêrvu) 09.jpg|Caruggiu da Galea (Riserca tupunumastica 1994, Sêrvu) </gallery> ==''Süccaellu''== {{Véddi ascì|Utente:Arbenganese/Futugrafìe/Süccaellu}} ==''Testegu''== ===<kbd>Ginestru</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Ginestru (Testegu) 01.jpg|Vista da frasiun de Ginestru a Testegu File:Ginestru (Testegu) 02.jpg|Atra vista da frasiun de Ginestru File:Gêxa de San Pê, Paulu e Benardu (Ginestru).jpg|A gêxa de San Pê, San Paulu e San Benardu intu sentru de Ginestru </gallery> ==Tui(r)àn== ===<kbd>San Martin</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Faciâ 01.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), faciâ File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Faciâ 02.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), faciâ File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Atâ mazû 02.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), atâ mazû File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Atâ mazû 03.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), Atâ mazû File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Pitüre in scia vôta.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), Pitüre in scia vôta File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Àula.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), aula File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Atâ laterâle 01.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), atâ laterâle inta navâ de lérca File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Atâ laterâle 02.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), atâ laterâle inta navâ de lérca File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Stàttua de Gesù.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), statuetta de Gesù matéttu, inta navâ de lérca File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Stàttua da Madonna.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), stattua da Madonna cun nicchia File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Stasiun da Via Crûci 01.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), ina stasiun da via Crûci File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Stàttua de San Martin.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), Stàttua de San Martin File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Cruxe.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), cruxe File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Vôta da navâ sentrâle.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), vôta da navâ sentrâle File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Tàrga a Joseph Colato.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), Tàrga a Joseph Colato File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Navâ de Lerca.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), Navâ de Lerca File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Atâ da navâ de drìta.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), Atâ da navâ de drìta File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Afreschi du presbitériu 01.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), Afreschi du presbitériu, visti daa navâ de drìta File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Afreschi du presbitériu 02.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), Afreschi du presbitériu, visti daa navâ de lerca File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Pürpitu.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), u pürpitu File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Cuntrufaciâ e òrganu.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), Cuntrufaciâ e òrganu File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Atâ laterâle 03.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), Atâ laterâle 03 File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Pulìtticu da Madònna in trônu cu-u Bambìn.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), Pulìtticu da Madònna in trônu cu-u Bambìn File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Stasiun da Via Crûci 02.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), ina stasiun da via Crûci File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Atâ da navâ de lérca.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), Atâ da navâ de lérca File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Atâ mazû.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), vista del l'atâ mazû File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Nìcchia cun stàttua da Madònna cu-u Bambìn.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), Nìcchia cun stàttua da Madònna cu-u Bambìn, inta cuntrufaciâ File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Stasiun da Via Crûci 03.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), due stasiun da via Crûci File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Navâ de drìta.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), a navâ de drìta File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Atâ laterâle e funte bateximâle.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), Atâ laterâle e funte bateximâle File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Stasiun da via Crûci 04.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), ina stasiun da Via Crûci File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Òrganu inta navâ de drìta.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), Òrganu inta navâ de drìta File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Navâ sentrâle.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), Navâ sentrâle File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Stasiun da Via Crûci 04.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), ina stasiun da Via Crûci File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Atâ dedicàu a-u Bambìn de Prâga.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), Atâ dedicàu a-u Bambìn de Prâga File:Gêxa de San Martin (Tuiràn)-Stàttua de San Giüxeppe cu-u Bambìn.jpg|Gêxa de San Martin (Tuiràn), Stàttua de San Giüxeppe cu-u Bambìn </gallery> ==''U Burghettu (d'Aròscia)''== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:U Burghettu (d'Aròscia)-Panuràmma du paìse 01.jpg|U Burghettu (d'Aròscia), panuràmma du paìse File:U Burghettu (d'Aròscia)-Panuràmma du paìse 02.jpg|U Burghettu (d'Aròscia), panuràmma du paìse File:U Burghettu (d'Aròscia)-Panuràmma du paìse 03.jpg|U Burghettu (d'Aròscia), panuràmma du paìse </gallery> ===<kbd>San Marcu</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Gêxa de San Marcu (U Burghettu) 01.jpg|Gêxa de San Marcu (U Burghettu), faciâ File:Gêxa de San Marcu (U Burghettu) 02.jpg|Gêxa de San Marcu (U Burghettu), faciâ File:Gêxa de San Marcu (U Burghettu) 03.jpg|Gêxa de San Marcu (U Burghettu), aula File:Gêxa de San Marcu (U Burghettu) 04.jpg|Gêxa de San Marcu (U Burghettu), stàttua du santu File:Gêxa de San Marcu (U Burghettu) 05.jpg|Gêxa de San Marcu (U Burghettu), dipintu File:Gêxa de San Marcu (U Burghettu) 06.jpg|Gêxa de San Marcu (U Burghettu), atâ mazû File:Gêxa de San Marcu (U Burghettu) 07.jpg|Gêxa de San Marcu (U Burghettu), atâ laterâle File:Gêxa de San Marcu (U Burghettu) 08.jpg|Gêxa de San Marcu (U Burghettu), atâ laterâle File:Gêxa de San Marcu (U Burghettu) 09.jpg|Gêxa de San Marcu (U Burghettu), pürpitu File:Gêxa de San Marcu (U Burghettu) 10.jpg|Gêxa de San Marcu (U Burghettu), atâ laterâle File:Gêxa de San Marcu (U Burghettu) 11.jpg|Gêxa de San Marcu (U Burghettu), tàrga aa memoia de Mons. Enrico Casa File:Gêxa de San Marcu (U Burghettu) 12.jpg|Gêxa de San Marcu (U Burghettu), Quadrettu da Madònna cu-u Bambin File:Gêxa de San Marcu (U Burghettu) 13.jpg|Gêxa de San Marcu (U Burghettu), vôta afrescâ File:Gêxa de San Marcu (U Burghettu) 14.jpg|Gêxa de San Marcu (U Burghettu), aula File:Gêxa de San Marcu (U Burghettu) 15.jpg|Gêxa de San Marcu (U Burghettu), madunetta </gallery> ===<kbd>Gavénu(r)a</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Gavenura (U Burghettu).jpg|Panuàmma da frasiun de Gavénu(r)a (cumün du Burghettu d'Aròscia) File:Gavenura (U Burghettu d'Aròscia)-Vista daa stradda pruvinsâle.jpg|Gavenura (U Burghettu d'Aròscia), vista daa stradda pruvinsâle File:Gavenura (U Burghettu d'Aròscia)-Quartaröe vista dau Casale.jpg|Gavenura (U Burghettu d'Aròscia), burgâ Quartaröe vista dau Casale File:Gavenura (U Burghettu d'Aròscia)-U Cantu e a gêxa da San Curumban.jpg|Gavenura (U Burghettu d'Aròscia), U Cantu e a gêxa da San Curumban File:Gavenura (U Burghettu d'Aròscia)-Burgàe Casale e Quartaröe 02.jpg|Gavenura (U Burghettu d'Aròscia), burgàe Casale e Quartaröe File:Gavenura (U Burghettu d'Aròscia)-Burgàe Casale e Quartaröe 01.jpg|Gavenura (U Burghettu d'Aròscia), burgàe Casale e QuartaröeFile:Gavenura (U Burghettu d'Aròscia)-U Cantu 02.jpg|Gavenura (U Burghettu d'Aròscia), burgâ "U Cantu" File:Gavenura (U Burghettu d'Aròscia)-U Cantu 01.jpg|Gavenura (U Burghettu d'Aròscia), burgâ "U Cantu" File:Gavenura (U Burghettu d'Aròscia)-Munumentu ai caütti.jpg|Gavenura (U Burghettu d'Aròscia), Munumentu ai caütti File:Gavenura (U Burghettu d'Aròscia)-Panuramma da valâ dau Cantu 01.jpg|Gavenura (U Burghettu d'Aròscia), panuramma da valâ dau Cantu File:Gavenura (U Burghettu d'Aròscia)-Panuramma da valâ dau Cantu 02.jpg|Gavenura (U Burghettu d'Aròscia),panuramma da valâ dau Cantu File:Gavenura (U Burghettu d'Aròscia)-Madunetta inta burgâ du Cantu.jpg|Gavenura (U Burghettu d'Aròscia), Madunetta inta burgâ du Cantu File:Gavenura (U Burghettu d'Aròscia)-Panuramma du Cantu 01.jpg|Gavenura (U Burghettu d'Aròscia), panuramma da burgâ du Cantu File:Gavenura (U Burghettu d'Aròscia)-Panuramma du Cantu 02.jpg|Gavenura (U Burghettu d'Aròscia), panuramma da burgâ du Cantu File:Gavenura (U Burghettu d'Aròscia)-Prìa cun scrìta in dialettu lucâle (burgâ du Cantu).jpg|Gavenura (U Burghettu d'Aròscia), prìa cu'u numme in dialettu lucâle da burgâ du Cantu File:Gavenura (U Burghettu d'Aròscia)-In caruggiu inta burgâ du Cantu.jpg|Gavenura (U Burghettu d'Aròscia), in caruggiu inta burgâ du Cantu </gallery> ===<kbd>Leve(r)ùn</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Gêxa de San Benardu Abâte (Leverùn, U Burghettu d'Aròscia) 01.jpg|Gêxa de San Benardu Abâte (Leverùn, U Burghettu d'Aròscia) File:Gêxa de San Benardu Abâte (Leverùn, U Burghettu d'Aròscia) 02.jpg|Gêxa de San Benardu Abâte (Leverùn, U Burghettu d'Aròscia) File:Gêxa de San Benardu Abâte (Leverùn, U Burghettu d'Aròscia) 03.jpg|Gêxa de San Benardu Abâte (Leverùn, U Burghettu d'Aròscia) File:Gêxa de San Benardu Abâte (Leverùn, U Burghettu d'Aròscia) 01.jpg|Gêxa de San Benardu Abâte (Leverùn, U Burghettu d'Aròscia) File:Gêxa de San Benardu Abâte (Leverùn, U Burghettu d'Aròscia) 04.jpg|Gêxa de San Benardu Abâte (Leverùn, U Burghettu d'Aròscia) File:Gêxa de San Benardu Abâte (Leverùn, U Burghettu d'Aròscia)-Campanìn 01.jpg|Gêxa de San Benardu Abâte (Leverùn, U Burghettu d'Aròscia), Campanìn File:Gêxa de San Benardu Abâte (Leverùn, U Burghettu d'Aròscia)-Campanìn 02.jpg|Gêxa de San Benardu Abâte (Leverùn, U Burghettu d'Aròscia), Campanìn File:Gêxa de San Benardu Abâte (Leverùn, U Burghettu d'Aròscia)-Campanìn 03.jpg|Gêxa de San Benardu Abâte (Leverùn, U Burghettu d'Aròscia), Campanìn File:Gêxa de San Benardu Abâte (Leverùn, U Burghettu d'Aròscia) 05.jpg|Gêxa de San Benardu Abâte (Leverùn, U Burghettu d'Aròscia), dipintu in scia faciâ File:Uratoriu de Santa Caterina de Lisciandria (Leverùn, U Burghettu d'Aròscia) 01.jpg|Uratoriu de Santa Caterina de Lisciandria (Leverùn, U Burghettu d'Aròscia) File:Uratoriu de Santa Caterina de Lisciandria (Leverùn, U Burghettu d'Aròscia) 02.jpg|Uratoriu de Santa Caterina de Lisciandria (Leverùn, U Burghettu d'Aròscia) File:Uratoriu de Santa Caterina de Lisciandria (Leverùn, U Burghettu d'Aròscia) 03.jpg|Uratoriu de Santa Caterina de Lisciandria (Leverùn, U Burghettu d'Aròscia) </gallery> ===<kbd>San Curumbàn</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Gêxa de San Curumbàn (Gavenura, U Burghettu d'Aròscia) 01.jpg|Gêxa de San Curumbàn (Gavenura, U Burghettu d'Aròscia), faciâ File:Gêxa de San Curumbàn (Gavenura, U Burghettu d'Aròscia) 02.jpg|Gêxa de San Curumbàn (Gavenura, U Burghettu d'Aròscia, vista fruntale File:Gêxa de San Curumbàn (Gavenura, U Burghettu d'Aròscia) 03.jpg|Gêxa de San Curumbàn (Gavenura, U Burghettu d'Aròscia), cumplessu </gallery> ==''Ùnsu''== ===<kbd>U Capìttu</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:U Capìttu (Unsu)-Panu(r)àmma daa stradda de Menézzu.jpg|U Capìttu (Unsu), panu(r)àmma daa stradda de Menézzu File:U Capìttu (Unsu)-Vista panu(r)amica versu a gêxa de San Martin.jpg|U Capìttu (Unsu), vista panu(r)amica versu a gêxa de San Martin File:U Capìttu (Unsu)-Ârcu e tàrga.jpg|U Capìttu, frasiun de Unsu, ârcu e targa cumemuratìva File:U Capìttu (Unsu)-Madunétta.jpg|U Capìttu, frasiun de Unsu, Madunetta File:U Capìttu (Unsu)-Munumentu ai caütti.jpg|U Capìttu, Unsu, Munumentu ai caütti File:Gêxa de San Martin (Unsu) 01.jpg|Gêxa de San Martin (Unsu), vista generâle File:Gêxa de San Martin (Unsu) 02.jpg|Gêxa de San Martin (Unsu), esternu dau sagràu File:Gêxa de San Martin (Unsu)-Purtâle.jpg|Gêxa de San Martin (Unsu), purtâle de ingressu File:Gêxa de San Martin (Unsu)-Pròtiru.jpg|Gêxa de San Martin (Unsu), pròti(r)u File:Gêxa de San Martin (Unsu)-Campanìn.jpg|Gêxa de San Martin (Unsu), campanìn File:Gêxa de San Martin (Unsu)-Porta laterâle.jpg|Gêxa de San Martin (Unsu), porte laterâle File:Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn (Capìtulu, Unsu).jpg|alt=Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn (Capìtulu, Unsu)|Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn (Capìtulu, Unsu)  </gallery> ===<kbd>A Còsta</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:A Còsta (Unsu)-Panu(r)àmma daa stràdda de Menézzu 01.jpg|A Còsta (Unsu), panu(r)àmma daa stràdda de Menézzu File:A Còsta (Unsu)-Panu(r)àmma daa stràdda de Menézzu 02.jpg|A Còsta (Unsu), panu(r)àmma daa stràdda de Menézzu File:Capeletta di Santi Còsma e Damiàn (A Còsta, Unsu) 01.jpg|Capeletta di Santi Còsma e Damiàn (A Còsta, Unsu), faciâ File:Capeletta di Santi Còsma e Damiàn (A Còsta, Unsu) 02.jpg|Capeletta di Santi Còsma e Damiàn (A Còsta, Unsu), esternu File:Capeletta di Santi Còsma e Damiàn (A Còsta, Unsu) 03.jpg|alt=Capeletta di Santi Còsma e Damiàn (A Còsta, Unsu), vista esterna cu-u sagràu|Capeletta di Santi Còsma e Damiàn (A Còsta, Unsu), vista esterna cu-u sagràu  File:A Còsta (Unsu)-Caruggiu 01.jpg|Vista du caruggiu prinsipâle da frasiun da Còsta (Unsu), dau sagràu da Capella di santi Cosma E Damiàn File:A Còsta (Unsu)-Caruggiu 02.jpg|Vista du caruggiu prinsipâle da frasiun da Còsta (Unsu), dau sagràu da Capella di santi Cosma E Damiàn File:A Còsta (Unsu)-Panu(r)àmma dau Capìttu 01.jpg|A Còsta (Unsu), Panu(r)àmma dau Capìttu File:A Còsta (Unsu)-Panu(r)àmma dau Capìttu 02.jpg|A Còsta (Unsu), Panu(r)àmma dau Capìttu </gallery> ===<kbd>Va(r)àvu de Surva</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Va(r)àvu de Surva (Unsu)-Panu(r)àmma daa SP35 01.jpg|Panu(r)àmma da frasiun de Va(r)àvu de Surva (Unsu), vista daa SP35 File:Va(r)àvu de Surva (Unsu)-Panu(r)àmma daa SP35 02.jpg|alt=Panu(r)àmma da frasiun de Va(r)àvu de Surva (Unsu), vista daa SP35|Panu(r)àmma da frasiun de Va(r)àvu de Surva (Unsu), vista daa SP35  </gallery> ===<kbd>Menezzu</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Menézzu (Menézzu, Unsu)-Vista da frasiun.jpg|Menézzu (Menézzu, Unsu), vista dau basìn artifisiâle File:Capélla da Madonna de Grassie (Menézzu, Unsu).jpg|Capélla da Madonna de Grassie (Menézzu, Unsu) </gallery> ===<kbd>Lagu de Menezzu</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Làgu de Menézzu (Menézzu, Unsu) 01.jpg|Làgu de Menézzu (Menézzu, Unsu), vista du basìn artifisiâle File:Làgu de Menézzu (Menézzu, Unsu) 03.jpg|Làgu de Menézzu (Menézzu, Unsu), vista du basìn artifisiâle File:Làgu de Menézzu (Menézzu, Unsu) 04.jpg|Làgu de Menézzu (Menézzu, Unsu), vista du basìn artifisiâle File:Làgu de Menézzu (Menézzu, Unsu) 05.jpg|Làgu de Menézzu (Menézzu, Unsu), vista du basìn artifisiâle File:Làgu de Menézzu (Menézzu, Unsu) 06.jpg|Làgu de Menézzu (Menézzu, Unsu), vista du basìn artifisiâle File:Lago di Menezzo (Onzo).jpg|U làgu artificiàle de Menezzu (2021) </gallery> ==''Urmea''== {{Véddi ascì|Utente:Arbenganese/Futugrafìe/Urmea}} ==''U Sejâ''== ===<kbd>San Giuànni e Sant'Eugeniu (U Sejâ)</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Gêxa de San Giuànni e de Sant'Eugeniu (U Sejâ)-Campanin.jpg|Gêxa de San Giuànni e de Sant'Eugeniu (U Sejâ)-Campanin File:Gêxa de San Giuànni e de Sant'Eugeniu (U Sejâ)-Faciâ.jpg|Gêxa de San Giuànni e de Sant'Eugeniu (U Sejâ)-Faciâ File:Gêxa de San Giuànni e de Sant'Eugeniu (U Sejâ)-Esternu.jpg|Gêxa de San Giuànni e de Sant'Eugeniu (U Sejâ), esternu File:Uatòiu de Santa Cataìna (U Sejâ).jpg|Uatòiu de Santa Cataìna (U Sejâ), faciâ File:Gêxa de San Giuànni e de Sant'Eugeniu (U Sejâ)-Tàrga in ricordu di eventi di 6 d'aùstu 1944 01.jpg|Gêxa de San Giuànni e de Sant'Eugeniu (U Sejâ)-Tàrga in ricordu di eventi di 6 d'aùstu 1944 File:Gêxa de San Giuànni e de Sant'Eugeniu (U Sejâ)-Tàrga in ricordu di eventi di 2 de lüju du 1637.jpg|Gêxa de San Giuànni e de Sant'Eugeniu (U Sejâ)-Tàrga in ricordu di eventi di 2 de lüju du 1637 </gallery> ===<kbd> N.S. da Misericordia</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Capélla da Nòstra Scignùa da Misericordia (U Sejâ) 01.jpg|Capélla da Nòstra Scignùa da Misericordia (U Sejâ), esternu File:Capélla da Nòstra Scignùa da Misericordia (U Sejâ) 02.jpg|Capélla da Nòstra Scignùa da Misericordia (U Sejâ), esternu File:Capélla da Nòstra Scignùa da Misericordia (U Sejâ)-Targa dedicâ aa misciun di Pà(r)i Capüsin Zenesi.jpg|Capélla da Nòstra Scignùa da Misericordia (U Sejâ), esternu,Targa dedicâ aa misciun di Pà(r)i Capüsin Zenesi File:Capélla da Nòstra Scignùa da Misericordia (U Sejâ)-Tàrga aa misciun pupulâre du nuvembre 1999.jpg|Capélla da Nòstra Scignùa da Misericordia (U Sejâ), esternu,Tàrga aa misciun pupulâre du nuvembre 1999 </gallery> ===<kbd>Peàgna</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Gêxa_paruchiàle_de_San_Giuvanni_Batìsta_(Peàgna-U_Sejâ).jpg|Vista fruntale da paruchiàle de San Giuvanni Batìsta a Peàgna File:Gêxa paruchiàle de San Giuvanni Batìsta (Peàgna-U Sejâ)-De drentu 01.jpg|Gêxa de San Giuvanni Batìsta (Peàgna-U Sejâ), De drentu File:Gêxa paruchiàle de San Giuvanni Batìsta (Peàgna-U Sejâ)-De drentu 02.jpg|Gêxa de San Giuvanni Batìsta (Peàgna-U Sejâ), De drentu File:Gêxa paruchiàle de San Giuvanni Batìsta (Peàgna-U Sejâ)-De drentu 03.jpg|Gêxa de San Giuvanni Batìsta (Peàgna-U Sejâ), De drentu File:Peàgna_(U_Sejâ)-Panuràmma_01.jpg|Panuàmma da frasiun de Peagna, U Sejâ File:Vico_al_Colletto_(Peàgna-U_Sejâ).jpg|U Caruggiu "Vico al Colletto", Peagna File:Gêxa_paruchiàle_de_San_Giuvanni_Batìsta_(Peàgna-U_Sejâ)-Campanìn.jpg|Vista du campanìn da paruchiale de San Giuvanni Batìsta (Peàgna, U Sejâ) File:Peàgna_(U_Sejâ)-Panuràmma_02.jpg|Vista panu(r)àmmica da frasiun de Peagna, U Sejâ </gallery> ===<kbd>Capella da N.S. de Gràssie (Peàgna)</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Capélla da Nòstra Scignùa de Grassie (Peàgna, U Sejâ) 02.jpg|Capélla da Nòstra Scignùa de Grassie (Peàgna, U Sejâ) File:Capélla da Nòstra Scignùa de Grassie (Peàgna, U Sejâ) 01.jpg|Capélla da Nòstra Scignùa de Grassie (Peàgna, U Sejâ) File:Capélla da Nòstra Scignùa de Grassie (Peàgna, U Sejâ) 03.jpg|Capélla da Nòstra Scignùa de Grassie (Peàgna, U Sejâ) File:Capélla da Nòstra Scignùa de Grassie (Peàgna, U Sejâ) 04.jpg|Capélla da Nòstra Scignùa de Grassie (Peàgna, U Sejâ) </gallery> ===<kbd>Santuàiu da N.S. de Gràssie (Peàgna)</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Santuàiu da Nòstra Scignùa de Grassie (Peàgna, U Sejâ)-Campanìn.jpg|Santuàiu da Nòstra Scignùa de Grassie (Peàgna, U Sejâ), u campanìn File:Santuàiu da Nòstra Scignùa de Grassie (Peàgna, U Sejâ)-Cumplessu.jpg|Santuàiu da Nòstra Scignùa de Grassie (Peàgna, U Sejâ) File:Santuàiu da Nòstra Scignùa de Grassie (Peàgna, U Sejâ)-L'edifissiu dau cancellu.jpg|Santuàiu da Nòstra Scignùa de Grassie (Peàgna, U Sejâ), L'edifissiu dau cancellu </gallery> == ''U Tû'' == ===Sant'Anna (A Bringhêa)=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû) 01.jpg|Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû), esternu File:Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû) 02.jpg|Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû), esternu File:Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû) 03.jpg|Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû), esternu File:Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû) 04.jpg|Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû), esternu File:Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû) 05.jpg|Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû), esternu File:Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû) 06.jpg|Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû), esternu File:Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû) 07.jpg|Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû), esternu File:Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû) 08.jpg|Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû), esternu File:Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû)-Aula 01.jpg|Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû), Aula File:Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû)-Aula 02.jpg|Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû), Aula File:Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû)-Aula 03.jpg|Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû), Aula File:Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû)-Aula 04.jpg|Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû), Aula File:Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû)-Aula 05.jpg|Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû), Aula File:Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû)-Atâ mazû 02.jpg|Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû), Atâ mazû File:Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû)-Atâ mazû 01.jpg|Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû), Atâ mazû </gallery> == ''Utuê'' == {{Véddi ascì|Utente:Arbenganese/Futugrafìe/Utuê}} ==Vendun== ===<kbd>Cü(r)enna</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Cürenna (Vendun)-Panuràmma.jpg|Cürenna (Vendun), A frasiùn daa stràdda pruvinsàle 35 File:Cürenna (Vendun)-U burgu daa stràdda.jpg|Cürenna (Vendun), U burgu daa stràdda File:Gêxa da Nòstra Scignùa da Néve (Cürenna, Vendun)-Canpanìn.jpg|Gêxa da Nòstra Scignùa da Néve (Cürenna, Vendun), u campanìn File:Gêxa da Nòstra Scignùa da Néve (Cürenna, Vendun)-Teitu e campanìn.jpg|Gêxa da Nòstra Scignùa da Néve (Cürenna, Vendun), teitu e campanìn File:Cürenna (Vendun)-Panuràmma dau sagràu de l'uatòiu.jpg|Cürenna, Vendun, Panuràmma dau sagràu de l'uatòiu File:Gêxa da Nòstra Scignùa da Néve (Cürenna, Vendun)-Faciâ.jpg|Gêxa da Nòstra Scignùa da Néve (Cürenna, Vendun), vista fruntale File:Gêxa da Nòstra Scignùa da Néve (Cürenna, Vendun)-Vista laterâle.jpg|Gêxa da Nòstra Scignùa da Néve (Cürenna, Vendun), Vista laterâle File:Gêxa da Nòstra Scignùa da Néve (Cürenna, Vendun)-Campanìn e parte âta da faciâ.jpg|alt=Gêxa da Nòstra Scignùa da Néve (Cürenna, Vendun), Campanìn e parte âta da faciâ|Gêxa da Nòstra Scignùa da Néve (Cürenna, Vendun), Campanìn e parte âta da faciâ  File:Gêxa da Nòstra Scignùa da Néve (Cürenna, Vendun)-Madunétta.jpg|Gêxa da Nòstra Scignùa da Néve (Cürenna, Vendun), Madunétta File:Uatòiu di Sànti Àngei Cüstòddi (Cürenna, Vendun) 01.jpg|Uatòiu di Sànti Àngei Cüstòddi (Cürenna, Vendun) File:Uatòiu di Sànti Àngei Cüstòddi (Cürenna, Vendun) 02.jpg|Uatòiu di Sànti Àngei Cüstòddi (Cürenna, Vendun) File:Uatòiu di Sànti Àngei Cüstòddi (Cürenna, Vendun) 03.jpg|Uatòiu di Sànti Àngei Cüstòddi (Cürenna, Vendun) File:Cürenna (Vendun)-Munumentu ai partigiài 01.jpg|Cürenna, Vendun, Munumentu ai partigiài File:Cürenna (Vendun)-Munumentu ai partigiài 02.jpg|Cürenna, Vendun, Munumentu ai partigiài File:Cürenna (Vendùn)-Madunetta de frunte aa paruchiâle.jpg|Cürenna (Vendùn), Madunetta de frunte aa paruchiâle File:Cürenna (Vendùn)-Munumentu ai caütti.jpg|Cürenna (Vendùn), Munumentu ai caütti </gallery> ===<kbd>U Cantùn</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:U Cantùn (Vendun)-Panu(r)àmma daa SP35.jpg|U Cantùn (Vendun), panu(r)àmma daa SP35 </gallery> ===<kbd>Sant'Antunìn</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Gêxa de Sant'Antunìn (Vendun) 01.jpg|Gêxa de Sant'Antunìn (Vendun), esternu File:Gêxa de Sant'Antunìn (Vendun) 02.jpg|Gêxa de Sant'Antunìn (Vendun), esternu File:Gêxa de Sant'Antunìn (Vendun) 03.jpg|Gêxa de Sant'Antunìn (Vendun), esternu File:Gêxa de Sant'Antunìn (Vendun) 04.jpg|Gêxa de Sant'Antunìn (Vendun), esternu </gallery> ===<kbd>Lêuso</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Lêuso (Vendun)-Caruggiu.jpg|Caruggiu (Lêuso, Vendun) File:Capélla de l'Imaculâ Cuncesiùn (Lêuso, Vendun) 01.jpg|Capélla de l'Imaculâ Cuncesiùn (Lêuso, Vendun) File:Capélla de l'Imaculâ Cuncesiùn (Lêuso, Vendun) 02.jpg|Capélla de l'Imaculâ Cuncesiùn (Lêuso, Vendun) File:Capélla de l'Imaculâ Cuncesiùn (Lêuso, Vendun) 04.jpg|Capélla de l'Imaculâ Cuncesiùn (Lêuso, Vendun) File:Capélla de l'Imaculâ Cuncesiùn (Lêuso, Vendun) 03.jpg|Capélla de l'Imaculâ Cuncesiùn (Lêuso, Vendun), Madunetta </gallery> ===<kbd>Mijarìna</kbd>=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Uratòriu di Santi Roccu e Bastiàn (Mijarìna, Vendùn)-Campanìn 01.jpg|thumb|Uratòriu di Santi Roccu e Bastiàn (Mijarina, Vendùn), Campanìn File:Uratòriu di Santi Roccu e Bastiàn (Mijarìna, Vendùn)-Faciâ 01.jpg|thumb|Uratòriu di Santi Roccu e Bastiàn (Mijarina, Vendùn), faciâ File:Uratòriu di Santi Roccu e Bastiàn (Mijarìna, Vendùn)-Faciâ 02.jpg|thumb|Uratòriu di Santi Roccu e Bastiàn (Mijarina, Vendùn), faciâ File:Uratòriu di Santi Roccu e Bastiàn (Mijarìna, Vendùn)-Campanìn 02.jpg|thumb|Uratòriu di Santi Roccu e Bastiàn (Mijarina, Vendùn), campanìn File:Uratòriu di Santi Roccu e Bastiàn (Mijarìna, Vendùn)-Ruzùn.jpg|thumb|Uratòriu di Santi Roccu e Bastiàn (Mijarina, Vendùn), Ruzùn File:Uratòriu di Santi Roccu e Bastiàn (Mijarìna, Vendùn)-Munumentu.jpg|thumb|Uratòriu di Santi Roccu e Bastiàn (Mijarina, Vendùn), Munumentu File:Uratòriu di Santi Roccu e Bastiàn (Mijarìna, Vendùn)-Tàrga.jpg|thumb|Uratòriu di Santi Roccu e Bastiàn (Mijarina, Vendùn), Targa File:Uratòriu di Santi Roccu e Bastiàn (Mijarìna, Vendùn)-Faciâ 03.jpg|thumb|Uratòriu di Santi Roccu e Bastiàn (Mijarina, Vendùn), faciâ </gallery> ==''Vesargu''== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Veargu Panuàmma.jpg|Panuàmma de Vesargu File:Vesargu.jpg|Àtra vista du paìse </gallery> ==''Villanöva''== {{Véddi ascì|Utente:Arbenganese/Futugrafìe/Villanöva}} ==''Vintimìa''== ===''Sant'Agustin''=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Gêxa de Sant'Agustìn (Ventemiglia) 01.jpg|Gêxa de Sant'Agustìn (Ventemiglia), A faciâ File:Gêxa de Sant'Agustìn (Ventemiglia) 02.jpg|Gêxa de Sant'Agustìn (Ventemiglia), esternu File:Gêxa de Sant'Agustìn (Ventemiglia) 03.jpg|Gêxa de Sant'Agustìn (Ventemiglia), figüa surva au purtâle File:Gêxa de Sant'Agustìn (Ventemiglia) 04.jpg|Gêxa de Sant'Agustìn (Ventemiglia), internu File:Gêxa de Sant'Agustìn (Ventemiglia) 05.jpg|Gêxa de Sant'Agustìn (Ventemiglia), vôta File:Gêxa de Sant'Agustìn (Ventemiglia) 06.jpg|Gêxa de Sant'Agustìn (Ventemiglia), navâ laterâle File:Gêxa de Sant'Agustìn (Ventemiglia) 07.jpg|Gêxa de Sant'Agustìn (Ventemiglia), atâ File:Gêxa de Sant'Agustìn (Ventemiglia) 08.jpg|Gêxa de Sant'Agustìn (Ventemiglia), barcui File:Gêxa de Sant'Agustìn (Ventemiglia) 09.jpg|Gêxa de Sant'Agustìn (Ventemiglia), vedrâ File:Gêxa de Sant'Agustìn (Ventemiglia) 10.jpg|Gêxa de Sant'Agustìn (Ventemiglia), atâ mazù File:Gêxa de Sant'Agustìn (Ventemiglia) 11.jpg|Gêxa de Sant'Agustìn (Ventemiglia), vista de 'na vedrâ File:Gêxa de Sant'Agustìn (Ventemiglia) 12.jpg|Gêxa de Sant'Agustìn (Ventemiglia), cuntrufaciâ File:Gêxa de Sant'Agustìn (Ventemiglia) 13.jpg|Gêxa de Sant'Agustìn (Ventemiglia), âtà e statue File:Gêxa de Sant'Agustìn (Ventemiglia) 14.jpg|Gêxa de Sant'Agustìn (Ventemiglia), vedrâ </gallery> rgxme98u7a4wm4x8se2y45gbj0dlydu San Michê 0 29094 252806 247645 2024-10-29T20:26:11Z N.Longo 12052 + authority 252806 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese}} [[Immaggine:GuidoReni_MichaelDefeatsSatan.jpg|miniatura|Ina raprezentasiùn de Guido Reni dunde San Michê u l'è in vestîi militàri]] '''San Michê Arcàngiou''' (ascì '''San Michê Arcangelu''', da l'antìgu ebràicu ''Mīkhā'el'', c'u vö dì ''Chi u l'è cumme u Segnù'', in grécu ''Μιχαήλ'', in latìn ''Michahel'', in italiàn ''San Michele Arcangelo''), u l'è ün di ciü impurtanti arcangiui du Cristianéximu, de l'Ebraismu e de l'Islam. Veneràu cumme santu inta cunfesciùn catòlica u cumpaìsce cumme prinsipe di àngiui intu Növu (Giuda, 9; Apucalìsse, XII, 7) e intu Antìgu Testamentu (Daniele, X, 13, 21; XII,1).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Umberto Gnoli|tìtolo=MICHELE Arcangelo|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/michele-arcangelo_%28Enciclopedia-Italiana%29/|ànno=1934|editô=Enciclopedia Italiana|léngoa=IT}}</ref> == Stòia e venerasiùn == U cültu de venerasiùn de San Michê u l'è de lungu antìgu, atestàu zà in epuca Rumana inte zòne ciü a levante de l'Impé(r)u, cumme in [[Grêcia|Grecia]], [[Sciria|Scìria]] e [[Armenia|Armennia]]. Ciü a punente u vegne mensciunà intu [[VI secolo|VI seculu d.C.]] inta sitài de [[Romma|Rumma]]. == Nòtte == <references /> {{Clear}} == Âtri prugetti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Santi]] lu1vc4fuhb9kz3o1siog5n02jwe0s03 Gramatica noveize 0 29258 252837 252592 2024-10-29T21:23:38Z Arbenganese 12552 /* Verbo avài */ prezainte, imperfettu 252837 wikitext text/x-wiki {{Travàggio in córso|E|Ampliamaintu e tradusión in cursu}} '''TRAVAGGIO IN CÓRSO''' Sta pagina in sciâ gramàtica [[Dialetto noveize|novéize]] a se bâza in sciô libbro scrîto da-o Natale Magenta co-o tìtolo "Vocabolâio do dialetto de Neuve Lìgure", seçión di paradigmi verbâli<ref>Natale Magenta, Vocabolario del dialetto di Novi Ligure, Edizioni Arti Grafiche Novesi - 1984, Novi Ligure</ref> == Verbo êse == ==== Indicativu prezainte ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |son |- | colspan="2" |Ti |t'ê |- |Lê |u/a |l’è |- |Nuiòtri |a |sema  |- |Vuiòtri |i |sai |- |Luòtri |i |son |} ==== Indicativu imperfettu ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- | colspan="2" |Mi |êa |- | colspan="2" |Ti |t’ei |- |Lê |u/a |l’êa |- | colspan="2" |Nuiòtri |ermu |- | colspan="2" |Vuiòtri |êi |- |Luòtri |i |êa |} ==== Indicativu futüru ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |sarö |- |Ti |ti |sarè |- |Lê |u/a |sarò |- |Nuiòtri |a |sarèma |- |Vuiòtri |i |i sarai |- |Luòtri |i |saràn |} ==== Cungiuntivu prezainte ==== {| class="wikitable" | rowspan="7" |Che ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |mi |a |siggia |- |ti |ti |siggi |- |lê |u/a |siggia |- |nuiòtri |a |sima |- |vuiòtri |i |siggi |- |luòtri |i |siggia |} ==== Cungiuntivu pasó ==== {| class="wikitable" | rowspan="7" |Che ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |mi |a |fisa (var. füsa) |- |ti |ti |fisi (var. füsi) |- |lê |u/a |fisa (var. füsa) |- |nuiòtri |a |fismu (var. füsmu) |- |vuiòtri |i |fisi (var. füsi) |- |luòtri |i |fisa (var. füsa) |} ==== Cundisiunòle prezainte ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |saraissa/saraiva |- |Ti |ti |sartiassi/saraivi |- |Lê |u/a |saraissa/saraiva |- |Nuiòtri |a |saraismu/saraivmu |- |Vuiòtri |i |saraissi/saraivi |- |Luòtri |i |saraissa/saraiva |} ==== Òtri modi verbòli ==== {| class="wikitable" !Infinìu !Gerundiu prezainte !Participiu pasó |- |êse |esainda/esaindu |stâtu/stò/stó (pl. stè) |} ===== Coniugaçion interogativa ===== *'''Indicativo prezente''': ''inda sónn-a?, ind-éto?, ind-èlo?, inda sémna?, inda sàivu?, inda sónn-a?'' (variante: ''indè ch'a són?, indè che t'é?, indè ch'lè?'', ecc.) == Verbo avài == ==== Indicatìvu prezainte ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |g'hö |- |Ti |t(i) |gh'é |- |Le |u/a |gh'ò |- |Nuiòtri |a |gh'èma |- |Vuiòtri |i |gh'ai |- |Luòtri |i |gh'an |} ==== Indicativu imperfettu ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |gh'(av)aiva |- |Ti |t(i) |gh'(av)aivi |- |Le |u/a |gh'(av)aiva |- |Nuiòtri |a |gh'(av)aivmu |- |Vuiòtri |i |gh'(av)àivi |- |Lu (luòtri) |i |gh'(av)aiva |} * *'''Indicativo futüro''': ''mi a gh'avrö, ti ti gh'avrè, lê u gh'avrò, nuiòtri a gh'avrema, vuiòtri i gh'avrai, luòtri i gh'avran''. *'''Congiuntivo prezente''': ''che mi a gh'òbia, che ti ti gh'òbi, che lê u gh'òbia, che nuiòtri a gh'òbmu, che vuiòtri i gh'òbi, che luòtri i gh'òbia''. *'''Congiuntivo inperfetto''': ''che mi a gh'(av)aissa, che ti ti gh'(av)aissi, che lê o gh'(av)aissa, che noiötri a gh'(av)aissmo, che voiötri i gh'(av)aissi, che loötri i gh'(av)aissa''. *'''Condiçionale prezente''': ''mi a gh'avraissa/avraiva, ti ti gh'avraissi/avraivi, lê u gh'avraissa/avraiva, nuiòtri a gh'avraismu/avraivmu, vuiòtri i gh'avraissi/avraivi, luòtri i gh'avraissa/avraiva''. *'''Infinito prezente''': ''avai'', ''avàighe''. *'''Gerundio prezente''': ''avainda''. *'''Participio pasòu''': ''avüu'', ''avü''. ====Coniugaçion interogativa==== *'''Indicativo prezente''': ''csà gh'öna?, csà gh'ètu? csà gh'òlu?, csà gh'èmna?, csà gh'àivu?; csà gh'ann-a?'' (variante: ''cos ch'a gh'ö, cos che ti gh'è, cos ch'u gh'à'', ecc.) == Nòtte == <references /> [[Categorîa:Gramàtica lìgure]] mfxrgi3p4z6vsrtxseppua0nimau52v 252838 252837 2024-10-29T21:24:00Z Arbenganese 12552 /* Indicativu imperfettu */ -tonicu 252838 wikitext text/x-wiki {{Travàggio in córso|E|Ampliamaintu e tradusión in cursu}} '''TRAVAGGIO IN CÓRSO''' Sta pagina in sciâ gramàtica [[Dialetto noveize|novéize]] a se bâza in sciô libbro scrîto da-o Natale Magenta co-o tìtolo "Vocabolâio do dialetto de Neuve Lìgure", seçión di paradigmi verbâli<ref>Natale Magenta, Vocabolario del dialetto di Novi Ligure, Edizioni Arti Grafiche Novesi - 1984, Novi Ligure</ref> == Verbo êse == ==== Indicativu prezainte ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |son |- | colspan="2" |Ti |t'ê |- |Lê |u/a |l’è |- |Nuiòtri |a |sema  |- |Vuiòtri |i |sai |- |Luòtri |i |son |} ==== Indicativu imperfettu ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- | colspan="2" |Mi |êa |- | colspan="2" |Ti |t’ei |- |Lê |u/a |l’êa |- | colspan="2" |Nuiòtri |ermu |- | colspan="2" |Vuiòtri |êi |- |Luòtri |i |êa |} ==== Indicativu futüru ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |sarö |- |Ti |ti |sarè |- |Lê |u/a |sarò |- |Nuiòtri |a |sarèma |- |Vuiòtri |i |i sarai |- |Luòtri |i |saràn |} ==== Cungiuntivu prezainte ==== {| class="wikitable" | rowspan="7" |Che ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |mi |a |siggia |- |ti |ti |siggi |- |lê |u/a |siggia |- |nuiòtri |a |sima |- |vuiòtri |i |siggi |- |luòtri |i |siggia |} ==== Cungiuntivu pasó ==== {| class="wikitable" | rowspan="7" |Che ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |mi |a |fisa (var. füsa) |- |ti |ti |fisi (var. füsi) |- |lê |u/a |fisa (var. füsa) |- |nuiòtri |a |fismu (var. füsmu) |- |vuiòtri |i |fisi (var. füsi) |- |luòtri |i |fisa (var. füsa) |} ==== Cundisiunòle prezainte ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |saraissa/saraiva |- |Ti |ti |sartiassi/saraivi |- |Lê |u/a |saraissa/saraiva |- |Nuiòtri |a |saraismu/saraivmu |- |Vuiòtri |i |saraissi/saraivi |- |Luòtri |i |saraissa/saraiva |} ==== Òtri modi verbòli ==== {| class="wikitable" !Infinìu !Gerundiu prezainte !Participiu pasó |- |êse |esainda/esaindu |stâtu/stò/stó (pl. stè) |} ===== Coniugaçion interogativa ===== *'''Indicativo prezente''': ''inda sónn-a?, ind-éto?, ind-èlo?, inda sémna?, inda sàivu?, inda sónn-a?'' (variante: ''indè ch'a són?, indè che t'é?, indè ch'lè?'', ecc.) == Verbo avài == ==== Indicatìvu prezainte ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |g'hö |- |Ti |t(i) |gh'é |- |Le |u/a |gh'ò |- |Nuiòtri |a |gh'èma |- |Vuiòtri |i |gh'ai |- |Luòtri |i |gh'an |} ==== Indicativu imperfettu ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |gh'(av)aiva |- |Ti |t(i) |gh'(av)aivi |- |Le |u/a |gh'(av)aiva |- |Nuiòtri |a |gh'(av)aivmu |- |Vuiòtri |i |gh'(av)aivi |- |Lu (luòtri) |i |gh'(av)aiva |} * *'''Indicativo futüro''': ''mi a gh'avrö, ti ti gh'avrè, lê u gh'avrò, nuiòtri a gh'avrema, vuiòtri i gh'avrai, luòtri i gh'avran''. *'''Congiuntivo prezente''': ''che mi a gh'òbia, che ti ti gh'òbi, che lê u gh'òbia, che nuiòtri a gh'òbmu, che vuiòtri i gh'òbi, che luòtri i gh'òbia''. *'''Congiuntivo inperfetto''': ''che mi a gh'(av)aissa, che ti ti gh'(av)aissi, che lê o gh'(av)aissa, che noiötri a gh'(av)aissmo, che voiötri i gh'(av)aissi, che loötri i gh'(av)aissa''. *'''Condiçionale prezente''': ''mi a gh'avraissa/avraiva, ti ti gh'avraissi/avraivi, lê u gh'avraissa/avraiva, nuiòtri a gh'avraismu/avraivmu, vuiòtri i gh'avraissi/avraivi, luòtri i gh'avraissa/avraiva''. *'''Infinito prezente''': ''avai'', ''avàighe''. *'''Gerundio prezente''': ''avainda''. *'''Participio pasòu''': ''avüu'', ''avü''. ====Coniugaçion interogativa==== *'''Indicativo prezente''': ''csà gh'öna?, csà gh'ètu? csà gh'òlu?, csà gh'èmna?, csà gh'àivu?; csà gh'ann-a?'' (variante: ''cos ch'a gh'ö, cos che ti gh'è, cos ch'u gh'à'', ecc.) == Nòtte == <references /> [[Categorîa:Gramàtica lìgure]] te1gweyx1licufcgs52f7g6zcq75d2d 252839 252838 2024-10-29T21:24:19Z Arbenganese 12552 /* Indicativu imperfettu */ pülisìa 252839 wikitext text/x-wiki {{Travàggio in córso|E|Ampliamaintu e tradusión in cursu}} '''TRAVAGGIO IN CÓRSO''' Sta pagina in sciâ gramàtica [[Dialetto noveize|novéize]] a se bâza in sciô libbro scrîto da-o Natale Magenta co-o tìtolo "Vocabolâio do dialetto de Neuve Lìgure", seçión di paradigmi verbâli<ref>Natale Magenta, Vocabolario del dialetto di Novi Ligure, Edizioni Arti Grafiche Novesi - 1984, Novi Ligure</ref> == Verbo êse == ==== Indicativu prezainte ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |son |- | colspan="2" |Ti |t'ê |- |Lê |u/a |l’è |- |Nuiòtri |a |sema  |- |Vuiòtri |i |sai |- |Luòtri |i |son |} ==== Indicativu imperfettu ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- | colspan="2" |Mi |êa |- | colspan="2" |Ti |t’ei |- |Lê |u/a |l’êa |- | colspan="2" |Nuiòtri |ermu |- | colspan="2" |Vuiòtri |êi |- |Luòtri |i |êa |} ==== Indicativu futüru ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |sarö |- |Ti |ti |sarè |- |Lê |u/a |sarò |- |Nuiòtri |a |sarèma |- |Vuiòtri |i |i sarai |- |Luòtri |i |saràn |} ==== Cungiuntivu prezainte ==== {| class="wikitable" | rowspan="7" |Che ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |mi |a |siggia |- |ti |ti |siggi |- |lê |u/a |siggia |- |nuiòtri |a |sima |- |vuiòtri |i |siggi |- |luòtri |i |siggia |} ==== Cungiuntivu pasó ==== {| class="wikitable" | rowspan="7" |Che ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |mi |a |fisa (var. füsa) |- |ti |ti |fisi (var. füsi) |- |lê |u/a |fisa (var. füsa) |- |nuiòtri |a |fismu (var. füsmu) |- |vuiòtri |i |fisi (var. füsi) |- |luòtri |i |fisa (var. füsa) |} ==== Cundisiunòle prezainte ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |saraissa/saraiva |- |Ti |ti |sartiassi/saraivi |- |Lê |u/a |saraissa/saraiva |- |Nuiòtri |a |saraismu/saraivmu |- |Vuiòtri |i |saraissi/saraivi |- |Luòtri |i |saraissa/saraiva |} ==== Òtri modi verbòli ==== {| class="wikitable" !Infinìu !Gerundiu prezainte !Participiu pasó |- |êse |esainda/esaindu |stâtu/stò/stó (pl. stè) |} ===== Coniugaçion interogativa ===== *'''Indicativo prezente''': ''inda sónn-a?, ind-éto?, ind-èlo?, inda sémna?, inda sàivu?, inda sónn-a?'' (variante: ''indè ch'a són?, indè che t'é?, indè ch'lè?'', ecc.) == Verbo avài == ==== Indicatìvu prezainte ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |g'hö |- |Ti |t(i) |gh'é |- |Le |u/a |gh'ò |- |Nuiòtri |a |gh'èma |- |Vuiòtri |i |gh'ai |- |Luòtri |i |gh'an |} ==== Indicativu imperfettu ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |gh'(av)aiva |- |Ti |t(i) |gh'(av)aivi |- |Le |u/a |gh'(av)aiva |- |Nuiòtri |a |gh'(av)aivmu |- |Vuiòtri |i |gh'(av)aivi |- |Lu (luòtri) |i |gh'(av)aiva |} *'''Indicativo futüro''': ''mi a gh'avrö, ti ti gh'avrè, lê u gh'avrò, nuiòtri a gh'avrema, vuiòtri i gh'avrai, luòtri i gh'avran''. *'''Congiuntivo prezente''': ''che mi a gh'òbia, che ti ti gh'òbi, che lê u gh'òbia, che nuiòtri a gh'òbmu, che vuiòtri i gh'òbi, che luòtri i gh'òbia''. *'''Congiuntivo inperfetto''': ''che mi a gh'(av)aissa, che ti ti gh'(av)aissi, che lê o gh'(av)aissa, che noiötri a gh'(av)aissmo, che voiötri i gh'(av)aissi, che loötri i gh'(av)aissa''. *'''Condiçionale prezente''': ''mi a gh'avraissa/avraiva, ti ti gh'avraissi/avraivi, lê u gh'avraissa/avraiva, nuiòtri a gh'avraismu/avraivmu, vuiòtri i gh'avraissi/avraivi, luòtri i gh'avraissa/avraiva''. *'''Infinito prezente''': ''avai'', ''avàighe''. *'''Gerundio prezente''': ''avainda''. *'''Participio pasòu''': ''avüu'', ''avü''. ====Coniugaçion interogativa==== *'''Indicativo prezente''': ''csà gh'öna?, csà gh'ètu? csà gh'òlu?, csà gh'èmna?, csà gh'àivu?; csà gh'ann-a?'' (variante: ''cos ch'a gh'ö, cos che ti gh'è, cos ch'u gh'à'', ecc.) == Nòtte == <references /> [[Categorîa:Gramàtica lìgure]] 1zqj6nnceuokfcmajxx3ioxbi68qy9p 252841 252839 2024-10-29T21:29:59Z Arbenganese 12552 /* Indicativu imperfettu */ fut, cung. 252841 wikitext text/x-wiki {{Travàggio in córso|E|Ampliamaintu e tradusión in cursu}} '''TRAVAGGIO IN CÓRSO''' Sta pagina in sciâ gramàtica [[Dialetto noveize|novéize]] a se bâza in sciô libbro scrîto da-o Natale Magenta co-o tìtolo "Vocabolâio do dialetto de Neuve Lìgure", seçión di paradigmi verbâli<ref>Natale Magenta, Vocabolario del dialetto di Novi Ligure, Edizioni Arti Grafiche Novesi - 1984, Novi Ligure</ref> == Verbo êse == ==== Indicativu prezainte ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |son |- | colspan="2" |Ti |t'ê |- |Lê |u/a |l’è |- |Nuiòtri |a |sema  |- |Vuiòtri |i |sai |- |Luòtri |i |son |} ==== Indicativu imperfettu ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- | colspan="2" |Mi |êa |- | colspan="2" |Ti |t’ei |- |Lê |u/a |l’êa |- | colspan="2" |Nuiòtri |ermu |- | colspan="2" |Vuiòtri |êi |- |Luòtri |i |êa |} ==== Indicativu futüru ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |sarö |- |Ti |ti |sarè |- |Lê |u/a |sarò |- |Nuiòtri |a |sarèma |- |Vuiòtri |i |i sarai |- |Luòtri |i |saràn |} ==== Cungiuntivu prezainte ==== {| class="wikitable" | rowspan="7" |Che ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |mi |a |siggia |- |ti |ti |siggi |- |lê |u/a |siggia |- |nuiòtri |a |sima |- |vuiòtri |i |siggi |- |luòtri |i |siggia |} ==== Cungiuntivu pasó ==== {| class="wikitable" | rowspan="7" |Che ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |mi |a |fisa (var. füsa) |- |ti |ti |fisi (var. füsi) |- |lê |u/a |fisa (var. füsa) |- |nuiòtri |a |fismu (var. füsmu) |- |vuiòtri |i |fisi (var. füsi) |- |luòtri |i |fisa (var. füsa) |} ==== Cundisiunòle prezainte ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |saraissa/saraiva |- |Ti |ti |sartiassi/saraivi |- |Lê |u/a |saraissa/saraiva |- |Nuiòtri |a |saraismu/saraivmu |- |Vuiòtri |i |saraissi/saraivi |- |Luòtri |i |saraissa/saraiva |} ==== Òtri modi verbòli ==== {| class="wikitable" !Infinìu !Gerundiu prezainte !Participiu pasó |- |êse |esainda/esaindu |stâtu/stò/stó (pl. stè) |} ===== Coniugaçion interogativa ===== *'''Indicativo prezente''': ''inda sónn-a?, ind-éto?, ind-èlo?, inda sémna?, inda sàivu?, inda sónn-a?'' (variante: ''indè ch'a són?, indè che t'é?, indè ch'lè?'', ecc.) == Verbo avài == ==== Indicatìvu prezainte ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |g'hö |- |Ti |t(i) |gh'é |- |Le |u/a |gh'ò |- |Nuiòtri |a |gh'èma |- |Vuiòtri |i |gh'ai |- |Luòtri |i |gh'an |} ==== Indicativu imperfettu ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |gh'(av)aiva |- |Ti |t(i) |gh'(av)aivi |- |Lê |u/a |gh'(av)aiva |- |Nuiòtri |a |gh'(av)aivmu |- |Vuiòtri |i |gh'(av)aivi |- |Lu (luòtri) |i |gh'(av)aiva |} ==== Indicatìvu futüru ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a gh' |avrö |- |Ti |t(i) |gh'avrè |- |Lê |u/a |gh'avrò |- |Nuiòtri |a |gh'avrema |- |Vuiòtri |i |gh'avrai |- |Luòtri |i |gh'avran |} ==== Cungiuntìvu prezainte ==== {| class="wikitable" | rowspan="8" |Che ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |mi |a |gh'òbia <small>{{IPA|[ˈɔːbia]}}</small> |- |ti |ti |gh'òbi <small>{{IPA|[ˈɔːbi]}}</small> |- |lê |u/a |gh'òbia <small>{{IPA|[ˈɔːbia]}}</small> |- |nuiòtri |a |gh'òbmu |- |vuiòtri |i |gh'òbi |- |luòtri |i |gh'òbia |} ==== Cungiuntìvu imperfettu ==== {| class="wikitable" | rowspan="7" |Che ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |mi |a |gh'(av)aissa |- |ti |ti |gh'(av)aissi |- |lê |u/a |gh'(av)aissa |- |nuiòtri |a |gh'(av)aissmu |- |vuiòtri |i |gh'(av)aissi |- |lu (luòtri) |i |gh'(av)aissa |} * * *'''Congiuntivo inperfetto''': ''che mi a gh'(av)aissa, che ti ti gh'(av)aissi, che lê o gh'(av)aissa, che noiötri a gh'(av)aissmo, che voiötri i gh'(av)aissi, che loötri i gh'(av)aissa''. *'''Condiçionale prezente''': ''mi a gh'avraissa/avraiva, ti ti gh'avraissi/avraivi, lê u gh'avraissa/avraiva, nuiòtri a gh'avraismu/avraivmu, vuiòtri i gh'avraissi/avraivi, luòtri i gh'avraissa/avraiva''. *'''Infinito prezente''': ''avai'', ''avàighe''. *'''Gerundio prezente''': ''avainda''. *'''Participio pasòu''': ''avüu'', ''avü''. ====Coniugaçion interogativa==== *'''Indicativo prezente''': ''csà gh'öna?, csà gh'ètu? csà gh'òlu?, csà gh'èmna?, csà gh'àivu?; csà gh'ann-a?'' (variante: ''cos ch'a gh'ö, cos che ti gh'è, cos ch'u gh'à'', ecc.) == Nòtte == <references /> [[Categorîa:Gramàtica lìgure]] bcrjfi8m24zcx7wwf8gi7cpy3qx5tf1 252842 252841 2024-10-29T21:30:29Z Arbenganese 12552 /* Cungiuntìvu imperfettu */ -punti elencu 252842 wikitext text/x-wiki {{Travàggio in córso|E|Ampliamaintu e tradusión in cursu}} '''TRAVAGGIO IN CÓRSO''' Sta pagina in sciâ gramàtica [[Dialetto noveize|novéize]] a se bâza in sciô libbro scrîto da-o Natale Magenta co-o tìtolo "Vocabolâio do dialetto de Neuve Lìgure", seçión di paradigmi verbâli<ref>Natale Magenta, Vocabolario del dialetto di Novi Ligure, Edizioni Arti Grafiche Novesi - 1984, Novi Ligure</ref> == Verbo êse == ==== Indicativu prezainte ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |son |- | colspan="2" |Ti |t'ê |- |Lê |u/a |l’è |- |Nuiòtri |a |sema  |- |Vuiòtri |i |sai |- |Luòtri |i |son |} ==== Indicativu imperfettu ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- | colspan="2" |Mi |êa |- | colspan="2" |Ti |t’ei |- |Lê |u/a |l’êa |- | colspan="2" |Nuiòtri |ermu |- | colspan="2" |Vuiòtri |êi |- |Luòtri |i |êa |} ==== Indicativu futüru ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |sarö |- |Ti |ti |sarè |- |Lê |u/a |sarò |- |Nuiòtri |a |sarèma |- |Vuiòtri |i |i sarai |- |Luòtri |i |saràn |} ==== Cungiuntivu prezainte ==== {| class="wikitable" | rowspan="7" |Che ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |mi |a |siggia |- |ti |ti |siggi |- |lê |u/a |siggia |- |nuiòtri |a |sima |- |vuiòtri |i |siggi |- |luòtri |i |siggia |} ==== Cungiuntivu pasó ==== {| class="wikitable" | rowspan="7" |Che ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |mi |a |fisa (var. füsa) |- |ti |ti |fisi (var. füsi) |- |lê |u/a |fisa (var. füsa) |- |nuiòtri |a |fismu (var. füsmu) |- |vuiòtri |i |fisi (var. füsi) |- |luòtri |i |fisa (var. füsa) |} ==== Cundisiunòle prezainte ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |saraissa/saraiva |- |Ti |ti |sartiassi/saraivi |- |Lê |u/a |saraissa/saraiva |- |Nuiòtri |a |saraismu/saraivmu |- |Vuiòtri |i |saraissi/saraivi |- |Luòtri |i |saraissa/saraiva |} ==== Òtri modi verbòli ==== {| class="wikitable" !Infinìu !Gerundiu prezainte !Participiu pasó |- |êse |esainda/esaindu |stâtu/stò/stó (pl. stè) |} ===== Coniugaçion interogativa ===== *'''Indicativo prezente''': ''inda sónn-a?, ind-éto?, ind-èlo?, inda sémna?, inda sàivu?, inda sónn-a?'' (variante: ''indè ch'a són?, indè che t'é?, indè ch'lè?'', ecc.) == Verbo avài == ==== Indicatìvu prezainte ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |g'hö |- |Ti |t(i) |gh'é |- |Le |u/a |gh'ò |- |Nuiòtri |a |gh'èma |- |Vuiòtri |i |gh'ai |- |Luòtri |i |gh'an |} ==== Indicativu imperfettu ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |gh'(av)aiva |- |Ti |t(i) |gh'(av)aivi |- |Lê |u/a |gh'(av)aiva |- |Nuiòtri |a |gh'(av)aivmu |- |Vuiòtri |i |gh'(av)aivi |- |Lu (luòtri) |i |gh'(av)aiva |} ==== Indicatìvu futüru ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a gh' |avrö |- |Ti |t(i) |gh'avrè |- |Lê |u/a |gh'avrò |- |Nuiòtri |a |gh'avrema |- |Vuiòtri |i |gh'avrai |- |Luòtri |i |gh'avran |} ==== Cungiuntìvu prezainte ==== {| class="wikitable" | rowspan="8" |Che ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |mi |a |gh'òbia <small>{{IPA|[ˈɔːbia]}}</small> |- |ti |ti |gh'òbi <small>{{IPA|[ˈɔːbi]}}</small> |- |lê |u/a |gh'òbia <small>{{IPA|[ˈɔːbia]}}</small> |- |nuiòtri |a |gh'òbmu |- |vuiòtri |i |gh'òbi |- |luòtri |i |gh'òbia |} ==== Cungiuntìvu imperfettu ==== {| class="wikitable" | rowspan="7" |Che ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |mi |a |gh'(av)aissa |- |ti |ti |gh'(av)aissi |- |lê |u/a |gh'(av)aissa |- |nuiòtri |a |gh'(av)aissmu |- |vuiòtri |i |gh'(av)aissi |- |lu (luòtri) |i |gh'(av)aissa |} *'''Congiuntivo inperfetto''': ''che mi a gh'(av)aissa, che ti ti gh'(av)aissi, che lê o gh'(av)aissa, che noiötri a gh'(av)aissmo, che voiötri i gh'(av)aissi, che loötri i gh'(av)aissa''. *'''Condiçionale prezente''': ''mi a gh'avraissa/avraiva, ti ti gh'avraissi/avraivi, lê u gh'avraissa/avraiva, nuiòtri a gh'avraismu/avraivmu, vuiòtri i gh'avraissi/avraivi, luòtri i gh'avraissa/avraiva''. *'''Infinito prezente''': ''avai'', ''avàighe''. *'''Gerundio prezente''': ''avainda''. *'''Participio pasòu''': ''avüu'', ''avü''. ====Coniugaçion interogativa==== *'''Indicativo prezente''': ''csà gh'öna?, csà gh'ètu? csà gh'òlu?, csà gh'èmna?, csà gh'àivu?; csà gh'ann-a?'' (variante: ''cos ch'a gh'ö, cos che ti gh'è, cos ch'u gh'à'', ecc.) == Nòtte == <references /> [[Categorîa:Gramàtica lìgure]] hbdp2oedd5l4o1j57jc9imgfysw622c 252843 252842 2024-10-29T21:39:37Z Arbenganese 12552 /* Cungiuntìvu imperfettu */ u restu, notte regirae in bibliugrafia 252843 wikitext text/x-wiki {{Travàggio in córso|E|Ampliamaintu e tradusión in cursu}} '''TRAVAGGIO IN CÓRSO''' Sta pagina in sciâ gramàtica [[Dialetto noveize|novéize]] a contegne a lista di paradigmi verbâli di verbi êse e avài, arecugéiti into parlâ locâle<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Natale Magenta|tìtolo=Vocabolario del dialetto di Novi Ligure|url=https://books.google.it/books/about/Vocabolario_del_dialetto_di_Novi_Ligure.html?id=SscNGwAACAAJ&redir_esc=y|ànno=1984|editô=Edizioni Arti Grafiche Novesi|çitæ=Növe|léngoa=LIJ, IT}}</ref>. == Verbo êse == ==== Indicativu prezainte ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |son |- | colspan="2" |Ti |t'ê |- |Lê |u/a |l’è |- |Nuiòtri |a |sema  |- |Vuiòtri |i |sai |- |Luòtri |i |son |} ==== Indicativu imperfettu ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- | colspan="2" |Mi |êa |- | colspan="2" |Ti |t’ei |- |Lê |u/a |l’êa |- | colspan="2" |Nuiòtri |ermu |- | colspan="2" |Vuiòtri |êi |- |Luòtri |i |êa |} ==== Indicativu futüru ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |sarö |- |Ti |ti |sarè |- |Lê |u/a |sarò |- |Nuiòtri |a |sarèma |- |Vuiòtri |i |i sarai |- |Luòtri |i |saràn |} ==== Cungiuntivu prezainte ==== {| class="wikitable" | rowspan="7" |Che ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |mi |a |siggia |- |ti |ti |siggi |- |lê |u/a |siggia |- |nuiòtri |a |sima |- |vuiòtri |i |siggi |- |luòtri |i |siggia |} ==== Cungiuntivu pasó ==== {| class="wikitable" | rowspan="7" |Che ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |mi |a |fisa (var. füsa) |- |ti |ti |fisi (var. füsi) |- |lê |u/a |fisa (var. füsa) |- |nuiòtri |a |fismu (var. füsmu) |- |vuiòtri |i |fisi (var. füsi) |- |luòtri |i |fisa (var. füsa) |} ==== Cundisiunòle prezainte ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |saraissa/saraiva |- |Ti |ti |sartiassi/saraivi |- |Lê |u/a |saraissa/saraiva |- |Nuiòtri |a |saraismu/saraivmu |- |Vuiòtri |i |saraissi/saraivi |- |Luòtri |i |saraissa/saraiva |} ==== Òtri modi verbòli ==== {| class="wikitable" !Infinìu !Gerundiu prezainte !Participiu pasó |- |êse |esainda/esaindu |stâtu/stò/stó (pl. stè) |} ===== Coniugaçion interogativa ===== *'''Indicativo prezente''': ''inda sónn-a?, ind-éto?, ind-èlo?, inda sémna?, inda sàivu?, inda sónn-a?'' (variante: ''indè ch'a són?, indè che t'é?, indè ch'lè?'', ecc.) == Verbo avài == ==== Indicatìvu prezainte ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |g'hö |- |Ti |t(i) |gh'é |- |Le |u/a |gh'ò |- |Nuiòtri |a |gh'èma |- |Vuiòtri |i |gh'ai |- |Luòtri |i |gh'an |} ==== Indicativu imperfettu ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |gh'(av)aiva |- |Ti |t(i) |gh'(av)aivi |- |Lê |u/a |gh'(av)aiva |- |Nuiòtri |a |gh'(av)aivmu |- |Vuiòtri |i |gh'(av)aivi |- |Lu (luòtri) |i |gh'(av)aiva |} ==== Indicatìvu futüru ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a gh' |avrö |- |Ti |t(i) |gh'avrè |- |Lê |u/a |gh'avrò |- |Nuiòtri |a |gh'avrema |- |Vuiòtri |i |gh'avrai |- |Luòtri |i |gh'avran |} ==== Cungiuntìvu prezainte ==== {| class="wikitable" | rowspan="8" |Che ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |mi |a |gh'òbia <small>{{IPA|[ˈɔːbia]}}</small> |- |ti |ti |gh'òbi <small>{{IPA|[ˈɔːbi]}}</small> |- |lê |u/a |gh'òbia <small>{{IPA|[ˈɔːbia]}}</small> |- |nuiòtri |a |gh'òbmu |- |vuiòtri |i |gh'òbi |- |luòtri |i |gh'òbia |} ==== Cungiuntìvu imperfettu ==== {| class="wikitable" | rowspan="7" |Che ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |mi |a |gh'(av)aissa |- |ti |ti |gh'(av)aissi |- |lê |u/a |gh'(av)aissa |- |nuiòtri |a |gh'(av)aissmu |- |vuiòtri |i |gh'(av)aissi |- |luòtri |i |gh'(av)aissa |} ==== Cundisiunòle prezainte ==== {| class="wikitable" ! colspan="2" |Prunume persunòle !Furma verbòle |- |Mi |a |gh'avraissa/avraiva |- |Ti |ti |gh'avraissi/avraivi |- |Lê |u/a |gh'avraissa/avraiva |- |Nuiòtri |a |gh'avaismu/avraivmu |- |Vuiòtri |i |gh'avraissi |- |Luòtri |i |gh'avraissa/avraiva |} ==== Òtri modi verbòli ==== {| class="wikitable" !Infinìu !Gerundiu prezainte !Participiu pasó |- |avai, avàighe (<small>rifl.</small>) |avainda |avüu/avü |} ====Coniugaçion interogativa==== *'''Indicativo prezente''': ''csà gh'öna?, csà gh'ètu? csà gh'òlu?, csà gh'èmna?, csà gh'àivu?; csà gh'ann-a?'' (variante: ''cos ch'a gh'ö, cos che ti gh'è, cos ch'u gh'à'', ecc.) == Bibliugrafìa == <references /> [[Categorîa:Gramàtica lìgure]] 7x9sqfm74161mrnhm4izy2oc4bb3osz WorldCat 0 29318 252788 226557 2024-10-29T20:07:36Z N.Longo 12052 rev 252788 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} [[Immaggine:WorldCat logo.svg|miniatura|upright=1.5|O lögo de WorldCat]] '''WorldCat''' o l'é 'n [[catàlogo ùnico]] ch'o l'arechéugge e coleçioìn de 15.637 [[Bibliotêca|bibliotêche]] inte 107 stâti<ref>{{Çitta web|url=https://www.oclc.org/en/about.html|tìtolo=About OCLC|léngoa=EN, DE, ES, FR, NL, ZH|vìxita=2024-10-29}}</ref>, pàrte de l'òrganizaçión coperatîva globâle [[OCLC]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.oclc.org/en/worldcat/inside-worldcat.html|tìtolo=Inside WorldCat|léngoa=EN, DE, ES, FR, NL, ZH|vìxita=2024-10-29}}</ref>, ch'a-o gestìsce. Ste bibliotêche chi l'àn inandòu insémme a [[bànca dæti]] de WorldCat, ch'a l'é a ciù grànde [[bànca dæti bibliogràfica]] a-o móndo<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Godfrey Oswald|tìtolo=Library World Records|url=https://books.google.com/books?id=G4owDwAAQBAJ&pg=PA291|ediçión=3|ànno=2017|editô=McFarland|çitæ=Jefferson (NC)|léngoa=EN|p=291|capìtolo=Largest unified international library catalog|ISBN=1-476-62772-X}}</ref>. A bànca dæti a l'inclùdde âtre vivàgne de informaçioìn ciù che-e coleçioìn de bibliotêche che ghe pìggian pàrte<ref>{{Çitta web|url=https://www.oclc.org/content/dam/oclc/worldcat-discovery/contentlist.xls|tìtolo=Content available through WorldCat Discovery|léngoa=EN|vìxita=2024-10-29}}</ref>. L'OCLC o l'à mìsso a dispoxiçión WorldCat de bàdda pe-e bibliotêche, ma o catàlogo o l'é a-a bâze de âtri servìççi ascì, in abonaménto, cómme a [[Servìççi interbibliotecâi|condivixón de vivàgne]] e a gestión de coleçioìn. WorldCat o l'é dêuviòu da-i bibliotecâi pi-â catalogaçión e a riçèrca, ciù che da-o pùblico in generâle. == Stöia == L'OCLC o l'é stæto creòu do [[1967]], sott'a-a gestión do [[Fred Kilgour]]<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.nytimes.com/2006/08/02/us/02kilgour.html|tìtolo=Frederick G. Kilgour, Innovative Librarian, Dies at 92|outô=Margalit Fox|editô=The New York Times|dæta=2006-08-02|léngoa=EN|vìxita=2024-10-29}}{{Çitaçión|Frederick G. Kilgour, a distinguished librarian who nearly 40 years ago transformed a consortium of Ohio libraries into what is now the largest library cooperative in the world, making the catalogs of thousands of libraries around the globe instantly accessible to far-flung patrons, died on Monday in Chapel Hill, N.C. He was 92}}</ref>. Into mæximo ànno, l'OCLC o l'à comensòu a svilupâ a tecnologîa do catàlogo ùnico ch'a s'é ciù avànti evolûa in WorldCat; o prìmmo eleménto do catàlogo o gh'é stæto azónto do [[1971]]<ref name=":1" /><ref>{{Çitta web|url=http://www.oclc.org/worldcat/catalog/timeline.en.html|tìtolo=A brief history of WorldCat|dæta=2015-02-10|léngoa=EN|vìxita=2024-10-29}}</ref>. Do [[2003]], l'OCLC o l'à inandiòu o progràmma de prêuva "Open WorldCat", creàndo de fórme abreviæ a partî da 'n sotoinsémme de WorldCat disponìbile pe-i scîti d'Internétte e pe.i rivenditoî de lìbbri, de mòddo d'aomentâ l'acescibilitæ de coleçioìn de bibliotêche pàrte do progràmma<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Nancy O'Neill|ànno=2004|méize=Novénbre/Dexénbre|tìtolo=Open WorldCat Pilot: A User's Perspective|revìsta=Searcher|volùmme=12|nùmero=10|pp=54-60|léngoa=EN|abstract=X|url=https://www.worldcat.org/title/open-worldcat-pilot-a-users-perspective-if-oclc-succeeds-in-its-goal-to-make-libraries-more-visible-to-web-users-and-more-accessible-from-traditional-user-sites-through-its-new-open-worldcat-initiative/oclc/201889986}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://newsbreaks.infotoday.com/NewsBreaks/OCLC-Project-Opens-WorldCat-Records-to-Google-16592.asp|tìtolo=OCLC Project Opens WorldCat Records to Google|outô=Barbara Quint|dæta=2003-10-27|léngoa=EN|vìxita=2024-10-29}}</ref>. Into méize d'òtôbre do [[2005]], o técnichi de l'OCLC àn inandiòu 'n progètto [[wiki]], WikiD, dàndo o permìsso a-i letoî d'azónze di coménti e de informaçioìn drénto a di cànpi struturæ, ligæ a ògni eleménto WorldCat<ref>{{Çitta web|url=https://www.oclc.org/research/archive/projects/wikid.html|tìtolo=WikiD|léngoa=EN|vìxita=2024-10-29}}</ref>. WikiD o l'é stæto in sciâ fìn scasòu, scibén che WorldCat o l'à dêuviòu i [[Contegnûo creòu da-i uténti|contegnûi creæ da-i uténti]] inte di âtri mòddi<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Tom Storey|ànno=2007|méize=Seténbre|tìtolo=A WorldCat community: using WorldCat.org to build a social network of the world's library users|revìsta=NextSpace|editô=OCLC|volùmme=7|pp=16-17|léngoa=EN|url=https://www.oclc.org/content/dam/oclc/publications/newsletters/nextspace/nextspace_007.pdf}}{{Çitaçión|Online ratings, tags, reviews, recommendations, lists, rankings, personal profiles - the social media revolution is here. It seems the world has exploded with Web 2.0, social networking tools and sites}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=John Carlo Bertot, Katy Berube, Peter Devereaux, Kerry Dhakal, Stephen Powers e Jennie Ray|ànno=2012|méize=Arvî|tìtolo=Assessing the usability of WorldCat Local: findings and considerations|revìsta=The Library Quarterly|volùmme=82|nùmero=2|pp=207-221|léngoa=EN|abstract=X|url=https://www.journals.uchicago.edu/doi/10.1086/664588}}{{Çitaçión|Breeding [2] also makes the following observations about the benefits of the search system: the presence of a more visually appealing interface; the grouping of related material; faceted navigation; and the capability for user-generated content (e.g., reviews). Eden [3] also refers to the advantages of user-generated content possible in WCL...}}</ref>. Do [[2006]] l'é vegnûo poscìbile pe tùtti esplorâ WorldCat diretaménte e de bàdda pe mêzo do seu scîto d'Internétte<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://newsbreaks.infotoday.com/NewsBreaks/OCLC-to-Open-WorldCat-Searching-to-the-World-16951.asp|tìtolo=OCLC to Open WorldCat Searching to the World|outô=Paula J. Hane|dæta=2006-07-17|léngoa=EN}}</ref> e no sôlo con l'interfàccia FirstSearch, a pagaménto e svilupâ pe-e bibliotêche abonæ, ch'a l'êa l'ùnica a dispoxiçión in sciâ Ræ scìnn-a quéllo moménto<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Francis Paul Prucha|tìtolo=Handbook for research in American history: a guide to bibliographies and other reference works|url=https://books.google.com/books?id=VY0dMXGd32wC|ediçión=2|ànno=1994|editô=University of Nebraska Press.|çitæ=Lincoln|léngoa=EN|pp=25-27}}{{Çitaçión|Online Computer Library Center has developed two new programs. One is called EPIC, a new command-driven full online service with sophisticated searching features, including subject searches, intended for librarians and other experienced users. The other, designed for end-users, is FirstSearch, which contains the database materials found in EPIC or subsets of them but has a menu interface that nonspecialists find easy to use. Both EPIC and FirstSearch make available the full OCLC Online Union Catalog (called WorldCat in FirstSearch), but they also function as online database services, offering their users a wide array of other databases.}}</ref>. I fìltri pe-e riçèrche ciù avansæ inte WorldCat, a ògni mòddo, són ancón a dispoxiçión gràçie a l'interfàccia FirstSearch<ref name=":2" />. Do [[2007]], o WorldCat Identities o l'à comensòu a fornî pàgine pe 20 milioìn de eleménti, che són di [[Metadæto|metadæti]] in sce di nómmi; màscime de outoî e de persónn-e che són sogètto de publicaçioìn<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Thomas B. Hickey|dæta=2007-04-15|tìtolo=WorldCat Identities: Another View of the Catalog|revìsta=NextSpace|editô=OCLC|volùmme=6|pp=18-19|léngoa=EN|url=https://www.oclc.org/content/dam/oclc/publications/newsletters/nextspace/nextspace_006.pdf}}</ref>. Do [[2017]], l'[[Application programming interface|API]] WorldCat Search de l'OCLC a l'é stæta integrâ inte l'instruménto de çitaçión do [[wikipedia:VisualEditor|VisualEditor]] de Wikipedia, fæto ch'o l'à permìsso de çitâ de lengê in sciâ Wikipedia i dæti pigiæ da WorldCat. Da-o 2017, l'OCLC e l'[[Internet Archive]] àn travagiòu insémme de mòddo chei i dæti di lìbbri digitalizæ inte l'Internet Archive se poêsan védde da WorldCat ascì<ref>{{Çitta web|url=https://www.oclc.org/url/notfound?d=https://www.oclc.org/es/news/releases/2017/201713dublin.html|tìtolo=OCLC and Wikipedia Library link citations to millions of library materials, expanding access to quality sources|editô=OCLC|dæta=2017-05-11|léngoa=EN|vìxita=2024-10-29}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://diff.wikimedia.org/2017/05/11/wikimedia-oclc-partnership/|tìtolo=You can now add automatically generated citations to millions of books on Wikipedia|outô=Jake Orlowitz|editô=Wikimedia Foundation|dæta=2017-05-11|léngoa=EN|vìxita=2024-10-29}}</ref>. Into méize de frevâ do 2021, WorldCat o contêgne ciù de 512 milioìn d'eleménti bibliogràfichi inte 483 léngoe, che raprezéntan ciù de 3 milioìn de vivàgne bibliotecâie fìxiche e digitâli<ref name=":0" />, co-a série de dæti de persónn-e in sce WorldCat ch'a l'inclùdde ciù de 100 milioìn de eleménti<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20180212083133/https://www.oclc.org/en/worldcat/data-strategy.html|tìtolo=Data strategy [WorldCat]|léngoa=EN, DE, ES, FR, NL, ZH|vìxita=2024-10-29}}</ref>. Into méize de màzzo do 2022, l'OCLC o l'à anonçiòu o WorldCat Entities, 'na nêuva infrastrutûa pe-i [[library linked data]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20230325205218/https://www.infodocket.com/2022/05/24/oclc-releases-more-than-150-million-worldcat-entities-as-the-foundation-of-a-linked-data-infrastructure/|tìtolo=OCLC releases more than 150 million WorldCat Entities as the foundation of a linked data infrastructure|outô=Gary Price|scîto=InfoDocket|dæta=2022-05-24|léngoa=EN}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.oclc.org/en/worldcat/oclc-and-linked-data/worldcat-entities.html|tìtolo=Find WorldCat Entities to improve resource discoverability through connections|editô=OCLC|léngoa=EN|vìxita=2024-10-29}}</ref>, co-a manutençión de WorldCat Identities ch'a l'é stæta de méntre sospéiza, scicómme che sto servìççio chi o saiâ interonpîo perché sostitoîo da WorldCat Entities<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20230325204006/https://www.oclc.org/research/areas/data-science/identities.html|tìtolo=WorldCat Identities|editô=OCLC|dæta=2023-03-09|léngoa=EN}}</ref>. Inte l'agósto do [[2022]], l'OCLC o l'à ativòu 'n scîto WorldCat.org "disegnòu e inmaginòu a nêuvo", co-o fìn diciaròu d'òfrî 'na ciù èrta acescibilitæ a-e coleçioìn<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20220829185846/https://www.infodocket.com/2022/08/24/wc/#:~:text=The%20new%20WorldCat.org%20site,of%20hundreds%20of%20U.S.%20libraries.|tìtolo=OCLC Officially Announces the Launch of a 'Redesigned and Reimagined' WorldCat.org|outô=Gary Price|scîto=InfoDocket|dæta=2022-08-24|léngoa=EN}}</ref>. O scîto o l'à comensòu coscì a domandâ l'ûzo de [[JavaScript]] e dónca no se ghe peu ciù intrâ da vêgi motoî de riçèrca ò da quélli ch'àn levòu o JavaScript pe raxoìn de seguéssa. L'agiornaménto o l'à levòu ascì e recenscioìn di lìbbri di uténti, cangiæ con quélle de [[GoodReads]], socjêtæ ligâ a [[Amazon]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.worldcat.org/faq|tìtolo=Frequently Asked Questions|scîto=WorldCat|léngoa=EN|vìxita=2024-10-29}}</ref>. == Architetûa do scistêma == I catàloghi locâli de bibliotêche ménbro de l'OCLC són sincronizæ co-a bànca dæti de WorldCat<ref>{{Çitta web|url=https://help-it.oclc.org/Metadata_Services/WorldShare_Collection_Manager/Data_sync_collections/About_data_sync_collections_in_Collection_Manager/About_data_sync_collections?sl=it|tìtolo=About data sync collections|léngoa=EN|vìxita=2024-10-29}}</ref>. WorldCat o permétte a-e instituçioìn che ghe pìggian pàrte de azónze di ligàmmi dirètti da WorldCat a-e vôxe do pròpio catàlogo locâle pe di artìcoli particolæ, coscì che l'uténte o peu sciacâ in sciô catàlogo locâle pe descrovî a-a spedîa o stâto in ténpo reâ de 'n artìcolo (prezénpio se o l'é seleçionòu ò mêno)<ref>{{Çitta web|url=https://www.worldcat.org/whatis/|tìtolo=What is WorldCat?|léngoa=EN|vìxita=2024-10-29}}</ref>. Inte 'na porçión picìnn-a de bibliotêche<ref>{{Çitta web|url=https://sr.ithaka.org/blog/what-are-the-larger-implications-of-ex-libris-buying-innovative/|tìtolo=What Are the Larger Implications of Ex Libris Buying Innovative?|outô=Roger C. Schonfeld|dæta=2019-12-05|léngoa=EN|vìxita=2024-10-29}}{{Çitaçión|OCLC's WorldShare cloud system has yet to achieve critical mass, amounting to 10% of the academic market (but only 4% of ARL), and OCLC's entire public library business represents just 10% of the public library market.}}</ref> l'é gestîo da l'OCLC o catàlogo locâle ascì, dêuviàndo 'n [[scistêma bibliotecâio integròu]] ciamòu WorldCat Discovery e WorldShare Management Services<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Marshall Breeding|ànno=2014|méize=Màrso|tìtolo=OCLC Announces WorldCat Discovery Service|revìsta=Smart Libraries Newsletter|editô=American Library Association|volùmme=34|nùmero=3|pp=6-7|léngoa=EN|url=https://librarytechnology.org/document/19032}}</ref>. I contribûti de bibliotêche a WorldCat són fornîi dêuviàndo progràmma informàtico Connexion<ref>{{Çitta web|url=https://www.oclc.org/en/connexion/features.html|tìtolo=Connexion - Features|scîto=www.oclc.org|editô=OCLC|léngoa=EN|vìxita=2024-10-29}}</ref>, introdûto do [[2001]]; o seu predecesô, OCLC Passport, o l'é stæto de manimàn abandonòu into méize de màzzo do 2005<ref>{{Çitta web|url=https://listserv.loc.gov/cgi-bin/wa?A2=ind0503&L=BIBCO&P=55|tìtolo=OCLC Authorities migration timeline|outô=Becky Dead|dæta=2005-03-03|léngoa=EN|vìxita=2024-10-29}}</ref>. I bibliotecâi che són aprêuvo a [[Catalogaçión|catalogâ]] di eleménti pêuan dêuviâ o WorldShare Record Manager<ref>{{Çitta web|url=https://www.oclc.org/en/worldshare-record-manager.html|tìtolo=WorldShare Record Manager: Record-at-a-time cataloging service|léngoa=EN, DE, ES, FR, NL, ZH|vìxita=2024-10-29}}</ref> ò o WorldCat Metadata API<ref>{{Çitta web|url=https://www.oclc.org/developer/develop/web-services/worldcat-metadata-api.en.html|tìtolo=WorldCat Metadata API {{!}} OCLC Developer Network|léngoa=EN, DE, ES, FR, NL, ZH|vìxita=2024-10-29}}</ref> ascì, pe di fìn scìmili<ref>{{Çitta web|url=https://www.oclc.org/go/en/oclc-cataloging-application-comparison.html|tìtolo=OCLC cataloging application comparison|léngoa=EN, DE, ES, FR, NL, ZH|vìxita=2024-10-29}}</ref>. == Nòtte == <references responsive="" /> == Bibliografîa == * {{Çitta publicaçión|ànno=1997|tìtolo=What the OCLC online union catalog means to me: a collection of essays|editô=OCLC|çitæ=Dublin, Ohio|léngoa=EN}} * {{Çitta publicaçión|outô=Elizabeth McKenzie|ànno=2012|méize=Zenâ|tìtolo=OCLC changes its rules for use of records in WorldCat: library community pushback through blogs and cultures of resistance|editô=Suffolk University Law School|çitæ=Boston|léngoa=EN|url=https://ssrn.com/abstract=1988221}} * {{Çitta publicaçión|outô=Cathy Blackman, Erica Rae Moore, Michele Seikel e Mandi Smith|ànno=2014|méize=Lùggio|tìtolo=WorldCat and SkyRiver: a comparison of record quantity and fullness|revìsta=Library Resources & Technical Services|volùmme=58|nùmero=3|pp=178-186|léngoa=EN|url=https://journals.ala.org/index.php/lrts/article/view/5271}} * {{Çitta publicaçión|outô=Marshall Breeding|ànno=2015|méize=Màzzo|tìtolo=Library services platforms: a maturing genre of products|revìsta=Library Technology Reports|volùmme=51|nùmero=4|pp=1-38|léngoa=EN|url=https://journals.ala.org/ltr/issue/download/509/259#:~:text=The%20genre%20of%20library%20services,systems%20that%20have%20previously%20dominated.}} * {{Çitta publicaçión|outô=Joseph R. Matthews|ànno=2016|méize=Lùggio|tìtolo=An environmental scan of OCLC alternatives: a management perspective|revìsta=Public Library Quarterly|volùmme=35|nùmero=3|pp=175-187|léngoa=EN|url=https://doi.org/10.1080%2F01616846.2016.1210440}} * {{Çitta publicaçión|outô=Kristen Wilson|ànno=2016|méize=Agósto|tìtolo=The knowledge base at the center of the universe|revìsta=Library Technology Reports|volùmme=52|nùmero=6|pp=1-35|léngoa=EN|abstract=X|url=https://journals.ala.org/index.php/ltr/issue/view/606}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} == Ligàmmi de fêua == * {{Çitta web|url=https://www.worldcat.org/|tìtolo=Scîto ofiçiâ|léngoa=EN|vìxita=2024-10-29}} * {{Çitta web|url=https://www.oclc.org/en/worldcat.html|tìtolo=WorldCat|léngoa=EN|vìxita=2024-10-29}} * {{Çitta web|url=https://www.worldcat.org/whatis/|tìtolo=What is WorldCat?|léngoa=EN|vìxita=2024-10-29}} * {{Çitta web|url=https://www.oclc.org/bibformats/en.html|tìtolo=Bibliographic Formats and Standards|léngoa=EN|vìxita=2024-10-29}} * {{Çitta web|url=https://www.worldcat.org/identities/|tìtolo=WorldCat Identities|léngoa=EN|vìxita=2024-10-29}} * {{Çitta web|url=https://www.oclc.org/content/dam/oclc/worldcat/documents/worldcat-data-licensing.pdf|tìtolo=WorldCat data licensing|léngoa=EN|vìxita=2024-10-29}} * {{Çitta web|url=https://www.oclc.org/developer/develop/data-sets/attribution.en.html|tìtolo=Data licenses & attribution|léngoa=EN|vìxita=2024-10-29}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Internet]] [[Categorîa:Biblioteche]] [[Categorîa:Identificatoî]] 2fumpdtg7rbsebnyl7ahb2ao4all4d7 Tedua 0 29376 252807 242052 2024-10-29T20:27:45Z N.Longo 12052 + authority 252807 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} [[Immaggine:Tedua Teen Parade 2018.jpg|miniatura|Tedua do 2018]] '''Tedua''', pseodònimo do '''Màrio Molinari''' ([[Zena|Zêna]], [[21 frevâ]] [[1994]]), o l'é 'n rapper italiàn. O l'é ûn di ménbri do ''Wild Bandana'', in grùppo muxicâle da scêna zenéize formòu da [[Izi]], Vaz Tè, Guesan e Ill Rave ascì. == Vìtta == Nasciûo à Zêna, o l'à avûo 'n'infànçia difìçile, da quæ o n'à pasòu a ciù pàrte a [[Milan|Milàn]] co-a sò madonâ. O l'é pöi tornòu à [[Cogoeuo|Coghêuo]], intràndo ìn contàtto con quélli che diventiàn i ménbri do ''Wild Bandana''. A l'etæ de 13 ànni o Màrio ó l'incòntra Vaz Té, graçie a-o quæ o l'à conosciûo u conpaizàn Izi. I tréi zoveni, a-i quæ se ghe azonziàn di âtri, i l'incomensan a dedicâse a l'ativitæ muxicâle, dandose ascì di stranommi: o Molinari, ch'o l'àiva çernûo iniçialmente o nomme Incubo, o divegne Tedua. == Discografîa == {{Seçión vêua}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} == Colegaménti estèrni == * {{Çitta web|url=https://www.youtube.com/channel/UC_qUaJmf3cKqbHzgBPEh5GQ|tìtolo=Tedua Tedua (canâle Youtube)|léngoa=IT|vìxita=2021-12-09}} * {{Çitta web|url=https://www.discogs.com/it/artist/5349962|tìtolo=Tedua|léngoa=EN|vìxita=2021-12-09}} * {{Çitta web|url=https://musicbrainz.org/artist/aec5ce2b-bc3f-408c-a0a9-8556a9a60f25|tìtolo=Tedua|léngoa=EN|vìxita=2021-12-09}} {{Contròllo de outoritæ}} {{O}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Muxicisti]] 0abd1yeb2wcjvu8nlt4efjn8bmb66ts Emys orbicularis 0 29475 252833 252762 2024-10-29T20:40:02Z N.Longo 12052 + authority 252833 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese}} {{Tassobox |nome = Tartarüga palüstre eurupea |statocons = nt |statocons_versione = iucn3.1 |statocons_ref = <ref name=IUCN>{{Çitta web|url=https://www.iucnredlist.org/species/7717/97292665|tìtolo=Emys orbicularis|outô=Peter Paul van Dijk|outô2=Roberto Sindaco|editô=IUCN|dæta=2004|léngoa=EN}}</ref> |immagine = Emys orbicularis 2009 G1.jpg |didascalia = Ina biscia cun a scòrsa ''emys orbicularis'' |dominio = [[Eukaryota]] |regno = [[Animalia]] |phylum = [[Chordata]] |classe = [[Reptilia]] |sottoclasse = Anapsida |ordine = Testudines |sottordine = Cryptodira |famiglia = Emydidae |genere = Emys |specie = '''E. orbicularis''' <!-- NOMENCLATURA BINOMIALE: -->|biautore = ([[Linneo|Linnaeus]] |binome = Emys orbicularis |bidata = [[1758]]) <!-- NOMENCLATURA TRINOMIALE: -->|triautore = |trinome = |tridata = <!-- ALTRO: --> |nomicomuni = |suddivisione = Sottospecie |suddivisione_testo = * ''Emys orbicularis orbicularis'' * ''Emys orbicularis eiselti'' * ''Emys orbicularis galloitalica'' * ''Emys orbicularis hellenica'' * ''Emys orbicularis ingauna'' * ''Emys orbicularis occidentalis'' * ''Emys orbicularis persica'' }} A bìscia scrossua eurupea '''''Emys orbicularis''''' (Linnaeus, 1758) a l'è ina specie de biscia scròssua da famìa di êmidi.<ref name="TRD" /> == Descrisiùn == E fémine e sun sempre ciü grosse di mascci, ch'i i razunzen ina lunghessa cumprésa fra i 15 e i 18&nbsp;cm, ste chi, difatti, sun de suvente fra i 20 e i 22&nbsp;cm. A pursiun du ventre a l'è cumposta da 12 elemènti, e a l'ha in cu(r)û giallu a(r)ena, cun quarche venaüa ciü scüa. U dursu u l'è culegàu cu-u ventre grassie a di leligamènti de cartilàgine, che permetten a mubilitài de tütte e due e parti. U g'ha 5 placche vertebràli, 8 de còste, ciü 25 inti fianchi, fra ste chi üna a l'artessa da tésta e due pé a cùa. A ''scòrsa'' l'è apiatîa e uvàle, mèntre u cu(r)û du fundu u pò cangià: a segunda cumme se trövan de bestie ch'i ghe l'han marùn, àtri verdu scüu, fin ascì au négru. Inte quelle ciü zuéne a l'è presente ina ca(r)êna intu mezzu, ch'a scumpaìsce maniman che a biscia scròssua a cresce. U cu(r)û da pelle, da testa e de sàmpe u va ascì stu li dau giânu au verdu scüu, serte votte se trövan ascì quelli de maccie giâne in scia superficcie. Inte dìe e g'han de ùngie che e sun culegàe l'üna cun l'atra grassie a 'na particulàre membràna, dîta "interdigitale". A cùa a l'è ciütòstu lunga e a l'è furnia, inte femine e inti mascci de 'n' ungia aa fìn. Sta li, difatti a mezüa tostu a metài da lunghessa cumplescìva da bestia. Diferense fra e sutta divixùi da specie van a tucà a dimensciun, a furma e u culu(r)ìu da scòrsa. In Italia i esemplài de grandessa mazù i sun quelli da [[Cianûa padann-a|cianüa Padàna]], cun in cu(r)û verdu scüu e a scorsa bumbâ. E atre, ciü ch'u se china versu u meridiun, e l'han a scòrsca ciàtta e ciü cià(r)a. == Distribusiun == [[File:Emys orbicularis distribution.svg|thumb|Difuxùn intu cuntinente eurupeu]] L'''Emys orbicularis'' a se tröva inte tòstu tüttu u [[Euròpa|cuntinente eurupéu]] (dai Balcài aa penìsua türca, da l'Africa setentriunàle au [[Portogallo|Purtugallu]] e aa [[Spagna]], fin a l'[[Italia]], a [[Fransa]], l'[[Ungherîa|Üngaîa]], a [[Polonia|Pulônia]] e a [[Litoània|Lituànnia]]), a parte che inti paisi ciü freidi, cumme quelli da Scandinàvia. Inta [[Penîzoa Ibérica|penìsua iberica]] e inte quella balcànica a cunvîve cun 'n atra biscia scrossua d'aiva: a ''Mauremys caspica'', l'ünica atra a êsse uriginàia du cuntinente. == Tasciunumîa == Vegnen au mumentu ricunusciüe sètte sutta-specie de sta biscia scrossua:<ref name="TRD">{{Çitta web|url=http://reptile-database.reptarium.cz/species?genus=Emys&species=orbicularis|tìtolo=''Emys orbicularis''|léngoa=EN|vìxita=2023-08-07}}</ref> * ''E. o. orbicularis'' (Linnaeus, 1758) – biscia scròssua palüstre eurupéa * ''E. o. eiselti'' Fritz, Baran, Budak & Amthauer, 1998 – biscia scròssua palüstre türca (o de Eiselt) * ''E. o. galloitalica'' Fritz, 1995 – biscia scròssua palüstre francu-italiàna * ''E. o. hellenica'' (Valenciennes, 1832) – testuggine palustre ellenica * ''E. o. ingauna'' Jesu, Piombo, Salvidio, Lamagni, Ortale & Genta, 2004 –biscia scròssua palüstre lìgüre * ''E. o. occidentalis'' Fritz, 1993 – biscia scròssua palüstre usidentàle * ''E. o. persica'' Eichwald, 1831 – biscia scròssua palüstre urientàle == Prugetti pé a sò sarvaguàrdia == Au mumentu sta specie a l'è cunscide(r)â cumme "minaciâ" a livellu eurupeu, mèntre diferenti nasiun, fra ste chi l'Italia, ricunuscen questa biscia scrossua cumme in periculu d'estinsiun. In [[Liguria|Ligü(r)ia]] a prinsipale culònia de Emys a se tröva inta [[Ciâna d'Arbenga|ciàna d'Arbenga]], dunde se trövan esemplài da suttuspecie ''ingauna''. A suttuspecie a l'è chi prutezüa a partì dau [[2005]] dau "Ciàn d'Asiun pe a Tartarüga Palüstre Ingàuna", visti i livelli critici de ridusiun da presensa in sciu teritòiu da bestia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.lifeemys.eu/minacce-e-status/|tìtolo=A bìscia scrossua Emys, stàttu e riscciu|léngoa=IT|vìxita=2022-01-15}}</ref> === E raxùi du riscciu === A bìscia scròssua palüstre a l'éa de lungu cumüne fin ai [[Anni 1960|ànni '60]] inta ciàna arbenganése, ma a càusa de l'ecesîva ürbanisasiùn e da bunîfica de vaste zòne ümêe, aturnu au [[1994]] a l'è stâ cunscide(r)â du tüttu estìnta. U recüpe(r)u da spécie u l'è avegnüu grassie a l'inisiatîva de l'[[Acquâio de Zena|Acquâiu de Zena]], ch'a l'ha permessu a reintegrasiùn de sta lì intu sò ambiènte. Ancöi a l'è turnâ a êsse difüza prinsipalmènte inti cumüi de [[Villanöva]], [[Garlenda|Garlènda]] e [[Arbenga]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/emys|tìtolo=Pruvinsa de Savuna, natüa: a bìscia scrossua Emys|vìxita=2022-01-16|léngoa=IT}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} * [[File:Wiktionary-logo.svg|24px]]O [[incubator:Wt/lij/Pagina prinçipâ|Wikiçionâio lìgure]] o contegne a vôxe [[incubator:Wt/lij/bìscia_scròssua|'''Bìscia scròssua''']] {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Reptilia]] 3kb00pjrec14cz8p72lrlu3m8tf2hil Riseu (mozàico) 0 29581 252836 252234 2024-10-29T21:20:21Z N.Longo 12052 fix par 252836 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} [[Immaggine:Genova Palazzo Reale 5.jpg|miniatura|350x350px|O riseu do giardìn do [[Palàçio Reâ (Zêna)|Palàçio Reâ]] a [[Zena|Zêna]], finîo a-i 23 de lùggio do 1739<ref>{{Çitta web|url=https://mosaicodiciottoli.wordpress.com/2016/05/25/il-risseu-delle-turchine-2/|tìtolo=Il rissêu delle Turchine|outô=Luca Riggio|dæta=2016-05-25|léngoa=IT|vìxita=2024-10-16}}</ref>. Fabricòu pò-u Monestê de Móneghe Turchìnn-e, d'ancheu demolîo, o l'é stæto sarvòu da-o risaieu Armando Porta do 1965-1966<ref>{{Çitta web|url=http://www.amezena.net/storia-di/storia-di-un-palazzo-di-un-ponte-di-un-re-di-un-risseu/|tìtolo=Storia di un Palazzo… di un Ponte… di un Re… di un risseu..|léngoa=IT|vìxita=2024-10-18}}</ref>]] O '''riseu''' (nómme che fòscia o vêgne da-o [[Lengua françéise|françéize]] ''ruisseau'', sàiva a dî "riâ", pe mêzo de [[Riseu (prîa)|riseu]], "prîa lisciâ"<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://mosaicodiciottoli.wordpress.com/il-risseu-ligure/|tìtolo=Il Rissêu|outô=Luca Riggio|léngoa=IT|vìxita=2024-10-16}}</ref>; ''risso'' in [[Dialèto spezin|spezìn]], ''riçö'' in [[Dialettu savuneize|savonéize]], ''risö'' in [[Dialéttu finarìn|finarìn]], ''rissö'' in [[Dialettu ar̂ascìn|arascìn]]) o l'é 'n [[àstrego de riseu]] mìssi a [[mozàico]], tìpico da [[Liguria|Ligùria]] e de quàrche scîto da-arénte, de spésso dêuviòu cómme decoraçión di sagroéi de gêxe e di giardìn de vìlle. L'artexàn che de mestê o fà i riseu o l'é ciamòu o '''risaieu''' e a procedûa pi-â seu realizaçión a l'é dîta "'''astregâ de riseu'''". == Stöia == {{Çitaçión|[...] Che ghe a faççan comme vêuan,<br /> Per dî megio comme pêuan,<br /> O' de lastre ò de rissêu<br /> Ma ûnn'astregatûa ghe vêu!|[[Martin Piaggio|Martìn Piàggio]], ''[[:s:Piaggio M. - Poesie 1846/Prefazioîn e Reviste da Çittæ/Revista1833|Revista]]'', 1833}} A realizaçión de àstreghi de riseu a l'é 'na pràtica bén bén antîga, ch'a poriéiva remontâ scìnn-a-o [[II millennio a.C.|II milénio prìmma de Crìsto]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dieter Salzmann|tìtolo=Untersuchungen zu den antiken Kieselmosaiken [Studies on the ancient pebble mosaics]|url=https://books.google.com/books?id=Tz9oAAAAMAAJ|ànno=1982|editô=Mann|léngoa=DE|ISBN=3-786-11300-9}}</ref>. Defæti, tra i ciù antîghi àstreghi de riseu conosciûi ghe n'é un d'etæ micenêa ch'o l'é stæto atrovòu a [[Tirìnto]] e che se stìmma ch'o remónte ciù ò mêno a-o [[XV sécolo a.C.|sécolo XV prìmma de Crìsto]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://mosaicodiciottoli.wordpress.com/il-risseu-ligure/le-origini-del-mosaico-di-ciottoli/|tìtolo=Storia del mosaico di ciottoli: le origini|outô=Luca Riggio|léngoa=IT|vìxita=2024-10-16}}</ref>. Di sécoli aprêuvo gh'é vàrie testimoniànse de quésto tîpo de pavimentaçión, atrovæ sorviatùtto into [[Levànte]], cómme 'n àstrego da fìn do [[VIII secolo a.C.|sécolo VIII prìmma de Crìsto]] de [[Gòrdio (çitæ)|Gòrdio]], çitæ da [[Frîxia]], dónde l'é dêuviòu pi-â prìmma vòtta conosciûa di riseu in mòddo da raprezentâ di motîvi e de figûe<ref name=":0" />. Ciù avànti quésta técnica de pavimentaçión a l'é arivâ in [[Grêcia]], dónde a l'inprinçìpio, tra i sécoli [[VII secolo a.C.|VII]] e [[IV secolo a.C.|IV prìmma de Crìsto]], a s'é manifestâ inte de fórme no goæi artìstiche che se són svilupæ co-o ténpo inte de òpie ciù rìcche<ref name=":0" />. Tra i grêghi a técnica a s'é però evolûa vèrso o [[Mozàico|mozàico a tésere]], co-i àstreghi de riseu, ciù antîghi, che no êan ancón arivæ a-o livéllo de detàggio ciù avànti razónto da-i artexén lìguri<ref name=":1" />. L'é dónca da-a Grêcia e da-e seu îzoe, dónde i mercànti da [[Repùbrica de Zena|Repùbrica de Zêna]] tegnîvan di gréndi tràfeghi, che da-a fìn do [[XV secolo|Quatroçénto]] l'é arivòu l'inspiraçión pe-i prìmmi riseu da Ligùria<ref name=":1" />. Alôa i riseu êan conscideræ cómme 'na mainêa ciù fàçile e econòmica pe fâ di mozàichi de gùsto grêgo-romàn, scicómme che i scîti dónde recavâ i materiâli necesâi se trovâvan vixìn a-o pónto de realizaçión, pe spantegâse coscì inte tùtta a región, spécce tra o [[XVIII secolo|Sèteçénto]] e l'[[XIX secolo|Eutoçénto]]<ref name=":1" /><ref>{{Çitta web|url=https://ricerca.repubblica.it/repubblica/archivio/repubblica/2000/06/04/pavimenti-risseu-si-cercano-gli-allievi.html|tìtolo=Pavimenti a risseu si cercano gli allievi|dæta=2000-06-04|léngoa=IT|vìxita=2024-10-16}}</ref>. Pe cónto de 'n'âtra tradiçión, l'òrìgine di riseu a saiéiva da conligâ a-a pràtica de [[Infiorâ|infioræ]] pe l'òcaxón da fèsta do ''Corpus Domini'', asæ comùn e sentîa inta Ligùria intrêga<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20130210144819/http://www.terrediportofino.eu/detail.php?cat=articolo&ID=226|tìtolo=Il risseu di Santa Sabina a Trigoso|léngoa=IT|vìxita=2024-10-16}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20130523175304/http://www.liguriainfo.it/risseu-tappeti-ciottoli-liguri/|tìtolo=Risseu, i tappeti dei ciottoli liguri|dæta=2012-05-20|léngoa=IT|vìxita=2024-10-16}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20140225165626/http://www.fontanabuona.org/archivio_gdm/2011/131_16.pdf|tìtolo=I risseu, testimonianza di fede e laboriosità delle genti di Liguria|outô=Francesca Vulpani|editô=Corriere Fontanabuona e Levante|léngoa=IT|vìxita=2024-10-16}}</ref>. == Técnica == Prìmma che se coménse a métte in tæra i riseu, l'é da disegnâ a figûa vosciûa, de mòddo da marcâne o schêma e poéighe coscì anâ aprêuvo. O fóndo di riseu, dónde gh'é ciantòu tùtte e priétte che fórman o mozàico, o l'é fæto de 'na mescciûa de [[câsìnn-a]] e [[porçelànn-a]] in pôvie<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.archeominosapiens.it/risseu/|tìtolo=Rissëu di Liguria|outô=Marco Del Soldato|dæta=2020-02-09|léngoa=IT|vìxita=2024-10-16}}</ref>. Prìmma de inpî e figûe, l'é ciantòu into fóndo e priétte che ne màrcan i contórni e, scibén ch'o no l'é de lóngo necesâio, peu êse che un di sciànchi o ségge louòu co-ina masétta, pe fâlo vegnî cianéllo. Pe tapâ i pertûxi che se poriéivan formâ tra i riseu l'é dêuviòu de l'ænìn e, in sciâ fìn, se poriéiva conpatâ o tùtto pe mêzo de 'n [[Massabeccu|masabécco]]<ref name=":3" />. === E priétte === <gallery widths="180" heights="150" mode="packed"> Immaggine:StadtmuseumBerlin GeologischeSammlung SM-2013-6877.jpg|In blòcco de carcâ Immaggine:Calcite (48723338493).jpg|In cristàllo de calcîte Immaggine:Serpentynit1.jpg|Da serpentinîte Immaggine:StadtmuseumBerlin GeologischeSammlung SM-2012-2835.jpg|Do carcâ grîxo Immaggine:Marmo rosso di Levanto.JPG|O màrmo rósso de Levànto </gallery> E priétte che fórman o mozàico, arecugéite tra a giæa di rién ò lóngo a rîva do mâ, són de sòlito çernûe a màn in sciâ bâze do seu cô e da seu dimensción. Pe de ciù, l'é inportànte a dimensción de prîe segóndo o diségno da realizâ: defæti, pe formâ de figûe ciù conplèsse, gh'é de bezéugno de riseu ciù picìn. De ciù, l'inportànte ascì l'é l'ûzo de prîe ciù ò mêno apisûe: defæti e ciù lìsce són quélle louæ da-o mâ méntre quélle de sciùmme, pò-u sòlito, se trêuvan inta 'na condiçión ciù sgréuzza<ref name=":2" />. Tra e âtre caraterìstiche gh'é ancón o cô de prîe, tànto che, in sciâ bâze do materiâle a dispoxiçión, gh'é di àstreghi da-o gùsto diferénte tra 'na región a l'âtra: * O giànco o l'é òtegnûo da vàrie prîe, màscime da [[quarsîti]] (ciù dûe) ò da [[calcîti]] e [[Màrmo|màrmi]] (ciù ténie). Insémme a-o néigro o l'é un di coî ciù comùn e o gh'à 'na gràn variabilitæ, caxonâ da-a mescciûa con minerâli de cô diferénte. Pe sto fæto chi i minerâli giànchi són indicæ pe de conpoxiçioìn ciù rìcche, ma no són o mêgio pe-i diségni giömétrichi<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://mosaicodiciottoli.wordpress.com/il-risseu-ligure/le-pietre-gli-andamenti/le-pietre/|tìtolo=Le pietre|outô=Luca Riggio|léngoa=IT|vìxita=2024-10-16}}</ref>. * O néigro o l'é òtegnûo da-e prîe conosciûe cómme [[òfiolîte]], spécce a [[serpentinîte]], comùn inte tùtta a Ligùria. Sti minerâli gh'àn lô ascì 'na çèrta variabilitæ, cangiàndo da-o néigro squæxi pûo de òfiolîte che se trêuvan d'in gîo a Zêna a-o néigro ch'o tîa a-o vèrde ch'o se trêuva inta [[Rivêa de Levànte]]. A mêgio fórma pe ste prîe néigre, che són do bèllo ciù dûe de quélle giànche, a l'é quélla òvâle, raxón ch'a l'à fæto çèrne spésse vòtte e òfiolîte da [[Rivêa de Ponénte]], pò-u sòlito ciù levigæ. Insémme a-o giànco, o néigro o l'é o cô ciù dêuviòu cómme fóndo di riseu<ref name=":2" />. * O grîxo, scibén che mêno difûzo, o l'é òtegnûo da de prîe bén comùn, sàiva a dî i [[Carcâ|carcæ]] da l'âto contegnûo de [[Màrna (prîa)|màrna]], cómme a coscì dîta [[prîa do Prementón]], materiâle de bâze pi-â costruçión da ciù pàrte do céntro stòrico de Zêna. Dêuviòu sorviatùtto inta Rivêa de Ponénte, o grîxo o l'é indicòu pe-i riseu ciù rùsteghi, che no gh'àn de diségni conplicæ<ref name=":2" />. * O vèrde o l'é òtegnûo da çèrte òfiolîte tìpiche do Ponénte, e "prîe turchìnn-e" che fòscia àn dæto o nómme a-o [[Passo do Turchin|Pàsso do Turchìn]]. A seu conscisténsa a l'é a mæxima de òfiolîte néigre e de sòlito són dêuviæ sôlo pe de pàrte picìnn-e do riseu<ref name=":2" />. * Pò-u rósso gh'é dôe vivàgne inportànti, unn-a da-a tìnta ciù scûa e l'âtra ciù açéiza. A prìmma a ne vêgne da çèrte câve da Rivêa de Levànte, dónde se recâva o coscì dîto [[màrmo rósso de Levànto]], méntre a segónda, ciù ciæa, a se trêuva sôlo da-arénte a-a confroénsa tra o [[Gravéggia]] e o [[Lavàgna (riàn)|Lavàgna]]. Pe sto fæto chi, o rósso o l'é comùn inti riseu sôlo pe-i pàixi d'in gîo a-i seu scîti d'estraçión; da-e âtre pàrte o se peu pe cóntra trovâ giùsto pe di detàggi<ref name=":2" />. == Galerîa d'inmàgine == <gallery widths="200" heights="180"> Genova, Campopisano (09).jpg|O famôzo riseu de [[Cànpo Pizàn]] Sanbartolomeoselciato.jpg|Detàggio do riseu de [[Gêxa de Sàn Bertomê da Certôza|Sàn Bertomê da Certôza]], 1572 Genova-Santuario della Madonnetta-Sagrato-6.jpg|O riseu do [[Santoâio da Madonétta]], 1732 Sanremo-santuario madonna della costa-sagrato.jpg|Riseu do [[Santoâio da Madònna da Còsta]], a [[Sanremu|Sanrémmo]] Menton abc 18.jpg|O riseu da [[Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn)|baxìlica de Sàn Michê Arcàngiou]], a [[Mentun|Mentón]] Sori-chiesa santa margherita-sagrato.jpg|O riseu da [[Gêxa de Sànta Margàita (Söi)|gêxa de Sànta Margàita]] de [[Söi]], co-o stémma do comùn Santa Giulia (Lavagna)-chiesa di santa Giulia di Centaura-sagrato.jpg|Riseu da [[Gêxa de Sànta Giùlia (Lavàgna)|gêxa de Sànta Giùlia]] de [[Lavagna|Lavàgna]], con de priétte de rósso scûo Bonassola-oratorio sant'erasmo-sagrato particolare.jpg|Detàggio do riseu de l'[[Ötöio de Sànt'Eràsmo (Bonasêua)|ötöio de Sànt'Êmo]] a Bonasêua, con de priétte rósso ciæo Masso (Castiglione Chiavarese)-sagrato.JPG|Ina ciasétta intrêga atregâ de riseu a [[O Castiggion|Castigión]] Seborga-sagrato chiesa san martino.jpg|In riseu mescciòu a de ciàppe e di moìn a [[A Seborca|Sebórca]] </gallery> == Nòtte == <references responsive="" /> == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|tìtolo=Il sagrato di S. Maria Assunta di Camogli : il "risseu": pavimento di Liguria|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0004147|ànno=1998|editô=MeCa|çitæ=Récco|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Sara De Maestri|tìtolo=Pietre a secco nell'imperiese: ciottoli e rissêu|url=https://books.google.com/books?id=-gPmxgEACAAJ|ànno=2000|editô=Universcitæ di Stùddi de Zêna, Dipartiménto de edilìçia, urbanìstica e ingegnerîa di materiâli|çitæ=Zêna|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Prïe de Mâ - La Liguria dei Rissëu da Portofino a Moneglia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0274081|ànno=2017|editô=HiroAndCo|çitæ=Ciâvai|léngoa=IT}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} == Ligàmmi de fêua == * {{Çitta web|url=https://mosaicodiciottoli.wordpress.com/|tìtolo=Scîto ofiçiâ de 'na bitêga de risaieu|léngoa=IT|vìxita=2024-10-16}} * {{Çitta web|url=https://www.archeominosapiens.it/risseu/|tìtolo=Rissëu di Liguria|outô=Marco Del Soldato|dæta=2020-02-09|léngoa=IT|vìxita=2024-10-16}} * {{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=3wChrp0gvIU|tìtolo=Filmìn ch'o fa védde a realizaçión de 'n riseu|léngoa=IT|vìxita=2022-02-21}} [[Categorîa:Àrte in Ligùria]] [[Categorîa:Tradiçioìn da Ligùria]] 4eypnlc9v30esnswkppn4kf8pvobpmy Léngoa còpta 0 30312 252801 236740 2024-10-29T20:18:57Z N.Longo 12052 + authority 252801 wikitext text/x-wiki {{Léngoa |nómme = Còpto |nomenativo = ϯⲘⲉⲧⲢⲉⲙ̀ⲛⲭⲏⲙⲓ |altnómme = Còptego |pronónçia = timɛtrɛməŋkʰeːmɪ |stâti = {{EGY}} (IV-XVII sécolo) |fam1 = [[Lengue afroasiatiche|Lengoe afro-aziatiche]] |fam2 = Lengoe camitighe |fam3 = [[Lengua egiçia|Lengoa egîçia]] |mappa = Homily_Archangel_Raphael_Louvre_E10611.jpg }} A '''lengoa còpta''' o '''còptega''' (in còpto: ϯⲘⲉⲧⲢⲉⲙ̀ⲛⲭⲏⲙⲓ, ''tiMetremņchēmi'') a l'é 'na [[Lengue afroasiatiche|lengoa afro-aziatica]] camìtica, ùrtima discendénte de l'antîga [[Lengua egiçia|léngoa egîçia]]. In tenpo difûza in [[Egitto]], da-o XVII sécolo a l'é 'na parlâ estinta, sostitoîa da l'[[Lengua àraba|àrabo]].   Atoalmente in dialetto do còpto o l'é a lengoa litùrgica da-a [[Gêxa ortodòssa còpta]] e da-a [[Gêxa catòlica còpta]] ascì. == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Paola Buzi|outô2=Agostino Soldati|tìtolo=La lingua copta|url=https://books.google.it/books?id=DCk0EAAAQBAJ|ànno=2021|editô=Ulrico Hoepli Editore|léngoa=IT|ISBN=88-36-00567-5}} {{Clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} == Colegamenti estèrni == * {{Çitta web|url=https://www.ethnologue.com/language/cop|tìtolo=Lengoa còpta|léngoa=EN|vìxita=2022-12-02}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Lengue afroasiatiche]] nqhtwxc8jawx8hnuwe4mi6c4ofhjx2d A tònica velarizâ 0 30401 252849 252482 2024-10-29T21:51:08Z Arbenganese 12552 /* Grafîa */Ciü identitariu 252849 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} [[Immaggine:Cartéllo_Vāle_(Calisàn).jpg|miniatura|250x250px|Cartéllo bilìngoe do pàize de Vàlle, a [[Carizan|Calisàn]]. A velarizaçión a l'é stæta indicâ co-o grafêma "ā".]] Con '''A tònica velarizâ''' se fà riferiménto a 'na caraterìstica [[fonética]] ch'a pòrta a di cangiaménti inta pronónçia da létia "[[A]]" ({{IPA|[a]}}) quand'a se trêuva inte 'na [[Tón (lengoìstica)|poxiçión tònica]]. Sta caraterìstica chi a gh'à 'na grandìscima variabilitæ pe caxón da prezénsa de bén bén de pronónçie diferénti, che pêuan anâ da-a "A" apénn-a ciù serâ ({{IPA|[ä]}}), a di soìn do bèllo ciù stréiti, scìnn-a a vegnî 'na "[[Ò]]" ({{IPA|[ɔ]}} e {{IPA|[o]}} ascì{{#tag:ref|Són che però o no gh'é into zenéize, dónde a "ò" a l'é sôlo avèrta ({{IPA|[ɔ]}})<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/grafia/arfabeto_fonetico.htm|tìtolo=Arfabêto fonético|editô=Académia Ligùstica do Brénno|léngoa=LIJ|vìxita=2022-11-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/it/doc/grammatica/grafia#vocali|tìtolo=Grammatica del Genovese: grafia|outô=Fiorenzo Toso|editô=Conseggio Ligure|léngoa=IT|vìxita=2022-11-12}}</ref>|group=n.}}). A velarizaçión da "A" a l'é 'n éxito in comùn a di pòsti spantegæ e sénsa ligàmmi a 'na sôla léngoa. Tra Ligùria e tære da-arénte, l'àrea de difuxón ciù inportànte de quésto caràtere a s'esténde tra a [[Rivêa de Ponénte]] e o [[Bàsso Piemónte]], tànto da êse adotâ ségge da variànte da [[Lengoa ligure|léngoa lìgure]] che do [[Léngoa piemontéize|piemontéize]]. == Difuxón == A velarizaçión da "A" a l'é spantegâ inte di pòsti diferénti che no gh'àn de continoitæ teritoriâle: tra e [[léngoe gàllo-itàliche]] a l'é comùn inte de regioìn d'in gîo a-e [[Àrpi Lìgüri|Àrpe Lìguri]] e a-a pàrte de céntro-ponénte de l'[[Appennin ligure|Apenìn Lìgure]]. A-a tramontànn-a de ste cadénn-e chi, spécce inti pàixi de léngoa piemontéize, a l'é 'na caraterìstica tìpica do [[Dialétto monregaléize|monregaléize]] e do parlâ de [[Cêva]] ciù che, vérso levànte, inte variànte do [[Dialétto monferìn|monferìn]] da-arénte a-o confìn co-a [[Liguria|Ligùria]] scìnn-a l'àrea de [[dialétto lusciandrìn|parlâ lusciandrìn]]. Inti sò stùddi, o [[Geoffrey Hull]] o dîxe d'avéila trovâ into [[Canavéize]] e inti [[Léngoa lonbàrda|parlæ lonbàrdi]] tra [[Novæa|Novâra]] e [[Milan|Milàn]] ascì. === Léngoa lìgure === [[Immaggine:Ciàssa_Vinçénso_Mòlle_(A_Ciàssa,_Boisàn)_-_cartéllo_da_contrâ_da_Ciàssa.jpg|miniatura|250x250px|Cartéllo bilìngoe da contrâ da Ciàssa, a [[Buinzan|Boisàn]]. A velarizaçión into parlâ ''buinzanin'' a l'é stæta indicâ co-o grafêma "â".]] A velarizaçión da "A" a l'é 'na caraterìstica tìpica de 'n çèrto nùmero de variànte da léngoa lìgure, ch'én pi-â ciù pàrte spantegæ tra o çéntro-levànte da Rivêa de Ponénte e a región de l'[[Otrazôvo]]. In scê rîve do [[Mâ Ligure|Mâ Lìgure]], mesciàndose vèrso levànte da-o comùn do [[U Sejô|Çeiâ]], a velarizaçión a se peu trovâ inte tùtti i parlæ scìnn-a quélli de stànpo [[Dialettu savuneize|savonéize]], che gh'àn sta caraterìstica lê ascì. Ancón ciù a levànte, inti parlæ de lóngo ciù vixìn a-o [[Lengoa zeneize|zenéize]] "inlùstre" do [[Céntro stòrico de Zêna|céntro de Zêna]], sto caràtere chi o và pe cóntra ciàn cianìn a scentâ, co-a sò prezénsa ch'a l'é atestâ scìnn-a inti quartê do ponénte da çitæ. Tra i sénci parlæ da Rivêa, in particolâ, a velarizaçión a l'é asæ marcâ into [[Dialéttu finarìn|finarìn]] e inti parlæ che ghe stàn ciù da-a vixìn, dond'a vêgne indicâ co-o [[grafêma]] "ô"<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=16}}</ref>. Pe cóntra, a scitoaçión a càngia de ciù inti pàixi dónde gh'é de variànte de [[Dialettu arbenganese|stànpo arbenganéize]]: ste chi màncan de sòlito da velarizaçión, cómme l'acàpita into parlâ da çitæ e inte quélli di pàixi in gîo, ma in càngio a coménsa a conparî inte quàrche variêtæ di pàixi de valàdde, con di éxiti despægi. Lóngo a còsta, cómme za mensonòu, a velarizaçión a l'é 'n caràtere tìpico do parlâ do [[U Sejô|Çeiâ]], dond'a l'é asæ marcâ, e de quéllo do [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Borghétto]] méntre, vèrso l'entrotæra, a se peu trovâ inta [[Valâ du Neva|Valàdda do Nêva]], spécce a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|curatô=Silvio Riolfo Marengo, Silvia Malco Badano e Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|url=https://books.google.com/books?id=kHBIzwEACAAJ|ànno=Lùggio 2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbénga|léngoa=IT, LIJ|p=154|capìtolo=Il dialetto di Castelvecchio|ISBN=88-87-39781-3}}</ref> e a [[Cirixöa|Çeixêua]], e, inte 'n mòddo apénn-a ciù marcòu, inti âtri parlæ da [[Valle du Varatella|Valàdda do Varatèlla]]. Vèrso levànte, cómme za dîto, a velarizaçión a l'é 'na caraterìstica in comùn a tòsto tùtti i pàixi<ref name=":12">{{çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|outô2=Giulia Petracco Siccardi|tìtolo=Disiunâiu de Prîa|ànno=1981|editô=Centro Storico Pietrese|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT|p=16}}</ref><ref name=":13">{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio: Borgese-Italiano|url=https://books.google.com/books?id=EoP2oAEACAAJ|ediçión=2|ànno=1986 (1984)|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Bórxi Verézzi|léngoa=LIJ, IT|p=9}}</ref><ref name=":14">{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Verezzi: Verezzino-italiano|url=https://books.google.com/books?id=4meFoAEACAAJ|ànno=1986|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Bórxi Verézzi|léngoa=LIJ, IT|p=9}}</ref> scìnn-a-a zöna do finarìn e ancón ciù in la, ségge lóngo a còsta che vèrso a l'entrotæra. Pe de ciù, inta Rivêa se peu trovâ sto fenòmeno chi ànche inte di pónti izoæ ancón ciù a ponénte, cómme a [[Dussaiga|Dosàiga]], [[L'Isura|L'Îzoa]]<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Marino Cassini|outô2=Alberto Cane|outô3=Roberta Sala|tìtolo=Le parole della nostra infanzia - Dialettu Lisurencu|url=http://www.marinocassini.it/Oggetti%20scaricabili/ITACA.pdf|ànno=2020|çitæ=Arbisêua|léngoa=LIJ, IT|p=4}}</ref> e tra i comùn d'[[Andeua|Andêua]]<ref name=":15">{{Çitta web|url=https://www.andoraneltempo.it/manuale-parlata-andorese-di-adriano-ghiglione.php|tìtolo=Manuale della parlata andorese di Rollo e della Marina|outô=Adriano Ghiglione|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-04-24}}</ref> e d'[[Arasce|Aràsce]]<ref name=":2">{{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|ànno=Novénbre 2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Aràsce|léngoa=LIJ, IT|p=7}}</ref>, ciù che, inte 'n mòddo no goæi marcòu, inte çèrti parlæ de stànpo inperiéize<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|tìtolo=Vucabulâiu - Dizionario ragionato della parlata di San Bartolomeo al Mare e dintorni|url=http://www.cadepuio.it/files/glossario_2-2020.pdf|ànno=1990|editô=Circolo culturale Cà de Pujö|çitæ=Sàn Bertomê do Çèrvo|léngoa=LIJ, IT}}</ref>. Vèrso l'entrotæra a velarizaçión da "A" a l'é 'na prezénsa comùn ségge inti parlæ lìguri che inte quélli piemontéixi, tànto ch'a no peu êse dêuviâ pe de clasificaçioìn precîze, e caraterizâ da 'na grànde variabilitæ. In particolâ a l'é difûza inta pàrte da [[Val Bórmia|Valàdda do Bórmia]] con de variànte da léngoa lìgure ò de pasàggio a-o piemontéize. Inta Bórmia, prezénpio, a gh'é into [[Dialétto artaréize|parlâ d'Artâ]] dond'a s'é svilupâ vèrso a "o" avèrta<ref name=":4">{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Cadelli|tìtolo=Il sistema vocalico del dialetto altarese|ànno=1990|editô=Institûto Internaçionâle de Stùddi Lìguri|léngoa=IT|òpera=Quaderni dell'archivio linguistico valbormidese}}</ref>, a-a giornâ d'ancheu scrîta co-o grafêma "o" scibén che into pasòu a vegnîva indicâ co-ina "à" ascì<ref name=":5">{{Çitta lìbbro|outô=Silvio Sguerso|tìtolo=Il dialetto altarese|ànno=1972|editô=Sabatelli|çitæ=Sànn-a|léngoa=IT|p=11}}</ref>. Pe de ciù, inte zöne de tranxiçión tra o lìgure e o piemontéize, a velarizaçión a gh'é into [[Dialétto cairéize|parlâ de Càiri]] ascì, dond'a se prezénta cómme {{IPA|[ɒ]}}<ref name=":6">{{Çitta lìbbro|outô=Mair Parry|tìtolo=Parluma 'd Còiri, sociolinguistica e grammatica del dialetto di Cairo Montenotte|url=https://books.google.com/books?id=0wU2AAAACAAJ|ànno=Agósto 2005|editô=Editrice Liguria|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, PMS, IT|ISBN=88-80-55213-9}}</ref>. De la da [[Sciùmme Bórmia|Bórmia]], tra e variànte lìguri da valàdda do [[Tànnôu|Tànaro]] (sàiva a dî l'[[Dialéttu urmeàscu|ormeàsco]] e o [[Dialettu garescìn|garescìn]]), gh'é 'n'evoluçión do tùtto specìfica e do bèllo marcâ de sto fenòmeno chi. Defæti, gh'é 'na velarizaçión, spécce into parlâ d'[[Ulmea|Ormêa]], ch'a l'à portòu a di éxiti do bèllo diferénti: ciù chi-â trasformaçión inta "o" avèrta ({{IPA|[ɔ]}} cómme pe ''òtu'', "âto") e quélla inta "o" serâ ({{IPA|[o]}} cómme pe ''travoju'', "travàggio", de vòtte scrîto ''travōju'' ascì), inte di âtri câxi gh'é a prezénsa de 'na velarizaçión mêno marcâ, co-in çèrto gràddo de variabilitæ. Defæti, l'é registròu ségge o són {{IPA|[ɑ]}}, cómme pe ''gòtu'', "gàtto", che l'éxito {{IPA|[ɐ]}}, cómme inta pòula ''stròzu'', "stràsso", che vêgnan scrîti coscì cómme a {{IPA|[ɔ]}}<ref group="n.">Marcâ con "ô" ò "ō" ascì</ref> co-o caràtere "ò"<ref name=":16">{{Çitta web|url=https://www.academia.edu/5755976/Alta_Val_Tanaro|tìtolo=L'Alta Val Tanaro: inquadramento linguistico|outô=Nicola Duberti|léngoa=IT|vìxita=2024-04-24}}</ref>, scibén che gh'é de grafîe co-a "ō" ascì<ref>{{Çitta web|url=https://dokodoc.com/v-o-c-a-b-o-l-a-r-i-o.html|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-04-24}}</ref>. A raprezentaçión de quésti soìn a peu cangiâ in sciâ bâze da grafîa: a ògni mòddo, de sòlito l'é dêuviòu i scìnboli "o", "ò", "ō" e "ô" segóndo de conbinaçioìn diferénti. Pe cóntra, into garescìn gh'é sôlo e dôe evoluçioìn vèrso 'na "o" ch'a l'é serâ òpû avèrta, scrîta rispetivaménte "o" (''otu'', âto) e "ò" (''pòrte'', pàrte)<ref>{{Çitta web|url=https://generazionisolidali.it/2014/08/il-dialetto-garessino-spiegato-dal-maestro-nicolino/|tìtolo=Il dialetto garessino spiegato dal Maestro Nicolino|léngoa=IT|vìxita=2024-04-24}}</ref>, co-o grafêma "ô" ch'o l'é in càngio desligòu da-o scignificâto ch'o pìggia inte çèrte variànte lìguri, scicómme o l'é dêuviòu, co-in rimàndo a de grafîe piemontéixi, pe marcâ 'na "o" serâ ch'a se trêuva a-o pòsto da {{IPA|[u]}} lìgure, prezénpio, do sufìsso "-ón", ch'o vêgne ''-ôn''. A velarizaçión a l'é bén bén comùn inti [[Lìgure de l'Otrazôvo|parlæ de l'Otrazôvo]], dond'a l'é do bèllo marcâ e prezénte inti parlæ de stànpo [[Dialetto noveize|novéize]], svilupàndose vèrso 'na "o" avèrta. De sòlito a vêgne scrîta co-o grafêma "ò"<ref name=":7">{{Çitta lìbbro|outô=Natale Magenta|tìtolo=Vocabolario del dialetto di Novi Ligure con indice nomenclatore italiano-novese|url=https://books.google.com/books?id=SscNGwAACAAJ|ediçión=2|ànno=1984|editô=Edizioni arti grafiche novesi|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ, IT}}</ref><ref name=":8">{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Allegri|tìtolo=Strutture fondamentali del dialetto serravallese|url=https://www.chiekete.eu/2020/12/03/allegri-strutturefondamentali/|ànno=1987|editô=Pro Loco|çitæ=Seravàlle|léngoa=LIJ, IT|p=7}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Sergio Basso|tìtolo=Dizionario e Grammatica del Dialetto Silvanese|url=https://www.irbagiu.it/fonetica-silvanese/|ànno=2013|editô=Circolo Dialettale Silvanese "Ir Bagiu"|çitæ=Scirvàn d'Òrba|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ma inte di câxi l'é stæto dêuviòu "ä" ascì<ref name=":9">{{Çitta lìbbro|outô=Emilio Adriano Torrielli|tìtolo=Vucabuläriu dei parole uaröxie sc-cete e cumüni|url=https://www.accademiaurbense.it/pdf/vocabolario_ovadese_a4.pdf|ànno=Màrso 1991|léngoa=LIJ, IT}}</ref><ref name=":10">{{Çitta lìbbro|outô=Saverio Zuccotti|tìtolo=Il dialetto di Basaluzzo|url=http://www.zuccotti.com/basaluzzo/DialettoBasaluzzo.pdf|ànno=Agósto 2002|çitæ=Bazalùsso|léngoa=LIJ, PMS, IT|p=3}}</ref>. In sciâ fìn, tra i parlæ [[Lìgure coloniâle|lìguri coloniâli]] sopravisciûi scìnn-a-a giornâ d'ancheu, a velarizaçión da "A" a l'é 'na caraterìstica tìpica do [[Dialetto tabarchin|tabarchìn]] ascì<ref name=":11">{{Çitta web|url=http://www.hieracon.it/Dialetto/04-alfabeto.php|tìtolo=Alfabeto e regole di pronuncia|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-04-24}}</ref>. == Grafîa == [[Immaggine:Giüstéxine-Vāsùrda_(cartéllu).jpg|miniatura|250x250px|Cartéllo da contrâ de Vâsorda a [[Giustexine|Giusténixe]]. O caràtere "ā", pigiòu da çèrte grafîe priéixi<ref name=":12" />, o ségna a velarizaçión.]] No gh'é 'na sôla manêa pe marcâ a velarizaçión e, into córso di ànni, s'é dêuviòu bén bén de grafêmi diferénti pe indicâla, bazæ ségge in sciâ létia òriginâle, a "a", che in sciâ "o", anàndo aprêuvo a-e corispondénse létia-són de l'italiàn. Ciù chò-u piemontéize, ch'o l'adêuvia inta ciù pàrte di câxi a "ä"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Camillo Brero|tìtolo=Vocabolario italiano piemontese|url=https://books.google.com/books?id=VHAIAQAAIAAJ|ànno=1976|editô=Piemonte in bancarella|léngoa=PMS, IT}}</ref> ò, de ræo, a "á"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Primo Culasso|outô2=Silvio Viberti|tìtolo=Rastlèire. Vocabolàri d'Arba, Brà, Langa e Roé|url=https://books.google.com/books?id=tWdqnQEACAAJ|ediçión=2|ànno=2013|editô=Antares|léngoa=PMS, IT|ISBN=88-96-47840-5}}</ref>, inte numerôze variànte da léngoa lìgure l'é stæto dêuviòu: * Ä: ''parlä 'd Basalüssu''<ref name=":10" />, ''[[Dialéttu finarìn|finarìn de Gura e Olle]]''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Gorra e Olle|ànno=Lùggio 2000|editô=Pro Loco Gorra - Olle Editore, Tipolitografia Nante|çitæ=Inpéria|léngoa=LIJ, IT|p=15}}</ref>, ''lisurencu''<ref name=":1" />, ''uaröxiu''<ref name=":9" />, ''[[Dialettu savuneize|savuneize]]'' (grafîa Viglione)<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ezio Viglione|tìtolo=Il puro vernacolo sabazio|url=https://books.google.com/books?id=o_5hPgAACAAJ|ànno=2006|editô=Marco Sabatelli Editore|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-88-44927-2}}</ref>, ''veřesìn''<ref name=":14" /> * Â: ''burghetìn''<ref name=":1" group="n.">Soluçión adotâ da-a [[Wikipedia in lìgure|Wikipedia Lìgure]] pe marcâ a diferénsa tra o parlâ do pòsto e l'arbenganéize çitadìn, mancàndo 'na grafîa locâle</ref>, ''buinzanin''<ref name=":0" group="n." />, ''inpeiéśe'' (inte çèrte zöne)<ref name=":3" />, ''[[Dialettu savuneize|savuneize]]'' (grafîa Besio e Sguerso)<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Battista Nicolò Besio|tìtolo=Dizionario del dialetto savonese. "Calepìn de batuièza ciciolla"|url=https://books.google.com/books?id=j82umwEACAAJ|ànno=2013|editô=L. Editrice|çitæ=Càiri|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-95-95576-5}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Rosa Sguerso|outô2=Anita Sguerso|tìtolo=Compendio di voci ed espressioni del dialetto savonese|ànno=Lùggio 1985|editô=Editrice Liguria|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, parlā de Bedònia<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Sara Raffi Lusardi|outô2=Giannino Agazzi|tìtolo=E paròlle di nostri vécci. Le parole dei montanari bedoniesi|ànno=2013|editô=Centro Studi Card. A. Casaroli|çitæ=Parma|léngoa=LIJ, IT|url=https://flippingbooks.comune.parma.it/Libri/Lusardi_Parolle%20di%20nostri%20vecci/files/mobile/index.html#1|p=14}}</ref> * À: ''altaraise'' (grafîa do Sguerso)<ref name=":5" />, ''[[Dialéttu priéze|priéze]]''<ref name=":12" />, ''väżìn''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angiulin Regazzoni|tìtolo=Dizionario della parlata varazzina|ediçión=2|ànno=2022 (1990)|editô=U Campanin Russu (a cûa de)|çitæ=Vâze|léngoa=LIJ, IT|p=6}}</ref> * Ā: ''carizanin''<ref group="n." name=":0">Inta cartelonìstica locâle</ref>, ''giustenieze''<ref name=":0" group="n." /> * O: ''altaraise'' (grafîa modèrna)<ref name=":4" />, ''[[Dialettu garescìn|garescén]]'' (pi-â {{IPA|[o]}})<ref name=":16" />, ''dialètt ed Giüšvala''<ref>{{Çitta lìbbro |outô=AA.VV.|tìtolo=Parole ed Giüšvala|ànno=2023|editô=Pro Loco Giusvalla| çitæ=Giusvalla|léngoa=LIJ, IT|url=https://www.prolocogiusvalla.it/museo-del-dialetto/poesie/}}</ref> * Ò: ''[[Dialettu ar̂ascìn|ařascìn]]''<ref name=":2" />, ''anduréže''<ref group="n.">De vòtte <u>ò</u> ascì, quànde a pronónçia a l'é ciù marcâ</ref><ref name=":15" />, ''cairèis''<ref name=":6" />, ''[[Dialettu garescìn|garescén]]'' (pi-â {{IPA|[ɔ]}})<ref name=":16" />, ''[[Dialetto noveize|nuvaise]]''<ref name=":7" />, ''[[Dialetto noveize|nuvaise de Seravòle]]''<ref name=":8" />, ''[[Dialetto tabarchin|tabarkin]]''<ref name=":11" />, ''[[Dialéttu urmeàscu|ulmioš-cu]]'' (pe {{IPA|[ɔ]}}, {{IPA|[ɑ]}} e {{IPA|[ɐ]}})<ref name=":16" /> * Ô: ''giustenieze'' (grafîa de l'Armanàcco), ''[[Dialéttu finarìn|finarìn]]''<ref name=":0" />, ''parlô du Sejô''<ref name=":1" group="n." />, ''[[Dialéttu urmeàscu|ulmioš-cu]]'' (pi-â {{IPA|[ɔ]}} inte çèrte grafîe), ''castelòttu''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Veronica Damonte|tìtolo=Toponomastica del Castello di Diano|ànno=1979|editô=Communitas Diani|léngoa=IT, LIJ|pp=49-50|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00007342}}</ref> * Ō: ''[[Dialéttu urmeàscu|ulmioš-cu]]'' (inte çèrte grafîe)<ref name=":16" /> == Nòtte == ; Nòtte a-o tèsto <references group="n." /> ; Nòtte bibliogràfiche <references responsive="" /> {{Léngoa lìgure}} [[Categorîa:Lengua ligure]] arwgf5pi2m1wsyr5xvboo6n8e07ys8q 252850 252849 2024-10-29T21:52:21Z Arbenganese 12552 /* Grafîa */r̂ gir̂â giüsta 252850 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} [[Immaggine:Cartéllo_Vāle_(Calisàn).jpg|miniatura|250x250px|Cartéllo bilìngoe do pàize de Vàlle, a [[Carizan|Calisàn]]. A velarizaçión a l'é stæta indicâ co-o grafêma "ā".]] Con '''A tònica velarizâ''' se fà riferiménto a 'na caraterìstica [[fonética]] ch'a pòrta a di cangiaménti inta pronónçia da létia "[[A]]" ({{IPA|[a]}}) quand'a se trêuva inte 'na [[Tón (lengoìstica)|poxiçión tònica]]. Sta caraterìstica chi a gh'à 'na grandìscima variabilitæ pe caxón da prezénsa de bén bén de pronónçie diferénti, che pêuan anâ da-a "A" apénn-a ciù serâ ({{IPA|[ä]}}), a di soìn do bèllo ciù stréiti, scìnn-a a vegnî 'na "[[Ò]]" ({{IPA|[ɔ]}} e {{IPA|[o]}} ascì{{#tag:ref|Són che però o no gh'é into zenéize, dónde a "ò" a l'é sôlo avèrta ({{IPA|[ɔ]}})<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/grafia/arfabeto_fonetico.htm|tìtolo=Arfabêto fonético|editô=Académia Ligùstica do Brénno|léngoa=LIJ|vìxita=2022-11-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/it/doc/grammatica/grafia#vocali|tìtolo=Grammatica del Genovese: grafia|outô=Fiorenzo Toso|editô=Conseggio Ligure|léngoa=IT|vìxita=2022-11-12}}</ref>|group=n.}}). A velarizaçión da "A" a l'é 'n éxito in comùn a di pòsti spantegæ e sénsa ligàmmi a 'na sôla léngoa. Tra Ligùria e tære da-arénte, l'àrea de difuxón ciù inportànte de quésto caràtere a s'esténde tra a [[Rivêa de Ponénte]] e o [[Bàsso Piemónte]], tànto da êse adotâ ségge da variànte da [[Lengoa ligure|léngoa lìgure]] che do [[Léngoa piemontéize|piemontéize]]. == Difuxón == A velarizaçión da "A" a l'é spantegâ inte di pòsti diferénti che no gh'àn de continoitæ teritoriâle: tra e [[léngoe gàllo-itàliche]] a l'é comùn inte de regioìn d'in gîo a-e [[Àrpi Lìgüri|Àrpe Lìguri]] e a-a pàrte de céntro-ponénte de l'[[Appennin ligure|Apenìn Lìgure]]. A-a tramontànn-a de ste cadénn-e chi, spécce inti pàixi de léngoa piemontéize, a l'é 'na caraterìstica tìpica do [[Dialétto monregaléize|monregaléize]] e do parlâ de [[Cêva]] ciù che, vérso levànte, inte variànte do [[Dialétto monferìn|monferìn]] da-arénte a-o confìn co-a [[Liguria|Ligùria]] scìnn-a l'àrea de [[dialétto lusciandrìn|parlâ lusciandrìn]]. Inti sò stùddi, o [[Geoffrey Hull]] o dîxe d'avéila trovâ into [[Canavéize]] e inti [[Léngoa lonbàrda|parlæ lonbàrdi]] tra [[Novæa|Novâra]] e [[Milan|Milàn]] ascì. === Léngoa lìgure === [[Immaggine:Ciàssa_Vinçénso_Mòlle_(A_Ciàssa,_Boisàn)_-_cartéllo_da_contrâ_da_Ciàssa.jpg|miniatura|250x250px|Cartéllo bilìngoe da contrâ da Ciàssa, a [[Buinzan|Boisàn]]. A velarizaçión into parlâ ''buinzanin'' a l'é stæta indicâ co-o grafêma "â".]] A velarizaçión da "A" a l'é 'na caraterìstica tìpica de 'n çèrto nùmero de variànte da léngoa lìgure, ch'én pi-â ciù pàrte spantegæ tra o çéntro-levànte da Rivêa de Ponénte e a región de l'[[Otrazôvo]]. In scê rîve do [[Mâ Ligure|Mâ Lìgure]], mesciàndose vèrso levànte da-o comùn do [[U Sejô|Çeiâ]], a velarizaçión a se peu trovâ inte tùtti i parlæ scìnn-a quélli de stànpo [[Dialettu savuneize|savonéize]], che gh'àn sta caraterìstica lê ascì. Ancón ciù a levànte, inti parlæ de lóngo ciù vixìn a-o [[Lengoa zeneize|zenéize]] "inlùstre" do [[Céntro stòrico de Zêna|céntro de Zêna]], sto caràtere chi o và pe cóntra ciàn cianìn a scentâ, co-a sò prezénsa ch'a l'é atestâ scìnn-a inti quartê do ponénte da çitæ. Tra i sénci parlæ da Rivêa, in particolâ, a velarizaçión a l'é asæ marcâ into [[Dialéttu finarìn|finarìn]] e inti parlæ che ghe stàn ciù da-a vixìn, dond'a vêgne indicâ co-o [[grafêma]] "ô"<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=16}}</ref>. Pe cóntra, a scitoaçión a càngia de ciù inti pàixi dónde gh'é de variànte de [[Dialettu arbenganese|stànpo arbenganéize]]: ste chi màncan de sòlito da velarizaçión, cómme l'acàpita into parlâ da çitæ e inte quélli di pàixi in gîo, ma in càngio a coménsa a conparî inte quàrche variêtæ di pàixi de valàdde, con di éxiti despægi. Lóngo a còsta, cómme za mensonòu, a velarizaçión a l'é 'n caràtere tìpico do parlâ do [[U Sejô|Çeiâ]], dond'a l'é asæ marcâ, e de quéllo do [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Borghétto]] méntre, vèrso l'entrotæra, a se peu trovâ inta [[Valâ du Neva|Valàdda do Nêva]], spécce a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|curatô=Silvio Riolfo Marengo, Silvia Malco Badano e Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|url=https://books.google.com/books?id=kHBIzwEACAAJ|ànno=Lùggio 2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbénga|léngoa=IT, LIJ|p=154|capìtolo=Il dialetto di Castelvecchio|ISBN=88-87-39781-3}}</ref> e a [[Cirixöa|Çeixêua]], e, inte 'n mòddo apénn-a ciù marcòu, inti âtri parlæ da [[Valle du Varatella|Valàdda do Varatèlla]]. Vèrso levànte, cómme za dîto, a velarizaçión a l'é 'na caraterìstica in comùn a tòsto tùtti i pàixi<ref name=":12">{{çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|outô2=Giulia Petracco Siccardi|tìtolo=Disiunâiu de Prîa|ànno=1981|editô=Centro Storico Pietrese|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT|p=16}}</ref><ref name=":13">{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio: Borgese-Italiano|url=https://books.google.com/books?id=EoP2oAEACAAJ|ediçión=2|ànno=1986 (1984)|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Bórxi Verézzi|léngoa=LIJ, IT|p=9}}</ref><ref name=":14">{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Verezzi: Verezzino-italiano|url=https://books.google.com/books?id=4meFoAEACAAJ|ànno=1986|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Bórxi Verézzi|léngoa=LIJ, IT|p=9}}</ref> scìnn-a-a zöna do finarìn e ancón ciù in la, ségge lóngo a còsta che vèrso a l'entrotæra. Pe de ciù, inta Rivêa se peu trovâ sto fenòmeno chi ànche inte di pónti izoæ ancón ciù a ponénte, cómme a [[Dussaiga|Dosàiga]], [[L'Isura|L'Îzoa]]<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Marino Cassini|outô2=Alberto Cane|outô3=Roberta Sala|tìtolo=Le parole della nostra infanzia - Dialettu Lisurencu|url=http://www.marinocassini.it/Oggetti%20scaricabili/ITACA.pdf|ànno=2020|çitæ=Arbisêua|léngoa=LIJ, IT|p=4}}</ref> e tra i comùn d'[[Andeua|Andêua]]<ref name=":15">{{Çitta web|url=https://www.andoraneltempo.it/manuale-parlata-andorese-di-adriano-ghiglione.php|tìtolo=Manuale della parlata andorese di Rollo e della Marina|outô=Adriano Ghiglione|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-04-24}}</ref> e d'[[Arasce|Aràsce]]<ref name=":2">{{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|ànno=Novénbre 2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Aràsce|léngoa=LIJ, IT|p=7}}</ref>, ciù che, inte 'n mòddo no goæi marcòu, inte çèrti parlæ de stànpo inperiéize<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|tìtolo=Vucabulâiu - Dizionario ragionato della parlata di San Bartolomeo al Mare e dintorni|url=http://www.cadepuio.it/files/glossario_2-2020.pdf|ànno=1990|editô=Circolo culturale Cà de Pujö|çitæ=Sàn Bertomê do Çèrvo|léngoa=LIJ, IT}}</ref>. Vèrso l'entrotæra a velarizaçión da "A" a l'é 'na prezénsa comùn ségge inti parlæ lìguri che inte quélli piemontéixi, tànto ch'a no peu êse dêuviâ pe de clasificaçioìn precîze, e caraterizâ da 'na grànde variabilitæ. In particolâ a l'é difûza inta pàrte da [[Val Bórmia|Valàdda do Bórmia]] con de variànte da léngoa lìgure ò de pasàggio a-o piemontéize. Inta Bórmia, prezénpio, a gh'é into [[Dialétto artaréize|parlâ d'Artâ]] dond'a s'é svilupâ vèrso a "o" avèrta<ref name=":4">{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Cadelli|tìtolo=Il sistema vocalico del dialetto altarese|ànno=1990|editô=Institûto Internaçionâle de Stùddi Lìguri|léngoa=IT|òpera=Quaderni dell'archivio linguistico valbormidese}}</ref>, a-a giornâ d'ancheu scrîta co-o grafêma "o" scibén che into pasòu a vegnîva indicâ co-ina "à" ascì<ref name=":5">{{Çitta lìbbro|outô=Silvio Sguerso|tìtolo=Il dialetto altarese|ànno=1972|editô=Sabatelli|çitæ=Sànn-a|léngoa=IT|p=11}}</ref>. Pe de ciù, inte zöne de tranxiçión tra o lìgure e o piemontéize, a velarizaçión a gh'é into [[Dialétto cairéize|parlâ de Càiri]] ascì, dond'a se prezénta cómme {{IPA|[ɒ]}}<ref name=":6">{{Çitta lìbbro|outô=Mair Parry|tìtolo=Parluma 'd Còiri, sociolinguistica e grammatica del dialetto di Cairo Montenotte|url=https://books.google.com/books?id=0wU2AAAACAAJ|ànno=Agósto 2005|editô=Editrice Liguria|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, PMS, IT|ISBN=88-80-55213-9}}</ref>. De la da [[Sciùmme Bórmia|Bórmia]], tra e variànte lìguri da valàdda do [[Tànnôu|Tànaro]] (sàiva a dî l'[[Dialéttu urmeàscu|ormeàsco]] e o [[Dialettu garescìn|garescìn]]), gh'é 'n'evoluçión do tùtto specìfica e do bèllo marcâ de sto fenòmeno chi. Defæti, gh'é 'na velarizaçión, spécce into parlâ d'[[Ulmea|Ormêa]], ch'a l'à portòu a di éxiti do bèllo diferénti: ciù chi-â trasformaçión inta "o" avèrta ({{IPA|[ɔ]}} cómme pe ''òtu'', "âto") e quélla inta "o" serâ ({{IPA|[o]}} cómme pe ''travoju'', "travàggio", de vòtte scrîto ''travōju'' ascì), inte di âtri câxi gh'é a prezénsa de 'na velarizaçión mêno marcâ, co-in çèrto gràddo de variabilitæ. Defæti, l'é registròu ségge o són {{IPA|[ɑ]}}, cómme pe ''gòtu'', "gàtto", che l'éxito {{IPA|[ɐ]}}, cómme inta pòula ''stròzu'', "stràsso", che vêgnan scrîti coscì cómme a {{IPA|[ɔ]}}<ref group="n.">Marcâ con "ô" ò "ō" ascì</ref> co-o caràtere "ò"<ref name=":16">{{Çitta web|url=https://www.academia.edu/5755976/Alta_Val_Tanaro|tìtolo=L'Alta Val Tanaro: inquadramento linguistico|outô=Nicola Duberti|léngoa=IT|vìxita=2024-04-24}}</ref>, scibén che gh'é de grafîe co-a "ō" ascì<ref>{{Çitta web|url=https://dokodoc.com/v-o-c-a-b-o-l-a-r-i-o.html|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-04-24}}</ref>. A raprezentaçión de quésti soìn a peu cangiâ in sciâ bâze da grafîa: a ògni mòddo, de sòlito l'é dêuviòu i scìnboli "o", "ò", "ō" e "ô" segóndo de conbinaçioìn diferénti. Pe cóntra, into garescìn gh'é sôlo e dôe evoluçioìn vèrso 'na "o" ch'a l'é serâ òpû avèrta, scrîta rispetivaménte "o" (''otu'', âto) e "ò" (''pòrte'', pàrte)<ref>{{Çitta web|url=https://generazionisolidali.it/2014/08/il-dialetto-garessino-spiegato-dal-maestro-nicolino/|tìtolo=Il dialetto garessino spiegato dal Maestro Nicolino|léngoa=IT|vìxita=2024-04-24}}</ref>, co-o grafêma "ô" ch'o l'é in càngio desligòu da-o scignificâto ch'o pìggia inte çèrte variànte lìguri, scicómme o l'é dêuviòu, co-in rimàndo a de grafîe piemontéixi, pe marcâ 'na "o" serâ ch'a se trêuva a-o pòsto da {{IPA|[u]}} lìgure, prezénpio, do sufìsso "-ón", ch'o vêgne ''-ôn''. A velarizaçión a l'é bén bén comùn inti [[Lìgure de l'Otrazôvo|parlæ de l'Otrazôvo]], dond'a l'é do bèllo marcâ e prezénte inti parlæ de stànpo [[Dialetto noveize|novéize]], svilupàndose vèrso 'na "o" avèrta. De sòlito a vêgne scrîta co-o grafêma "ò"<ref name=":7">{{Çitta lìbbro|outô=Natale Magenta|tìtolo=Vocabolario del dialetto di Novi Ligure con indice nomenclatore italiano-novese|url=https://books.google.com/books?id=SscNGwAACAAJ|ediçión=2|ànno=1984|editô=Edizioni arti grafiche novesi|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ, IT}}</ref><ref name=":8">{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Allegri|tìtolo=Strutture fondamentali del dialetto serravallese|url=https://www.chiekete.eu/2020/12/03/allegri-strutturefondamentali/|ànno=1987|editô=Pro Loco|çitæ=Seravàlle|léngoa=LIJ, IT|p=7}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Sergio Basso|tìtolo=Dizionario e Grammatica del Dialetto Silvanese|url=https://www.irbagiu.it/fonetica-silvanese/|ànno=2013|editô=Circolo Dialettale Silvanese "Ir Bagiu"|çitæ=Scirvàn d'Òrba|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ma inte di câxi l'é stæto dêuviòu "ä" ascì<ref name=":9">{{Çitta lìbbro|outô=Emilio Adriano Torrielli|tìtolo=Vucabuläriu dei parole uaröxie sc-cete e cumüni|url=https://www.accademiaurbense.it/pdf/vocabolario_ovadese_a4.pdf|ànno=Màrso 1991|léngoa=LIJ, IT}}</ref><ref name=":10">{{Çitta lìbbro|outô=Saverio Zuccotti|tìtolo=Il dialetto di Basaluzzo|url=http://www.zuccotti.com/basaluzzo/DialettoBasaluzzo.pdf|ànno=Agósto 2002|çitæ=Bazalùsso|léngoa=LIJ, PMS, IT|p=3}}</ref>. In sciâ fìn, tra i parlæ [[Lìgure coloniâle|lìguri coloniâli]] sopravisciûi scìnn-a-a giornâ d'ancheu, a velarizaçión da "A" a l'é 'na caraterìstica tìpica do [[Dialetto tabarchin|tabarchìn]] ascì<ref name=":11">{{Çitta web|url=http://www.hieracon.it/Dialetto/04-alfabeto.php|tìtolo=Alfabeto e regole di pronuncia|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-04-24}}</ref>. == Grafîa == [[Immaggine:Giüstéxine-Vāsùrda_(cartéllu).jpg|miniatura|250x250px|Cartéllo da contrâ de Vâsorda a [[Giustexine|Giusténixe]]. O caràtere "ā", pigiòu da çèrte grafîe priéixi<ref name=":12" />, o ségna a velarizaçión.]] No gh'é 'na sôla manêa pe marcâ a velarizaçión e, into córso di ànni, s'é dêuviòu bén bén de grafêmi diferénti pe indicâla, bazæ ségge in sciâ létia òriginâle, a "a", che in sciâ "o", anàndo aprêuvo a-e corispondénse létia-són de l'italiàn. Ciù chò-u piemontéize, ch'o l'adêuvia inta ciù pàrte di câxi a "ä"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Camillo Brero|tìtolo=Vocabolario italiano piemontese|url=https://books.google.com/books?id=VHAIAQAAIAAJ|ànno=1976|editô=Piemonte in bancarella|léngoa=PMS, IT}}</ref> ò, de ræo, a "á"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Primo Culasso|outô2=Silvio Viberti|tìtolo=Rastlèire. Vocabolàri d'Arba, Brà, Langa e Roé|url=https://books.google.com/books?id=tWdqnQEACAAJ|ediçión=2|ànno=2013|editô=Antares|léngoa=PMS, IT|ISBN=88-96-47840-5}}</ref>, inte numerôze variànte da léngoa lìgure l'é stæto dêuviòu: * Ä: ''parlä 'd Basalüssu''<ref name=":10" />, ''[[Dialéttu finarìn|finarìn de Gura e Olle]]''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Gorra e Olle|ànno=Lùggio 2000|editô=Pro Loco Gorra - Olle Editore, Tipolitografia Nante|çitæ=Inpéria|léngoa=LIJ, IT|p=15}}</ref>, ''lisurencu''<ref name=":1" />, ''uaröxiu''<ref name=":9" />, ''[[Dialettu savuneize|savuneize]]'' (grafîa Viglione)<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ezio Viglione|tìtolo=Il puro vernacolo sabazio|url=https://books.google.com/books?id=o_5hPgAACAAJ|ànno=2006|editô=Marco Sabatelli Editore|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-88-44927-2}}</ref>, ''veřesìn''<ref name=":14" /> * Â: ''burghetìn''<ref name=":1" group="n.">Soluçión adotâ da-a [[Wikipedia in lìgure|Wikipedia Lìgure]] pe marcâ a diferénsa tra o parlâ do pòsto e l'arbenganéize çitadìn, mancàndo 'na grafîa locâle</ref>, ''buinzanin''<ref name=":0" group="n." />, ''inpeiéśe'' (inte çèrte zöne)<ref name=":3" />, ''[[Dialettu savuneize|savuneize]]'' (grafîa Besio e Sguerso)<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Battista Nicolò Besio|tìtolo=Dizionario del dialetto savonese. "Calepìn de batuièza ciciolla"|url=https://books.google.com/books?id=j82umwEACAAJ|ànno=2013|editô=L. Editrice|çitæ=Càiri|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-95-95576-5}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Rosa Sguerso|outô2=Anita Sguerso|tìtolo=Compendio di voci ed espressioni del dialetto savonese|ànno=Lùggio 1985|editô=Editrice Liguria|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, parlā de Bedònia<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Sara Raffi Lusardi|outô2=Giannino Agazzi|tìtolo=E paròlle di nostri vécci. Le parole dei montanari bedoniesi|ànno=2013|editô=Centro Studi Card. A. Casaroli|çitæ=Parma|léngoa=LIJ, IT|url=https://flippingbooks.comune.parma.it/Libri/Lusardi_Parolle%20di%20nostri%20vecci/files/mobile/index.html#1|p=14}}</ref> * À: ''altaraise'' (grafîa do Sguerso)<ref name=":5" />, ''[[Dialéttu priéze|priéze]]''<ref name=":12" />, ''väżìn''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angiulin Regazzoni|tìtolo=Dizionario della parlata varazzina|ediçión=2|ànno=2022 (1990)|editô=U Campanin Russu (a cûa de)|çitæ=Vâze|léngoa=LIJ, IT|p=6}}</ref> * Ā: ''carizanin''<ref group="n." name=":0">Inta cartelonìstica locâle</ref>, ''giustenieze''<ref name=":0" group="n." /> * O: ''altaraise'' (grafîa modèrna)<ref name=":4" />, ''[[Dialettu garescìn|garescén]]'' (pi-â {{IPA|[o]}})<ref name=":16" />, ''dialètt ed Giüšvala''<ref>{{Çitta lìbbro |outô=AA.VV.|tìtolo=Parole ed Giüšvala|ànno=2023|editô=Pro Loco Giusvalla| çitæ=Giusvalla|léngoa=LIJ, IT|url=https://www.prolocogiusvalla.it/museo-del-dialetto/poesie/}}</ref> * Ò: ''[[Dialettu ar̂ascìn|ar̂ascìn]]''<ref name=":2" />, ''anduréže''<ref group="n.">De vòtte <u>ò</u> ascì, quànde a pronónçia a l'é ciù marcâ</ref><ref name=":15" />, ''cairèis''<ref name=":6" />, ''[[Dialettu garescìn|garescén]]'' (pi-â {{IPA|[ɔ]}})<ref name=":16" />, ''[[Dialetto noveize|nuvaise]]''<ref name=":7" />, ''[[Dialetto noveize|nuvaise de Seravòle]]''<ref name=":8" />, ''[[Dialetto tabarchin|tabarkin]]''<ref name=":11" />, ''[[Dialéttu urmeàscu|ulmioš-cu]]'' (pe {{IPA|[ɔ]}}, {{IPA|[ɑ]}} e {{IPA|[ɐ]}})<ref name=":16" /> * Ô: ''giustenieze'' (grafîa de l'Armanàcco), ''[[Dialéttu finarìn|finarìn]]''<ref name=":0" />, ''parlô du Sejô''<ref name=":1" group="n." />, ''[[Dialéttu urmeàscu|ulmioš-cu]]'' (pi-â {{IPA|[ɔ]}} inte çèrte grafîe), ''castelòttu''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Veronica Damonte|tìtolo=Toponomastica del Castello di Diano|ànno=1979|editô=Communitas Diani|léngoa=IT, LIJ|pp=49-50|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00007342}}</ref> * Ō: ''[[Dialéttu urmeàscu|ulmioš-cu]]'' (inte çèrte grafîe)<ref name=":16" /> == Nòtte == ; Nòtte a-o tèsto <references group="n." /> ; Nòtte bibliogràfiche <references responsive="" /> {{Léngoa lìgure}} [[Categorîa:Lengua ligure]] 524oznvz79es30d8o1mvfjsqvdne3gi Columba livia 0 31106 252834 251047 2024-10-29T20:40:23Z N.Longo 12052 + authority 252834 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} '''O Pición Sarvægo''' opûre '''Cónbo''' '''Sarvægo''' '''da rocche'''<ref>''Cômbo sarvaego da rocche'' o l´é o nomme de l´öxello into ''[https://books.google.es/books?id=ULP58YtAxCoC&pg=PA60&dq=Degli+uccelli+liguri+durazzo+columba&hl=ca&newbks=1&newbks_redir=0&sa=X&ved=2ahUKEwi18sKX4teDAxULUqQEHUqTCPEQ6AF6BAgGEAI#v=onepage&q=Degli%20uccelli%20liguri%20durazzo%20columba&f=false Degli Uccelli Liguri]'' de Carlo Durazzo, 1840; co-u sénplice ''Cômbo sarvaego'' pe-a spece oenas. I mæximi nommi inta ''[https://books.google.es/books?id=jc7dr9vZC54C&pg=RA1-PA151&dq=uccelli+genovesato&hl=ca&newbks=1&newbks_redir=0&sa=X&ved=2ahUKEwiH-InB4NeDAxVCSKQEHTN4BG0Q6AF6BAgMEAI#v=onepage&q=columba%20livia&f=false Descrizione di Genova e del genovesato]'', 1846 </ref> (''Columba livia'' - J.F Gmelin 1789) o l'é ´n öxello da famiggia ''[[Columbidae]]'' (Leach 1819) e do Genere ''Columba'' (Linnaeus 1758) e a spêce primogénita de tùtte e razze domèsteghe, fæte da l'òmmo ch' o l' à seleçionòu senpre ciù e nêue generaçioìn. == Descriçión == [[Immaggine:Paloma bravía (Columba livia), Palacio de Nymphenburg, Múnich, Alemania01.JPG|miniatura|O pición (Columba livia)]] O Pición Sarvægo o l'à ina longhéssa de 35 cìtti e 'n'avertûa âlare de 68 cìtti; e âe àn dôe barré de cô néigro, gropón e sótt'âe de cô giànco. Testa, còllo e peto en de cô grîxo-bleu scûo, e ciùmme àn 'na brilantéssa de cô metalico vèrde e lilà; dòrso, pansa e âe en de cô grîxo ciæo;  côa grîxa e fascia terminâle néigra, timonêe estèrne de cô giànco, becco scûo, éuggi cô de çetrón, sanpe cô grîxo-rêza. Fra i cònbi de çitæ ghe n'é de quelli ch'àn a livrea de cô pægio a-o pición sarvægo, ma gh'é de diferénse: {| class="wikitable" ! width="30%" |Pición Sarvægo ! width="30%" |Pición  Doméstego |- |Còrpo slansòu |Còrpo tòsso e pesante |- |Testa picinn-a e slansâ |Testa ciù tòssa |- |o se pösa in scê miage rociôse  |o se pösa de spesso in tæra |- |difidente |confidente con l'òmmo |} == Conportaménto == O l'é 'n öxello gregâio, o vìve in grùppi anche numerôxi, conpréizo o periodo riprodutîvo. Granìvoro, o se nûtre de sémmi de ciante sarvæghe e coltivæ. O béive sensa îsâ a testa, o sciòrbe l'ægoa. O l'à capaçitæ d'òrientaménto e 'n xêuo veloçe, anche in scê lónghe distanse. O seu habitat én e zöne rociôze costêe e montagnôse inte l'entrotæra. == Riproduçión == A stagión a l'inìçia d'Arvî, e-a se prolónga a-a fin de Seténbre-Òtôbre; inte l'anno fan træ o quàttro niæ, o nîo 'n strêito abrétio de ramétti, réixe, pagétto pòsto in gròtte, cavitæ, recànti tra e rocce. Fan dôe êuve incobæ 17-18 giórni, anche da-o masccio, i polìn végnan nutrîi da tùtti doî co-o læte de pición, 'na secreçión do göxio. Làscian o nîo a l'etæ de 35-37 giórni. == Habitat == O l'é 'n cónbo sedentâio òriginâio de l'Àzia, do Nord Àfrica, Eoröpa e Medio Òriente; o lé'stæto introdûto, e o se gh'é stabilizòu in Àfrica a Sud do Sahara, Nord e Sud América, Oustràlia, e Nêua Zelànda. ''' '''I combi de çitæ én 'na mescciûa de öxélli domèsteghi scapæ e quelli sarvæghi, e coscì a qualitæ sarvæga sccétta a l´é senpre ciù ræa e a l´é in scî pìssi de scentâ.<ref>"il Colombo selvatico Columba livia livia è l’unico taxon dell’avifauna italiana “gravemente minacciata” da estinzione genetica" AAVV ''[https://greencrestdotblog.files.wordpress.com/2019/07/2019-colombo-specie-alloctona-in-italia.pdf Columba livia forma domestica]''...,2018.</ref> In italia o pición sarvægo o nidìfica into Càrso Triestìn, èrte scugêe, Apenìn Céntrâle e Meridionâle, Sardégna, Sicìlia, Îzoe Minô. Inta Ligùria no son coscì abondànti come inte âtre regioìn: percöse no gh´è na gran tradiçion d´alevaménto da mena domestega<blockquote>In Lombardia, Piemonte, Liguria e Sardegna l’allevamento dei piccioni è poco sviluppato, <ref>Alessandro Ghigi; ''[https://www.uomoenatura.it/wp-content/uploads/2018/03/Zoologia-applicata.pdf Per la protezione dei piccioni]'', 1912.</ref></blockquote>e a qualitæ sarvæga a se vedeiva solo de sémme in çénto:<blockquote>Costuma far passata le stesse stagioni delle precedenti [i.e. palumbus e oenas], ma non annida<ref>Carlo Durazzo; ''[https://books.google.es/books?id=ULP58YtAxCoC&pg=PA60&dq=Degli+uccelli+liguri+durazzo+columba&hl=ca&newbks=1&newbks_redir=0&sa=X&ved=2ahUKEwi18sKX4teDAxULUqQEHUqTCPEQ6AF6BAgGEAI#v=onepage&q=Degli%20uccelli%20liguri%20durazzo%20columba&f=false Degli uccelli ligur]''i, 1840.</ref></blockquote><blockquote>Columba oenas: Annida a monti ed è numerosissimo nel passaggio autunnale. Columba livia: Più raro dell´antecedente<ref>C.Durazzo'', [https://books.google.es/books?id=jc7dr9vZC54C&pg=RA1-PA151&dq=uccelli+genovesato&hl=ca&newbks=1&newbks_redir=0&sa=X&ved=2ahUKEwiH-InB4NeDAxVCSKQEHTN4BG0Q6AF6BAgMEAI#v=onepage&q=columba%20livia&f=false Descrizione di Genova e del genovesato]'', 1846</ref></blockquote><blockquote>Pare cosa dubbia che sia di passaggio nel Veneto ed in Liguria<ref>Tommaso Salvadori; ''[https://books.google.es/books?id=MJ4UAAAAYAAJ&pg=PA191&dq=colombo+columba+livia+museo+civico+genova&hl=ca&newbks=1&newbks_redir=0&sa=X&ved=2ahUKEwis8MGz29eDAxVxTaQEHU30D1MQ6AF6BAgIEAI#v=onepage&q=colombo%20columba%20livia%20museo%20civico%20genova&f=false Annali del Museo civico di Storia naturale di Genova]'', 1886</ref></blockquote>A forte prezénsa de conbi inte çitae a vegne de vòtte un veo problêma de igêne.<ref>Ved. prezénpio a Barcelonn-a, donde l´é za ben ben d´anni che o Comùn o l´amia d´amermâne a quantitæ''':''' https://www.totbarcelona.cat/societat/barcelona-canvia-estrategia-erradicar-sobrepoblacio-coloms-491039/ </ref> == Columba livia Doméstega == O pición sarvægo o l'é stæto adomestegòu da-i éutto a-i çìnquemìlla anni fa, ne fàn tésto e tavolétte cùneifòrmi da Mezopotàmia e-i Geroglìfici Egiçi. I Persien én stæti i prìmmi a sfrutâ a capaçitæ natorâle do pición a ritornâ dôv'o l'é nasciûo, pe mandâ mesàggi a-e çitæ de l'inpêro. O pición viagiatô, da l'antighitæ o l'é stæto o sôlo mézzo velôce de comunicaçión. Sostitoîo da-o telegrafo'''/'''telefono, o l'é tórna stæto utilizòu pe raxoìn de seguéssa inta prìmma e inta segônda goæra mondiâle - e linie telefoniche poéivan êse interótte o intercetæ. Ancheu, a-i giórni nòstri, i picioìn viagiatoî són alevæ pe-e conpetiçioìn de xêuo sportîvo bén-bén populâri in Gràn Bretàgna, Bélgio e atri paixi do Nord Eoröpa. O peu xoâ pe 1000 chilòmetri, a na velocitæ de 80-100 km. a l'ôa. Inta Bibbia són de béstie co-e quae se fa comèrcio e che vegnan sacrificæ:<blockquote>E Gesü u l’è intròu ne u tempiu de Diu, e u l’ha scacciòu tütti quelli che accattavan e vendeivan ne u tempiu, e u l’ha cacciòu in tæra ê toe di bancaoti e ê carêghe de quelli che vendeivan ê columbe.<ref>Giuseppe Olivieri; [https://books.google.es/books?id=Md1UAAAAcAAJ&pg=PA9&dq=olivieri+vangelo+columba&hl=ca&newbks=1&newbks_redir=0&sa=X&ved=2ahUKEwiRhYLU0OKDAxXBQ6QEHcGgAwEQ6AF6BAgKEAI#v=onepage&q=olivieri%20vangelo%20columba&f=false ''Il Vangelo di S. Matteo, volgarizzato in dialetto Genovese'']; 1860. O testo grego o l´e sto chì: Καὶ εἰσῆλθεν Ἰησοῦς εἰς τὸ ἱερόν, καὶ ἐξέβαλεν πάντας τοὺς πωλοῦντας καὶ ἀγοράζοντας ἐν τῷ ἱερῷ, καὶ τὰς τραπέζας τῶν κολλυβιστῶν κατέστρεψεν καὶ τὰς καθέδρας τῶν πωλούντων τὰς περιστεράς, https://bibletranslation.ws/trans/mattwgrk.pdf </ref></blockquote>De votte én ascì sinbolo do Spìrito Sànto:<blockquote>Quandu Gesü u l’è stætu battezzòu u l’è sciurtìu sübitu feua de l’aegua, e eccu se ghe sun aværti i sê, e u l’ha vistu u Spiritu de Diu cu discendeiva quaxi cumme ünha Columba e vegnî surva de lê.<ref>Giuseppe Olivieri; ''Il Vangelo di S. Matteo, volgarizzato in dialetto Genovese''; 1860.</ref></blockquote> === Linneo e a Columba livia Doméstega === O conbo sarvægo o l'é l'antenòu de quelli domestegæ, ma o [[Linneo]] o credeiva che o conbo domestego (e quello de çitae) o fisse derivòu da n´âtro combo sarvægo, ''Columba oenas''.<ref>O testo de Linneo: https://www.biodiversitylibrary.org/page/727099#page/181/mode/1up</ref><ref>Columba domestica was described by Linnaeus (1758: 162) as a form or variety of Columba oenas Linnaeus, 1758. [...] Linnaeus (1758) apparently sought to encapsulate, as varieties within his C. oenas, both Stock Dove and Rock Pigeon. [...] Linnaeus had treated Stock and Rock Doves separately in earlier works (Linnaeus 1746). His later confusion may have been because, in Sweden, the Rock Dove ‘has probably never been a natural breeding bird’ Thomas M. Donegan; ''[https://boc-online.org/bulletins/downloads/BBOC1361-Donegan.pdf The pigeon names Columba livia, ‘C. domestica’ and C. oenas and their type specimens]''; 2015</ref> Âtri naturalìsti - Temminck e Bonaparte prezénpio<ref>"Col.livia, nommé ''oenas'', on ne sait trop pourquoi, par Linné. C´est d´elle que descendent les innombrables races de Pigeons domestiques" CH.L.Bonaparte; ''[https://www.google.es/books/edition/Coup_d_oeil_sur_l_ordre_des_pigeons/zwQ2AAAAMAAJ?hl=es&gbpv=1&dq=bonaparte+Coup+d%E2%80%99oeil+sur+l%E2%80%99ordre+des+pigeons+columba+livia&pg=PA23&printsec=frontcover Coup d’oeil sur l’ordre des pigeons]''; 1854.</ref>- an corezûo l´erô; e coscì, inti Vocabolâi stòrichi zeneixi, o Paganini e o Casaccia , sensa afermâ che o conbo domestego o deriva da C. Livia, parlan de tùtti doe into mæximo paragrafo, e lascian ''C.oenas'' asémme co-u Colasso (''C.palumbus'')<blockquote>CÔMBO (..) Diconsi Colombi gentili i colombi grossi e casalinghi, Colombi torraiuoli (t.orn. ''Columba livia'' Brisson) I colombi vaganti più piccoli, e men casalinghi che soglion nidificare nelle torri (..) CÔMBO SARVËGO, Colombaccio, Palómbo, t.orn. ''Columba palumbus'' Linn., (..) -Colombèlla, t.orn. ''Columba oenas'' Gmel., Colombo salvatico minore del colombaccio.<ref>A.Paganini; ''[https://books.google.es/books?id=sdBFAAAAcAAJ&pg=PA229&lpg=PA229&dq=Diconsi+Colombi+gentili+I+colombi+grossi+e+casalinghi+genovese&source=bl&ots=2CGV-ENlyM&sig=ACfU3U3_0XyxHu82vhV1Geesh08weslxZw&hl=ca&sa=X&ved=2ahUKEwiPkuy-yMuEAxV4h_0HHVEwBvsQ6AF6BAgIEAM#v=onepage&q=Diconsi%20Colombi%20gentili%20I%20colombi%20grossi%20e%20casalinghi%20genovese&f=false Vocabolario domestico Genovese-Italiano]''; 1857</ref></blockquote> [[Immaggine:A Barçelónn-a (Catalògna).jpg|alt=A Barçelónn-a (Catalògna)|miniatura|A Barçelónn-a ([[Catalogna|Catalògna]])]] <blockquote>Cömbo: Colombo e Colomba. Uccello notissimo, di cui sonovi più specie. -da ròcche; Colombo torrajuolo. ''Columba livia''. Colombo vagante, più piccolo del domestico, e men casalingo, che suole nidificare nelle torri (..) -sarvægo; Colombella, Palombella. ''Columba oenas''. Colombo salvatico, minore del Colombaccio.<ref>Giovanni Casaccia; ''[https://books.google.es/books?id=PrEdAQAAIAAJ&pg=PA240&dq=casaccia+genovese+colombo+livia&hl=ca&newbks=1&newbks_redir=0&sa=X&ved=2ahUKEwj0jZufxsuEAxXE7gIHHY4TBx4Q6AF6BAgJEAI#v=onepage&q=casaccia%20genovese%20colombo%20livia&f=false Dizionario genovese-italiano]''; 1876</ref></blockquote> === E Tôre Cónbêe === Into Medioêvo i feodatâi àivan o privilêgio d'avéi e Tôre Cónbêe e poéi seleçionâ e spêce da carne, di colôri de ciumme, e da capaçitæ d'òrientâse, I piccioìn, pe-a seu prolifiçitæ, êan 'na risòrsa, ségge alimentare, che pe-a caccia (co-o farco), e pe poéi inviâ di mesaggi. Gh´êa de queste tóre a Ventemiglia, prezénpio:<blockquote>A Ventimiglia venivano considerate sia colombaie che granarie, così, ''int’u nostru parlà'' si conoscevano col nome di “''Casùi-ture''”.<ref>https://www.cumpagniadiventemigliusi.it/index.php/luoghi-di-sei-eta-storiche/619-torri-granarie-del-xv-secolo</ref> </blockquote>Inti sécoli di cangiaménti sociali-econòmici avegnûi inte çitæ, i nòbili êan ritornæ a-e canpagne, ma sensa cónbi, ch'êan restæ a vìve in çitæ a nidificâ  e-a nutrise de scarti. Inti anni 60 do sécolo pasòu (XX), o progresìvo desmétte de tanti alevamenti, no ciù necesaî cómme prìmma a prodûe piccioìn da carne, àn portòu a-a liberaçión de nomeroxi cónbi ch'én anæti inti centri urbani a aomentâ a popolaçión che gh'êa za, e a diferençiâ ancón de ciù e livrêe di piccioìn de çitæ. == Vôxe corelæ == * [[Conbétto]] == Nòtte == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Oxelli]] [[Categorîa:Oxelli domesteghi]] fz9j5b5m0g8q0vwiyaxqqpo8ujpto7i A floa du saizu 0 31360 252853 252461 2024-10-30T10:16:13Z Luensu1959 1211 ö zuntu ei vegiu file restauró da-u Mike fC ch'u l'è nu sulu in bravu cantante ma anche in bravu tennicu! 252853 wikitext text/x-wiki {{Nuvaize}} [[File:A-floa-du-saisu.ogg|thumb|registrasción du testu za publicó inta Wiki Ligure|Sainte a floa cuntò da Gianni Arrighetti, Burghetu Burbaia]] [[File:A floa du saizu.pdf|thumb|300px|A floa du saizu]] '''A floa du saizu''' Tanti ònni fò, quande che ‘d televixón u n’ ghe n’ea incù e l’aradiu i l’avaiva sulu i sciui, i nostri vègi, inti seiàn-e d’invernu, per fòne pasò u taimpu, i n’cuntaiva quarche floa. Quela che mi a m‘ricordu propiu bain l‘è a floa du saizu. I cuntaiva dunca ch’u gh’ea in certu belimbüstu pütostu fürbu che in giurnu u s’è truvó in saizu inta stòcca. E l’à pensó ‘d purtòlu ai mercó. L’è partìu mò, per la strò, u gh’è gnüu in mainti ch’u duvaiva fò di òtre cumisción. Alua u s’è prezentó da ‘na famìa e u gh’diza: “I m’u tegnaissi chi ste saizu, che idmàn pöi a pòssu a piòlu?” U gh’ea ‘na bròva dona, a gh’à dó poca impurtansa e a gh’diza: “Sì, metìlu lì inta fnestra e pöi gnì püre quande chi vrai”. Istu che chi u s’ne vò… U pòssa tütta a nötte e a-u lüdmàn matéin u riturna. Mò, quande ch’u s’prezainta per piò u saizu, u saizu u n’gh’è pü! Alua u ciòma sa dona e u gh’diza: “Ch’a me stòga ‘n pó a sentì! Ei me saizu u n’gh’è pü chi!” “E pö capì! Se i gh’l’ai missu, u gh’sarò!” a gh’rispunda le. “Epüre, guociàighe anche vui, mò chi u n’gh’è ste saizu!” E alua sa dona a diza: “U s’vega che ün-a di me galéin-e a l’à vistu, a gh’à dó ‘na becò e a s’l’à mangió…” “Ah, bel’afòri ista! Ah mi, o ch’i m’dai ei me saizu … du restu, a vöiu a galéin-a ch’a l’à becó ei me saizu!” “E pö capì s’a v’dògu ‘na galéin-a per in saizu!” “Sì, sì, sì, o ei me saizu o a galéin-a!” E sta dona, s’à vusüu quietò, l’à duvüu dòghe ‘na galéin-a… e istu chi u l’à ciapò per l’ei sampe e u s’ne ndó. U caméin-a, u caméin-a, u riva inti ‘n òtru paize e u vraissa ndò a drumì. Alua u vò inti ‘na famìa e u diza: “Per piazai, pudaissi tegnìme sta galéin-a, féin-a dmàn matéin, che pöi a pòsu a piòla?” Ei padrón da cò u gh’diza: “Sì, metìla püre lì ‘nta curte inseme ai òtre, che pöi idmàn matéin-a i pudai piòla” U vena a matéin-a, u riturna per piòla, mò a galéin-a a n’gh’è! Alua serca da chi, serca da lò… Anche quel cuntadéin ch’u gh’aiva ditu ‘d metla lì ‘nta curte u serca… Pöi i vega inta stòla ch’u gh’éa ‘n mügiu ‘d penne! E i àn capìu che ei gugnéin, forsi, inta nötte, u s’gh’è büttó ncuntra e u l’à mangiò. Alua ei padrón da galéin-a u diza: “O ch’i m’ dai a me galéin-a bela viva… du restu i m’dai ei gugnéin!” “E pö capì s’a v’dema ‘n gugnéin per ‘na galéin-a!” u gh’rispunda. “No, no, no, a digu ‘ntu seriu mi! O ch’i m’dai a me galéin-a… o du restu a vöiu ei gugnéin”. E dòghe da chi, e dòghe da lò, e insuma che pöi a ‘n bel puntu, per nu ‘ndò a ciamò i carabigné, ei padrón dei gugnéin l’à duvüu cèdiglu. E le u l’à ciapó, u s’l’è missu int’in sòccu e l’à turna prinsipió a caminò. E u vò e u vò féin tanto ch’u riva inti ‘n òtru paìze e u deva turna fermòse. E alua u painsa ‘d lassò ei gugnéin da cheidün-i. U s’ prezainta a-a prima caséin-a ch’u tröva e u dumanda: “Per piazai, pudaissi tegnimlu chi ste gugnéin tütta a nötte, che pöi idmàn matéin a pòsu a piòlu?" “E vò bain, metìlu püre lì inta stòla insème ai òtre béstie” u ghe rispunda ei padrón. Au l’üdmàn matéin-a u vena ‘ndré per piòlu, mò ei gugnéin l’è bela mortu inta stòla. Alua u ciòma ei padrón da caséin-a e u gh’diza: “Mò icmèla che ei me gugnéin l’è mortu?” “Mi a nu sö” u gh’rispunda quel lò, “Mi eu a drumì in cò me e a n’me son acortu id ninte!” “Epüre l’è lì bela mortu!” I van a veghe tütti dui, i guòcia e i capissa che u deva avaighe tió ‘n còsu ei bö e u l’à masó perchè u gh’à ‘n segnu inta testa… Istu che chi u vò in tütte i fürie e u gh’diza: “Mi a vöiu ei me gugnéin bela vivu, e se i n’me lu dai, a v’portu via ei bö!” “Ma t’pö capì , in bö l’è tüttu n’òtr'afòri, u n’l’è mia ‘n gugnéin, eh? E pö l’éa anche ‘n gugnéin pcinéin, issu…” “No, no, no, Mi a vöiu ei me gugnéin vivu, du restu… a v’portu via ei bö!” E ‘nsuma che, dòghe da chi, dòghe da lò, a ‘n sertu puntu l’à ciapó ste bö e u s’ ne ndó. E quel lò u n’ gh’à pusüu fò ninte… [[File:A floa du saisu (secunda pòrte).pdf|thumb|300px|A féin da floa du saizu]] Quel lò u caméin-a turna tütt’u giurnu e a-a saia u riva inti ‘na caséin-a. U vena nötte e u vraissa ‘ndò a drumì, e u dumanda turna a ‘na dona s'a pö tegnighe ei bö inta stòla. Sta sciua a gh’diza: “Sì, sì, metìlu püre lì inta stòla che intantu niòtri a n’ghe n’ema pü ‘d bestie perchè a gh’avaimu ‘na vòca, a l’ema vendüa, a sema sainsa e lì inta stòla u n’gh’è ninte… Metìglu püre…”. Pö u pòrta e u s’ne vò a l’usterìa e pöi a drumì int’l’albergu. Mò inta nötte a fiuéin-a id quela dona ch’à l’aiva fòttu mette ei bö inta stòla a s’è sentìa mò e u gh’è gnüu in gran mò ‘d pansa. Alua i àn ciamó ei megu d’ürgiainsa. Ei megu l’è gnüu, u l’à visitò e l’à ditu: “Eh, sta fiöa a gh’avaissa de bsögnu d’in pó ‘d brodu ‘d còrne, id manzu.” Mò ava i maslè i ea tütti serè e pöi lu i staiva inti ‘na caséin-a… e i n’pudaiva mia ndò a piò a còrne id nötte… A sa dona u gh’vena a mainti che inta stòla u gh’ea ste bö e a diza: “Oh, guòcia ‘n pó che furtün-a! S’a ndema ‘nta stòla a taiòghe ‘na fetìn-a inti ‘na cössa, pöi a gh’dema ‘n pó ‘d faìn-a in sima da ferìa, ei bö u guaìssa e i n’se n’acorza nsöin-i…” E infatti i fan csì: i van inta stòla, i tòia ‘na fetìn-a inti ‘na cössa, pöi i gh’metta ‘n pó ‘d faìn-a in sima csì ch’u n’sorta pü ‘d sangue, e i fan ei brodu per la fiuéin-a ch’u gh’pòssa ei mò ‘d pansa. Mò a-a matéin-a u riva ei padrón dei bö. U vò inta stòla per piò u so bö e u vèga che i gh’àn taió ‘na fetìn-a inti ‘na cössa. Alua u turna indré, u vò ‘n cò ‘d quela dona e u gh’diza: “Mò cmè la che a-i me bö i gh’àn taió ‘na fetín-a inti ‘na cössa?” “Oh” a ghe spiega sta dona “Menu mòle ch’u gh’ea ei vostru bö, perchè a me fiuéin-a a s’è sentìa mò stanötte, emu duvüu piò ‘n pó ‘d còrne per fòghe ei brodu...” “E pö capì se i duvai piò a còrne inta cössa dei me bö! Ah, mi a ne vöiu pü is bö ch’l’è lì… O ch’i m’ lu dai intregu ncu a so fetìn-a cmè ch’u l’aiva prima ncu i cösse, du restu… a vöiu a fiuéin-a ch’l’à bevüu ei brodu!” “Mò pö capì, i vrai ch’a v’dòga a me fiuéin-a?” a rispunda quela dona. “Sì, sì, sì, o ei me bö intregu o a fiuéin-a”. E ‘nsuma che sta dona, pianzandu, dòtu ch’u n’gh’ea nsöin-i chi la difendaiva peichè l’ea ‘na povra vidva, l’à duvüu cede a so fiuéin-a, sperandu ch’i gh’la purtaissa pö nderé. Quel omu alua u s’l’à missa inti ‘n sòccu, u s’l’à büttó in sima dei spòle e u l’à prinsipió turna a ndòsne avanti versu ei mercó. Mò ava l’ea turna stancu, l’ea nötte, e l’à duvüu lassò quel sòccu ncu a fiuèin-a ndrainta inti ‘na famìa. A-a saia l’à picó inti 'na porta di ‘na cò e l’à dumandó ei piazai id lassò lì u sòccu tütta a nötte, ch’u fissa passó au l’üdmàn matéin-a a piòlu. Bain vrenté i padrón-i da cò i an acetó id tegnì ste sòccu, mò inta nötte i àn sentìu quarchedöin ch’u s’ lamentaiva. U paìva ch’u fissa öin ch’u pianzaissa. Alua i són sté ‘n pó curiuzi id savai csè ch’u gh’ea inti ste sòccu, i són ndè a drubì e i àn vistu ch’l’ea quela fiuéin-a. E i duvai savai che quela fiuéin-a l’ea a nessa id quei giainte ch’i stazaiva inte sa cò. Alua i l’àn brassò sü, i gh’àn fòttu cuntò icmèla ch’l’ea lì inti ste sòccu. E quande che i àn sentìu a storia, i l’àn ciapò , svelti svelti, e i àn mandó ün so bòrba, ei frè ‘d so mumò, i l’àn mandó süptu ndré ncu a fiuéin-a a purtògla a cò a so mumò. E lu i àn ciapó ‘n càn che i gh’avaiva ‘nta curte – öin id quei can-i pütostu forti, eh, e ch’i morda facilmainte – e i l’àn missu ‘ndrainta du sòccu ai postu da fiuéin-a. I l’àn ligó e i àn spetó ch’u rivaissa ei padrón du sòccu. Quande quel lò l’è rivó, à dumandó se u pö piò u so sòccu. Alua i àn fòttu mustra id ninte e i gh’àn ditu: “Sì, sì, piàilu, ch’l’è lì ndè ch'i l’ài missu iei saia”. U ciòpa ste sòccu, u s’o metta a spòle e u vò. E u painsa: “Stavotta u n’è capitó ninte, eh? D’ogni modu, a gh’ö ‘na fiuéin-a intu sòccu e quarcòssa a n’farö”. U caméin-a, u caméin-a, e intantu ei càn u prinsipiaiva a raspò intu sòccu e a lamentòse. E le u s’pensaiva ch’u fissa a fiuéin-a ch’a pianzaissa e u gh’dizaiva: “Tòze, tòze, che quande ch’a son a cò, a t’ fòssu i raviö!”. Mò ste càn u cuntinuàiva a lamentòse e a gratò ncu i unge cuntra au sòccu. E le u turna a dighe: “Stò còlma, tòze, tòze, che quande ch’a rivema a cò, a t’ fòssu i raviö!”. Fin tantu che, rivó davanti a-a so cò, l’à duvertu u sòccu e ei càn l’è sattó fö icmè ‘n león, u gh’à dó ‘na murdiò ntu nòzu e via de gambe! Alua le, tegnìnduse ‘na màn in sima du nòzu ch’u sanguinàiva, u s’è missu a bragiò: “Tö, tö, tö, vè chi, che ei me nòzu u n’l’è ninte u tö! Tö, tö, tö, vè chi, che ei me nòzu u n’l’è ninte u tö!” Mò ei càn, via de gambe ncu u nòzu ‘n bucca! E l’è rivó turna lò dai so padrón-i. E quel lò l’è restó sainsa nòzu… e sainsa saizu! {{Tradiçioìn popolâri lìguri‎}} [[Categorîa:Föe]] [[Categorîa:Conponiménti in lìgure]] 75iimltj4lgftib6mkfpjqxnl6kuv12 Assosto de l'Argentea 0 31601 252789 252577 2024-10-29T20:10:48Z N.Longo 12052 + interprogetto 252789 wikitext text/x-wiki {{Grafia unitäia}} [[Immaggine:RIFUGIO ARGENTEA.jpg|destra|miniatura|Assosto de l'Argentea]] L''''assosto de l'Argentea''' o l'é un [[Assosto arpin|assosto]] in sciô [[Mónte Béigoa|Monte Beigua]] manezzou da-o [[Club Arpin Italian|CAI]] de [[Rensén|Rensen]]. == Stöia == In origine, l'assosto o l'ea stæto construto da-o [[Rensén|commun de Rensen]], ma o l'ea passou in gestion a-e communitæ montañe de l'Argentea e do Zovo. Stæte serræ ste communitæ, l'assosto o l'é passou torna a-o commun, e a-a giornâ d'ancheu o l'é de propietæ do [[Parco naturale regionale do Beigua|Parco do Beigua]], ch'o l'à dæto da manezzâ a-a seçion de Rensen do CAI [[Liguria|Ligure]]<ref name="cai">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20240224192343/https://www.cailiguregenova.it/pag/rifugio-argentea/|tìtolo=CAI Sezione Ligure - Rifugio Argentea|léngoa=IT|vìxita=2024-10-22}}</ref>. L'assosto o l'é conligou a-o [[Monte Argentea]] (1.830&nbsp;m), da-o quæ o piggia o nomme, con unna picciña creña. In sciâ çimma do monte l'é stæto misso unna statua de marmao gianco da Madònna e un pillastro de prie con un niccio e unna figuetta do Bambin. == Accesso == {{Disclaimer|reisego}} Sta struttua a l'é longo a vinteña tappa de l'[[Âta Vîa di Mónti Lìguri|Erta Via di Monti Liguri]], pe mezo da quæ a l'é conligâ a-o [[Passo do Faiallo]]. Se ghe peu arrivâ ascì da [[Prariondo]], pe mezo de un sentê panoramico; da [[Væa da basso]], con un sentê ch'o parte da-o ciassâ da gexa; e da Rensen, con un sentê de quattr'oe pöcassæ. Da l'assosto l'é ascì poscibile a montâ a-o Monte Beigua<ref name="cai" />. {{Clear}} == Nòtte == <references /> == Atri progetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Assosti arpin da Liguria]] 4snbzsvr3vtnwxmgle8cwxck71y534l