Wikipedia
lijwiki
https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2
MediaWiki 1.44.0-wmf.2
first-letter
Media
Speçiale
Discûscion
Utente
Discûscioîn ûtente
Wikipedia
Discûscioîn Wikipedia
Immaggine
Discûscioîn immaggine
MediaWiki
Discûscioîn MediaWiki
Template
Discûscioîn template
Agiûtto
Discûscioîn agiûtto
Categorîa
Discûscioîn categorîa
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Arbenga
0
1614
253123
253090
2024-11-08T17:48:39Z
N.Longo
12052
/* Teâtru */ fix
253123
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Arbenga
|Tipo = [[comun|cumün]]
|Panorama = Albenga.JPG
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panu(r)àmma de Arbenga versu u mâ</div>
|Bandiera = Flag of Albenga.svg
|Stemma = Albenga-Stemma.svg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligü(r)ia
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Amministratore locale = Riccardo Tomatis
|Partito = liste civiche de sèntru-scinistra
|Data elezione = 9-6-2019
|Mandato = 2
|Data rielezione = 10-6-2024
|Data istituzione = 1861
|Abitanti = 23470
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidènte a-i 30 de utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = [[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]], [[Campugexa]], [[Leca (Arbenga)|Leca]], [[Lüxignan|Lüxignàn]], [[Sàlia]], [[San Fé (Arbenga)|San Fé]]
|Divisioni confinanti = [[Arasce|A(r)àsce]], [[Arnascu]], [[Cixan|Cixàn]], [[Utuê]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]], [[Villanöva|Villanöva d'Arbenga]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1203
|Nome abitanti = arbenganesi<br />arbenganexi<br />ingàuni
|Patrono = [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]]
|Festivo = [[29 seténbre|29 de setembre]]
|Mappa = Map of comune of Albenga (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiùn da sitè de Arbenga inta Pruvinsa de Savuna
}}
'''Arbenga'''{{#tag:ref|Prununsiàu {{IPA|[ar'beŋɡa]|lij}}<ref name="Conseggio">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/albenga/|tìtolo=Arbenga|outô=Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure|scîto=Deize, diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-08-09}}</ref>, scrìtu de lungu ''Arbenga'' in [[Dialettu ar̂ascìn|arascìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|ànno=2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Arasce|léngoa=LIJ, IT|pp=12, 93}}</ref>, [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finô|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, [[Dialettu garescìn|garescìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Piero Camelia|outô2=Romano Nicolino|outô3=Rodolfo Pelagatti|tìtolo=Vocabolario Italiano-Garessino|ànno=2020|editô=Araba Fenice Edizioni|çitæ=Cuni|léngoa=LIJ, IT}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafia unitäia|grafìa ünitâ(r)ia]]<ref name="Conseggio" />, scrìtu ''Arbénga'' in [[Dialéttu priéze|priese]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumün da Prìa|léngoa=LIJ, IT|p=3}}</ref>, [[Dialetto brigasco|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luisa Lanteri|outô2=Carlo Lanteri|tìtolo=Il sapere degli upeghesi|ànno=2015|editô=Associazione Fondiaria Upega|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=30|url=https://opac.sbn.it/risultati-ricerca-avanzata/-/opac-adv/detail/LIG0255448?}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafîa ofiçiâ|grafìa ufisiâle]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=albenga|tìtolo=Arbénga - TIG|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-08-09}}</ref>, ''Albenga'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>.|group=n.}} (''Albenga'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina sitè e [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligü(r)e]] de 23.470 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> inta [[Provinsa de Sann-a|pruvinsa de Savuna]], dund'a l'è a segunda pe' pupulasiùn. A se tröva inta [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna]] ciü estesa da Ligü(r)ia e in sce zine da Sènta; u sò teritò(r)iu u cumprènde ascì a segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' süperficie, a [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Sapere">{{Çitta web|url=https://www.sapere.it/enciclopedia/Alb%C3%A9nga.html|tìtolo=Albénga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref><ref name="Enciclopedia Italiana">{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Gribaudi, Piero Barocelli, Antonio Canepa e A. Jahn Rusconi|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga_(Enciclopedia-Italiana)/|ànno=1929|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Albenga}}</ref>
Arbenga a l'è üna de sitè ciü antìghe da regiùn: zà capitâle di [[Liguri Antighi|Ligü(r)i]] Ingàuni, alantu(r)a ciamâ ''Album Ingaunum'', cu'a cunquista rumâna du [[181 a.C.]] a vegne u riccu ''municipium'' de ''Albingaunum'', traversàu dai tèmpi d'[[Aogusto|Augüstu]] daa cuscì dìta ''Via Julia Augusta''. Sêde d'ina sò diocexi dau [[451]], a l'è atacâ dai barba(r)i e ricustruìa dai bizantìn; cu'i Franchi a vegne capitâle de Cumitàu e a patisce di atacchi saracén. Dau [[950]] a l'è inta Marca Arduinica e, vegnüa cumün indipendènte du Mille, a pîa parte aa [[Primma Croxâ|Primma Cruxâ]]. In aleànsa cun [[Pisa]] e cun l'agiüttu du [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II]] a se regi(r)a cuntru [[Zena]] insemme ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]], ma a ne sciorte batüa du [[1251]], entrandu int'ina lunga crisi vegnüa pezzu cu'a pèste du [[1348]]. Du [[1625]] a se issa turna cuntru a Zena e a se cunsegna au Vito(r)iu Amedeu de Savoia. Aa fìn, dai ànni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligü(r)e]], a sitè a và apröu au camìn stò(r)icu du rèstu da Ligü(r)ia.<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia Italiana" /><ref name="Enciclopedia online">{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga/|tìtolo=Albenga - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref>
Arbenga a g'ha ina lunga tradisiùn cumme grande sèntru agriculu; cu'u tèmpu u l'è pe(r)ò vegnüu ciü impurtante u türismu, a l'imprinsippiu ligàu ai bagni ma au dì d'ancöi sèmpre ciü de genere cultü(r)âle, grassie ai sò müsei e e sò architetü(r)e. Fra sti chi se pò fà mensciùn du Müseu Sivicu, ch'u cumprènde l'[[Batistêu d'Arbenga|antìgu batiste(r)u]] du [[V secolo|V seculu]], u Müseu Diucesàn e u Müseu Navâle Rumàn; fra e architetü(r)e e nu mancan gêxe, a partì daa catedrâle, sciti archeulogichi, palàssi stò(r)ichi e e sò tûre<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia online" />, scimbulu da sitè che, defèti, a g'ha u survenumme de "sitè de sèntu tûre".<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=935|volùmme=Vul. II}}</ref>
{{Çitaçión|Arbenga, chi nu g'ha da fà, nu ghe vegna.|Pruvèrbiu e moddu de dì tipicu in sce Arbenga}}
== Geugrafìa ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Mónte Picâro (O Borghétto) - panoràmma da Ciànn-a d'Arbénga.jpg|A Ciâna dau Pìcche(r)u
Immaggine:Isola Gallinara.JPG|A Gainâ(r)a daa Vìa Julia Augusta
Immaggine:Confluenza Neva Arroscia.png|U Nêva e l'A(r)òscia ch'i se zunzen a furmà A Sènta
</gallery>
A sitè a se tröva in scia [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna aluviunâle]] ch'a s'è furmâ pe' vìa de l'impimèntu de 'na grossa insenatü(r)a pliucénica 'travèrsu i mate(r)iâli purtèi a vàlle daa scciümmài(r)a dìta [[Sènta|A Sènta]], che intu traciàu d'ancöi a pàssa a meridiùn du sèntru sitadìn. Sta ciâna lì a l'è a ciü grossa da [[Liguria|Ligü(r)ia]] e a mezüa in tutâle 36,51 kmq, andandu a cruvì ascì i paìsi da vixìn. A dà urigine aa Sènta i sun i turènti [[Turénte Nêva|Nêva]] e [[Scciümme A"osa|A(r)òscia]], che i se zunzen inta lucalitè de Messce, fra Leca e A Bastìa, trèi chilòmetri primma de fuxà in Arbenga, inte vixinanse du [[Câu da Lêna]].<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', pp. 7-8}}</ref>
U terito(r)iu cumünâle u se estènde versu punente fìn dau Riàn da Cu(r)umbe(r)a, ch'u se tröva inta regiùn cu'u mèximu numme ch'a se tröva ai cunfìn cun [[Arasce|A(r)àsce]], tòstu dui chilòmetri a punènte da bucca da Sènta. Stu cunfìn chi u se(r)ea stètu de lungu dibatüu e dunca fissàu daa prefetü(r)a numma inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e u passe(r)ea pe'u cuscì dìtu [[Câu de Vaìn]]<ref>{{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X023/Relazione_Paraggio_Vadino.pdf|tìtolo=Relazione Paraggio Vadino, da Punta Cippo a Capo Lena (foce del fiume Centa)|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, inta lucalitè de Maimuna.<ref name="”Vaìn”">{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino|url=https://books.google.com/books?id=H06DzgEACAAJ|ànno=2021|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=13-16|capìtolo=Geografia del luogo|ISBN=88-88-39761-2}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga da Napoleone all'unità d'Italia 1794-1861|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/412/c/13/s/13/albenga-da-napoleone-allunita-ditalia-1794-1861.html|ànno=2011|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=137|capìtolo=Il confine tra Alassio e Albenga (n.1)}}</ref> A ògni moddu u nu l'è stètu marcàu seguèndu u spartiègua<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/02laliggia/documenti/SV_LaLiggia_RelazioneGenerale_rev01.pdf|tìtolo=La Liggia, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, scicumme ch'u remunta e u prusegue inta diresiùn du [[Munte Russu]] (242 m), ch'u l'è ancù tüttu inti cunfìn d'Arbenga. Da chi u traciàu di cunfìn u se cega versu punènte, fìn au meridiùn da simma di munti [[Munte Bignun (Arasce)|Bignùn]] (521 m)<ref>{{Çitta web|url=http://www.verdeazzurroligure.com/index_htm_files/21%20-%20Albenga%20-%20Alassio%20nuovo.pdf|tìtolo=Anello Alassio-Albenga, accesso al Monte Bignone e Via Romana|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> e [[Munte Castelâ (Arasce)|Castelâ]] (508 m) ch'i restan du tüttu in A(r)àsce.
Versu levante a fà da cunfìn cu'u [[U Sejô|Se(r)iâ]] a l'è invêce a [[Carenda (turènte)|Ca(r)ènda]], turènte ch'u l'ha in cursu abasta lungu, ch'u riva a pôcu mênu de 6 chilòmetri<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/documenti/SV_Carenda_RelazioneGenerale_rev02.pdf|tìtolo=Carenda, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, nascèndu au de sutta du [[Munte Pesartu]] (668 m), ai cunfin cun [[Cixan|Cixàn]] ascì.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/tavole/retidr_245110-100-140-150_0.pdf|tìtolo=Carenda, tò(r)a 245110-100-140-150-0 du reticulu idrugraficu|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> Cun stu cumün chi, ciü a valle, a spartisiùn a l'è marcâ pe' ina parte (fra i Massaretti da Bastìa e a Benessea) dau Nêva, mèntre andandu versu punènte a dividde u l'è l'[[Rian Iveia|Arveju]], riàn ch'u scûre da vixin a Cuàscu, marcandu u lìmite cun [[Arnascu]] e [[Villanöva]]. Ancù ciü in sìmma, u cunfin u furma in cügnu e u tucca ascì [[Utuê]] passandu au de sutta du Pözzu di Pìn (282 m), ch'u l'è zà au de là.
Intu cumün a l'è cumpresa ascì l'[[ìsua Gainâa|ìsu(r)a Gainâ(r)a]], ch'a l'è distante daa còsta du quartê de [[Vaìn]] tòstu 1,5 chilòmetri. Segunda ìsu(r)a da regiun pe' estensciùn doppu [[A Parmæa|A Parmâ(r)ia]], a l'è cunusciüa semplicemènte dai abitanti cumme L'Ìsu(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2022/01/06/albenga-lisola-gallinara-come-si-chiama-nel-dialetto-albenganese-soltanto-isua/|tìtolo=Albenga: l'isola Gallinara come si chiama nel dialetto albenganese? Soltanto isu”a|dæta=6 de zenà du 2022|léngoa=IT|vìxita=2024-07-28}}</ref> Sta chi a se sa(r)ea destacâ daa terafèrma dü(r)ànte u Quaterna(r)iu pe' efèttu de curènti ma(r)ìne o fòscia pe'u muntà du livellu du mâ. Inti seculi, a l'è vegnüa l'habitat de ciü de trexèntu spécie vegetâli, fra sti chi a campanula sabassia e arcüne qualitè de erxi. Se zunzen ancù spécie faunistiche cumme brîgu(r)e, insètti e uxélli de mâ.<ref name=”Vaìn”/>
=== Frasiùi ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
File:A Bastìa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|A Bastìa, vista dai Massaretti
File:Campugexa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Campugexa, dau derê da paruchiâle
File:Leca (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Leca, a frasiùn dau stradùn
File:Lüxignàn (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Lüxignàn, panu(r)àmma dae campàgne
File:Sàlia (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Sàlia, daa pruvinsâle
File:San Fé (Arbenga)-Vìsta daa pruvinsâle 01.jpg|San Fé, vìsta d'in scia stradda
</gallery>
* '''[[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]]''', pôcu ciü a munte de dunde u Nêva e l'A(r)òscia i se zunzen a furmà A Sènta, a l'è stèta custruìa a partì dau [[1295]], piandu u numme da 'na furtificasiùn zà existènte ciamâ "bastita", ch'a l'ha dètu u(r)ìgine au Burgu. Vista a sentènsa de l'abâte du populu de Zena du [[1290]], a nu l'é(r)a defèti puscibile a custrusiùn de növe furtificasiùi. A ògni moddu, zà da primma i sciti dund'aù a se tröva a frasiùn i l'é(r)an indichèi cu'u numme de ''Valliranum''. A partì dau [[XIV secolo|Trexèntu]] l'insediamèntu u l'ha guagnàu ina funsiùn de cuntrollu in scia stradda versu a [[valâ de l'A(r)òscia]], crescèndu d'impurtansa e espandenduse manimàn.<ref name:"statüibastia"="">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 200, nòtta n.187}}</ref>
*'''[[Campugexa]]''', in pusisiùn aretrâ rispèttu aa Ciâna, u sò nücleu u se tröva int'in pözzu gi(r)àu versu sud-est ai pei du munte Pesartu, a n'artitüdine de 20 metri in sciu livéllu du mâ. U burgu u vegne numinàu pe'a primma votta inta primma metè du [[XII secolo|seculu XII]], cu'u numme de ''Campus Ecclesiae'' in seguitu de l'aquistu de sèrte bandìe da parte di Templa(r)i, ma u l'è passàu a utegnì 'na sèrta stabilitè numma a partì dau Trexèntu. Vegnüu cumün indipendènte, cun Sàlia, au tèmpu di fransesi, l'è turnàu sutta l'aministrasiùn arbenganese intu [[1929]]. A cumprènde ascì e tère d'in gì(r)u e a lucalitè de San Zorzu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|ISBN=88-88-39770-1}}</ref>
*'''[[Leca (Arbenga)|Leca]]''', inta bassa valâ du Nêva, a munte da cunfluènsa cun l'A(r)òscia, de rimpèttu aa Bastìa. A dêve u sò numme daa marghe(r)ìtta ''Leucanthemum''. A frasiùn l'è nasciüa cumme insediamèntu medievâle, tantu che chi l'é(r)an presenti e ville de sèrte impurtanti famìe arbenganesi, cumme a Vìlla D'Aste. U primmu nücleu u l'è stètu quellu de Nutrêu, pe' pöi spustâse prugrescivamènte versu a scciümài(r)a, cun quella che ancöi a l'è a Vìa au Piemunte.<ref name="Tci">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 422}}</ref><ref name="Rexidense">{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Italia Settentrionale: Le ville del contado d'Albenga|revìsta=Il sistema delle residenze nobiliari. Atlante tematico del barocco in Italia|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=2|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref>
* '''[[Lüxignan|Lüxignàn]]''', au de là da Sènta, e primme testimuniânse de n'insediamèntu e sun de u(r)igine tardurumâna, tantu che sun stèti truvèi di resti de 'na vìlla de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309662|tìtolo=Villa Rustica di Lusignano (struttura abitativa villa rustica)|vìxita=2024-07-11|
léngoa=IT}}</ref> Du restu u sèntru che veghemmu ancöi u sa(r)ea de u(r)igine sücescìva e dunca medievâle. Sun presenti ascì de vìlle scignurili du periudu de dòppu, cumme a Vìlla du Vescu e Vìlla Prospe(r)a.<ref name="Rexidense"/>
* '''[[Sàlia]]''', in sce culine a munte de Campugexa, a l'ha a carateristica de cunservà tütta 'na se(r)ie de insediamenti sparsi. U nücleu ciü impurtante u l'è quellu ch'u se tröva au de sutta da burgâ da gêxa, dedicâ a San Giacumu.
* '''[[San Fé (Arbenga)|San Fé]]''', au de là da Sènta, mensciunàu inti statüi cumünâli du [[1288]] in relasiùn aa gêxa di Santi Scimùn e Giüdda. Ascì inte stu câxu chi veghemmu ina se(r)ie de vìlle custruìe dae famìe arbenganesi, cumme i Còsta. U burgu veggiu u se tröva, fra l'âtru, inte 'na pusisiùn elevâ rispèttu aa paròcchia, pôcu sutta au Briccu de Cianastre (316 m).
=== Climma ===
Arbenga a g'ha in climma de tìpu mediteraneu, cun quarche diferènsa rispèttu ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]] pe'a presènsa de lunghe valè au deré da Ciâna, ch'e ne fan in scìtu dund'u ti(r)a de spessu u vèntu e cu'ina temperatü(r)a media ciü bassa de âtre sitè ligü(r)i, scibèn che d'invèrnu u fasse ciü câdu che a [[Sann-a|Savuna]] e [[Zena]] e ch'u fiòcche ciütostu de re(r)u. Stu fètu u sucedde scicumme che Arbenga, truvanduse ciü destacâ dai munti dund'e se fèrman e nivu(r)e, a risêve ciü u(r)e de sù che a ciü parte da Ligü(r)ia.<ref name=":11">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', p. 8}}</ref>
De media, u ciöve de mênu che a Savuna e a Zena e ciü che inti paisi vèrsu punènte. I vènti ch'i tì(r)an ciü de spessu i sun u gregâ d'autunnu e d'invèrnu, a tramuntâna de primma, u levante e u mezzugiurnu d'estè. Da vixìn a Arbenga, intu teritò(r)iu de [[Villanöva]], a se tröva ina stasiùn climatica che, pe'u periudu 1961-1990, a l'ha registràu sti valùi chi<ref name=":11" /><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160305195214/http://clima.meteoam.it/web_clima_sysman/Clino6190/CLINO122.txt|tìtolo=Tabella climatica mensile e annuale|scîto=Archivio climatico DBT|editô=ENEA|léngoa=IT|vìxita=2024-08-22}}</ref>:
{| class="wikitable"
! rowspan="2" |Arbenga - Villanöva
! colspan="12" |Mesi
! colspan="4" |Stagiùi
! rowspan="2" |Ànnu
|-
!Zen
!Fev
!Mar
!Arv
!Maz
!Züg
!Lüj
!Agu
!Set
!Utt
!Nuv
!Dix
!Inv
!Pri
!Est
!Aut
|-
!T. max. media (°C)
|11,7
|12,4
|14,6
|17,4
|21,2
|25,0
|28,7
|28,5
|25,3
|21,1
|15,7
|12,7
|12,3
|17,7
|27,4
|20,7
|19,5
|-
!T. min. media (°C)
|0,5
|1,3
|3,2
|6,2
|9,8
|13,3
|15,9
|15,7
|13,1
|9,1
|4,4
|1,4
|1,1
|6,4
|15,0
|8,9
|7,8
|-
!Precipitasiùi (mm)
|101,4
|89,7
|90,4
|81,6
|76,1
|38,3
|21,3
|43,3
|55,0
|105,5
|96,8
|78,9
|270,0
|248,1
|102,9
|257,3
|878,3
|-
!Giurni d'ègua
|6,2
|5,2
|6,1
|6,6
|6,5
|4,0
|2,8
|3,8
|4,4
|6,4
|6,3
|5,0
|16,4
|19,2
|10,6
|17,1
|63,3
|-
!Ümiditè relatìva media (%)
|73
|73
|72
|79
|79
|79
|77
|77
|78
|78
|75
|76
|74
|77
|78
|77
|76
|}
== Sto(r)ia ==
=== U(r)igine du numme ===
U numme da sitè de Arbenga u de(r)iva da u [[Léngoa latìnn-a|Latìn]] {{Maioscolétto|albingaunum}}, ch'u l'è ina cuntrasiùn de {{Maioscolétto|album ingaunum}}, tupònimu cumpostu dau prefissu {{Maioscolétto|album}} ch'u vö dì "sitè capitâle" e dau genitîvu plürâle latìn {{Maioscolétto|ingaunum}}, ch'u se rife(r)ìsce aa [[Liguri Antighi|tribü lìgü(r)e]] di Ingàuni, ch'a s'é(r)a chi stabilìa.<ref name=":2">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 11|Lamboglia, 1992}}</ref> Quànde Rùmma a a cunquista, a divegne ''Albingaunum'', furma che duve(r)an ascì grandi stò(r)ichi rumèi cumme [[Tito Livio|Liviu]], [[Tacito|Tàcitu]] e [[Strabone|Strabùn]], mantenèndu u mèximu scignificàu de primma.<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=24-25|ISBN=88-75-63451-3}}</ref> Ancù intu [[VIII secolo|seculu VIII]], ai tèmpi di Lungubardi, a sitè a vegne mensciunâ cumme {{Maioscolétto|albinganum}}<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 24}}</ref>, fìn a rivà intu seculi de dòppu a furme cumme {{Maioscolétto|albingano}} o {{Maioscolétto|albingana}} e de de lì a quella d'ancöi.<ref name=":3" />
=== U periudu prerumàn ===
A sitè a vegne fundâ int'in periudu cumpresu fra u [[VI secolo a.C.|VI]] e u [[IV secolo a.C.|IV seculu a.C]] da ina tribü de Ligü(r)i Antìghi, pöi dita di Ingàuni: u nücleu uriginâle sitadìn u sa(r)ea stètu culucàu aturnu aa colla de San Martìn, ciü a meridiùn de l'insediamèntu rumàn, pusisiùn strategica ch'a l'ha permessu de sfrütà u vixìn pòrtu natü(r)âle.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Baroccelli|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/ingauni_%28Enciclopedia-Italiana%29/|ànno=1933|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Ingauni}}</ref> Cu'u tèmpu defèti i Lìgüri i l'axevan cumensàu a furmà ina propia flòtta, grassie ascì au repà(r)u furnìu daa cunfurmasiùn teritu(r)iâle, cun scòppi de pirate(r)ìa inte zône au riundu, che e vegnen cuscì purtè sutta au cuntrollu ingàunu. Stu svilüppu chi u sa(r)ea stètu cumpiüu ai dànni de pupulasiùi vixine, fra ste chi i greghi ch'i se truvavan a [[Marseggia|Marseja]], che i rivan a cuntendise cun sti chi u cuntròllu du [[Mâ Tirren|Mâ Tirén]].<ref name=":2" />
Inti primmi periudi a se svilüppa dunca in'ecunumia agricula, che a fà divegnì u sèntru prinsipâle de tütta a Lìgü(r)ia de Punènte, duminandu i terito(r)i cumpresi fra a mudèrna [[Sanremu|Sanrémmu]] e fìn au câu da Cravazòppa a [[Finô|Finâ]]<ref name=":2" />, rivandu au relatîvu entrutèra e entrandu in cuntattu cu'e pupulasiùi di Viagenni, stansièi inte l'âta Valâ du scciümme [[Tànnôu|Tàna(r)u]].<ref name="Touring Club" />
I Ingàuni i strenzen cuscì de aleànse cu'i cartaginesi, andàndu a giütâli cuntru [[Romma|Rumma]] e dandughe sustegnu dü(r)ante a segunda de Guère püniche, cumbatüa fra u [[218 a.C.|218]] e u [[201 a.C.]] e che a purte(r)à a de grosse cunseguènse in sce pupulasiùi lìgü(r)i. Defèti i pòrti da Lìgü(r)ia de quellu tèmpu i l'é(r)an stèti duve(r)èi cumme base navâle, tantu che u frèi de Annibale, Magun, u l'é(r)a partiu da chi inte de cundisiùi desgrasièi pe' andâghe a purtà agiüttu. Firmàu intu 201 a.C. in acôrdiu fra Rumma e Cartagine destinàu a vegnì ruttu pôcu dòppu, Arbenga a sêgue e vicènde da segunda guèra pünica ascì, ancù ligâ aa segunda de due.<ref name=":4">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 12|Lamboglia, 1992}}</ref>
=== Dòppu e guère püniche ===
L'aleànsa cun Cartagine a g'ha cumme cunseguènsa a cunquista da parte di rumèi intu [[181 a.C.]], defèti doppu ina duggia scunfitta, tantu pe' tèra, cun l'atàccu du procunsu(r)e Lücciu Emiliu Paulu, quantu pe' mâ, purtàu avanti dau düumviru Matien<ref name=":4" />, u terito(r)iu di Ingàuni u vegne sutta au duminiu rumàn, ascì se e cuntinuan de scurerìe pi(r)atesche de distürbu, specialmènte sutta au mandàu du cunsu(r)e Appiu Claudiu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 53-54}}</ref>
E scurerìe e vegnen plachè sèmpre dau procunsu(r)e Lücciu Emiliu Paulu, ch'u l'axeva urdinàu a requisisiùn de nàvi arbenganesi e a distrusiùn du nücleu sitadìn u(r)igina(r)iu, scituàu in sciu cuscì dìtu ''Munte''. L'ànnu de doppu u vegne firmàu in növu acôrdiu ch'u sancìsce in mane(r)a definitiva a rumanizasiùn de ste pupulasiùi, purtèi sutta aa sfé(r)a de infruènsa repübricâna.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 13|Lamboglia, 1992}}</ref> Inte sti anni a se ingrandìsce e a se trasfurma int'in impurtante ''municipium'', che u cröve a ciü parte de valè interne du basìn da Sènta, ciü i terito(r)i di paìsi da valâ du Tàna(r)u, cumme [[Garesce]] e [[Ulmea|Urméa]], cu'i bùrdi ciü setentriunàli da zòna arbenganese fissèi fìn ai paìsi ascì de Séva e Pampa(r)àu.<ref name="Touring Club" />
=== U svilüppu du municipium ===
[[File:Particolare Monumenti funerari della via Julia Augusta (1).jpg|thumb|I resti di munümènti fünera(r)i in scia Julia Augusta|left]]
Da l'annu [[89 a.C.]] i rumèi i l'han cuncessu u dirittu latìn ai populi intu nòrd da Penìsu(r)a italiàna, pe' pöi dâghe quellu rumàn intu [[45 a.C.]], grassie a [[Giulio Cesare|Gaiu Giuliu Césa(r)e]], cuscì da fâghe pià a furma ascì au pué lucâle de l'istitusiùn sitadìna.
A testimunià l'impurtansa da realtè arbenganese a l'è a custrusiùn de mü(r)aje de difésa in etè repübricâna, cu'a fundasiùn da növa sitè inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]], fra u mâ e A Sènta, sciübitu de dòppu de l'89 a.C. e fundâ, fòscia, au pòstu de in ''castrum'' tempuraneu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref> Au de drentu dunca u se svilüppa l'impiantu basàu in sciu càrdu e in sciu decümàn, base pöi pe'a seguente cunfurmasiùn du burgu, ancù ancöi de stampu rumàn.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', p. 12}}</ref> A strutü(r)a ürbâna, pe(r)ò, nasciüa da quell'u(r)iginariu ''castrum'' fètu custruì intu [[181 a.C.]] a vegne ciü votte repiâ e revìsta, adi(r)itüa intu [[V secolo|V seculu]], sutta a l'impe(r)atû Uno(r)iu, in seguitu ae invaxùi di gôti.<ref name=":5">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=36-37|ISBN=88-75-63451-3}}</ref>
Sutta u duminiu de Rumma l'intrega zôna a vegghe dunca ina forte pruspe(r)itè, ch'a porta au culigamèntu cun e âtre realtè vixìne, tantu che a vegne fèta passà da chi a ''Via Julia Augusta'', custruîa a partì dau [[14 a.C.]], sutta a l'impeatû [[Aogusto|Augüstu]], forte da pacificasiùn de pupulasiùi de Àrpi Marittime.
Tante âtre sun pöi e testimunianse lasciè de stu periudu, cumme ina lunga sé(r)ie de tumbe e âtre strutüe füne(r)âie, dunde sun stèti ritruvèi ascì repèrti impurtanti, cumme u [[piàttu blö]], de fabricasiùn egissia, culucàu inisialmènte inta necròpuli a nord de l'abitàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.historiaproject.com/il-piatto-blu-di-albenga/|tìtolo=Arbenga: u piàttu blö|vìxita=2021-12-04|léngoa=IT}}</ref>
Inte l'Arbenga rumâna se truvavan ascì strutü(r)e cumme e tèrme (svilupè dü(r)ante u prinsipàu de Augüstu) a setentriùn de mü(r)aje de difésa sitadìne, vixìn au cursu da Sènta e a quéllu ch'u l'é(r)a u veggiu pòrtu natü(r)âle,<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/corsara/2013/11/18/terre-e-orizzonti-lantica-spa-di-albenga-le-terme-romane/|tìtolo=L'antiga SPA arbenganese: e terme|outô=Francesca Giraldi|dæta=18 de nuvèmbre du 2013|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref> o ascì cumme l'anfiteâtru, datàu au [[II secolo|II seculu d.C]], in gràddu de cuntegnî au mascimu tòstu dexemìlla persùne: fètu ch'u mustra cumme Arbenga a l'é(r)a cumunque ina realtè de riliévu pe' tüttu u punènte.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/anfiteatro-pilone-romano.htm|tìtolo=L'Anfiteàtru ruman d'Arbenga|vìxita=2021-12-02|léngoa=IT}}</ref><ref name=":7">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 55}}</ref>
=== Da l'impe(r)u au mediuevu ===
A partì dau [[I secolo|I]]-[[II secolo|II seculu]] a sitè a và a utegnì a libertè de avé in pròpiu senàu, cun l'elesiùn di lucàli decu(r)iùi. Cu(r)iùsu u fètu avegnüu du [[276]], quande l'impurtante pruprieta(r)iu ingàunu Pròculu, in seguitu aa cariêra militâre u l'é(r)a stètu numinàu a [[Lion|Liùn]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', pp. 17-18}}</ref> impe(r)atu da i sò surdatti. U l'é(r)a sciurtìu ascì ad armà in pròpiu esercitu, venèndu aa fìn batüu da Probu e dunca giüstisiàu.<ref name="Arbenga1" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 54-55}}</ref>
In Arbenga u se difunde prestu u [[Crestianêximo|Cristianéximu]], tantu che in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] u tröva repà(r)u San Martìn Véscu, cuntru e persecusiùi da parte di ariài.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 55-56}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Federica Pelosi|tìtolo=Turismo, Albenga si affida a San Martino|revìsta=Il Secolo XIX|editô=GEDI grùppu edituiâle|çitæ=Zena|ànno=2018 |méize=Màzzu|léngoa=IT|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/funzioni/download.aspx?ID=16371&IDc=784}}</ref> Cu'a crisi da pulitica impe(r)iâle a zôna a végne pü(r)e invâza dai [[Vixigöti|Vixigôti]] a partì da l'ànnu [[402]], ch'i deròccan ina grossa pàrte de l'abitàu, pruvucandu grâvi dànni aa pupulasiùn.<ref name="Arbenga1" />
Numma cu'u decrêtu du generâle Flaviu Custànsu<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 19}}</ref> du [[417]], dùzz'ànni dòppu a distrusiùn, cumensan i travai pe'a ricustrusiùn: sta chi a porta in növu impulsu architetônicu, custruèndu edifissi de grande valû cumme u batisté(r)u e a catedrâle de San Michê, dedicâ au santu prutetû sitadìn. Vegne custruìu ascì u palàssiu episcupâle<ref name=":5" />, defèti cu'u [[451]] Arbenga a divegne ascì sede vescuvî: u primmu véscu u l'è Quinsiu.<ref name=":7" /><ref name="Arbenga1">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2675&TipoElemento=pagina|tìtolo=A stò(r)ia d'Arbenga: fra lìgü(r)i e rumài|léngoa=IT|vìxita=2021-12-04}}</ref><ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 18-20}}</ref>
=== U periudu medievâle ===
Doppu a fìn de l'[[Impêo Roman|Impe(r)u Ruman]] du [[476]] Arbenga a sübisce primma a duminasiùn Ustrugôta (a partì dau [[V secolo|V seculu]]), pe' pöi divegnì üna de sitè ciü impurtanti da Ligü(r)ia sutta a duminasiùn bizantìna, inta divixùn da cuscì dîta ''Marittima Italorum'', mategnüa fìn au [[641]]-[[643]]<ref name="Arbenga2" /><ref name="Touring Club">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 404}}</ref>, quande u chìna zü u suvràn lungubàrdu Rota(r)i.<ref name="Arbenga2">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=2670&ID=2676&TipoElemento=categoria|tìtolo=A stò(r)ia d'Arbenga: U Mediuevu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-08}}</ref><ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 16}}</ref>
Sutta a sti chi a sitè a vegne turna sachegiâ, anche se a nu perde u sò splendû architetônicu, ch'u vegne preservau intrégu pe' ina buna parte, cumme e mü(r)aje de difésa e i prinsipali palassi religiùsi e aministrativi.<ref name="Touring Club"/> L'impurtansa ecunomica, che armenu fìn au [[VI secolo|VI seculu]] a l'é(r)a restâ ai livelli di periudi presedènti a vegne ridimensciunâ: Arbenga a divegne in ''vicus''<ref name="Touring Club" />, sènsa ciü ina vé(r)a e pròpia aministrasiùn.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 21-22}}</ref>
==== A nascita du Cumitàu ====
A partì dau [[774]] u terito(r)iu ingàunu u passa sutta aa duminasiùn di franchi, ch'i dan vitta au Cumitàu Arbenganese, entitè aministratìva estesa da [[Finô|Finâ]] fìn a [[Sanremu|Sanremmu]], mantenedu ina lucâle pusisiùn de riliêvu.<ref name="Arbenga2" />
Intu fratèmpu inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] cumensan a imperversà maneghe de saracen, che e zunzen daa [[Provensa|Pruvènsa]] pe' mâ, purtandu distrusiùi e sacheggi cun cuntinui sbàrchi in sce coste Lìgü(r)i, prinsipalmènte aturnu aa fìn du [[IX secolo|IX seculu]], quande i vegnen cacièi vìa cu'a bataja de Frascinéu (ben ducumentâ a l'è l'invaxùn de l'[[891]]).<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 88}}</ref> Numma versu a fìn du [[X secolo|X seculu]] a gh'è ina furma de ripresa da pupulasiùn ch'a l'é(r)a cianìn cianìn ca(r)â rispèttu a l'epuca rumana. Pròpiu intu [[950]], grassie aa rifurma de Berenga(r)iu II, Arbenga a finisce drentu aa Marca Arduinica.<ref name="Touring Club2">
{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 405}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 59}}</ref>
Inta sitè a vegne uspitâ ascì a curte da cuntéssa Adelaide de Süsa aturnu au [[XI secolo|seculu XI]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 89}}</ref>, sutta 'na furma de marchesàu, armenu fìn au [[1091]], mèntre a ghe se(r)à ina pruspe(r)itè ecunomica, duvüa ai cumerci cu'u Bàssu Piemunte.<ref name="Arbenga2" /> In bréve tèmpu pe(r)ò a cumensa a furmasiùn de 'na növa istitusiùn lucâle: u pîa furma u lìbe(r)u cumün arbenganese. A növa realtè a pìa parte defèti aa [[Primma Croxâ|primma Cruxâ]] ([[1098]]), utenèndu ina sé(r)ie de privilêgi a partì dau [[1109]].<ref name="Touring Club2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 59-60}}</ref>
Sti li i prevedêvan a puscibilitè de cumercializà intu levante du [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]]: a dinamicitè ecunomica a g'ha ascì ciü risvòlti, andandu a purtà intu terito(r)iu ina növa spinta pe' l'artigianàu. Sta côsa chi a porta aa custrusiùn de növi edifissi, faxendu ciü grossu u sèntru abitàu.
==== U rapòrtu cu'e Repübbriche Ma(r)inà(r)e ====
[[File:Tabula Peutingeriana Albingauno Gailiata.jpg|thumb|Arbenga e a Gainâ(r)a inta Tabula Peutingeriana|left]]
Lungu tütta sta fàse u se pö nutà ascì cumme u cumün u se aprufitta du cuntìnuu scùntru fra l'[[Sacro Impêo Roman|Impe(r)u]] e a [[Gexa|Gêxa]], reclamandu sèmpre ciü indipendènsa, tantu da scuntrâse a partì dau [[XII secolo|XII seculu]] cu'e [[Repubbriche mainæ|Repübbriche Ma(r)inà(r)e]] de [[Repùbrica de Zena|Zena]] e de [[Repùblica de Piza|Pìsa]]. Cun st'ürtima u gh'é(r)a stètu in atàccu navâle (dü(r)ante in periudu de pâxe fra e due Repübbriche intu [[1165]]<ref name="Arbenga2" />), quande i tuschèi i dan fögu au sèntru sitadìn, derucandu e fregandu i teso(r)i di edifissi stò(r)ici.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, Comune, p. 108}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 60}}</ref>
Scibèn sta disaventüa chi, i ingàuni ricustruiscén quellu che i pisèi l'han scciapàu, grassie ascì a in risarcimèntu firmàu da sti lì intu nuvèmbre du [[1178]], dunde van a ricunusce ascì l'esensiùn dae tàsce pe'e nâve e e mèrci ingàune in ingressu inti terito(r)i da vella cuntrulèi.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 109}}</ref>
I arbenganesi turnan a cumercià, scibèn indebulìi rispèttu a primma, andandu sta votta cuntru i interessi di zenesi. Intu mèximu ànnu du tratàu, defèti, a Repübbrica a mànda ai rapresentanti du cumün ina prupòsta de acôrdiu, ch'a l'impunéva u cuntrollu de Zena in sce tütte e imbarcasiùi che l'entrâvan intu lucâle portu.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 110}}</ref>
U cuntrattu, definìu in'umiliasiùn pe'i sitadìn, u vegne refüàu, e dunca i repübbrichèi sun custretti a truvà 'na növa stradda pe' metì e man in sci afàri arbenganesi. A giütâli i ghe sun i marchesi de Clavesana, che i van a rivendicà in sciu cumün ina sé(r)ie de dirìttu u(r)amài caütti da tèmpu. Bunifassiu du Vastu dunca u se liga cu'i zenesi a partì dau [[1192]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 111}}</ref>, in funsiùn difenscìva.
Arbenga a se sente dunca custrétta a cegâse aa putènsa repübbricàna e cuscì a sutuscrìve di növi pàtti aa presènsa di cunsuli Udùn Malasemènsa, Ubèrtu Lavagnìn e Ugé(r)iu de Mà(r)i e du pudestà Bertàmu Cristiàn, intu [[1199]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', pp. 112-113}}</ref>
A cunvesciùn sta votta a và a limità a libertè de cumerciu e de navigasiùn, ma ascì a porta aa presènsa fìssa de 'n cuntingènte militâre zenese in sciu terito(r)iu cumünâle.<ref name="Arbenga2"/>
==== Sutta aa Repübbrica de Zena ====
{{Çitaçión|[...] per De, segnoi Albinganexi,<br />entro voi sea amixi;<br />no ve zonzi con Marchexi,<br />per che voi seai indivixi.|[[Anònimo zeneize|Anonimu zenese]], ''[[:s:Ms. Molfino 421/CXIII|De Albingana]]'', vv. 35-38}}
Cun st'attu de sutumisciùn i vinculi de l'acôrdiu i se fan sempre ciü strêti e Arbenga, asemme ae sitè de [[Ventemiglia|Vintimìa]] e de [[Sann-a|Savuna]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 27}}</ref>, intu [[1238]] a divegne in cumün de fasiùn ghibelìna, ch'u guvèrnu ch'u staxeva daa parte de l'impe(r)atû [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II de Svévia]].<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 26}}</ref> Cu'a morte de stu chi a situasiùn a se fà ciü dü(r)a e i arbenganesi i sun turna custrêti a firmà 'na cunvensciùn<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 60|Cottalasso, 1820}}</ref>, tantu da duvêsene stà intu [[1250]] de frunte ai giüdìssi de'n pudestà de nomina zenese, ae dirette dipendènse du senàu da Repübbrica.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Il Comune'', p. 116}}</ref> De cumpetènsa du cumün a resta ciü numma l'aministrasiùn de tàsce e a gestiùn di tràffeghi cumerciâli, pöi adi(r)itüa ridimensciunèi a càusa de l'insabiamèntu du portu natü(r)âle, duvüu aa deviasiùn du stò(r)icu cursu du scciümme, vusciüu da Zena cumme punisiùn inti cunfrunti di abitànti.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 61-62}}</ref>
==== A fundasiùn de vìlle növe ====
Dü(r)ante a segunda metè du [[XIII secolo|seculu XIII]] (specialmènte fra u [[1250]] e u [[1290]]) u cumün, pe' afruntà u duminiu di Clavesana inte l'entrutèra (cu'i quâli u ghe se(r)à in lungu cunflittu) u funda tütta ina sé(r)ie de "ville növe", burghi furtifichèi presènti intu cuntâdu aturnu aa [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]]<ref name="Villanöva">{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=50741&IDCat=7844|tìtolo=U Burgu de Villanöva, stò(r)ia e urbanistica|léngoa=IT|vìxita=2021-07-17}}</ref>, tòstu a furmà 'na prutesiùn au riundu da sitè.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni Storici'', p. 29|Lamboglia, 1992}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 62}}</ref>
Impurtanti avampòsti arbenganesi divegnen Pûi e [[Villanöva]] pe'a valà de l'A(r)òscia e [[Cixan|Cixàn]]<ref name="Cixan">{{Çitta web|url=https://www.sanremonews.it/2014/03/28/mobile/leggi-notizia/argomenti/al-direttore-1/articolo/la-storia-di-cisano-sul-neva-nel-nuovo-racconto-del-nostro-lettore-pierluigi-casalino.html|tìtolo=A stòia de Cixàn 'cuntâ da Pierluigi Casalino|léngoa=IT|vìxita=2021-06-10}}</ref> inta [[valâ du Neva|valâ du Nêva]], dunde pöi i ingàuni deven afruntà i Du Carettu, infeudèi intu [[Marchesàu de Süccaellu|Marchesàu de Sücca(r)ellu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Paola Guglielmotti| tìtolo=Ricerche sull'organizzazione del territorio nella Liguria medievale|ànno=2005|editô=Firenze University Press| çitæ=|url=https://books.google.co.uk/books?id=TzPEj8DeT4sC&dq=le+villenuove+di+albenga&hl=it&source=gbs_navlinks_s|capìtolo=(III, 1) Nuove fondazioni signorili nella Liguria duecentesca-I promotori delle rifondazioni|léngoa=IT|p=60}}</ref> Inte ste növe realtè i rìvan a stâghe i cuntadìn de valè: a sti lì i vegnen cuncèssi pü(r)e sèrti diritti e scunti. A fundasiùn a gh'axeva cumunque de mutivasiùi cumüi, defèti i ingàuni i l'axevan sernüu sti pòsti propiu pe' méju cuntrulà quelli terito(r)i de cunfìn. Ideâle dunca a pusisiùn de Villanöva, dund'u Le(r)ùn u se càccia inte l'A(r)òscia<ref name="Villanöva" />, assemme a quella de Pûi, vista ascì a crescènte putènsa d'[[Utuê]], sutta au cuntrollu nemìgu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.ortovero.sv.it/it/page/71756|tìtolo=Cumün d'Utuê, a stò(r)ia e u teritò(r)iu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref>
Pa(r)éggia a mutivasiùn da fundasiùn du [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], custituìu ufisialmènte ai [[15 arvî|15 d'avrì]] du [[1260]], cun l'acquistu da parte du cumün de dife(r)ènti tòcchi de terén, pöi destinèi aa furmasiùn du burgu mü(r)àu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Roascio|curatô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto... Storia, memorie, testimonianze e immagini sulla lunga vita della nostra Comunità|ànno=Nuvembre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=25|capìtolo=Albenga compra le terre per costruire Borghetto}}</ref><ref name="U Burghettu" /> I abitànti ch'i vegnen a stà chi, cumme u se pò vegghe inti statüi cumünâli du [[1288]], i vegnivan prinsipalmènte d'in [[Tuiran|Tui(r)àn]] e dau restu da [[Valle du Varatella|valâ du Va(r)atèlla]]. A sti chi l'aministrasiùn ingàuna a gh'axeva fra l'âtru dètu ina se(r)ie de privilégi, cumme a prutesiùn dae invaxùi in cangiu da diretta dipendènsa dai magistrèi arbenganesi.<ref name="U Burghettu">{{Çitta web|url=https://comune.borghettosantospirito.sv.it/vivere-il-comune/storia/|tìtolo=U Burghettu: Stò(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref>
==== Quattrusèntu ====
A partì dau [[XV secolo|Quattrusèntu]] a cumensa a fàse de decadènsa pulitica e ecunomica da sitadìna, ch'a se tröva intu mezzu dü(r)ànte a guèra fra i zenesi e i Viscùnti.<ref name="Arbenga2"/>
A rènde ancù ciü difissile a situasiùn a se gh'é(r)a mìssa a pèste, che chi a l'axeva curpìu prinsipalmènte aturnu au [[1397]].<ref name="IX">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 179-180}}</ref> Propiu doppu a fìn de sta li, intu [[1400]], aprufitandu de pruteste da pupulasiùn zenese i marchesi du Carettu, du ràmmu de [[Carizan|Ca(r)issàn]], van a invàdde Villanöva.<ref name="IX"/>
A difesa di Arbenganesi u vegne in âtru marchese du Carettu, Carlu, sta votta de Savuna. Aa Cêve intu mèntre i pîan parte aa cuntesa i scigù(r)i du pòstu, cuntru Arbenga. A difesa pe(r)ò de Carlu a se dimustra vinsènte inta bassa valâ e ducca, avéndughe pû(r)a di savunesi [[A Cêve]] dumanda a pâxe, firmâ in ànnu doppu. Segü(r)amènte aturnu a l'ànnu [[1413]] vegnen agiurnèi i statüi cumünàli, in sciu cunsìju du pudestè Brissiu Adurnu, cun u scòppu de cunscide(r)à, pe' l'elesiùn ae càreghe sitadìne, tütte e fàsce suciâli.<ref name="IX/2">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', p. 183}}</ref>
Növi pruvedimènti pe(r)ò de difissile aplicasiùn, scicumme che trèi ànni dòppu se sènden turna e liti, fra a parte di guelfi e di ghibelìn, favu(r)ìe da l'insediamèntu da famìa di Campufregusu au pòstu di Adurnu<ref name="IX/2"/>, sti lì rézzen l'aministrasiùn pe' ben chinz'ànni.
I Adurnu, dunca, se allean cu'i Viscunti milanesi e du [[1436]] Feìppu Ma(r)ia Viscunti u manda u sò cundutê Niculò Piccinìn a asedià e prinsipâli sitè da Rive(r)a, vistu che e sò truppe nu sciurtìvan ciü a penetrà versu Zena, doppu ch'u nu l'é(r)a sciurtìu a pià u Castelettu. L'asêdiu u curpisce ascì impurtanti realtè cumme [[Ôtri|Vûtri]] e [[Finô|Finâ]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 184-185}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 68}}</ref>
Arbenga a rexiste a l'asêdiu, terminàu ai 15 de zügnu du [[1438]], ma a ne sciòrte du tüttu indebulìa. U se dröve cuscì in periudu de grave crisi<ref name="Arbenga2" />, pe'a sitè da 'na pàrte e ancù de ciü pe'e campagne d'in gì(r)u, scampàu mancu grassie a l'esensiùn dae tàsce e au vegnì mênu, pe' vintiquattr'ànni, du servissiu militâre.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 92}}</ref> A [[Ciâna d'Arbenga]] a vegne pôcu sana e l'è prugrescivamènte abandunâ, trasfurmanduse manimàn inte 'na palüdde, ascì a livellu de trafeghi a vegne prefe(r)ìa a vixìna [[Arasce|A(r)àsce]], sentìa cumme in pòrtu ciü tranquillu e segü(r)u.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 68, 73}}</ref>
=== Etè mudèrna ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Albenga 1587, Albenga e il suo territorio.jpg|Arbenga e a Ciâna int'ina mappa du [[1587]], Gregò(r)iu Molassana
Dipinto di Albenga del 1628.jpg|Pitü(r)a du [[1628]] cun vista da sitè ch'a l'é(r)a in Santa Ma(r)ia in Fontibus, distrüta du Növesèntu
Matteo Vinzoni, Albenga, 1773.pdf|A mappa d'Arbenga inte ''Jl dominio della Serenissima Republica de Genova in terraferma'' du Maté Vinzoni, [[1773]]
</gallery>
A partì dau [[XVI secolo|Sinquesèntu]] a situasiùn a se fa ciü grâve, questu perché versu u mâ diminuìscen i cumerci e l'agricultüa a vegne ridimensciunâ aa cultivasiùn da càneva. I ciü curpìi daa crisi i sun i prupietà(r)i picìn, mèntre i grossi latifundisti, membri de famìe de l'aristrucrasìa sitadìna, vegnen tuchèi numma relativamènte. Meju u va pe' l'artigianàu, cu'i scangi versu u [[Piemonte|Piemunte]], ma a situasiùn a l'è destinâ a vegnì pézzu.
Defèti a levà ancù de ciü u respi(r)u a l'ecunumia d'Arbenga gh'è a cuntinua muvimentasiùn de trüppe, specialmènte dü(r)ante a guèra fra [[Carlo V|Carlu V]] e [[Françesco I|Francescu I]]. I sitadìn sun ublighèi a furnì uspitalitè e risùrse ascì ai gene(r)àli e ai cumandanti de due fasiùn. Adi(r)itüa u se ferma chi, intu [[1536]], u stessu impe(r)atû.<ref name="Arbenga3">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2634&TipoElemento=pagina#|tìtolo=Arbenga: l'etè muderna|léngoa=IT|vìxita=2021-12-28}}</ref><ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. XIII, ''Gare municipali'', p. 237}}</ref> Numma inta segunda metè du seculu l'ativitè cultü(r)âle a se repìa, prinsipalmènte grassie a l'asiùn da diocexi. Intu stessu mumèntu pe(r)ò e incursciui dau de fö(r)a e portan au rafursamèntu de difése sitadìne, cun in evidente impiêgu de risurse ecunomiche.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 74, 76}}</ref>
A partì dau [[XVII secolo|Seisèntu]] se svilüppan növe invaxùi, cun l'ucupasiùn piemuntese a partì dau [[1625]], vista a vegnüa inta Rive(r)a du Prinsipe Vitôriu Amedeu scicumme ch'u vuxeva espande i sò dumini, tantu da fâse incu(r)unà scignû de tüttu u Cuntâdu<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 108}}</ref>, e pöi ancù du [[1672]], intu quaddru de in növu e ciü espansu cunflittu fra [[Zena]] e i savuiardi.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 110|Cottalasso, 1820}}</ref><ref name=":9">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 78}}</ref>
Arbenga a se instradda versu in'epuca ancù ciü scü(r)a, lungu tüttu u [[XVIII secolo|Settesèntu]], seculu intu che a vegne abandunâ l'ativitè cumerciâle e artigianâle e a vegne turna ridimensciunâ a pupulasiùn, de lungu pe' l'emigrasiùn versu âtre lucalitè ciü prudutîve.<ref name="Arbenga3" /><ref name=":9" />
=== Etè cuntempuranea ===
[[File:Incisione rappresentante l'incontro tra Napoleone Bonaparte e il generale Massena presso Porta Marina (Albenga).jpg|thumb|L'incuntru fra Napuleun e u generâle Massena aa Pòrte da Marina (1796)|sinistra]]
Cu'a [[Rivoluçion françeize|revulusiùn fransese]] Arbenga a ségue e vicènde da Repübbrica de Zena: se regòrda pe(r)ò, fra e âtre côse, l'invaxun de [[Cixan|Cixàn]] da parte de l'esercitu piemuntese, in lòtta cuntru i fransesi, fra u [[1794]] e u [[1795]], quande a sitè a manda lé ascì u sò esercitu cun scòppu de difésa du burgu. Propiu inte quellu periudu a situasiùn a pezùa, tantu che, inte l'avrì du [[1794]] dan u vìa a tütta 'na sé(r)ie de invaxùi, che portan aa cunquista da Rivêa de Punente fra [[Ventemiglia|Vintimìa]] e [[Sann-a|Savuna]], piandu u relatìvu entrutèra, cumpresa ascì a vixina valâ de l'A(r)òscia.<ref name=":10">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 80}}</ref>
Doppu a fìn da Repübbrica de Zena a sitè a vegne anessa intu [[1797]] aa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]]: inte quellu mumèntu a situasiùn a l'é(r)a furtemènte crìtica, perché u teritò(r)iu u l'é(r)a du tüttu lasciàu sènsa cuntrollu militàre. Pôchi i l'é(r)an defèti i grùppi de l'esercitu fransese, che pe(r)ò de lungu i reprimévan e pruteste intu sàngue.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|curatô=Luca Fucini|tìtolo=Bagliori d'Europa. Sanremo e Napoleone nel bicentenario dell'annessione all'Impero (1805-2005)|url=https://www.academia.edu/11457640/La_Liguria_occidentale_al_tempo_di_Napoleone|ànno=2005|editô=Philobiblon Edizioni|çitæ=Vintimìa|léngoa=IT|pp=20-36|capìtolo=La Liguria occidentale al tempo di Napoleone|ISBN=88-88-59119-2}}</ref>
A livèllu teritu(r)iâle Arbenga a vegne inse(r)ìa a partì dau [[1797]] drentu au Dipartimèntu du Ma(r)émula, cun capitâle [[A Prìa]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Registro delle sessioni del governo provvisorio della Repubblica di Genova dal giorno della sua installazione 14 giugno 1797|url=https://books.google.com/books?id=P1rK-rAtvmIC|ànno=1797|editô=Stamperia nazionale|çitæ=Zêna|léngoa=IT|pp=310-318}}</ref> Da l'ànnu seguente a sitè a passa sutta a Giü(r)isdissiùn da Sènta, venèndune ascì a primma sêde cantunâle (seguîa dau [[U Sejô|Se(r)iâ]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Casanöva]], [[Unsu|Ùnsu]], [[Ransu|Rànsu]], [[Cuxe]] e [[A Cêve]]), armenu fìn au tèrmine de l'espe(r)iènsa da Repübbrica Lìgü(r)e, intu [[1803]].<ref name=":10" /><ref>{{Çitta web|url=http://www.francobampi.it/genova/territorio/cantoni_napoleone.htm|tìtolo=Divisioni territoriali della Liguria nel periodo Napoleonico|outô=Daniela Mancini|léngoa=IT|vìxita=2022-01-17}}</ref>
Ducca, cun l'anesciùn du terito(r)iu lìgü(r)e a l'Impe(r)u Fransese, Arbenga a pàssa intu Dipartimèntu de Muntenötte, sutta l<nowiki>'</nowiki>''arrondissement'' du [[Pòrto Moriçio|Pòrtu]], dund'a se trasfurma in sêde giüdisiâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.napoleon-series.org/research/almanac/chapter10/c_chapter10f.html|tìtolo=L'almanach impérial pour l'anée 1810|vìxita=2022-01-17|léngoa=FR}}</ref>
[[File:Veduta dell'attuale Via D'Aste durante la demolizione della facciata di Santa Maria in Fontibus (Albenga, foto 1900).jpg|thumb|Vìa D'Aste dü(r)ante a demulisiùn da faciâ de Santa Marìa in Fontibus]]
Cun a restaurasiùn du [[1814]]-[[1815]] a sitè a vegne anéssa au [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e a vegne a fà Pruvinsa cun a növa urganizasiùn du [[1818]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.guidageneralearchivistato.beniculturali.it/document.aspx?uri=hap:localhost/repertori/R047380|tìtolo=Intendenza generale|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref>, cuscì a resta fìn au [[1859]], ànnu da lézze Rattazzi, ch'a ricunvèrte inte in sircunda(r)iu, ròllu mantegnüu fìn au [[1926]], ben dòppu a creasiùn du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]]. Cun a riurganizasiùn vusciüa dau regìmme fascìsta du [[1927]], u sircunda(r)iu arbenganese u vegne tacàu a quellu annu de Savuna pe' furmà a pruvinsa d'ancöi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:regio.decreto.legge:1927-01-02;1|tìtolo=Regio decreto - legge 2 gennaio 1927, n. 1|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref>
Cuscì, aa fìn da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guèra Mundiâle]], Arbenga a vegne a fà parte da mudèrna Repübbrica Italiàna.
Dau [[1973]] a l'é(r)a divegnüa ascì a sêde da [[Cumünitài muntàna ingàuna|Cumünitè muntâna ingàuna]], fìn au [[2008]], ànnu du sò acurpamèntu cun a Cumünitè muntana du Pulùpixe pe' furmà quella du Punènte Savunese, atîva fìn au [[2011]], ànnu da sò supresciùn definitîva.
=== Scìmbuli ===
==== Bande(r)a de Arbenga ====
[[File:Serimonia de sustitusiùn da bandêa in scia tûre Malasemensa (Arbenga).jpg|thumb|A sustitusiùn da bande(r)a in scia tûre Malasemènsa|sinistra]]
A bande(r)a de Arbenga a l'è custituìa da 'na crûxe rùssa in campu giânu. A l'è nasciüa intu [[XII secolo|XII seculu]], au tèmpu di cruxèi ch'i l'andaxevan inti pòsti santi du Cristianêximu pe' pregà: au cumènsu a l'é(r)a duve(r)â cu'u campu d'ò(r)u, pöi sustituìu cun quellu mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2020/11/albenga-oggi-il-cambio-della-bandiera-sulla-torre-malasemenza/|tìtolo=Sustituìa in scia tùre di Malasemensa a bandêa d'Arbenga|vìxita=2021-11-20|léngoa=IT}}</ref>
U scüdu di cruxèi arbenganesi u l'è pöi divegnüu ascì u stemma sivicu du cumün, ricunusciüu a partì dau [[1933]] pe' mezzu de 'n apôxitu decrêtu firmàu ai [[22 zûgno|22 de zügnu]] da Mussolini. Ai [[26 arvî|26 d'avrì]] du [[1946]], sciübitu de dòppu a liberasiùn, u papê u(r)iginâle u l'è stètu recüpe(r)àu dai mèmbri du CLN fra di âtri àtti abandunèi dai fascìsti<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Simoncini|tìtolo=Albenga e il suo entroterra. Scampoli, spezzoni di storia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0093616|ànno=1992|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=31|capìtolo=Lo stemma civico di Albenga}}</ref> e, ancù de dòppu, l'üsu du stemma u l'è stètu ricunusciüu in vìa ufisiâle dau prexidénte da Repübbrica Italiana ai [[24 frevâ|24 de frevâ]] du [[1979]], cun in apôxitu decrêtu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/albenga/|tìtolo=Descrisiùn di scimbuli ufisiâli du cumün de Arbenga|vìxita=2021-11-20|léngoa=IT}}</ref>
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugràfica ===
{{Demografia/Albenga}}
=== Minu(r)anse fureste ===
Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixèmbre du [[2023]], i sitadìn fu(r)èsti rexidènti in Arbenga i sun 2.699.<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2023|editô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2024-08-08}}</ref>
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi in Arbenga i sun ''Parodi'', ''Ferrari'', ''Delfino'', ''Bruzzone'' e ''Rossi''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-07}}</ref>
=== Persune lighè cun Arbenga ===
[[File:Piastrella olimpiadi.jpg|thumb|Targa di arbenganesi ciamèi ae [[Zeughi olimpichi|Ulimpiadi]]: Gianmario Roveraro, Gianni Sommariva, Agostino Sommariva, Ezio Madonia e Giorgio Poggi]]
* San Calòcciu ([[Bréscia|Brescia]], ... - Arbenga, [[121]]), militâre rumàn e santu pe'a [[Catoliceximo|gêxa catolica]], martire in Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.santiebeati.it/dettaglio/49950|tìtolo=San Calogero di Brescia Martire|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref>
* Pròculo (Arbenga, ... - ..., [[281]]), riccu arbenganese, numinàu dai sò surdatti impe(r)atû cuntru u Marcu Aureliu Probu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/proculo_res-f68b2b72-477e-11dd-a3be-0016357f4ed7/|tìtolo=Pròculo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref>
* San Martìn de Tours (Sabaria, [[316]] - Candes-Saint-Martin, [[397]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, u l'è stètu pe' quattr'ànni in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] da e(r)emittu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/martino-di-tours-santo/|tìtolo=Martino di Tours, santo - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref>
* San Veràn de Cavaillon (Barjac, ... - Arles, [[590]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, i sò rèsti i sun cunservèi inta catedrâle de San Michê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/persone/persona/2638/|tìtolo=San Verano di Cavaillon|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref>
* San Benedettu Revèlli ([[Tàgia (cumüna)|Taggia]]?, [[892]]? - ..., [[900]]?), religiusu, vescu d'Arbenga e pöi santu pe' vuxe du populu, u l'è ün di patrùi da diocexi.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valeria Polonio|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/santo-benedetto_res-aface1ac-87e7-11dc-8e9d-0016357eee51_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1966|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 8|capìtolo=BENEDETTO, santo}}</ref>
* Ricu De Negru ([[Zena]], fìn du [[XII secolo|sec. XII]] - ..., pre [[1264]]), puliticu, pudestè d'Arbenga pe' ciü votte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/enrico-di-negro_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DI NEGRO, Enrico}}</ref>
* [[Lamba Doia|Lamba Do(r)ia]] ([[Zena]], [[1250]] - [[Sann-a|Savuna]], [[1321]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu, da pudestè d'Arbenga u l'à tratàu cu'i Clavesana.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/lamba-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Lamba}}</ref>
* Scimùn Do(r)ia (fl. [[XIII secolo|sec. XIII]]), pudestè d'Arbenga du [[1293]], fòscia u curispunde au pueta cu'u mèximu numme.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Margherita Spampinato Beretta|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/simone-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Simone}}</ref>
* Zorzu Fieschi ([[Zena]], fin du [[XIV secolo|sec. XIV]] - [[Romma|Rumma]], [[1461]]), cardinâle e assivescu, aministratû apustòlicu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giorgio-fieschi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1997|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 47|capìtolo=FIESCHI, Giorgio}}</ref>
* Valé(r)iu Calderìn (..., ... - Arbenga, [[1472]]), vescu d'Ajacciu, de Savuna e d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonia Borlandi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/valerio-calderini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1973|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 16|capìtolo=CALDERINI, Valerio}}</ref>
* Giömu Bassu da Rûve ([[A Moenn-a d'Arbisseua|A Ma(r)ina d'Arbisöa]], [[1434]] - [[Fabrica di Roma]], [[1507]]), cardinâle, vescu de Maxe(r)â, Recanâti e Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gaspare De Caro|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/basso-della-rovere-girolamo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1970|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 7|capìtolo=BASSO DELLA ROVERE, Girolamo}}</ref>
* Leunardu Marchese (Arbenga, [[1445]] ca. - Arbenga, [[1513]]), vescu d'Arbenga e persunaggiu puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Calogero Farinella|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/leonardo-marchese_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2007|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 69|capìtolo=MARCHESE, Leonardo}}</ref>
* Giuànni Battista Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1510]] - [[Romma|Rumma]], [[1570]]), cardinâle e vescu d'Arbenga avanti de lascià a càrega au sò nevu Carlu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giambattista-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Giambattista}}</ref>
* Carlu Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1530]] ca. - ..., ...), vescu d'Arbenga e nunsiu apustòlicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/carlo-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Carlo}}</ref>
* Pié Fransescu Còsta (Arbenga, [[1544]] - Arbenga, [[1625]]), vescu de Savuna, u sò nevu umònimu u l'è stètu vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Enrico Stumpo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pier-francesco-costa_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1984|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 30|capìtolo=COSTA, Pier Francesco}}</ref>
* Giuànni Agustìn da Lengueja ([[Casanöva]], [[1608]] - Arbenga, [[1669]]), religiusu, scritû e stò(r)icu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Matt|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-agostino-della-lengueglia_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2005|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 64|capìtolo=LENGUEGLIA, Giovanni Agostino della}}</ref>
* Maté Giorgi (Arbenga, [[1650]] - [[Zena]], [[1728]]), megu e filosufu, criticu du Descartes.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/matteo-giorgi/|tìtolo=Giórgi, Matteo - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref>
* Giömu Ma(r)ia Du Carettu (Arbenga, [[1670]] ca. - [[Vienna]], [[1742]]), puliticu, animatû da rexistènsa de Langhe cuntra i Savoia.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Torre|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/del-carretto-gerolamo-maria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1988|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 36|capìtolo=DEL CARRETTO, Gerolamo Maria}}</ref>
* Ange(r)u Vincènsu Dania (Vûtri, [[1744]] - Arbenga, [[1818]]), u(r)atû, persunaggiu puliticu e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-vincenzo-dania_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1986|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 32|capìtolo=DANIA, Angelo Vincenzo}}</ref>
* Gaetano Alimonda ([[Zena]], [[1818]] - [[Zena]], [[1891]]), cardinâle, assivescu de Tü(r)ìn e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gaetano-alimonda/|tìtolo=Alimónda, Gaetano - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref>
* Angelo Diligenti (Arbenga, [[1835]] - [[Mortara]], [[1895]]), atû de teâtru e cappu-comicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberta Ascarelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-diligenti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DILIGENTI, Angelo}}</ref>
* Marcello Amero D'Aste Stella (Arbenga, [[1853]] - [[Romma|Rumma]], [[1931]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mariano Gabriele|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/amero-d-aste-stella-marcello_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 2|capìtolo=AMERO D'ASTE STELLA, Marcello}}</ref>
* Vittorio Amedeo Rolandi Ricci (Arbenga, [[1860]] - [[Romma|Rumma]], [[1951]]), aucattu, giurnalista e diplumaticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Grimaldi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/rolandi-ricci-vittorio-amedeo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 88|capìtolo=ROLANDI RICCI, Vittorio Amedeo}}</ref>
* Piergiogio Strata (Arbenga, [[1935]]), studiusu du scistema nervusu e prufesû d'üniverscitè.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/piergiorgio-strata/|tìtolo=Strata, Piergiorgio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref>
* Antonio Ricci (Arbenga, [[1950]]), autû e prudutû pe'a televixùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-ricci/|tìtolo=Ricci, Antonio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref>
== Pòsti de interesse ==
[[File:Mappa tupunumastica du sentru stòricu d'Arbenga.svg|thumb|Mappa d'Arbenga Veggia intu parlà lucâle|left]]
=== Architetü(r)e religiuse ===
U cumün de Arbenga u l'è eclesiasticamènte a sêde da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga e Impe(r)ia]], dunca u l'è frasiunàu inte de dife(r)ènti parocchie: Nòstra Scignùa de Puntelungu, San Benardìn (Vaìn), San Michê, Sacru Cö, A Nunsiâ (pe'a frasiùn da [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]]), Santi Fabiàn e Bastiàn (Campugexa), A Sunta ([[Leca (Arbenga)|Leca]]), Santa Marghe(r)ìtta ([[Lüxignan|Lüxignàn]]), San Giacumu Mazû ([[Sàlia]]), Santi Scimùn e Giüdda ([[San Fé (Arbenga)|San Fé]]) e San Zorzu.
==== Paròcchia de San Michê ====
[[File:Albenga - Kathedrale San Michele Arcangelo - Domplatz 1, August 2019.jpg|thumb|L'estèrnu da catedrâle de San Michê]]
* A '''catedrâle de San Michê''' a l'è a gêxa prinsipâle da sitè, dedicâ au santu prutetû d'Arbenga, [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]]. A cianta u(r)iginâ(r)ia de l'edifissiu a presenta in stìle rumanicu, e pü(r)e nu mancan e testimunianse du seguènte ampliamèntu gòticu, ch'u l'ha purtàu aa creasiùn de dùe navè ai fianchi de quella u(r)iginâ(r)ia. au [[XIII secolo|XIII seculu]] a curispunde ascì l'artessa du paviméntu, sbasâ, rispèttu aa ciàssa. Da mensciunà u campanìn, inglubàu inta strutü(r)a numma int'in segundu mumèntu, inte ün di tanti rifassimènti da catedrâle, che ancöi u l'è ün di scìmbuli ciü cunusciüi d'Arbenga, asemme ae sò âtre tûre.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2742&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A catedrâle de San Michê|léngoa=IT, EN, ES, FR, RU|vìxita=2022-01-21}}</ref>
[[File:Uatòiu da Nostra Scignua da Misericòrdia (Arbénga)-Faciâ 05.jpg|thumb|L'u(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia|left]]
* '''U(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia''', u l'è scituàu in Arbenga Veggia, ai margini de mü(r)àje versu punènte<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1038868/ICCD13677884_S20_PT_0700111161.pdf|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>, faciàu in sce 'na ciasetta inte vixinanse du quartê de Turlâ. L'intèrnu u vegghe ina sula navâ cun 'na vorta a butte, fèta de maùi cìn, trafu(r)â in curispundènsa di âti barcui che se ghe dröven. L'atâ de marmu u l'è presiusamènte decu(r)àu, cu'u prebité(r)iu issàu rispèttu au restu de l'àula. Inte dui nicci ai fianchi de l'atâ mazû se trövan due stàttue, incurnixè cun decurasiùi de stüccu. Chi a vegne cunservâ ascì a càscia da Santìscima Trinitè, ch'a remunta au [[1746]], ciü ina stàttua de legnu du Cristu Mortu, ch'a vegne daa bütega du Maragliano. In scia faciâ a spicca 'na rapresentasiùn da Madònna e u purtâ u marca a dàtta du [[1861]]. L'edifissiu a ògni moddu u se(r)ea ciü antìgu, cumensàu du [[1558]], mèximu ànnu da fundasiùn da cungrega arbenganese ch'a pòrta stu numme chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20592/|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>[[Immaggine:Santuàiu da Madònna de Fatima (Vaìn, Arbenga)-Faciâ 04.jpg|miniatura|U santua(r)iu da Madònna de Fatima]]
* '''Santua(r)iu da Madònna de Fatima''', se tröva au de là da Sènta, in scia culìna dìta ''du Munte''. Sutta aa paròcchia de San Michê, a gexetta a l'è stèta custruìa inti prìmmi ànni du dòppu guèra pe' vuluntè di abitanti da Do(r)ia e da Mi(r)anda, guidèi dai prève don G.B. Secondo. L'è stèta inaugü(r)â du [[1951]] aa presènsa du véscu De Giuli. Mudèrna, fèta in stìle neumedievâle cu'a faciâ in prìa a vista dunde se dröve tantu a pòrte de entrâ quantu ì dui barcunetti ch'i reciamman u stìle goticu. U purtâ u l'è fiancàu da dûe culunette ch'e surezzen in fruntun ch'u l'è sènsa l'elemèntu de decuriasiùn urizuntâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90327/|tìtolo=Santuario Nostra Signora di Fatima|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref>
==== Batisté(r)u paleucristiàn ====
{{Véddi ascì|Batistêu d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}}
[[File:Baptistry Albenga ext3.JPG|thumb|U batisté(r)u, in sciu sfundu e tûre]]
L'edifissiu u l'è stètu edificàu intu [[V secolo|V seculu]], dü(r)ante a ricustrusiùn sitadìna upe(r)â da Flaviu Custansu. U g'ha 'na cianta a furma de decâgunu, surmuntâ da 'n tambü(r)u utagunâle. Au sò intèrnu se tröva ancù l'antìga funte pe'u batézzu e ina sé(r)ie d'afreschi, risalenti au [[VI secolo|VI seculu]].
Internamènte e öttu mü(r)aje presentan ascì di nicci de furma alternâ (semi-reunde e quadràe). L'u(r)iginàia vorta tardurumàna, custruìa cu'a tecnica de ànfu(r)e inglubè inta strutü(r)a a l'è andèta perdüa a càusa du restàuru sbajau fètu intu [[1898]] da l'architettu Alfredo Dandrade.<ref name="Touring Club" />
L'architettu purtughese defèti u pensâva che a cuvertü(r)a a cupula a duvéva êsse 'n rifassimèntu du periudu rinascimentâle e dunca a l'axeva caciâ zü: ancöi e ànfu(r)e che se truvavan drentu aa otta e sun cunservae inti nicci du batisté(r)u, e u têitu u l'è ina semplice strutü(r)a de legnu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2740&TipoElemento=pagina|tìtolo=U Batisté(r)u paleucristiàn|léngoa=IT, EN, FR, RU|vìxita=2022-01-24}}</ref>
==== Gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus ====
[[Immaggine:Chiesa di Santa Maria in Fontibus, Albenga 22.jpg|sinistra|miniatura|A gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus]]
Sede paruchiâle, a se tröva in Arbenga Veggia, de fiancu aa catedrâle de San Michê, se pènsa ch'a secce stèta custruìa intu [[1098]] da parte di muneghi benedetìn, pe' selebrà a presènsa de sèrte funti mi(r)aculûse (da chi u vegne u numme apuntu, de ''in Fontibus'').<ref>{{Çitta web|url=https://www.paesionline.it/italia/monumenti-ed-edifici-storici-albenga/chiesa-di-santa-maria-in-fontibus|tìtolo=Arbenga, Santa Maia in Fontibus|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT, EN, FR, RU}}</ref>
A gêxa mudèrna a sa(r)ea 'na ricustrusiùn seisentesca de quella presendènte, pöi "restruttü(r)â" intu Növesèntu, cun a pèrdita de 'na pursiùn de l'edifissiu pe' fa spàssiu au slargamèntu de Vìa d'Aste.
Cuntestualmènte u se perde in afrescu ch'u rapresentàva in panu(r)àmma sitadìn, nu recüpe(r)àu, de che a resta numma 'na futugrafìa, cunservâ inte l'Archiviu Stò(r)icu cumünâle. A faciâ a vegne dunca purtâ in deré de quarche métru e vegnen azunte növe decurasiùn de stüccu e pregièi atâ de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2747&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A gêxa de Santa Maia in Fontibus|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT, EN, FR, RU}}</ref>
==== Santua(r)iu de Puntelungu ====
[[File:Albenga-santuario di nostra signora di pontelungo.jpg|thumb|U santua(r)iu de Puntelòngu daa stradda]]
U Santua(r)iu u se tröva de lì d'ataccu a l'antìgu punte rumàn che u dà u numme aa zòna, u Puntelungu (ciamàu ascì ''Puntelòngu'' o ''Pontelongu'' a segunda da prununsia). L'edifissiu religiùsu u l'è gestìu dai fratti franseschèi a partì dau [[1965]], ma e sò u(r)igini e sun bén ciü antìghe.<ref name="Puntelongu"/>
Dae funti u se sa che ina primma furma de uspissiu u l'é(r)a presente zà primma de l'[[1000|ànnu Mille]], pöi prugrescivamènte ingrandìu fìn a rivà au [[1250]], quande u razunze ina ciü delineâ urganisasiùn. Ina primma caûlla a vegne invêce mensciunâ cumme ''Ecclesia S. Mariae Pontis Arociae'', culigâ cun l'upe(r)àu di muneghi benedetìn de l'[[Ìsua Gainâa|Ìsu(r)a Gainâ(r)a]].<ref name="Puntelongu">{{Çitta web|url=https://www.santuariomadonnadipontelungo.com/storia|tìtolo=Puntelòngu: a stòia du Santuâiu|vìxita=2021-11-21|léngoa=IT}}</ref>
A gêxa mudèrna a l'è stèta custruìa intu [[XVII secolo|XVIII seculu]], a memoja du miraculu avegnüu ai [[2 lûggio|2 de lüju]] du [[1637]], in sustitusiùn de quélla presedente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/santuario-madonna-pontelungo.htm|tìtolo=Puntelòngu: u Santuâiu e u pùnte|vìxita=2021-11-21|léngoa=IT}}</ref>
==== Gêxa du Sacru Cö ====
[[File:Albenga-IMG 0838.JPG|thumb|A paruchiâle du Sacru Cö|left]]
A Gêxa du Sacru Cö a l'è stèta fundâ intu màzzu du [[1895]], cu'a posa da primma prìa, au de fiancu da primma culònna aa mancina de l'atâ, pe' pöi êsse benedìa e duvèrta au cültu intu mazzu du [[1896]].
Quande a vegne avèrta a g'ha ancù u fundu sènsa decurasiùn, questu fìn au [[1925]], ànnu de l'interventu du pitû Sturla de Tü(r)ìn, e pöi de Guida, ch'u pitü(r)a turna a gêxa intu [[1957]].<ref>{{Çitta web|url=https://sacroalbenga.wordpress.com/parrocchia/storia/|tìtolo=Paròcchia du Sacru Cö: stòia|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT}}</ref>
==== Gêxa de San Benardìn de Siêna ====
[[File:Gêxa de San Bernardìn (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|thumb|A gêxa de San Benardìn]]
A l'è a sêde paruchiâle pe'u quartê de Vaìn, au de là da Sènta. A strutü(r)a a l'è stèta ti(r)â sciü intu [[1467]] dai fràtti minù(r)i, ch'i sèrnen a zòna perché abasta distànte dau sèntru sitadìn, ma ascì pe'a vixinànsa cu'a Vìa Julia Augusta. L'inaugurasiùn a vegne fèta inte l'utùbre du [[1480]] e in cuntempuranea se custruìsce ascì u vixìn cunventu.
Intu [[XVIII secolo|Settesèntu]] vegne ancù ampliàu rispèttu aa ciànta u(r)iginàia, pe' pöi esse ricunvertìu a uspeâ sutta au duminiu fransése, anche se cu'i inissi du [[XIX secolo|XIX seculu]], doppu a caütta da Repübbrica Lìgü(r)e, a strutü(r)a a vegne serâ e a càzze in abandùn.
Restruttüàu cumme caserma militàre sutta ai Sabàudi, vegne in pàrte recupe(r)àu a destinasiùn religiùsa numma intu [[1961]] (grassie a l'interesamèntu ascì de l'Istitüu Internasiunâle di Stüddi Lìgü(r)i e du prufesû [[Nino Lamboglia]]), mèntre trèi ànni doppu a vegne furmâ a növa paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/convento-sanbernardino-monte.htm|tìtolo=Gêxa de San Benardin a-u Munte|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT}}</ref>
==== Paròcchia de Leca ====
[[File:Leca (Albenga)-chiesa ns Assunta-complesso1.jpg|thumb|Vista da gêxa da Sunta|left]]
* '''Gêxa paruchiâle da Sunta''', du [[1790]], se tröva pôcu a munte du nücleu sto(r)icu da frasiùn. Faciâ diretamènte in scia Vìa au Piemunte, u de fö(r)a u l'è de prìa, cun di insèrti in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20608/|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora Assunta (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A navâ ünica, a cuntegne di dipinti e de ope(r)e pregiè, fra sti chi ina presiùsa pà(r)a d'atâ, de(r)ivâ daa presedente paruchiâle, dedicâ a Santa Ma(r)ìa du Bòsse(r)u.<ref name="Tci" />
* '''U(r)atò(r)iu da Santìscima Nunsiâ''': sêde da cungrega de San Pe(r)u, dedicâ au santu prutetû da frasiùn. L'edifissiu u se tröva d'ataccu aa gêxa da Sunta, tantu d'avêghe a faciâ in lìnea au corpu prinsipâle. L'aula au sò de drentu a l'è cuvèrta a butte, u vulümme u l'è ucupàu a l'entrâ dau bazamèntu du campanìn, mèntre au fundu u fenìsce cun in abscide squadràu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20591/|tìtolo=Oratorio Santissima Annunziata (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa de Santa Ma(r)ìa du Bosse(r)u''' (o ''du Bòssa(r)u''), fiancâ au semité(r)iu uttusentescu, a l'è stèta custruìa inte l'epuca medievâle fòscia du [[XII secolo|seculu XII]], pü(r)e se segundu âtri stüddi a pu(r)êa fina remuntà au [[IX secolo|IX seculu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco| tìtolo=La Diocesi di Albenga - Imperia e i suoi vescovi. Storia della Chiesa Ingauna dalle origini al Quattrocento|ànno=2003|editô=Diocesi di Albenga - Imperia|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=247}}</ref> Ritegnüa in'antìga dipendènsa du munastê benedetìn da Gainâ(r)a, a l'é(r)a a veggia paruchiâle du paise. A l'è stèta fòscia abandunâ pe'e cunseguènse de 'n teramòttu intu[[XVI secolo| seculu XVI]]<ref name="Tci" />, o ciü semplicemènte pe'u spustamèntu du sèntru abitàu lecaiö ciü versu u növu cursu da Sènta. A strutü(r)a a presenta 'na faciâ de prìe a vista, mèximu mate(r)iâle ch'u custituìsce u campanìn, che podâse ch'u secce du Quattrusèntu. Cu(r)iusamènte a due navè, a cuntegnìva au sò de drentu di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], purtèi inta gêxa de San Benardìn a Vaìn pe' metîli au segü(r)u in seguitu du restauru purtàu avanti dau Rotary Club a(r)ascìn. Stu travaju lì u l'ha permessu de rangiâ u têitu e e mü(r)aje, che i versavan int'in stàttu preca(r)iu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=La "Villa" di Leyca, extra moenia, nel Medioevo|pp=48-55}}</ref>
==== Paròcchia de Campugexa ====
[[File:Paròcchia de San Fabian e Sebastiàn (Campugexa).jpg|thumb|A gêxa di Santi Fabiàn e Bastiàn, cun l'u(r)ato(r)iu]]
* '''Gêxa paruchiâle di Santi Fabiàn e Bastiàn''', inta ciàssa, custruìa intu [[XVII secolo|seculu XVII]] e inse(r)ìa fra l'u(r)atò(r)iu e a canònica. Daa faciâ a cabanna, marcâ da finte culònne e cun intu mezzu 'na grossa lünetta semireunda. Nasciüa in sustitusiùn da veggia gêxa paruchiâle, ancöi u(r)atò(r)iu, i travai i sun cumensèi intu [[1657]] e i sun terminèi intu [[1665]], ànnu da sò benedisiùn.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=98|capìtolo=Campochiesa nel Settecento|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> A ünica navâ, a cunserva l'atâ ch'u l'é(r)a stètu du Santua(r)iu de Puntelungu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20604/|tìtolo=Chiesa dei Santi Fabiano e Sebastiano (Campochiesa)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref>
* '''U(r)atò(r)iu de San Giuànni u Batìsta''', ben ciü antìgu de l'udierna gêxa da paròcchia, ai inissi u l'é(r)a dedicàu ai Santi Fabiàn e Sebastiàn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20594/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (Campochiesa)|vìxita=2024-07-17|
léngoa=IT}}</ref> A primma sò atestasiùn a remunta au [[1476]]. Inisialmènte au de sutta da [[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|gêxa de San Zorzu]], u l'utegne u titulu de parocchia a partì dau [[1616]]. Vista a necesitè de edificâ ina gêxa ciü grande u se trasfurma in u(r)atò(r)iu, cun l'intitulasiùn d'aù.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=158-161|capìtolo=Appendice. L'oratorio di San Giovanni Battista|ISBN=88-88-39770-1}}</ref>
* '''Capelétta de San Bastiàn''', inta lucalitè de Murteu, a vegne fèta versu a fìn du [[XV secolo|seculu XV]], inisialmènte au de sutta da gêxa de San Zorzu. Se tratava du sèntru religiusu de Murteu, ben ciü antìga a zà atestâ aturnu au [[1225]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=15-19|capìtolo=Morteo. La prima sede degli abitanti di Campochiesa|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> Caütta in disüsu a seguitu de l'abandùn da burgâ, avegnüu a partì dau [[XVI secolo|seculu XVI]] e ancù danegiâ a seguitu du teramòttu du [[1887]], a l'è stèta recüpe(r)â a partì dau [[2009]] e turna duvèrta au cültu dau [[2016]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/morteo-fondato-nel-1200-circa-il-centro-scomparve-improvvisamente-verso-la-fine-del-500_43|tìtolo=Morteo. Fondato nel 1200 circa il centro scomparve improvvisamente verso la fine del '500|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref>
==== Paròcchia de San Zorzu ====
[[Immaggine:Géxa véia de San Zorzu (Campugexa).jpg|sinistra|miniatura|A gêxa veggia de San Zorzu]]
* '''[[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|Gêxa veggia de San Zorzu]]''', a l'è a stò(r)ica paruchiâle da lucalitè, de antichìscima edificasiùn, pà che a remunte ai [[VI secolo|seculi VI]] e [[VII secolo|VII]]. Au prinsippiu da sò stò(r)ia priuràu au de sutta di benedetìn da Gainâ(r)a, du [[XV secolo|seculu XVII]] a l'a visciüu 'na fase de declìn, vista a scumparsa da ciü parte di vilaggi ch'i l'é(r)an sutta au sò cuntròllu. Vegnüa sutta aa parocchia de Campugexa, a l'è stèta trasfurmâ in gêxa semité(r)iâle. A strutü(r)a cumme a veghemmu ancöi a l'è de stìle rumanicu, a l'intèrnu a cunserva di pregièi cîcli de afreschi, ch'i remuntan au Quattrusèntu e au Sinquesèntu, fra tütti, quelli ispirèi aa Divina Cumédia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/chiesa-antica.htm|tìtolo=La Chiesa Antica di San Giorgio|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa növa de San Zorzu''', a l'è a paruchiâle da lucalitè, avèrta a partì dai ànni [[1960]] pe' tütelà a cunservasiùn de quella veggia, a se tröva vixìn ae opere paruchiali, ti(r)è sciü ascì ste lì intu mèximu periudu. Intu [[1964]] defèti San Zorzu a l'è turna vegnüa paròcchia, sepa(r)â da Campugexa pe' vuluntè du véscu Gilberto Baroni e pe' l'ucaxùn u l'è stètu benedìu u növu edifissiu, in stìle mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/storia-sangiorgio-albenga.htm|tìtolo=Storia della parrocchia|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref>
==== Paròcchia da Bastìa ====
[[File:Bastia (Albenga)-chiesa s Stefano di Massaro-complesso1.jpg|thumb|A gêxa de San Stêva de Massà(r)u (A Bastìa)|left]]
* '''Gêxa paruchiâle da Santìscima Nunsiâ''', a l'è scitüâ inta parte bassa du burgu da frasiùn, custruîa a partì dau [[1623]]. In seguitu a l'evulusiùn de l'insediamèntu, zà dau [[1518]] i abitànti da Bastìa i l'axevan sernüu de custruì 'na növa gêxa, passandu u sèntru religiusu daa gêxa de San Steva a sta lì, ch'a l'é(r)a ancù numma in u(r)atò(r)iu. I travai de custrusiùn i finiscen du [[1630]], ànnu de quande a vegne benedìa. In stìle ba(r)òccu, a faciâ a l'è caraterizâ da 'n impunènte fruntùn, mèntre u de drentu u l'è a trê navè, cuvèrte cun de votte a cruxe(r)a quelle ai fianchi e a butte quella de mezzu. A cunserva fina dui atèi pregièi, dedichèi a Sant'Antôgnu e aa Madònna du Rusa(r)iu, fianchèi a quellu mazû.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20607/|tìtolo=Chiesa della Santissima Annunziata (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref>
* '''U(r)atò(r)iu da Santa Cruxe''', in fàccia aa gêxa, u se presenta cumme 'na strutü(r)a semplice, daa faciâ intunacâ (dund'in simma u se ghe dröve in barcùn strumbàu) e cu'u têitu a dui campàe. U de drentu u l'è fètu de 'n'àula abasta grossa, ch'a se cunclüdde cun in abscide semiriundu. Cunserva ascì in atâ setesentescu cun tantu de côru de legnu. U l'è a sêde da lucâle cunfraternita.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20614/|tìtolo=Oratorio della Santa Croce (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa de San Steva de Massà(r)u''', au fiàncu da stradda che daa Bastìa a porta a Sènexi, a l'è stèta mensciunâ pe'a primma votta du [[1271]]. L'edifissiu u se presènta de stìle rumanicu, cun ancù a strutü(r)a uriginàia du [[XI secolo|Duxèntu]], a parte che pe' quarche mudifica di periudi sücescîvi, cumme l'azunta de l'abscide quadràu. A dêve a so denuminasiùn da l'antiga vìlla de Massa(r)u, tantu che a rapresentava l'antìgu sèntru religiusu de sta chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90316/|tìtolo=Santo Stefano di Massaro (Bastia)|vìxita=2024-07-16|
léngoa=IT}}</ref> Au sò intèrnu a cunserva ina sé(r)ie de afréschi datèi fra u [[1383]] e i inissi du [[XV secolo|seculu XV]]: dau presbité(r)iu se ponen vegghe a mòrte armâ de èrcu e frécce o ancù in scia cuntrufaciâ truvemmu a rapresentasiùn de San Cristoffa, cun l'intentu de benedì chi u sciurtiva daa gêxa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/santo-stefano-in-massaro-il-tesoro-che-non-ti-aspetti_40A|tìtolo=Santo Stefano in Massaro: il tesoro che non ti aspetti|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A l'ha persu u titulu de paròcchia in seguitu au svilüppu du burgu da Bastìa, lasciandulu intu [[1518]] aa Santìscima Nunsiâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.museionline.info/tipologie-museo/chiesa-di-santo-stefano-di-massaro|tìtolo=Bastia, a gêxa de San Steva|vìxita=2022-02-05|léngoa=IT}}</ref>
* '''Cappella de San Benardu''', in simma au burgu da Bastìa, dau vulümme picìn e squadràu, presenta in campanìn a vè(r)a ascì, ch'u svetta surva aa faciâ. U de drentu u l'è cuèrtu da 'na vorta a butte, mèntre u têitu, au de föra, u l'è cianéllu. Se ghe tröva au de drentu in atâ de stüccu du Settesèntu e ascì 'na pa(r)a d'atâ incurnixâ, ch'a pîa a ciü pàrte du presbité(r)iu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20603/|tìtolo=Cappella di San Bernardo (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref>
==== Paròcchia de Sàlia ====
[[File:Géxa de Salea 04.jpg|thumb|A faciâ da gêxa de Sàlia]]
* '''Gêxa paruchiâle de San Giacumu Mazû''': in simma au burgu, a gêxa a l'ha trê navè, quelle de fiàncu custruìe adòssu au vulümme de quella de mezzu. Au sagràu l'è puscibile acedde grassie a 'n'impunente sca(r)inâ, ch'a parte dae canòniche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20611/|tìtolo=Chiesa di San Giacomo Maggiore (Salea)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A primma mensciùn fèta aa gêxa saliàsca a remunte(r)ea au [[1236]], ancù intitulâ a San Giacumu e Cristoffa. Ai [[11 arvî|11 d'avrî]] du [[1515]], a cumünitè a sciorte a utegnì l'auturizasiùn daa diocexi de pué custruî ina funte pe'u batézzu ligâ aa catedrâle ingàuna. A gêxa cumme a veghemmu ancöi a nasce pe(r)ò int'in periudu sücescìvu, cun l'ampliamèntu e a ricustrusiùn upe(r)èi intu [[1622]], quandu u vegne custruìu ascì u campanìn. A primma messa a vegne pe(r)ò selebrâ sulamènte intu [[1636]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/frazioni-albenga.htm|tìtolo=E frasiùi de Arbenga, Salea|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''U(r)atò(r)iu di Santi Giacumu e Feìppu''': u se tröva pôcu ciü in bàssu rispèttu aa gêxa, a l'è ina custrusiùn picìna e sobria, dutâ de in campanìn a véla. Cun in têitu a due campè, a faciâ a l'è sobria, cu'a pòrte surmuntâ da 'na lünetta semireunda, In scia drîta rispèttu a l'entrâ a se pò vegghe ina lugetta afrescâ, cun au sèntru a rapresentasiùn da Madònna cu'u Bambìn. Au de drentu, in seguitu ai ürtimi travai fèti du [[2023]], u l'è stètu descuvèrtu in cîclu d'afreschi du seculu XVI, dund'a l'è rafigü(r)â a scêna du Cristu in crûxe, ciü âtre figü(r)e ch'e sun stète cuscì recüpe(r)àe.<ref>{{Çitta web|url=https://sabapimsv.cultura.gov.it/2023/10/26/riportata-alla-luce-una-consistente-porzione-di-ciclo-pittorico-risalente-al-secolo-xvi/|tìtolo=Riportata alla luce una consistente porzione di ciclo pittorico risalente al secolo XVI|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>
==== Paròcchia de Lüxignàn ====
[[File:Lusignano (Albenga)-chiesa santa Margherita-complesso2.jpg|thumb|Santa Marga(r)ìtta a Lüxignàn|left]]
* '''Gêxa paruchiâle de Santa Marga(r)ìtta d'Antiòcchia''', a se tröva a l'imbuccu du nücleu stò(r)icu da frasiùn. A remunta au [[XV secolo|seculu XV]], scibèn ch'a vegne numinâ pe'a primma votta du [[1258]]. Cun 'na cianta a crûxe latîna, l'àula a l'è frasiunâ in trê navè. Au vulümme da navâ de mezzu sun stèi pöi rembèi quelli de âtre dûe, cuscì cumme u campanìn ch'u l'è tacàu aa faciâ e u remunta au [[XVI secolo|seculu XVI]]. L'edifissiu u l'è stètu ingrandìu aturnu au [[1630]] cun l'azunta de 'n côru gi(r)àu a mezudì e, sücescivamènte, l'è stèta rangiâ a faciâ, tripartîa verticalmènte. Impunènte u Cristu cunservàu surva a l'atâ, mèntre in sciu sufittu afrescàu, incurnixâ da in medajùn a se vegghe a figü(r)a da santa dedicatâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20613/|tìtolo=Chiesa di Santa Margherita (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>
* '''U(r)atò(r)iu de San Bertumê''': a strutü(r)a d'ancöi a l'è stèta ti(r)â sciü du [[1780]], in scia bàse de quella presedènte, mensciunâ du [[1585]] e dedicâ a San Lu(r)ensu, vegnüa zü quarche tèmpu primma. Se tröva in mezzu ae cà du burgu, a pôca distansa daa gêxa. Cun ciànta retangulâre e ciütòstu lungâ, au de fö(r)a u cumpa(r)ìsce mudestu, cu'a faciâ frasiunâ inte dui livélli da 'na curnixe. Ai dui fiànchi, due finte culònne intunacàe. U l'è a sede da cungrêga du paise, dedicâ a stu santu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20593/|tìtolo=Oratorio di San Bartolomeo (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>
==== Paròcchia de San Fé ====
[[File:San Fedele (Albenga)-chiesa ss Simone e Giuda-complesso2.jpg|thumb|Paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda (San Fé)|256x256px]]
* '''Gêxa paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda''': a se tröva lungu a pruvinsâle che da Vaìn a pòrta a Villanöva. A strutü(r)a a l'è u(r)iginâ(r)ia du [[XIV secolo|XIV seculu]], ma u campanìn (ch'u remunta au [[XII secolo|seculu XII]]) u rizülta êsse de stìle rumanicu. L'âtribusiùn ai dui sànti a l'è avegnüa int'in segundu mumèntu, defèti presedentemènte u santu dedicata(r)iu u l'é(r)a San Fé. Da l'àula spartìa inte trê navè (quella de mezzu cuvèrta a capriè, e âtre dûe a cruxe(r)a), au de drentu a l'è caraterizâ daa presènsa de pilàstri in laterissiu cu'a base utagunâle, racurdèi da àrchi gotichi. Inta mü(r)aja da navâ de drìta se cunservan di afreschi ch'i mustran e scêne da vitta de San Giuànni u Batìsta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20605/|tìtolo=Chiesa dei Santi Simone e Giuda (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>
* '''U(r)atò(r)iu de San Giuànni Batìsta''', edificàu du [[XV secolo|seculu XV]], se tröva au de fiancu da paruchiâle e u cunserva au sò intèrnu ina sé(r)ie de afreschi du [[1574]] atribuìa a Bartolomeo Bottoneri de Che(r)àscu. Sti lì i sun presenti ai dui làtti de l'àula (cuvèrta a butte) e inta cuntrufaciâ, che e sun e parte ciü antìghe de l'edifissiu. U vegne rapresentàu l'episodiu da pasciùn e da messa in crûxe de Cristu. A l'è a sede da cunfraternita du paìse. Au de fö(r)a, de cuntru, l'edifissiu u se mustra sobriu, cu'u têitu a cabànna e a faciâ cu'n barcùn riundu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20598/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>
=== Aree archeulogiche ===
<gallery mode="packed" widths="140" heights="140">
Immaggine:Basilica paleocristiana di San Vittore - MIBAC - Albenga (SV) Italy.jpg|I rèsti da baxìlica de San Vitûre, in Puntelungu
Immaggine:Anfiteatro romano di Albenga.jpg|I basamenti de l'anfiteâtru rumàn d'Arbenga
Immaggine:Cumplèssu Archulogicu de San Clemente (Arbenga) 01.jpg|Cumplèssu Archeulogicu de San Clemente, piàu da Vaìn
Immaggine:U Pilùn (Via Julia Augusta, Arbenga) 07.jpg|U Pilùn, in scia Julia Augusta
</gallery>
* '''Baxìlica de San Vitûre''': scitu de interesse archeulogicu ch'u se tröva in Puntelungu e u mustra i rèsti de 'n edifissiu religiusu du [[V secolo|seculu V]], ligàu a in cumplèssu de tumbe "aa capüsìna" sempre du mèximu periudu, ch'u se truvava au levante e au meridiun de stu chi. Dandu amèntu ai stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]] u pà che sta gêxa chi a l'agge sübìu ina sé(r)ie de mudifiche, survetüttu cun l'elevasiùn da pavimentasiùn de l'abscide inte l'ànnu mille e u restrinzimèntu da navâ cun l'azunta de culònne de recüpe(r)u da di munumenti rumài.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309097|tìtolo=San Vittore (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Basilica funeraria di San Vittore|editô=Regione Liguria|léngoa=IT|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=12469:basilica-funeraria-san-vittore-albenga.pdf}}</ref>
* '''Baxìlica de San Calòcciu''', cumplessu culucàu au de fö(r)a de mü(r)aje sitadìne, intu versante nord du Munte de San Martìn. L'è furmàu dai resti d'in insediamèntu fünera(r)iu, dund'a l'è stèta ti(r)â sciü a gêxa, inta primma metè du [[VI secolo|seculu VI]], seguia pöi daa custrusiùn d'in munastê inte l'etè de mezzu. U l'ha funsiunàu ascì cumme cunventu de muneghe Agustiniâne e Clarisse, armenu fìn au [[1593]], pe' pöi cazze in abandùn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309317|tìtolo=San Calocero (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref>
* '''Anfiteâtru ruman''': du [[II secolo|II seculu d.C.]], u se tröva inte 'na pusisiùn panurammica in scia culìna du Munte de San Martìn, prubabilmènte là dunde se truvava u nücleu de ''Albingaunum'', au de fö(r)a da sitè rumâna e da vixìn aa Vìa Julia Augusta. U l'axeva ina ciànta elittica cu'i assi de 72 mêtri pe' 52, scumpartìu in sce trèi livélli: vistu u spassiu ridòttu dund'u s'erzeva, u l'é(r)a stètu fina necesariu custruìghe di tèrracìn de cuntenimèntu pe'e tribüne. Ancöi se ponen vegghe numma i rèsti da parte a setentriùn, ch'a se fàccia versu a sitè. Inti seculi u l'ha cangiàu ascì de destinasiùn, finendu pe' êsse duve(r)àu cumme campusantu dai muneghi da vixina abasìa de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309262|tìtolo=Anfiteatro (anfiteatro, luogo ad uso pubblico)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.romanoimpero.com/2020/05/albingaunum-albenga-liguria.html|tìtolo=ALBINGAUNUM - ALBENGA (Liguria)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref>
*'''Terme rumâne''', intu léttu da Sènta, pôcu a munte du mudèrnu Punte Russu, segnu du svilüppu da sitè de ''Albingaunum'' in epuca impe(r)iâle inta cianü(r)a a meridiun du nücleu ciü veggiu. Scibèn che a zôna a secce aù traversâ daa scciümai(r)a, besögna pensà che a quelli tèmpi u sò cursu u l'é(r)a ben dife(r)ènte. E terme e u cumplèssu paleucristiàn de San Clemente sun vegnüi aa lüxe intu mèntre che se faxevan i scâvi pe'u slargamèntu du léttu da Sènta, fra u [[2001]] e u [[2002]]. A segunda du periudu de l'ànnu se ponen ancù vegghe e pìlle de l'acquedòttu rumàn (növe in tüttu), u margine da veggia spunda de mancìna da scciümài(r)a e e fundamènta du Mü(r)ìn da Branca, ch'u remunte(r)ea au [[1587]]. In gì(r)u aa gêxa de San Clemente sun stète rinvegnüe fìna de tumbe, cun di sarcofaghi in prìa de Finâ.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Bruno Massabò|tìtolo=Albenga (Sv) - L'area archeologica nell'alveo del Centa: le terme pubbliche romane e la chiesa di San Clemente|revìsta=Fasti Online Documents&Researches|editô=Associazione Internazionale Archeologia Classica|çitæ=Rumma|léngoa=IT|url=https://www.fastionline.org/docs/FOLDER-it-2006-70.pdf}}</ref>
*'''Cumplèssu da Vìa Julia Augusta''', antiga stradda rumâna incumensâ du [[13 a.C.]] sutta l'impe(r)atû Augüstu. Lungu u sò traciàu, fra Arbenga e A(r)àsce, se ghe faccian e ruvìne de au mênu sètte edifìssi de st'epuca chi, datèi fra u [[I secolo|I]] e u [[II secolo|II seculu d.C.]], sinque identifichèi cumme fünerà(r)i.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309689|tìtolo=Via Iulia Augusta (infrastruttura viaria, strada)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> Pòcu distante, dau traciàu, defèti, u se pö vegghe u Pilùn, edifissiu a ciànta retangulâre frasiunàu in sce tréi livélli e caraterizàu da 'na strutü(r)a estèrna de bluchétti squadrèi disposti in fi(r)ai urizuntâli utegnüi travajandu a scciàppu de prìe de scciümài(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309398|tìtolo=Pilone (monumento funerario, area ad uso funerario)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> U munumèntu u l'è stètu restauràu intu [[1892]] da l'architettu purtughese Alfredo Dandrade, de moddu da recüpe(r)ane a furma ch'u l'axeva in u(r)igine.<ref>{{Çitta web|url=https://anfiteatroromano.blogspot.com/2015/01/il-pilone-romano.html|tìtolo=Il Pilone Romano|outô=Raiko Radiuk|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref>
=== Architetü(r)e sivìli===
==== Palassi stò(r)ichi ====
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Albenga - Centro storico di Albenga 009.jpg|U Palàssiu veggiu, dau Batiste(r)u
Immaggine:Museu diucesàn (Sentru stòricu d'Arbenga)-Esternu.jpg|U de föra du palàssiu du Véscu
Immaggine:Albenga - Torre Lengueglia Costa.jpg|Palàssiu e tûre da famìa Còsta-Du Carettu
Immaggine:Palazzo Oddo, Albenga 07.jpg|Palàssiu Oddu cu'a sò tûre
Immaggine:Palassu Peloso Cepòlla (Sentru stòricu d'Arbenga).jpg|Palàssiu Pe(r)usu-Seulla
Immaggine:Scala principale di San Domenico.jpg|San Dumenegu, a sca(r)inâ prinsipâle
Immaggine:Palassu Rolàndi Rìcci (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ingressu.jpg|Palàssiu Rulandi-Ricci-Capelìn
Immaggine:Palàssu San Scî (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ciasetta.jpg|Palàssiu e ciasetta de San Scî
Immaggine:Albenga - Torre Cazzulini - 2023-09-16 10-42-27 001.jpg|Tûre Cassulìn, da Vìa D'Aste
Immaggine:Casa e torre Lengueglia-Doria, Albenga 02.jpg|Tûre Lengueja Do(r)ia, dai Quattru Canti
Immaggine:Albenga - Torre Navone - 2023-09-30 11-58-14 001.jpg|A tûre di Navùi
</gallery>
* '''Palàssiu Veggiu du cumün''', u se tröva in Arbenga Veggia, fiancàu aa catedrâle, u l'é(r)a l'antiga sêde du cumün inte l'etè de mezzu. A s'è cunservâ ancù l'antìga loggia, in u(r)igine destinâ ae asemblêe pupulâri, insemme aa sâla di cunsuri, au cian terén. Au cian de d'âtu, drentu aa Tûre Sìvica, u salùn du pudestè, ch'u ghe se pò acedde muntandu a scà(r)a presente inta faciâ gi(r)â versu u Batiste(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2741&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Veggiu du cumün, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref> Dau [[1933]] u l'è a sêde du Civicu Museu Ingaunu, cumme vusciüu dau prufesû Lamboglia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.iisl.it/musei/albeng/albeng.htm|tìtolo=Istitüu Internasiunâle Stüddi Lìgü(r)i, Sivicu Müseu Ingaunu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref>
* '''Palàssiu du Véscu''', a l'è stèta a sêde vescuvîle da diocexi d'Arbenga fìn au [[1954]], annu inte che sta lì a l'è stèta spustâ intu Palàssiu Còsta-Balestrìn. L'edifissiu pe' cumme u veghemmu aù u l'è duvüu au fètu ch'u l'é(r)a stètu rangiàu du Sinquesèntu, mèntre a l'intèrnu se cunservan ancù di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], au de drentu se tröva u Museu Diucesàn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2745&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du Vescu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref>
* '''Palàssiu Còsta-Balestrìn''' (o Còsta-Du Carettu), inta ciàssa di Leùi, de derê aa Catedrâle de San Michê, abitasiùn nobile in stìle rinascimentâle. A tûre, ch'a spicca pe'u sò prufìlu rispèttu ai âtri edifissi da ciàssa, a l'è stèta ti(r)â sciü de prubabile intu [[XII secolo|seculu XII]], pe' pöi vegnì inglubâ inte Cà di Còsta, fète custruì inta primma metè du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e pöi finìe in man ai Du Carettu de Balestrìn intu [[1723]]. Cu'a mòrte de l'ürtimu espunènte da famìa, u palàssiu u l'è stètu dunàu aa [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi]] e u l'è vegnüu a növa sêde du vescuvàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piazza-leoni-palazzi-costa-carretto.htm|tìtolo=Piazza dei Leoni e Palazzi Costa Del Carretto|léngoa=IT|vìxita=2024-08-01}}</ref>
* '''Palàssiu du cumün''', inta ciàssa de San Michê, a l'è a növa sêde du municìpiu, ti(r)àu sciü inte l'Öttusèntu partendu da arcüne cà che zà l'existevan, füse inte 'n ünicu edifissiu. L'è caraterizàu da 'na faciâ dau stìle neuclàscicu, frasiunâ in trèi urdini e u cumprènde fina a Tûre Malasemènsa, ch'a l'uspitava intu Seisèntu e prixùi sitadìne. <ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2743&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref>
* '''Palàssiu Oddu''', palàssiu impunènte, aa mòrte du prupieta(r)iu Gio Maria Oddi intu [[1623]] u vegne pe' sò vuluntè duve(r)àu cumme sêde de 'n culêgiu. U s'è u(r)iginàu a partì daa fuxùn de ciü custrusiùi che zà e l'existevan, pe' dà vìtta aa strutü(r)a che veghemmu ancöi. Du [[1637]] u vegne culigàu, cu'n portegu, aa gêxa de San Carlu, cunvertìa resentemènte in auditorium. Inti tèmpi muderni u l'òspita a bibliutêca sìvica e u museu de màgiche traspa(r)ènse, cun l'espusisiùn du piàttu blö e âtri repèrti rescuvèrti dae antìghe necropuli rumâne.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palazzo-oddo.htm|tìtolo=Palàssiu Oddo, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2022-03-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2751&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Oddo, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref>
* '''Palàssiu Pe(r)usu-Seulla''', palàssiu ch'u dà in scia ciàssa de San Michê e ch'u presenta ina faciâ du tardu Sinquesèntu, nuché 'na tûre du seculu XIII, mèntre l'intèrnu u l'è decu(r)àu cun afreschi du Seisèntu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=TCI|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=Nn5Pn0sna3EC&pg=PA128|ànno=2001|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milan|léngoa=IT|p=128|capìtolo=6. Le valli di Albenga}}</ref> U pia u numme dai antìghi prupietâ(r)i, üna de ciü impurtanti antìghe famìe arbenganesi. Ancöi u l'ospita u Museu Navâle Rumàn e a sesiùn ingauna de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i.
* '''Palàssiu D'Aste''', cumisciunàu inti seculi daa ricca famìa di [[D'Aste (famïa)|D'Aste]], u l'è in gran cumplessu d'edifissi ch'u furma l'intregu isulàu in fàccia au Palàssiu Veggiu du cumün. A sò parte ciü antiga, dìta a Cà d'Aste, a l'è du [[XIV secolo|Trexèntu]] e a se fàccia in sce [[Vìa Cavour (Arbenga)|Vìa Cavour]], pöi e ghe sun e â(r)e cunusciüe cumme Cà D'Aste-Bassu e Cà Fieschi-Ricci che, insemme au rèstu du palàssiu, e sun stète slarghè e rangiè du [[XV secolo|Quattrusèntu]] e du [[XVIII secolo|Settesèntu]]. Au dì d'ancöi, int'in gran salùn du cian nobile, s'è recavàu a sâla du cunseju du Cumün d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11821043_0700210484_dec.pdf|tìtolo=Casa d'Aste, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-06}}</ref>
* '''Cumplessu du cunventu de San Dumenegu''', cumplessu de edifissi ch'u l'ingloba i resti de l'insediamèntu di fràtti dumenichèi, u se fàccia in scia ciàssa cu'u mèximu numme intu quartê de San Scî. Descrìtu zà intu seisentescu [[Sacro, e vago Giardinello|''Sacro, e vago Giardinello'']], cumme "furtessa invinsibile"<ref>{{Çitta|Paneri|vul. I, pp. 356-357 (260)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref> e ancù primma inta sò furma u(r)iginâ(r)ia inte vìxite apustôliche du Mascardi ([[1585]]), u se sa che a gêxa a presentava inisialmènte trê navè e che l'impiantu u l'è stètu revulüsiunàu propiu inta primma parte du [[XVI secolo|seculu XVI]]. U cunventu cu'u sò ciostru sun de lungu stèti di punti de riferimèntu pe'a cumünitè ingàuna, tantu che dife(r)ènti e sun stète e dunasiùi fète dae famìe arbenganesi a sta gêxa chi. Antigamènte, inta bibliutêca du cunventu, u l'é(r)a cunservàu adi(r)itü(r)a l'archiviu cumünâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/chiesa-convento-sandomenico.htm|tìtolo=Cunvèntu de San Dumenegu, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref>
* '''Palàssiu Rulandi-Ricci''', nasciüu da l'acurpamèntu de ciü edifissi de epuche presedenti (spiccan ancù ben due tûre), u Palàssiu u l'é(r)a fìn au [[XVI secolo|seculu XVI]] prupietè da famìa di Lengueja, pe' passà in man ai [[D'Aste (famïa)|D'Aste]] pe' vìa matrimuniâle du [[XVII secolo|seculu XVII]] e aa fìn regi(r)àu da in rammu de sta famìa chi a quélla di Rulandi, intu [[1749]]. Chi u l'è stètu uspitàu ascì l'incuntru fra u [[Andrîa Masêna|generâle Massena]] e [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], ai tèmpi da Campàgna de l'Itàlia. L'è dai ànni '60 pusedüu dau cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/il-palazzo-del-municipio.htm|tìtolo=Palàssiu Rulandi-Ricci|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref>
* '''Tûre e Cà di Cassulìn''': d'in fàccia aa gêxa de Santa Ma(r)ìa, a l'è in òttimu esempiu de architettü(r)a du [[XIII secolo|seculu XIII]], vistu ch'a cunserva ancù u bazamèntu de prìa, separàu dau restu (caraterizàu dai maùi a vista inta parte âta) grassie a 'na curnìxe. A svetta cu'i sò 21 mêtri d'artessa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-cazzulini.htm|tìtolo=Tûre Cassulìn|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref>
* '''Tûre Lengueja Do(r)ia''', cà-tûre ch'a se caraterizza pe'a sò impunènsa, a l'è apartegnüa a ste due famìe arbenganesi. Se tröva dai Quattru Canti, dunde se incruxan u cardu e u decümàn du sèntru arbenganese. Dau caruggiu intitulàu a Baccio Emanuele Maineri a se pò ancù vegghe ina serie de bîfure quatrusentesche, mèntre daa parte faciâ in sce Vìa de Medaje d'Ò(r)u e spìccan tantu 'na bîfura rumanica che 'na trîfura de stìle goticu, fòscia da datà fra i seculu XIV e XV. <ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-lengueglia-doria.htm|tìtolo=Tûre Lengueja Do(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref>
* '''Tûre di Navùi''' (o ''Tûre Navùn''), du tüttu scìmile inta sò primma fase de custrusiùn a quelle di Lengueja e di Cepulìn, a se faccia versu a Vìa de Medaje d'Ò(r)u. Pü(r)e se sbasciâ, a spìcca inti cunfrunti di âtri edifissi d'in gì(r)u. A se presenta cun quattru cièi e a l'è caraterizâ da 'n basamèntu custituìu da di picìn blòcchi de prìa, cumme mustrau dai restauri da fìn di [[Anni 1950|ànni '50]]. Stu lì l'è surmuntàu daa parte de mezzu, inglubâ inte l'edifissiu e ancù da l'ürtimu livéllu fètu de laterissiu. A primiscima famìa prupietària a pà ch'a fusse quella di Lengueja, seguìa inti ànni dai Scrivani e ancù dai Navui. Fìn ai [[Anni 1920|ànni '20]] in man ai Montano, ancöi a l'è pusedüa dai Ferrari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111153.pdf|tìtolo=Torre Navone, decreto di tutela e relazione storico artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-16}}</ref>
==== Vìlle stò(r)iche ====
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Vìlla Anfossi (A Bastìa, Arbenga) 01.jpg|A vìlla Anfossi, aa Bastìa
Immaggine:Vìlla D'Àste (Lêca, Arbénga) - vìsta (4).jpg|A vìlla D'Aste, inte Leca
Immaggine:Vìlla du Cian Bellìn (San Fé, Arbenga)-Purtâle 01.jpg|Purtâ da vìlla du Cian Bellìn (San Fé)
Immaggine:Cà du Munte (Arbenga)-Vista daa Julia Augusta 03.jpg|Vìsta da Cà Russa o Cà du Munte
Immaggine:Vìlla Curumbêa (Arbenga)-Vìsta daa Julia Augusta cu'a Gainâa 02.jpg|A Cu(r)umbe(r)a, vìsta daa Julia Augusta
Immaggine:Massatôiu (Inta Dôia, Vaìn, Arbenga)-Vista daa pruvinsâle 01.jpg|U veggiu maxéllu cumünâle, inta Do(r)ia
File:Punte Russu (Arbenga) 02.jpg|U Punte Russu, vistu da Vaìn
File:Pontelóngo (Arbénga) - vìsta (4).jpg|U Puntelungu
</gallery>
*'''Vìlla D'Aste''', rexidènsa da famìa, a se tröva inta frasiùn de Leca, pôcu dòppu u ''A Purtassa'' e versu ''E Sìmme'', a se presènta cumme in cumplessu cun tantu de tûre. Catâ dai Seulìn intu [[1720]], a vìlla a l'è mensciunâ pe'a primma votta inti catastri du [[1613]] e a se inse(r)isce in tu scistemma de custrusiùn ville tipicu de quellu periudu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Atlante tematico del barocco. Il sistema delle residenze nobiliari|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=Le ville del contado d'Albenga (2)|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref> Chi se trövan u(r)iginâli furme architetoniche e artistiche, vistu ch'a l'è cumposta da dui fabrichèi distinti, culighèi ün cun l'âtru dau turiùn russu, ch'u g'ha, au de surva, 'na spessa curnìxe, cun di elementi decurativi ch'i sporzen. Pe' de ciü inta pàrte au meridiùn, versu u stradùn, se vegghe ancù ben a mü(r)aja rinfursâ, ch'a serviva cumme demarcasiùn ascì da prupietè agricula e u purtâ d'ingressu cu'u stemma de rapresentansa.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=159|capìtolo=Leuca nella modernità}}</ref>
* '''Vìlla Còsta''' (o ''du Cian Bellìn''), ti(r)â sciü fra a fìn du [[XVI secolo|seculu XVI]] e u cumensu du [[XVII secolo|XVII]] dai frèi Còsta, a se tröva a San Fé inta regiùn cu'u mèximu numme. A pusisiùn pe'a sò custrusiùn a l'é(r)a stèta sernüa vista a vixinansa da sitè e a tranquilitè du pòstu, ideâle pe l'instalasiùn de 'n giardìn scignurìle, cun tantu de decu(r)asiùi de marma(r)u e de funtâne. A vìlla a presènta, versu a pruvinsâle ch'a porta in Lüxignàn in carateristicu purtâ d'ingressu in bügnàu, ch'u l'inmetteva versu u giardìn da prupietè, in sciu che se ghe faciâvan a cà veggia dìta "A Tûre", 'na capélla privâ dedicâ a San Giuànni u Batìsta e a rexidènsa stessa, pü(r)e s'ancöi du cumplessu u(r)igina(r)iu u l'è restàu pôcu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2004|tìtolo=Un giardino tardo-manierista della campagna ingauna: "La villa delli signori Costa" a Piambellino|revìsta=Ligures. Rivista di Archeologia, Storia, Arte e Cultura Ligure|editô=IISL|nùmero=2|léngoa=IT|url=https://www.researchgate.net/publication/312087184_Un_giardino_tardo-manierista_nella_campagna_ingauna_la_%27villa_delli_signori_Costa%27_a_Piambellino}}</ref>
* '''Vìlla Anfossi''' (''u Paraxu''), a se tröva aa Bastìa, a rexidènsa a se presènta cumme vilùn furtificàu e a sa(r)ea stèta ti(r)â sciü la dunde primma u gh'é(r)a u cumplessu furtilissiu da "Bastita", vusciüa dau cumün d'Arbenga versu a fin du [[XIII secolo|Duxèntu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=70-71|capìtolo=Bastia e Massaro}}</ref>, tantu che di resti da custrusiùn u(r)igina(r)ia resültan inglubèi inte l'edifissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210932.pdf|tìtolo=Oratorio Santa Croce (Bastia d'Albenga), relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> A l'è divegnüa prupietè da famìa Anfossi<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/palazzo-anfossi-a-bastia-di-albenga?ldc|tìtolo=Palazzo Anfossi a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> du [[XIX secolo|seculu XIX]] e a l'è stèta trasfurmâ in tegnüa agricula, ben vixibile passandu daa Vìa da Cêve, versu dund'a se fàccia intu versante nord. A presènta elementi carateristichi, fra sti chi a merlaü(r)a inta parte âta de mü(r)aje, nuché èrchi de maùi e barcùi a bifura.
* '''Villa Borea-Ricci''', cunusciüa ascì cumme ''u cunvèntu de muneghe de San Fé'', vista a destinasiùn ch'a l'ha avüu a partì dau [[1903]], quand'e sun rivè in Arbenga quatòrze muneghe Ursulìne scapè daa Fransa, in esiliu vista l'emanasiùn lézze Combe, che gh'axeva pruibìu l'insegnamèntu. Avanti ch'a l'avesse sta funsiùn religiusa a l'é(r)a a rexidènsa di marchesi, che difatti i s'e(r)an mustrèi ben dispunibili a uspitâle. Inti ànni u cunvèntu u vegne ascì trasfurmàu inte 'n istitüu sculasticu pe' l'aviamèntu magistrâle, ricunusciüu ufisialmènte du [[1936]], asèmme ae scöe meddie. A cumünitè a se desfà intu nuvèmbre du [[1991]], quande a San Fé restan numma che sètte religiuse, mèntre du [[2017]] ascì e ürtime trê l'han lasciàu sta sêde, che cuscì a l'ha seràu du tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-chiude-la-casa-religiosa-delle-suore-orsoline-san-fedele/|tìtolo=Albenga, chiude la casa religiosa delle suore orsoline di San Fedele|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref>
* '''Villa Cu(r)umbe(r)a''', ai cunfìn cun A(r)asce, inte vixinanse du riàn cu'u mèximu numme, a l'è stèta ti(r)â sciü daa famìa Ferrero intu [[XVI secolo|seculu XVI]]. A se presènta difatti cumme 'n vilùn masicciu, segundu e furme tipiche de quelli tèmpi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo III, ''Il paesaggio urbano e le arti'', p. 155}}</ref>, cunturnàu ai quattru canti da de vedette<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|léngoa=IT|p=60|capìtolo=Il Monte|tìtle=Albenga, guida|çitæ=Zena}}</ref> inse(r)iu fra i u(r)ivéi ch'i apartegnivan ai Triglia e vendüi a sta famìa chi du [[1565]]. A faciâ prinsipâle a l'è tenzüa de russu, cu'u grossu stemma di Ferrero ch'u se vegghe surva a l'entrâ e e curnixe decurè di âti barcùi, ch'i portan a lüxe au cian nobile. A ciü parte di ambiènti a presènta de vorte a padijùn o a cruxe(r)a, mèntre u cian de sutta u l'ha avüu pe' di anni 'na destinasiùn agricula. Avanti ch'a vegnisse rangiâ e trasfurmâ cun ubietìvi türistichi, a l'axeva sübìu in periudu d'abandùn, pe' pöi êsse duve(r)â cumme archiviu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112320.pdf|tìtolo=Villa dei Marchesi Ferrero, detta "Colombera", relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref>
* '''Cà du Munte (o Cà Russa)''', mensciunâ pe'a primma votta du [[1553]] cumme prupietè de Pietro Cepulla, a se cunfurma cumme vìlla de campagna, ligà ai fundi agriculi d'in gi(r)u, apartegnüi aa mèxima famìa. Inti ànni a l'ha sübìu ciü d'in travaju e l'ha piàu u numme de Cà Russa vista a tinta sernüa pe'u de fö(r)a fra a fìn de l'Öttusèntu e i cumensi du Növesèntu. A strutü(r)a d'u(r)igine a se cunusce ancù intu cian bàssu, ch'u g'ha de stànsie ch'e cunservan a tipica cuvertüa a cruxe(r)a, mèntre i cièi survaelevèi l'han vistu u frasiunamèntu di ambienti, avegnüu inte l'Öttusèntu, a creâ de növe stansie.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/stralci/00210947_sc.pdf|tìtolo=Casa del Monte o Casa Rossa e area di pertinenza circostante, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref>
==== Âtre architetü(r)e ====
* '''Veggia sêde da Federasiùn''', aa Ma(r)ìna, a l'è stèta a primma sêde da Federasiùn Agricula, custruìa inti [[Anni 1920|ànni Vinti]] e duve(r)â da sta chi fina inti [[Anni 1970|ànni Setanta]], cun di lucâli in üsu ascì a l'INPS e ina sâla pe' rapresentasiùi, pöi vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ch'u l'è stètu in funsiùn ancù pe' di ànni. A strutü(r)a, vinculâ dau [[2009]], a se desvilüppa in sce dui cièi e, de de fö(r)a, a se presènta cu'ina faciâ squèxi munumentâle, dau güstu neu-clascicu.<ref name=":8" />
* '''Maxéllu cumünâle''', inta regiùn da Do(r)ia, a Vaìn, u l'è stètu ti(r)àu sciü primma du [[1939]], fòscia fra a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesèntu]], de fiancu aa mudèrna SP6. A custrusiùn, rè(r)u esempiu d'architetü(r)a indüstriâle minû supravisciüa fina au dì d'ancöi, a l'è a cianta retangulâre e a g'ha, de fö(r)a, de decurasiùi de güstu neu-clascicu, cun di barcùi a èrcu e in timpanu cu'in rusùn riundu in scia faciâ prinsipâle.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210431.pdf|tìtolo=Ex Mattatoio, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref>
* '''Veggia cà cumünâle de Campugexa''', custruìa inti prìmmi ànni du [[XX secolo|seculu XX]], se tröva là dund'e gh'e(r)an e ruvine da cà da cungrega, caütta in disüsu aa metèi du [[XVII secolo|seculu XVII]]. In u(r)igine l'edifissiu u l'é(r)a de cianta retangulâre, cun numma in cian e tantu de 'na lòggia picìna in sciu frunte. U l'ha de lungu rapresentàu u cö da vitta sivìle du paise, avanti ch'u divegnisse ina frasiùn d'Arbenga, du [[1933]] u l'è stètu cunvertìu cumme palàssiu de scöe e issàu de 'n ciàn, ancù dòppu l'è divegnüu 'n ufissiu pustâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825258_0700210623_dec.pdf|tìtolo=Ex casa comunale di Campochiesa, relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> In scia faciâ u se tröva ascì u munumèntu ai caütti da Primma guèra mundiâle, inaugu(r)àu du [[1921]] aa presènsa du scindicu Santino Durante e scurpìu da l'artista arbenganese Antonio Maragliano.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=152|ISBN=88-88-39770-1}}</ref>
* '''Puntelungu''', inta regiùn che da stu chi a l'ha piàu u numme, u l'è in lungu punte a dexe èrchi, d'ancöi interèi, ch'u servìva a traversà A Sènta, che fina au [[XIII secolo|Duxèntu]] a passâva pe' de chi.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309186|tìtolo=Ponte Lungo (ponte, infrastruttura viaria)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> Se credéva che u Puntelungu u fusse de l'etè rumâna ma, cu'i stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]], s'è descuvèrtu che pe' cuntru u l'è ina custrusiùn de l'Âtu Mediuevu, fòscia vixìna au scitu dunde a ''Via Julia Augusta'' a traversâva a scciümai(r)a, scicumme ch'u nu l'è segü(r)u che a pasesse propiu in curispundènsa du punte.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 170}}</ref>
* '''Punte Russu''', ufisialmènte intitulàu au Libero Emilio Viveri, u l'è in punte mudèrnu ch'u lìga u sèntru d'Arbenga cun Vaìn, inaugü(r)àu ai 24 de dixèmbre du [[1995]] au pòstu de quellu ruinàu daa bü(r)a du 5 de nuvèmbre du [[1994]]. U Punte Russu, a ina sula campâ lunga 100 m e larga 15, u g'ha ina strutü(r)a ciütostu rè(r)a, tegnüa sciü da in sulu èrcu missu intu mezzu de due carezè.<ref>{{Çitta web|url=https://structurae.net/en/structures/libero-emidio-viveri-bridge|tìtolo=Libero Emidio Viveri Bridge|léngoa=EN|vìxita=2024-08-19}}</ref>
=== Architetü(r)e militâri ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Furtin zenese (Arbenga) 01.jpg|U furtìn zenese, aa maìna
Immaggine:Caserma Turinetto (E Sgûre, Arbenga)-L'ingressu daa Vìa au Piemunte 01.jpg|A Caserma Turinettu, ingressu prinsipâle
Immaggine:Albenga Quartiere Caserma Garibaldi.jpg|San Benardìn duve(r)àu cumme Caserma Garibaldi (1908)
Immaggine:A Caserma Piave (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|A Caserma Piave, vista daa stradda da palasina de cumandu
</gallery>
* '''U Furtìn''', u l'è in furtìn erezüu dai zenesi intu [[1586]] sciben ch'a ghe fusse l'upusisiùn di aministratui arbenganesi, ch'i veghevan a custrusiùn de sta furtificasiùn cumme in növu mutivu de cuntròllu da parte da Repübbrica. Atribuìu a Gregorio Molassana e a l'inzegnê Batista Isula<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111120.pdf|tìtolo=Fortino Cinquecentesco, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref>, u l'axeva in ròllu de difesa da zôna da Ma(r)ina cuntru e incursciùi di piràtti, tantu ch'u l'é(r)a stètu ti(r)àu sciü inte vixinanse de quella che alùa a l'é(r)a a linea da còsta. A l'è ina custrusiùn masiccia, a cianta squadrâ e cu'e mü(r)aje a scarpâ, larghe 16 mêtri pe' fiancu. A parte âta a l'è marcâ da 'n parapettu, che a sepà(r)a dau de sutta grassie au carateristicu curdùn, mèntre ai quattru canti da custrusiùn se trövan de garìtte penscili<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=77-78|capìtolo=La Piana di Albenga|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref>, cuvèrte cun de ciàppe. U purtâ d'ingressu u l'è scituàu a in'artessa de 4 mêtri e u l'è surmuntàu da in pugiôlu, u se razunze muntandu in sce 'na sca(r)a ch'a munta. L'edifissiu u l'è stètu restauràu du [[2006]], annu che u cumün u l'è divegnüu prupieta(r)iu da strutü(r)a, dedicandula a eventi de cultüa, fra sti chi ina mustra multimediâle dedicâ a l'Ìsu(r)a Gainâ(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://bonespirit.provincia.lucca.it/it/divulgativa/577/il-fortino-di-albenga.html|tìtolo=Il Fortino di Albenga|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref>
* '''Caserma Turinetto''', inta regiun de Sgûre, custruìa intu [[1941]] in sce 'na süperficie de tòstu 80 mìlla mêtri quadrài. A dêve u sò numme dau suttatenènte di Arpìn Aldo Turinetto, mortu dü(r)ànte a Segunda Guèra Mundiâle, medaja d'ò(r)u au valû militâre. A l'é(r)a caraterizâ da 'na ciànta a fèru de cavallu, fèta tütta de casermette (unze edifissi in tüttu) alineè d'in trê in trê e cu'a parte sentrâle faciâ in sce dui làtti da ciàssa lungâ. Dismessa intu [[2004]] pe' vìa de l'abulisiùn da lêva, a caserma a l'è finìa int'in stàttu de abandùn. Furmalizâ a dismisciùn du [[2007]] u cumün u l'ha individuàu stu scìtu chi cumme ideâle pe'a custrusiùn du növu pôlu sculasticu, tantu che intu [[2022]] a l'è stèta caciâ zü a ciü pàrte de strutüre, levèi quattru edifissi versu a scciümai(r)a e e mü(r)aje ch'e se faccian in scia Vìa au Piemunte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=90-99|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Turinetto}}</ref>
* '''Caserma Garibaldi''', a se truvava inte quellu ch'u l'è u stò(r)icu cumplèssu cunventuâle de San Benardìn, inta lucalitè de Vaìn. U cumplessu u l'è in sce dui cièi, cun tantu de ciòstru, gêxa e cunventu e du [[1894]] l'é(r)a stètu sernüu pe' uspità ina brigâ du "Genio" cumposta de trê cumpagnìe, pe' in tutâle de 300 surdàtti.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino| ànno=2021|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=IV. L'età contemporanea|p=98}}</ref> A denuminasiùn de Caserma Garibaldi a vegne duve(r)â a partì dau [[1907]], mèntre a custrusiùn da Caserma Piave a pôca distànsa a l'ha purtàu au lentu declìn de sta chi, tantu che du [[1943]] a l'è presensiâ da ina manega de surdàtti du 2° Regimèntu d'Artije(r)ia Armâ. Ucupâ dae trüppe tedesche aa firma de l'armistìssiu, a vén aa fìn abandunâ fìn au dòppu guèra.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=75-81|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Garibaldi e Convento di San Bernardino}}</ref>
* '''Caserma Piave''', a Vaìn, a dà u numme aa lucalitè dund'a se tröva (''dae Caserme''). Inaugü(r)â du [[1930]] aa presènsa de Umbèrtu de Savoia, a cröve ina süperficie de tòstu 90 mìlla mêtri quadrài. I travai i l'é(r)an cumensèi intu [[1927]], cu'u Ministe(r)u da Guèra ch'u spunciava pe' ti(r)à sciü in Arbenga ina caserma in gràddu de uspità in Regimèntu de Artije(r)ia da Campagna. U primmu regimèntu a insediâse u l'è stètu u 29°, trasfe(r)ìu de dòppu inta Caserma Turinetto. Custituìa da dixöttu edifissi, cumme regurdàu dau Cumandu Militâre de Tü(r)ìn du [[1969]]. Dismessa du [[2010]], pü(r)e se a ciü parte di edifissi u nu vegnìva ciü duve(r)àu se nu pe' funsiùi de depôxitu zà dau [[1989]]. Carateristica fra tütte a palasîna de cumandu, in sce trèi livélli, faciâ in scia stradda e dunca ciü d'impattu rispèttu ae âtre. A l'è caraterizâ da ina forte geumetria, ch'a fa pensà au neuclascicismu, vistu u frasiunamèntu inte dui urdini grassie a 'na curnixe marcaciàn fra u cian de bassu e u primmu. Trèi i ingressi ch'i figü(r)an, ün prinsipâle e dui de fiancu, ch'i g'han in cumün i àrchi semireundi a surmuntâ.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga.Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=110-120|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Piave}}</ref>
==== E pòrte ====
<gallery mode="packed" widths="160" heights="160">
Immaggine:A Pòrte du Muìn (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Mu(r)ìn
Immaggine:A Pòrte de Turlâ (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Turlâ
Immaggine:Albenga centro storico-porta d'Arroscia (cropped).jpg|A Pòrte de l'A(r)òscia
Immaggine:Albenga Porta Pertuxo (cropped).jpg|A Pòrte du Pertüxu
Immaggine:U Pòrtegu de l'Uspeâ (Sentru stòricu d'Arbenga) 01.jpg|U Pòrtegu de l'Uspeâ, dau de fö(r)a
</gallery>
Inte mü(r)aje de Arbenga Veggia se dröven quattru pòrte prinsipâli:<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|capìtolo=E Pòrte de Arbenga|pp=37-41}}</ref>
*A '''Pòrte de Mu(r)ìn''' (o ''de Mü(r)ìn''), ancù ben vixibile, au fundu de Puntelungu, a l'inmette inte quellu ch'u l'é(r)a u cardu rumàn, che ancöi u l'è rapresentàu daa Vìa de Medaje d'Ò(r)u. A l'ha in aspettu neuclascicu de(r)ivàu dai travai fèti inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cun l'impunente fruntun, cu'n arcu semiriundu ch'u se ghe dröve au de sutta. Ai làtti de stu lì se trövan quattru spésse finte culònne lisce e squadràe. A l'é(r)a l'ingressu in Arbenga pe' chi u rivava da nord, traversandu a ''Via Julia Augusta''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/porta-molino-mura-medievali.htm|tìtolo=Porta Mulino e le Mura Medievali|vìxita=2024-07-13|
léngoa=IT}}</ref> L'è fina numinâ inti Statüi du [[1288]] cumme ''Porta Cepullorum'', pe' vìa da presènsa de 'na brancâ de cà de prupietè de sta famìa, mèntre u numme d'ancöi u vegne dau mü(r)ìn tardumedievâle ch'u se ghe truvava in tèmpu lì d'ataccu.<ref name:"statüi"="">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 57, nòtta n.46|Costa Restagno, 1995}}</ref>
* A '''Pòrte de Turlâ''', pòrte munumentâle du Settesèntu, a pìa u numme da ''Tor Lata'' (a tûre de làttu) e a l'inmette intu quartê d'Arbenga Veggia cu'u mèximu numme. Ascì inte stu câxu u se ghe dröve in arcu semiriundu, fiancàu da due masìccie finte culònne, in continuitè cu'e mü(r)aje sitadìne. Inta parte âta a l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a recürva cun trèi pinâculi. Au sentru, int'in nicciu, 'na madunetta de marmu ch'a remunta au [[1894]], rangiâ du [[2005]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2005/08/12/mobile/leggi-notizia/argomenti/attualit/articolo/albenga-il-restauro-di-porta-torlaro.html|tìtolo=Albenga, il restauro di Porta Torlaro|vìxita=2024-07-13|
léngoa=IT}}</ref>
* A '''Pòrte da Ma(r)ìna''', demulìa intu [[1938]] asemme au Castellu e au sivicu teâtru pe' fasiltà l'ingressu in Arbenga ai câri e ae caròsse. A curispundeva a l'ingressu aa sitè pe' chi u rivava dau mâ. St'impunènte cumplèssu ch'u nu gh'è ciü u l'é(r)a fiancàu da due tûre e a partì dau [[1251]] u l'é(r)a stètu duve(r)àu cumme sêde da milìssia dai zenesi, armenu fìn au Sinquesèntu. Finìu in man ai Cassulìn, l'é(r)a stètu ancù cunvertìu a cunventu, pe' vuluntè du Gio Maria Oddo. Tèmpu di fransesi u l'é(r)a passàu au cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/castrum-porta-marina.htm|tìtolo=Castrum Porta Marina|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref>
* A '''Pòrte de l'A(r)òscia''', a pòrte meridiunâle d'Arbenga, cuscì ciamâ perché a se dröve versu a scciümai(r)a, inmetèndu intu cardu rumàn, a l'âtru càppu rispèttu de quella che ancöi a l'è a Vìa de Medaje d'Ò(r)u. Antigamènte da chi a sciurtiva a ''Via Julia Augusta'', piandu a vìa versu u Munte e pruseguèndu a mezza còsta, fìn a A(r)àsce. Se presenta cun 'na strutü(r)a mudesta in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/via-iulia-augusta.htm|tìtolo=Via Julia Augusta|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref>
Ghe sun pöi de âtre pòrte ciü picìne, fra ste chi quélla ''du Pertüxu'' (l'antìga ''Porta pertuxii'', cunusciüa pü(r)e cumme a ''Pòrte de Sant'Eulàlia''), intu làttu da Sènta, ch'a permeteva fasilmènte de zunze versu Vaìn. A l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a sinquesentesca pe'u deflüssu de l'àiva e a permette de acedde a [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]].<ref>
{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 415}}</ref> Ancù da regurdà a ''Pòrte da Gabèlla'', au fundu de [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], dunde aù i se vegghen i dui porteghi in entrâ aa [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]]: antigamènte a mantegniva, cumme u dixe u numme, ina funsiùn de cuntrollu in sce tàsce. In ciü 'n'âtra avertü(r)a, ciamâ a ''Pòrte de l'Aquila'', a purtava intu curtìle de l'u(r)atò(r)iu di Gianchi, difesa dau Bastiùn dau mèximu numme.<ref name=":0" />
=== Natü(r)a ===
Intu teritò(r)iu du cumün d'Arbenga i sun cumpresi quattru sciti natü(r)âli prutètti, scìa de tèra che de mâ:
* Munte Aü - E(r)exe(r)a - Riàn Turse(r)u: dau zügnu du [[1995]] dicia(r)àu scitu d'interèsse cumünita(r)iu, u s'estènde pe' 2.420 ha fra Arbenga e i cumün de [[Barestin|Balestrìn]], [[Cixan|Cixàn]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Tuiran|Tüi(r)àn]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]] e [[U Sejô|U Se(r)iâ]]. Intu sò teritò(r)iu, ch'u l'è tostu pa(r)eggiu a quellu de l'area prutètta pruvinsâle "E(r)exe(r)a, Munte Aü e Valle Ibà"<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/poggio-grande-monte-acuto-valle-rio-iba|tìtolo=Area protetta Provinciale Poggio Grande, Monte Acuto, Valle Rio Ibà|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref>, stu SIC u cumprènde di ambiènti du bèllu varieghèi, cun de cundisiùi rè(r)e de ciante de muntagna e da maccia ch'e crescen üna rènte a l'âtra, inclüsu bèn 34 qualitè d'urchidee e tostu in tèrsu de tütte e ciante prutètte ch'i se trövan in Ligü(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic48/index.htm|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324910|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Stu chi u cumprènde ascì l'area prutètta pruvinsâle du turènte Ca(r)ènda, estesa in sce 45 ha e habitat da varietè ingàuna da [[Emys orbicularis|biscia scrossu(r)a eurupea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/rio-carenda|tìtolo=Area protetta Provinciale Rio Carenda|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref>
* Fundu du mâ Löa - Arbenga: âtru scitu d'interèsse cumünita(r)iu creàu intu zügnu du [[1995]], u s'estènde pe' 541 ha de mà fra i cumün de [[Löa]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]] e Arbenga, cu'in fundu ch'u l'è cuèrtu da ün di prèi de ''Posidonia oceanica'' ciü impurtanti da regiùn. Pe' de ciü, i ghe sun ascì di prèi de ''Cymodocea nodosa'' e, fra e spécie ciü rè(r)e, se ghe pò truvà a ''Pinna nobilis''.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic10/index.htm|tìtolo=Fondali di Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324973|tìtolo=Fondali Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref>
* Fundu du mâ Santa Crûxe - Gainâ(r)a - Câu da Lêna: u l'è in scitu d'interèsse cumünita(r)iu istituìu de lungu intu zügnu du [[1995]]; u cröve 213 ha de [[Mâ Ligure|Mà Ligü(r)e]] scumpartìi cu'u cumün d'[[Arasce|A(r)àsce]], cumpresa ascì tütta a fascia de mâ in gì(r)u aa [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]]. Inte st'area chi u fundu du mâ u l'è cuèrtu da ina ricca pupulasiùn de ''Posidonia oceanica'', ma i nu mancan di âtri habitat, cumme fundi de prìa e a presènsa fìna di cu(r)alli. Fra e spécie prutètte ch'e sun stète truvè chi e ghe sun u fâsu cu(r)allu negru, u datte(r)u de mâ e tante qualitè de spügne, de crustacei e de pesci.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic11/index.htm#|tìtolo=Fondali di Capo S.Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324974|tìtolo=Fondali Santa Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Pe' de ciü, l'Ìsu(r)a e u brassu de mâ ch'u ghe stà in gì(r)u i sun drentu aa risèrva natü(r)âle regiunâle da Gainâ(r)a, de 11 ha e creâ du [[1989]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/riserva-naturale-regionale/isola-gallinara|tìtolo=Riserva naturale Regionale Isola Gallinara|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref>
* Turènti A(r)òscia e Sènta: scitu d'interèsse cumünita(r)iu, u l'è stètu creàu insemme ai âtri SIC arbenganesi e u g'ha in'estensciùn de 189 ha. U cumprènde l'ürtima parte da gè(r)a du Nêva e de l'A(r)òscia, ciü tütta A Sènta e ina parte de sò zine. St'area chi, ch'a cunsèrva de macce de vegetasiùn tipica de zine di scciümmi e, aa bucca da Sènta, ascì quella de ma(r)ìne, a l'è in puntu impurtante pe'i uxelli de passu, cun ciü o mênu 150 spécie chi segnalàe.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic47/index.htm|tìtolo=Torrenti Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324909|tìtolo=Torrente Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> U scciümme Sènta u l'è cumpresu ascì inte l'area prutètta pruvinsâle cu'u mèximu numme, de 60 ha in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/fiume-centa|tìtolo=Area protetta Provinciale Fiume Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref>
Pe' de ciü, fra e ativitè arbenganesi pe'a prutesiùn da natü(r)a, u gh'è ancù:
* '''Sèntru Emys''': u l'è in sèntru, ch'u se pò vixità, de prutesiùn pe'a varietè ingàuna da biscia scrossu(r)a ''[[Emys orbicularis]]'', spécie u(r)igina(r)ia de ste tère chi e a riscciu d'estinsiùn. U Sèntru Emys, ch'u se tröva ae Còste de [[Leca (Arbenga)|Leca]], inta regiùn de l'Ìsu(r)a Bèlla, u cü(r)a l'incübasiùn de öve fina aa nasciùn de növe biscie scrossu(r)e e, passèi 2-3 ànni inte l'[[Acquâio de Zena|Acqua(r)iu de Zena]], ascì du sò rilasciu in natü(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/emys/centro-emys-leca-albenga|tìtolo=Il Centro Emys di Leca di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref>
== Cultü(r)a ==
=== Istrusiùn ===
;Bibliutêche
* Bibliutêca sivica "Simonetta Comanedi": a l'è a bibliutêca sivica d'Arbenga, missa intu cian nobile du Palàssiu Oddu, antiga sêde du culêgiu. In funsiùn zà inti [[Anni 1930|anni '30]], inti [[Anni 1960|ànni '60]] a s'è mesciâ in Vìa Enrico D'Aste, pe' turnà aa sêde u(r)iginàia du [[2009]]. Intitulâ aa bioluga arbenganese Simonetta Comanedi du [[2002]], a cunta ciü o mênu 30.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u l'è furmàu da ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20231015100436/https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0003|tìtolo=Biblioteca civica Simonetta Comanedi|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=205&idCat=217&ID=217&TipoElemento=categoria|tìtolo=Cumün d'Arbenga - Bibliutêca|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref>
* Bibliutêca capitulare: a l'é(r)a a bibliutêca da seculi a servissiu du capitulu da catedrâle arbenganese; dau [[1982|1984]] a l'è cunservâ cumme fundu drentu a l'archiviu da diocexi, segundu a decixùn du vescu Alessandro Piazza de mette insemme tütti i archivi de parocchie. Fra e ope(r)e e i manuscriti chi cunservèi u gh'è u famusu ''[[Sacro, e vago Giardinello]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0004|tìtolo=Biblioteca capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-capitolare/|tìtolo=Biblioteca Capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref>
* Bibliutêca diucesàna "Monsignor Alessandro Piazza": a bibliutêca da diocexi, a se tröva intu semina(r)iu vescuvìle e, daa sò fundasiùn intu [[XVI secolo|Sinquesèntu]] cumme fundu du semina(r)iu, a l'è rivâ a tostu 60.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u ghe n'ha ciü o mênu 12.000.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0226|tìtolo=Biblioteca diocesana "Mons. Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-del-seminario/|tìtolo=Biblioteca diocesana "Monsignor Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref>
* Bibliutêca "Don Umberto Barbena": fundâ du [[1954]], a l'è a bibliutêca specializâ da sesiùn arbenganese du [[Club arpin italian|CAI]]. Fra munugrafìe, giurnali e mappe a cunta de ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=http://anagrafe.iccu.sbn.it/opencms/opencms/ricerche/dettaglio.html?monocampo=IT-SV0221|tìtolo=Biblioteca Don Umberto Barbera|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://caisidoc.cai.it/biblioteche-cai/biblioteca-don-umberto-barbera-cai-sezione-di-albenga/notizie-sulla-biblioteca/|tìtolo=Biblioteca "Don Umberto Barbera" CAI Sezione di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref>
;Scö(r)e
In Arbenga gh'è öttu asili, quattru de sti lì i sun statâli (quellu pe'a Vìa di Orti, u "San Clemente" a Vaìn, quellu de [[Leca (Arbenga)|Leca]] e quellu de [[San Fé (Arbenga)|San Fé]]-[[Lüxignan|Lüxignàn]]), i âtri quattru i sun pe' cuntru privèi (l'asilu "Ester Siccardi", u "Faà di Bruno", u "S.S. Annunziata" e, a [[Campugexa#San Zorzu|San Zorzu]], u "San Giorgio").<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-dell-infanzia/|tìtolo=Scuole dell'Infanzia di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref>
E scö(r)e prima(r)ie e sun öttu ascì: üna, a "Redemptoris Mater" a l'è privâ, e âtre e sun pübbriche e, intu detaju, gh'è a "Don Umberto Barbera" pe'a Vìa di Orti, üna inte Paccini, üna a Leca, a "Carenda" inta regiùn de Rollu, üna a Vaìn, a "Nada Torri Ricci" a [[Campugexa]] e a "Eugenio Montale" aa [[Bastia (Arbenga)|Bastia]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-primaria/|tìtolo=Scuole Primarie di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref>
E medie d'Arbenga e sun a "Mameli-Alighieri", inta Vìa di Orti, e a "Artemisia Gentileschi" a Leca; de ciü, a gh'è ancù a scö(r)a privâ "Redemptoris Mater", cu'e sò medie.<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-secondaria-di-primo-grado/|tìtolo=Scuole Secondarie di primo grado di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> In Arbenga ghe sun ascì pa(r)egge scö(r)e segunda(r)ie de segundu graddu che, intu detaju, e sun:
* Liceu Statâle "Giordano Bruno": cumplèssu de licei, u l'è spartìu pe' trê sêde. A dirigènsa a se tröva au Puntelungu, insemme ae classe du trienniu di indirissi scientifici; u liceu artisticu u l'è intu palàssiu dund'u gh'é(r)a u tribünà, dau Ruggettu, mèntre dae Paccini, inte Vìa Dante, u gh'è u liceu spurtivu, müxicâle, clascicu e lenguisticu, ciü che e classe du bienniu du scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liceogbruno.edu.it/|tìtolo=Liceo Statale G. Bruno Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref>
* Liceu "Redemptoris Mater": scö(r)a privâ, gestìa daa diocexi, a se cumpune de quattru cursi dife(r)ènti: sociu-psicu-pedagogicu, clascicu, lenguisticu e scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.csdalbenga.it/presentazione-liceo/|tìtolo=Materiale di Presentazione: Liceo delle Scienze Umane|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref>
* Istitüu tecnicu "G. Galilei": parte de l'Istitüu Segunda(r)iu Superiûre "Giancardi Galilei Aicardi", u g'ha a sò sêde a [[Campugexa]] e u l'è atîvu cu'i dui indirissi elettronicu e infurmaticu.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.isgiancardigalileiaicardi.edu.it/i-plessi/|tìtolo=Istituto Secondario Superiore Giancardi Galilei Aicardi - Plessi|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref>
* Istitüu agra(r)iu "D. Aicardi": scituàu inte l'antigu cunvèntu de San Benardìn, a Vaìn, u l'è spartìu int'in istitüu prufesciunâle e in istitüu tecnicu de agrâ(r)ia, agrualimentâre e agruindüstria. Ascì vellu u l'è parte de l'I.I.S. "Giancardi Galilei Aicardi".<ref name=":1" />
=== Teâtru ===
[[File:Castrum di Porta Marina (Albenga, foto pre-1938).jpg|thumb|Castrum da Porte da Ma(r)ìna, primma du 1938]]
Arbenga a g'ha in teâtru, u cine-teâtru Ambra, in funsiùn dau [[1948]] e ch'u se tröva intu quartê de Santa Ma(r)ìa, in Arbenga Veggia; de ciü, e ghe sun de âtre sâle che, a l'ucaxùn, e sun duve(r)è pe' spetaculi du genere. A ògni moddu, l'ativitè teatrâle arbenganese a tröva e sò u(r)igine fina inti anni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cu'e primme rapresentasiùi intu cunventu scunsacràu de San Tumaxu, adatàu cu'u tèmpu a teâtru e che, du [[1830]], u l'è passàu in gestiùn au Cumün. U Teâtru Sivicu u l'è stètu pe(r)ò caciàu zü du [[1938]] pe' fà spassiu au slargamèntu de Vìa D'Aste, cu'e rapresentasiùi ch'e sun andète avanti inta sêde da Federasiùn Agricula, aa Ma(r)ìna,<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valerio Raimondo|tìtolo=Il Teatro Civico di Albenga (1814-1938)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0376162|ànno=Utubre 2000|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=4-6, 61-62}}</ref> che ciü tardi a l'è vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ancöi seràu.<ref name=":8">{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825224_0700210481_dec.pdf|tìtolo=Ex Cinema Teatro Astor e area limitrofa, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-26}}</ref>
=== Dialettu arbenganese ===
{{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}}
[[File:Ciapélle di "Fieui di Caruggi" (Arbenga)-Cagnetta a dorme.jpg|thumb|Ina ciapella cun "Cagnetta a dorme", in arbenganese, dai "Fieui di Caruggi"|sinistra]]
In Arbenga u se parla 'n dialéttu da [[Lengoa ligure|lengua ligü(r)e]], faxènte parte du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligü(r)e de sentru-punènte]] du quale u l'è a varietè ciü difüza. L'è ascì parlàu inti âtri cumüi du sircunda(r)iu e survatüttu de quattru valè ae sò spàlle (Neva, Pennavàire, A(r)òscia e Le(r)ùn), scibèn ch'e ghe seccen de diferese intu parlà da ina zôna a l'âtra, cun varietè ciü o mênu cunservatìve e dialetti de transisiùn ascì.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref> Pe' de ciü carateristiche arbenganesi intu parlà se trövan in scia còsta au mênu fin au [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], cumpresa a valâ da Va(r)atella.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguria2000news.it/primo_piano/miniguida-alla-pronuncia-delle-parole-nel-dialetto-ligure-di-albenga/|tìtolo=Miniguida alla pronuncia delle parole nel dialetto ligure di Albenga|outô=Vincenzo Bolia (a cü(r)a de)|léngoa=IT|vìxita=2024-09-11|dæta=10 dixèmbre 2010}}</ref>
Trèti distintivi da varietè sitadìna i sun l'avertüa da ciü parte de "e" scìa tòniche che nu e a caütta tòstu cumplêta da "r" in pusisiùn intervucalica, duvüa a 'n fenomenu de lenisiùn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|outô2=[[Fiorenzo Toso]]|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=111|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> e marcâ in vàri moddi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|pp=22-24|volùmme=Vul. I}}</ref> a segunda du moddu ch'a vegne prununsiâ. Ciü in generâle e parlè de valè arbenganesi l'han avüu l'evulusiùn du latìn -CT- inta furma -yt- e dunca presentan u ditongu {{IPA|[aj]}} (''làite'') o ancù, inte sèrti dialetti cunservatìvi ''làcce'', a rivà fìn a {{IPA|[tʃ]}}).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giulia Petracco Sicardi|outô2=Fiorenzo Toso|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=112|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> A ògni moddu inta parlâ sitadìna u l'è in trètu ch'u nu s'è cunservàu e au pòstu de stu lì l'han avüu u(r)igine de furme sentìe ciü vixine ae va(r)ietè du lìgü(r)e sentrâle, caraterizè dau son {{IPA|[ε]}} (''lète''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=475|volùmme=Vul. I}}</ref>), u mèximu fenomenu u se riscuntra inte sèrte custrusiùi verbâli (''stètu'', au pòstu de ''stàu'' o de ''stâitu'').
== Ecunumia ==
=== Prima(r)iu ===
Grassie aa presènsa da ciâna, u setû agriculu u l'è stètu de lungu u prinsipâle, cu'u svilüppu prugrescìvu versu l'agricultü(r)a intenscìva, rezüa in scia presènsa de aziènde agricule pe'a ciü pàrte de dimensciùi picine. Manimàn l'ecunumia a s'è dunca ligâ prinsipalmènte ai prudòtti da semenà ciütostu che ae curtivasiùi legnuse cumme u(r)ivi (ch'i l'ucupe(r)ean 135 ettari de terén), vì (cun 72 ètari de tèra) e ciànte da frütu. Survetüttu ste ürtime patiscen ina forte redusiùn, se pènse ai suli 2 ètari dedichèi ai pèrseghi.<ref name=”Garibaldi”>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=95}}, cun particulâre riferimentu aa nòtta n.115
</ref>
Stu fètu chi u sa(r)ea duvüu au cangiu du moddu de gestì e tère, dedicanduse in mane(r)a ciü specifica a determinàu genere de cultü(r)a. De cuntru, defèti, l'è ben svilupàu l'ambitu de arumatiche. Ben difüze e cultü(r)e du rösuma(r)ìn, du tüme(r)u, du baxe(r)icò, da sarvia e da lavanda, asemme ae sciù(r)e inti vasi cumme e marghe(r)ìtte e, in segunda, quellu de sciù(r)e recise.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano Urbanistico Comunale Città di Albenga, aspetti socio-economici|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X022/VAS%202016/Elaborati%20costitutivi%20del%20progetto%20di%20PUC_adottato%20in%20data%2022_10_2015/01.%20DESCRIZIONE_FONDATIVA/DF_C/DF_C1.pdf|ànno=2015|editô=Cumün d'Arbenga|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=76|capìtolo=3. La struttura economica}}</ref>
Particularmènte tipichi de Arbenga e da sò ciâna sun e curtivasiùi de [[Articiocca viu"etta spinuṡa d'Arbenga|articiòcche]], spa(r)eghi, sücche trumbette e tumâte. Ben cunusciüa fra e qualitè de tumâta u [[Tumata coeu de boeu d'Arbenga|cö de bö]] (o ''cuordibue''), che aa fìn du [[XX secolo|seculu XX]] a s'è imposta in sciu mercàu rispèttu a de âtre qualitè, cumme a marmanda e u tundulìsciu.<ref>{{Çitta web|url=https://issuu.com/ortofrutticola/docs/pomodoro-cuore-di-bue|tìtolo=Pomodoro cuor di bue d'Albenga|outô=AA.VV.|editô=L'Ortofrutticola|dæta=2013-03-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref>
=== Segunda(r)iu ===
[[File:Lusignano storica della Perseghini.jpg|thumb|Imagine stò(r)ica da Perseghini a Lüxignàn|left]]
Limitàu rispèttu au prima(r)iu, u l'è desvilüpàu survetüttu inti setûi derivèi de quellu agriculu<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/sites/default/files/allegati/attivita/albenganese.pdf |tìtolo=Agricoltura nell'albenganese|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30|p=8}}</ref> e alimentâre, seguen pöi quellu chìmicu e quellu mecânicu, pü(r)e se ben difüsu u l'è ascì l'ambitu de custrusiùi. Stu(r)icamènte defèti e l'e(r)an atìve aziènde cumme a Ledoga, arivâ inta ciâna du [[1926]], inte vixinanse da Caserma Turinetto, dunde u se travajava a scòrsa di castagni pe' trae u tanìn dae légne, ch'u serviva pe' cuncià u cö(r)iu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=61|capìtolo=U Strada"iu}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.imprese.san.beniculturali.it/web/imprese/protagonisti/scheda-protagonista?p_p_id=56_INSTANCE_6uZ0&groupId=18701&articleId=117018&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&viewMode=normal&articleIdPadre=117013|tìtolo=Roberto Lepetit, biografia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref>
Du [[1820]], invêce, a s'é(r)a insediâ a Lüxignàn<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/lusignano-fin-dai-tempi-piu-antichi-un-area-privilegiata-per-l-agricoltura_55|tìtolo=Lusignano: fìn dai tempi più antichi un'area privilegiata per l'agricoltura
|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> a Furnaxe Perseghini, fabrica atìva in Arbenga cun 'na sêde ascì in Puntelungu, che fìn ai ànni '70 a l'ha rapresentàu 'na funte d'ucupasiùn nu da pôcu pe'i arbenganesi e nu sulu. Au dì d'ancöi se mantegnen ancù de stampe(r)ìe e fina de âtre imprese ch'e funsiunan inta lavurasiùn di metàlli.<ref name=":6">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=96}}</ref>
=== Tersia(r)iu ===
U cumpartu ciü impurtante intu setû tersiàriu u l'è u cumèrciu tantu a l'ingrossu quantu au menüu, sun presenti defèti grandi magazìn e büteghe ciü picine, asèmme ascì a restu(r)ànti e albèrghi. Tüttavìa u türismu in Arbenga u l'è vegnüu a partì dai [[anni 1950|ànni '50]], cun de furme ciü pupulâri e ben dife(r)ènti in cunfruntu ae âtre lucalitè da vixìn. Vista a mazû dispunibilitè de spàssiu sun stèti custruìi campeggi e vilàggi türistichi de varie furme.<ref name=":6" />
Presenti ascì i stabilimènti e i bagni ma(r)in, ch'i sun vegnüi pôcu primma, se pènse defèti che a primma custrusiùn du genere a remunterea ai ànni '30.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|p=89|capìtolo=U strada”iu}}</ref> In ürtimu u pìa campu u türismu cultü(r)âle, vista a presènsa di müsei e a valurisasiùn du patrimôniu sto(r)icu e artisticu sitadìn. Intu setû di media sun ben seguii di giurnâli in scia réa, cumme ''IVG'', ''AlbengaCorsara'' e u ''Carciofino'', mèntre cutidièi lézüi de ciü i sun ''A Stampa'' e u ''Seculu XIX'', pe' de ciü in Arbenga gh'è a sêde de l'emitènte radiufonica [[Radiu Unda Ligure 101]], ch'a l'ha ascì ina segunda stasiùn denuminâ [[Radiu Unda Ligure Italia]] e a difunde i sò prugràmmi inte tüttu u punènte da regiùn.
== Fèste e fe(r)e ==
* Fèsta da Madònna de Puntelungu, tütti i ànni ai 2 de Lüju, u se regòrda u miraculu avegnüu intu [[1637]], cu'a selebrasiun religiusa e a fe(r)a ch'a se tegne inte tüttu u quartê, cun l'acumpagnamèntu müxicâle da banda e, aa fìn da fèsta, i föghi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/festa-della-madonna-di-pontelungo.litc65.htm|tìtolo=Festa della Madonna di Pontelungo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> Segundu a tradisiun, defèti, a sitè a sa(r)ea stèta sarvâ da in'incursciùn de barba(r)eschi che, veghèndu da distante a sitè ilüminâ, i s'e(r)an gi(r)èi versu U Se(r)iâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2022/08/lo-sbarco-dei-turchi-a-ceriale-un-evento-dimenticato/|tìtolo=Lo sbarco dei turchi a Ceriale, un evento dimenticato|outô=Fabrizio Marabello|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref>
* Fèsta de San Michê: dedicâ au santu prutetû da sitè, a se tegne tütti i ànni ai 29 de setèmbre, cu'a selebrasiun religiusa e a prucesciùn di crìsti pe' Arbenga Veggia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/solennita-di-san-michele-arcangelo-3/#:~:text=Il%2026%20settembre%2C%20con%20l,intera%20Diocesi%20di%20Albenga%2DImperia|tìtolo=Solennità di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref>
* Paliu dei Riùi Ingàuni, rievucasiùn stòrica ch'a se tegne tütti i ànni aa stè in Arbenga Veggia. A manifestasiùn a vegghe u cunfruntu fra i riui de Sant'Eulàlia (cu(r)ùi giancu e selèste, a reciamâ a capélla da santa, aù cacciâ zü), San Scî (gianu e verdu, u l'è u quartê de sud-est, ciamàu cuscì pe' vìa de 'n'âtra gêxa au scumparìa, dedicâ au véscu zenese), San Giuànni (rapresentàu dai cu(r)ùi giancu e russu, ch'u reciamma u santu dedicata(r)iu du batiste(r)u) e Santa Ma(r)ìa (a parte ciü a nord e a punente, ch'a pîa u numme daa gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, rapresentâ dai cu(r)ùi gianu e russu).<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/quartieri.htm|tìtolo=I quartieri di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> E quattru divixùi, pe' guagnà a cumpetisiùn déven afruntâse inte de gâre de tì(r)u cun l'èrcu, zöghi medievâli e de tì(r)u aa còrda. Intu mèntre inte tütta Arbenga Veggia i se tegnen banchetti e spetaculi a têma.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palio-storico-di-albenga.litc70.htm|tìtolo=Palio storico di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref>
* Sciù(r)e d'Arbenga: pe' in mese, generalmènte in avrì, in Arbenga Veggia, i caruggi e e ciasse vegnen decu(r)èi cun ciante e sciù(r)e tipiche da ciàna, furmandu cuscì dife(r)ènti cumpusisiùi artìstiche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/fior-d-albenga-il-grande-cinema.litc230.htm|tìtolo=Fior d'Albenga 2024, la magia continua|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref>
* Sagra Du Burgu: a l'è 'na fèsta ch'a se tegne aa Bastia, urganizâ daa lucâle proloco, l'ürtima settimana d'austu. Ognidüna de cantine du paìse a vegne duvèrta, cun in itinera(r)iu gastrunomicu ch'u pîa tüttu u paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/-sagra-du-burgu-di-bastia-d-albenga.litc564.htm|tìtolo=Sagra du Burgu a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref>
* Sagra du Michettin: se tegne aa fìn de lüju inta lucalitè de San Zorzu de Campugexa, dedicâ au [[Pàn frîto|pan frìtu]], dìtu ascì “michetìn”, a l'è ina fèsta dunde se ponen güstà i prudòtti du pòstu, cun ascì ina zona espuxitìva abasta grossa inti spassi da paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/sagra-du-michettin.litc11.htm|tìtolo=Sagra du Michettin|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref>
* [[Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure|Festival da Cansùn in Lengua Ligü(r)e]] (in vìa üfisiâle ''Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure''), u se tegne tütti i ànni inta frasiùn de San Zorzu, inti lucâli teâtru Don Pelle o inti spàssi esterni da parocchia, vusciüu e urganizàu a partì dau [[2002]] daa [[Consulta Ligure|Cunsürta Lìgü(r)e]] cun l'ubietìvu de svilupà e fà cunusce e tradisiùi regiunâli.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/festival-della-canzone-dialettale.litc17.htm|tìtolo=Festival della Canzone in Lingua Ligure, edizione 2024 il 7 e 8 Giugno presso il Teatro Don Pelle di San Giorgio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref>
* Sagra del Budino della Nonna, inte Leca, a se tegne au mese d'agustu intu campu spurtivu e a l'è urganizâ daa paròcchia e daa lucâle squaddra de ballavo(r)u. A primma edisiùn a l'è stèta fèta di [[Anni 1970|ànni '70]], u piàttu tipicu da güstà chi u l'è u bunettu, cumme u dixe u numme, asemme a di âtri da tradisiùn lìgü(r)e.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/la-43esima-sagra-del-budino-della-nonna-a-leca-dalbenga/|tìtolo=La 43esima Sagra del Budino della Nonna a Leca d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref>
* Sagralea, urganizâ daa cuperativa "Macchia Verde", a l'è a rassegna du vìn pigàu e di âtri vìn doc da Ligü(r)ia. A se tegne in regiùn Tèra Cunìu, frasiùn de Sàlia, in aùstu, cun roba da mangiâ e da bêve, müxica, ciü ina se(r)ie de espusisiùi de prudòtti tipichi e nu sulu.<ref>{{Çitta web|url=https://sagralea.it/la-nostra-storia/|tìtolo=Sagralea, la nostra storia|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref>
* A Vaìn pe' mangià bèn, inandiâ dae òpere paruchiâli de Vaìn inti sò spàssi, a se tegne i prìmmi dì d'agustu e fra i piàtti preparèi ghe ne sun dife(r)ènti da tradisiùn nustràna, cumme u cunìu, e lümasse, i raviöi e u cundiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagravadino.com/la-storia-dei-nostri-piatti|tìtolo=La storia dei nostri piatti|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref>
* A Fèsta Grande, aa metè de lüju, a l'è a sagra fèta daa paròcchia du Sacru Cö, intu campu da zögu da San Feìppu, de lungu cun specialitè lucâli cumme i raviöi, a buridda e anciùe frìte e cu'a müxica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/a-festa-grande-al-sacro-cuore/|tìtolo=A Festa Grande, al Sacro Cuore|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref>
== Sport ==
[[Immaggine:Annibale Riva.jpg|miniatura|Vista du stàddiu "Annibale Riva"]]
In Arbenga e ghe sun pa(r)egge strutü(r)e pe'e ativitè spurtìve:
* Stàddiu cumünâle "Annibale Riva": u campu de balùn d'Arbenga, u se tröva inta regiùn de Sgûre e u l'è stètu realizàu fra u [[1927]] e u [[1928]]; du [[1934]] u vegne slargàu e u cangia de numme a ''Stadio Comunale del Littorio''. Ai 16 d'utùbre du [[1945]] l'impiantu u l'è stètu intitulàu aa memoja de l'Annibale Riva, partigiàn e dirigènte de l'Arbenga masàu a [[Campugexa]] du '[[1944|44]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gabriele Patrucco|tìtolo=Albenga Calcio|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0303062|ànno=2019|léngoa=IT|pp=357-358}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.anpi.it/biografia/annibale-riva|tìtolo=Annibale Riva|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> U stàddiu, che au dì d'ancöi u cunta de 3.800 pòsti, u l'è u campu de cà de l'Uniùn Spurtìva Arbenga; squaddra da sitè che daa sò fundasiùn, du [[1927]], a l'ha de lungu zügàu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.calciodieccellenza.it/Storia/albenga.html|tìtolo=Storia dell'Albenga Calcio|outô=Vincenzo Bolia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref>
* Campu da balùn "Massabò": campu da balùn aa [[Bastia (Arbenga)|Bastia]], u l'è u campu de cà pe'a segunda squaddra arbenganese de balùn, l'ASD Pontelungo 1949.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-nuova-vita-massabo-passa-al-comune-lasd-pontelungo-1949-torna-casa/|tìtolo=Albenga, nuova vita per il Massabò che passa al comune: l'Asd Pontelungo 1949 torna a casa|outô=Daniele Strizioli|dæta=2017-10-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref>
* ''Palamarco'': palasettu du sport a Vaìn, inta regiùn de Campulàu, u l'è stètu fabricàu au prinsippiu di [[anni 2000]] e u l'è duve(r)àu survetüttu pe'u [[Ballabanastra|basket]] e a ballavo(r)u; a ògni moddu u l'è vegnüu ascì a sêde de tante âtre sucietè spurtìve. U campu prinsipâle, au cuèrtu, u g'ha de tribüne pe' 500 pòsti in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2018/08/albenga-in-fase-di-ultimazione-i-lavori-al-palamarco-di-vadino/|tìtolo=Albenga, in fase di ultimazione i lavori al Palamarco di Vadino|outô=Daniele Strizioli|dæta=2018-08-24|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref>
* ''Palaleca'': âtru palasettu du sport, u se tröva inta frasiùn de [[Leca (Arbenga)|Leca]]. Chi u g'ha a sò sêde l'Albenga Volley, squaddra arbenganese de ballavu(r)u ch'a zöga inta serie B2.<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengavolley.it/index.htm|tìtolo=Albenga Volley|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref>
* ''Stadio del Nuoto'': impiantu de prupietè cumünâle pe'i sport d'ègua, u se tröva aa Ma(r)ìna e u l'è dutàu de due vasche da 25 metri ciü üna da 16 m.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piscina.htm|tìtolo=Piscina comunale|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref>
* ''Tennis Club Albenga'': strutü(r)a du cumün, a l'è de fiancu au stadiu "Annibale Riva", inte Sgûre.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/06/albenga-nuova-vita-per-i-campi-da-tennis-di-via-olimpia-il-comune-pronto-a-darli-in-gestione/|tìtolo=Albenga, nuova vita per i campi da tennis di via Olimpia: il Comune pronto a darli in gestione|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> De ciü, pe'u tennis i ghe sun i campi da zögu du ''Sporting Club Magnolia'', ch'u l'è atresàu pe'u paddle ascì.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguriasport.com/2020/07/11/magnolia-sporting-club-albenga/|tìtolo=Magnolia Sporting Club Albenga|dæta=2020-07-11|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref>
== Aministrasiùn ==
=== Scindichi d'Arbenga ===
[[Immaggine:Palàssiu növu du Cumün (Arbenga) 01.jpg|miniatura|U palàssiu növu du Cumün, in Ciàssa San Michê]]
{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec
|26 arvì 1945|3 lüju 1945
|Domenico Amari
|Comitato di Liberazione Nazionale
|[[Scindico|Scindicu]]|
}}
{{ComuniAmminPrec
|3 lüju 1945|1946
|Libero Emidio Viveri
|Partito Comunista Italiano
|Scindicu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|1946|1951
|Libero Emidio Viveri
|Partito Comunista Italiano
|Scindicu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|1951|1956
|Filiberto Romagnoli
|Democrazia Cristiana
|Scindicu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|1956|1961
|Filiberto Romagnoli
|Democrazia Cristiana
|Scindicu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|1961|1965
|Luigi Anfossi
|Partito Liberale Italiano
|Scindicu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|1965|1967
|Libero Emidio Viveri
|Partito Comunista Italiano
|Scindicu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|1967|1970
|Giovanni Isoleri
|Partito Socialista Italiano
|Scindicu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|1970|1971
|Natale Carcheri
|Democrazia Cristiana
|Scindicu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|23 arvì 1971|12 nuvembre 1971
|Renato Casillo
|Partito Socialista Democratico Italiano
|Pro-Scindicu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|12 nuvembre 1971|1973
|Alessandro Marengo
|Democrazia Cristiana
|Scindicu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|1973|1974
|Alessandro Marengo
|Democrazia Cristiana
|Scindicu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|1974|1976
|Giovanni Isoleri
|Partito Socialista Italiano
|Scindicu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|1976|1978
|Mauro Testa
|Partito Socialista Italiano
|Scindicu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|1978|1981
|Angelo Viveri
|Partito Comunista Italiano
|Scindicu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|1981|2 setembre 1983
|Mauro Testa
|Partito Socialista Italiano
|Scindicu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|2 setembre 1983|18 zenâ 1984
|Roberto Parodi
|Democrazia Cristiana
|Pro-Scindicu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|18 zenâ 1984|18 zügnu 1984
|Filippo Basso
|Democrazia Cristiana
|Scindicu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|18 zügnu 1984|1988
|Angelo Viveri
|Partito Comunista Italiano
|Scindicu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|10 zenâ 1989|25 dixembre 1990
|Angelo Viveri
|Partito Comunista Italiano
|Scindicu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|28 dixembre 1990|12 lüju 1993
|Mariangelo Vio
|Partito Comunista Italiano,<br />poi Partito Democratico|Scindicu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|17 lüju 1993|13 dixembre 1993
|Sergio Grandesso Silvestri
|
|Cumisà(r)iu straurdinàiu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|13 dixembre 1993|27 nuvembre 1997
|Angelo Viveri
|Lista sivica de sentru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"
|Scindicu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|30 nuvembre 1997|2 dixembre 1997
|Angelo Viveri
|Lista sivica de sentru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"
|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec
|2 dixembre 1997|9 marsu 1999
|Andrea Santonastaso
|
|Cumisà(r)iu straurdinàiu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|10 marsu 1999|1º zenâ 2000
|Renato Bartoli
|
|Cumisà(r)iu straurdinàiu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|4 zenâ 2000|31 zenâ 2001
|Angelo Viveri
|Lista sivica de sentru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"
|Vice scindicu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|21 frevâ 2001|28 mazzu 2001
|Dionisio Spoliti
|
|Cumisà(r)iu straurdinàiu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|28 mazzu 2001|28 dixembre 2004
|Mauro Zunino
|Forza Italia
|Scindicu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|28 dixembre 2004|4 arvì 2005
|Narcisa Livia Brassesco
|
|Cumisà(r)iu straurdinàiu|}}
{{ComuniAmminPrec
|19 arvì 2005|30 marsu 2010
|Antonello Tabbò
|Uniti nell'Ulivo (poi Partito Democratico)<br />e lìste siviche de sentru-scinistra
|Scindicu
|
}}
{{ComuniAmminPrec
|30 marsu 2010|27 nuvembre 2013
|Rosalia Guarnieri
|Lega Nord, Il Popolo della Libertà<br />e lìste siviche de sentru-destra
|Scindicu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|27 nuvembre 2013|27 mazzu 2014
|Giuseppe Montella
|
|Cumisà(r)iu straurdinàiu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|27 mazzu 2014|10 zügnu 2019
|Giorgio Cangiano
|Partito Democratico e liste siviche de sentru-scinistra<br />"Voce alla gente più", "Per Albenga", "Talea d'Albenga"
|Scindicu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|10 zügnu 2019|10 zügnu 2024
|Riccardo Tomatis
|Liste siviche de sentru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Con Albenga", Progetto comune"
|Scindicu|
}}
{{ComuniAmminPrec
|10 zügnu 2024|''in càrega''
|Riccardo Tomatis
|Liste siviche de sentru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Civica 24", Progetto comune"
|Scindicu|
}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Gemelàggi ===
* {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Carlofòrte|Carlufòrte]], dai [[14 novénbre|14 de nuvèmbre]] du [[2021]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/2021/11/17/gemellaggio-tra-albenga-e-carloforte-2/|tìtolo=U gemelàggiu fra Arbenga e Carlufòrte|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=R_PpiTW0t6Y&feature=youtu.be|tìtolo=A se(r)imonia de gemelaggiu fra Arbenga e Carlufòrte (Telemaristella)|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref>
== Vie de cumünicasiùn ==
=== Stradde ===
Dife(r)ènti e sun e stradde ch'e culigan Arbenga cu'e sitè e i paisi da vixin: artêja de tranxitu fundamentâle a l'è a [[Stradda Statâle 1 Aurelia]], ch'a porta versu [[U Sejô|U Se(r)iâ]] (a punènte) e versu [[Arasce|A(r)àsce]] (a levante). A partì dau [[2004]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.stradeanas.it/it/liguria-il-ministro-scajola-inaugura-la-nuova-variante-dell%E2%80%99anas-tra-villanova-di-albenga-e-alassio|tìtolo=Liguria, il Ministro Scajola inaugura la nuova Variante dell'Anas tra Villanova di Albenga e Alassio|dæta=2004-05-08|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> cun st'ürtima lucalitè Arbenga a l'è pü(r)e culigâ da 'n rammu de "Aurelia Bis", a [[Stradda Statâle 717 de Villanöva]] ch'a cumensa a partì da Tûre Pernìxe, avendughe ascì de sciurtìe inta frasiùn da Bastìa e a [[Villanöva]].
Da [[Leca (Arbenga)|Leca]] a se deràmma pöi a [[Stradda Pruvinsâle 453 da Valâ de l'A(r)òscia]], cunusciüa fina cumme "A Vìa da Cêve", ch'a travèrsa cumme dixe u numme a valâ de l'A(r)òscia rivandu fìn aa [[A Cêve|Cêve]], mèntre versu nord, a punènte, a g'ha u sò prinsipiu a [[Stradda Statâle 582 da Còlla de San Benardu]], ch'a se deràmma partèndu dae Sgûre, passandu Leca e purtanduse versu Cixàn, traversandu l'intrega valâ du Nêva fìn a rivà a [[Garesce]]. Inte vixinanse sèmpre de Leca u se tröva u casellu de l'autustradda d'Arbenga, defèti a sitè a g'ha ina sò sciurtìa in sce l'[[Autustràdda A10 Zena-Vintimìa|A10 Zena-Vintimìa]], ch'a funsiuna ascì pe'i paisi d'in gì(r)u aa Ciâna. Pe' de ciü e frasiùi de Campugexa e de Sàlia sun traversè daa [[Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixan|Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixàn]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp3|tìtolo=SP 3 Ceriale-Cisano|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> ch'a se racòrda cun l'Aurelia ascì in A(r)iàn, dandu urigine au tòccu dìtu da [[Stradda Pruvinsâle 39 de Campugexa]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp39|tìtolo=SP 39 Campochiesa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> mèntre ancù San Fé e Lüxignàn servìe daa [[Stradda Pruvinsâle 6 Arbenga - Casanöva - Pàssu de Cexi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp6|tìtolo=SP 6 Albenga-Casanova Lerrone-Passo del Cesio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref>
=== Feruvìa ===
[[Immaggine:Stasiun de Arbenga.jpg|miniatura|A stasiùn vista da Ciàssa Matteotti]]
Arbenga a l'è servìa da 'na [[Stasiùn de Arbenga|stasiùn]] feruviària in scia [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zena-Vintimìa]], dutâ de trèi binà(r)i au servissiu du traffegu di pasege(r)i,<ref>{{Çitta web|url=https://www.rfi.it/it/stazioni/albenga.html|tìtolo=Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> a l'è stèta ativâ du [[1872]], ma a stasiùn cumme a veghemmu ancöi a l'è du [[1937]], prugetâ, cumme quella de Löa, da l'architettu Roberto Narducci in stìle rasiunalìsta, vista l'òpe(r)a de raduggiu da feruvìa fra ste due lucalitè.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Roberto Narducci|ànno=1938|tìtolo=I nuovi fabbricati delle stazioni di Loano e Albenga|revìsta=Rivista tecnica delle ferrovie italiane|volùmme=LIV|pp=180-186|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05|url=https://www.stagniweb.it/loano01.htm}}</ref> Cun u növu raduggiu da feruvìa a stasiùn d'ancöi a duve(r)ea vegnì sustituìa da üna ciü mudèrna, da custruì a munte, de prubabile inta frasiùn da Bastìa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2022/04/06/news/stazione_di_albenga_e_fermate_ecco_i_segreti_del_raddoppio_di_rfi-2918282/|tìtolo=Stazione di Albenga e fermate, ecco i segreti del raddoppio di Rfi|outô=Giò Barbera|dæta=2022-04-06|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref>
== Nòtte ==
;Notte au tèstu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Gio Ambrogio Paneri|tìtolo=[[Sacro, e vago Giardinello]]|ànno=2024 (1624 ss)|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LA, IT|volùmme=vul. I|cid=Sacro, e vago Giardinello}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cottalasso|tìtolo=Saggio storico sull'antico ed attuale stato della città d'Albenga compilato da Giuseppe Cottalasso avvocato|url=https://books.google.com/books?id=kDUspsCq6BQC|ànno=1820|editô=Stamperia Delle-Piane|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Cottalasso, 1820}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=ToyQa1s6q5EC|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Rossi, 1870}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|volùmme=Vul. XXI|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=sTuwrCII3pkC|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Guida d'Italia|cid=AA.VV., 1982|ISBN=88-365-0009-9}}
* {{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medievale|ediçión=7|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale Studi Liguri|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|volùmme=Vul. I|òpera=Itinerari liguri|cid=Lamboglia, 1992}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Gli Statuti di Albenga del 1288|url=https://memoriedigitaliliguri.it/BD_vs_contenitore.aspx?Id_Scheda_Bibliografica_Padre=3334&Id_Progetto=0|ànno=1995|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Costa Restagno, 1995}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=https://comune.albenga.sv.it/|tìtolo=Scìtu ufisiâle|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}
{{Vedrìnn-a}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Arbenga| ]]
mfq7gh3av2vxj0a0ypokoffbv25f64d
Väze
0
1620
253127
251226
2024-11-08T19:46:03Z
N.Longo
12052
vurtà in väżìn, pt. 1
253127
wikitext
text/x-wiki
{| width=50%
|-
|style="background:#21ad5e; color:white" width=10%|<div style="text-align:center">'''VÄ'''</div>
|style="background:#9eedbf; color:black"| <small>Stà pagina chi a l'è scrìta in '''väżìn''', au moddu de l'Angiulìn Regazzoni</small>
|}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Vâże
|Panorama = Varazze.png
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Vâże</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Tipo = [[comun|cumüne]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = San-na
|Amministratore locale = Luigi Pierfederici
|Partito = lista civica de sèntru-drìta "Essere Varazze"
|Data elezione = 4-10-2021
|Data istituzione = 1861
|Altitudine = 10
|Abitanti = 12559
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dètu Istat] - Pupulasiùn rexidénte ai 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = Arpixella, Cantalù, Casanöva, Castagnabun-na, Dezèrtu, E Faje, Invrea, U Péi<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.varazze.sv.it/c009065/zf/index.php/atti-generali/index/dettaglio-voce/atto/8/voce/128|tìtolo=Statütu|outô=Sité de Vâże|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref>
|Divisioni confinanti = [[A Steja]], [[Cogoeuo|Cugueu]] (ZE), [[Çelle|Sèlle]], [[Sascê|U Sascèllu]]
|Zona sismica = 4
|Gradi giorno = 1499
|Nome abitanti = Väżìn
|Patrono = Santa Catain-na da Siena
|Festivo = [[30 arvî|30 d'arvì]]
|Mappa = Map of comune of Varazze (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puxisiùn du cumüne de Vâże in tà pruvinsa de San-na
}}
'''Vâże''' (''Varaṡṡe'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganéiże]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|p=121|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Varas̠s̠e'' in [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finà|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Varazze'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Comun|cumüne]] [[Liguria|ligüre]] de 12.559 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in tà [[Provinsa de Sann-a|pruvinsa de San-na]].
== Geugrafìa ==
U cumüne de Vâże u se tröva in tà [[Rivêa de Ponénte|Rivéa de Punente]], cun u sö teritoiu cumünale ch'u nu cunprende sulu a fascia custéa, ma ascì tanti bricchi de l'entrutèra, cu-u ciü èrtu ch'u l'è u [[Mónte Béigoa|Munte Beigua]] (1.287 m).
U l'è u cuártu cumüne pe nümeru de abitanti in tà pruvinsa de San-na.
=== Climma ===
U climma de Vâże u l'è tenpióu marittimu. A tenperatüa media a l'annu a l'è de +15,6 °C e gh'è in-na grande ümiditè, màscime de stè, e ghe ciöve de media 1300 mm a l'annu.
== Stöia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Vâze}}
== Posti de interèsse ==
=== Architetüe religiuże ===
{{Seçión vêua}}
=== Architetüe civili ===
{{Seçión vêua}}
=== Architetüe militäri ===
{{Seçión vêua}}
== Ecunumìa ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüa ==
=== Istrusiùn ===
{{Seçión vêua}}
=== Dialettu väżìn ===
{{Çitaçión|[...] Dimmulu pure chi, 'n té st'occaxiun<br />se propriu vuemmu che u parlà nu moeôe<br />cuntinuemmu a parlalu, e cun raxiun<br />mustremmulu ai figgieû anche in t'è schêue.|Mario Sala, ''A nostra parlata''}}
{{Seçión vêua}}
== Manifestasiuìn ==
{{Seçión vêua}}
== Fèste e fèe ==
{{Seçión vêua}}
== Sport ==
U [[zeugo do ballon|zögu du balùn]], cumme in tu restu da Ligüria, u l'è u [[sport]] ciü pupuläre a Vâże, a ogni moddu sun peró i pattìn ch'an purtòu e ciü grandi vitöie aa sité, cun titoli italièn, europei e mundiäli guagnè dai atleti da Polisportiva S. Nazario. A Polisportiva a se occupa ascì de bocce e de ätri sport.
A scuaddra de balùn ciü inpurtante a l'è u [[Associazione Sportiva Dilettantistica Varazze Don Bosco 1912|Varazze 1912 Don Bosco]], che àua u zöga in tà [[Promoçión (zögo do balón)|Prumusiùn]], ma ch'u l'è stètu fin-na in tà [[Serie C]]. Gh'è ascì in-na scuaddra du burgu de San Nazä, l'A.C. San Nazario, ch'a l'è rivä aa [[Prìmma Categorîa|Primma Categurìa]].
Inpurtante in tà sité u l'è delungu stètu u [[Ciclìsmo|ciclismu]], anche grassie ai tenpi de cuande u [[Fausto Coppi]], regurdòu da in munümentu in scià pasegiäta, cu-a sö scuaddra u vegniva a svernà e alenäse chi. In tenpi ciü vixìn, u [[Gîo d'Italia|Gìu d'Italia]] u l'à fètu tappa ciü òte a Vâże anche pe l'apasciunòu interesamentu de [[Carlo Delfino]], megu e scritù de libbri de ciclismu.
Dapö, nu bezögna poi ascurdäse de sucietè spurtìe che se occûpan de [[ballaxiòu]] (CelleVarazze Volley), de [[atletica lezéa]] (Atletica Varazze), de [[ballabanestro|ballabanestru]] (Juvenilia Varazze) de [[tennis]] (A.S.D. Tie Break Varazze) e de sport, surviatüttu ballaxiòu, amaturiäle ([[B.C. Varazze Swindlers]]), [[Christmas Cup]] (Coppa de Denä).
== Amministrasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Cumünicasiuìn ==
{{Seçión vêua}}
== Notte ==
<references/>
== Ätri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=http://www.comune.varazze.sv.it/|tìtolo=Scìtu ufisià|léngoa=IT|vìxita=2024-05-23}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
kr9n0qwxvjivk8a16mafjlvfbddma03
Sascê
0
1739
253144
251464
2024-11-09T09:21:27Z
N.Longo
12052
+ çitaçión
253144
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Sascê
|Panorama = Sassello-IMG 1096.JPG
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panoràmma do Sascê</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Sann-a
|Amministratore locale = Marco Dabove
|Partito = lista çivica "SiAmo Sassello"
|Data elezione = 14-5-2023
|Data istituzione = 1861
|Superficie = 100.66
|Abitanti = 1685
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R07&Pro=P010&Com=39&anno=2022&submit=Tavola Dæto Istat] - Popolaçion rescidente a-i 31 d'òtobre do 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-5-2022
|Sottodivisioni = A Madalêna, Cianpanù, Pâ<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-sv-sassello.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Comune di Sassello|léngoa=IT|vìxita=2024-06-17}}</ref>
|Divisioni confinanti = [[Cogoeuo]] (GE), [[A Steja|E Steire]], [[R'Urba|L'Orba]], [[Mieuja|Mieuia]], [[Pareto (Italia)|O Parej]] (AL), [[O Ponte|O Pont]], [[Ponzone]] (AL), [[Väze|Vrazzi]], [[Rensén]] (GE), [[Zena]] (GE)
|Zona sismica = 4
|Gradi giorno = 2352
|Nome abitanti = Sascelìn
|Patrono = [[San Gioâne Batista|San Zane Batìsta]] decolòu
|Festivo = [[29 agosto|29 d'agósto]]
|Mappa = Map of comune of Sassello (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comun do Sascê inta provinsa de Sann-a
}}
'''O Sascê''' (''Sascéllo'' in [[Lengoa zeneize|zenéize]], ''Sassello'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) o l'é un [[Comun|comûne]] [[Liguria|ligure]] de 1.685 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> inta [[provinsa de Sann-a]].
{{Çitaçión|Se ei mundu u fuss' d'or̂u e a fuima d'anè<br />l'avreiva pei perla ei paìs du Sascè|Dîto popolâre sascelìn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Piero Rossi|tìtolo=Sassello storia e cultura|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0002769|ànno=1991|editô=Associazione Amici del Sassello|çitæ=O Sascê|léngoa=IT|p=159}}</ref>}}
== Giögrafîa ==
O Sascê o se trêuva inta [[provinsa de Sann-a]] a 405 m in scio livello do mâ. Assettou inte unn-a conca naturale, o Sascê o l'é in scia via de passaggio tra-a ciannûa da [[Val Bórmia|Bormia]] e de [[Lisciandria]], tutta averta verso a [[Lombardïa|Lombardia]], e o mâ. Tera de fò e de pin, antigamente de luvi e de orsi, che s'ascondeivan inti boschi de l'Avzera a mezogiorno e de Déiva a tramontann-a.
[[Immaggine:Sassello-IMG 1104.JPG|sinistra|miniatura|Centro do Sascê con e tipiche cæ ærte e stréite, de 4-5 cén. In fondo a-a stradda, a gêxa da Ssma Trinitæ.]]
E rocche in scie quæ o Sascé o l'e accoégou e che i abitanti han adeuviou pe-e muâge, ciamæ inta lengua do paise tûvo, en in veitæ de arenarie formæ 30 mion de anni fa, into Oligocen de l'ea geologica Tersiaia<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pietro L. Prever|tìtolo=I coralli oligocenici di Sassello nell'Appennino Ligure|url=https://books.google.com/books?&id=i2xBAQAAMAAJ|ànno=1922|editô=Stab. tip. V. Lischi e Figli|çitæ=Piza|léngoa=IT}}</ref>. A presensa de ben ben de resti fossili a permisso za a-o naturalista [[Præ Pietro Perrando]] (1817-1889) de formulâ l'ipotexi ch'o futuro territoio do Sascé fisse allantôa coverto da unn-a lagunn-a de mâ, tiâ sciù scinn-a o livello d'ancheu da-a orogenesi de [[Arpi]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Marchini|tìtolo=Le filliti oligoceniche di Santa Giustina e Sassello|ànno=1985|editô=Università di Genova - Istituto di geologia (IS)|çitæ=Zêna|léngoa=IT}}</ref>.
== Stöia ==
L'arecugéita de foscili animali do Prae Perrando a l'é allogiâ in parte into Museo de stöia naturale de Zena, in parte into museo Perrando mæximo a-o Sascê. Pê de ciù, se ghe peu vedde unn-a gran quantitæ de attressi préistòrichi, comme asce, ponte de fressa, pestelli, rasccin, do [[Paleolitico]] finn-a o [[Neolitico]]. A prezénsa de giadeite into monte Beigua, esportâ za di quelli tempi in tutta Europa<ref>{{Çitta web|url=https://www.nms.ac.uk/explore-our-collections/stories/scottish-history-and-archaeology/stone-age-jade-from-the-alps/|tìtolo=Stone age jade from the Alps|editô=Scottish Museum of Archeology|léngoa=EN|vìxita=2024-06-17}}</ref>, a l'êa de segûo unn-a raxion de popolamento primma de l'invension di metalli. A [[metallorgia]] a l'é l'industria tradiçionale do paise, favoria da presensa de filon metalliferi inti tempi antighi, comme o mostra e arme trovæ into recanto da Maddalenn-a<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Claudio D'Amico et al.|ànno=2015|tìtolo=Copper Age axe-hammers, other tools and their raw materials in the sub-Apenninic area east of Bologna (Italy)|revìsta=Rendiconti Lincei|volùmme=26|nùmero=4|pp=433-453|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Felica Porto|outô2=Gino Lo|ànno=1954|tìtolo=Un ripostiglio dell'Età del Bronzo presso Sassello (Savona)|revìsta=Rivista di studi liguri|volùmme=20|pp=130-132|léngoa=IT}}</ref>, ancheu a-o [[museo d'Acqui Terme]], de l'[[Etæ do Brónzo|etæ do bronzo]]. I romæn, passæ sensa lasciâ resti né testimònio scrito, contròllan o territeuio do Sascê doppo a guæra contra i [[Liguri Antighi|Liguri]] ''Statielli'', che abitavan [[Acqui Terme]]. Ma do ponto de vista linguistico, o nomme di ''Statielli'' no peu spiegâ pe trasformaçion regolare, quello do Sascê ò Sascéllo.
O primmo documento ch'o parlieiva do Sascê o saieiva un decretto de l'impératô [[Otton I de Sassonia]] do [[967]], ch'o çita inta [[donassion d'Aleramo]], un paise, Salsole, ch'o se treuva ciu o meno into o mæximo leugo che o Sascê. A forma ''Saxellum'' a l'e adoeviâ pe a primma votta inte un documento feodâle do [[1186]]. Inte sti tempi chie, o paise o se trovava d'arente a [[Bastia Soprana]], in scia croxea tra e stradde do Zô, c'o vegne sciù da Vâze, e quella che a va da [[Vôtri]] a [[Ponzon]], passando pe o Faiallo e o monte Ermetta.
Semme mòrto Aleramo, o Sascê o passa de man a-o marcheize de Ponzon, ch'o l'ea padron de Vâze, Çelle e Arbissœa ascî. Ma into [[1293]] o [[Branca Doia]], no sentendise segûo pe a so vitta a [[Zena]], o commensa a accattà de tere a o Sascê, do quæ o se proclama o scignô inte l'anno [[1303]]. O Döia dâ a-o paise unn-a primma organisassion politica in scangio d'unn-a quantitæ de tasce e de décime. Into mentre, a Zena son approevo a fâse a pelle tra Guelfi (Fieschi e Grimaldi) e Ghibellin (i [[Döia (famiggia)|Döia]] e i Spìnoa). Sciben che o Branca o tîa o gambin in Sardegna, condannòu a mòrte, o Sascê o resta a proprietæ di Doia finn-a a l'8 de zugno do [[1593]]<ref name=":2">{{Çitta lìbbro|outô=Mario Garino|tìtolo=Storia di Sassello|ànno=1964|léngoa=IT}}</ref>.
Con tutto che o Sascê o l'e ben ben cresciûo pe-o cammin de dôe stradde d'intrâ, tra a contrâ di ratti (ancheu, via Perrando) e a Ciassa, donde se fa fabricâ unn-a gexa neuva ([[1582]]) pe-i 600 fogoâ (ciù o meno 2400 abitanti), e tasce son troppo cresciûe ascî. Defæti quello 8 de zugno o Conseggio da-a comunitæ disponn-e che i feodatai Döia seggian cacciæ e costreiti a repollâ inta Bastia. Ma o prinçipe Andrea Döia, nêvo do grande [[Dria Doia|Andrea Döia]] ch'o s'êa piggiòu a briga de dâ recatto a-a Repubbrica zeneize e trasformâla inte un stato moderno, no é contento e invadde o paise con di sordatti spagnòlli.
S'inandia alôa unn-a longa trattativa de vint'anni, o ''negotio del Sassello'', ch'arriêsce into [[1613]] a mette o paise sotta a tutela diretta da Repùbbrica, in cangio de quella di Döia. O l'e o megio periodo da-a stöia do Sascê, graçie a-a grande attivitæ di ferrêe: ghe n'êa 7 in scio cammin di riæn; o fero esendo portòu sciû pe-i bricchi da Vâze, Çelle e Arbissœa. L'attivitæ a finisce sôlo co-a revoluçion da-a siderurgia into [[1850]].
[[Immaggine:Sassello-basilica della concenzione-cristo alla colonna.jpg|thumb|250 px|right|Tipica cascia de legno do Maragliano inta Basilica da Conceçion]]
Ma inte questo periodo o paise o l'e ascî occupòu e distrûto dôe vòtte da-i piemonteixi, de longo apprœvo a çercâ d'impadronise de Zena e do sò pòrto. O 20 settembre [[1672]] i sordatti sabaudi sovercian a difeiza da çitæ e dan fêugo a tutto, gexe e conventi compreixi. O brûxa coscî un ormo istorico de 12 m de çirconferensa. Cacciæ via 'na primma votta allantôa, i [[Savoia]] ghe proevan torna into [[1747]] co-a [[goæra de sucescion aostriaca]], sensa ese ciù addiciæ de primma<ref name=":2" />. Defæati, semme occupou o Sascê con tutti i paixi d'arente, i sordatti croati da reginn-a d'Austria e Ungheria derrûan o paise sensa miseïcordia : alôa, i abitanti se revòltan in àrme contra questi ''Chervòzzi,'' che mâ pigiæ, s'inroccan inta Bastia. Se componn-e unn-a canson popolâ, epica do ardì e fieressa di abitanti, che e gente conoscian ancun ancheu. Sôlo into [[1749]] i piemonteixi se ne van, doppo a fin da guera con a Fransa.<ref name=":2" />
E battaggie napoleoniche de Dego e Monteneutte no toccan goæi o Sascê: o pêzo o comensa into [[1799]] co-a guera franco-oustriaca. A batòsta de [[Nêuve]] a pòrta l'occupaçion françeize e oustriaca do territoïo e domande de pàn e approvixonamenti, finn-a a battaggia de Marengo, co-a quæ o paize o divegne ''mairie'' do dipartimento de Monteneutte. Into [[1812]] s'inandia a costruçion da stradda carretêa ch'a portià a [[Sann-a]], co-i dinæ da comunitæ. Depoi o [[Congresso de Vienna]] ([[1815]]), ch'o pòrta a-a fin da [[Repùbrica Lìgure|repubbrica zeneize]], o Sascê - amermòu da-a guera e da-a crixi de ferrêe - intra into statto sabaudo. A tutte e mainée, a partî da questo momento o Sascê o va appreuvo a-o destin do [[Piemonte]] e, doppo o [[1860]], do statto [[Italia|italian]].
== Abitanti ==
=== Evoluçion demografica ===
{{Demografia/Sascéllo}}
== Lettiatûa ==
A lengua do Sascé a l'è un dialetto ligure de transiçion tra o zeneize da còsta e o piemonteize do [[Monferà]]. A ciù antiga testimoniansa scrita de questa lengua a se treuva inta canson popolà che i abitanti han composta into periodo da [[Goæra de sucescion aostriaca|goæra de sucescion aostriaca]]. Gh'è a breiga de descrive ciù ben quelli fæti. In scià fin de frevà do 1747, i oustriaghi scorrì da Zena dòppo o sollevo do [[Ballila]] repollan inti bricchi. Unn-a colonna de croati (i chervazzi) montæ pe o Faiallo, chinn-a in sce l'abadia do Tijè, pe mezo da rocca da Marasca, cacciando tutto a l'aia e dandose a tutti tipi de soverciaie contra e gente<ref name=":0" />. O bon momento o vegne l'11 de marso, quande i abitanti do Sascé se revoltan contra sti chervozzi e, insemme ai sordatti da Repubbrica, piggian o desciù. A lengua sascellinn-a, da quæ demmo chie di esempi, a l'è stæta scrita inta sò grafìa<ref name=":0" />, ch'a adeuvia o scimbolo â pe a vocale a palatale tònica, o scimbolo ṙ pe a lettia r do zeneize antigo (ch'a l'e cheita inta lengua da çittae into sécolo XVIII) e l'umlaut ü pe-a u da grafìa stòrica. Ecco a primma strofa :
{{Çitaçión|A ṙa Badia, an tei palâzzi / l'è rivâ 'na nija d Chervâzzi / da ṙa Rocca dṙa Marâsca / a n'è vgnuggua sta burrâsca|Anònimo, ''Canson storica sascellinn-a''}}
L'abòu [[Zan Loenso Federico Gavotti]], de segûo l'intelletuale ciù de conto do Sascé, o l'é l'autô do poema ''Ei quatei stagiugni sasc'line'' (1829), ch'o parla da natûa idilliaca segondo a veuga di quello tempo:
{{Çitaçión|Câṙa prümma, ti t'arivi<br />E ti porti cun ti u su<br />s'ti t na treuvi ancuṙa vivi<br />diummie grâzie a Nostrei Sgnu.|Gavotti, ''Ei quatei stagiugni sasc'line''}}
L'abou Gavotti o l'à anche scrito, a tre moaen insemme a sò amigo [[Bonaventura Zunini]] e prae Giuseppe Gavotti, o longhiscimo poema ''O Sassello'', tutto in italian feua unn-a strofa in vernacolo into canto III (scrita da o Zunini), ch'o parla da vitta di contadin e di ferræ, mai pubricòu e conservòu inte un manoscrito da biblioteca Berio a Zena.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Badano|tìtolo=Texi de laorea|ànno=1991-92|çitæ=Zena}}</ref> Sto poema, ch'o vorieiva fà parte da tradiçion demoela, ''serio-giocosa'' do [[Pulci]] e do [[Boiardi]], o l'è tròppo longo e pöco inspiròu, sciben che i aotoî aggien fæto o poscibile pe racontà a vitta di contadin e di operai de ferrêe.
O mego Perrando (1853-1917), aotô ascì de molti ''pasquini'', o l'a trascrito unn-a foṙa d'origine popolà ch'a parla de Cianpanù. O [[Miché Garbarini]] (1877-1932), anche lê mego, o componn-e di racconti in sce sò viagio in diligensa da-o Sascé a Sann-a. De mainea generale, se peu dî ch'o Sascello o presenta unn-a lettiatûa ciutosto ricca pe-a dimensción piccinn-a do paise, perché i commersi con Zena e l'economia preindustriale gh'an fæto nasce unn-a borghesia viâxa<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Mario Garino|tìtolo=Storia di Sassello|ànno=1964|editô=Società Savonese di Storia Patria, Ed. Liguria|léngoa=IT}}</ref>. L'ecpirosi di archivi do 1672 ne ha foscia fæto perde a memöia d'atri componimenti civili ciù antighi. Ancheu, o statûto do comûne o lascia adeuviâ a lengua sacellinn-a into conseggio comunale<ref>Scito internet do Comune.</ref>. No existan di stùddi in sce l'ûzo de sta lengua, pe a quæ vàen e consciderasioìn fæte pe-e âtre parlæ regionali da Liguria.
== Pòsti de interesse ==
* Gexa de San Zane Batista, a primma gexa do paise, d'época medievale. O 5 d'arvì [[1365]] ghe se firma a paxe tra i Döia e a [[Repùbrica de Venéçia|Serenìscima Repùbbrica]], ma a l'è de segûo ancon ciù antiga, unn-a gexa "matrice", un di primmi leughi de cùlto crestian. O casamento romanico originale o l'é in parte inserìo inta neuva gexa do 1770, l'àstrego da quae o l'è asbasciòu de 7 parmi (1,75m) a sò che l'antighitæ da gexa a l'è devegnûa irriconoscibile. A doatûa de muagie a remonta a-o sécolo XIX.
* Basilica da Santa Maria da Conceçion: a se treuva a-o çentro do paise. Commençâ into 1582 sotta a direçion do capomeistro Tonio Martin Betolle da [[Locarno]]. Into 1615 se a piggia i fratti françischen, che manco a bolla do pappa [[Paolo V]] arriesce ciù a scorrì. Con [[Napolion Bonaparte|Napoleon]], o monesté o l'é serròu. Oua into convento ghe stan i Carabiné. Deré a l'artâ, o gh'è un ''organo Pittaluga a 480 cànne'' da segonda meitæ do sétteçento, restaorou into [[1945]] da Pietro Garbarini.
[[Immaggine:Sassello-chiesa ss trinità-colonnato.jpg|miniatura|Intrâ da gêxa da Trinitæ. E colonne son in tuvo locâle.]]
* Gexa da Trinitæ, commensà ciù ò meno into [[1620]], distrûta da a guæra do 1672, refæta e finìa into 1718.
== Economîa ==
Se a siderurgia di basci feughi a l'é l'indùstria tradiçionale do paise, gh'en antigamente tante biteghe di caighæ, chixoéi, banchæ e ferræ. Into XX sécolo, o sopravive l'artigianato da tescitûa. Ma a fabrica téscile do Schiapparelli a brûxa into 1928 e no l'é mai ciù rifæta. Con l'avertûa de stradde, s'inandia l'indùstria de dôçi e di amaretti, basæ in sce 'na riçetta antiga ch'a pâ ch'a vegne da nobildonne de Mieuia<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Piero Rossi|tìtolo=Sassello, storia e cultura|ànno=1991|çitæ=Zena|léngoa=IT}}</ref>. D'estæ, vegnan di foresti pe çercâ fónzi e andâ a spasso into parco naturale do Beigua,<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Maurizio Burlando et al.|ànno=2011|tìtolo=From geoheritage to sustainable development: strategies and perspectives in the Beigua Geopark (Italy)|revìsta=Geoheritage|volùmme=3|nùmero=2|pp=63-72|léngoa=EN}}</ref> ch'o divegne de longo ciù çentrale pe a vitta économica do paise.
== Manifestaçioìn ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fêe ==
{{Seçión vêua}}
== Comunicaçioìn ==
E primme notiçie inte vie de comunicassion son do doxen, quande gh'ean de piste pe e leze, pe tià zu i ærbi di boschi ai cianté navali de Vâze. Pe andâ da-o Sascê a Zena, da Veirera se continoava in sce l'Ermetta e o [[Mónte Béigoa|Beigua]], o Faiallo e in scia fin Vôtri. Ancheu, e stradde d'intrâ, detæ da-o territöio, son de longo e maexime : o Sascê o l'é ligou a Sann-a pe a stradda do Zô (SP334) ch'a chinna a Arbissoea, do 1854. A maexima SP334 a continua scinn-a a Acqui, zu pe a valle de l'Erro. Questa parte a remonta a-o 1876.
== Nòtte ==
<references responsive="" />
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
dcmmkawtq1wlkl6lmvopzvywdi760q9
Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)
4
5288
253121
253110
2024-11-08T15:55:06Z
UOzurumba (WMF)
15541
/* Proposal to enable the "Contribute" entry point in Ligurian Wikipedia */ Rispòsta
253121
wikitext
text/x-wiki
__NEWSECTIONLINK__
{{Archìvio
|titolo = Archìvio
|testo =
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2010|Archìvio 2010]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2011|Archìvio 2011]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2012|Archìvio 2012]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2013|Archìvio 2013]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2014|Archìvio 2014]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2015|Archìvio 2015]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2016|Archìvio 2016]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2017|Archìvio 2017]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2018|Archìvio 2018]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2019|Archìvio 2019]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2020|Archìvio 2020]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2021|Archìvio 2021]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2022|Archìvio 2022]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2023|Archìvio 2023]]
}}
== Do you use Wikidata in Wikimedia sibling projects? Tell us about your experiences ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
''Note: Apologies for cross-posting and sending in English.''
Hello, the '''[[m:WD4WMP|Wikidata for Wikimedia Projects]]''' team at Wikimedia Deutschland would like to hear about your experiences using Wikidata in the sibling projects. If you are interested in sharing your opinion and insights, please consider signing up for an interview with us in this '''[https://wikimedia.sslsurvey.de/Wikidata-for-Wikimedia-Interviews Registration form]'''.<br>
''Currently, we are only able to conduct interviews in English.''
The front page of the form has more details about what the conversation will be like, including how we would '''compensate''' you for your time.
For more information, visit our ''[[m:WD4WMP/AddIssue|project issue page]]'' where you can also share your experiences in written form, without an interview.<br>We look forward to speaking with you, [[m:User:Danny Benjafield (WMDE)|Danny Benjafield (WMDE)]] ([[m:User talk:Danny Benjafield (WMDE)|talk]]) 08:53, 5 January 2024 (UTC)
</div>
<!-- Messaggio inviato da User:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/WD4WMP/ScreenerInvite&oldid=26027495 -->
== Reusing references: Can we look over your shoulder? ==
''Apologies for writing in English.''
The Technical Wishes team at Wikimedia Deutschland is planning to [[m:WMDE Technical Wishes/Reusing references|make reusing references easier]]. For our research, we are looking for wiki contributors willing to show us how they are interacting with references.
* The format will be a 1-hour video call, where you would share your screen. [https://wikimedia.sslsurvey.de/User-research-into-Reusing-References-Sign-up-Form-2024/en/ More information here].
* Interviews can be conducted in English, German or Dutch.
* [[mw:WMDE_Engineering/Participate_in_UX_Activities#Compensation|Compensation is available]].
* Sessions will be held in January and February.
* [https://wikimedia.sslsurvey.de/User-research-into-Reusing-References-Sign-up-Form-2024/en/ Sign up here if you are interested.]
* Please note that we probably won’t be able to have sessions with everyone who is interested. Our UX researcher will try to create a good balance of wiki contributors, e.g. in terms of wiki experience, tech experience, editing preferences, gender, disability and more. If you’re a fit, she will reach out to you to schedule an appointment.
We’re looking forward to seeing you, [[m:User:Thereza Mengs (WMDE)| Thereza Mengs (WMDE)]]
<!-- Messaggio inviato da User:Thereza Mengs (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=WMDE_Technical_Wishes/Technical_Wishes_News_list_all_village_pumps&oldid=25956752 -->
It sounds interesting. I'll have a look at what you wrote and might get back to you for an interview (preferably in German). All the best and "alegri!" --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 15:26, 10 zen 2024 (CET)
== Feminism and Folklore 2024 ==
<div style="border:8px maroon ridge;padding:6px;>
[[File:Feminism and Folklore 2024 logo.svg|centre|550px|frameless]]
::<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<center>''{{int:please-translate}}''</center>
Dear Wiki Community,
You are humbly invited to organize the '''[[:m:Feminism and Folklore 2024|Feminism and Folklore 2024]]''' writing competition from February 1, 2023, to March 31, 2023 on your local Wikipedia. This year, Feminism and Folklore will focus on feminism, women's issues, and gender-focused topics for the project, with a [[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2024|Wiki Loves Folklore]] gender gap focus and a folk culture theme on Wikipedia.
You can help Wikipedia's coverage of folklore from your area by writing or improving articles about things like folk festivals, folk dances, folk music, women and queer folklore figures, folk game athletes, women in mythology, women warriors in folklore, witches and witch hunting, fairy tales, and more. Users can help create new articles, expand or translate from a generated list of suggested articles.
Organisers are requested to work on the following action items to sign up their communities for the project:
# Create a page for the contest on the local wiki.
# Set up a campaign on '''CampWiz''' tool.
# Create the local list and mention the timeline and local and international prizes.
# Request local admins for site notice.
# Link the local page and the CampWiz link on the [[:m:Feminism and Folklore 2024/Project Page|meta project page]].
This year, the Wiki Loves Folklore Tech Team has introduced two new tools to enhance support for the campaign. These tools include the '''Article List Generator by Topic''' and '''CampWiz'''. The Article List Generator by Topic enables users to identify articles on the English Wikipedia that are not present in their native language Wikipedia. Users can customize their selection criteria, and the tool will present a table showcasing the missing articles along with suggested titles. Additionally, users have the option to download the list in both CSV and wikitable formats. Notably, the CampWiz tool will be employed for the project for the first time, empowering users to effectively host the project with a jury. Both tools are now available for use in the campaign. [https://tools.wikilovesfolklore.org/ '''Click here to access these tools''']
Learn more about the contest and prizes on our [[:m:Feminism and Folklore 2024|project page]]. Feel free to contact us on our [[:m:Talk:Feminism and Folklore 2024/Project Page|meta talk page]] or by email us if you need any assistance.
We look forward to your immense coordination.
Thank you and Best wishes,
'''[[:m:Feminism and Folklore 2024|Feminism and Folklore 2024 International Team]]'''
::::Stay connected [[File:B&W Facebook icon.png|link=https://www.facebook.com/feminismandfolklore/|30x30px]] [[File:B&W Twitter icon.png|link=https://twitter.com/wikifolklore|30x30px]]
</div></div>
--[[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 08:26, 18 zen 2024 (CET)
== Wiki Loves Folklore is back! ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
{{int:please-translate}}
[[File:Wiki Loves Folklore Logo.svg|right|150px|frameless]]
Dear Wiki Community,
You are humbly invited to participate in the '''[[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2024|Wiki Loves Folklore 2024]]''' an international photography contest organized on Wikimedia Commons to document folklore and intangible cultural heritage from different regions, including, folk creative activities and many more. It is held every year from the '''1st till the 31st''' of March.
You can help in enriching the folklore documentation on Commons from your region by taking photos, audios, videos, and [https://commons.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:UploadWizard&campaign=wlf_2024 submitting] them in this commons contest.
You can also [[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2024/Organize|organize a local contest]] in your country and support us in translating the [[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2024/Translations|project pages]] to help us spread the word in your native language.
Feel free to contact us on our [[:c:Commons talk:Wiki Loves Folklore 2024|project Talk page]] if you need any assistance.
'''Kind regards,'''
'''Wiki loves Folklore International Team'''
-- [[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 08:26, 18 zen 2024 (CET)
</div></div>
<!-- Messaggio inviato da User:Tiven2240@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery/Wikipedia&oldid=23942484 -->
== Vote on the Charter for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting opens|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting opens}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello all,
I am reaching out to you today to announce that the voting period for the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) Charter is now open. Community members may [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter/Voter_information|cast their vote and provide comments about the charter via SecurePoll]] now through '''2 February 2024'''. Those of you who voiced your opinions during the development of the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct/Enforcement_guidelines|UCoC Enforcement Guidelines]] will find this process familiar.
The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|current version of the U4C Charter]] is on Meta-wiki with translations available.
Read the charter, go vote and share this note with others in your community. I can confidently say the U4C Building Committee looks forward to your participation.
On behalf of the UCoC Project team,<section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 19:08, 19 zen 2024 (CET)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=25853527 -->
== Last days to vote on the Charter for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting reminder|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting reminder}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello all,
I am reaching out to you today to remind you that the voting period for the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) charter will close on '''2 February 2024'''. Community members may [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter/Voter_information|cast their vote and provide comments about the charter via SecurePoll]]. Those of you who voiced your opinions during the development of the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct/Enforcement_guidelines|UCoC Enforcement Guidelines]] will find this process familiar.
The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|current version of the U4C charter]] is on Meta-wiki with translations available.
Read the charter, go vote and share this note with others in your community. I can confidently say the U4C Building Committee looks forward to your participation.
On behalf of the UCoC Project team,<section end="announcement-content" />
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 18:00, 31 zen 2024 (CET)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=25853527 -->
== <span lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Announcing the results of the UCoC Coordinating Committee Charter ratification vote</span> ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - results|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - results}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Dear all,
Thank you everyone for following the progress of the Universal Code of Conduct. I am writing to you today to announce the outcome of the [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter/Voter_information|ratification vote]] on the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|Universal Code of Conduct Coordinating Committee Charter]]. 1746 contributors voted in this ratification vote with 1249 voters supporting the Charter and 420 voters not. The ratification vote process allowed for voters to provide comments about the Charter.
A report of voting statistics and a summary of voter comments will be published on Meta-wiki in the coming weeks.
Please look forward to hearing about the next steps soon.
On behalf of the UCoC Project team,<section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 19:23, 12 fre 2024 (CET)
<!-- Messaggio inviato da User:RamzyM (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26160150 -->
== Ukraine's Cultural Diplomacy Month 2024: We are back! ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
[[File:UCDM 2024 general.jpg|180px|right]]
{{int:please-translate}}
Hello, dear Wikipedians!<br/>
[[:m:Special:MyLanguage/Wikimedia Ukraine|Wikimedia Ukraine]], in cooperation with the [[:en:Ministry of Foreign Affairs of Ukraine|MFA of Ukraine]] and [[:en:Ukrainian Institute|Ukrainian Institute]], has launched the forth edition of writing challenge "'''[[:m:Special:MyLanguage/Ukraine's Cultural Diplomacy Month 2024|Ukraine's Cultural Diplomacy Month]]'''", which lasts from 1st until 31st March 2024. The campaign is dedicated to famous Ukrainian artists of cinema, music, literature, architecture, design and cultural phenomena of Ukraine that are now part of world heritage. We accept contribution in every language! The most active contesters will receive prizes.<br/>
We invite you to take part and help us improve the coverage of Ukrainian culture on Wikipedia in your language! Also, we plan to set up a [[:m:CentralNotice/Request/UCDM 2024|banner]] to notify users of the possibility to participate in such a challenge! [[:m:User:ValentynNefedov (WMUA)|ValentynNefedov (WMUA)]] ([[:m:User talk:ValentynNefedov (WMUA)|talk]])
</div>
<!-- Messaggio inviato da User:ValentynNefedov (WMUA)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery/Wikipedia&oldid=26166467 -->
== Report of the U4C Charter ratification and U4C Call for Candidates now available ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – call for candidates| You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – call for candidates}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello all,
I am writing to you today with two important pieces of information. First, the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Vote results|report of the comments from the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) Charter ratification]] is now available. Secondly, the call for candidates for the U4C is open now through April 1, 2024.
The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. Community members are invited to submit their applications for the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, please [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|review the U4C Charter]].
Per the charter, there are 16 seats on the U4C: eight community-at-large seats and eight regional seats to ensure the U4C represents the diversity of the movement.
Read more and submit your application on [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024|Meta-wiki]].
On behalf of the UCoC project team,<section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 17:25, 5 màr 2024 (CET)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26276337 -->
== Wikimedia Foundation Board of Trustees 2024 Selection ==
<section begin="announcement-content" />
: ''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024/Announcement/Selection announcement| You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]]''
: ''<div class="plainlinks">[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024/Announcement/Selection announcement|{{int:interlanguage-link-mul}}]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Wikimedia Foundation elections/2024/Announcement/Selection announcement}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]</div>''
Dear all,
This year, the term of 4 (four) Community- and Affiliate-selected Trustees on the Wikimedia Foundation Board of Trustees will come to an end [1]. The Board invites the whole movement to participate in this year’s selection process and vote to fill those seats.
The [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections committee|Elections Committee]] will oversee this process with support from Foundation staff [2]. The Board Governance Committee created a Board Selection Working Group from Trustees who cannot be candidates in the 2024 community- and affiliate-selected trustee selection process composed of Dariusz Jemielniak, Nataliia Tymkiv, Esra'a Al Shafei, Kathy Collins, and Shani Evenstein Sigalov [3]. The group is tasked with providing Board oversight for the 2024 trustee selection process, and for keeping the Board informed. More details on the roles of the Elections Committee, Board, and staff are here [4].
Here are the key planned dates:
* May 2024: Call for candidates and call for questions
* June 2024: Affiliates vote to shortlist 12 candidates (no shortlisting if 15 or less candidates apply) [5]
* June-August 2024: Campaign period
* End of August / beginning of September 2024: Two-week community voting period
* October–November 2024: Background check of selected candidates
* Board's Meeting in December 2024: New trustees seated
Learn more about the 2024 selection process - including the detailed timeline, the candidacy process, the campaign rules, and the voter eligibility criteria - on [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024|this Meta-wiki page]], and make your plan.
'''Election Volunteers'''
Another way to be involved with the 2024 selection process is to be an Election Volunteer. Election Volunteers are a bridge between the Elections Committee and their respective community. They help ensure their community is represented and mobilize them to vote. Learn more about the program and how to join on this [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024/Election Volunteers|Meta-wiki page]].
Best regards,
[[m:Special:MyLanguage/User:Pundit|Dariusz Jemielniak]] (Governance Committee Chair, Board Selection Working Group)
[1] https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2021/Results#Elected
[2] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Committee:Elections_Committee_Charter
[3] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Minutes:2023-08-15#Governance_Committee
[4] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections_committee/Roles
[5] Even though the ideal number is 12 candidates for 4 open seats, the shortlisting process will be triggered if there are more than 15 candidates because the 1-3 candidates that are removed might feel ostracized and it would be a lot of work for affiliates to carry out the shortlisting process to only eliminate 1-3 candidates from the candidate list.<section end="announcement-content" />
[[User:MPossoupe_(WMF)|MPossoupe_(WMF)]]20:57, 12 màr 2024 (CET)
<!-- Message sent by User:MPossoupe (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26349432 -->
== <span lang="it" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Your Wiki will be in read-only soon</span> ==
<div lang="it" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="server-switch"/><div class="plainlinks">
[[:m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|Leggi questo messaggio in un'altra lingua]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-Tech%2FServer+switch&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]
The Wikimedia Foundation will switch the traffic between its data centers. This will make sure that Wikipedia and the other Wikimedia wikis can stay online even after a disaster.
All traffic will switch on 20 March. The test will start at 14:00 UTC.
Unfortunately, because of some limitations in MediaWiki, all editing must stop while the switch is made. We apologize for this disruption, and we are working to minimize it in the future.
You will be able to read, but not edit, all wikis for a short period of time.
You will not be able to edit for up to an hour on Wednesday 20 March 2024.
If you try to edit or save during these times, you will see an error message. We hope that no edits will be lost during these minutes, but we can't guarantee it. If you see the error message, then please wait until everything is back to normal. Then you should be able to save your edit. But, we recommend that you make a copy of your changes first, just in case.
Other effects:
Background jobs will be slower and some may be dropped. Red links might not be updated as quickly as normal. If you create an article that is already linked somewhere else, the link will stay red longer than usual. Some long-running scripts will have to be stopped.
We expect the code deployments to happen as any other week. However, some case-by-case code freezes could punctually happen if the operation require them afterwards.
GitLab will be unavailable for about 90 minutes.
This project may be postponed if necessary. You can read the schedule at wikitech.wikimedia.org. Any changes will be announced in the schedule. There will be more notifications about this. A banner will be displayed on all wikis 30 minutes before this operation happens. Please share this information with your community.
[[user:Trizek (WMF)|Trizek (WMF)]], 01:01, 15 màr 2024 (CET)
<!-- Message sent by User:Trizek (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&oldid=25636619 -->
:Dear Trizek, please post future communications in English as this is the Community portal in English (not the Pòrtego da comunitæ in Genoese language). All admin here can speak and read in English. Thank you for your kind attention [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 10:50, 15 màr 2024 (CET)
== Vote now to select members of the first U4C ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – vote opens|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – vote opens}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Dear all,
I am writing to you to let you know the voting period for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is open now through May 9, 2024. Read the information on the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024|voting page on Meta-wiki]] to learn more about voting and voter eligibility.
The Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. Community members were invited to submit their applications for the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, please [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|review the U4C Charter]].
Please share this message with members of your community so they can participate as well.
On behalf of the UCoC project team,<section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 22:21, 25 arv 2024 (CEST)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26390244 -->
== <span lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Sign up for the language community meeting on May 31st, 16:00 UTC</span> ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="message"/>Hello all,
The next language community meeting is scheduled in a few weeks - May 31st at 16:00 UTC. If you're interested, you can [https://www.mediawiki.org/w/index.php?title=Wikimedia_Language_engineering/Community_meetings#31_May_2024 sign up on this wiki page].
This is a participant-driven meeting, where we share language-specific updates related to various projects, collectively discuss technical issues related to language wikis, and work together to find possible solutions. For example, in the last meeting, the topics included the machine translation service (MinT) and the languages and models it currently supports, localization efforts from the Kiwix team, and technical challenges with numerical sorting in files used on Bengali Wikisource.
Do you have any ideas for topics to share technical updates related to your project? Any problems that you would like to bring for discussion during the meeting? Do you need interpretation support from English to another language? Please reach out to me at ssethi(__AT__)wikimedia.org and [[etherpad:p/language-community-meeting-may-2024|add agenda items to the document here]].
We look forward to your participation!
<section end="message"/>
</div>
<bdi lang="en" dir="ltr">[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]</bdi> 23:22, 14 màz 2024 (CEST)
:Hi, I tried to sign up at "Sign-up here to attend" (expand) but I could not add my user name to the list. Any suggestion to overcome this (technical) hurdle? [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 15:48, 16 màz 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:SSethi (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26390244 -->
== Feedback invited on Procedure for Sibling Project Lifecycle ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Community Affairs Committee/Procedure for Sibling Project Lifecycle/Invitation for feedback (MM)|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Wikimedia Foundation Community Affairs Committee/Procedure for Sibling Project Lifecycle/Invitation for feedback (MM)}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
[[File:Sibling Project Lifecycle Conversation 3.png|150px|right|link=:m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Community Affairs Committee/Procedure for Sibling Project Lifecycle]]
Dear community members,
The [[:m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Community Affairs Committee|Community Affairs Committee]] (CAC) of the [[:m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Board of Trustees|Wikimedia Foundation Board of Trustees]] invites you to give feedback on a '''[[:m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Community Affairs Committee/Procedure for Sibling Project Lifecycle|draft Procedure for Sibling Project Lifecycle]]'''. This draft Procedure outlines proposed steps and requirements for opening and closing Wikimedia Sibling Projects, and aims to ensure any newly approved projects are set up for success. This is separate from the procedures for opening or closing language versions of projects, which is handled by the [[:m:Special:MyLanguage/Language committee|Language Committee]] or [[m:Special:MyLanguage/Closing_projects_policy|closing projects policy]].
You can find the details on [[:m:Special:MyLanguage/Talk:Wikimedia Foundation Community Affairs Committee/Procedure for Sibling Project Lifecycle#Review|this page]], as well as the ways to give your feedback from today until the end of the day on '''June 23, 2024''', anywhere on Earth.
You can also share information about this with the interested project communities you work with or support, and you can also help us translate the procedure into more languages, so people can join the discussions in their own language.
On behalf of the CAC,<section end="announcement-content" />
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 04:25, 22 màz 2024 (CEST)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26390244 -->
== Announcing the first Universal Code of Conduct Coordinating Committee ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – results|:''Puoi trovare questo messaggio tradotto in altre lingue su Meta-wiki''.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – results}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello,
The scrutineers have finished reviewing the vote results. We are following up with the results of the first Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) election.
We are pleased to announce the following individuals as regional members of the U4C, who will fulfill a two-year term:
North America (USA and Canada)
–
Northern and Western Europe
Ghilt
Latin America and Caribbean
–
Central and East Europe (CEE)
—
Sub-Saharan Africa
–
Middle East and North Africa
Ibrahim.ID
East, South East Asia and Pacific (ESEAP)
0xDeadbeef
South Asia
–
The following individuals are elected to be community-at-large members of the U4C, fulfilling a one-year term:
Barkeep49
Superpes15
Civvì
Luke081515
–
–
–
–
Thank you again to everyone who participated in this process and much appreciation to the candidates for your leadership and dedication to the Wikimedia movement and community.
Over the next few weeks, the U4C will begin meeting and planning the 2024-25 year in supporting the implementation and review of the UCoC and Enforcement Guidelines. Follow their work on Meta-wiki.
On behalf of the UCoC project team,
== The final text of the Wikimedia Movement Charter is now on Meta ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Final draft available|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Final draft available}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hi everyone,
The final text of the [[m:Special:MyLanguage/Movement Charter|Wikimedia Movement Charter]] is now up on Meta in more than 20 languages for your reading.
'''What is the Wikimedia Movement Charter?'''
The Wikimedia Movement Charter is a proposed document to define roles and responsibilities for all the members and entities of the Wikimedia movement, including the creation of a new body – the Global Council – for movement governance.
'''Join the Wikimedia Movement Charter “Launch Party”'''
Join the [[m:Special:MyLanguage/Event:Movement Charter Launch Party|“Launch Party”]] on '''June 20, 2024''' at '''14.00-15.00 UTC''' ([https://zonestamp.toolforge.org/1718892000 your local time]). During this call, we will celebrate the release of the final Charter and present the content of the Charter. Join and learn about the Charter before casting your vote.
'''Movement Charter ratification vote'''
Voting will commence on SecurePoll on '''June 25, 2024''' at '''00:01 UTC''' and will conclude on '''July 9, 2024''' at '''23:59 UTC.''' You can read more about the [[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Ratification/Voting|voting process, eligibility criteria, and other details]] on Meta.
If you have any questions, please leave a comment on the [[m:Special:MyLanguage/Talk:Movement Charter|Meta talk page]] or email the MCDC at [mailto:mcdc@wikimedia.org mcdc@wikimedia.org].
On behalf of the MCDC,<section end="announcement-content" />
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 10:44, 11 zùg 2024 (CEST)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26390244 -->
== Voting to ratify the Wikimedia Movement Charter is now open – cast your vote ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Ratification vote opens|Puoi trovare questo messaggio tradotto in altre lingue su Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Ratification vote opens}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello everyone,
The voting to ratify the Wikimedia Movement Charter is now open. The Wikimedia Movement Charter is a document to define roles and responsibilities for all the members and entities of the Wikimedia movement, including the creation of a new body – the Global Council – for movement governance.
The final version of the Wikimedia Movement Charter is available on Meta in different languages and attached here in PDF format for your reading.
Voting commenced on SecurePoll on June 25, 2024 at 00:01 UTC and will conclude on July 9, 2024 at 23:59 UTC. Please read more on the voter information and eligibility details.
After reading the Charter, please vote here and share this note further.
If you have any questions about the ratification vote, please contact the Charter Electoral Commission at cec@wikimedia.org.
On behalf of the CEC,<section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 12:51, 25 zùg 2024 (CEST)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26989444 -->
== Voting to ratify the Wikimedia Movement Charter is ending soon ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Final reminder|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Final reminder}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello everyone,
This is a kind reminder that the voting period to ratify the [[m:Special:MyLanguage/Movement Charter|Wikimedia Movement Charter]] will be closed on '''July 9, 2024''', at '''23:59 UTC'''.
If you have not voted yet, please vote [[m:Special:SecurePoll/vote/398|on SecurePoll]].
On behalf of the [[m:Special:MyLanguage/Movement_Charter/Ratification/Voting#Electoral_Commission|Charter Electoral Commission]],<section end="announcement-content" />
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 05:45, 8 lùg 2024 (CEST)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26989444 -->
== <span lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">U4C Special Election - Call for Candidates</span> ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement – call for candidates|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement – call for candidates}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello all,
A special election has been called to fill additional vacancies on the U4C. The call for candidates phase is open from now through July 19, 2024.
The [[:m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the [[:foundation:Wikimedia Foundation Universal Code of Conduct|UCoC]]. Community members are invited to submit their applications in the special election for the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, please review the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|U4C Charter]].
In this special election, according to [[Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter#2. Elections and Terms|chapter 2 of the U4C charter]], there are 9 seats available on the U4C: '''four''' community-at-large seats and '''five''' regional seats to ensure the U4C represents the diversity of the movement. [[Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter#5. Glossary|No more than two members of the U4C can be elected from the same home wiki]]. Therefore, candidates must not have English Wikipedia, German Wikipedia, or Italian Wikipedia as their home wiki.
Read more and submit your application on [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election|Meta-wiki]].
In cooperation with the U4C,<section end="announcement-content" />
</div>
-- [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 02:03, 10 lùg 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26989444 -->
== <span lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Wikimedia Movement Charter ratification voting results</span> ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Results of the ratification vote|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Results of the ratification vote}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello everyone,
After carefully tallying both individual and affiliate votes, the [[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Ratification/Voting#Electoral Commission|Charter Electoral Commission]] is pleased to announce the final results of the Wikimedia Movement Charter voting.
As [[m:Special:MyLanguage/Talk:Movement Charter#Thank you for your participation in the Movement Charter ratification vote!|communicated]] by the Charter Electoral Commission, we reached the quorum for both Affiliate and individual votes by the time the vote closed on '''July 9, 23:59 UTC'''. We thank all 2,451 individuals and 129 Affiliate representatives who voted in the ratification process. Your votes and comments are invaluable for the future steps in Movement Strategy.
The final results of the [[m:Special:MyLanguage/Movement Charter|Wikimedia Movement Charter]] ratification voting held between 25 June and 9 July 2024 are as follows:
'''Individual vote:'''
Out of 2,451 individuals who voted as of July 9 23:59 (UTC), 2,446 have been accepted as valid votes. Among these, '''1,710''' voted “yes”; '''623''' voted “no”; and '''113''' selected “–” (neutral). Because the neutral votes don’t count towards the total number of votes cast, 73.30% voted to approve the Charter (1710/2333), while 26.70% voted to reject the Charter (623/2333).
'''Affiliates vote:'''
Out of 129 Affiliates designated voters who voted as of July 9 23:59 (UTC), 129 votes are confirmed as valid votes. Among these, '''93''' voted “yes”; '''18''' voted “no”; and '''18''' selected “–” (neutral). Because the neutral votes don’t count towards the total number of votes cast, 83.78% voted to approve the Charter (93/111), while 16.22% voted to reject the Charter (18/111).
'''Board of Trustees of the Wikimedia Foundation:'''
The Wikimedia Foundation Board of Trustees voted '''not to ratify''' the proposed Charter during their special Board meeting on July 8, 2024. The Chair of the Wikimedia Foundation Board of Trustees, Nataliia Tymkiv, [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_Board_noticeboard/Board_resolution_and_vote_on_the_proposed_Movement_Charter|shared the result of the vote, the resolution, meeting minutes and proposed next steps]].
With this, the Wikimedia Movement Charter in its current revision is '''not ratified'''.
We thank you for your participation in this important moment in our movement’s governance.
The Charter Electoral Commission,
[[m:User:Abhinav619|Abhinav619]], [[m:User:Borschts|Borschts]], [[m:User:Iwuala Lucy|Iwuala Lucy]], [[m:User:Tochiprecious|Tochiprecious]], [[m:User:Der-Wir-Ing|Der-Wir-Ing]]<section end="announcement-content" />
</div>
[[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 19:52, 18 lùg 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:RamzyM (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26989444 -->
== <span lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Vote now to fill vacancies of the first U4C</span> ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement – voting opens|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement – voting opens}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Dear all,
I am writing to you to let you know the voting period for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is open now through '''August 10, 2024'''. Read the information on the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election|voting page on Meta-wiki]] to learn more about voting and voter eligibility.
The Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. Community members were invited to submit their applications for the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, please [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|review the U4C Charter]].
Please share this message with members of your community so they can participate as well.
In cooperation with the U4C,<section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 04:47, 27 lùg 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:RamzyM (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26989444 -->
== <span lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Reminder! Vote closing soon to fill vacancies of the first U4C</span> ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement – reminder to vote|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement – reminder to vote}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Dear all,
The voting period for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is closing soon. It is open through 10 August 2024. Read the information on [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election/2024_Special_Election#Voting|the voting page on Meta-wiki to learn more about voting and voter eligibility]]. If you are eligible to vote and have not voted in this special election, it is important that you vote now.
'''Why should you vote?''' The U4C is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. Community input into the committee membership is critical to the success of the UCoC.
Please share this message with members of your community so they can participate as well.
In cooperation with the U4C,<section end="announcement-content" />
</div>
-- [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 17:30, 6 agó 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=27183190 -->
== <span lang="en" dir="ltr">Coming soon: A new sub-referencing feature – try it!</span> ==
<div lang="en" dir="ltr">
<section begin="Sub-referencing"/>
[[File:Sub-referencing reuse visual.png|{{#ifeq:{{#dir}}|ltr|right|left}}|400px]]
Hello. For many years, community members have requested an easy way to re-use references with different details. Now, a MediaWiki solution is coming: The new sub-referencing feature will work for wikitext and Visual Editor and will enhance the existing reference system. You can continue to use different ways of referencing, but you will probably encounter sub-references in articles written by other users. More information on [[m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes/Sub-referencing|the project page]].
'''We want your feedback''' to make sure this feature works well for you:
* [[m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes/Sub-referencing#Test|Please try]] the current state of development on beta wiki and [[m:Talk:WMDE Technical Wishes/Sub-referencing|let us know what you think]].
* [[m:WMDE Technical Wishes/Sub-referencing/Sign-up|Sign up here]] to get updates and/or invites to participate in user research activities.
[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Deutschland|Wikimedia Deutschland]]’s [[m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes|Technical Wishes]] team is planning to bring this feature to Wikimedia wikis later this year. We will reach out to creators/maintainers of tools and templates related to references beforehand.
Please help us spread the message. --[[m:User:Johannes Richter (WMDE)|Johannes Richter (WMDE)]] ([[m:User talk:Johannes Richter (WMDE)|talk]]) 10:36, 19 August 2024 (UTC)
<section end="Sub-referencing"/>
</div>
<!-- Messaggio inviato da User:Johannes Richter (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Johannes_Richter_(WMDE)/Sub-referencing/massmessage_list&oldid=27309345 -->
== Sign up for the language community meeting on August 30th, 15:00 UTC ==
Hi all,
The next language community meeting is scheduled in a few weeks—on August 30th at 15:00 UTC. If you're interested in joining, you can [https://www.mediawiki.org/wiki/Wikimedia_Language_and_Product_Localization/Community_meetings#30_August_2024 sign up on this wiki page].
This participant-driven meeting will focus on sharing language-specific updates related to various projects, discussing technical issues related to language wikis, and working together to find possible solutions. For example, in the last meeting, topics included the Language Converter, the state of language research, updates on the Incubator conversations, and technical challenges around external links not working with special characters on Bengali sites.
Do you have any ideas for topics to share technical updates or discuss challenges? Please add agenda items to the document [https://etherpad.wikimedia.org/p/language-community-meeting-aug-2024 here] and reach out to ssethi(__AT__)wikimedia.org. We look forward to your participation!
[[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 01:19, 23 agó 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:SSethi (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=27183190 -->
== <span lang="en" dir="ltr">Announcing the Universal Code of Conduct Coordinating Committee</span> ==
<div lang="en" dir="ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[https://lists.wikimedia.org/hyperkitty/list/board-elections@lists.wikimedia.org/thread/OKCCN2CANIH2K7DXJOL2GPVDFWL27R7C/ Original message at wikimedia-l]. [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement - results|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement - results}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello all,
The scrutineers have finished reviewing the vote and the [[m:Special:MyLanguage/Elections Committee|Elections Committee]] have certified the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Results|results]] for the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election|Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) special election]].
I am pleased to announce the following individual as regional members of the U4C, who will fulfill a term until 15 June 2026:
* North America (USA and Canada)
** Ajraddatz
The following seats were not filled during this special election:
* Latin America and Caribbean
* Central and East Europe (CEE)
* Sub-Saharan Africa
* South Asia
* The four remaining Community-At-Large seats
Thank you again to everyone who participated in this process and much appreciation to the candidates for your leadership and dedication to the Wikimedia movement and community.
Over the next few weeks, the U4C will begin meeting and planning the 2024-25 year in supporting the implementation and review of the UCoC and Enforcement Guidelines. You can follow their work on [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Meta-Wiki]].
On behalf of the U4C and the Elections Committee,<section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 16:06, 2 set 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:RamzyM (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=27183190 -->
== Have your say: Vote for the 2024 Board of Trustees! ==
<section begin="announcement-content" />
Hello all,
The voting period for the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024|2024 Board of Trustees election]] is now open. There are twelve (12) candidates running for four (4) seats on the Board.
Learn more about the candidates by [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024/Candidates|reading their statements]] and their [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2024/Questions_for_candidates|answers to community questions]].
When you are ready, go to the [[Special:SecurePoll/vote/400|SecurePoll]] voting page to vote. '''The vote is open from September 3rd at 00:00 UTC to September 17th at 23:59 UTC'''.
To check your voter eligibility, please visit the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2024/Voter_eligibility_guidelines|voter eligibility page]].
Best regards,
The Elections Committee and Board Selection Working Group<section end="announcement-content" />
[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[User talk:MediaWiki message delivery|talk]]) 14:14, 3 September 2024 (UTC)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=27183190 -->
== Your wiki will be in read-only soon ==
<section begin="server-switch"/><div class="plainlinks">
[[:m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|Read this message in another language]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-Tech%2FServer+switch&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]
The [[foundation:|Wikimedia Foundation]] will switch the traffic between its data centers. This will make sure that Wikipedia and the other Wikimedia wikis can stay online even after a disaster.
All traffic will switch on '''{{#time:j xg|2024-03-20|en}}'''. The test will start at '''[https://zonestamp.toolforge.org/{{#time:U|2024-03-20T14:00|en}} {{#time:H:i e|2024-03-20T14:00}}]'''.
Unfortunately, because of some limitations in [[mw:Special:MyLanguage/Manual:What is MediaWiki?|MediaWiki]], all editing must stop while the switch is made. We apologize for this disruption, and we are working to minimize it in the future.
'''You will be able to read, but not edit, all wikis for a short period of time.'''
*You will not be able to edit for up to an hour on {{#time:l j xg Y|2024-03-20|en}}.
*If you try to edit or save during these times, you will see an error message. We hope that no edits will be lost during these minutes, but we can't guarantee it. If you see the error message, then please wait until everything is back to normal. Then you should be able to save your edit. But, we recommend that you make a copy of your changes first, just in case.
''Other effects'':
*Background jobs will be slower and some may be dropped. Red links might not be updated as quickly as normal. If you create an article that is already linked somewhere else, the link will stay red longer than usual. Some long-running scripts will have to be stopped.
* We expect the code deployments to happen as any other week. However, some case-by-case code freezes could punctually happen if the operation require them afterwards.
* [[mw:Special:MyLanguage/GitLab|GitLab]] will be unavailable for about 90 minutes.
This project may be postponed if necessary. You can [[wikitech:Switch_Datacenter|read the schedule at wikitech.wikimedia.org]]. Any changes will be announced in the schedule. There will be more notifications about this. A banner will be displayed on all wikis 30 minutes before this operation happens. '''Please share this information with your community.'''<section end="server-switch"/>
</div>
[[User:Trizek_(WMF)|Trizek_(WMF)]], 11:37, 20 set 2024 (CEST)
<!-- Message sent by User:Trizek (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&oldid=27248326 -->
== 'Wikidata item' link is moving. Find out where... ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"><i>Apologies for cross-posting in English. Please consider translating this message.</i>{{tracked|T66315}}
Hello everyone, a small change will soon be coming to the user-interface of your Wikimedia project.
The [[d:Q16222597|Wikidata item]] [[w:|sitelink]] currently found under the <span style="color: #54595d;"><u>''General''</u></span> section of the '''Tools''' sidebar menu will move into the <span style="color: #54595d;"><u>''In Other Projects''</u></span> section.
We would like the Wiki communities feedback so please let us know or ask questions on the [[m:Talk:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Projects/Move_Wikidata_item_link|Discussion page]] before we enable the change which can take place October 4 2024, circa 15:00 UTC+2.
More information can be found on [[m:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Projects/Move_Wikidata_item_link|the project page]].<br><br>We welcome your feedback and questions.<br> [[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 20:57, 27 set 2024 (CEST)
</div>
<!-- Messaggio inviato da User:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Danny_Benjafield_(WMDE)/MassMessage_Test_List&oldid=27524260 -->
== Invitation to Participate in Wiki Loves Ramadan Community Engagement Survey ==
Dear all,
Apologies for writing in English. Please help to translate in your language.
We are excited to announce the upcoming [[m:Wiki Loves Ramadan|Wiki Loves Ramadan]] event, a global initiative aimed at celebrating Ramadan by enriching Wikipedia and its sister projects with content related to this significant time of year. As we plan to organize this event globally, your insights and experiences are crucial in shaping the best possible participation experience for the community.
To ensure that Wiki Loves Ramadan is engaging, inclusive, and impactful, we kindly invite you to participate in our community engagement survey. Your feedback will help us understand the needs of the community, set the event's focus, and guide our strategies for organizing this global event.
Survey link: https://forms.gle/f66MuzjcPpwzVymu5
Please take a few minutes to share your thoughts. Your input will make a difference!
Thank you for being a part of our journey to make Wiki Loves Ramadan a success.
Warm regards,
User:ZI Jony 05:20, 6 òtô 2024 (CEST)
Wiki Loves Ramadan Organizing Team
<!-- Messaggio inviato da User:ZI Jony@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&oldid=27510935 -->
== Preliminary results of the 2024 Wikimedia Foundation Board of Trustees elections ==
<section begin="announcement-content" />
Hello all,
Thank you to everyone who participated in the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024|2024 Wikimedia Foundation Board of Trustees election]]. Close to 6000 community members from more than 180 wiki projects have voted.
The following four candidates were the most voted:
# [[User:Kritzolina|Christel Steigenberger]]
# [[User:Nadzik|Maciej Artur Nadzikiewicz]]
# [[User:Victoria|Victoria Doronina]]
# [[User:Laurentius|Lorenzo Losa]]
While these candidates have been ranked through the vote, they still need to be appointed to the Board of Trustees. They need to pass a successful background check and meet the qualifications outlined in the Bylaws. New trustees will be appointed at the next Board meeting in December 2024.
[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2024/Results|Learn more about the results on Meta-Wiki.]]
Best regards,
The Elections Committee and Board Selection Working Group
<section end="announcement-content" />
[[User:MPossoupe_(WMF)|MPossoupe_(WMF)]] 10:25, 14 òtô 2024 (CEST)
<!-- Message sent by User:MPossoupe (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=27183190 -->
== <span lang="en" dir="ltr">Seeking volunteers to join several of the movement’s committees</span> ==
<div lang="en" dir="ltr">
<section begin="announcement-content" />
Each year, typically from October through December, several of the movement’s committees seek new volunteers.
Read more about the committees on their Meta-wiki pages:
* [[m:Special:MyLanguage/Affiliations_Committee|Affiliations Committee (AffCom)]]
* [[m:Special:MyLanguage/Ombuds_commission|Ombuds commission (OC)]]
* [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation/Legal/Community Resilience and Sustainability/Trust and Safety/Case Review Committee|Case Review Committee (CRC)]]
Applications for the committees open on 16 October 2024. Applications for the Affiliations Committee close on 18 November 2024, and applications for the Ombuds commission and the Case Review Committee close on 2 December 2024. Learn how to apply by [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation/Legal/Committee_appointments|visiting the appointment page on Meta-wiki]]. Post to the talk page or email [mailto:cst@wikimedia.org cst@wikimedia.org] with any questions you may have.
For the Committee Support team,
<section end="announcement-content" />
</div>
-- [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 01:08, 17 òtô 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=27601062 -->
== 'Wikidata item' link is moving, finally. ==
Hello everyone, I previously wrote on the 27th September to advise that the ''Wikidata item'' sitelink will change places in the sidebar menu, moving from the '''General''' section into the '''In Other Projects''' section. The scheduled rollout date of 04.10.2024 was delayed due to a necessary request for Mobile/MinervaNeue skin. I am happy to inform that the global rollout can now proceed and will occur later today, 22.10.2024 at 15:00 UTC-2. [[m:Talk:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Projects/Move_Wikidata_item_link|Please let us know]] if you notice any problems or bugs after this change. There should be no need for null-edits or purging cache for the changes to occur. Kind regards, -[[m:User:Danny Benjafield (WMDE)|Danny Benjafield (WMDE)]] 13:29, 22 òtô 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Danny_Benjafield_(WMDE)/MassMessage_Test_List&oldid=27535421 -->
== Final Reminder: Join us in Making Wiki Loves Ramadan Success ==
Dear all,
We’re thrilled to announce the Wiki Loves Ramadan event, a global initiative to celebrate Ramadan by enhancing Wikipedia and its sister projects with valuable content related to this special time of year. As we organize this event globally, we need your valuable input to make it a memorable experience for the community.
Last Call to Participate in Our Survey: To ensure that Wiki Loves Ramadan is inclusive and impactful, we kindly request you to complete our community engagement survey. Your feedback will shape the event’s focus and guide our organizing strategies to better meet community needs.
* Survey Link: [https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSffN4prPtR5DRSq9nH-t1z8hG3jZFBbySrv32YoxV8KbTwxig/viewform?usp=sf_link Complete the Survey]
* Deadline: November 10, 2024
Please take a few minutes to share your thoughts. Your input will truly make a difference!
'''Volunteer Opportunity''': Join the Wiki Loves Ramadan Team! We’re seeking dedicated volunteers for key team roles essential to the success of this initiative. If you’re interested in volunteer roles, we invite you to apply.
* Application Link: [https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSfXiox_eEDH4yJ0gxVBgtL7jPe41TINAWYtpNp1JHSk8zhdgw/viewform?usp=sf_link Apply Here]
* Application Deadline: October 31, 2024
Explore Open Positions: For a detailed list of roles and their responsibilities, please refer to the position descriptions here: [https://docs.google.com/document/d/1oy0_tilC6kow5GGf6cEuFvdFpekcubCqJlaxkxh-jT4/ Position Descriptions]
Thank you for being part of this journey. We look forward to working together to make Wiki Loves Ramadan a success!
Warm regards,<br>
The Wiki Loves Ramadan Organizing Team 06:11, 29 òtô 2024 (CET)
<!-- Messaggio inviato da User:ZI Jony@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&oldid=27568454 -->
== Proposal to enable the "Contribute" entry point in Ligurian Wikipedia ==
{{Int:Hello}} Ligurian Wikipedians,
Apologies as this message is not in your language. {{Int:please-translate}}.
The [[mediawikiwiki:Wikimedia_Language_and_Product_Localization|WMF Language and Product Localization]] team proposes enabling an entry point called "Contribute" to your Wikipedia.
The [[:bn:বিশেষ:Contribute|Contribute]] entry point is based on collaborative work with other product teams in the Wikimedia Foundation on [[mediawikiwiki:Edit_Discovery|Edit discovery]], which validated the entry point as a persistent and constant path that contributors took to discover ways to contribute content in Wikipedia.
Therefore, enabling this entry point in your Wikipedia will help contributors quickly discover available tools and immediately click to start using them. This entry point is designed to be a central point for discovering contribution tools in Ligurian Wikipedia.
'''Who can access it'''
Once it is enabled in your Wikipedia, newcomers can access the entry point automatically by just logging into their account, click on the User drop-down menu and choose the "Contribute" icon, which takes you to another menu where you will find a self-guided description of what you can do to contribute content, as shown in the image below. An option to "view contributions" is also available to access the list of your contributions.
[[Immaggine:Mobile_Contribute_Page.png|link=https://bar.wikipedia.org/wiki/Datei:Mobile_Contribute_Page.png|Mobile Contribute Page]] [[Immaggine:Mobile_contribute_menu_(detailed).png|link=https://bar.wikipedia.org/wiki/Datei:Mobile_contribute_menu_(detailed).png|Mobile contribute menu (detailed)]]
For experienced contributors, the Contribute icon is not automatically shown in their User drop-down menu. They will still see the "Contributions" option unless they change it to the "Contribute" manually.
This feature is available in four Wikipedia (Albanian, Malayalam, Mongolian, and Tagalog). We have gotten valuable feedback that helped us improve its discoverability. Now, it is ready to be enabled in other Wikis. One major improvement was to [[phab:T369041|make the entry point optional for experienced contributors]] who still want to have the "Contributions" entry point as default.
We plan to enable it '''on mobile''' for Wikis, where the Section translation tool is enabled. In this way, we will provide a main entry point to the mobile translation dashboard, and the exposure can still be limited by targeting only the mobile platform for now. If there are no objections to having the entry point for mobile users from your community, we will enable it by 20th November 2024.
We welcome your feedback and questions in this thread on our proposal to enable it here. Suppose there are no objections, we will deploy the "Contribute" entry point in your Wikipedia.
We look forward to your response soon.
Thank you!
On behalf of the WMF Language and Product Localization team. [[Utente:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] ([[Discûscioîn ûtente:UOzurumba (WMF)|discuscioìn]]) 02:43, 7 nov 2024 (CET)
:{{ping|UOzurumba (WMF)}} Hi; does this feature need some new interface messages to be translated? If so, could you please point me out in which message group they are; I'm sorry but I couldn't find them, thanks [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioìn]]) 07:19, 7 nov 2024 (CET)
:::{{ping|UOzurumba (WMF)}} Hi, same question/objection as my Admin colleague: We have problems with translating new update texts, so in this case we need to know exactly which are the new sentences/phrases to be translated into Ligurian, otherwise Italian will be used as a default language. Translate Wiki is an ocean where I myself get lost whenever the need arises to translate new sentences/phrases. Personally, I would in any case wait until this new system feature is checked and used on major Wikis. Awaiting your feedback, cheers
:[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 15:12, 7 nov 2024 (CET)
::Thank you @[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] and @[[Utente:N.Longo|N.Longo]], for your inquiry. I will get back to you with answers soon. [[Utente:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] ([[Discûscioîn ûtente:UOzurumba (WMF)|discuscioìn]]) 16:55, 8 nov 2024 (CET)
oqy09pztkjldpah4964769uw13p8p63
253128
253121
2024-11-08T19:51:13Z
UOzurumba (WMF)
15541
/* Proposal to enable the "Contribute" entry point in Ligurian Wikipedia */ Rispòsta
253128
wikitext
text/x-wiki
__NEWSECTIONLINK__
{{Archìvio
|titolo = Archìvio
|testo =
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2010|Archìvio 2010]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2011|Archìvio 2011]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2012|Archìvio 2012]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2013|Archìvio 2013]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2014|Archìvio 2014]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2015|Archìvio 2015]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2016|Archìvio 2016]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2017|Archìvio 2017]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2018|Archìvio 2018]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2019|Archìvio 2019]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2020|Archìvio 2020]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2021|Archìvio 2021]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2022|Archìvio 2022]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2023|Archìvio 2023]]
}}
== Do you use Wikidata in Wikimedia sibling projects? Tell us about your experiences ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
''Note: Apologies for cross-posting and sending in English.''
Hello, the '''[[m:WD4WMP|Wikidata for Wikimedia Projects]]''' team at Wikimedia Deutschland would like to hear about your experiences using Wikidata in the sibling projects. If you are interested in sharing your opinion and insights, please consider signing up for an interview with us in this '''[https://wikimedia.sslsurvey.de/Wikidata-for-Wikimedia-Interviews Registration form]'''.<br>
''Currently, we are only able to conduct interviews in English.''
The front page of the form has more details about what the conversation will be like, including how we would '''compensate''' you for your time.
For more information, visit our ''[[m:WD4WMP/AddIssue|project issue page]]'' where you can also share your experiences in written form, without an interview.<br>We look forward to speaking with you, [[m:User:Danny Benjafield (WMDE)|Danny Benjafield (WMDE)]] ([[m:User talk:Danny Benjafield (WMDE)|talk]]) 08:53, 5 January 2024 (UTC)
</div>
<!-- Messaggio inviato da User:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/WD4WMP/ScreenerInvite&oldid=26027495 -->
== Reusing references: Can we look over your shoulder? ==
''Apologies for writing in English.''
The Technical Wishes team at Wikimedia Deutschland is planning to [[m:WMDE Technical Wishes/Reusing references|make reusing references easier]]. For our research, we are looking for wiki contributors willing to show us how they are interacting with references.
* The format will be a 1-hour video call, where you would share your screen. [https://wikimedia.sslsurvey.de/User-research-into-Reusing-References-Sign-up-Form-2024/en/ More information here].
* Interviews can be conducted in English, German or Dutch.
* [[mw:WMDE_Engineering/Participate_in_UX_Activities#Compensation|Compensation is available]].
* Sessions will be held in January and February.
* [https://wikimedia.sslsurvey.de/User-research-into-Reusing-References-Sign-up-Form-2024/en/ Sign up here if you are interested.]
* Please note that we probably won’t be able to have sessions with everyone who is interested. Our UX researcher will try to create a good balance of wiki contributors, e.g. in terms of wiki experience, tech experience, editing preferences, gender, disability and more. If you’re a fit, she will reach out to you to schedule an appointment.
We’re looking forward to seeing you, [[m:User:Thereza Mengs (WMDE)| Thereza Mengs (WMDE)]]
<!-- Messaggio inviato da User:Thereza Mengs (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=WMDE_Technical_Wishes/Technical_Wishes_News_list_all_village_pumps&oldid=25956752 -->
It sounds interesting. I'll have a look at what you wrote and might get back to you for an interview (preferably in German). All the best and "alegri!" --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 15:26, 10 zen 2024 (CET)
== Feminism and Folklore 2024 ==
<div style="border:8px maroon ridge;padding:6px;>
[[File:Feminism and Folklore 2024 logo.svg|centre|550px|frameless]]
::<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<center>''{{int:please-translate}}''</center>
Dear Wiki Community,
You are humbly invited to organize the '''[[:m:Feminism and Folklore 2024|Feminism and Folklore 2024]]''' writing competition from February 1, 2023, to March 31, 2023 on your local Wikipedia. This year, Feminism and Folklore will focus on feminism, women's issues, and gender-focused topics for the project, with a [[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2024|Wiki Loves Folklore]] gender gap focus and a folk culture theme on Wikipedia.
You can help Wikipedia's coverage of folklore from your area by writing or improving articles about things like folk festivals, folk dances, folk music, women and queer folklore figures, folk game athletes, women in mythology, women warriors in folklore, witches and witch hunting, fairy tales, and more. Users can help create new articles, expand or translate from a generated list of suggested articles.
Organisers are requested to work on the following action items to sign up their communities for the project:
# Create a page for the contest on the local wiki.
# Set up a campaign on '''CampWiz''' tool.
# Create the local list and mention the timeline and local and international prizes.
# Request local admins for site notice.
# Link the local page and the CampWiz link on the [[:m:Feminism and Folklore 2024/Project Page|meta project page]].
This year, the Wiki Loves Folklore Tech Team has introduced two new tools to enhance support for the campaign. These tools include the '''Article List Generator by Topic''' and '''CampWiz'''. The Article List Generator by Topic enables users to identify articles on the English Wikipedia that are not present in their native language Wikipedia. Users can customize their selection criteria, and the tool will present a table showcasing the missing articles along with suggested titles. Additionally, users have the option to download the list in both CSV and wikitable formats. Notably, the CampWiz tool will be employed for the project for the first time, empowering users to effectively host the project with a jury. Both tools are now available for use in the campaign. [https://tools.wikilovesfolklore.org/ '''Click here to access these tools''']
Learn more about the contest and prizes on our [[:m:Feminism and Folklore 2024|project page]]. Feel free to contact us on our [[:m:Talk:Feminism and Folklore 2024/Project Page|meta talk page]] or by email us if you need any assistance.
We look forward to your immense coordination.
Thank you and Best wishes,
'''[[:m:Feminism and Folklore 2024|Feminism and Folklore 2024 International Team]]'''
::::Stay connected [[File:B&W Facebook icon.png|link=https://www.facebook.com/feminismandfolklore/|30x30px]] [[File:B&W Twitter icon.png|link=https://twitter.com/wikifolklore|30x30px]]
</div></div>
--[[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 08:26, 18 zen 2024 (CET)
== Wiki Loves Folklore is back! ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
{{int:please-translate}}
[[File:Wiki Loves Folklore Logo.svg|right|150px|frameless]]
Dear Wiki Community,
You are humbly invited to participate in the '''[[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2024|Wiki Loves Folklore 2024]]''' an international photography contest organized on Wikimedia Commons to document folklore and intangible cultural heritage from different regions, including, folk creative activities and many more. It is held every year from the '''1st till the 31st''' of March.
You can help in enriching the folklore documentation on Commons from your region by taking photos, audios, videos, and [https://commons.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:UploadWizard&campaign=wlf_2024 submitting] them in this commons contest.
You can also [[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2024/Organize|organize a local contest]] in your country and support us in translating the [[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2024/Translations|project pages]] to help us spread the word in your native language.
Feel free to contact us on our [[:c:Commons talk:Wiki Loves Folklore 2024|project Talk page]] if you need any assistance.
'''Kind regards,'''
'''Wiki loves Folklore International Team'''
-- [[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 08:26, 18 zen 2024 (CET)
</div></div>
<!-- Messaggio inviato da User:Tiven2240@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery/Wikipedia&oldid=23942484 -->
== Vote on the Charter for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting opens|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting opens}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello all,
I am reaching out to you today to announce that the voting period for the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) Charter is now open. Community members may [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter/Voter_information|cast their vote and provide comments about the charter via SecurePoll]] now through '''2 February 2024'''. Those of you who voiced your opinions during the development of the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct/Enforcement_guidelines|UCoC Enforcement Guidelines]] will find this process familiar.
The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|current version of the U4C Charter]] is on Meta-wiki with translations available.
Read the charter, go vote and share this note with others in your community. I can confidently say the U4C Building Committee looks forward to your participation.
On behalf of the UCoC Project team,<section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 19:08, 19 zen 2024 (CET)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=25853527 -->
== Last days to vote on the Charter for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting reminder|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting reminder}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello all,
I am reaching out to you today to remind you that the voting period for the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) charter will close on '''2 February 2024'''. Community members may [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter/Voter_information|cast their vote and provide comments about the charter via SecurePoll]]. Those of you who voiced your opinions during the development of the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct/Enforcement_guidelines|UCoC Enforcement Guidelines]] will find this process familiar.
The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|current version of the U4C charter]] is on Meta-wiki with translations available.
Read the charter, go vote and share this note with others in your community. I can confidently say the U4C Building Committee looks forward to your participation.
On behalf of the UCoC Project team,<section end="announcement-content" />
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 18:00, 31 zen 2024 (CET)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=25853527 -->
== <span lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Announcing the results of the UCoC Coordinating Committee Charter ratification vote</span> ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - results|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - results}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Dear all,
Thank you everyone for following the progress of the Universal Code of Conduct. I am writing to you today to announce the outcome of the [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter/Voter_information|ratification vote]] on the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|Universal Code of Conduct Coordinating Committee Charter]]. 1746 contributors voted in this ratification vote with 1249 voters supporting the Charter and 420 voters not. The ratification vote process allowed for voters to provide comments about the Charter.
A report of voting statistics and a summary of voter comments will be published on Meta-wiki in the coming weeks.
Please look forward to hearing about the next steps soon.
On behalf of the UCoC Project team,<section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 19:23, 12 fre 2024 (CET)
<!-- Messaggio inviato da User:RamzyM (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26160150 -->
== Ukraine's Cultural Diplomacy Month 2024: We are back! ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
[[File:UCDM 2024 general.jpg|180px|right]]
{{int:please-translate}}
Hello, dear Wikipedians!<br/>
[[:m:Special:MyLanguage/Wikimedia Ukraine|Wikimedia Ukraine]], in cooperation with the [[:en:Ministry of Foreign Affairs of Ukraine|MFA of Ukraine]] and [[:en:Ukrainian Institute|Ukrainian Institute]], has launched the forth edition of writing challenge "'''[[:m:Special:MyLanguage/Ukraine's Cultural Diplomacy Month 2024|Ukraine's Cultural Diplomacy Month]]'''", which lasts from 1st until 31st March 2024. The campaign is dedicated to famous Ukrainian artists of cinema, music, literature, architecture, design and cultural phenomena of Ukraine that are now part of world heritage. We accept contribution in every language! The most active contesters will receive prizes.<br/>
We invite you to take part and help us improve the coverage of Ukrainian culture on Wikipedia in your language! Also, we plan to set up a [[:m:CentralNotice/Request/UCDM 2024|banner]] to notify users of the possibility to participate in such a challenge! [[:m:User:ValentynNefedov (WMUA)|ValentynNefedov (WMUA)]] ([[:m:User talk:ValentynNefedov (WMUA)|talk]])
</div>
<!-- Messaggio inviato da User:ValentynNefedov (WMUA)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery/Wikipedia&oldid=26166467 -->
== Report of the U4C Charter ratification and U4C Call for Candidates now available ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – call for candidates| You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – call for candidates}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello all,
I am writing to you today with two important pieces of information. First, the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Vote results|report of the comments from the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) Charter ratification]] is now available. Secondly, the call for candidates for the U4C is open now through April 1, 2024.
The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. Community members are invited to submit their applications for the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, please [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|review the U4C Charter]].
Per the charter, there are 16 seats on the U4C: eight community-at-large seats and eight regional seats to ensure the U4C represents the diversity of the movement.
Read more and submit your application on [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024|Meta-wiki]].
On behalf of the UCoC project team,<section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 17:25, 5 màr 2024 (CET)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26276337 -->
== Wikimedia Foundation Board of Trustees 2024 Selection ==
<section begin="announcement-content" />
: ''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024/Announcement/Selection announcement| You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]]''
: ''<div class="plainlinks">[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024/Announcement/Selection announcement|{{int:interlanguage-link-mul}}]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Wikimedia Foundation elections/2024/Announcement/Selection announcement}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]</div>''
Dear all,
This year, the term of 4 (four) Community- and Affiliate-selected Trustees on the Wikimedia Foundation Board of Trustees will come to an end [1]. The Board invites the whole movement to participate in this year’s selection process and vote to fill those seats.
The [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections committee|Elections Committee]] will oversee this process with support from Foundation staff [2]. The Board Governance Committee created a Board Selection Working Group from Trustees who cannot be candidates in the 2024 community- and affiliate-selected trustee selection process composed of Dariusz Jemielniak, Nataliia Tymkiv, Esra'a Al Shafei, Kathy Collins, and Shani Evenstein Sigalov [3]. The group is tasked with providing Board oversight for the 2024 trustee selection process, and for keeping the Board informed. More details on the roles of the Elections Committee, Board, and staff are here [4].
Here are the key planned dates:
* May 2024: Call for candidates and call for questions
* June 2024: Affiliates vote to shortlist 12 candidates (no shortlisting if 15 or less candidates apply) [5]
* June-August 2024: Campaign period
* End of August / beginning of September 2024: Two-week community voting period
* October–November 2024: Background check of selected candidates
* Board's Meeting in December 2024: New trustees seated
Learn more about the 2024 selection process - including the detailed timeline, the candidacy process, the campaign rules, and the voter eligibility criteria - on [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024|this Meta-wiki page]], and make your plan.
'''Election Volunteers'''
Another way to be involved with the 2024 selection process is to be an Election Volunteer. Election Volunteers are a bridge between the Elections Committee and their respective community. They help ensure their community is represented and mobilize them to vote. Learn more about the program and how to join on this [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024/Election Volunteers|Meta-wiki page]].
Best regards,
[[m:Special:MyLanguage/User:Pundit|Dariusz Jemielniak]] (Governance Committee Chair, Board Selection Working Group)
[1] https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2021/Results#Elected
[2] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Committee:Elections_Committee_Charter
[3] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Minutes:2023-08-15#Governance_Committee
[4] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections_committee/Roles
[5] Even though the ideal number is 12 candidates for 4 open seats, the shortlisting process will be triggered if there are more than 15 candidates because the 1-3 candidates that are removed might feel ostracized and it would be a lot of work for affiliates to carry out the shortlisting process to only eliminate 1-3 candidates from the candidate list.<section end="announcement-content" />
[[User:MPossoupe_(WMF)|MPossoupe_(WMF)]]20:57, 12 màr 2024 (CET)
<!-- Message sent by User:MPossoupe (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26349432 -->
== <span lang="it" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Your Wiki will be in read-only soon</span> ==
<div lang="it" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="server-switch"/><div class="plainlinks">
[[:m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|Leggi questo messaggio in un'altra lingua]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-Tech%2FServer+switch&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]
The Wikimedia Foundation will switch the traffic between its data centers. This will make sure that Wikipedia and the other Wikimedia wikis can stay online even after a disaster.
All traffic will switch on 20 March. The test will start at 14:00 UTC.
Unfortunately, because of some limitations in MediaWiki, all editing must stop while the switch is made. We apologize for this disruption, and we are working to minimize it in the future.
You will be able to read, but not edit, all wikis for a short period of time.
You will not be able to edit for up to an hour on Wednesday 20 March 2024.
If you try to edit or save during these times, you will see an error message. We hope that no edits will be lost during these minutes, but we can't guarantee it. If you see the error message, then please wait until everything is back to normal. Then you should be able to save your edit. But, we recommend that you make a copy of your changes first, just in case.
Other effects:
Background jobs will be slower and some may be dropped. Red links might not be updated as quickly as normal. If you create an article that is already linked somewhere else, the link will stay red longer than usual. Some long-running scripts will have to be stopped.
We expect the code deployments to happen as any other week. However, some case-by-case code freezes could punctually happen if the operation require them afterwards.
GitLab will be unavailable for about 90 minutes.
This project may be postponed if necessary. You can read the schedule at wikitech.wikimedia.org. Any changes will be announced in the schedule. There will be more notifications about this. A banner will be displayed on all wikis 30 minutes before this operation happens. Please share this information with your community.
[[user:Trizek (WMF)|Trizek (WMF)]], 01:01, 15 màr 2024 (CET)
<!-- Message sent by User:Trizek (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&oldid=25636619 -->
:Dear Trizek, please post future communications in English as this is the Community portal in English (not the Pòrtego da comunitæ in Genoese language). All admin here can speak and read in English. Thank you for your kind attention [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 10:50, 15 màr 2024 (CET)
== Vote now to select members of the first U4C ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – vote opens|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – vote opens}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Dear all,
I am writing to you to let you know the voting period for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is open now through May 9, 2024. Read the information on the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024|voting page on Meta-wiki]] to learn more about voting and voter eligibility.
The Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. Community members were invited to submit their applications for the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, please [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|review the U4C Charter]].
Please share this message with members of your community so they can participate as well.
On behalf of the UCoC project team,<section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 22:21, 25 arv 2024 (CEST)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26390244 -->
== <span lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Sign up for the language community meeting on May 31st, 16:00 UTC</span> ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="message"/>Hello all,
The next language community meeting is scheduled in a few weeks - May 31st at 16:00 UTC. If you're interested, you can [https://www.mediawiki.org/w/index.php?title=Wikimedia_Language_engineering/Community_meetings#31_May_2024 sign up on this wiki page].
This is a participant-driven meeting, where we share language-specific updates related to various projects, collectively discuss technical issues related to language wikis, and work together to find possible solutions. For example, in the last meeting, the topics included the machine translation service (MinT) and the languages and models it currently supports, localization efforts from the Kiwix team, and technical challenges with numerical sorting in files used on Bengali Wikisource.
Do you have any ideas for topics to share technical updates related to your project? Any problems that you would like to bring for discussion during the meeting? Do you need interpretation support from English to another language? Please reach out to me at ssethi(__AT__)wikimedia.org and [[etherpad:p/language-community-meeting-may-2024|add agenda items to the document here]].
We look forward to your participation!
<section end="message"/>
</div>
<bdi lang="en" dir="ltr">[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]</bdi> 23:22, 14 màz 2024 (CEST)
:Hi, I tried to sign up at "Sign-up here to attend" (expand) but I could not add my user name to the list. Any suggestion to overcome this (technical) hurdle? [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 15:48, 16 màz 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:SSethi (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26390244 -->
== Feedback invited on Procedure for Sibling Project Lifecycle ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Community Affairs Committee/Procedure for Sibling Project Lifecycle/Invitation for feedback (MM)|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Wikimedia Foundation Community Affairs Committee/Procedure for Sibling Project Lifecycle/Invitation for feedback (MM)}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
[[File:Sibling Project Lifecycle Conversation 3.png|150px|right|link=:m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Community Affairs Committee/Procedure for Sibling Project Lifecycle]]
Dear community members,
The [[:m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Community Affairs Committee|Community Affairs Committee]] (CAC) of the [[:m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Board of Trustees|Wikimedia Foundation Board of Trustees]] invites you to give feedback on a '''[[:m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Community Affairs Committee/Procedure for Sibling Project Lifecycle|draft Procedure for Sibling Project Lifecycle]]'''. This draft Procedure outlines proposed steps and requirements for opening and closing Wikimedia Sibling Projects, and aims to ensure any newly approved projects are set up for success. This is separate from the procedures for opening or closing language versions of projects, which is handled by the [[:m:Special:MyLanguage/Language committee|Language Committee]] or [[m:Special:MyLanguage/Closing_projects_policy|closing projects policy]].
You can find the details on [[:m:Special:MyLanguage/Talk:Wikimedia Foundation Community Affairs Committee/Procedure for Sibling Project Lifecycle#Review|this page]], as well as the ways to give your feedback from today until the end of the day on '''June 23, 2024''', anywhere on Earth.
You can also share information about this with the interested project communities you work with or support, and you can also help us translate the procedure into more languages, so people can join the discussions in their own language.
On behalf of the CAC,<section end="announcement-content" />
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 04:25, 22 màz 2024 (CEST)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26390244 -->
== Announcing the first Universal Code of Conduct Coordinating Committee ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – results|:''Puoi trovare questo messaggio tradotto in altre lingue su Meta-wiki''.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – results}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello,
The scrutineers have finished reviewing the vote results. We are following up with the results of the first Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) election.
We are pleased to announce the following individuals as regional members of the U4C, who will fulfill a two-year term:
North America (USA and Canada)
–
Northern and Western Europe
Ghilt
Latin America and Caribbean
–
Central and East Europe (CEE)
—
Sub-Saharan Africa
–
Middle East and North Africa
Ibrahim.ID
East, South East Asia and Pacific (ESEAP)
0xDeadbeef
South Asia
–
The following individuals are elected to be community-at-large members of the U4C, fulfilling a one-year term:
Barkeep49
Superpes15
Civvì
Luke081515
–
–
–
–
Thank you again to everyone who participated in this process and much appreciation to the candidates for your leadership and dedication to the Wikimedia movement and community.
Over the next few weeks, the U4C will begin meeting and planning the 2024-25 year in supporting the implementation and review of the UCoC and Enforcement Guidelines. Follow their work on Meta-wiki.
On behalf of the UCoC project team,
== The final text of the Wikimedia Movement Charter is now on Meta ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Final draft available|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Final draft available}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hi everyone,
The final text of the [[m:Special:MyLanguage/Movement Charter|Wikimedia Movement Charter]] is now up on Meta in more than 20 languages for your reading.
'''What is the Wikimedia Movement Charter?'''
The Wikimedia Movement Charter is a proposed document to define roles and responsibilities for all the members and entities of the Wikimedia movement, including the creation of a new body – the Global Council – for movement governance.
'''Join the Wikimedia Movement Charter “Launch Party”'''
Join the [[m:Special:MyLanguage/Event:Movement Charter Launch Party|“Launch Party”]] on '''June 20, 2024''' at '''14.00-15.00 UTC''' ([https://zonestamp.toolforge.org/1718892000 your local time]). During this call, we will celebrate the release of the final Charter and present the content of the Charter. Join and learn about the Charter before casting your vote.
'''Movement Charter ratification vote'''
Voting will commence on SecurePoll on '''June 25, 2024''' at '''00:01 UTC''' and will conclude on '''July 9, 2024''' at '''23:59 UTC.''' You can read more about the [[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Ratification/Voting|voting process, eligibility criteria, and other details]] on Meta.
If you have any questions, please leave a comment on the [[m:Special:MyLanguage/Talk:Movement Charter|Meta talk page]] or email the MCDC at [mailto:mcdc@wikimedia.org mcdc@wikimedia.org].
On behalf of the MCDC,<section end="announcement-content" />
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 10:44, 11 zùg 2024 (CEST)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26390244 -->
== Voting to ratify the Wikimedia Movement Charter is now open – cast your vote ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Ratification vote opens|Puoi trovare questo messaggio tradotto in altre lingue su Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Ratification vote opens}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello everyone,
The voting to ratify the Wikimedia Movement Charter is now open. The Wikimedia Movement Charter is a document to define roles and responsibilities for all the members and entities of the Wikimedia movement, including the creation of a new body – the Global Council – for movement governance.
The final version of the Wikimedia Movement Charter is available on Meta in different languages and attached here in PDF format for your reading.
Voting commenced on SecurePoll on June 25, 2024 at 00:01 UTC and will conclude on July 9, 2024 at 23:59 UTC. Please read more on the voter information and eligibility details.
After reading the Charter, please vote here and share this note further.
If you have any questions about the ratification vote, please contact the Charter Electoral Commission at cec@wikimedia.org.
On behalf of the CEC,<section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 12:51, 25 zùg 2024 (CEST)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26989444 -->
== Voting to ratify the Wikimedia Movement Charter is ending soon ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Final reminder|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Final reminder}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello everyone,
This is a kind reminder that the voting period to ratify the [[m:Special:MyLanguage/Movement Charter|Wikimedia Movement Charter]] will be closed on '''July 9, 2024''', at '''23:59 UTC'''.
If you have not voted yet, please vote [[m:Special:SecurePoll/vote/398|on SecurePoll]].
On behalf of the [[m:Special:MyLanguage/Movement_Charter/Ratification/Voting#Electoral_Commission|Charter Electoral Commission]],<section end="announcement-content" />
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 05:45, 8 lùg 2024 (CEST)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26989444 -->
== <span lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">U4C Special Election - Call for Candidates</span> ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement – call for candidates|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement – call for candidates}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello all,
A special election has been called to fill additional vacancies on the U4C. The call for candidates phase is open from now through July 19, 2024.
The [[:m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the [[:foundation:Wikimedia Foundation Universal Code of Conduct|UCoC]]. Community members are invited to submit their applications in the special election for the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, please review the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|U4C Charter]].
In this special election, according to [[Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter#2. Elections and Terms|chapter 2 of the U4C charter]], there are 9 seats available on the U4C: '''four''' community-at-large seats and '''five''' regional seats to ensure the U4C represents the diversity of the movement. [[Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter#5. Glossary|No more than two members of the U4C can be elected from the same home wiki]]. Therefore, candidates must not have English Wikipedia, German Wikipedia, or Italian Wikipedia as their home wiki.
Read more and submit your application on [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election|Meta-wiki]].
In cooperation with the U4C,<section end="announcement-content" />
</div>
-- [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 02:03, 10 lùg 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26989444 -->
== <span lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Wikimedia Movement Charter ratification voting results</span> ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Results of the ratification vote|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Results of the ratification vote}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello everyone,
After carefully tallying both individual and affiliate votes, the [[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Ratification/Voting#Electoral Commission|Charter Electoral Commission]] is pleased to announce the final results of the Wikimedia Movement Charter voting.
As [[m:Special:MyLanguage/Talk:Movement Charter#Thank you for your participation in the Movement Charter ratification vote!|communicated]] by the Charter Electoral Commission, we reached the quorum for both Affiliate and individual votes by the time the vote closed on '''July 9, 23:59 UTC'''. We thank all 2,451 individuals and 129 Affiliate representatives who voted in the ratification process. Your votes and comments are invaluable for the future steps in Movement Strategy.
The final results of the [[m:Special:MyLanguage/Movement Charter|Wikimedia Movement Charter]] ratification voting held between 25 June and 9 July 2024 are as follows:
'''Individual vote:'''
Out of 2,451 individuals who voted as of July 9 23:59 (UTC), 2,446 have been accepted as valid votes. Among these, '''1,710''' voted “yes”; '''623''' voted “no”; and '''113''' selected “–” (neutral). Because the neutral votes don’t count towards the total number of votes cast, 73.30% voted to approve the Charter (1710/2333), while 26.70% voted to reject the Charter (623/2333).
'''Affiliates vote:'''
Out of 129 Affiliates designated voters who voted as of July 9 23:59 (UTC), 129 votes are confirmed as valid votes. Among these, '''93''' voted “yes”; '''18''' voted “no”; and '''18''' selected “–” (neutral). Because the neutral votes don’t count towards the total number of votes cast, 83.78% voted to approve the Charter (93/111), while 16.22% voted to reject the Charter (18/111).
'''Board of Trustees of the Wikimedia Foundation:'''
The Wikimedia Foundation Board of Trustees voted '''not to ratify''' the proposed Charter during their special Board meeting on July 8, 2024. The Chair of the Wikimedia Foundation Board of Trustees, Nataliia Tymkiv, [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_Board_noticeboard/Board_resolution_and_vote_on_the_proposed_Movement_Charter|shared the result of the vote, the resolution, meeting minutes and proposed next steps]].
With this, the Wikimedia Movement Charter in its current revision is '''not ratified'''.
We thank you for your participation in this important moment in our movement’s governance.
The Charter Electoral Commission,
[[m:User:Abhinav619|Abhinav619]], [[m:User:Borschts|Borschts]], [[m:User:Iwuala Lucy|Iwuala Lucy]], [[m:User:Tochiprecious|Tochiprecious]], [[m:User:Der-Wir-Ing|Der-Wir-Ing]]<section end="announcement-content" />
</div>
[[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 19:52, 18 lùg 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:RamzyM (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26989444 -->
== <span lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Vote now to fill vacancies of the first U4C</span> ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement – voting opens|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement – voting opens}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Dear all,
I am writing to you to let you know the voting period for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is open now through '''August 10, 2024'''. Read the information on the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election|voting page on Meta-wiki]] to learn more about voting and voter eligibility.
The Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. Community members were invited to submit their applications for the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, please [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|review the U4C Charter]].
Please share this message with members of your community so they can participate as well.
In cooperation with the U4C,<section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 04:47, 27 lùg 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:RamzyM (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26989444 -->
== <span lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Reminder! Vote closing soon to fill vacancies of the first U4C</span> ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement – reminder to vote|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement – reminder to vote}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Dear all,
The voting period for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is closing soon. It is open through 10 August 2024. Read the information on [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election/2024_Special_Election#Voting|the voting page on Meta-wiki to learn more about voting and voter eligibility]]. If you are eligible to vote and have not voted in this special election, it is important that you vote now.
'''Why should you vote?''' The U4C is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. Community input into the committee membership is critical to the success of the UCoC.
Please share this message with members of your community so they can participate as well.
In cooperation with the U4C,<section end="announcement-content" />
</div>
-- [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 17:30, 6 agó 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=27183190 -->
== <span lang="en" dir="ltr">Coming soon: A new sub-referencing feature – try it!</span> ==
<div lang="en" dir="ltr">
<section begin="Sub-referencing"/>
[[File:Sub-referencing reuse visual.png|{{#ifeq:{{#dir}}|ltr|right|left}}|400px]]
Hello. For many years, community members have requested an easy way to re-use references with different details. Now, a MediaWiki solution is coming: The new sub-referencing feature will work for wikitext and Visual Editor and will enhance the existing reference system. You can continue to use different ways of referencing, but you will probably encounter sub-references in articles written by other users. More information on [[m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes/Sub-referencing|the project page]].
'''We want your feedback''' to make sure this feature works well for you:
* [[m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes/Sub-referencing#Test|Please try]] the current state of development on beta wiki and [[m:Talk:WMDE Technical Wishes/Sub-referencing|let us know what you think]].
* [[m:WMDE Technical Wishes/Sub-referencing/Sign-up|Sign up here]] to get updates and/or invites to participate in user research activities.
[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Deutschland|Wikimedia Deutschland]]’s [[m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes|Technical Wishes]] team is planning to bring this feature to Wikimedia wikis later this year. We will reach out to creators/maintainers of tools and templates related to references beforehand.
Please help us spread the message. --[[m:User:Johannes Richter (WMDE)|Johannes Richter (WMDE)]] ([[m:User talk:Johannes Richter (WMDE)|talk]]) 10:36, 19 August 2024 (UTC)
<section end="Sub-referencing"/>
</div>
<!-- Messaggio inviato da User:Johannes Richter (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Johannes_Richter_(WMDE)/Sub-referencing/massmessage_list&oldid=27309345 -->
== Sign up for the language community meeting on August 30th, 15:00 UTC ==
Hi all,
The next language community meeting is scheduled in a few weeks—on August 30th at 15:00 UTC. If you're interested in joining, you can [https://www.mediawiki.org/wiki/Wikimedia_Language_and_Product_Localization/Community_meetings#30_August_2024 sign up on this wiki page].
This participant-driven meeting will focus on sharing language-specific updates related to various projects, discussing technical issues related to language wikis, and working together to find possible solutions. For example, in the last meeting, topics included the Language Converter, the state of language research, updates on the Incubator conversations, and technical challenges around external links not working with special characters on Bengali sites.
Do you have any ideas for topics to share technical updates or discuss challenges? Please add agenda items to the document [https://etherpad.wikimedia.org/p/language-community-meeting-aug-2024 here] and reach out to ssethi(__AT__)wikimedia.org. We look forward to your participation!
[[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 01:19, 23 agó 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:SSethi (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=27183190 -->
== <span lang="en" dir="ltr">Announcing the Universal Code of Conduct Coordinating Committee</span> ==
<div lang="en" dir="ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[https://lists.wikimedia.org/hyperkitty/list/board-elections@lists.wikimedia.org/thread/OKCCN2CANIH2K7DXJOL2GPVDFWL27R7C/ Original message at wikimedia-l]. [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement - results|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement - results}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello all,
The scrutineers have finished reviewing the vote and the [[m:Special:MyLanguage/Elections Committee|Elections Committee]] have certified the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Results|results]] for the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election|Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) special election]].
I am pleased to announce the following individual as regional members of the U4C, who will fulfill a term until 15 June 2026:
* North America (USA and Canada)
** Ajraddatz
The following seats were not filled during this special election:
* Latin America and Caribbean
* Central and East Europe (CEE)
* Sub-Saharan Africa
* South Asia
* The four remaining Community-At-Large seats
Thank you again to everyone who participated in this process and much appreciation to the candidates for your leadership and dedication to the Wikimedia movement and community.
Over the next few weeks, the U4C will begin meeting and planning the 2024-25 year in supporting the implementation and review of the UCoC and Enforcement Guidelines. You can follow their work on [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Meta-Wiki]].
On behalf of the U4C and the Elections Committee,<section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 16:06, 2 set 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:RamzyM (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=27183190 -->
== Have your say: Vote for the 2024 Board of Trustees! ==
<section begin="announcement-content" />
Hello all,
The voting period for the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024|2024 Board of Trustees election]] is now open. There are twelve (12) candidates running for four (4) seats on the Board.
Learn more about the candidates by [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024/Candidates|reading their statements]] and their [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2024/Questions_for_candidates|answers to community questions]].
When you are ready, go to the [[Special:SecurePoll/vote/400|SecurePoll]] voting page to vote. '''The vote is open from September 3rd at 00:00 UTC to September 17th at 23:59 UTC'''.
To check your voter eligibility, please visit the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2024/Voter_eligibility_guidelines|voter eligibility page]].
Best regards,
The Elections Committee and Board Selection Working Group<section end="announcement-content" />
[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[User talk:MediaWiki message delivery|talk]]) 14:14, 3 September 2024 (UTC)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=27183190 -->
== Your wiki will be in read-only soon ==
<section begin="server-switch"/><div class="plainlinks">
[[:m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|Read this message in another language]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-Tech%2FServer+switch&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]
The [[foundation:|Wikimedia Foundation]] will switch the traffic between its data centers. This will make sure that Wikipedia and the other Wikimedia wikis can stay online even after a disaster.
All traffic will switch on '''{{#time:j xg|2024-03-20|en}}'''. The test will start at '''[https://zonestamp.toolforge.org/{{#time:U|2024-03-20T14:00|en}} {{#time:H:i e|2024-03-20T14:00}}]'''.
Unfortunately, because of some limitations in [[mw:Special:MyLanguage/Manual:What is MediaWiki?|MediaWiki]], all editing must stop while the switch is made. We apologize for this disruption, and we are working to minimize it in the future.
'''You will be able to read, but not edit, all wikis for a short period of time.'''
*You will not be able to edit for up to an hour on {{#time:l j xg Y|2024-03-20|en}}.
*If you try to edit or save during these times, you will see an error message. We hope that no edits will be lost during these minutes, but we can't guarantee it. If you see the error message, then please wait until everything is back to normal. Then you should be able to save your edit. But, we recommend that you make a copy of your changes first, just in case.
''Other effects'':
*Background jobs will be slower and some may be dropped. Red links might not be updated as quickly as normal. If you create an article that is already linked somewhere else, the link will stay red longer than usual. Some long-running scripts will have to be stopped.
* We expect the code deployments to happen as any other week. However, some case-by-case code freezes could punctually happen if the operation require them afterwards.
* [[mw:Special:MyLanguage/GitLab|GitLab]] will be unavailable for about 90 minutes.
This project may be postponed if necessary. You can [[wikitech:Switch_Datacenter|read the schedule at wikitech.wikimedia.org]]. Any changes will be announced in the schedule. There will be more notifications about this. A banner will be displayed on all wikis 30 minutes before this operation happens. '''Please share this information with your community.'''<section end="server-switch"/>
</div>
[[User:Trizek_(WMF)|Trizek_(WMF)]], 11:37, 20 set 2024 (CEST)
<!-- Message sent by User:Trizek (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&oldid=27248326 -->
== 'Wikidata item' link is moving. Find out where... ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"><i>Apologies for cross-posting in English. Please consider translating this message.</i>{{tracked|T66315}}
Hello everyone, a small change will soon be coming to the user-interface of your Wikimedia project.
The [[d:Q16222597|Wikidata item]] [[w:|sitelink]] currently found under the <span style="color: #54595d;"><u>''General''</u></span> section of the '''Tools''' sidebar menu will move into the <span style="color: #54595d;"><u>''In Other Projects''</u></span> section.
We would like the Wiki communities feedback so please let us know or ask questions on the [[m:Talk:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Projects/Move_Wikidata_item_link|Discussion page]] before we enable the change which can take place October 4 2024, circa 15:00 UTC+2.
More information can be found on [[m:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Projects/Move_Wikidata_item_link|the project page]].<br><br>We welcome your feedback and questions.<br> [[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 20:57, 27 set 2024 (CEST)
</div>
<!-- Messaggio inviato da User:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Danny_Benjafield_(WMDE)/MassMessage_Test_List&oldid=27524260 -->
== Invitation to Participate in Wiki Loves Ramadan Community Engagement Survey ==
Dear all,
Apologies for writing in English. Please help to translate in your language.
We are excited to announce the upcoming [[m:Wiki Loves Ramadan|Wiki Loves Ramadan]] event, a global initiative aimed at celebrating Ramadan by enriching Wikipedia and its sister projects with content related to this significant time of year. As we plan to organize this event globally, your insights and experiences are crucial in shaping the best possible participation experience for the community.
To ensure that Wiki Loves Ramadan is engaging, inclusive, and impactful, we kindly invite you to participate in our community engagement survey. Your feedback will help us understand the needs of the community, set the event's focus, and guide our strategies for organizing this global event.
Survey link: https://forms.gle/f66MuzjcPpwzVymu5
Please take a few minutes to share your thoughts. Your input will make a difference!
Thank you for being a part of our journey to make Wiki Loves Ramadan a success.
Warm regards,
User:ZI Jony 05:20, 6 òtô 2024 (CEST)
Wiki Loves Ramadan Organizing Team
<!-- Messaggio inviato da User:ZI Jony@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&oldid=27510935 -->
== Preliminary results of the 2024 Wikimedia Foundation Board of Trustees elections ==
<section begin="announcement-content" />
Hello all,
Thank you to everyone who participated in the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024|2024 Wikimedia Foundation Board of Trustees election]]. Close to 6000 community members from more than 180 wiki projects have voted.
The following four candidates were the most voted:
# [[User:Kritzolina|Christel Steigenberger]]
# [[User:Nadzik|Maciej Artur Nadzikiewicz]]
# [[User:Victoria|Victoria Doronina]]
# [[User:Laurentius|Lorenzo Losa]]
While these candidates have been ranked through the vote, they still need to be appointed to the Board of Trustees. They need to pass a successful background check and meet the qualifications outlined in the Bylaws. New trustees will be appointed at the next Board meeting in December 2024.
[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2024/Results|Learn more about the results on Meta-Wiki.]]
Best regards,
The Elections Committee and Board Selection Working Group
<section end="announcement-content" />
[[User:MPossoupe_(WMF)|MPossoupe_(WMF)]] 10:25, 14 òtô 2024 (CEST)
<!-- Message sent by User:MPossoupe (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=27183190 -->
== <span lang="en" dir="ltr">Seeking volunteers to join several of the movement’s committees</span> ==
<div lang="en" dir="ltr">
<section begin="announcement-content" />
Each year, typically from October through December, several of the movement’s committees seek new volunteers.
Read more about the committees on their Meta-wiki pages:
* [[m:Special:MyLanguage/Affiliations_Committee|Affiliations Committee (AffCom)]]
* [[m:Special:MyLanguage/Ombuds_commission|Ombuds commission (OC)]]
* [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation/Legal/Community Resilience and Sustainability/Trust and Safety/Case Review Committee|Case Review Committee (CRC)]]
Applications for the committees open on 16 October 2024. Applications for the Affiliations Committee close on 18 November 2024, and applications for the Ombuds commission and the Case Review Committee close on 2 December 2024. Learn how to apply by [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation/Legal/Committee_appointments|visiting the appointment page on Meta-wiki]]. Post to the talk page or email [mailto:cst@wikimedia.org cst@wikimedia.org] with any questions you may have.
For the Committee Support team,
<section end="announcement-content" />
</div>
-- [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 01:08, 17 òtô 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=27601062 -->
== 'Wikidata item' link is moving, finally. ==
Hello everyone, I previously wrote on the 27th September to advise that the ''Wikidata item'' sitelink will change places in the sidebar menu, moving from the '''General''' section into the '''In Other Projects''' section. The scheduled rollout date of 04.10.2024 was delayed due to a necessary request for Mobile/MinervaNeue skin. I am happy to inform that the global rollout can now proceed and will occur later today, 22.10.2024 at 15:00 UTC-2. [[m:Talk:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Projects/Move_Wikidata_item_link|Please let us know]] if you notice any problems or bugs after this change. There should be no need for null-edits or purging cache for the changes to occur. Kind regards, -[[m:User:Danny Benjafield (WMDE)|Danny Benjafield (WMDE)]] 13:29, 22 òtô 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Danny_Benjafield_(WMDE)/MassMessage_Test_List&oldid=27535421 -->
== Final Reminder: Join us in Making Wiki Loves Ramadan Success ==
Dear all,
We’re thrilled to announce the Wiki Loves Ramadan event, a global initiative to celebrate Ramadan by enhancing Wikipedia and its sister projects with valuable content related to this special time of year. As we organize this event globally, we need your valuable input to make it a memorable experience for the community.
Last Call to Participate in Our Survey: To ensure that Wiki Loves Ramadan is inclusive and impactful, we kindly request you to complete our community engagement survey. Your feedback will shape the event’s focus and guide our organizing strategies to better meet community needs.
* Survey Link: [https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSffN4prPtR5DRSq9nH-t1z8hG3jZFBbySrv32YoxV8KbTwxig/viewform?usp=sf_link Complete the Survey]
* Deadline: November 10, 2024
Please take a few minutes to share your thoughts. Your input will truly make a difference!
'''Volunteer Opportunity''': Join the Wiki Loves Ramadan Team! We’re seeking dedicated volunteers for key team roles essential to the success of this initiative. If you’re interested in volunteer roles, we invite you to apply.
* Application Link: [https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSfXiox_eEDH4yJ0gxVBgtL7jPe41TINAWYtpNp1JHSk8zhdgw/viewform?usp=sf_link Apply Here]
* Application Deadline: October 31, 2024
Explore Open Positions: For a detailed list of roles and their responsibilities, please refer to the position descriptions here: [https://docs.google.com/document/d/1oy0_tilC6kow5GGf6cEuFvdFpekcubCqJlaxkxh-jT4/ Position Descriptions]
Thank you for being part of this journey. We look forward to working together to make Wiki Loves Ramadan a success!
Warm regards,<br>
The Wiki Loves Ramadan Organizing Team 06:11, 29 òtô 2024 (CET)
<!-- Messaggio inviato da User:ZI Jony@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&oldid=27568454 -->
== Proposal to enable the "Contribute" entry point in Ligurian Wikipedia ==
{{Int:Hello}} Ligurian Wikipedians,
Apologies as this message is not in your language. {{Int:please-translate}}.
The [[mediawikiwiki:Wikimedia_Language_and_Product_Localization|WMF Language and Product Localization]] team proposes enabling an entry point called "Contribute" to your Wikipedia.
The [[:bn:বিশেষ:Contribute|Contribute]] entry point is based on collaborative work with other product teams in the Wikimedia Foundation on [[mediawikiwiki:Edit_Discovery|Edit discovery]], which validated the entry point as a persistent and constant path that contributors took to discover ways to contribute content in Wikipedia.
Therefore, enabling this entry point in your Wikipedia will help contributors quickly discover available tools and immediately click to start using them. This entry point is designed to be a central point for discovering contribution tools in Ligurian Wikipedia.
'''Who can access it'''
Once it is enabled in your Wikipedia, newcomers can access the entry point automatically by just logging into their account, click on the User drop-down menu and choose the "Contribute" icon, which takes you to another menu where you will find a self-guided description of what you can do to contribute content, as shown in the image below. An option to "view contributions" is also available to access the list of your contributions.
[[Immaggine:Mobile_Contribute_Page.png|link=https://bar.wikipedia.org/wiki/Datei:Mobile_Contribute_Page.png|Mobile Contribute Page]] [[Immaggine:Mobile_contribute_menu_(detailed).png|link=https://bar.wikipedia.org/wiki/Datei:Mobile_contribute_menu_(detailed).png|Mobile contribute menu (detailed)]]
For experienced contributors, the Contribute icon is not automatically shown in their User drop-down menu. They will still see the "Contributions" option unless they change it to the "Contribute" manually.
This feature is available in four Wikipedia (Albanian, Malayalam, Mongolian, and Tagalog). We have gotten valuable feedback that helped us improve its discoverability. Now, it is ready to be enabled in other Wikis. One major improvement was to [[phab:T369041|make the entry point optional for experienced contributors]] who still want to have the "Contributions" entry point as default.
We plan to enable it '''on mobile''' for Wikis, where the Section translation tool is enabled. In this way, we will provide a main entry point to the mobile translation dashboard, and the exposure can still be limited by targeting only the mobile platform for now. If there are no objections to having the entry point for mobile users from your community, we will enable it by 20th November 2024.
We welcome your feedback and questions in this thread on our proposal to enable it here. Suppose there are no objections, we will deploy the "Contribute" entry point in your Wikipedia.
We look forward to your response soon.
Thank you!
On behalf of the WMF Language and Product Localization team. [[Utente:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] ([[Discûscioîn ûtente:UOzurumba (WMF)|discuscioìn]]) 02:43, 7 nov 2024 (CET)
:{{ping|UOzurumba (WMF)}} Hi; does this feature need some new interface messages to be translated? If so, could you please point me out in which message group they are; I'm sorry but I couldn't find them, thanks [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioìn]]) 07:19, 7 nov 2024 (CET)
:::{{ping|UOzurumba (WMF)}} Hi, same question/objection as my Admin colleague: We have problems with translating new update texts, so in this case we need to know exactly which are the new sentences/phrases to be translated into Ligurian, otherwise Italian will be used as a default language. Translate Wiki is an ocean where I myself get lost whenever the need arises to translate new sentences/phrases. Personally, I would in any case wait until this new system feature is checked and used on major Wikis. Awaiting your feedback, cheers
:[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 15:12, 7 nov 2024 (CET)
::Thank you @[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] and @[[Utente:N.Longo|N.Longo]], for your inquiry. I will get back to you with answers soon. [[Utente:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] ([[Discûscioîn ûtente:UOzurumba (WMF)|discuscioìn]]) 16:55, 8 nov 2024 (CET)
:::@[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] and @[[Utente:N.Longo|N.Longo]]. You won't be able to see the message string for now because it has not been enabled in your wiki. However, I have done a screen record to show you how to access it in translatewiki.net once it is enabled in your wiki.
:::[[Immaggine:How_to_access_the_"Contribute"_message_string_in_Translatewiki.gif|centro|senza_cornice|408x408px|This is a screen-record that shows how to access the "Contribute" message string in Translatewiki.net]]
:::I hope this helps. Thanks! [[Utente:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] ([[Discûscioîn ûtente:UOzurumba (WMF)|discuscioìn]]) 20:51, 8 nov 2024 (CET)
85jeiu4iv59tjmzxe5a49xc4dnx2ebj
253129
253128
2024-11-08T20:32:44Z
N.Longo
12052
/* Proposal to enable the "Contribute" entry point in Ligurian Wikipedia */ re
253129
wikitext
text/x-wiki
__NEWSECTIONLINK__
{{Archìvio
|titolo = Archìvio
|testo =
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2010|Archìvio 2010]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2011|Archìvio 2011]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2012|Archìvio 2012]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2013|Archìvio 2013]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2014|Archìvio 2014]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2015|Archìvio 2015]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2016|Archìvio 2016]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2017|Archìvio 2017]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2018|Archìvio 2018]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2019|Archìvio 2019]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2020|Archìvio 2020]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2021|Archìvio 2021]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2022|Archìvio 2022]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2023|Archìvio 2023]]
}}
== Do you use Wikidata in Wikimedia sibling projects? Tell us about your experiences ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
''Note: Apologies for cross-posting and sending in English.''
Hello, the '''[[m:WD4WMP|Wikidata for Wikimedia Projects]]''' team at Wikimedia Deutschland would like to hear about your experiences using Wikidata in the sibling projects. If you are interested in sharing your opinion and insights, please consider signing up for an interview with us in this '''[https://wikimedia.sslsurvey.de/Wikidata-for-Wikimedia-Interviews Registration form]'''.<br>
''Currently, we are only able to conduct interviews in English.''
The front page of the form has more details about what the conversation will be like, including how we would '''compensate''' you for your time.
For more information, visit our ''[[m:WD4WMP/AddIssue|project issue page]]'' where you can also share your experiences in written form, without an interview.<br>We look forward to speaking with you, [[m:User:Danny Benjafield (WMDE)|Danny Benjafield (WMDE)]] ([[m:User talk:Danny Benjafield (WMDE)|talk]]) 08:53, 5 January 2024 (UTC)
</div>
<!-- Messaggio inviato da User:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/WD4WMP/ScreenerInvite&oldid=26027495 -->
== Reusing references: Can we look over your shoulder? ==
''Apologies for writing in English.''
The Technical Wishes team at Wikimedia Deutschland is planning to [[m:WMDE Technical Wishes/Reusing references|make reusing references easier]]. For our research, we are looking for wiki contributors willing to show us how they are interacting with references.
* The format will be a 1-hour video call, where you would share your screen. [https://wikimedia.sslsurvey.de/User-research-into-Reusing-References-Sign-up-Form-2024/en/ More information here].
* Interviews can be conducted in English, German or Dutch.
* [[mw:WMDE_Engineering/Participate_in_UX_Activities#Compensation|Compensation is available]].
* Sessions will be held in January and February.
* [https://wikimedia.sslsurvey.de/User-research-into-Reusing-References-Sign-up-Form-2024/en/ Sign up here if you are interested.]
* Please note that we probably won’t be able to have sessions with everyone who is interested. Our UX researcher will try to create a good balance of wiki contributors, e.g. in terms of wiki experience, tech experience, editing preferences, gender, disability and more. If you’re a fit, she will reach out to you to schedule an appointment.
We’re looking forward to seeing you, [[m:User:Thereza Mengs (WMDE)| Thereza Mengs (WMDE)]]
<!-- Messaggio inviato da User:Thereza Mengs (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=WMDE_Technical_Wishes/Technical_Wishes_News_list_all_village_pumps&oldid=25956752 -->
It sounds interesting. I'll have a look at what you wrote and might get back to you for an interview (preferably in German). All the best and "alegri!" --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 15:26, 10 zen 2024 (CET)
== Feminism and Folklore 2024 ==
<div style="border:8px maroon ridge;padding:6px;>
[[File:Feminism and Folklore 2024 logo.svg|centre|550px|frameless]]
::<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<center>''{{int:please-translate}}''</center>
Dear Wiki Community,
You are humbly invited to organize the '''[[:m:Feminism and Folklore 2024|Feminism and Folklore 2024]]''' writing competition from February 1, 2023, to March 31, 2023 on your local Wikipedia. This year, Feminism and Folklore will focus on feminism, women's issues, and gender-focused topics for the project, with a [[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2024|Wiki Loves Folklore]] gender gap focus and a folk culture theme on Wikipedia.
You can help Wikipedia's coverage of folklore from your area by writing or improving articles about things like folk festivals, folk dances, folk music, women and queer folklore figures, folk game athletes, women in mythology, women warriors in folklore, witches and witch hunting, fairy tales, and more. Users can help create new articles, expand or translate from a generated list of suggested articles.
Organisers are requested to work on the following action items to sign up their communities for the project:
# Create a page for the contest on the local wiki.
# Set up a campaign on '''CampWiz''' tool.
# Create the local list and mention the timeline and local and international prizes.
# Request local admins for site notice.
# Link the local page and the CampWiz link on the [[:m:Feminism and Folklore 2024/Project Page|meta project page]].
This year, the Wiki Loves Folklore Tech Team has introduced two new tools to enhance support for the campaign. These tools include the '''Article List Generator by Topic''' and '''CampWiz'''. The Article List Generator by Topic enables users to identify articles on the English Wikipedia that are not present in their native language Wikipedia. Users can customize their selection criteria, and the tool will present a table showcasing the missing articles along with suggested titles. Additionally, users have the option to download the list in both CSV and wikitable formats. Notably, the CampWiz tool will be employed for the project for the first time, empowering users to effectively host the project with a jury. Both tools are now available for use in the campaign. [https://tools.wikilovesfolklore.org/ '''Click here to access these tools''']
Learn more about the contest and prizes on our [[:m:Feminism and Folklore 2024|project page]]. Feel free to contact us on our [[:m:Talk:Feminism and Folklore 2024/Project Page|meta talk page]] or by email us if you need any assistance.
We look forward to your immense coordination.
Thank you and Best wishes,
'''[[:m:Feminism and Folklore 2024|Feminism and Folklore 2024 International Team]]'''
::::Stay connected [[File:B&W Facebook icon.png|link=https://www.facebook.com/feminismandfolklore/|30x30px]] [[File:B&W Twitter icon.png|link=https://twitter.com/wikifolklore|30x30px]]
</div></div>
--[[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 08:26, 18 zen 2024 (CET)
== Wiki Loves Folklore is back! ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
{{int:please-translate}}
[[File:Wiki Loves Folklore Logo.svg|right|150px|frameless]]
Dear Wiki Community,
You are humbly invited to participate in the '''[[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2024|Wiki Loves Folklore 2024]]''' an international photography contest organized on Wikimedia Commons to document folklore and intangible cultural heritage from different regions, including, folk creative activities and many more. It is held every year from the '''1st till the 31st''' of March.
You can help in enriching the folklore documentation on Commons from your region by taking photos, audios, videos, and [https://commons.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:UploadWizard&campaign=wlf_2024 submitting] them in this commons contest.
You can also [[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2024/Organize|organize a local contest]] in your country and support us in translating the [[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2024/Translations|project pages]] to help us spread the word in your native language.
Feel free to contact us on our [[:c:Commons talk:Wiki Loves Folklore 2024|project Talk page]] if you need any assistance.
'''Kind regards,'''
'''Wiki loves Folklore International Team'''
-- [[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 08:26, 18 zen 2024 (CET)
</div></div>
<!-- Messaggio inviato da User:Tiven2240@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery/Wikipedia&oldid=23942484 -->
== Vote on the Charter for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting opens|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting opens}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello all,
I am reaching out to you today to announce that the voting period for the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) Charter is now open. Community members may [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter/Voter_information|cast their vote and provide comments about the charter via SecurePoll]] now through '''2 February 2024'''. Those of you who voiced your opinions during the development of the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct/Enforcement_guidelines|UCoC Enforcement Guidelines]] will find this process familiar.
The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|current version of the U4C Charter]] is on Meta-wiki with translations available.
Read the charter, go vote and share this note with others in your community. I can confidently say the U4C Building Committee looks forward to your participation.
On behalf of the UCoC Project team,<section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 19:08, 19 zen 2024 (CET)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=25853527 -->
== Last days to vote on the Charter for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting reminder|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting reminder}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello all,
I am reaching out to you today to remind you that the voting period for the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) charter will close on '''2 February 2024'''. Community members may [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter/Voter_information|cast their vote and provide comments about the charter via SecurePoll]]. Those of you who voiced your opinions during the development of the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct/Enforcement_guidelines|UCoC Enforcement Guidelines]] will find this process familiar.
The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|current version of the U4C charter]] is on Meta-wiki with translations available.
Read the charter, go vote and share this note with others in your community. I can confidently say the U4C Building Committee looks forward to your participation.
On behalf of the UCoC Project team,<section end="announcement-content" />
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 18:00, 31 zen 2024 (CET)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=25853527 -->
== <span lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Announcing the results of the UCoC Coordinating Committee Charter ratification vote</span> ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - results|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - results}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Dear all,
Thank you everyone for following the progress of the Universal Code of Conduct. I am writing to you today to announce the outcome of the [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter/Voter_information|ratification vote]] on the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|Universal Code of Conduct Coordinating Committee Charter]]. 1746 contributors voted in this ratification vote with 1249 voters supporting the Charter and 420 voters not. The ratification vote process allowed for voters to provide comments about the Charter.
A report of voting statistics and a summary of voter comments will be published on Meta-wiki in the coming weeks.
Please look forward to hearing about the next steps soon.
On behalf of the UCoC Project team,<section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 19:23, 12 fre 2024 (CET)
<!-- Messaggio inviato da User:RamzyM (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26160150 -->
== Ukraine's Cultural Diplomacy Month 2024: We are back! ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
[[File:UCDM 2024 general.jpg|180px|right]]
{{int:please-translate}}
Hello, dear Wikipedians!<br/>
[[:m:Special:MyLanguage/Wikimedia Ukraine|Wikimedia Ukraine]], in cooperation with the [[:en:Ministry of Foreign Affairs of Ukraine|MFA of Ukraine]] and [[:en:Ukrainian Institute|Ukrainian Institute]], has launched the forth edition of writing challenge "'''[[:m:Special:MyLanguage/Ukraine's Cultural Diplomacy Month 2024|Ukraine's Cultural Diplomacy Month]]'''", which lasts from 1st until 31st March 2024. The campaign is dedicated to famous Ukrainian artists of cinema, music, literature, architecture, design and cultural phenomena of Ukraine that are now part of world heritage. We accept contribution in every language! The most active contesters will receive prizes.<br/>
We invite you to take part and help us improve the coverage of Ukrainian culture on Wikipedia in your language! Also, we plan to set up a [[:m:CentralNotice/Request/UCDM 2024|banner]] to notify users of the possibility to participate in such a challenge! [[:m:User:ValentynNefedov (WMUA)|ValentynNefedov (WMUA)]] ([[:m:User talk:ValentynNefedov (WMUA)|talk]])
</div>
<!-- Messaggio inviato da User:ValentynNefedov (WMUA)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery/Wikipedia&oldid=26166467 -->
== Report of the U4C Charter ratification and U4C Call for Candidates now available ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – call for candidates| You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – call for candidates}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello all,
I am writing to you today with two important pieces of information. First, the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Vote results|report of the comments from the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) Charter ratification]] is now available. Secondly, the call for candidates for the U4C is open now through April 1, 2024.
The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. Community members are invited to submit their applications for the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, please [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|review the U4C Charter]].
Per the charter, there are 16 seats on the U4C: eight community-at-large seats and eight regional seats to ensure the U4C represents the diversity of the movement.
Read more and submit your application on [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024|Meta-wiki]].
On behalf of the UCoC project team,<section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 17:25, 5 màr 2024 (CET)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26276337 -->
== Wikimedia Foundation Board of Trustees 2024 Selection ==
<section begin="announcement-content" />
: ''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024/Announcement/Selection announcement| You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]]''
: ''<div class="plainlinks">[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024/Announcement/Selection announcement|{{int:interlanguage-link-mul}}]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Wikimedia Foundation elections/2024/Announcement/Selection announcement}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]</div>''
Dear all,
This year, the term of 4 (four) Community- and Affiliate-selected Trustees on the Wikimedia Foundation Board of Trustees will come to an end [1]. The Board invites the whole movement to participate in this year’s selection process and vote to fill those seats.
The [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections committee|Elections Committee]] will oversee this process with support from Foundation staff [2]. The Board Governance Committee created a Board Selection Working Group from Trustees who cannot be candidates in the 2024 community- and affiliate-selected trustee selection process composed of Dariusz Jemielniak, Nataliia Tymkiv, Esra'a Al Shafei, Kathy Collins, and Shani Evenstein Sigalov [3]. The group is tasked with providing Board oversight for the 2024 trustee selection process, and for keeping the Board informed. More details on the roles of the Elections Committee, Board, and staff are here [4].
Here are the key planned dates:
* May 2024: Call for candidates and call for questions
* June 2024: Affiliates vote to shortlist 12 candidates (no shortlisting if 15 or less candidates apply) [5]
* June-August 2024: Campaign period
* End of August / beginning of September 2024: Two-week community voting period
* October–November 2024: Background check of selected candidates
* Board's Meeting in December 2024: New trustees seated
Learn more about the 2024 selection process - including the detailed timeline, the candidacy process, the campaign rules, and the voter eligibility criteria - on [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024|this Meta-wiki page]], and make your plan.
'''Election Volunteers'''
Another way to be involved with the 2024 selection process is to be an Election Volunteer. Election Volunteers are a bridge between the Elections Committee and their respective community. They help ensure their community is represented and mobilize them to vote. Learn more about the program and how to join on this [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024/Election Volunteers|Meta-wiki page]].
Best regards,
[[m:Special:MyLanguage/User:Pundit|Dariusz Jemielniak]] (Governance Committee Chair, Board Selection Working Group)
[1] https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2021/Results#Elected
[2] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Committee:Elections_Committee_Charter
[3] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Minutes:2023-08-15#Governance_Committee
[4] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections_committee/Roles
[5] Even though the ideal number is 12 candidates for 4 open seats, the shortlisting process will be triggered if there are more than 15 candidates because the 1-3 candidates that are removed might feel ostracized and it would be a lot of work for affiliates to carry out the shortlisting process to only eliminate 1-3 candidates from the candidate list.<section end="announcement-content" />
[[User:MPossoupe_(WMF)|MPossoupe_(WMF)]]20:57, 12 màr 2024 (CET)
<!-- Message sent by User:MPossoupe (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26349432 -->
== <span lang="it" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Your Wiki will be in read-only soon</span> ==
<div lang="it" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="server-switch"/><div class="plainlinks">
[[:m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|Leggi questo messaggio in un'altra lingua]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-Tech%2FServer+switch&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]
The Wikimedia Foundation will switch the traffic between its data centers. This will make sure that Wikipedia and the other Wikimedia wikis can stay online even after a disaster.
All traffic will switch on 20 March. The test will start at 14:00 UTC.
Unfortunately, because of some limitations in MediaWiki, all editing must stop while the switch is made. We apologize for this disruption, and we are working to minimize it in the future.
You will be able to read, but not edit, all wikis for a short period of time.
You will not be able to edit for up to an hour on Wednesday 20 March 2024.
If you try to edit or save during these times, you will see an error message. We hope that no edits will be lost during these minutes, but we can't guarantee it. If you see the error message, then please wait until everything is back to normal. Then you should be able to save your edit. But, we recommend that you make a copy of your changes first, just in case.
Other effects:
Background jobs will be slower and some may be dropped. Red links might not be updated as quickly as normal. If you create an article that is already linked somewhere else, the link will stay red longer than usual. Some long-running scripts will have to be stopped.
We expect the code deployments to happen as any other week. However, some case-by-case code freezes could punctually happen if the operation require them afterwards.
GitLab will be unavailable for about 90 minutes.
This project may be postponed if necessary. You can read the schedule at wikitech.wikimedia.org. Any changes will be announced in the schedule. There will be more notifications about this. A banner will be displayed on all wikis 30 minutes before this operation happens. Please share this information with your community.
[[user:Trizek (WMF)|Trizek (WMF)]], 01:01, 15 màr 2024 (CET)
<!-- Message sent by User:Trizek (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&oldid=25636619 -->
:Dear Trizek, please post future communications in English as this is the Community portal in English (not the Pòrtego da comunitæ in Genoese language). All admin here can speak and read in English. Thank you for your kind attention [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 10:50, 15 màr 2024 (CET)
== Vote now to select members of the first U4C ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – vote opens|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – vote opens}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Dear all,
I am writing to you to let you know the voting period for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is open now through May 9, 2024. Read the information on the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024|voting page on Meta-wiki]] to learn more about voting and voter eligibility.
The Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. Community members were invited to submit their applications for the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, please [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|review the U4C Charter]].
Please share this message with members of your community so they can participate as well.
On behalf of the UCoC project team,<section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 22:21, 25 arv 2024 (CEST)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26390244 -->
== <span lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Sign up for the language community meeting on May 31st, 16:00 UTC</span> ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="message"/>Hello all,
The next language community meeting is scheduled in a few weeks - May 31st at 16:00 UTC. If you're interested, you can [https://www.mediawiki.org/w/index.php?title=Wikimedia_Language_engineering/Community_meetings#31_May_2024 sign up on this wiki page].
This is a participant-driven meeting, where we share language-specific updates related to various projects, collectively discuss technical issues related to language wikis, and work together to find possible solutions. For example, in the last meeting, the topics included the machine translation service (MinT) and the languages and models it currently supports, localization efforts from the Kiwix team, and technical challenges with numerical sorting in files used on Bengali Wikisource.
Do you have any ideas for topics to share technical updates related to your project? Any problems that you would like to bring for discussion during the meeting? Do you need interpretation support from English to another language? Please reach out to me at ssethi(__AT__)wikimedia.org and [[etherpad:p/language-community-meeting-may-2024|add agenda items to the document here]].
We look forward to your participation!
<section end="message"/>
</div>
<bdi lang="en" dir="ltr">[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]</bdi> 23:22, 14 màz 2024 (CEST)
:Hi, I tried to sign up at "Sign-up here to attend" (expand) but I could not add my user name to the list. Any suggestion to overcome this (technical) hurdle? [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 15:48, 16 màz 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:SSethi (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26390244 -->
== Feedback invited on Procedure for Sibling Project Lifecycle ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Community Affairs Committee/Procedure for Sibling Project Lifecycle/Invitation for feedback (MM)|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Wikimedia Foundation Community Affairs Committee/Procedure for Sibling Project Lifecycle/Invitation for feedback (MM)}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
[[File:Sibling Project Lifecycle Conversation 3.png|150px|right|link=:m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Community Affairs Committee/Procedure for Sibling Project Lifecycle]]
Dear community members,
The [[:m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Community Affairs Committee|Community Affairs Committee]] (CAC) of the [[:m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Board of Trustees|Wikimedia Foundation Board of Trustees]] invites you to give feedback on a '''[[:m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Community Affairs Committee/Procedure for Sibling Project Lifecycle|draft Procedure for Sibling Project Lifecycle]]'''. This draft Procedure outlines proposed steps and requirements for opening and closing Wikimedia Sibling Projects, and aims to ensure any newly approved projects are set up for success. This is separate from the procedures for opening or closing language versions of projects, which is handled by the [[:m:Special:MyLanguage/Language committee|Language Committee]] or [[m:Special:MyLanguage/Closing_projects_policy|closing projects policy]].
You can find the details on [[:m:Special:MyLanguage/Talk:Wikimedia Foundation Community Affairs Committee/Procedure for Sibling Project Lifecycle#Review|this page]], as well as the ways to give your feedback from today until the end of the day on '''June 23, 2024''', anywhere on Earth.
You can also share information about this with the interested project communities you work with or support, and you can also help us translate the procedure into more languages, so people can join the discussions in their own language.
On behalf of the CAC,<section end="announcement-content" />
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 04:25, 22 màz 2024 (CEST)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26390244 -->
== Announcing the first Universal Code of Conduct Coordinating Committee ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – results|:''Puoi trovare questo messaggio tradotto in altre lingue su Meta-wiki''.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – results}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello,
The scrutineers have finished reviewing the vote results. We are following up with the results of the first Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) election.
We are pleased to announce the following individuals as regional members of the U4C, who will fulfill a two-year term:
North America (USA and Canada)
–
Northern and Western Europe
Ghilt
Latin America and Caribbean
–
Central and East Europe (CEE)
—
Sub-Saharan Africa
–
Middle East and North Africa
Ibrahim.ID
East, South East Asia and Pacific (ESEAP)
0xDeadbeef
South Asia
–
The following individuals are elected to be community-at-large members of the U4C, fulfilling a one-year term:
Barkeep49
Superpes15
Civvì
Luke081515
–
–
–
–
Thank you again to everyone who participated in this process and much appreciation to the candidates for your leadership and dedication to the Wikimedia movement and community.
Over the next few weeks, the U4C will begin meeting and planning the 2024-25 year in supporting the implementation and review of the UCoC and Enforcement Guidelines. Follow their work on Meta-wiki.
On behalf of the UCoC project team,
== The final text of the Wikimedia Movement Charter is now on Meta ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Final draft available|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Final draft available}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hi everyone,
The final text of the [[m:Special:MyLanguage/Movement Charter|Wikimedia Movement Charter]] is now up on Meta in more than 20 languages for your reading.
'''What is the Wikimedia Movement Charter?'''
The Wikimedia Movement Charter is a proposed document to define roles and responsibilities for all the members and entities of the Wikimedia movement, including the creation of a new body – the Global Council – for movement governance.
'''Join the Wikimedia Movement Charter “Launch Party”'''
Join the [[m:Special:MyLanguage/Event:Movement Charter Launch Party|“Launch Party”]] on '''June 20, 2024''' at '''14.00-15.00 UTC''' ([https://zonestamp.toolforge.org/1718892000 your local time]). During this call, we will celebrate the release of the final Charter and present the content of the Charter. Join and learn about the Charter before casting your vote.
'''Movement Charter ratification vote'''
Voting will commence on SecurePoll on '''June 25, 2024''' at '''00:01 UTC''' and will conclude on '''July 9, 2024''' at '''23:59 UTC.''' You can read more about the [[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Ratification/Voting|voting process, eligibility criteria, and other details]] on Meta.
If you have any questions, please leave a comment on the [[m:Special:MyLanguage/Talk:Movement Charter|Meta talk page]] or email the MCDC at [mailto:mcdc@wikimedia.org mcdc@wikimedia.org].
On behalf of the MCDC,<section end="announcement-content" />
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 10:44, 11 zùg 2024 (CEST)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26390244 -->
== Voting to ratify the Wikimedia Movement Charter is now open – cast your vote ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Ratification vote opens|Puoi trovare questo messaggio tradotto in altre lingue su Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Ratification vote opens}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello everyone,
The voting to ratify the Wikimedia Movement Charter is now open. The Wikimedia Movement Charter is a document to define roles and responsibilities for all the members and entities of the Wikimedia movement, including the creation of a new body – the Global Council – for movement governance.
The final version of the Wikimedia Movement Charter is available on Meta in different languages and attached here in PDF format for your reading.
Voting commenced on SecurePoll on June 25, 2024 at 00:01 UTC and will conclude on July 9, 2024 at 23:59 UTC. Please read more on the voter information and eligibility details.
After reading the Charter, please vote here and share this note further.
If you have any questions about the ratification vote, please contact the Charter Electoral Commission at cec@wikimedia.org.
On behalf of the CEC,<section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 12:51, 25 zùg 2024 (CEST)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26989444 -->
== Voting to ratify the Wikimedia Movement Charter is ending soon ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Final reminder|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Final reminder}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello everyone,
This is a kind reminder that the voting period to ratify the [[m:Special:MyLanguage/Movement Charter|Wikimedia Movement Charter]] will be closed on '''July 9, 2024''', at '''23:59 UTC'''.
If you have not voted yet, please vote [[m:Special:SecurePoll/vote/398|on SecurePoll]].
On behalf of the [[m:Special:MyLanguage/Movement_Charter/Ratification/Voting#Electoral_Commission|Charter Electoral Commission]],<section end="announcement-content" />
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 05:45, 8 lùg 2024 (CEST)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26989444 -->
== <span lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">U4C Special Election - Call for Candidates</span> ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement – call for candidates|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement – call for candidates}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello all,
A special election has been called to fill additional vacancies on the U4C. The call for candidates phase is open from now through July 19, 2024.
The [[:m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the [[:foundation:Wikimedia Foundation Universal Code of Conduct|UCoC]]. Community members are invited to submit their applications in the special election for the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, please review the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|U4C Charter]].
In this special election, according to [[Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter#2. Elections and Terms|chapter 2 of the U4C charter]], there are 9 seats available on the U4C: '''four''' community-at-large seats and '''five''' regional seats to ensure the U4C represents the diversity of the movement. [[Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter#5. Glossary|No more than two members of the U4C can be elected from the same home wiki]]. Therefore, candidates must not have English Wikipedia, German Wikipedia, or Italian Wikipedia as their home wiki.
Read more and submit your application on [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election|Meta-wiki]].
In cooperation with the U4C,<section end="announcement-content" />
</div>
-- [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 02:03, 10 lùg 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26989444 -->
== <span lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Wikimedia Movement Charter ratification voting results</span> ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Results of the ratification vote|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Results of the ratification vote}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello everyone,
After carefully tallying both individual and affiliate votes, the [[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Ratification/Voting#Electoral Commission|Charter Electoral Commission]] is pleased to announce the final results of the Wikimedia Movement Charter voting.
As [[m:Special:MyLanguage/Talk:Movement Charter#Thank you for your participation in the Movement Charter ratification vote!|communicated]] by the Charter Electoral Commission, we reached the quorum for both Affiliate and individual votes by the time the vote closed on '''July 9, 23:59 UTC'''. We thank all 2,451 individuals and 129 Affiliate representatives who voted in the ratification process. Your votes and comments are invaluable for the future steps in Movement Strategy.
The final results of the [[m:Special:MyLanguage/Movement Charter|Wikimedia Movement Charter]] ratification voting held between 25 June and 9 July 2024 are as follows:
'''Individual vote:'''
Out of 2,451 individuals who voted as of July 9 23:59 (UTC), 2,446 have been accepted as valid votes. Among these, '''1,710''' voted “yes”; '''623''' voted “no”; and '''113''' selected “–” (neutral). Because the neutral votes don’t count towards the total number of votes cast, 73.30% voted to approve the Charter (1710/2333), while 26.70% voted to reject the Charter (623/2333).
'''Affiliates vote:'''
Out of 129 Affiliates designated voters who voted as of July 9 23:59 (UTC), 129 votes are confirmed as valid votes. Among these, '''93''' voted “yes”; '''18''' voted “no”; and '''18''' selected “–” (neutral). Because the neutral votes don’t count towards the total number of votes cast, 83.78% voted to approve the Charter (93/111), while 16.22% voted to reject the Charter (18/111).
'''Board of Trustees of the Wikimedia Foundation:'''
The Wikimedia Foundation Board of Trustees voted '''not to ratify''' the proposed Charter during their special Board meeting on July 8, 2024. The Chair of the Wikimedia Foundation Board of Trustees, Nataliia Tymkiv, [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_Board_noticeboard/Board_resolution_and_vote_on_the_proposed_Movement_Charter|shared the result of the vote, the resolution, meeting minutes and proposed next steps]].
With this, the Wikimedia Movement Charter in its current revision is '''not ratified'''.
We thank you for your participation in this important moment in our movement’s governance.
The Charter Electoral Commission,
[[m:User:Abhinav619|Abhinav619]], [[m:User:Borschts|Borschts]], [[m:User:Iwuala Lucy|Iwuala Lucy]], [[m:User:Tochiprecious|Tochiprecious]], [[m:User:Der-Wir-Ing|Der-Wir-Ing]]<section end="announcement-content" />
</div>
[[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 19:52, 18 lùg 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:RamzyM (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26989444 -->
== <span lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Vote now to fill vacancies of the first U4C</span> ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement – voting opens|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement – voting opens}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Dear all,
I am writing to you to let you know the voting period for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is open now through '''August 10, 2024'''. Read the information on the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election|voting page on Meta-wiki]] to learn more about voting and voter eligibility.
The Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. Community members were invited to submit their applications for the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, please [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|review the U4C Charter]].
Please share this message with members of your community so they can participate as well.
In cooperation with the U4C,<section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 04:47, 27 lùg 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:RamzyM (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26989444 -->
== <span lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Reminder! Vote closing soon to fill vacancies of the first U4C</span> ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement – reminder to vote|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement – reminder to vote}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Dear all,
The voting period for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is closing soon. It is open through 10 August 2024. Read the information on [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election/2024_Special_Election#Voting|the voting page on Meta-wiki to learn more about voting and voter eligibility]]. If you are eligible to vote and have not voted in this special election, it is important that you vote now.
'''Why should you vote?''' The U4C is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. Community input into the committee membership is critical to the success of the UCoC.
Please share this message with members of your community so they can participate as well.
In cooperation with the U4C,<section end="announcement-content" />
</div>
-- [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 17:30, 6 agó 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=27183190 -->
== <span lang="en" dir="ltr">Coming soon: A new sub-referencing feature – try it!</span> ==
<div lang="en" dir="ltr">
<section begin="Sub-referencing"/>
[[File:Sub-referencing reuse visual.png|{{#ifeq:{{#dir}}|ltr|right|left}}|400px]]
Hello. For many years, community members have requested an easy way to re-use references with different details. Now, a MediaWiki solution is coming: The new sub-referencing feature will work for wikitext and Visual Editor and will enhance the existing reference system. You can continue to use different ways of referencing, but you will probably encounter sub-references in articles written by other users. More information on [[m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes/Sub-referencing|the project page]].
'''We want your feedback''' to make sure this feature works well for you:
* [[m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes/Sub-referencing#Test|Please try]] the current state of development on beta wiki and [[m:Talk:WMDE Technical Wishes/Sub-referencing|let us know what you think]].
* [[m:WMDE Technical Wishes/Sub-referencing/Sign-up|Sign up here]] to get updates and/or invites to participate in user research activities.
[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Deutschland|Wikimedia Deutschland]]’s [[m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes|Technical Wishes]] team is planning to bring this feature to Wikimedia wikis later this year. We will reach out to creators/maintainers of tools and templates related to references beforehand.
Please help us spread the message. --[[m:User:Johannes Richter (WMDE)|Johannes Richter (WMDE)]] ([[m:User talk:Johannes Richter (WMDE)|talk]]) 10:36, 19 August 2024 (UTC)
<section end="Sub-referencing"/>
</div>
<!-- Messaggio inviato da User:Johannes Richter (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Johannes_Richter_(WMDE)/Sub-referencing/massmessage_list&oldid=27309345 -->
== Sign up for the language community meeting on August 30th, 15:00 UTC ==
Hi all,
The next language community meeting is scheduled in a few weeks—on August 30th at 15:00 UTC. If you're interested in joining, you can [https://www.mediawiki.org/wiki/Wikimedia_Language_and_Product_Localization/Community_meetings#30_August_2024 sign up on this wiki page].
This participant-driven meeting will focus on sharing language-specific updates related to various projects, discussing technical issues related to language wikis, and working together to find possible solutions. For example, in the last meeting, topics included the Language Converter, the state of language research, updates on the Incubator conversations, and technical challenges around external links not working with special characters on Bengali sites.
Do you have any ideas for topics to share technical updates or discuss challenges? Please add agenda items to the document [https://etherpad.wikimedia.org/p/language-community-meeting-aug-2024 here] and reach out to ssethi(__AT__)wikimedia.org. We look forward to your participation!
[[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 01:19, 23 agó 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:SSethi (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=27183190 -->
== <span lang="en" dir="ltr">Announcing the Universal Code of Conduct Coordinating Committee</span> ==
<div lang="en" dir="ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[https://lists.wikimedia.org/hyperkitty/list/board-elections@lists.wikimedia.org/thread/OKCCN2CANIH2K7DXJOL2GPVDFWL27R7C/ Original message at wikimedia-l]. [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement - results|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement - results}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello all,
The scrutineers have finished reviewing the vote and the [[m:Special:MyLanguage/Elections Committee|Elections Committee]] have certified the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Results|results]] for the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election|Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) special election]].
I am pleased to announce the following individual as regional members of the U4C, who will fulfill a term until 15 June 2026:
* North America (USA and Canada)
** Ajraddatz
The following seats were not filled during this special election:
* Latin America and Caribbean
* Central and East Europe (CEE)
* Sub-Saharan Africa
* South Asia
* The four remaining Community-At-Large seats
Thank you again to everyone who participated in this process and much appreciation to the candidates for your leadership and dedication to the Wikimedia movement and community.
Over the next few weeks, the U4C will begin meeting and planning the 2024-25 year in supporting the implementation and review of the UCoC and Enforcement Guidelines. You can follow their work on [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Meta-Wiki]].
On behalf of the U4C and the Elections Committee,<section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 16:06, 2 set 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:RamzyM (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=27183190 -->
== Have your say: Vote for the 2024 Board of Trustees! ==
<section begin="announcement-content" />
Hello all,
The voting period for the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024|2024 Board of Trustees election]] is now open. There are twelve (12) candidates running for four (4) seats on the Board.
Learn more about the candidates by [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024/Candidates|reading their statements]] and their [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2024/Questions_for_candidates|answers to community questions]].
When you are ready, go to the [[Special:SecurePoll/vote/400|SecurePoll]] voting page to vote. '''The vote is open from September 3rd at 00:00 UTC to September 17th at 23:59 UTC'''.
To check your voter eligibility, please visit the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2024/Voter_eligibility_guidelines|voter eligibility page]].
Best regards,
The Elections Committee and Board Selection Working Group<section end="announcement-content" />
[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[User talk:MediaWiki message delivery|talk]]) 14:14, 3 September 2024 (UTC)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=27183190 -->
== Your wiki will be in read-only soon ==
<section begin="server-switch"/><div class="plainlinks">
[[:m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|Read this message in another language]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-Tech%2FServer+switch&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]
The [[foundation:|Wikimedia Foundation]] will switch the traffic between its data centers. This will make sure that Wikipedia and the other Wikimedia wikis can stay online even after a disaster.
All traffic will switch on '''{{#time:j xg|2024-03-20|en}}'''. The test will start at '''[https://zonestamp.toolforge.org/{{#time:U|2024-03-20T14:00|en}} {{#time:H:i e|2024-03-20T14:00}}]'''.
Unfortunately, because of some limitations in [[mw:Special:MyLanguage/Manual:What is MediaWiki?|MediaWiki]], all editing must stop while the switch is made. We apologize for this disruption, and we are working to minimize it in the future.
'''You will be able to read, but not edit, all wikis for a short period of time.'''
*You will not be able to edit for up to an hour on {{#time:l j xg Y|2024-03-20|en}}.
*If you try to edit or save during these times, you will see an error message. We hope that no edits will be lost during these minutes, but we can't guarantee it. If you see the error message, then please wait until everything is back to normal. Then you should be able to save your edit. But, we recommend that you make a copy of your changes first, just in case.
''Other effects'':
*Background jobs will be slower and some may be dropped. Red links might not be updated as quickly as normal. If you create an article that is already linked somewhere else, the link will stay red longer than usual. Some long-running scripts will have to be stopped.
* We expect the code deployments to happen as any other week. However, some case-by-case code freezes could punctually happen if the operation require them afterwards.
* [[mw:Special:MyLanguage/GitLab|GitLab]] will be unavailable for about 90 minutes.
This project may be postponed if necessary. You can [[wikitech:Switch_Datacenter|read the schedule at wikitech.wikimedia.org]]. Any changes will be announced in the schedule. There will be more notifications about this. A banner will be displayed on all wikis 30 minutes before this operation happens. '''Please share this information with your community.'''<section end="server-switch"/>
</div>
[[User:Trizek_(WMF)|Trizek_(WMF)]], 11:37, 20 set 2024 (CEST)
<!-- Message sent by User:Trizek (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&oldid=27248326 -->
== 'Wikidata item' link is moving. Find out where... ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"><i>Apologies for cross-posting in English. Please consider translating this message.</i>{{tracked|T66315}}
Hello everyone, a small change will soon be coming to the user-interface of your Wikimedia project.
The [[d:Q16222597|Wikidata item]] [[w:|sitelink]] currently found under the <span style="color: #54595d;"><u>''General''</u></span> section of the '''Tools''' sidebar menu will move into the <span style="color: #54595d;"><u>''In Other Projects''</u></span> section.
We would like the Wiki communities feedback so please let us know or ask questions on the [[m:Talk:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Projects/Move_Wikidata_item_link|Discussion page]] before we enable the change which can take place October 4 2024, circa 15:00 UTC+2.
More information can be found on [[m:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Projects/Move_Wikidata_item_link|the project page]].<br><br>We welcome your feedback and questions.<br> [[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 20:57, 27 set 2024 (CEST)
</div>
<!-- Messaggio inviato da User:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Danny_Benjafield_(WMDE)/MassMessage_Test_List&oldid=27524260 -->
== Invitation to Participate in Wiki Loves Ramadan Community Engagement Survey ==
Dear all,
Apologies for writing in English. Please help to translate in your language.
We are excited to announce the upcoming [[m:Wiki Loves Ramadan|Wiki Loves Ramadan]] event, a global initiative aimed at celebrating Ramadan by enriching Wikipedia and its sister projects with content related to this significant time of year. As we plan to organize this event globally, your insights and experiences are crucial in shaping the best possible participation experience for the community.
To ensure that Wiki Loves Ramadan is engaging, inclusive, and impactful, we kindly invite you to participate in our community engagement survey. Your feedback will help us understand the needs of the community, set the event's focus, and guide our strategies for organizing this global event.
Survey link: https://forms.gle/f66MuzjcPpwzVymu5
Please take a few minutes to share your thoughts. Your input will make a difference!
Thank you for being a part of our journey to make Wiki Loves Ramadan a success.
Warm regards,
User:ZI Jony 05:20, 6 òtô 2024 (CEST)
Wiki Loves Ramadan Organizing Team
<!-- Messaggio inviato da User:ZI Jony@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&oldid=27510935 -->
== Preliminary results of the 2024 Wikimedia Foundation Board of Trustees elections ==
<section begin="announcement-content" />
Hello all,
Thank you to everyone who participated in the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024|2024 Wikimedia Foundation Board of Trustees election]]. Close to 6000 community members from more than 180 wiki projects have voted.
The following four candidates were the most voted:
# [[User:Kritzolina|Christel Steigenberger]]
# [[User:Nadzik|Maciej Artur Nadzikiewicz]]
# [[User:Victoria|Victoria Doronina]]
# [[User:Laurentius|Lorenzo Losa]]
While these candidates have been ranked through the vote, they still need to be appointed to the Board of Trustees. They need to pass a successful background check and meet the qualifications outlined in the Bylaws. New trustees will be appointed at the next Board meeting in December 2024.
[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2024/Results|Learn more about the results on Meta-Wiki.]]
Best regards,
The Elections Committee and Board Selection Working Group
<section end="announcement-content" />
[[User:MPossoupe_(WMF)|MPossoupe_(WMF)]] 10:25, 14 òtô 2024 (CEST)
<!-- Message sent by User:MPossoupe (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=27183190 -->
== <span lang="en" dir="ltr">Seeking volunteers to join several of the movement’s committees</span> ==
<div lang="en" dir="ltr">
<section begin="announcement-content" />
Each year, typically from October through December, several of the movement’s committees seek new volunteers.
Read more about the committees on their Meta-wiki pages:
* [[m:Special:MyLanguage/Affiliations_Committee|Affiliations Committee (AffCom)]]
* [[m:Special:MyLanguage/Ombuds_commission|Ombuds commission (OC)]]
* [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation/Legal/Community Resilience and Sustainability/Trust and Safety/Case Review Committee|Case Review Committee (CRC)]]
Applications for the committees open on 16 October 2024. Applications for the Affiliations Committee close on 18 November 2024, and applications for the Ombuds commission and the Case Review Committee close on 2 December 2024. Learn how to apply by [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation/Legal/Committee_appointments|visiting the appointment page on Meta-wiki]]. Post to the talk page or email [mailto:cst@wikimedia.org cst@wikimedia.org] with any questions you may have.
For the Committee Support team,
<section end="announcement-content" />
</div>
-- [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 01:08, 17 òtô 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=27601062 -->
== 'Wikidata item' link is moving, finally. ==
Hello everyone, I previously wrote on the 27th September to advise that the ''Wikidata item'' sitelink will change places in the sidebar menu, moving from the '''General''' section into the '''In Other Projects''' section. The scheduled rollout date of 04.10.2024 was delayed due to a necessary request for Mobile/MinervaNeue skin. I am happy to inform that the global rollout can now proceed and will occur later today, 22.10.2024 at 15:00 UTC-2. [[m:Talk:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Projects/Move_Wikidata_item_link|Please let us know]] if you notice any problems or bugs after this change. There should be no need for null-edits or purging cache for the changes to occur. Kind regards, -[[m:User:Danny Benjafield (WMDE)|Danny Benjafield (WMDE)]] 13:29, 22 òtô 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Danny_Benjafield_(WMDE)/MassMessage_Test_List&oldid=27535421 -->
== Final Reminder: Join us in Making Wiki Loves Ramadan Success ==
Dear all,
We’re thrilled to announce the Wiki Loves Ramadan event, a global initiative to celebrate Ramadan by enhancing Wikipedia and its sister projects with valuable content related to this special time of year. As we organize this event globally, we need your valuable input to make it a memorable experience for the community.
Last Call to Participate in Our Survey: To ensure that Wiki Loves Ramadan is inclusive and impactful, we kindly request you to complete our community engagement survey. Your feedback will shape the event’s focus and guide our organizing strategies to better meet community needs.
* Survey Link: [https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSffN4prPtR5DRSq9nH-t1z8hG3jZFBbySrv32YoxV8KbTwxig/viewform?usp=sf_link Complete the Survey]
* Deadline: November 10, 2024
Please take a few minutes to share your thoughts. Your input will truly make a difference!
'''Volunteer Opportunity''': Join the Wiki Loves Ramadan Team! We’re seeking dedicated volunteers for key team roles essential to the success of this initiative. If you’re interested in volunteer roles, we invite you to apply.
* Application Link: [https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSfXiox_eEDH4yJ0gxVBgtL7jPe41TINAWYtpNp1JHSk8zhdgw/viewform?usp=sf_link Apply Here]
* Application Deadline: October 31, 2024
Explore Open Positions: For a detailed list of roles and their responsibilities, please refer to the position descriptions here: [https://docs.google.com/document/d/1oy0_tilC6kow5GGf6cEuFvdFpekcubCqJlaxkxh-jT4/ Position Descriptions]
Thank you for being part of this journey. We look forward to working together to make Wiki Loves Ramadan a success!
Warm regards,<br>
The Wiki Loves Ramadan Organizing Team 06:11, 29 òtô 2024 (CET)
<!-- Messaggio inviato da User:ZI Jony@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&oldid=27568454 -->
== Proposal to enable the "Contribute" entry point in Ligurian Wikipedia ==
{{Int:Hello}} Ligurian Wikipedians,
Apologies as this message is not in your language. {{Int:please-translate}}.
The [[mediawikiwiki:Wikimedia_Language_and_Product_Localization|WMF Language and Product Localization]] team proposes enabling an entry point called "Contribute" to your Wikipedia.
The [[:bn:বিশেষ:Contribute|Contribute]] entry point is based on collaborative work with other product teams in the Wikimedia Foundation on [[mediawikiwiki:Edit_Discovery|Edit discovery]], which validated the entry point as a persistent and constant path that contributors took to discover ways to contribute content in Wikipedia.
Therefore, enabling this entry point in your Wikipedia will help contributors quickly discover available tools and immediately click to start using them. This entry point is designed to be a central point for discovering contribution tools in Ligurian Wikipedia.
'''Who can access it'''
Once it is enabled in your Wikipedia, newcomers can access the entry point automatically by just logging into their account, click on the User drop-down menu and choose the "Contribute" icon, which takes you to another menu where you will find a self-guided description of what you can do to contribute content, as shown in the image below. An option to "view contributions" is also available to access the list of your contributions.
[[Immaggine:Mobile_Contribute_Page.png|link=https://bar.wikipedia.org/wiki/Datei:Mobile_Contribute_Page.png|Mobile Contribute Page]] [[Immaggine:Mobile_contribute_menu_(detailed).png|link=https://bar.wikipedia.org/wiki/Datei:Mobile_contribute_menu_(detailed).png|Mobile contribute menu (detailed)]]
For experienced contributors, the Contribute icon is not automatically shown in their User drop-down menu. They will still see the "Contributions" option unless they change it to the "Contribute" manually.
This feature is available in four Wikipedia (Albanian, Malayalam, Mongolian, and Tagalog). We have gotten valuable feedback that helped us improve its discoverability. Now, it is ready to be enabled in other Wikis. One major improvement was to [[phab:T369041|make the entry point optional for experienced contributors]] who still want to have the "Contributions" entry point as default.
We plan to enable it '''on mobile''' for Wikis, where the Section translation tool is enabled. In this way, we will provide a main entry point to the mobile translation dashboard, and the exposure can still be limited by targeting only the mobile platform for now. If there are no objections to having the entry point for mobile users from your community, we will enable it by 20th November 2024.
We welcome your feedback and questions in this thread on our proposal to enable it here. Suppose there are no objections, we will deploy the "Contribute" entry point in your Wikipedia.
We look forward to your response soon.
Thank you!
On behalf of the WMF Language and Product Localization team. [[Utente:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] ([[Discûscioîn ûtente:UOzurumba (WMF)|discuscioìn]]) 02:43, 7 nov 2024 (CET)
:{{ping|UOzurumba (WMF)}} Hi; does this feature need some new interface messages to be translated? If so, could you please point me out in which message group they are; I'm sorry but I couldn't find them, thanks [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioìn]]) 07:19, 7 nov 2024 (CET)
:::{{ping|UOzurumba (WMF)}} Hi, same question/objection as my Admin colleague: We have problems with translating new update texts, so in this case we need to know exactly which are the new sentences/phrases to be translated into Ligurian, otherwise Italian will be used as a default language. Translate Wiki is an ocean where I myself get lost whenever the need arises to translate new sentences/phrases. Personally, I would in any case wait until this new system feature is checked and used on major Wikis. Awaiting your feedback, cheers
:[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 15:12, 7 nov 2024 (CET)
::Thank you @[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] and @[[Utente:N.Longo|N.Longo]], for your inquiry. I will get back to you with answers soon. [[Utente:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] ([[Discûscioîn ûtente:UOzurumba (WMF)|discuscioìn]]) 16:55, 8 nov 2024 (CET)
:::@[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] and @[[Utente:N.Longo|N.Longo]]. You won't be able to see the message string for now because it has not been enabled in your wiki. However, I have done a screen record to show you how to access it in translatewiki.net once it is enabled in your wiki.
:::[[Immaggine:How_to_access_the_"Contribute"_message_string_in_Translatewiki.gif|centro|senza_cornice|408x408px|This is a screen-record that shows how to access the "Contribute" message string in Translatewiki.net]]
:::I hope this helps. Thanks! [[Utente:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] ([[Discûscioîn ûtente:UOzurumba (WMF)|discuscioìn]]) 20:51, 8 nov 2024 (CET)
::::{{ping|UOzurumba (WMF)}} Thank you, then I'll translate these messages as soon as the function become active. Best regards! [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioìn]]) 21:32, 8 nov 2024 (CET)
emva95hara62j5ni2yvbsrwiu14g34e
Template:Divisione amministrativa/Stemmi/ITA
10
18521
253125
253092
2024-11-08T19:45:23Z
N.Longo
12052
+ 1
253125
wikitext
text/x-wiki
<includeonly>{{#switch: {{{2|}}}
|1 = {{#switch: {{lc:{{{1|}}}}}
|abrùsso|abrusso|abruzzo = Regione-Abruzzo-Stemma.svg
|calàbria|calabria|calabbria = Coat of arms of Calabria.svg
|campania|campannia|canpània = Regione-Campania-Stemma.svg
|emìlia-romàgna|emilia-romagna|emilia-rumagna = Regione-Emilia-Romagna-Stemma.svg
|friôli-venéçia giùlia|friôli venéçia giùlia|frioli-veneçia giulia|friuli-veneçia giulia|friùli-venessia giulia|friuli-venezia giulia = Friuli-Venezia-Giulia-Stemma.svg
|lazio|lassio|làçio = Lazio Coat of Arms.svg
|liguria|ligǜia|ligùria|ligü(r)ia|ligüria|ligüia|ligûria|ligüřia = Coat of arms of Liguria.svg
|marche = Coat of arms of Marche.svg
|piemonte|piemónte|piemunte|piêmunte|piemont|piemunt|piemùnt|piemunt'|piemùnt' = Regione-Piemonte-Stemma.svg
|puglia|puggia = Coat of Arms of Apulia.svg
|sardegna|sardégna = Sardegna-Stemma.svg
|sicilia|siçillia|sicìlia = Coat of arms of Sicily.svg
|toscann-a|toscànn-a|toscana = Coat of arms of Tuscany.svg
|trentino-alto adige/südtirol|trentino-alto adige|trentin-erto adixe|trentin-ato addexe|trentin-èrto àdixe = Coat of arms of Trentino-South Tyrol.svg
|valle d'aosta = Valle d'Aosta-Stemma.svg
|veneto|venneto|véneto = Coat of Arms of Veneto.png
|#default = Regione-{{{1}}}-Stemma.svg
}}
|2 = {{#switch: {{lc:{{{1|}}}}}
|agrigénto|agrigento = Provincia di Agrigento-Stemma.svg
|ancónn-a|anconn-a|ancona = Provincia di Ancona-Stemma.svg
|arésso|aresso|arezzo|arézzo|aæzo|aæso = Provincia di Arezzo-Stemma.svg
|àscoli picén|àscoli picêno|ascoli piceno = Provincia di Ascoli Piceno-Stemma.svg
|bâri|bari = Città metropolitana di Bari-Stemma.svg
|bèrgamo|bergamo = Provincia di Bergamo-Stemma.svg
|belùn|belluno = Provincia di Belluno-Stemma.svg
|bréscia|brescia = Provincia di Brescia-Stemma.svg
|bològna|bologna = Città metropolitana di Bologna - Stemma.svg
|bolsàn|provinsa de bolsàn|bolzano|bozen = Suedtirol CoA.svg
|càgiai|càggiai|càliari|cagiai|caggiai|caliari|cagliari = Coat of Arms of the Metropolitan city of Cagliari.svg
|caltanisetta|caltanizetta|caltanizétta = Provincia di Caltanissetta-Stemma.svg
|canpobàsso|canpobasso|campobasso = Provincia di Campobasso-Stemma.svg
|catània|catania = Provincia di Catania-Stemma.svg
|catanzâo|catanzaro = Coat of Arms of the Province of Catanzaro.svg
|cazèrta|casèrta|caserta = Provincia di Caserta-Stemma.svg
|chieti|chiéti|chiêti = Provincia di Chieti-Stemma.svg
|como|commo|còmmo = Provincia di Como-Stemma.svg
|cozénsa|cosenza|cozensa = Provincia di Cosenza-Stemma.svg
|cremónn-a|cremona|cremonn-a = Provincia di Cremona-Stemma.svg
|crotón|croton|crotone = Provincia di Crotone-Stemma.svg
|cùnio|cuneo|cuni|coni|cunio = Provincia di Cuneo-Stemma.svg
|énna|enna = Provincia di Enna-Stemma.svg
|firénse|firense|firenze = Provincia di Firenze-Stemma.svg
|feræa|ferâra|ferrara = Provincia di Ferrara-Stemma.svg
|fèrmo|fermo = Provincia di Fermo-Stemma.svg
|forlì-cezénn-a|forlì-cesena = Provincia di Forlì-Cesena-Stemma.svg
|froxinón|frozinón|froxinon|frozinon|frosinone = Provincia di Frosinone-Stemma.svg
|gorìçia|gorizia = Provincia di Gorizia-Stemma.svg
|grosêto|grosseto= Provincia di Grosseto-Stemma.svg
|a spèza|speza|spézza|spezza|a spézza|a spezza|spezia|la spezia = Provincia della Spezia-Stemma.svg
|imperia|imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)|inpéria|inpêia|inpeia = Coat of Arms of the Province of Imperia.svg
|izèrnia|isernia = Provincia di Isernia-Stemma.svg
|latìnn-a|latina|latinn-a = Provincia di Latina-Stemma.svg
|l'àgogia = Provincia dell'Aquila-Stemma.svg
|lisciandria|lusciàndria|alessandria|lusciàndria|lisciàndria|lisàndria|lisandria|lesàndria|lesandria|lisòndria|lisondria|alesàndria|alesandria = Coat of Arms of the Province of Alessandria.svg
|lecce = Coat of Arms of the Province of Lecce.svg
|lécco|lecco = Provincia di Lecco-Stemma.svg
|livórno|livorno = Coat of Arms of the Province of Livorno.svg
|lùcca|lucca = Provincia di Lucca-Stemma.svg
|macerâ|macerâa|macerata = Provincia di Macerata-Stemma.svg
|màntova|màntoa|mantova = Coat of Arms of the Province of Mantova.svg
|màssa e carâra|màssa-carâra|màssa e caræa|màssa-caræa|massa e carrara|massa-carrara = Provincia di Massa-Carrara-Stemma.svg
|matêra|matera = Provincia di Matera-Stemma.svg
|medio campidano =
|mescìnn-a|messina|mescinn-a = Provincia di Messina-Stemma.svg
|milàn|milan|milano = Provincia di Milano-Stemma.svg
|modena|mòdena = Coat of Arms of the Province of Modena.svg
|mónza|mónza e briànsa|monsa|monsa e briànsa = Provincia di Monza e della Brianza-Stemma.svg
|nàpoli|nappoli|napoli = Coat of Arms of the Metropolitan City of Naples.svg
|noeuo|nóoro|nuoro = Provincia di Nuoro-Stemma.svg
|ogliastra = Provincia dell'Ogliastra-Stemma.svg
|pàdova|pàdoa|padova = Provincia di Padova-Stemma.svg
|palermo|palèrmo = Provincia di Palermo-Stemma.svg
|pavîa|pavia = Provincia di Pavia-Stemma.svg
|perùggia|peruggia|perugia = Provincia di Perugia-Stemma.svg
|pézaro e urbìn|pesaro e urbin|pesaro e urbino = Coat of Arms of the Province of Pesaro and Urbino.svg
|pescâa|pescâra|pescæa|pescara = Provincia di Pescara-Stemma.svg
|piaxénsa|piaxensa|piaçénsa|piaçensa|piaxénça|piaxença|piacenza = Provincia di Piacenza-Stemma.svg
|pistoia = Provincia di Pistoia-Stemma.svg
|poténsa|potensa|potenza = Coat of Arms of the Province of Potenza.svg
|pròu|prâto|prato = Provincia di Prato-Stemma.svg
|ragûsa|ragûza|ragóza|ragùza|ragùsa|ragusa = Provincia di Ragusa-Stemma.svg
|réggio emìlia|réggio inte l'emìlia|reggio nell'emilia|reggio emilia = Coat of Arms of the province of Reggio Emilia.svg
|réggio calàbria|reggio calabbria = Coat of Arms of the Province of Reggio-Calabria.svg
|rieti = Coat of arms of the province of Rieti.svg
|rómma|roma|romma = Provincia di Roma-Stemma.svg
|rovîgo|rovigo = Provincia di Rovigo-Stemma.svg
|sann-a|savona|sànn-a|savónn-a|savuna|savuina|sana|sàna|saña|san-na = Provincia di Savona-Stemma.svg
|sàsciai|sasciai|sàsari|sasari|sassari = Provincia di Sassari-Stemma.svg
|sciracûza|siracusa = Provincia di Siracusa-Stemma.svg
|siêna|sénn-a|senn-a|siénn-a|siena = Provincia di Siena-Stemma.svg
|sondrio|sòndrio|sóndrio = Provincia di Sondrio-Stemma.svg
|sùd sardegna|sùd sardégna|sud sardegna =
|tàranto|taranto = Provincia di Taranto-Stemma.svg
|torin|turin|torìn|torino = Città metropolitana di Torino - Stemma.svg
|tràpani|trapani = Provincia di Trapani-Stemma.svg
|trénto = Trentino CoA.svg
|trevîzo|trevîxo|trevizo|trevixo|treviso = Provincia di Treviso-Stemma.svg
|trièste|trieste = Provincia di Trieste-Stemma.svg
|vareise|vareize|varéize|varéise|varese = Provincia di Varese-Stemma.svg
|venéçia|veneçia|venexa|venêxa|venesia|venésia|venezia = Provincia di Venezia-Stemma.svg
|verbàn cûsio òssola|verbània|verbania = CoA of Verbano-Cusio-Ossola.svg
|verçelli|vercèlli|vercelli = Provincia di Vercelli-Stemma.svg
|verónn-a|veronn-a|verona = Provincia di Verona-Stemma.svg
|vibo valençia|vibo valentia|vìbo valénçia|vîbo valénçia = Provincia di Vibo Valentia-Stemma.svg
|viçénsa|vicénsa|vicenza = Provincia di Vicenza-Stemma.svg
|vitèrbo|viterbo = Provincia di Viterbo-Stemma.svg
|zena|zêna|zéna|séna|genova = Provincia di Genova-Stemma.svg
|#default = Provincia di {{{1}}}-Stemma.{{#ifexist:Media:Provincia di {{{1}}}-Stemma.svg|svg|png}}
}}
|3 = {{#switch: {{lc:{{{1|}}}}}
|a prìa|a pria|a prîa|pietra ligure = Pietra Ligure-Stemma.svg
|arasce|aràsce|aràsci|alassio = Alassio-Stemma.svg
|cuggiæn|cugen|cugén|cuggen|cüggiæn = Quilliano-Stemma.svg
|finô|finâ|finà|finale ligure = Coat of arms of Finale Ligure.svg
|garesce|garésce|garéshe|garessio = Garessio-Stemma.svg
|rosagni|rusagni|ruzâgni|rozâgni|rezoâgio|rezoâgi|rezzoagi = Rezzoaglio-Stemma.svg
|sanremu|sanremmu|san remu|san remmu|sanrémmo|sanremmo|san remmo|san remo|sanremo = Sanremo-Stemma.svg
|savona|sànn-a|sann-a|savuna|savonn-a|savónn-a|savuina|sana|sàna = Stemma di Savona.svg
|toriggia|torìggia|turiggia|torriglia = Torriglia-Stemma.svg
|tuiran|tuiràn|toiràn|toiàn|toiàn|toirano = Toirano-Stemma.svg
|castrevegliu|castreveju|castelvecchio di rocca barbena = Castelvecchio di Rocca Barbena-Stemma.svg
|ulmea|urmea|urméa|ulmèa|ormêa|ormea = Ormea-Stemma.svg
|zena|zêna|zéna|séna|genova = Coat of arms of Genoa.svg
|agra = Agra (Italia)-Stemma.png
|alba = Alba (Italia)-Stemma.png
|albanella = Albanella (Italia)-Stemma.png
|albaredo per san marco = Albaredo per San Marco-Stemma.gif
|albi = Albi (Italia)-Stemma.png
|albosaggia = Albosaggia stemma.gif
|alto = Alto (Italia)-Stemma.png
|alvito = Alvito (Italia)-Stemma.png
|arbenga|albenga = CoA Comune di Albenga.png
|amato = Amato (Italia)-Stemma.png
|amelia = Amelia (Italia)-Stemma.png
|angrogna = CoA Comune di Angrogna.svg
|aragona = Aragona (Italia)-Stemma.png
|arce = Arce (Italia)-Stemma.png
|arena = Arena (Italia)-Stemma.png
|arona = Arona-Stemma it.png
|arrone = Arrone-Stemma.jpg
|asso = Asso (Italia)-Stemma.png
|assolo = Assolo (Italia)-Stemma.png
|atella = Atella (PZ)-Stemma.png
|ausonia = Ausonia (comune)-Stemma.png
|avezzano = Coat of arms of Avezzano.svg
|barile = Barile (Italia)-Stemma.png
|baronissi = Baronissi-Stemma it.png
|baselga di pinè = Baselga di Piné-Stemma.png
|bastiglia = Bastiglia (Italia)-Stemma.png
|belmonte del sannio = Belmontedelsannio.gif
|bema = Bema-Stemma.gif
|bianchi = Bianchi (Italia)-Stemma.png
|bibiana = Bibiana (Italia)-Stemma.png
|bomba = Bomba (Italia)-Stemma.png
|bonito = Bonito (Italia)-Stemma.png
|bono = Bono (Italia)-Stemma.png
|borgia = Borgia (Italia)-Stemma.png
|bovino = Bovino (Italia)-Stemma.png
|bra = Bra-Stemma uff.png
|brenna = Brenna (Italia)-Stemma.png
|brione = Brione (Lombardia)-Stemma.png
|bronte = Bronte (Italia)-Stemma.png
|burgos = Burgos (Italia)-Stemma.png
|cagliari = CagliariStemma2015.png
|caglio = Caglio (Italia)-Stemma.png
|caino = Caino (Italia)-Stemma.png
|calcio = Calcio (Italia)-Stemma.png
|calenzano = Calenzano -Stemma.png
|campana = Campana (Italia)-Stemma.png
|campobasso = Stemma campobasso città rosso.png
|candela = Candela (Italia)-Stemma.png
|canna = Canna (Italia)-Stemma.png
|capistrano = Capistrano (Italia)-Stemma.png
|capriati a volturno = Coat of Arms of Capriati a Volturno.svg
|capriolo = Capriolo (Italia)-Stemma.png
|carapelle = Carapelle (Italia)-Stemma.png
|caravaggio = CoA Città di Caravaggio.svg
|carbone = Carbone (Italia)-Stemma.png
|cardinale = Cardinale (Italia)-Stemma.png
|cantagallo = Cantagallo (Italia)-Stemma.png
|carmignano = Carmignano (Italia)-Stemma.png
|carpino = Carpino (Italia)-Stemma.png
|carro = Carro (Italia)-Stemma.png
|casella = Casella (Italia)-Stemma.png
|cassacco = Cassacco-Stemma.jpg
|castelli = Castelli (Italia)-Stemma.png
|castelnuovo = Castelnuovo (Italia)-Stemma.png
|cavazzo carnico = Cavazzo Carnico-Stemma.jpg
|cave = Cave (Italia)-Stemma.png
|cento = Cento (Italia)-Stemma.png
|cerano = Cerano (Italia)-Stemma.png
|cerchio = Cerchio (Italia)-Stemma.png
|ceres = Ceres (Italia)-Stemma.png
|certosa di pavia = Certosa di Pavia (comune)-Stemma.png
|cervo = Cervo (Italia)-Stemma.png
|cesio = Cesio (Italia)-Stemma.png
|chiusa = Klausen Suedtirol CoA.svg
|cicala = Cicala (Italia)-Stemma.png
|cittadella = Cittadella (Italia)-Stemma.png
|cittanova = Cittanova (Italia)-Stemma.png
|civita = Civita (Italia)-Stemma.png
|claut = Claut-Stemma.jpg
|contrada = Contrada (Italia)-Stemma.png
|corbara = Corbara (Italia)-Stemma.png
|crema = Crema (Italia)-Stemma.png
|dazio = Dazio-Stemma.gif
|delebio = Delebio-Stemma.gif
|delia = Delia (Italia)-Stemma.png
|diamante = Diamante (Italia)-Stemma.png
|don = Don (Italia)-Stemma.png
|enemonzo = Enemonzo-Stemma.jpg
|eraclea = Eraclea-Stemma.gif
|erba = Erba (Italia)-Stemma.png
|este = Este (Italia)-Stemma.png
|fallo = Fallo (Italia)-Stemma.png
|felino = Felino (Italia)-Stemma.png
|ferla = Ferla Stemma Colori.jpg
|ferrara = CoA Città di Ferrara.svg
|filadelfia = Filadelfia (Italia)-Stemma.png
|firenze = FlorenceCoA.svg
|fiumara = Fiumara (Italia)-Stemma.png
|foligno = Foligno stemma.png
|fondachelli-fantina = Fondachelli Fantina-Stemma.png
|fondo = Fondo (Italia)-Stemma.png
|fontanelice = Fontanelice-Stemma.jpg
|fontanella = Fontanella (Italia)-Stemma.png
|fonte = Fonte (Italia)-Stemma.png
|forni di sotto = Stemmafornidisotto.jpg
|fortezza = Fortezza (Italia)-Stemma.png
|fossa = Fossa (Italia)-Stemma.png
|frassino = Frassino (Italia)-Stemma.png
|furore = Furore (Italia)-Stemma.png
|fuscaldo = Fuscaldo-Stemma uff.png
|gavignano = Gavignano (Italia)-Stemma.png
|gerace = Gerace-Stemma uff.png
|gerola alta = Gerola Alta-Stemma.jpg
|ginestra = Ginestra (Italia)-Stemma.png
|gonars = Gonars-Stemma.JPG
|gorgonzola = Gorgonzola (Italia)-Stemma.png
|grado = Grado (Italia)-Stemma.png
|greci = Greci (Italia)-Stemma.png
|greggio = Greggio (Italia)-Stemma.png
|grigno = Grigno-Stemma it.png
|grimaldi = Grimaldi (Italia)-Stemma.png
|grottaferrata = Grottaferrata-Stemma it.png
|hône = Hone-Stemma.png
|incudine = Incudine (Italia)-Stemma.png
|ingria = Ingria (Italia)-Stemma.png
|irma = Irma (Italia)-Stemma.png
|isso = Isso (Italia)-Stemma.png
|jenne = Jenne-Stemma it.png
|l'aquila = Coat of Arms of L'Aquila, Italy.svg
|la salle = La Salle (Italia)-Stemma.png
|la spezia = La Spezia-Stemma2.png
|lago = Lago (Italia)-Stemma.png
|laterza = Laterza (Italia)-Stemma.png
|lauco = Lauco-Stemma.jpg
|lauro = Lauro (Italia)-Stemma.png
|laveno-mombello = CoA Laveno-Mombello.svg
|leini = Leinì-Stemma.png
|lesina = Lesina (Italia)-Stemma.png
|lettere = Lettere (Italia)-Stemma.png
|licenza = Licenza (Italia)-Stemma.png
|ligonchio = Logo ligonchio.png
|liveri = Liveri-Stemma.jpg
|livo = Livo (Trentino-Alto Adige)-Stemma.png
|locri = Locri-Stemma uff.png
|longobardi = Longobardi (Italia)-Stemma.png
|lucignano = Stemma di Lucignano.JPG
|lugo = Lugo (Italia)-Stemma.png
|lula = Lula (Italia)-Stemma.png
|lupara = Stemma di Lupara.jpeg
|macchiagodena = Macchiagodena-Stemma.gif
|magenta = Magenta (Italia)-Stemma.png
|malborghetto valbruna
|malborghetto-valbruna = MalborghettoValbruna.gif
|manta = Manta (Italia)-Stemma.png
|mara = Mara (Italia)-Stemma.png
|marcellina = Marcellina (Italia)-Stemma.png
|marciana = Marciana (Italia)-Stemma.png
|margarita = Margarita (Italia)-Stemma.png
|marino = Marino (Italia)-Stemma.png
|marone = Marone (Italia)-Stemma.png
|martello = Martello (Italia)-Stemma.png
|martirano = Martirano (Italia)-Stemma.png
|maser = Maser (Italia)-Stemma.png
|masi = Masi (Italia)-Stemma.png
|massa = Massa (Italia)-Stemma.png
|meda = Meda-Stemma.jpg
|medicina = Medicina (Italia)-Stemma.png
|mele = Mele (Italia)-Stemma.png
|melissa = Melissa (Italia)-Stemma.png
|mentana = Mentana (Italia)-Stemma.png
|mercato saraceno = Mercato Saraceno-Stemma.jpg
|merlino = Merlino (Italia)-Stemma.png
|milano = CoA Città di Milano.svg
|milena = Milena (Italia)-Stemma.png
|milo = Milo (Italia)-Stemma.png
|mirabello = Mirabello (Italia)-Stemma.png
|misilmeri = Misilmeri-Stemma it.png
|mistretta = Mistretta-Stemma it.png
|moggio = Moggio (Italia)-Stemma.png
|moimacco = Moimacco-Stemma.jpg
|molare = Molare (Italia)-Stemma.png
|molise = Molise (CB)-Stemma.png
|momo = Momo (Italia)-Stemma.png
|monopoli = Monopoli (Italia)-Stemma.png
|montagna in valtellina = Montagna.png
|montagna = Montagna (Italia)-Stemma.png
|montaldo torinese = Montaldo Torinese-Stemma it.png
|monte grimano terme = Monte Grimano-Stemma.png
|monte san martino = Monte San Martino-Stemma.jpg
|monte san pietrangeli = Monte San Pietrangeli-Stemma.jpg
|montelparo = Montelparo-Stemma.gif
|montemitro = Stemma comune di montemitro.gif
|mori = Mori (Italia)-Stemma.png
|morrone del sannio = Stemma morrone.png
|mosciano sant'angelo = Mosciano Sant'Angelo-Stemma.jpg
|mozzo = Mozzo (Italia)-Stemma.png
|mura = Mura (Italia)-Stemma.png
|musei = Musei (Italia)-Stemma.png
|muzzano = Muzzano (Italia)-Stemma.png
|napoli = CoA Città di Napoli.svg
|naso = Naso (Italia)-Stemma.png
|nave = Nave (Italia)-Stemma.png
|ne = Ne (Italia)-Stemma.png
|nespolo = Nespolo (Italia)-Stemma.png
|nettuno = Nettuno (Italia)-Stemma.png
|nicosia = Nicosia (Italia)-Stemma.png
|nimis = Nimis-Stemma.jpg
|noale = Noale-Stemma.jpg
|nove = Nove (Italia)-Stemma.png
|olevano di lomellina = Olevano di Lomellina-Stemma.jpg
|onore = Onore (Italia)-Stemma.png
|ora = Ora (Italia)-Stemma.png
|ortignano raggiolo = OrtignanoRaggiolo stemma.gif
|ortona dei marsi = Ortona dei Marsi-stemma.jpg
|osoppo = Osoppo-Stemma.jpg
|ostiano = Ostiano (Italia)-Stemma.png
|ottone = Ottone (Italia)-Stemma.png
|paderno franciacorta = Stemma Comune di Paderno Franciacorta.jpg
|paese = Paese (Italia)-Stemma.png
|palau = Palau (Italia)-Stemma.png
|palermo = Palermo-Stemma uff.png
|palù = Palù (Italia)-Stemma.png
|paluzza = Paluzza-Stemma.jpg
|paola = Paola (Italia)-Stemma.png
|parma=Coat of arms of Parma.svg
|paterno = Paterno (comune)-Stemma.png
|pavia di udine = PaviadiUdine-Stemma.jpg
|pedemonte = Pedemonte-Stemma.gif
|peglio = Peglio (Marche)-Stemma.png
|pella = Pella (Italia)-Stemma.png
|perca = Perca (Italia)-Stemma.png
|pero = Pero (Italia)-Stemma.png
|perugia = Logocomuneperugia.png
|pettineo = Pettineo (Italia)-Stemma.png
|pianezze = Pianezze-Stemma.gif
|piatto = Piatto (Italia)-Stemma.png
|pico = Pico (Italia)-Stemma.png
|pienza = Pienza-Stemma.png
|pietra de' giorgi = Pietra de' Giorgi-Stemma.jpg
|pietracamela = Pietracamela-stemma.jpg
|pila = Pila (Italia)-Stemma.png
|piscina = Piscina (Italia)-Stemma.png
|pizzo = Pizzo (Italia)-Stemma.png
|poggiodomo = Poggiodomo-Stemma.jpg
|pojana maggiore = Poiana Maggiore-Stemma.gif
|porpetto = Porpetto-Stemma.png
|posina = Posina-Stemma.gif
|posta = Posta (Italia)-Stemma.png
|potenza = Potenza (Italia)-Stemma.png
|povoletto = Povoletto-Stemma.png
|pré-saint-didier = Pré-Saint-Didier-Stemma.png
|pula = Pula (Italia)-Stemma.png
|quarto = Quarto (Italia)-Stemma.png
|quindici = Quindici (Italia)-Stemma.png
|rasura = Rasura-Stemma.gif
|re = Re (Italia)-Stemma.png
|regalbuto = Stemmaregalbuto.jpg
|reggio calabria = Reggio Calabria Stemma.png
|reggio nell'emilia = Reggio Emilia-Stemma.png
|resiutta = Resiutta-Stemma.jpg
|riano = Riano (Italia)-Stemma.png
|rive d'arcano = RivedArcano-Stemma.jpg
|rocca pia = Rocca Pia-Stemma.jpg
|roccamonfina = Roccamonfina (Italia)-Stemma.png
|rodano = Rodano stemma.jpg
|rodengo = Rodengo (Zuid-Tirol)-Stemma.png
|rogolo = Rogolo-Stemma.gif
|roma capitale = Roma-Stemma.png
|romeno = Romeno (Italia)-Stemma.png
|rossa = Rossa (Italia)-Stemma.png
|rossana = Rossana (Italia)-Stemma.png
|rotonda = Rotonda (Italia)-Stemma.png
|ruda = Ruda-Stemma.jpg
|sabbia = Sabbia (Italia)-Stemma.png
|saint-denis = Saint-Denis (Italia)-Stemma.png
|saint-marcel = Saint-Marcel (Italia)-Stemma.png
|salcedo = Salcedo (Italia)-Stemma.png
|salento = Salento (comune)-Stemma.png
|sambuca pistoiese = Stemma-pic.gif
|sambuco = Sambuco (Italia)-Stemma.png
|samo = Samo (Italia)-Stemma.png
|san calogero = San Calogero (Italia)-Stemma.png
|san cataldo = San Cataldo (Italia)-Stemma.png
|san felice del benaco = Sanfelicedelbenacologo.jpg
|san ferdinando = San Ferdinando (Italia)-Stemma.png
|san fiorano = Sanfiorano.gif
|san giacomo degli schiavoni = San Giacomo degli Schiavoni-Stemma.jpg
|san giovanni al natisone = San Giovanni al Natisone-Stemma.png
|san giuliano di puglia = SanGiulianodiPuglia.gif
|san giustino = San Giustino (Italia)-Stemma.png
|san leonardo = San Leonardo (Italia)-Stemma.png
|san lorenzo = San Lorenzo (Italia)-Stemma.png
|san luca = San Luca (Italia)-Stemma.png
|san marcellino = San Marcellino (Italia)-Stemma.png
|san martino di finita = San Martino di Finita-Stemma.JPG
|san massimo = San Massimo (Italia)-Stemma.png
|san michele al tagliamento = San Michele al Tagliamento-Stemma.jpg
|san nazario = San Nazario (Italia)-Stemma.png
|san pancrazio = San Pancrazio (Italia)-Stemma.png
|san paolo = San Paolo (Italia)-Stemma.png
|san pietro mussolino = San Pietro Mussolino-Stemma.gif
|san roberto = San Roberto (Italia)-Stemma.png
|san sostene = San Sostene-Gonfalone.png
|san vincenzo = San Vincenzo (Italia)-Stemma.png
|san vitaliano = San Vitaliano (Italia)-Stemma.png
|san vito = San Vito (Italia)-Stemma.png
|sant'agostino = Sant'Agostino (Italia)-Stemma.png
|sant'alfio = Sant'Alfio (Italia)-Stemma.png
|sant'anastasia = Sant'Anastasia (Italia)-Stemma.png
|sant'angelo del pesco = Sant'Angelo del Pesco-Stemma.jpg
|sant'angelo in vado = Stemma santangelo in vado.gif
|sant'antonino di susa = Sant'Antonino di Susa-Stemma it.png
|sant'apollinare = Sant'Apollinare (Italia)-Stemma.png
|sant'elena = Sant'Elena (Italia)-Stemma.png
|sant'eusanio del sangro = Stemma Sant'Eusanio del Sangro.jpg
|sant'oreste = Sant'Oreste (Italia)-Stemma.png
|santa brigida = Santa Brigida (Italia)-Stemma.png
|santa elisabetta = Santa Elisabetta (Italia)-Stemma.png
|santa giuletta = Santagiuletta.gif
|santa giustina = Santa Giustina (Italia)-Stemma.png
|santa maria la longa = SantaMarialaLonga-Stemma.jpg
|santa maria maggiore = Santa Maria Maggiore (Italia)-Stemma.png
|santa sofia = Santa Sofia (Italia)-Stemma.png
|sarcedo = Sarcedo-Stemma.gif
|sarego = Sarego-Stemma.gif
|sassetta = Sassetta (Italia)-Stemma.png
|sava = Sava (Italia)-Stemma.png
|scala = Scala (Italia)-Stemma.png
|scampitella = Scampitella-stemma.gif
|scarperia = Scarperia-Stemma it.png
|scena = Scena (Italia)-Stemma.png
|scopa = Scopa (Italia)-Stemma.png
|scorzè = Coat of Arms of Scorzè.svg
|serina = Serina (Italia)-Stemma.png
|sezze = Sezze-Stemma.jpg
|signa = Signa-Stemma.jpg
|socchieve = Socchieve-Stemma.jpg
|solagna = Solagna-Stemma.gif
|sturno = Sturno.gif
|supino = Supino (Italia)-Stemma.png
|taino = Taino (Italia)-Stemma.png
|tarvisio = TarvisioStemma.png
|tavagnacco = Tavagnacco-Stemma.jpg
|taverna = Taverna (Italia)-Stemma.png
|tenna = Tenna (Italia)-Stemma.png
|tirolo = Tirolo (BZ)-Stemma.png
|tocco caudio = Tocco Caudio-Stemma.jpg
|torretta = Torretta (Italia)-Stemma.png
|tortora = Tortora (Italia)-Stemma.png
|trenta = Trenta (Italia)-Stemma.png
|tripi = Tripi-Stemma it.png
|trissino = Trissino-Stemma.gif
|troia = Troia (Italia)-Stemma.png
|ultimo = Ultimo (Italia)-Stemma.png
|uri = Uri (Italia)-Stemma.png
|valdastico = Valdastico-Stemma.gif
|valenza = Valenza (Italia)-Stemma.png
|vandoies = Vintl-Stemma.svg
|vas = Vas (Italia)-Stemma.png
|verzegnis = Verzegnis-Stemma.jpg
|viano = Viano stemma comune 2.gif
|villa di chiavenna = Villa di Chiavenna-Stemma.gif
|villaverla = Villaverla-Stemma.gif
|viola = Viola (Italia)-Stemma.png
|virgilio = Virgilio (Italia)-Stemma.png
|visco = Visco-Stemma.jpg
|vittoria = Vittoria (Italia)-Stemma.png
|voghiera = Voghiera-Stemma.gif
|volano = Volano (Italia)-Stemma.png
|voltaggio = Voltaggio (Italia)-Stemma.png
|#default = {{#ifexist:Media:{{{1}}}-Stemma.svg|{{{1}}}-Stemma.svg|{{#ifexist:Media:{{{1}}}-Stemma.png|{{{1}}}-Stemma.png}}}}
}}
}}</includeonly><noinclude>
Stémmi de regioìn, provìnse e comùn
[[Categorîa:Template Divisione amministrativa]]
</noinclude>
o0di6u6og04mzd5zeunwk8vvf32bx3i
Template:Divisione amministrativa/Voci/ITA
10
18525
253126
253093
2024-11-08T19:45:35Z
N.Longo
12052
+ 1
253126
wikitext
text/x-wiki
<includeonly>{{#switch: {{{2|}}}
|1={{#switch: {{lc:{{{1|}}}}}
|calàbria|calabria = Calabria
|emìlia-romàgna|emilia-romagna|emilia-rumagna = Emilia-Romagna
|friôli-venéçia giùlia|friôli venéçia giùlia|frioli-veneçia giulia|friuli-veneçia giulia|friùli-venessia giulia|friuli-venezia giulia = Friùli-Venessia Giulia
|làçio|laçio|làssio|lassio|lasio|lazio = Lassio
|liguria|ligǜia|ligùria|ligü(r)ia|ligüria|ligüia|ligûria|ligüřia = Liguria
|piemonte|piemónte|piemunte|piêmunte|piemont|piemunt|piemùnt|piemunt'|piemùnt' = Piemonte
|sardegna|sardégna = Sardegna
|veneto|venneto|véneto = Venneto
|#default = {{{1}}}
}}
|2={{#switch: {{lc:{{{1|}}}}}
|spezia|la spezia|a spèza|spézza|a spézza = Provinsa dea Spèza
|imperia|imperia|inpéria|inpêia|inpeia = Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)
|sànn-a|sann-a|savuna|savona|savonn-a|savónn-a|savuina|sana|sàna|saña|san-na = Provinsa de Sann-a
|genova|zena|zêna|zéna|sena = Çittæ metropolitann-a de Zena
|càgiai|càggiai|càliari|cagiai|caggiai|caliari|cagliari = Çittæ metropolitann-a de Càggiai
|cuneo|cùnio|cuni|coni|cunio = Provinsa de Cuneo
|lisciandria|lusciàndria|alessandria|lusciàndria|lisciàndria|lisàndria|lisandria|lesàndria|lesandria|lisòndria|lisondria|alesàndria|alesandria = Provinsa de Lisciandria
|àgogia|l'àgogia|àquila|l'àquila|aquila|l'aquila = Provinsa de L'Àgogia
|forlì-cezénn-a|forlì-cezenn-a|forlì-cesénn-a|forlì-cesenn-a|forlì-cesena = Provinsa de Forlì-Cesenn-a
|medio campidano = Provincia del Medio Campidano
|piaxénsa|piaxensa|piaçénsa|piaçensa|piaxénça|piaxença|piacenza = Provinsa de Piaçensa
|sùd sardegna|sùd sardégna|sud sardegna = Provinsa do Sùd Sardegna
|l'ogliastra|ogliastra=Provincia dell'Ogliastra
|novara|novæa = Provinsa de Novæa
|réggio calàbria|reggio calabria = Çittæ metropolitann-a de Reggio Calabria
|reggio emilia = Provinsa de Reggio Emilia
|verbania|verbàn|cûsio|òssola|verbàn-cûsio-òssola|verbàn cûsio òssola = Provinsa do Verbàn Cûsio Òssola
|monsa|monsa e briànsa = Provinsa de Monsa e da Briànsa
|bolzano|trento = Provincia autonoma di {{{1}}}
|bari|bologna|catània|firense|mescìnn-a|milan|nappoli|palermo|turin|reggio calabbria = Çittæ metropolitann-a de {{{1}}}
|rómma|romma|rumma|roma = Çittæ metropolitann-a de Romma Capitâle
|venéçia|veneçia|venexa|venêxa|venesia|venésia|venezia = Çittæ metropolitann-a de Venessia
|agrigento|caltanissetta|enna|ragusa|siracusa|tràpani = Libero consòrçio comunâle de {{{1}}}
|#default = Provinsa de {{ucfirst:{{{1}}}}}
}}
|3 = {{#switch: {{lc:{{{1|}}}}}
|ulmea|urmea|urméa|ulmèa|ormêa|ormea = Ulmea
|agra = Agra (Italia)
|ala = Ala (Italia)
|alba = Alba (Italia)
|albanella = Albanella (Italia)
|albi = Albi (Italia)
|albino = Albino (Italia)
|alì = Alì (Italia)
|altare = Altare (Italia)
|alto = Alto (Italia)
|amaro = Amaro (Italia)
|amato = Amato (Italia)
|amelia = Amelia (Italia)
|ampezzo = Ampezzo (Italia)
|anoia = Anoia (Italia)
|apice = Apice (Italia)
|aprilia = Aprilia (Italia)
|aragona = Aragona (Italia)
|arborea = Arborea (comune)
|arcade = Arcade (Italia)
|archi = Archi (Italia)
|arce = Arce (Italia)
|arco = Arco (Italia)
|arena = Arena (Italia)
|armeno = Armeno (Italia)
|armo = Armo (Italia)
|asola = Asola (Italia)
|asso = Asso (Italia)
|assolo = Assolo (Italia)
|atella = Atella (comune)
|augusta = Augusta (Italia)
|ausonia = Ausonia (comune)
|badia = Badia (Italia)
|balocco = Balocco (Italia)
|barbara = Barbara (Italia)
|barbaresco = Barbaresco (Italia)
|bard = Bard (Italia)
|barile = Barile (Italia)
|barolo = Barolo (Italia)
|baschi = Baschi (Italia)
|basiliano = Basiliano (Italia)
|bastiglia = Bastiglia (Italia)
|bellino = Bellino (Italia)
|bellona = Bellona (Italia)
|bergamasco = Bergamasco (Italia)
|berra = Berra (Italia)
|bianchi = Bianchi (Italia)
|bianco = Bianco (Italia)
|bibiana = Bibiana (Italia)
|bione = Bione (Italia)
|bomba = Bomba (Italia)
|bonito = Bonito (Italia)
|bono = Bono (Italia)
|borgia = Borgia (Italia)
|bova = Bova (Italia)
|bovino = Bovino (Italia)
|bozzolo = Bozzolo (Italia)
|brancaleone = Brancaleone (Italia)
|brenna = Brenna (Italia)
|breno = Breno (Italia)
|brenta = Brenta (comune)
|bronte = Bronte (Italia)
|bruno = Bruno (Italia)
|brusson = Brusson (Italia)
|burgos = Burgos (Italia)
|caglio = Caglio (Italia)
|caino = Caino (Italia)
|calcio = Calcio (Italia)
|calco = Calco (Italia)
|calvi = Calvi (Italia)
|camino = Camino (Italia)
|campagna = Campagna (Italia)
|campana = Campana (Italia)
|canale = Canale (Italia)
|candela = Candela (Italia)
|candida = Candida (Italia)
|canna = Canna (Italia)
|cantagallo = Cantagallo (Italia)
|capistrano = Capistrano (Italia)
|cappadocia = Cappadocia (Italia)
|capriolo = Capriolo (Italia)
|carapella = Carapella (Italia)
|carbone = Carbone (Italia)
|cardinale = Cardinale (Italia)
|carmignano = Carmignano (Italia)
|carpino = Carpino (Italia)
|carro = Carro (Italia)
|cascina = Cascina (Italia)
|castel del monte = Castel del Monte (comune)
|castel ivano = Castel Ivano (comune)
|castel sant'angelo = Castel Sant'Angelo (comune)
|castellar = Castellar (Italia)
|castellaro = Castellaro (Italia)
|castelli = Castelli (Italia)
|castelnuovo = Castelnuovo (Italia)
|cattolica = Cattolica (Italia)
|cavallino = Cavallino (Italia)
|cavour = Cavour (Italia)
|cecina = Cecina (Italia)
|cento = Cento (Italia)
|cerano = Cerano (Italia)
|cerchio = Cerchio (Italia)
|ceres = Ceres (Italia)
|certosa di pavia = Certosa di Pavia (comune)
|cervino = Cervino (Italia)
|cervo = Cervo (Italia)
|cesio = Cesio (Italia)
|ceto = Ceto (Italia)
|chatillon
|châtillon = Châtillon (Italia)
|chiaramonti = Chiaramonti (Italia)
|chiusa = Chiusa (Italia)
|cicala = Cicala (Italia)
|cimone = Cimone (Italia)
|cino = Cino (Italia)
|cis = Cis (Italia)
|cittadella = Cittadella (Italia)
|cittanova = Cittanova (Italia)
|civita = Civita (Italia)
|collio = Collio (Italia)
|cologne = Cologne (Italia)
|colonna = Colonna (Italia)
|comano = Comano (Italia)
|contrada = Contrada (Italia)
|corbara = Corbara (Italia)
|correggio = Correggio (Italia)
|crema = Crema (Italia)
|dazio = Dazio (Italia)
|delia = Delia (Italia)
|diamante = Diamante (Italia)
|dignano = Dignano (Italia)
|dolo = Dolo (Italia)
|don = Don (Italia)
|donato = Donato (Italia)
|dongo = Dongo (Italia)
|elice = Elice (Italia)
|erba = Erba (Italia)
|este = Este (Italia)
|falcone = Falcone (Italia)
|fallo = Fallo (Italia)
|farnese = Farnese (Italia)
|fascia = Fascia (Italia)
|favignana = Favignana (Italia)
|felino = Felino (Italia)
|filadelfia = Filadelfia (Italia)
|filago = Filago (Italia)
|filetto = Filetto (Italia)
|firmo = Firmo (Italia)
|fiumara = Fiumara (Italia)
|floresta = Floresta (Italia)
|fondo = Fondo (Italia)
|fontanella = Fontanella (Italia)
|fontanelle = Fontanelle (Italia)
|fonte = Fonte (Italia)
|fornace = Fornace (Italia)
|fortezza = Fortezza (Italia)
|fossa = Fossa (Italia)
|frassino = Frassino (Italia)
|frontone = Frontone (Italia)
|funes = Funes (Italia)
|furore = Furore (Italia)
|gallese = Gallese (Italia)
|gallicano = Gallicano (Italia)
|gallio = Gallio (Italia)
|gallipoli = Gallipoli (Italia)
|gesualdo = Gesualdo (Italia)
|gildone = Gildone (Italia)
|ginestra = Ginestra (Italia)
|giove = Giove (Italia)
|girasole = Girasole (Italia)
|giustino = Giustino (Italia)
|gonzaga = Gonzaga (Italia)
|gorgonzola = Gorgonzola (Italia)
|grado = Grado (Italia)
|grana = Grana (Italia)
|greci = Greci (Italia)
|greggio = Greggio (Italia)
|grimaldi = Grimaldi (Italia)
|incudine = Incudine (Italia)
|irma = Irma (Italia)
|ischia = Ischia (Italia)
|isso = Isso (Italia)
|itala = Itala (Italia)
|jolanda di savoia = Jolanda di Savoia (Italia)
|la magdeleine = La Magdeleine (Italia)
|la salle = La Salle (Italia)
|la thuile = La Thuile (Italia)
|laghi = Laghi (Italia)
|lago = Lago (Italia)
|lana = Lana (Italia)
|lari = Lari (Italia)
|laterza = Laterza (Italia)
|lauro = Lauro (Italia)
|lavagna = Lavagna (Italia)
|lavello = Lavello (Italia)
|lei = Lei (Italia)
|lerma = Lerma (Italia)
|lesina = Lesina (Italia)
|lettere = Lettere (Italia)
|licenza = Licenza (Italia)
|lipari = Lipari (Italia)
|longobardi = Longobardi (Italia)
|lu = Lu (Italia)
|lugo = Lugo (Italia)
|lula = Lula (Italia)
|lupara = Lupara (Italia)
|macra = Macra (Italia)
|mafalda = Mafalda (Italia)
|magenta = Magenta (Italia)
|magione = Magione (Italia)
|magnano = Magnano (Italia)
|mandela = Mandela (Italia)
|mango = Mango (Italia)
|manta = Manta (Italia)
|mantello = Mantello (Italia)
|mara = Mara (Italia)
|marcellina = Marcellina (Italia)
|marciana = Marciana (Italia)
|margarita = Margarita (Italia)
|margherita di savoia = Margherita di Savoia (Italia)
|marone = Marone (Italia)
|marta = Marta (Italia)
|martello = Martello (Italia)
|martirano = Martirano (Italia)
|marzano = Marzano (Italia)
|marzio = Marzio (Italia)
|maser = Maser (Italia)
|masi = Masi (Italia)
|massa = Massa (Italia)
|massimino = Massimino (Italia)
|matrice = Matrice (Italia)
|meda = Meda (Italia)
|medea = Medea (Italia)
|medicina = Medicina (Italia)
|mentana = Mentana (Italia)
|merlino = Merlino (Italia)
|mese = Mese (Italia)
|meta = Meta (Italia)
|mezzanino = Mezzanino (Italia)
|milena = Milena (Italia)
|mileto = Mileto (Italia)
|milo = Milo (Italia)
|mira = Mira (Italia)
|mirabello = Mirabello (Italia)
|miranda = Miranda (Italia)
|mirto = Mirto (Italia)
|moggio = Moggio (Italia)
|molare = Molare (Italia)
|molise = Molise (comune)
|momo = Momo (Italia)
|monopoli = Monopoli (Italia)
|montagna = Montagna (Italia)
|montagne = Montagne (Italia)
|monte cavallo = Monte Cavallo (Italia)
|monte san vito = Monte San Vito (Italia)
|montecarlo = Montecarlo (Italia)
|montone = Montone (Italia)
|mori = Mori (Italia)
|mozzo = Mozzo (Italia)
|mura = Mura (Italia)
|muzzano = Muzzano (Italia)
|naso = Naso (Italia)
|nave = Nave (Italia)
|ne = Ne (Italia)
|nespolo = Nespolo (Italia)
|nesso = Nesso (Italia)
|nettuno = Nettuno (Italia)
|nicosia = Nicosia (Italia)
|norma = Norma (Italia)
|nove = Nove (Italia)
|onore = Onore (Italia)
|opera = Opera (Italia)
|opi = Opi (Italia)
|ora = Ora (Italia)
|orani = Orani (Italia)
|ostiano = Ostiano (Italia)
|ostra = Ostra (Italia)
|ottaviano = Ottaviano (Italia)
|ottone = Ottone (Italia)
|paese = Paese (Italia)
|palau = Palau (Italia)
|palombaro = Palombaro (Italia)
|palù = Palù (Italia)
|paola = Paola (Italia)
|parete = Parete (Italia)
|paterno = Paterno (comune)
|pau = Pau (Italia)
|pella = Pella (Italia)
|penne = Penne (Italia)
|perca = Perca (Italia)
|perito = Perito (Italia)
|pero = Pero (Italia)
|pettineo = Pettineo (Italia)
|piatto = Piatto (Italia)
|pico = Pico (Italia)
|pigna = Pigna (Italia)
|pignone = Pignone (Italia)
|pila = Pila (Italia)
|pisano = Pisano (Italia)
|pizzo = Pizzo (Italia)
|pollone = Pollone (Italia)
|pont-saint-martin = Pont-Saint-Martin (Italia)
|ponte = Ponte (Italia)
|ponti = Ponti (Italia)
|popoli = Popoli (Italia)
|posta = Posta (Italia)
|potensa = Potensa (Baxaicâ)
|prato = Prato (Italia)
|pray = Pray (Italia)
|prezzo = Prezzo (Italia)
|pula = Pula (Italia)
|quart = Quart (Italia)
|quarto = Quarto (Italia)
|quero = Quero (Italia)
|quindici = Quindici (Italia)
|re = Re (Italia)
|rea = Rea (Italia)
|reggio emilia = Reggio nell'Emilia
|rialto = Rialto (Italia)
|riano = Riano (Italia)
|ripe = Ripe (Italia)
|ro = Ro (Italia)
|roccabruna = Roccabruna (Italia)
|roccafranca = Roccafranca (Italia)
|roccamonfina = Roccamonfina (Italia)
|rodano = Rodano (Italia)
|romeno = Romeno (Italia)
|roncola = Roncola (Italia)
|rorà = Rorà (Italia)
|rossa = Rossa (Italia)
|rossana = Rossana (Italia)
|rossiglione = Rossiglione (Italia)
|rotonda = Rotonda (Italia)
|ruda = Ruda (Italia)
|russi = Russi (Italia)
|sabbia = Sabbia (Italia)
|sacco = Sacco (Italia)
|saint-christophe = Saint-Christophe (Italia)
|saint-denis = Saint-Denis (Italia)
|saint-marcel = Saint-Marcel (Italia)
|saint-nicolas = Saint-Nicolas (Italia)
|saint-oyen = Saint-Oyen (Italia)
|saint-pierre = Saint-Pierre (Italia)
|saint-vincent = Saint-Vincent (Italia)
|salcedo = Salcedo (Italia)
|sale = Sale (Italia)
|salento = Salento (comune)
|saliceto = Saliceto (Italia)
|samo = Samo (Italia)
|san basilio = San Basilio (Italia)
|san bellino = San Bellino (Italia)
|san bonifacio = San Bonifacio (Italia)
|san calogero = San Calogero (Italia)
|san cassiano = San Cassiano (Italia)
|san cataldo = San Cataldo (Italia)
|san cono = San Cono (Italia)
|san cristoforo = San Cristoforo (Italia)
|san ferdinando = San Ferdinando (Italia)
|san giustino = San Giustino (Italia)
|san gregorio magno = San Gregorio Magno (Italia)
|san leo = San Leo (Italia)
|san leonardo = San Leonardo (Italia)
|san lorenzo = San Lorenzo (Italia)
|san luca = San Luca (Italia)
|san lupo = San Lupo (Italia)
|san marcellino = San Marcellino (Italia)
|san marcello = San Marcello (Italia)
|san massimo = San Massimo (Italia)
|san nazario = San Nazario (Italia)
|san nazzaro = San Nazzaro (Italia)
|san pancrazio = San Pancrazio (Italia)
|san paolo = San Paolo (Italia)
|san pietro apostolo = San Pietro Apostolo (Italia)
|san possidonio = San Possidonio (Italia)
|san prospero = San Prospero (Italia)
|san roberto = San Roberto (Italia)
|san siro = San Siro (Italia)
|san vincenzo = San Vincenzo (Italia)
|san vitaliano = San Vitaliano (Italia)
|san vito = San Vito (Italia)
|sant'alfio = Sant'Alfio (Italia)
|sant'agapito = Sant'Agapito (Italia)
|sant'agostino = Sant'Agostino (Italia)
|sant'anastasia = Sant'Anastasia (Italia)
|sant'antimo = Sant'Antimo (Italia)
|sant'antioco = Sant'Antioco (Italia)
|sant'antonio abate = Sant'Antonio Abate (Italia)
|sant'apollinare = Sant'Apollinnare (Italia)
|sant'arsenio = Sant'Arsenio (Italia)
|sant'elena = Sant'Elena (Italia)
|sant'ippolito = Sant'Ippolito (Italia)
|sant'onofrio = Sant'Onofrio (Italia)
|sant'oreste = Sant'Oreste (Italia)
|sant'urbano = Sant'Urbano (Italia)
|santa brigida = Santa Brigida (Italia)
|santa elisabetta = Santa Elisabetta (Italia)
|santa giulietta = Santa Giulietta (Italia)
|santa giusta = Santa Giusta (Italia)
|santa giustina = Santa Giustina (Italia)
|santa maria maggiore = Santa Maria Maggiore (Italia)
|santa marina = Santa Marina (Italia)
|santa sofia = Santa Sofia (Italia)
|santi cosma e damiano = Santi Cosma e Damiano (Italia)
|sassetta = Sassetta (Italia)
|sava = Sava (Italia)
|scala = Scala (Italia)
|scena = Scena (Italia)
|scilla = Scilla (Italia)
|scopa = Scopa (Italia)
|serina = Serina (Italia)
|sesto = Sesto (Italia)
|sigillo = Sigillo (Italia)
|siliqua = Siliqua (Italia)
|sini = Sini (Italia)
|siris = Siris (Italia)
|soglio = Soglio (Italia)
|sostegno = Sostegno (Italia)
|sperone = Sperone (Italia)
|stella = Stella (Italia)
|taino = Taino (Italia)
|taverna = Taverna (Italia)
|tenna = Tenna (Italia)
|ternate = Ternate (Italia)
|terrazzo = Terrazzo (Italia)
|terzo = Terzo (Italia)
|teti = Teti (Italia)
|tirolo = Tirolo (Italia)
|tito = Tito (Italia)
|toro = Toro (Italia)
|torretta = Torretta (Italia)
|tortora = Tortora (Italia)
|traves = Traves (Italia)
|trenta = Trenta (Italia)
|trinità = Trinità (Italia)
|troia = Troia (Italia)
|tufo = Tufo (Italia)
|tula = Tula (Italia)
|ultimo = Ultimo (Italia)
|urbe = Urbe (Italia)
|uri = Uri (Italia)
|uta = Uta (Italia)
|vaglia = Vaglia (Itaila)
|val masino = Val Masino (comune)
|valenza = Valenza (Italia)
|valpelline = Valpelline (comune)
|valperga = Valperga (Italia)
|valtournenche = Valtournenche (comune)
|valva = Valva (Italia)
|vajont = Vajont (comune)
|varna = Varna (Italia)
|vas = Vas (Italia)
|vescovato = Vescovato (Italia)
|viale = Viale (Italia)
|villeneuve = Villeneuve (Italia)
|viola = Viola (Italia)
|virgilio = Virgilio (Italia)
|visone = Visone (Italia)
|vita = Vita (Italia)
|vittoria = Vittoria (Italia)
|volano = Volano (Italia)
|voltaggio = Voltaggio (Italia)
<!-- |brione = Brione (Lombardia)
|brione = Brione (Trentino-Alto Adige)
|calliano = Calliano (Piemonte)
|calliano = Calliano (Trentino-Alto Adige)
|castro = Castro (Lombardia)
|castro = Castro (Puglia)
|livo = Livo (Lombardia)
|livo = Livo (Trentino-Alto Adige)
|peglio = Peglio (Lombardia)
|peglio = Peglio (Marche)
|samone = Samone (Piemonte)
|samone = Samone (Trentino-Alto Adige)
|san teodoro = San Teodoro (Sardegna)
|san teodoro = San Teodoro (Sicilia)
|valverde = Valverde (Lombardia)
|valverde = Valverde (Sicilia) -->
|#default = {{{1}}} }}
}}</includeonly><noinclude>
[[Categorîa:Template Divisione amministrativa]]</noinclude>
sooaodn3azfsu4byr6sp0ovnr40msxu
Bibliografîa da léngoa lìgure
0
19606
253132
252670
2024-11-08T21:30:25Z
N.Longo
12052
/* Arbenganéize (Arbenganese) */ + 2, permalink, sort
253132
wikitext
text/x-wiki
{{Torna a|Lengoa ligure}}
{{Grafîa ofiçiâ}}
[[Immaggine:Idioma ligur.png|thumb|Difuxon giögràfica da léngoa lìgure]]
Sta pàgina chi a contêgne 'na seleçión da '''bibliografîa in sciâ léngoa lìgure'''. Pe avéi 'n elénco ciù ezoustîvo de òpere e de testimoniànse scrîte, spécce se in scê séncie [[Variànte lìguri|variànte da léngoa]], vànni inte pàgine coleghæ inta segónda seçión de sta pàgina chi; inta prìmma gh'é, pe cóntra, e òpere che pàrlan de l'intrêga [[Lengoa ligure|léngoa lìgure]] ò do [[Lengoa zeneize|zenéize]], a sò variànte ciù difûza<ref>Fànni atençión che, spécce inte òpere ciù antîghe, o nómme "zenéize" o vêgne dêuviòu pe indicâ a léngoa lìgure mæxima, dónca l'é probàbile che 'n çèrto lìbbro o pàrle de l'intrêga léngoa e no sôlo do zenéize in sénso stréito.</ref>.
== Léngoa lìgure ==
=== Diçionâi e vocabolâi ===
{{Véddi ascì|Diçionâi da léngoa lìgure}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giöxèppe Oivê|tìtolo=Dizionario Genovese-Italiano|url=https://books.google.com/books?id=7xH1-T_euCQC&newbks=1&newbks_redir=0&dq=Dizionario+Genovese-Italiano+Olivieri&hl=it&source=gbs_navlinks_s|ànno=1851|editô=Giovanni Ferrando|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Zâne Cazàssa|tìtolo=Dizionario Genovese-Italiano|url=https://books.google.com/books?id=xf83AQAAMAAJ|ediçión=2|ànno=1876|editô=G. Schenone|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gêumo Rósso|tìtolo=Glossario medioevale ligure|url=https://books.google.com/books?id=YDY1AQAAMAAJ|ànno=1909|editô=A. Forni|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|tìtolo= Dizionario Genovese-Italiano e Italiano-Genovese|outô= Gaitàn Frixón|editô= Forni|çitæ= Zêna
|ànno= 1910|léngoa= LIJ, IT|url=https://books.google.com/books?id=U5CNPQAACAAJ}}
* {{Çitta lìbbro|tìtolo= Vocabolario delle parlate liguri|outô= AA. VV.|editô= Consulta Ligure|çitæ= Zêna
|ànno= 1990|léngoa= LIJ, IT|url=https://www.google.it/search?hl=it&tbo=p&tbm=bks&q=bibliogroup:%22Vocabolario+delle+parlate+liguri%22&source=gbs_metadata_r&cad=4|volùmme=4 vol.}}
* {{Çitta lìbbro|tìtolo= Vocabolario ligure storico-bibliografico sec. X - XX|outô= Sergio Aprosio|editô= Sabatelli|ànno= 2003|léngoa= LIJ, IT|url=https://www.google.it/search?hl=it&tbo=p&tbm=bks&q=inauthor:%22Sergio+Aprosio%22|volùmme=2 vol.}}
* {{Çitta lìbbro|tìtolo= Piccolo dizionario etimologico ligure: l'origine, la storia e il significato di quattrocento parole a Genova e in Liguria|outô= [[Fiorenzo Toso]]|editô= Zona|ànno= 2015|léngoa= LIJ, IT|url=https://www.google.it/search?hl=it&tbo=p&tbm=bks&q=inauthor:%22Sergio+Aprosio%22|ISBN=88-64-38593-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Lanteri|tìtolo=Dizionario etimologico-storico dei dialetti liguri. Arabismi, orientalismi, francesismi, germanismi, ispanismi commentati|url=https://books.google.com/books?id=3-86jwEACAAJ|ànno=2016|editô=Centro Editoriale Imperiese|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-97-95714-5}}
=== Sàggi ===
* {{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Battista Spotorno|tìtolo=Storia letteraria della Liguria|url=https://www.google.it/search?hl=it&tbo=p&tbm=bks&q=bibliogroup:%22Storia+letteraria+della+Liguria%22&source=gbs_metadata_r&cad=5|ànno=1824-1826|editô=Stanpàia Ponthenier|çitæ=Zêna|léngoa=IT|volùmme=4 vol.}}
** {{Çitta lìbbro|outô=Ibid.|tìtolo=Dall'età più remota fino all'anno di G. C. 1300|url=https://books.google.com/books?id=tDxzepphU0gC|ànno=1824|léngoa=IT|volùmme=1}}
** {{Çitta lìbbro|outô=Ibid.|tìtolo=Dall'anno 1300 all'anno 1500|url=https://books.google.com/books?id=_7JLAAAAcAAJ|ànno=1824|léngoa=IT|volùmme=2}}
** {{Çitta lìbbro|outô=Ibid.|tìtolo=Dall'anno 1500 all'anno 1637|url=https://books.google.com/books?id=tDxzepphU0gC|ànno=1825|léngoa=IT|volùmme=3}}
** {{Çitta lìbbro|outô=Ibid.|tìtolo=Dall'anno 1638 all'anno 1825|url=https://books.google.com/books?id=nicsAAAAYAAJ|ànno=1826|léngoa=IT|volùmme=4}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Emanuele Celesia|tìtolo=Dell'antichissimo idioma de'Liguri <small>(paragonòu a quéllo "modèrno")</small>|url=https://books.google.com/books?id=93tEAAAAcAAJ|ànno=1863|editô=Stanpàia do R.I. De' Sordo-Muti|çitæ=Zêna|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Stefano Martini|tìtolo=Saggio intorno al dialetto ligure|url=https://books.google.com/books?id=ym0NAAAAQAAJ|ànno=1870|editô=Stanpàia de Carlo Puppo|çitæ=Sanrémmo|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Carlo Randaccio|tìtolo=Dell'idioma e della letteratura genovese; studio seguìto da un Vocabolario etimologico genovese|url=https://books.google.com/books?id=518VAAAAYAAJ|ànno=1870|editô=Forzani e C., stanpoéi do Senâto|çitæ=Rómma|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Giusti|outô2=Giuseppe Flechia|tìtolo=Dialetto ligure|url=https://books.google.com/books?id=zh7xjgEACAAJ|ànno=1941|editô=Stabilimento Tipografico L. Cappelli|çitæ=Rocca S. Casciano|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gian Carlo Ageno|tìtolo=Studi sul dialetto genovese|ànno=1957|editô=Institûto Internaçionâle de Stùddi Lìguri|çitæ=Zêna|léngoa=IT|òpera=Studi Genuensi|volùmme=vol. I}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Battista Pellegrini|tìtolo=Contributo allo studio dell'influsso linguistico arabo in Liguria|url=https://books.google.com/books?id=nv-8oAEACAAJ|ànno=1961|editô=Feltrinelli|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Luciana Cocito (a cûa de)|tìtolo=Le Rime volgari dell'Anonimo genovese. Introduzione, testo, note e glossario|url=https://books.google.com/books?id=IRFRHAAACAAJ|ànno=1966|editô=Bozzi|çitæ=Zêna|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Devoto|tìtolo=Dialetti liguri|url=https://books.google.com/books?id=8nkIAQAAIAAJ|ànno=1974|editô=Sagep|çitæ=Zêna|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=[[Doardo Firpo|Edoardo Firpo]]|tìtolo=La poesia dialettale genovese|url=https://books.google.com/books?id=gML0swEACAAJ|ànno=1981|editô=San Marco dei Giustiniani|çitæ=Zêna|léngoa=IT|ISBN=88-74-94071-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Lanteri|tìtolo=Voci orientali nei dialetti di Liguria|url=https://books.google.com/books?id=K8DjAAAAMAAJ|ediçión=2|ànno=1982|editô=Cassa di Risparmio di Savona|çitæ=Sànn-a|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Coveri|outô2=Diego Moreno|tìtolo=Studi di etnografia e dialettologia ligure in memoria di Hugo Plomteux|url=https://books.google.com/books?id=LJ-TQgAACAAJ|ànno=1983|editô=Sagep|çitæ=Zêna|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Lanteri|tìtolo=Germanismi in Liguria: das germanische Element in den ligurischen Mundarten|url=https://books.google.com/books?id=mkn9PgAACAAJ|ànno=1985|editô=Associazione culturale Italo-tedesca|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|tìtolo=Studi linguistici sull'anfizona Liguria-Provenza|url=https://books.google.com/books?id=TTIGPQAACAAJ|ànno=1989|editô=Edizioni dell'Orso|léngoa=IT|çitæ=Lusciàndria|outô2=[[Emilio Azaretti]]|ISBN=88-76-94033-2}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Giacomo Ricci|ànno=1991|tìtolo=Parole francesi nei dialetti del Ponente Ligure|revìsta=A vuxe da Cà de Puiò|volùmme=supleménto|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Gli ispanismi nei dialetti liguri|url=https://books.google.com/books/about/Grammatica_genovese.html?id=eYmtGAAACAAJ&redir_esc=y|ànno=1993|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lusciàndria|léngoa=IT|ISBN=88-76-94133-9}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Storia linguistica della Liguria: Dalle origini al 1528|url=https://books.google.com/books?id=8vmpzAEACAAJ&dq|ànno=1995|editô=Le Mani|çitæ=Recco-Udine|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Da Monaco a Gibilterra: storia, lingua e cultura di villaggi e città-stato genovesi verso Occidente|url=https://books.google.com/books?id=Ig-rSAAACAAJ|ànno=2004|editô=Le Mani|çitæ=Récco|léngoa=IT|ediçión=2|ISBN=88-80-12282-7}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Xeneizes: la presenza linguistica ligure in America Meridionale|url=https://books.google.com/books?id=UE4kAgAACAAJ|ànno=2005|editô=Le Mani|çitæ=Récco|léngoa=IT|ISBN=88-80-12350-5}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Liguria linguistica: dialettologia, storia della lingua e letteratura nel Ponente|url=https://books.google.com/books?id=UE4kAgAACAAJ|ànno=2006|editô=Philobiblon|çitæ=Vintimìggia|léngoa=IT|ISBN=88-88-59132-X}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Linguistica di aree laterali ed estreme: contatto, interferenza, colonie linguistiche e "isole" culturali nel Mediterraneo occidentale|url=https://books.google.com/books?id=nfp5PQAACAAJ&dq|ànno=2008|editô=Le Mani|çitæ=Recco-Udine|léngoa=IT|ISBN=88-80-12445-5}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Il genovese: storia di una lingua|url=https://books.google.com/books?id=AbfetAEACAAJ|ànno=2017|editô=Sagep|çitæ=Zêna|léngoa=IT|ISBN=88-63-73501-8|outô2=Giustina Olgiati}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Il mondo grande. Rotte interlinguistiche e presenze comunitarie del genovese d'oltremare. Dal Mediterraneo al Mar Nero, dall'Atlantico al Pacifico|url=https://books.google.com/books?id=vkEkzgEACAAJ&dq|ànno=2020|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lisciàndria|léngoa=IT|ISBN=88-36-13105-0}}
==== Gramàtica e grafîa ====
* {{Çitta lìbbro|outô=[[Vito Elio Petrucci]]|tìtolo=Grammatica sgrammaticata della lingua genovese|url=https://books.google.com/books?id=caQdAQAAIAAJ|ànno=1984|editô=Sagep|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-70-58115-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Carlo Costa|tìtolo=Grammatica genovese|url=https://books.google.com/books/about/Grammatica_genovese.html?id=eYmtGAAACAAJ&redir_esc=y|ànno=1993|editô=Tigullio-Bacherontius|çitæ=Rapàllo|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Grammatica del genovese. Varietà urbana e di koiné|url=https://books.google.com/books?id=zh7xjgEACAAJ|ànno=1997|editô=Le Mani-Microart's edizioni|çitæ=Récco|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-80-12072-7}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Enrico Gambetta|tìtolo=Piccola grammatica del genovese|url=https://books.google.com/books?id=bg-OQgAACAAJ|ànno=2009|editô=Erga Edizioni|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-81-63596-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Franco Bampi|tìtolo=Grafîa ofiçiâ. Grafia ufficiale della lingua genovese|url=https://books.google.com/books?id=bg-OQgAACAAJ|ànno=2009|editô=S.E.S. - Società Editrice Sampierdarenese|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-89-94816-7}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Nino Durante|tìtolo=Grammatica genovese curiosa e intrigante - Grafia tradizionale|url=https://books.google.com/books?id=BaLJoQEACAAJ|ànno=2014|editô=Erga Edizioni|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-81-63830-4}}
==== Provèrbi, mòddi de dî e paròlle do gàtto ====
* {{Çitta lìbbro|outô=Marcello Staglieno|tìtolo=Proverbi genovesi con i corrispondenti in latino ed in diversi dialetti d'Italia|url=https://books.google.com/books?id=-DpPAAAAYAAJ|ànno=1869|editô=Gerolamo Filippo Garbarino|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT, LA}}
* {{Çitta lìbbro|outô=[[Martin Piaggio|Martìn Piàggio]]|outô2=Vito Elio Petrucci|tìtolo=Proverbi genovesi del Signor Regina|url=https://books.google.com/books?id=-W-CHAAACAAJ|ànno=1967|editô=Realizzazioni Grafiche Artigiana|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Piero Raimondi|tìtolo=Proverbi genovesi|url=https://books.google.com/books?id=hck3AAAAIAAJ|ànno=1968|editô=A. Martello|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=[[Aidano Schmuckher]]|tìtolo=Parolle succide zeneixi|ànno=1981|editô=Mondani|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Valentino De Carlo|tìtolo=Parolacce genovesi|url=https://books.google.com/books?id=FwIQPQAACAAJ|ànno=1991|editô=Meravigli|çitæ=Milàn|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Nelio Ferrando|outô2=Ivana Ferrando|tìtolo=I proverbi dei genovesi|url=https://books.google.com/books?id=hck3AAAAIAAJ|ànno=1997|editô=Sagep|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-70-58114-4}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Enrico Laganà|tìtolo=Frasario: modi di dire della lingua ligure|url=https://books.google.com/books?id=7sOEGQAACAAJ|ànno=2004|editô=Bolla|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Ennio Celant|tìtolo=Proverbi liguri|url=https://books.google.com/books?id=7sOEGQAACAAJ|ànno=2004|editô=Rusconi Libri|çitæ=Santarcangelo di Romagna|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-18-01268-1}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Dialettando.com|tìtolo=E nêuve gramme son sempre vëe. Proverbi & modi di dire, Liguria|url=https://books.google.com/books?id=7sOEGQAACAAJ|ànno=2007|editô=Simonelli|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-76-47151-0}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Michelangelo Dolcino|tìtolo=Minilibro dei proverbi genovesi|url=https://books.google.com/books?id=7sOEGQAACAAJ|ànno=2009|editô=Nuova Editrice Genovese|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-88-96331-6}}
* {{Çitta lìbbro|outô=E. Berti Riboli|outô2=Mario Bottaro|tìtolo=Sciö mëgo. La salute nei proverbi genovesi|url=https://books.google.com/books?id=TXN6ngEACAAJ|ànno=2013|editô=Redazione|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-95-47055-9}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Franco Bampi|tìtolo=Modi di dire genovesi: 1233 modi di dire tradotti e commentati con la pronuncia di tutte le parole genovesi|url=https://books.google.com/books?id=cqKrjgEACAAJ|ediçión=2|ànno=2015|editô=Ligurpress|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-64-06039-1}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Michelangelo Dolcino|tìtolo=E parolle do gatto|url=https://books.google.com/books?id=LVwFkAEACAAJ|ediçión=10|ànno=2016|editô=Erga Edizioni|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-81-63903-3}}
==== Toponomàstega ====
* {{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Carraro|tìtolo=Elementi di toponomastica Ligure|url=https://books.google.com/books?id=zOIrtwAACAAJ|ànno=1939|editô=Tip. Ricci|çitæ=Sànn-a|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Dizionario di toponomastica ligure|url=https://books.google.com/books?id=SbR8kQEACAAJ|ànno=1946|editô=Institûto Internaçionâle de Stùddi Lìguri|çitæ=Zêna|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Clelio Goggi|tìtolo=Toponomastica ligure dell'antica e della nuova Liguria|url=https://books.google.com/books?id=iuUNAQAAIAAJ|ànno=1967|editô=Mario Bozzi|çitæ=Zêna|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gaetano Ferro|tìtolo=Contributi alla toponomastica ligure di interesse geografico|url=https://books.google.com/books?id=Y3H-nIdRAa8C|ànno=1968|editô=Tip. Ferrari, Occella|çitæ=Lusciàndria|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giulia Petracco Sicardi|tìtolo=Toponomastica storica della Liguria|url=https://books.google.com/books?id=-P1rQgAACAAJ|ànno=1981|editô=Sagep|çitæ=Zêna|léngoa=IT|ISBN=88-70-58023-7|outô2=Rita Caprini}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Rita Caprini|tìtolo=Toponomastica ligure e preromana|url=https://books.google.com/books?id=Rh0aAAAACAAJ|ànno=2003|editô=Le Mani|çitæ=Récco|léngoa=IT|ISBN=88-80-12254-1}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA. VV|tìtolo=Progetto Toponomastica Storica|url=https://books.google.com/books?id=-P1rQgAACAAJ|ànno=(2011-in córso)|editô=Società Savonese di Storia Patria|çitæ=Sànn-a|léngoa=IT|volùmme=42 fascìcoli}}
=== Àtti de convêgni ===
* {{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Còveri (a cûa de)|tìtolo=Per un vocabolario delle parlate liguri: atti del convegno di Sanremo, 10-12 ottobre 1976|url=https://books.google.com/books?id=CwT3mQEACAAJ|ànno=1989|editô=Consulta Ligure delle associazioni per la cultura, le arti, le tradizioni e la difesa dell'ambiente|çitæ=Sanrémmo|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|tìtolo=Dialetto, lingua viva|url=https://onesearch.unipi.it/primo-explore/fulldisplay?vid=39UFI_V1&docid=39sbart_almap990010051980203299&lang=it_IT&context=L|dæta=1991-05-26|ànno=1993|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zêna|léngoa=IT|òpera=Atti del Convegno organizzato dalla Consulta Ligure delle associazioni per la cultura, le arti, le tradizioni e la difesa dell'ambiente}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Werner Forner|curatô=Giovanni Ruffino|tìtolo=Atti del XXI Congresso Internazionale di Linguistica e Filologia Romanza|url=https://books.google.com/books?id=mVsgAAAAQBAJ&pg=PA319&dq=La+%27coniugazione+interrogativa%27+nei+dialetti+liguri&hl=it&newbks=1&newbks_redir=0&sa=X&ved=2ahUKEwjA3vfX3ZHxAhVQiqQKHYqYB7YQ6AEwAHoECAcQAg#v=onepage&q=La%20'coniugazione%20interrogativa'%20nei%20dialetti%20liguri&f=false|ànno=1998|editô=Niemeyer|çitæ=Tübingen|léngoa=IT|pp=319-336|volùmme=vol. 5: Dialettologia, geolinguistica, sociolinguistica|capìtolo=La 'coniugazione interrogativa' nei dialetti liguri|cid=Forner, 1998|ISBN=3-484-50365-3}}
* {{Çitta lìbbro|tìtolo=Recitare in Liguria: Convegno sul teatro in dialetto, Chiavari, 27 novembre 1999, salone Ghio-Schiffini, Societa Economica|url=https://books.google.com/books?id=6puuAQAACAAJ|ànno=2000|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zêna|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giannino Balbis|tìtolo=Poesia in dialetto tra Liguria e Piemonte|ànno=2009|editô=Zaccagnino|çitæ=Zêna|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Claude Passet|tìtolo=Gênes et la langue génoise. Actes du XVIe colloque des langues dialectales|ànno=2021|editô=EGC|çitæ=Mónego|léngoa=FR}}
=== Artìcoli in scê revìste ===
* {{Çitta publicaçión|outô=Vittorio Bertoldi|outô3=|ànno=1931|tìtolo=Casi di sincope nel gallico e nel gallo-ligure|revìsta=Reveu celtique|volùmme=vol. XLVIII|nùmero=1-4|pp=281-292|léngoa=IT|url=https://books.google.com/books?id=6_MISQAACAAJ}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Antonio Giusti|ànno=1937|tìtolo=Appunti sul dialetto ligure|revìsta=Giornale storico e letterario della Liguria|volùmme=a. XVIII|nùmero=fasc. III|pp=198-204|léngoa=IT|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/e25420184d85de7e976749e9f76eb9f1/Estratti/3ab9d533e472a9e7c8e2b0419c1b3a8e.pdf}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Ulrich Schmoll|ànno=1959|tìtolo=Il ligure, lingua mediterranea o dialetto indoeuropeo?|revìsta=Rivista di studi liguri|volùmme=XXV|nùmero=1-2|pp=133-138|léngoa=IT}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=1991-1992|tìtolo=Unità e varietà delle parlate liguri. Problemi di definizione areale e di classificazione sociolinguistica del genovese|revìsta=Travaux du Cercle Linguistique de Nice|volùmme=13-14|pp=23-42|léngoa=IT}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2016|tìtolo=L'isola di Chios e l'influsso lessicale genovese in Grecia: una sintesi|revìsta=Estudis Romànics|editô=Institut d'Estudis Catalans|volùmme=38|nùmero=|pp=321-332|léngoa=IT, LIJ|url=https://www.raco.cat/index.php/Estudis/article/download/91203/433904/}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Harald Hammarström|outô2=Robert Forkel|outô3=Martin Haspelmath|ànno=2017|tìtolo=Ligurian|revìsta=Glottolog|editô=Max Planck Institute for the Science of Human History|çitæ=Jena|léngoa=EN}}
=== Tèsti leterâi ===
[[Immaggine:Ger gel.jpg|miniatura|262x262px|Frontespiçio de ''Ra Gerusalemme deliverâ'']]
{{Véddi ascì|Letiatûa in lìgure}}
* {{Çitta lìbbro|outô=[[Steva De Franchi|Stêva De Frànchi]] et al.|tìtolo=Ra Gerusalemme deliverâ dro signor Torquato Tasso tradûta da diversi in lengua zeneize|url=https://books.google.com/books?id=YxpcAAAAQAAJ|ànno=1755|editô=in ra stamparia de Tarigo|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ|volùmme=2 vol.}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame (a cûa de)|tìtolo=Frammenti di laudi sacre in dialetto ligure antico|url=https://books.google.com/books?id=8b-eoAEACAAJ|ànno=1889|editô=Tip. Del R. Istituto Sordomuti|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=[[Nicolin Baçigalô|Nicolìn Baçigalô]]|tìtolo=L'Enéide-aregòrdi de 'n réduce troiàn in dialétto zenéize|url=https://books.google.com/books?id=MlcezQEACAAJ|ediçión=1|ànno=1895|editô=(ed. Valenti, 1973)|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Fransuà Muratorio|tìtolo=I ribelli: poema eroicomico in dialetto ligure|url=https://books.google.com/books?id=Pf_rxgEACAAJ|ànno=1908|editô=Tip. E. Peyrè|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Chiozza|tìtolo=Fiori sarvaeghi|ànno=1939|editô=S. A. D'arte Poligrafica|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giulio Scarsi, Sem Benelli (prefaçión), Silvio Riolfo (prezentaçión), Michele Spotorno (ilustraçión), G. B. Nicolò Besio (apendîce e revixón)|tìtolo=E Foe de Fedro|url=https://books.google.com/books?id=lKg_AQAACAAJ|ediçión=3|ànno=1978|editô=Sabatelli|léngoa=LIJ|ISBN=88-80-55029-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Cesare Vivaldi|outô2=Stefano Verdino (prefaçión)|tìtolo=La vita sa di buono: tutte le poesie in dialetto ligure, 1951/1992|url=https://books.google.com/books?id=OTqSQwAACAAJ|ànno=1996|editô=Newton & Compton|çitæ=Rómma|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Roberto Giannoni|tìtolo=Se mai ven ciaeo: versi in dialetto ligure|url=https://books.google.com/books?id=BrNhzgEACAAJ|ànno=2003|editô=Cartiere Fedrigoni|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=[[Lisciàndro Manzôni]], [[Enrico Carlini|Rîco Carlini]] (traduçión), Stêva Lusito (revixón) e Frànco Bampi (cordinatô)|tìtolo=I spozoéi inpromìssi|url=https://books.google.com/books?id=medYngEACAAJ|ànno=2013|editô=Erga Edizioni|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ|ISBN=88-81-63750-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=[[Dante Ardighê]]|outô2=Claudio Malcapi (traduçión)|tìtolo=A Divinn-a Commedia|url=https://books.google.com/books?id=YQJdrgEACAAJ|ànno=2015|editô=Edizioni Tassinari|çitæ=Firénse|léngoa=LIJ|ISBN=88-99-28504-7}}
=== Capìtoli de lìbbri ===
* {{Çitta lìbbro|outô=E. G. Parodi|tìtolo=Giornale ligustico di archeologia, storia e belle arti|url=https://books.google.com/books?id=qcbp_7csGysC&hl=it&pg=PA241#v=onepage&q&f=false|ànno=1885|editô=Tip. del R. Istituto Sordo Muti|çitæ=Zêna|léngoa=IT|volùmme=12|capìtolo=Saggio di etimologie genovesi}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Tullio De Mauro|tìtolo=La lingua italiana e i dialetti|ànno=1969|editô=Firénse|çitæ=La Nuova Italia|léngoa=IT|volùmme=1|capìtolo=Piemonte e Liguria}}
* {{Çitta lìbbro|outô=[[Werner Forner]]|curatô=Günter Holtus, Michael Metzeltin e Christian Schmitt|tìtolo=Lexikon der Romanistischen Linguistik|url=https://books.google.com/books?id=tWNBMQAACAAJ&dq|ediçión=1|ànno=1980|editô=M. Niemeyer|léngoa=DE|pp=453-469|volùmme=4|capìtolo=Italienisch: Areallinguistik I. Ligurien|ISBN=3-484-50250-9}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Werner Forner|tìtolo=La dialettologia italiana|ànno=1989|editô=G. Narr|léngoa=IT|pp=153-179|capìtolo=La dialettologia ligure: risultati e prospettive|ISBN=3-878-08267-3}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Còveri|tìtolo=La letteratura ligure: l'Ottocento|ànno=1990|editô=Costa & Nolan|çitæ=Zêna|léngoa=IT|pp=443-571|capìtolo=Il dialetto e la letteratura dialettale del secondo Ottocento}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Martin Maiden|outô2=M. Mair Parry|tìtolo=The Dialects of Italy|url=https://books.google.com/books/about/The_Dialects_of_Italy.html?id=enxgn_kSsg8C&redir_esc=y|ànno=1995|editô=Routledge|çitæ=Lóndra|léngoa=EN|pp=245-252|capìtolo=The Ligurian Dialects|ISBN=0-415-11104-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Sergio Aprosio|tìtolo=Miscellanea di studi|ànno=2008|editô=Le Mani|çitæ=Récco|léngoa=IT|pp=267-278|capìtolo=Genova centro di formazione e di irradiazione del vocabolario maritimo nel Mediterraneo occidentale|ISBN=88-80-12453-6}}
=== Revìste ===
* {{Çitta lìbbro|tìtolo=Les Archives de Trans en Provence|url=https://gallica.bnf.fr/services/engine/search/sru?operation=searchRetrieve&version=1.2&collapsing=disabled&query=%28gallica%20all%20%22lengue%20ligure%22%29%20and%20arkPress%20all%20%22cb32701333w_date%22&rk=64378;0|ànno=1927-1939|editô=Revue trimestrielle de documentation et de recherches, publiée sous la direction de J. Barles|léngoa=FR}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Università degli studi di Genova, Facoltà di Magistero, Istituto di lingua e letteratura italiana|tìtolo=Quaderno ligure|editô=scrîti de Pino Boero, Graziella Corsinovi, Francesco De Nicola, Giovanni Farris, etc|léngoa=IT}}
== Séncie variànte ==
=== Lìgure òrientâle ===
* {{Çitta lìbbro|outô=Gino Bellani|tìtolo=Dizionario di Pignone|url=https://books.google.com/books?id=ElfToAEACAAJ|ànno=1989|editô=Accademia Lunigianese di Scienze Giovanni Capellini|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Aldo Picedi|tìtolo=Grammatica arcolana. Com'i se parla e com'i se scriva u dialèto d'Arcoa|url=https://books.google.com/books?id=rU_APQAACAAJ|ànno=2008|editô=Edizioni Giacché|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ, IT}}
==== Spezìn (''[[Dialèto spezin|Spezin]]'') ====
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Zolesi|tìtolo=Er cansoneo spezin: grande racolta de poesie popolari en dialetto locale divisa in quattro parte|ànno=1896|editô=Stanpàia do "Lavoro"|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Anna Dal Padulo|tìtolo=Caa me Speza! Cai me Spezin!|url=https://books.google.com/books?id=GyGRjwEACAAJ|ànno=1978|editô=Gaetano Russo|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Mario N. Conti|tìtolo=Dizionario spezzino: Primo contributo alla definizione del patrimonio lessicale|url=https://books.google.com/books?id=AC4HnwEACAAJ|ànno=1979|editô=Accademia Lunigianese di Scienze Giovanni Capellini|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Ubaldo Mazzini|outô2=Paolo Emilio Faggioni (a cûa de)|tìtolo=Poesie in vernacolo|url=https://books.google.com/books?id=sAYJAQAAMAAJ|ànno=1989|editô=Editori Laterza|çitæ=Rómma|léngoa=LIJ|ISBN=88-42-03508-4}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Franco Lena|tìtolo=Nuovo dizionario del dialetto spezzino|url=https://books.google.com/books?id=EstaHQAACAAJ|ànno=1992|editô=Accademia Lunigianese di Scienze Giovanni Capellini|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Franco Lena|tìtolo=Introduzione alla grammatica del dialetto spezzino|url=https://books.google.com/books?id=83dXMwEACAAJ|ànno=1995|editô=Stabilimento Tipografico Fabbiani|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Franco Lena|tìtolo=Quand' a eimo trei gati... de Spezin: storia "istoriata" della Spezia D.O.C dalle origini al 1860|url=https://books.google.com/books?id=oL1PngEACAAJ|ànno=2004|editô=Edizioni Cinque Terre|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-97-07044-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Eugenio Giovando|outô2=Piergiorgio Cavallini (prezentaçión)|outô3=Luciano Luccarini (ilustraçión)|tìtolo=Belineide: gran paciugo de dialeto spezin en poesia|url=https://books.google.com/books?id=Bcp-oAEACAAJ|ediçión=1|ànno=2004|editô=Edizioni Cinque Terre|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ|ISBN=88-97-07047-7}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Franco Orengo|tìtolo=Misteri dialettali spezzini|ànno=1978|editô=Accademia Lunigianese di Scienze Giovanni Capellini|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ, iT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Franco Lena|tìtolo=Il dialetto spezzino dalla A alla S, la Z per lo spezzino non esiste. Manuale semiserio per un dialetto ritrovato|url=https://books.google.com/books?id=PD2CmQEACAAJ|ànno=2013|editô=Edizioni Cinque Terre|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ, IT|ediçión=2|ISBN=88-97-07012-4}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gianfranco Natale|tìtolo=Dizionario enciclopedico del dialetto di Biassa|url=https://books.google.com/books?id=PD2CmQEACAAJ|ànno=2019|editô=Edizioni Cinque Terre|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-85-48129-9|outô2=Pier Giorgio Cavallini}}
==== Parlæ de Çìnque Tære ====
* {{Çitta lìbbro|outô=Angiolino Contardi|tìtolo=Voci e luci di Monterosso antico: raccolta di rime in dialetto monterossino|url=https://books.google.com/books?id=7_KlXwAACAAJ|ànno=1967|editô=Sanguinetti|çitæ=Milàn|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Angiolino Contardi|tìtolo=Il nostro dialetto: raccolta in versi con un compendio grammaticale del vernacolo monterossino|url=https://books.google.com/books?id=YEgaSQAACAAJ|ànno=1976|editô=Carispe|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Nilo Gando|tìtolo=Vocaboli del dialetto di Monterosso al Mare|url=https://books.google.com/books?id=rLmWoAEACAAJ|ànno=1984|editô=Tipolito Bencini & C.|çitæ=Levànto|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Sirio Vivaldi|tìtolo=Dizionario di Riomaggiore: il dialetto, il costume, la gente|url=https://books.google.com/books?id=LnXHngEACAAJ|ànno=1997|editô=Accademia Lunigianese di Scienze Giovanni Capellini|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Sirio Vivaldi|tìtolo=Cultura e tradizioni nel dialetto di Riomaggiore|url=https://books.google.com/books?id=7tKMoAEACAAJ|ànno=1998|editô=Comune di Riomaggiore|çitæ=Rimazô|léngoa=LIJ, IT}}
=== Lìgure centrâle ===
* {{Çitta lìbbro|outô=Luana Boschi|tìtolo=Saggio di lessico etimologico del dialetto di Chiavari preceduto da notizie fonetiche|url=https://books.google.com/books?id=3dGYoAEACAAJ|ànno=1947|editô=Università degli Studi. Facoltà di Lettere e Filosofia|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Eugenio Venturino|tìtolo=Poesie dialettali liguri su Santa Caterina da Siena, patrona di Varazze|url=https://books.google.com/books?id=QsJzAQAACAAJ|ànno=1978|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Hugo Plomteux|tìtolo=I dialetti della Liguria orientale odierna: la Val Graveglia A-Z|url=https://books.google.com/books?id=LSfwngEACAAJ|ànno=1981|editô=Sagep|çitæ=Zêna|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Angiulin Regazzoni|tìtolo=Dizionario della parlata varazzina|url=https://books.google.com/books?id=G6TkxgEACAAJ|ànno=1990|editô=U campanin russu|çitæ=Vâze|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Aldo Viviani|tìtolo=Vocabolario del dialetto levantese|url=https://books.google.com/books?id=LVs4AAAACAAJ|ànno=Lùggio 1991|editô=Sagep|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giuliano Moggio|tìtolo=Polle de Noi - Vocabolario nolese|url=https://books.google.com/books?id=H2z6jgEACAAJ|ànno=2000|editô=Castrum Petrae|çitæ=A Prîa|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Raccolta di vocaboli in vernacolo bergeggino|url=https://lizua.altervista.org/le-ns-pubblicazioni/raccolta-di-vocaboli-in-vernacolo-bergeggino/|ànno=2015-2016|editô=Associazione L'Îzua|çitæ=Berzézzi|léngoa=LIJ, IT|volùmme=4 fascìcoli}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Claudio Rezzoagli|tìtolo=La Lingua e la Cultura della Val Cichero|ànno=2022|léngoa=LIJ, IT|ISBN=979-8837119248}}
==== Savonéize (''[[Dialettu savuneize|Savuneize]]'') ====
* {{Çitta lìbbro|outô=[[Giuseppe Cava|Giuseppe Cava (Beppin da Cà)]]|tìtolo=In to remoin|url=https://lij.wikisource.org/wiki/%C3%8Cndi%C3%A7e:Cava_in_to_remoin_1930.pdf|ediçión=1|ànno=1930|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|tìtolo=Piccolo vocabolario marinaresco italiano-savonese|ànno=1934|editô=Tipografia Savonese|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT|outô=Filippo Noberasco|url=https://books.google.com/books?id=CoIRAAAAYAAJ}}
* {{Çitta lìbbro|tìtolo=Arbiseva: Ma in burrasca. Versi in dialetto ligure|ànno=1938|editô=L. Brizio|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|tìtolo=Arbiseva: Ma in bonassa. Versi in dialetto ligure|ànno=1938|editô=L. Brizio|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|tìtolo=O bacciccin vattene a ca!... Versi in dialetto ligure|ànno=1939|editô=Tip. Brizio|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|tìtolo=A rionda di cucculli... versi in dialetto ligure|ànno=1939|editô=L. Brizio|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Rosita Del Buono Boero|tìtolo=O massetto|url=https://books.google.com/books?id=m3PxygAACAAJ|ànno=1957|editô=Ed. Priamar|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=[[Mario Scaglia|Claodìn do Giabbe]]|tìtolo=A cansun da nostra taera|ànno=1978|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ|outô2=Pino de l'Angin}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Battista Nicolò Besio|outô2=Antonio Elmo Bazzano|tìtolo=Amü de scheuggiu rèixe de nasciùn|url=https://books.google.com/books?id=gwJhAQAACAAJ|ànno=1979|editô=Liguria|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Claodìn do Giabbe|tìtolo=Armanaccö de Sann-a|ànno=1980|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ|outô2=Gianni Ghilione (ilustraçioìn)}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Claodìn do Giabbe|tìtolo=A mae taera... O mae mâ|ànno=1982|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ|outô2=Ivano Nicolini}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Rosa Sguerso|outô2=Anita Sguerso|tìtolo=Compendio di voci ed espressioni del dialetto savonese|ànno=Lùggio 1985|editô=Editrice Liguria|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Claodìn do Giabbe et al.|tìtolo=Armanaccö de ca' nostra|ànno=1987-1988-1989|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Claodìn do Giabbe|tìtolo=Aödo de bön ... pröfûmmö de regordi|url=http://guitar.byethost33.com/docs/libro.html?i=1#page/1|ànno=1990|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cava|tìtolo=A tramontann-a|url=https://books.google.com/books?id=1Z-xAQAACAAJ|ànno=1992|editô=Sabatelli|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cava|tìtolo=Te vêuggio ben Savönn-a: poesie e prose di Giuseppe Cava (Beppin da Cà), 1870-1940|url=https://books.google.com/books?id=OXSuAQAACAAJ|ànno=2001|editô=Sabatelli|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Ezio Viglione|tìtolo=Gelindu e Gelinda: fantaxia allegorica nataliccia|url=https://books.google.com/books?id=_FR6AQAACAAJ|ànno=2005|editô=Sabatelli|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Ezio Viglione|tìtolo=Il puro vernacolo sabazio. Storia ed evoluzione bimillenaria della tipica parlata della nostra gente|url=https://books.google.com/books?id=o_5hPgAACAAJ|ànno=2006|editô=Sabatelli|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-88-44927-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Battista Nicolò Besio|tìtolo=Dizionario del dialetto savonese «Calepìn da batuièʒa ciciolla»|url=https://books.google.com/books?id=j82umwEACAAJ|ediçión=2|ànno=2013 (1980)|editô=Editrice Liguria|çitæ=Còiri|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-95-95576-5}}
=== Lìgure céntro-òcidentâle ===
* {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio: Borgese-Italiano|url=https://books.google.com/books?id=EoP2oAEACAAJ|ànno=1984|çitæ=Bórxi Verézzi|léngoa=LIJ, IT|editô=Centro storico culturale di San Pietro}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Verezzi: Verezzino-italiano|url=https://books.google.com/books?id=4meFoAEACAAJ|ànno=1986|çitæ=Bórxi Verézzi|léngoa=LIJ, IT|editô=Centro storico culturale di San Pietro}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Anna Celant Marino|tìtolo=I dixevan .. i faxevan|ànno=1991|editô=Stalla|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Adriano Ghiglione|tìtolo=Manuale della parlata di Rollo e della Marina|url=https://www.andoraneltempo.it/manuale-parlata-andorese-di-adriano-ghiglione.php|ànno=2017|çitæ=Andêua|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Stefano Carrara Sutour|tìtolo=De tâera e de mâ. Güsti e prufümmi. Omaggio al dialetto Loanese|ànno=2023|çitæ=Lêua|léngoa=LIJ, IT}}
==== Arascìn (''Ařascìn'') ====
* {{Çitta lìbbro|outô=Ettore Morteo|tìtolo=Rimme arascine|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LO10344320|ànno=1927|editô=Tipografia Capurro|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Mario Richero|tìtolo=Au tèmpu di mèi veggi|url=https://books.google.com/books?id=hzAwHAAACAAJ|ànno=1958|editô=A. Carbone|çitæ=Aràsce|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Santino Bruno Pezzuolo|tìtolo=In Araxin. I strassui de Pessö|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LO10453305|ànno=1961|editô=Convivio Letterario|çitæ=Milàn|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Santino Bruno Pezzuolo|tìtolo=I strassui de Pessö. Menestrunadda de rimme a-a faccia de Tantalè|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00004455|ànno=1961|editô=Convivio Letterario|çitæ=Milàn|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Santino Bruno Pezzuolo|tìtolo=Pe rie... pe nu rie...|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO01706441|ànno=1976|editô=s.e.|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Tommaso Schivo|tìtolo=Canti e ciaiti de cà noscia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/SBL0449744|ànno=1972|editô=In-carto|çitæ=Trebéugna|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Mario Richero|tìtolo=Leccarìe e mangiài Arascìn|url=http://liguria.on-line.it/SebinaOpac/Opac?action=documentview&sessID=E154D2C2EAAF8375D0F1BED94F56EA5E@3d14374e&docID=11|ànno=198?|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Aràsce|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Tommaso Schivo|tìtolo=A pasciun e a morte du segnu cumme i l'averean cuntô i nosci veggi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA2612|ànno=1982|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Ar̂asce|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Boscione|tìtolo=Morsciure stracuvai|ànno=1982|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Aràsce}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Boscione|tìtolo=Papèi da turta|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00004510|ànno=1984|editô=ed. in proppiu, Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbénga}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Lino Piombo|tìtolo='na sgursa de passau|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0094664|ànno=1984|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Aràsce|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Santino Bruno Pezzuolo|tìtolo=U berettin cu-a balla: versi scriti in Arascin, vagabundi e pellegrin|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0097772|ànno=1985|editô=Arbénga|çitæ=Tipolitografia F.lli Stalla|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Rino Zanza (Mario RIchero)|tìtolo=Au semenariu, u lutta da maire main|ànno=1987|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Aràsce}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Santino Bruno Pezzuolo|tìtolo=Attimi de vitta: puesie in arascìn cu-a tradusiùn|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0087803|ànno=1990|editô=Tipografia F.lli Stalla|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Dante Schivo, Gianni Croce|tìtolo=Spassigandu fra Storia e Legènda|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA2591|ànno=1994|editô=Tipografia F.lli Stalla|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Santino Bruno Pezzuolo|tìtolo=Versi a passeggio per l'Italia nella parlata di Alassio|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0006220|ànno=1995|editô=Tipografia F.lli Stalla|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Santino Bruno Pezzuolo|tìtolo=A Pascïun du Segnù e u Segnù risortu: uratoriu in quattru parti e öttu canti scrîtu in "Dialettu ligure d'Arasce"|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0101700|ànno=19??|editô=s.e.|çitæ=s.l.|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Boscione|tìtolo=Messe dite|ànno=19??}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Boscione|tìtolo=Frammenti|ànno=19??}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Boscione|tìtolo=Ma e restu chì|ànno=19??}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Croce|tìtolo=I Spusi Prumessi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0465026|ànno=2000|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Santino Bruno Pezzuolo|tìtolo=I Ribattabastiui. Stornelli alassini|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0087607|ànno=2002|editô=s.e.|çitæ=Aràsce|léngoa=LIJ|outô2=Luciano Raita}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Santino Bruno Pezzuolo|tìtolo=Sonetti Alassini nell'antico dialetto Ligure Ponentino di Alassio|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0734299|ànno=2009|editô=Ibiskos Ulivieri|çitæ=Énpoli|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Croce|tìtolo=Gocce di saggezza popolare (e non solo) dalla nostra più genuina parlata|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/PBE0098936|ànno=2010|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Aràsce|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Boscione|tìtolo=Una finestra sul cuore|ànno=2010|editô=Assessorato alla Cultura del Comune di Alassio|çitæ=Aràsce|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Croce|tìtolo=U teatru pupulare e dialettale de Gianni Cruxe: raccolta completa delle opere di Gianni Croce in dialetto alassino tra il 1982 e il 2017|url=http://liguria.on-line.it/SebinaOpac/Opac?action=documentview&sessID=E154D2C2EAAF8375D0F1BED94F56EA5E@3d14374e&docID=14|ànno=2018|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Aràsce|léngoa=LIJ}}
==== Arbenganéize (''[[Dialettu arbenganese|Arbenganese]]'') ====
* {{Çitta publicaçión|outô=Schêua Elementâre d'Èrli|ànno=1975|tìtolo=Filastrocche e proverbi in dialetto raccolti a Erli dagli scolari|revìsta=La ricchezza di Erli|nùmero=2|léngoa=LIJ, IT|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0036038}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Nadia Ricci Torri|tìtolo=Recampémule : raccolta di ninne nanne filastrocche, giochi e scherzi in dialetto albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0217109|ànno=1977|editô=Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Bolia|tìtolo=Agendina albenganese 1979 con quattro canzoni "tradotte" nel dialetto di Albenga|ànno=Dixèmbre 1978|editô=ALDA|çitæ=Aràsce}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Nada Ricci Torri|tìtolo=...e te ghe daggu a zunta!|url=https://www.reteitalianaculturapopolare.org/archivio-partecipato/item/1455-e-te-ghe-daggu-a-zunta.html|ànno=1981|editô=Delfino moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Ferdinando Durand|tìtolo=Influssi greci nel dialetto ligure con particolare riferimento alla parlata di Val D'Arroscia|url=https://books.google.com/books?id=OxhKAAAAYAAJ|ànno=1981|editô=Pergamena|çitæ=Milàn|léngoa=IT}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Emilio Azaretti|ànno=1985|tìtolo=Testi trecenteschi in volgare albenganese|revìsta=Rivista di Studi Liguri|nùmero=1-3|pp=212-218|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Angioletta Romagnoli|tìtolo=Rime in dialetto Ligure albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0034891|ànno=1986|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Dagnino|tìtolo=A funtana|ànno=1995|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0178240|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=A Cumpagnia di S-ciancalassi|tìtolo=U gh'è de tüttu cumme a Zena. Soprannomi, proverbi, favole, filastrocche, modi di dire ed altro in dialetto toiranese|ànno=Lùggio 1995|editô=Tipografia Litografia Ligure|çitæ=Lêua|léngoa=LIJ|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO01638251}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po' Ricordi d'in arbenganese innamu"au du so paise|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0455769|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Carlo Bartolomeo Usanna|tìtolo=Visione d'altri tempi. Glossario di termini dialettali, modi di dire, proverbi, tradizioni di Villanova d'Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA30262|ànno=2000|editô=Amedeo|çitæ=Inpêia|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|editô=Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ|ànno=2005}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Bolia|tìtolo=Liguria e altre poesie nel dialetto ligure di Albenga|ànno=2010|editô=Nuova Editrice Genovese|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0239397}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Dagnino|tìtolo=Farfalle. Poesie|ànno=Utùbre 2011|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0114526|léngoa=LIJ, IT|outô2=Ciso Risso (ilustrasiùi de)}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Bolia|tìtolo=Pensceṛi... paṛolle|url=http://www.clubautori.it/vincenzo.bolia/pensieri.parole5|ediçión=3|ànno=2015|editô=Montedit|çitæ=Melegnàn|léngoa=LIJ|ISBN=978-88-6587-5544}}
==== Finaléize (''[[Dialéttu finarìn|Finarìn]]'') ====
* {{Çitta lìbbro|outô=Giovan Andrea Silla|tìtolo=Leggende, proverbi e cantilene del Finale|url=https://books.google.com/books?id=l4sVAQAAIAAJ|ànno=1930|editô=Tipografia L. Brizio|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Burone Lercari|tìtolo=Un linguaggio mai scritto in sccettu gnabbru|url=https://www.catalogobibliotecheliguri.it/opaclib/opaclib?db=solr_cbl&rpnquery=%40attrset+bib-1++%40attr+1%3D1032+%40attr+4%3D6+%22SBFL0000002437%22&select_db=solr_cbl&totalResult=1&nentries=1&rpnlabel=BID%3DSBFL0000002437&resultForward=opac%2Fcbl%2Ffull.jsp&searchForm=opac%2Fcbl%2Ferror.jsp&do_cmd=show_cmd&saveparams=false&fname=none&from=1|ànno=1930|editô=Tipografia Ardorino|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giovan Andrea Silla|tìtolo=Vecchia Marina...addio!|url=https://opac.sbn.it/opacsbn/opaclib?db=solr_iccu&nentries=1&select_db=solr_iccu&searchForm=opac%2Ficcu%2Favanzata.jsp&resultForward=opac%2Ficcu%2Ffull.jsp&do_cmd=search_show_cmd&format=xml&rpnlabel=+Classificazione+Dewey+%3D+945*&rpnquery=%40attrset+bib-1++%40attr+1%3D13+%40attr+4%3D6+%40attr++5%3D1++%22945%22&sortquery=+DESC++BY+%40attrset+bib-1++%40attr+1%3D31++BY+%40attrset+bib-1++%40attr+1%3D3086++BY+%40attrset+bib-1++%40attr+1%3D5003+&sortlabel=Data_discendente&totalResult=263&refine=13%21%3A%21945.184%21%3A%21945.184%21%3A%21Codice+Dewey%4058%21%3A%21finale+ligure%21%3A%21finale+ligure%21%3A%21Luogo+di+pubblicazione&saveparams=false&fname=none&from=11|ànno=1952|editô=Tipografia Vincenzo Bolla|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario dialettale di Finalmarina|ànno=1987|editô=|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Fregüe de Finô|url=https://www.catalogobibliotecheliguri.it/opaclib/opac/cbl/scheda_sim.jsp?sim_bid=FER0154874&pager.offset=32&bid=SBFL0000002390|ànno=1989|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Inchiesta sulla vitalità del dialetto nel Finale|url=https://www.catalogobibliotecheliguri.it/opaclib/opac/cbl/scheda_sim.jsp?sim_bid=FER0154874&pager.offset=32&bid=SBFL0000001963|ànno=1989|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Francesco Bertone|tìtolo=Corxi - Parolle de stiaggni e d'au|url=https://www.catalogobibliotecheliguri.it/opaclib/opac/cbl/scheda_sim.jsp?sim_bid=FER0154874&pager.offset=32&bid=SBFL0000000108|ànno=1994|editô=Tipografia Litografia Ligure|çitæ=O Çejâ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Virgilio Fedi|tìtolo=E büsche du Finarìn pape remesuje|url=https://www.centrostoricofinale.com/prodotto/e-busche-du-finarin-pape-remesuje/|ànno=1996|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|òpera=Quaderni del Finale}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Tullio Ferrando|tìtolo=I survanomi di Borghetto Santo Spirito|ànno=1999|editô=Comùn do Borghétto|çitæ=O Borghétto|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Gorra e Olle|ànno=2000|editô=Pro Loco Gorra - Olle Editore, Tipolitografia Nante|çitæ=Inpêia|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Relazioni storiche e linguistiche tra Genova e Finale|ànno=2003|editô=Intervénto inte l'òcaxón de l'asegnaçión do conferiménto do prémio Luigi De Martini|çitæ=Finâ|léngoa=IT}}
==== Inperiéize (''[[Dialettu inpeiéśe|Inpeiéśe]]'') ====
* {{Çitta lìbbro|outô=Livia Dionisi|tìtolo=Saggio di vernacolo onegliese|url=https://books.google.com/books?id=dIE6AQAAMAAJ|ànno=1906|editô=Ghilini|çitæ=Inêia|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Cesare Vivaldi|tìtolo=Otto poesie nel dialetto ligure di Imperia|url=https://books.google.com/books?id=ESVXAQAACAAJ|ànno=1951|editô=Arte della Stampa|çitæ=Rómma|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Cecco Rossi|outô2=Adolfo Armelio|outô3=Andrea Amoretti|tìtolo=Raccolta di poesie in dialetto onegliese|url=https://books.google.com/books?id=D_nkoAEACAAJ|ànno=1966|editô=Centro Studi Pietro Isnardi|çitæ=Inpêia|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cassinelli|tìtolo=Cióiu de mazu: poesie nel dialetto ligure di Dolcedo|ànno=1971|editô=Edizioni italiane moderne|çitæ=Bològna|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Basse Bassette (lucciole): raccolta di poesie nel dialetto di Oneglia|url=https://books.google.com/books?id=n0HpjgEACAAJ|ànno=1980|editô=Cav. A. Dominici|çitæ=Inêia|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Careghetta d'ou: proverbi, modi di dire, vocaboli, filastrocche, nozioni grammaticali e versi in vernacolo onegliese|url=https://books.google.com/books?id=xh8PoAEACAAJ|ànno=1981|editô=Dominici|çitæ=Inêia|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=L'unificazione di Porto Maurizio ed Oneglia [o] Cacelotti e ciantafurche: atto unico semiserio con Premessa storica sulla nascita della Città di Imperia|url=https://books.google.com/books?id=rADVnQEACAAJ|ànno=1982|editô=Dominici|çitæ=Inêia|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Ermano Berardi|tìtolo=Suoni e forme del dialetto di Oneglia: fonetica storica ed elementi di morfositassi|ànno=1983|editô=Berardi|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cassinelli|tìtolo=Nel dialetto ligure di Dolcedo|ànno=1986|editô=Stanpàia Ciuni|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Dizionario onegliese|ànno=1989|editô=Edizioni Dominici|léngoa=LIJ, IT|url=https://books.google.com/books?id=bh1MygAACAAJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cassinelli|tìtolo=U fiêu e a nêutte ("Il bambino e la notte"): nel dialetto ligure di Dolcedo|ànno=1989 (diségni de Mariella Rolfo)|editô=Managò|çitæ=A Bordighêa|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Chiara Montevecchi|tìtolo=Analisi contrastiva dei dialetti di Portomaurizio e Oneglia|url=https://books.google.com/books?id=Q0PdoQEACAAJ|ànno=1989|editô=Università di Pisa|çitæ=Pîza|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Ambrogio Arimondo, Mario Corso, Giorgio Fedozzi e Giovanni Arbarelli|tìtolo=U vucabulâiu: dizionario ragionato della parlata di San Bartolomeo al Mare e dintorni|url=https://books.google.com/books?id=l6fHxgEACAAJ|ànno=1990|editô=Circolo Culturale Cà de Puiö|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Domenico Garibbo|tìtolo=Parlã du Portu: raccolta di termini e modi di dire del dialetto portorino|ànno=1993|editô=Dominici|çitæ=Inêia|léngoa=LIJ, IT|url=https://books.google.com/books?id=izwvswEACAAJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=U següu u nu loccia: il dialetto di Oneglia e della Vallata|ànno=1997|editô=Edizioni Dominici|léngoa=LIJ, IT|url=https://books.google.com/books?id=kJ9jAQAACAAJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Attilio Mela|tìtolo=I Proverbi di Liguria tradotti e commentati. Aforismi - frasi idiomatiche e filastrocche dell'imperiese e del ponente ligure|ànno=1996|editô=A.Dominici|çitæ=Inpéria|léngoa=LIJ, IT}}
==== Prîeze (''[[Dialéttu priéze|Priéṡe]]'') ====
* {{Çitta lìbbro|outô=Enrico Laganà|tìtolo=Moddi de dî â Pria|ànno=1976|editô=La Stampa|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|outô2=Giulia Petracco Sicardi|tìtolo=Disiunâiu de Prîa|ànno=1981|editô=Centro Storico Pietrese|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Maria Grazia Bottaro|outô2=Caterina Dell’Erba|tìtolo=’na reùnda de puesìe|ànno=1982|editô=Centro Storico Pietrese|çitæ=A Prîa|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|tìtolo=U zögu da chìna|ànno=1989|editô=|çitæ=Zêna}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|tìtolo=Antulugîa de 'n paîze. A Prîa. Stoja, fulkûre, dialéttu, tradisiùn e futugrafîe|ànno=1989|editô=Stanpàia Ligùre|çitæ=O Çejâ|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|tìtolo=U cunfögu (1978-1981)|ànno=1992|editô=Centro storico pietrese|çitæ=A Prîa|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|tìtolo=Disiunâiu Italian-Priéze|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/dizionario-di-pietra-ligure-italiano-pietrese-comune-di-/33|ànno=1999|editô=Comùn da Prîa|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Magliano|tìtolo=Puesìe da Prìa|url=https://www.catalogobibliotecheliguri.it/opaclib/opaclib?db=solr_cbl&item:1003:Nomi::@frase@=+Maritano%2C+Lorenzo&resultForward=opac%2Fcbl%2Ffull.jsp&searchForm=opac%2Fcbl%2Ferror.jsp&do_cmd=search_show_cmd&saveparams=false&nentries=1&fname=none&from=1|ànno=2005|editô=Centro storico pietrese|çitæ=A Prîa|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Magliano|tìtolo=Âtre sinquànta puesìe da Prìa|url=https://www.catalogobibliotecheliguri.it/opaclib/opaclib?db=solr_cbl&item:1003:Nomi::@frase@=+Maritano%2C+Lorenzo&resultForward=opac%2Fcbl%2Ffull.jsp&searchForm=opac%2Fcbl%2Ferror.jsp&do_cmd=search_show_cmd&saveparams=false&nentries=1&fname=none&from=4|ànno=2006|editô=Centro storico pietrese|çitæ=A Prîa|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari (u Piullu)|tìtolo=Moddi de di da Rivea de Punente: dialettu de Borsi e da Pria|ànno=2010 (tésti e redaçión de Gianni Nari; diségni de Loredana Bagnasco e Loredana Falletta; inmàgine de Edoardo Toni; azónta de ''La leggenda del corsaro e la bella borzina'', coniugaçión di vèrbi ouziliâri)|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Bórxi}}
=== Lìgure òcidentâle ===
* {{Çitta publicaçión|outô=G. Tornatore|ànno=1963|tìtolo=Vocabolarietto di parole dasaighine|revìsta=Rivista Ingauna e Intemelia|volùmme=ànno XVIII|nùmero=nn. 1-4|pp=84 ss|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Giovanni Battista Borgogno|ànno=1972|tìtolo=Note di linguistica ligure in relazione col dialetto di Perinaldo|revìsta=Rivista Ingauna e Intemelia: Bollettino della Deputazione di storia patria per la Liguria|volùmme=ànno 27|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Pro Loco|tìtolo=111 Proverbi e 17 canzoni di Apricale|ànno=1984|editô=Dominici|çitæ=Inpêia|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=G. Giraldi|tìtolo=Dolceacqua nel suo dialetto|ànno=1989|editô=Pergamena|çitæ=Milàn|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Natale Giovanni Trincheri|tìtolo=Sèntusincant'agni de casín... : e altri scritti in dialetto ligure di Dolcedo ed in lingua|ànno=2016|editô=Grafiche Amadeo|çitæ=Chiuzànego|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Loredana Veneziano|tìtolo=Vocabolario del dialetto di Ceriana|ànno=2022|editô=Philobiblon Edizioni|çitæ=Vintimìggia|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-94-71482-9|url=https://books.google.com/books?id=KIJuzwEACAAJ}}
==== Bordigòtto (''[[Dialettu burdigotu|Burdigotu]]'') ====
* {{Çitta lìbbro|outô=Christian Garnier|tìtolo=Deux patois des Alpes - maritimes italiennes. Grammaire et vocabulaire méthodiques des idiomes de Bordighera et de Realdo|ànno=1898|çitæ=Parìggi|léngoa=LIJ, FR}}
* {{Çitta lìbbro|outô=A. Miele|tìtolo=Dizionario bordigotto|ànno=1971|editô=Tipolitografia S. Giuseppe|çitæ=A Bordighêa|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=C. Garnier|tìtolo=Un dialetto delle Alpi Marittime Italiane. Grammatica. Metodo e vocaboli dell’idioma di Bordighera|ànno=1994|editô=Managò|çitæ=A Bordighêa|léngoa=LIJ, IT|url=https://books.google.com/books?id=F496MwEACAAJ}}
==== Monegàsco (''[[Dialetto monegasco|Munegascu]]'') ====
* {{Çitta lìbbro|outô=Raymond Arveiller|tìtolo=Étude sur le parler de Monaco|url=https://books.google.com/books?id=WofYMgAACAAJ|ànno=1967|editô=Comité national des traditions monégasques|çitæ=Mónego|léngoa=FR}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Jules Soccal|tìtolo=Vocabulaire monégasque de la marine et de la mer|url=https://books.google.com/books?id=a5QGfAEACAAJ|ànno=1971|editô=Comité national des traditions monégasques|çitæ=Mónego|léngoa=LIJ, FR}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Louis Frolla|tìtolo=Dictionnaire Monégasque - Français|url=http://www.traditions-monaco.com/dictionnaire-monegasque-francais-partie-i-presentation|ànno=1963|editô=Ministère d'Etat Département de l'intérieur|çitæ=Mónego|léngoa=LIJ, FR|volùmme=pt. 1 ([http://www.traditions-monaco.com/dictionnaire-monegasque-francais-partie-ii-dictionnaire pt. 2])}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Académie des langues dialectales (Monaco)|tìtolo=Colloque de dialectologie monégasque: Monaco, 16 et 17 novembre 1974 / organisé par le Comité national des traditions|url=https://books.google.com/books?id=PgpBOAAACAAJ|ànno=1974|editô=Multiprint|çitæ=Mónego|léngoa=FR}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Louis Barral|outô2=Suzanne Simone|tìtolo=Dictionnaire Français - Monégasque|url=http://www.traditions-monaco.com/dictionnaire-francais-monegasque|ànno=1983|editô=Mairie de Monaco|çitæ=Mónego|léngoa=LIJ, FR}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Louis Frolla|tìtolo=Grammaire Monégasque|url=http://www.traditions-monaco.com/dictionnaire/grammaire-monegasque|ànno=1960|editô=Comité Nationale des Traditions Monégasques|çitæ=Mónego|léngoa=LIJ, FR|volùmme=pt. 1 ([http://www.traditions-monaco.com/dictionnaire-monegasque-francais-partie-ii-dictionnaire pt. 2])}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Stefano Lusito|outô2=[[Albertu Segundu de Mu̍negu|Albèrto II de Mónego (prefaçión de)]]|tìtolo=Anthologie de la littérature et de l'écrit en langue monégasque|ànno=Arvî 2024|editô=Editions EGC|çitæ=Mónego|léngoa=LIJ, FR}}
==== Sanremàsco (''[[Dialettu sanremascu|Sanremascu]]'') ====
* {{Çitta lìbbro|outô=Pio Carli|tìtolo=Ina mandia' de giargun sanremascu: il proverbio nella cultura dei popoli, proverbi e modi di dire in dialetto sanremasco|url=https://books.google.com/books?id=GVQsygAACAAJ|ànno=1976|editô=Stanpàia Casabianca|çitæ=Sanrémmo|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Pio Carli|tìtolo=Dizionario dialettale: sanremasco - italiano, italiano - sanremasco|url=https://books.google.com/books?id=f7SFAQAACAAJ|ediçión=ristànpa|ànno=2003|editô=Famija Sanremasca|çitæ=Sanrémmo|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Bolia|tìtolo=E mée puesie (in dialetto ligure sanremasco)|ànno=2016|editô=Vitale|çitæ=Sanrémmo|léngoa=LIJ}}
==== Tagiàsco (''[[Dialettu tagiascu|Tagiascu]]'') ====
* {{Çitta publicaçión|outô=G. Parodi|outô2=Girolamo Rossi|outô3=|ànno=1903|tìtolo=Poesie in dialetto tabiese del sec. XVII|revìsta=Giornale Storico e Letterario della Liguria|volùmme=fasc. 10-12|pp=329-399|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Dé raxùn tagiasche. Ovvero della saggezza popolare|ànno=2003|editô=Rione Orso|çitæ=Tàggia|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Silvano Balestra|tìtolo=Glossario etimologico del dialetto di Taggia|ànno=2018|editô=Philobiblon Edizioni|çitæ=Vintimìggia|léngoa=LIJ, IT|outô2=Costante Lanteri|ISBN=88-88-59190-7|url=https://books.google.com/books?id=g2E6zwEACAAJ}}
==== Vintimigiôzo (''[[Dialettu ventemigliusu|Ventemigliusu]]'') ====
* {{Çitta publicaçión|outô=Emilio Azaretti|ànno=1979|tìtolo=Nomenclatura peschereccia di origine greca nel dialetto ligure intemelio|revìsta=Bollettino dell'atlante linguistico mediterraneo|nùmero=21|pp=59-69|léngoa=LIJ, IT|url=http://www.cumpagniadiventemigliusi.it/vecchiosito/Marina/Fauna_marina.htm#cini}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Emilio Azaretti|tìtolo=La fauna marina nel dialetto ventimigliese|url=https://books.google.com/books?id=cXoMYAAACAAJ|ànno=1992|editô=Cooperativa Grafica Genovese|çitæ=Vintimìggia|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Patrizia Scarsi|tìtolo=Il dialetto ligure di Ventimiglia e l'area provenzale: Glossario etimologico comparato|url=https://books.google.com/books?id=XIPToAEACAAJ|ànno=1993|editô=Cumpagnia d'i Ventemigliusi|çitæ=Vintimìggia|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Enrico Malan|tìtolo=Glossario ventimigliese-italiano, italiano-ventimigliese|url=https://books.google.com/books?id=_BwmPQAACAAJ|ànno=1998|editô=Alzani|çitæ=Pineròllo|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-81-70074-3}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Pierina Giauna Piagentini|tìtolo=Odore di focolare: i sapori della cucina tradizionale ligure in 165 ricette della cucina tradizionale ligure in lingua italiana e dialetto ventimigliese|ànno=2003|editô=Alzani|çitæ=Pineròllo|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-81-70189-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Cumpagnia d'u Teatru Ventemigliusu|tìtolo=Ötant'ani d'atività, ottanta ma non li dimostra: 1928-2008|ànno=2009|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Enrico Malan|tìtolo=Dizionario ventimigliese-italiano italiano-ventimigliese|url=https://books.google.com/books?id=MKfTygAACAAJ|ànno=2010|editô=Alzani|çitæ=Pineròllo|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-81-70396-3}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Emilio Azaretti|outô2=[[Rensu Villa|Renzo Villa]]|tìtolo=Imparamu u ventemigliusu|url=https://books.google.com/books?id=XSEptwAACAAJ|ediçión=2|ànno=2019|editô=ilustròu da Anna Maria Crespi, Cumpagnia di Ventemigliusi|çitæ=Vintimìggia|léngoa=LIJ, IT}}
=== Lìgure alpìn ===
* {{Çitta lìbbro|outô=Emilio Azaretti|tìtolo=Un dialetto di transizione fra area ligure e occitanica: Olivetta San Michele|url=https://books.google.com/books?id=BH5KjwEACAAJ|ànno=1990|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lusciàndria|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Charles Botton|outô2=Jean Gaber|outô3=Albert Bianco|tìtolo=Eu saoueudjinn. Le parler de Saorge. Mots, expressions, dictons [...]|url=https://books.google.com/books?id=bC3WAAAACAAJ|ànno=2000|editô=Cabri|çitæ=Bréggio|léngoa=FR, LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Jean Philippe Dalbera|tìtolo=Les langues de France|ànno=2003|editô=PUF|çitæ=Parìggi|léngoa=FR|pp=125-136|capìtolo=Les îlots liguriens en France}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Jean-Pierre Aiperto|tìtolo=Camin dë mëmòřia|url=https://www.espaci-occitan.com/botiga/en/pays-alpin/1146-camin-de-memoria-cd-jan-pie-aiperto-9782954270128.html|ànno=2015|editô=IEO 06|çitæ=Savurgiu|léngoa=LIJ, FR|ISBN=978-2-9542701-4-2}}
==== Bugéize (''[[Dialettu biijinolu|Biijinolu]]'') ====
* {{Çitta lìbbro|outô=Guido Pastor|tìtolo=Vèlbure, Rèijure, Gàlbure, e calche ren d'autru in biijinòlu sccettu|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/opaclib/opaclib?db=solr_cbl&item:1003:Nomi::@frase@=+Azaretti%2C+Emilio&resultForward=opac%2Fcbl%2Ffull.jsp&searchForm=opac%2Fcbl%2Ferror.jsp&do_cmd=search_show_cmd&saveparams=false&nentries=1&fname=none&from=28|ànno=1981|editô=Alzani|çitæ=Pineròllo|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Guido Pastor|outô2=Giulia Petracco Sicardi (prezentaçión)|outô3=Emilio Azaretti (nòtte)|tìtolo=Calòrie, legatàrie e maraveglie in parlata biijinòla|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/opaclib/opaclib?db=solr_cbl&item:1003:Nomi::@frase@=+Azaretti%2C+Emilio&resultForward=opac%2Fcbl%2Ffull.jsp&searchForm=opac%2Fcbl%2Ferror.jsp&do_cmd=search_show_cmd&saveparams=false&nentries=1&fname=none&from=41|ànno=1984|editô=Alzani|çitæ=Pineròllo|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Guido Pastor|tìtolo=Ciabroti in lengagiu biijinòlu cun e "ulse" dei mei aregordi|ànno=1990|editô=Alzani|çitæ=Pineròllo|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Guido Pastor|tìtolo=Messcciařisse|ànno=1996|editô=Alzani|çitæ=Pineròllo|léngoa=LIJ}}
==== Bregiàsco (''[[Briïenc]]'') ====
* {{Çitta lìbbro|outô=Josephine Sassi|tìtolo=Dictionnaire breillois-français. Dicsionnari Briiens-Fransez|url=https://documentation.departement06.fr/index.php?lvl=notice_display&id=8840|ànno=2005|editô=A soucétà briïenca|çitæ=Breggio|léngoa=LIJ, FR}}
* {{Çitta lìbbro|outô1=Augusta Etienne|outô2=Josephine Sassi|tìtolo=Recettes de cuisine breilloise. Resete d'couzina briïenca. Et supplemet : Recettes Traditionelles et recettes apportees a Breil|url=https://documentation.departement06.fr/index.php?lvl=notice_display&id=9027|ànno=2006|editô=A soucétà briïenca|çitæ=Breggio|léngoa=LIJ, FR}}
==== Brigàsco (''[[Lengua brigašca|Brigašc]]'') ====
* {{Çitta publicaçión|outô=Werner Forner|ànno=1986|tìtolo=Brigasco roiasco|revìsta=R Ni d'aigüra|nùmero=5|pp=4-6|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Piero Bologna|tìtolo=Dizionario della lingua brigasca|url=https://books.google.com/books?id=RpRfAQAACAAJ|ànno=1991|editô=Bella|çitæ=Rómma|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lusciàndria|léngoa=LIJ, IT|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Grammatica|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1995|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lusciàndria|léngoa=LIJ, IT|volùmme=Vol. II|ISBN=88-62-74055-7}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Didier Lanteri|tìtolo=Dictionnaire français-brigasque|ànno=2006|editô=Tout Autour des Cultures|çitæ=Grasse|léngoa=LIJ, FR}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2008|tìtolo=Il brigasco e l'olivettese tra classificazione scientifica e manipolazioni politico-amministrative|revìsta=Intemelion. Cultura e territorio - Quaderno annuale di studi storici dell'Accademia di cultura intemelia|nùmero=14|léngoa=IT|url=https://web.archive.org/web/20110722040040/http://www.intemelion.it/toso-bri.pdf}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2009|tìtolo=L'occitanizzazione delle Alpi Liguri e il caso del brigasco: un episodio di glottofagia|editô=(ed.) Albina malerba|pp=177-248|léngoa=IT|url=http://www.ald-monaco.org/uploads/pages/Langues_Dialectales_de_l_Aire_Latine/L_occitanizzazione_delle_Alpi_liguri_e_il_caso_del_brigasco_in_Quem_Tu_Probe_Meministi_Torino_Centro_Studi_Piemontesi_2009.pdf}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Didier Lanteri|tìtolo=Dictionnaire Brigasque-Français|ànno=2011|editô=Patrimoine et Traditions Brigasques|çitæ=A Brîga|léngoa=LIJ, FR}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Didier Lanteri|tìtolo=Antò Piturina. Une nouvelle en brigasque, traduite en français, italian, niçois, piémontais, taggiasque, tendasque et triorasque|ànno=2012|editô=Patrimoine et Traditions Brigasques|çitæ=A Brîga|léngoa=LIJ, FR}}
*{{Çitta lìbbro |outô2=Carlo Lanteri|tìtolo=Il sapere degli Upeghesi|ànno=2015|editô=Associazione Fondiaria Upega| çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|outô=Luisa Lanteri}}
==== Garescìn (''[[Dialettu garescìn|Garescén]]'') ====
* {{Çitta publicaçión|outô=Nicola Duberti|tìtolo=L'Alta Val Tanaro: inquadramento linguistico|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/5755976/Alta_Val_Tanaro}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Romano Nicolino|tìtolo=Sc-crice cujì... (scritte così...): poesie nel dialetto ligure-garessino|url=https://books.google.com/books?id=o58HugEACAAJ|ediçión=2|ànno=2015|editô=Vitale|çitæ=Sanrémmo|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Sergio Aschero|tìtolo=Tocu per tocu|url=https://books.google.com/books?id=fiv0vQAACAAJ|ànno=2016|editô=Ass. Primalpe Costanzo Martini|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-63-87223-6}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Piero Camelia|tìtolo=Vocabolario Italiano-Garessino|ànno=2020|editô=Araba Fenice Edizioni|léngoa=LIJ, IT|çitæ=Cùnio|outô2=Romano Nicolino|outô3=Rodolfo Pelagatti}}
==== Mentonàsco (''[[Dialetu mentunascu|Mentunascu]]'') ====
* {{Çitta lìbbro|outô=James Bruyn Andrews|tìtolo=Essai de grammaire du dialecte mentonais, avec quelques contes, chansons et musique du pays|url=https://books.google.com/books?id=6-4IAAAAQAAJ|ànno=1875|editô=Verani|çitæ=Nìssa|léngoa=LIJ, FR}}
* {{Çitta lìbbro|outô=James Bruyn Andrews|tìtolo=Vocabulaire français-mentonais|url=https://books.google.com/books?id=AxQLAAAAQAAJ|ànno=1877|editô=Imprimerie niçoise|çitæ=Nìssa|léngoa=LIJ, FR}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Société des lettres, sciences et arts (Alpes-Maritimes)|ànno=1882|tìtolo=Racuenti popolari mentanasque en lenga do pais - Contes populaires mentonnais en langue du pays Recueillis par M. W. James Bruyn Andrews|revìsta=Annales de la Société des lettres, sciences et arts des Alpes-Maritimes|léngoa=LIJ, FR|url=https://rapportgallica.bnf.fr/rapport.html?query=arkPress%20all%20%22cb344310594%2Fdate%22%20and%20%28gallica%20all%20%22lengue%20mentonasque%22%29}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Louis Caperan|outô2=Jean-Louis Caserio|outô3=Louis Caperan|tìtolo=Menton et le monde de la mer: enquête ethnographique, folklorique et technique|url=https://books.google.com/books?id=NFziAAAAMAAJ|ànno=1983|editô=Société d'art et d'histoire du Mentonnais|léngoa=LIJ, FR}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josiane Tricotti|outô2=Jean-Louis Caserio|outô3=Louis Caperan|tìtolo=Ou mentounasc a ra scora|url=https://books.google.com/books?id=BfdWAAAAMAAJ|ediçión=1|ànno=1984|editô=Société d'art et d'histoire du Mentonnais|léngoa=LIJ, FR}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Werner Forner|curatô=Giuliano Gasca-Queirazza|tìtolo=Atti 2° Congresso Internazionale AIEO|url=https://books.google.com/books?id=WFO3zQEACAAJ|ànno=1993|editô=Universcitæ|çitæ=[[Turin|Turin]]|léngoa=FR|pp=653-678|volùmme=2|capìtolo=La composante 'alpine' du mentonnais}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Jean-Louis Casterio|ànno=1994|méize=Màrso|tìtolo=Marcel Firpo (1878-1973), poète des traditions mentonnaises|revìsta=Ou païs mentounasc|nùmero=69|pp=2-8|léngoa=FR}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Justin Barroi|tìtolo=Lexique français-castillonnais|url=https://books.google.com/books?id=fm9NYAAACAAJ|ànno=1998|editô=Cercle généalogique de Roquebrune et du Mentonnais|çitæ=Castigión|léngoa=LIJ, FR}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Stéphane Vilarem|outô2=Barthélémy Ciravegna|outô3=Jean-Louis Caserio|tìtolo=Lexique français-roquebrunois|url=https://books.google.com/books?id=VvzCGwAACAAJ|ànno=1998|editô=Société d'art et d'histoire du Mentonnais|çitæ=Mentón|léngoa=LIJ, FR}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Werner Forner|curatô=Jean-Louis Caserio|tìtolo=Lexique Français-Mentonnais|url=https://books.google.com/books?id=pF8iGwAACAAJ|ànno=2001|editô=Société d'art et d'histoire du Mentonnais|çitæ=[[Mentun|Mentun]]|léngoa=FR|pp=11-23|capìtolo=Le mentonnais entre toutes les chaises? Regards comparatifs sur quelques mécanismes morphologiques}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Jean Ansaldi|tìtolo=Lexique français-castillonnais|url=https://books.google.com/books?id=mLa6mQEACAAJ|ànno=2009|editô=Société d'Art et d'Histoire du Mentonnais|çitæ=Mentón|léngoa=LIJ, FR}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Jean-Louis Caserio|ànno=2015|tìtolo=Entre provençal (nissart) et ligurien: le parler
mentounasc|revìsta=Luenga & fablas|volùmme=19|pp=61-65|léngoa=FR|url=https://dialnet.unirioja.es/descarga/articulo/5520044.pdf}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Werner Forner|ànno=2018|tìtolo=”Ou loub e r’agnè” – Du mentonnais d’aujourdhui au mentonnais d’hier|revìsta=ALD (éd.), Actes du 15e Colloque des Langues Dialectales|editô=EGC|çitæ=[[Prinçipatu de Mùnegu|Munegu]]|pp=15-33|léngoa=FR}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Werner Forner|outô2=|tìtolo=Morphologie comparée du mentonnais et du ligurien alpin. Analyse synchronique et essai de reconstruction|url=https://books.google.com/books?id=FpZuEAAAQBAJ|ànno=nov. 2021, ca. 450 pp|editô=De Gruyter|çitæ=Beihefte ZrP, [[Berlin|Berlin]]|léngoa=FR|ISBN=3-110-75595-5}}
==== Ormeàsco (''[[Dialéttu urmeàscu|Ulmioš-cu]]'') ====
* {{Çitta publicaçión|outô=Ernesto Giacomo Parodi|ànno=1907|tìtolo=Intorno al dialetto d'Ormea|revìsta=Studi Romanzi|editô=Società filologica romana|volùmme=5|pp=89-122|léngoa=IT|url=https://books.google.com/books?id=Pdz9SAAACAAJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Ignazio Giacomo Pelazza|tìtolo=Saggio di toponomastica ormeese comparata a quella ligure con note storiografiche e l'aggiunta di un metodo per la scrittura del dialetto di Ormea|ànno=1985|editô=Región Piemónte, Comitato comprensoriale di Mondovì|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario italiano - ormeasco e ulmioscu - italian|url=https://books.google.com/books?id=SDyyXwAACAAJ|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Bernard Schädel|tìtolo=Il dialetto di Ormea|url=https://books.google.com/books?id=dq1KAgAACAAJ|ànno=2000|editô=Gribaudo|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-80-58137-6}}
==== Tendàsco (''[[Dialetto tendasco|Tendascu]]'') ====
* {{Çitta lìbbro|outô=Centro di studi nizzardi e tendaschi|tìtolo=Letteratura italiana di Nizza, del Nizzardo e del Tendasco|ànno=1999-2002|editô=Sorriso francescano|çitæ=Rapàllo|léngoa=IT|volùmme=4 vol.}}
** {{Çitta lìbbro|outô=Ibid.|tìtolo=Dalle origini al XVI secolo|url=https://books.google.com/books?id=fEjLnQEACAAJ|ànno=1999|léngoa=IT|volùmme=1}}
** {{Çitta lìbbro|outô=Ibid.|tìtolo=Il secolo XVII|url=https://books.google.com/books?id=O_jZoAEACAAJ|ànno=2000|léngoa=IT|volùmme=2}}
** {{Çitta lìbbro|outô=Ibid.|tìtolo=Il secolo XVIII|url=https://books.google.com/books?id=corToAEACAAJ|ànno=2001|léngoa=IT|volùmme=3}}
** {{Çitta lìbbro|outô=Ibid.|tìtolo=Secolo XIX e XX|url=https://books.google.com/books?id=81z0oAEACAAJ|ànno=2002|léngoa=IT|volùmme=4}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Jacques Guido|tìtolo=Parlu tendascu. Dictionnaire français-Tendasque, suivi de aperçu grammatical de la langue tendasque|url=https://books.google.com/books?id=POwnAQAACAAJ|ànno=2011|editô=Musée départemental des Merveilles-Hapax Editore|çitæ=curòu da Jean-Claude Ranucci, Sylvain Casagrande, Michèle Oliviéri, Torìn|léngoa=LIJ, FR|ISBN=88-88-00043-7}}
* {{Çitta lìbbro |outô=Antoine de Saint-Exupéry| tìtolo=Ař Picin Prinsi: Der kleine Prinz Patois Tendasque | ànno=2018|editô=tradoçión a cûa de Francine Marin e Didier Lanteri, Edition Tintenfaß| çitæ=Neckarsteinach|ISBN=978-3-946190-61-5}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Francine Marin|tìtolo=Granile, paroles et istants de vie|url=https://www.institutetudesnicoises.fr/publications-1/|ànno=2022|editô=Institut d'etudes niçoises|çitæ=Nissa|léngoa=LIJ, FR}}
==== Trioràsco (''[[Dialettu triorascu|Triorascu]]'') ====
* {{Çitta lìbbro|outô=Luca Maria Capponi|outô2=A. Ferraironi (a cûa de)|tìtolo=A fora de Franzé U Peguror (in dialetto triorese) scritta nel secolo XVIII dall'Avv. Luca Maria Capponi|url=https://books.google.com/books?id=L5efoAEACAAJ|ànno=1941|editô=S. A. Giacomo Gandolfi|çitæ=Sanrémmo|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Ferraironi|tìtolo=A festa de San Zane a Triora|url=https://books.google.com/books?id=rYKJGwAACAAJ|ànno=1940|editô=Tip. Sallustiana|çitæ=Rómma|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Ferraironi|tìtolo=Proverbi dialettali di Triora|url=https://books.google.com/books?id=Hq8-AAAAIAAJ|ànno=1947|editô=Tip. Sallustiana|çitæ=Rómma|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Ferraironi|tìtolo=I ciaravugli (stamburata) in dialetto triorese|ànno=1951|editô=Tip. Sallustiana|çitæ=Rómma|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta publicaçión|outô=A. Ferrarioni|ànno=2005|méize=zenâ-zùgno|tìtolo=Soprannomi e patronimici di Triora e dall'Alta Valle Argentina|revìsta=R ni d'àigüra|nùmero=43|p=39|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta publicaçión|outô=A Cuggé|ànno=2005|méize=zenâ-zùgno|tìtolo=Proverbi e modi di dire dell'Alta Valle Argentina|revìsta=R ni d'àigüra|nùmero=43|pp=62-63|léngoa=LIJ, IT}}
=== Lìgure de l'Otrazôvo ===
==== Otrazôvo de ponénte ====
* {{Çitta publicaçión|outô=Zeno Birolli|ànno=1966|tìtolo=Il formarsi di un dialetto pittorico nella regione ligure-piemontese|revìsta=Bollettino della societa piemontese di archeologia e belle arti|volùmme=ànno XX|pp=115-125|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Silvio Sguerso|tìtolo=Il dialetto altarese|ànno=1972|editô=Sabatelli|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Hugo Plomteux|tìtolo=Studi linguistici sull'anfizona ligure-padana|url=https://books.google.com/books?id=6EI_PQAACAAJ|ànno=1992|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lisciàndria|léngoa=LIJ, IT|pp=185-240|capìtolo=Il lessico di Osiglia|ISBN=88-76-94124-X}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso (a cûa de)|outô2=M. Angelini e R. Monti, F. Arnaud, G. Balbis, T. Hohnerlein-Buchinger, M. Parry, F. Toso (tèsti de)|tìtolo=Studi e ricerche sui dialetti dell'alta Val Bormida|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO01324073|ànno=2001|editô=Comunità Montana Alta Val Bormida|çitæ=Milêximo|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Luca Franchelli (a cûa de)|tìtolo=Letteratura e dialetto in Val Bormida e dintorni|url=https://books.google.com/books?id=t4c3oAEACAAJ|ànno=2003|editô=Comunità Montana Alta Val Bormida|çitæ=Milêximo|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Mair Parry|tìtolo=Parluma 'd Còiri, sociolinguistica e grammatica del dialetto di Cairo Montenotte|url=https://books.google.com/books?id=0wU2AAAACAAJ|ànno=2005|editô=Editrice Liguria|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, PMS, IT|ISBN=88-80-55213-9}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Marrapodi|tìtolo=Il vocabolario sassellese|url=https://books.google.com/books?id=izFZPgAACAAJ|ànno=2008|editô=Ass. Amici del Sassello|çitæ=O Sascéllo|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-90-07804-9|volùmme=1}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Melano|tìtolo=Lessico del dialetto carcarese|url=https://books.google.com/books?id=0Iz_ngEACAAJ|ànno=2013|editô=Editrice Liguria|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-95-95594-3}}
==== Otrazôvo centrâle ====
* {{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Ponte|tìtolo=Proverbi in dialetto di Campo Ligure|url=https://books.google.com/books?id=LSfwngEACAAJ|ànno=1979|editô=Associazione Pro Loco di Campo Ligure|çitæ=Cànpo|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Massimo Calissano|outô2=Giovanni Ponte|tìtolo=Vocabolario del dialetto di Campo Ligure|url=https://books.google.com/books?id=iO_YAAAACAAJ|ànno=2004|editô=F. Frilli|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-75-63036-4}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Romano Rovelli|tìtolo=Vocabolario del dialetto di Garbagna: testimonianze di cultura e civiltà contadina|ànno=2007|çitæ=Tortónn-a|léngoa=LIJ, IT|url=https://books.google.com/books?id=O09lAQAACAAJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Claudia Alessandri|tìtolo=Le parole, gli strumenti, la memoria. Indagine etnolinguistica nel Parco naturale delle Capanne di Marcarolo|ànno=2007|çitæ=Lisciàndria|léngoa=LIJ, IT|url=https://books.google.com/books?id=R2RyPgAACAAJ|editô=Edizioni dell'Orso|ISBN=88-62-74013-1}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Pasquale Aurelio Pastorino|tìtolo=Vocabolario del dialetto di Masone|url=https://books.google.com/books?id=UFpkngEACAAJ|ànno=2013|editô=Fratelli Frilli|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-75-63894-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Pasquale Aurelio Pastorino|tìtolo=Lo zibaldone dei masonesi|url=https://books.google.com/books?id=1hrqjgEACAAJ|ànno=2015|editô=Youcanprint|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-93-21506-3}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Pastorino|tìtolo=Ra vuxe du rìan. Poesie in dialetto masonese|url=https://books.google.com/books?id=5bf5sgEACAAJ|ànno=2015|editô=Youcanprint|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ|ISBN=88-91-19730-0}}
===== Novéize (''[[Dialetto noveize|Nuvaize]]'') =====
* {{Çitta publicaçión|outô=Egidio Mascherini|ànno=1979|méize=Màrso|tìtolo=Spigolando tra le peculiarità del nostro dialetto|revìsta=Novinostra|editô=Società storica del Novese|çitæ=Nêuve|volùmme=ànno 19|nùmero=1|pp=29-31|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Natale Magenta|tìtolo=Vocabolario del dialetto di Novi Ligure con indice nomenclatore italiano-novese|url=https://books.google.com/books?id=SscNGwAACAAJ|ànno=1984|editô=Edizioni arti grafiche novesi|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ, IT|ediçión=2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Barzizza|tìtolo=Vestiti su misura: commedia brillante in dialetto novese|url=https://books.google.com/books?id=8ie9nQAACAAJ|ànno=1986|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Natale Magenta|tìtolo=Nuovo vocabolario del dialetto di Novi Ligure: con indice nomenclatore italiano-novese|url=https://books.google.com/books?id=N9wZoAEACAAJ|ànno=1999|editô=Istituto culturale rotariano|çitæ=Milàn|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ferrarazzo|tìtolo=Vocabolario del dialetto di Sorli|ànno=2002|çitæ=Tortónn-a|léngoa=LIJ, IT|outô2=Germana Milanesi}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Maria Gabriella Gandini|tìtolo=In fraskaiga u gh'è... poesie in dialetto novese|ànno=2005|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ, IT|editô=Editoria Buonenotizie|url=https://books.google.com/books?id=LCuQjgEACAAJ|ISBN=88-94-08267-9}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Natale Magenta|tìtolo=Aggiunte e correzioni al nuovo vocabolario del dialetto di Novi Ligure|url=https://books.google.com/books?id=r43CoQEACAAJ|ànno=2013|editô=Società Storica del Novese|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Francaurelia Cabella|tìtolo=A pòrla a túre. Poesie in dialetto novese e italiano|url=https://books.google.com/books?id=y7vPzgEACAAJ|ànno=2021|editô=Joker|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-75-36478-8}}
==== Otrazôvo de levànte ====
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Emmanueli|tìtolo=L'alta valle del Taro e il suo dialetto|url=https://books.google.com/books?id=4m_b_faiaBMC|ànno=1988|editô=Atesa|çitæ=Malalbergo|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Daniele Vitali|outô2=Ettore Rulli|tìtolo=Grammatica del dialetto di Compiano, parlata ligure della Valle del Taro|url=https://flippingbooks.comune.parma.it/Libri/Grammatica%20del%20dialetto%20di%20Compiano/files/assets/common/downloads/publication.pdf|ànno=2010|editô=Rupe mutevole|çitæ=Bedònia|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-96-41882-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Ettore Rulli|tìtolo=Dizionario enciclopedico della parlata ligure delle valli del Taro e del Ceno|ànno=2003|editô=Compiano Arte Storia|çitæ=Conpiàn|léngoa=LIJ, IT}}
=== Lìgure coloniâle ===
* {{Çitta lìbbro|outô=Isabelle Pesce|tìtolo=Le parler ordinaire d'une famille ligurienne établie dans le Perche (1923-2000): Phonétique et morphosyntaxe|url=https://books.google.com/books?id=6JZVDAAAQBAJ|ànno=2016|editô=EME Editions|léngoa=FR|ISBN=2-806-65053-4}}
==== Ajasìn (''[[Dialettu aghjaccinu|Aghjaccinu]]'') ====
* {{Çitta lìbbro|outô=Rughjeru Miniconi|tìtolo=Parlata aghjaccina cittatina è paìsana / le parler populaire à Ajaccio Aghjaccinu-Francesu / Français-Aghjaccinu|ànno=2017|editô=A Barcella|çitæ=Ajàsso|léngoa=LIJ, FR}}
==== Bonifaçìn (''[[Bonifassin|Bunifazzin]]'') ====
* {{Çitta publicaçión|outô=Jean-Philippe Dalbera|ànno=1987|méize=1987|tìtolo=À propos du dialecte bonifacien et de sa position dans l'aire linguistique ligurienne|revìsta=Études Corses|volùmme=15|nùmero=fasc. 29|pp=89-114|léngoa=FR}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Jean-Marie Comiti|tìtolo=Bunifazziu e a sè lengua|url=https://books.google.com/books/about/Bunifazziu_e_a_se_lengua.html?id=SWE4OwAACAAJ|ànno=1994|editô=Squadra di u Finusellu|çitæ=Bonifàçio|léngoa=LIJ, FR}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Roger Miniconi|tìtolo=Vucabulariu marinarescu bunifazzincu: bunifazzincu-francesu, français-bonifacien, bonifazinco-italiano, italiano bonifazinco|url=https://books.google.com/books?id=tAKuGAAACAAJ|ànno=2003|editô=A Barcella|çitæ=Ajàsso|léngoa=LIJ, FR|ISBN=2-952-01300-4}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Bollettino di studi sardi|url=https://www.filologiasarda.eu/files/documenti/pubblicazioni_pdf/bss1/05toso.pdf|ànno=2008|editô=CUEC|léngoa=IT|pp=147-177|capìtolo=Aspetti del bonifacino in diacronia|ISBN=88-84-67459-X}}
==== Figón (''[[Dialetto figon|Figoun]]'') ====
* {{Çitta publicaçión|outô=Paul Sénequier|ànno=1879|tìtolo=Les patois de Biot, Vallauris, Mons et Escragnolles|revìsta=Annales de la Société des lettres, sciences et arts des Alpes-Maritimes|volùmme=6|p=357|léngoa=FR|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k5602755f/f359}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Société des lettres, sciences et arts (Alpes-Maritimes)|ànno=1899|tìtolo=E doue Bessoune|revìsta=Annales de la Société des lettres, sciences et arts des Alpes-Maritimes|volùmme=16|léngoa=LIJ, FR|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k5706378j/f327.image}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Paul Roux|ànno=1957|tìtolo=À propos du moussenc ou figoun|revìsta=Annales Universitatis Saraviensis|volùmme=6|pp=589-594|léngoa=FR}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Pierre Vouland|tìtolo=Étude de toponymie régionale. Origine, signification et histoire des noms de lieux de Cannes et du bassin cannois|url=https://books.google.com/books?id=w_JKywAACAAJ|ànno=2010|editô=Archives Ville de Cannes|léngoa=FR|ISBN=2-916-26117-6}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Per uno studio del lessico del dialetto figun di Provenza: glossario dei testi|revìsta=Intermelion|nùmero=17|pp=89-127|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Le parlate liguri della Provenza. Il dialetto figun tra storia e memoria|url=https://books.google.com/books?id=8W6CrgEACAAJ|ànno=2014|editô=Philobiblon|çitæ=Vintimìggia|léngoa=IT|ISBN=88-88-59172-9}}
==== Tabarchìn (''[[Dialetto tabarchin|Tabarkin]]'') ====
* {{Çitta publicaçión|outô=Alberto Sobrero|ànno=1971|méize=Zenâ|tìtolo=Fenomeni di disgregazione recentemente osservati nel tabarchino|revìsta=Parole e metodi: Bollettino dell'atlante linguistico italiano|editô=Ratterio|çitæ=Torìn|nùmero=1|léngoa=IT|url=https://books.google.com/books?id=cquWAQAACAAJ}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Eduardo Blasco Ferrer|ànno=1994|tìtolo=Contributo alla conoscenza del ligure insulare. Il tabarchino di Sardegna|revìsta=Zeitschrift für romanische Philologie|editô=M. Niemeyer|çitæ=Tübingen|volùmme=110|nùmero=1-2|pp=153-194|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|tìtolo=Minidizionario tabarchino italiano|url=https://books.google.com/books?id=aRZScgAACAAJ|ànno=1997|editô=EDES|çitæ=Sàsari|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|tìtolo=Il sardo in tasca. Dizionario comparativo della lingua di Sardegna: italiano, logudorese, nuorese, campidanese, gallurese, sassarese, algherese, tabarchino|url=https://books.google.com/books?id=lvvhZwEACAAJ|ànno=1997|editô=EDES-Editrice democratica sarda|çitæ=Sàsari|léngoa=LIJ, SC, CO, CA, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Paola Sitzia|tìtolo=Le comunità tabarchine della Sardegna meridionale: un'indagine sociolinguistica|url=https://books.google.com/books?id=siT8AAAACAAJ|ànno=1998|editô=Condaghes|çitæ=Càgiai|léngoa=IT|ISBN=88-86-22947-X}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Salvatore Fulgheri (Friscioé)|tìtolo=E mé cansuìn: poesie e canzoni in tabarchino|url=https://books.google.com/books?id=DNhhAAAACAAJ|ànno=2000|editô=Le Mani|çitæ=Récco|léngoa=LIJ|ISBN=88-80-12167-7}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Bruno Rombi|outô2=Fiorenzo Toso (prezentaçión)|tìtolo=Vuxe de Câdesédda: poesie in tabarchino|url=https://books.google.com/books?id=wYHgAAAACAAJ|ànno=2000|editô=Le Mani|çitæ=Récco|léngoa=LIJ|ISBN=88-80-12228-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Orioles e Fiorenzo Toso (curatoî), Tullio De Mauro (introduçión) e Università di Udine - Centro internazionale sul plurilinguismo|tìtolo=Insularità linguistica e culturale: il caso dei Tabarchini di Sardegna, documenti del convegno internazionale di studi (Calasetta, 23-24 settembre 2000)|url=https://books.google.com/books?id=_7EdAQAAIAAJ|ànno=2001|editô=Le Mani|çitæ=Università degli studi di Udine, Récco|léngoa=IT|ISBN=88-80-12174-X}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Consorzio Scuole Carlofortine|tìtolo=Il tabarchino dall'oralità alla scrittura: Per scrivere e leggere il tabarchino: Pe scrive e pe léze u tabarchin: Elementi della grafia unificata, elaborati da Fiorenzo Toso sulla base delle indicazioni di docenti e cultori carlofortini e calasettani, raccolte durante il seminario. Carloforte, 23-26 ottobre e 10-13 dicembre 2001|ànno=2002|editô=Cooperativa Tipografica Editoriale|çitæ=Iglesias|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=I tabarchini della Sardegna: aspetti linguistici ed etnografici di una comunità ligure d'Oltremare|url=https://books.google.com/books?id=6bqKAAAACAAJ|ànno=2003|editô=Le Mani|çitæ=Récco|léngoa=IT|ISBN=88-80-12262-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Ferraro|tìtolo=Vocabolario tabarkino-italiano. Ricavato dal dizionario tabarkino-italiano di Vallebona con varianti e arrangiamenti|url=https://books.google.com/books?id=VcsdAQAAIAAJ|ànno=2003|editô=Grafica del Parteolla|çitæ=Dolianova|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-88-24641-X}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Dizionario etimologico storico tabarchino: A-cüzò|url=https://books.google.com/books?id=P_arAAAACAAJ&dq|ànno=2004|editô=Le Mani|çitæ=Zêna|léngoa=IT|ISBN=88-80-12278-9}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Grammatica del tabarchino|url=https://books.google.com/books?id=FgBWPQAACAAJ&dq|ànno=2005|editô=Le Mani|çitæ=Zêna|léngoa=IT|ISBN=88-80-12338-6}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Mariatina Battistina Biggio|tìtolo=Banscigu: poesie in tabarchino|ànno=2011|editô=Comùn de Câdezédda|çitæ=Câdezédda|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=La Sardegna che non parla sardo: profilo storico e linguistico delle varietà alloglotte gallurese, sassarese, maddalenino, algherese, tabarchino|url=https://books.google.com/books?id=mFDTMgEACAAJ&dq|ànno=2012|editô=CUEC|çitæ=Càgiai|léngoa=IT|ISBN=88-84-67758-0}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Circolo culturale Norberto Sopranzi|tìtolo=Pegli-Tabarca-Pegli: l'epopea del popolo tabarchino: atti del Convegno internazionale di studi storici con la direzione di Mauro Avvenente, Monique Longerstay e Antonio Marani, Genova Pegli, 30 settembre - 1 ottobre 2017, Genova Pegli|url=https://books.google.com/books?id=Iyy0xgEACAAJ|ànno=2018|editô=Tip. Abaco Promo|léngoa=IT}}
== Nòtte ==
<references />
== Bibliografîa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Còveri|outô2=Giulia Petracco Sicardi|outô3=[[William Piastra]]|tìtolo=Bibliografia dialettale ligure|url=https://books.google.com/books?id=sl2UQQAACAAJ|ànno=1980|editô=A Compagna|çitæ=Zêna|léngoa=IT|volùmme=2 vol.}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|outô2=William Piastra|outô3=|tìtolo=Bibliografia dialettale ligure. Aggiornamento 1979-1993|url=https://books.google.com/books?id=ZcgKzQEACAAJ|ànno=1994|editô=A Compagna|çitæ=Zêna|léngoa=IT}}
== Vôxe corelæ ==
* [[Bibliografîa da Ligûria|Bibliografîa da Ligùria]]
* [[Giulia Petracco Sicardi]] (pî-a bibliografîa)
* [[Fiorenzo Toso]] (pî-a bibliografîa)
== Colegaménti estèrni ==
* {{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/index.html|tìtolo=Scîto ofiçiâ de l'Académia Ligùstica do Brénno|léngoa=LIJ|vìxita=2022-06-06}}
* {{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/paolore2/paolinoge.html|tìtolo=Scîto "Paolìn"|léngoa=LIJ|vìxita=2022-06-06}}
* {{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20110110163418/http://www.genoves.com.ar/|tìtolo=Parlâ zeneize - El primer sitio bilingüe en castellano y genovés/O primmo scito bilingoe in spagnòllo e zeneize|léngoa=LIJ, ES|vìxita=2022-06-06}}
** {{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20120127160421/http://www.genoves.com.ar/dic.html|tìtolo=Diçionai zeneixi in spagnòllo e in ingleize|léngoa=LIJ, ES, EN|vìxita=2022-06-06}}
* {{Çitta web|url=https://www.deferrarieditore.it/tag-prodotto/biblioteca-zeneise/|tìtolo=Biblioteca Zeneise|outô=De Ferrari Editore|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2022-06-06}}
{{Léngoa lìgure}}
[[Categorîa:Lengua ligure]]
o0y5i6j7rksyomsgwl0ios939862r7j
Albano Sant'Alessandro
0
25428
253118
215122
2024-11-08T13:12:46Z
Luensu1959
1211
saieiva importante pe quelli paixi che no gh'àn attinensa co-a Ligüria ò o Zeneize de méttighe a prononsia into dialetto ò lengoa do pòsto
253118
wikitext
text/x-wiki
'''Albano Sant'Alessandro''' (''Albà Sant’Alissànd'' [alˈba santaliˈsant], ''Lbà Sant’Alissànd'' [ˈlba santaliˈsant] ò ''Albà'' into dialetto de Bèrgamo) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Bèrgamo]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Albano Sant'Alessandro
|Panorama = Albano_zona_nord_01.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Bèrgamo
|Amministratore locale = Domenico Marino
|Partito = comisâio prefèttiçio
|Data elezione = 3-3-2021
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Bagnatica]], [[Brusaporto]], [[Costa di Mezzate]], [[Montello (Italia)|Montello]], [[Pedrengo]], [[San Paolo d'Argon]], [[Seriate]], [[Torre de' Roveri]]
|Nome abitanti = (it) ''Albanensi''
|Patrono = Sànti Cornélio e Cipriàn
|Festivo = 16 seténbre
|Mappa = Map_of_comune_of_Albano_Sant'Alessandro_(province_of_Bergamo,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Albano Sant'Alessandro inta provìnsa de Bèrgamo.
}}
== Giögrafîa ==
[[Immaggine:AlbanoSA Borgogna-Zerra.JPG|thumb|250px|Albano Sant'Alessandro, a roggia Borgogna|centro]]
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Bèrgamo}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Bèrgamo]]
kjhgfdacbhnm2ptc7jxe96tzp9br02t
253119
253118
2024-11-08T13:26:56Z
Luensu1959
1211
ciù coretto
253119
wikitext
text/x-wiki
'''Albano Sant'Alessandro''' (''Albà Sant’Alissànd'' [alˈba santaliˈsant], ''Lbà Sant’Alissànd'' [ˈlba santaliˈsant] ò ''Albà'' into dialetto de Bèrgamo) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Bèrgamo]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Albano Sant'Alessandro
|Panorama = Albano_zona_nord_01.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Bèrgamo
|Amministratore locale = Domenico Marino
|Partito = comisâio prefèttiçio
|Data elezione = 3-3-2021
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Bagnatica]], [[Brusaporto]], [[Costa di Mezzate]], [[Montello (Italia)|Montello]], [[Pedrengo]], [[San Paolo d'Argon]], [[Seriate]], [[Torre de' Roveri]]
|Nome abitanti = (it) ''Albanensi''
|Patrono = Sànti Cornélio e Cipriàn
|Festivo = 16 seténbre
|Mappa = Map_of_comune_of_Albano_Sant'Alessandro_(province_of_Bergamo,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Albano Sant'Alessandro inta provìnsa de Bèrgamo.
}}
== Giögrafîa ==
[[Immaggine:AlbanoSA Borgogna-Zerra.JPG|thumb|250px|Albano Sant'Alessandro, o torénte Zerra|centro]]
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Bèrgamo}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Bèrgamo]]
b95acly9c0667pm4zjq2de62wj24xx6
253120
253119
2024-11-08T13:58:29Z
Arbenganese
12552
Ipa
253120
wikitext
text/x-wiki
'''Albano Sant'Alessandro''' (''Albà Sant’Alissànd'' {{IPA|[alˈba santaliˈsant]}}, ''Lbà Sant’Alissànd'' {{IPA|[ˈlba santaliˈsant]}} ò ''Albà'' into dialetto de Bèrgamo) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Bèrgamo]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Albano Sant'Alessandro
|Panorama = Albano_zona_nord_01.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Bèrgamo
|Amministratore locale = Domenico Marino
|Partito = comisâio prefèttiçio
|Data elezione = 3-3-2021
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Bagnatica]], [[Brusaporto]], [[Costa di Mezzate]], [[Montello (Italia)|Montello]], [[Pedrengo]], [[San Paolo d'Argon]], [[Seriate]], [[Torre de' Roveri]]
|Nome abitanti = (it) ''Albanensi''
|Patrono = Sànti Cornélio e Cipriàn
|Festivo = 16 seténbre
|Mappa = Map_of_comune_of_Albano_Sant'Alessandro_(province_of_Bergamo,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Albano Sant'Alessandro inta provìnsa de Bèrgamo.
}}
== Giögrafîa ==
[[Immaggine:AlbanoSA Borgogna-Zerra.JPG|thumb|250px|Albano Sant'Alessandro, o torénte Zerra|centro]]
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Bèrgamo}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Bèrgamo]]
embvytdnbn55v12viejgxz2ln4yaz3o
Dialettu arbenganese
0
28008
253131
251778
2024-11-08T21:20:54Z
N.Longo
12052
/* Arbenganese d'Arbenga */ + 2
253131
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}
{{Léngoa
|nómme = Arbenganese
|nomenativo =
|altnómme = (ze) ''Arbenganéize'', ''Arbenghéize'', ''Arbenganeise''
|stâti = {{ITA}}
|regioîn = {{IT-LIG}}<br /><small>({{IT-SV}}, {{IT-IM}})</small><br />{{IT-PMN}}<br /><small>([[Àutu]], [[Cirixöa|Ci(r)ixöa]] de [[Garesce]], [[Cravaüna]])</small>
|persónn-e = ~10.000<ref group="n.">Dètu stimàu in scia bàse da pupulasiùn de l'area interesâ (inclüsa quella de aree de transisiùn) e du dètu ISTAT in scia difuxùn de lengue regiunâli, in persentuâ, a l'ànnu 2015</ref>
|fam1 = [[Lengoe indoeuropee|Lengue indueuropée]]
|fam2 = Italiche
|fam3 = [[Lengoe romanse|Rumanse]]
|fam4 = Rumanse de punènte
|fam5 = Gallu-Rumanse
|fam6 = Gallu-Italiche
|fam7 = [[Lengoa ligure|Lìgü(r)e]]
|fam8 = [[Lìgure céntro-òcidentâle|Lìgü(r)e du sèntru punènte]]
|fam9 = '''Arbenganese'''
|mappa = Dialétto arbenganéize.png
|didascalia = Difuxùn de l'arbenganese, in selestìn e zòne de transisiùn.
|estræto = Tütti i òmmi i nàscen in libertè e i sun pa(r)eggi in dignitè e diritti. I sun dutèi de raxùn e de cusciènsa e i l'han da fà l'ün cun l'âtru in pìna fraternitè.<br /><small>(arbenganese sitadìn)</small><br />
------------------------
Tütti i òmmi i nàscen in libertài e i sun pa(r)eggi in dignitài e diritti. I sun dutài de raxùn e de cusciènsa e i l'han da fà l'ün cun l'âtru in pìna fraternitài.<br /><small>(arbenganese fö(r)a de mü(r)aje)</small>
}}
L''''Arbenganese''' (o ascì ''u dialettu d'Arbenga'', in rife(r)imèntu au parlà sitadìn<ref group="n.">Ciü in generâle, pe' inclüdde intu discursu e parlè d'in gì(r)u aa Ciâna e de valè, a se duve(r)a l'espresciùn ''parlè arbenganesi'' o ''parlè ingàune''</ref>, ''arbenganéize'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]) u l'è 'n dialettu da [[Lengoa ligure|lengua lìgü(r)e]] parlàu prinsipalmènte inta [[ciâna d'Arbenga]] e inta valâ du scciümme [[Arêuscia|A(r)òscia]], ch'u fa parte du cuscì dìtu grüppu du [[lìgure céntro-òcidentâle|Lìgü(r)e du sentru punènte]], dund'a l'è a varietè ciü difüsa.
== Sto(r)ia ==
L'arbenganese, cumme e âtre varietè da [[Lengoa ligure|lengua lìgü(r)e]], u s'è evulüu in scia base du latìn vurgâ e, prubabilmènte daa creasiùn da [[Màrca aleràmica|marca ale(r)amica]], cu'u rèstu du Punènte u l'ha cumensàu a evolvise cun di carateri soi. Pe' stu fètu chi u dev'êsse stètu üna de primme varietè a adutà a tipica palatisasiùn lìgü(r)e di grüppi latìn ''PL'', ''BL'', ''FL'', alantu(r)a spantegâ numma fra a [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]] e u [[Monferòu|Bassu Munferàu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|curatô=Günter Holtus, Michael Metzeltin e Christian Schmitt|tìtolo=Die einzelnen romanischen Sprachen und Sprachgebiete vom Mittelalter bis zur Renaissance|url=https://books.google.com/books?id=n3rh8ltHjWQC&pg=PA111|ànno=2010|editô=Walter de Gruyter|çitæ=Tübingen|léngoa=IT|pp=117-119|volùmme=Vul. 2|òpera=Lexikon der Romanistischen Linguistik|capìtolo=128. Ligurien (Liguria)|cid=Sicardi, 2010|ISBN=3-110-93835-9}}</ref>. Cu'a sutumisciùn ai zenesi du [[1251]], cumm'u l'è capitàu pe'u rèstu da Rive(r)a, u l'è pe(r)ò cangiàu u codice de rife(r)imèntu, cu'e evulusiùi rivèi dòppu ch'i l'han purtàu a semejâse de ciü a [[Lengoa zeneize|quellu de Zena]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2005|tìtolo=Storia della cultura ligure|revìsta=Dino Puncuh, Atti della Società Ligure di Storia Patria|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|volùmme=Vul. 45|nùmero=119, fasc. II|pp=196-197|léngoa=IT|url=http://www.rmoa.unina.it/6037/1/5cd0b97458603844da43498f94b72e76.pdf}}</ref>.
Scibèn che du bèllu rè(r)e, u parlà d'Arbenga u l'è ün di pochi du che e ghe sun de testimunianse scrìte fina da l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mézzu]], scibèn che inte di tèsti dunde lengua e grafìa e se mesccian au [[Léngoa latìnn-a|latìn]]. Ste testimunianse lì, ch'e rivan armenu dau [[XIV secolo|Trexèntu]], e sun cuntegnüe inte di papèi diferènti, cumme quellu du [[1384]] cun l'apaltu di travai pe' rangià u [[Campanìn da catedrâle de San Michê (Arbenga)|campanìn]] da [[Catedrâle de San Michê (Arbenga)|catedrâle]]<ref>{{Çitta|Toso, 2009|Vul. II, p. 128}}</ref>. Da sti scrìti i se vegghen zà pa(r)eggi trèti ch'i se destaccan dau parlâ de sitè cun in'impurtante tradisiùn lete(r)a(r)ia, survatüttu [[Zena]] e [[Sann-a|Savuna]], e fina quarche caratere ch'u pà ligâse a quelli d'ancöi. Fra sti lì, de spessu a ''-r-'' primma e doppu de cunsunante a vegne scrìta ''-l-'', int'in moddu scimile aa debulèssa generâle da ''-r-'' intervucalica ch'a se tröva au dì d'ancöi e che, inte de varietè arbenganesi [[Valâ de l'A(r)òscia|de l'A(r)òscia]], a gh'è ancù fina d'ataccu ae cunsunante. Presempiu u gh'è, defèti, ''flustum'' du [[1362]], ''palmi'' du [[1382]], ''plender'' e ''plumeramente'' du [[1384]] e in ''segultà'' ancù du [[1511]]<ref>{{Çitta|Toso, 1996|p. 9}}</ref>. Dau [[XV secolo|Quattrusèntu]] a s'è cunservâ ancù in'impurtante testimuniansa, in'[[U(r)asiùn aa Vèrgine arbenganese|u(r)asiùn aa Vèrgine]] du [[1461]], ch'a repìa u tìpu lete(r)a(r)iu de lòde a Ma(r)ìa du seculu de primma e che, a despetu di âtri scrìti du sò tèmpu, a presènta ina lengua ciütòstu sccetta e nu gua(r)i tuscanizâ, daa scritü(r)a in pò urdena(r)ia e infruensâ dau latìn, cun pa(r)egge ipercuresiùi cumme ''petimecto'', ''facto'', ''morcte'', ecc ch'e sùn sègnu du cuntèstu pupulâre de dund'a l'è sciurtìa<ref>{{Çitta|Toso, 2009|Vul. II, p. 29}}</ref>.
Levèi ste testimunianse ciü antìghe, besögna spetà pa(r)eggi seculi perché l'arbenganese, cumm'u l'è vegnüu au dì d'ancöi, u secce turna missu 'n sciü papê. E primme puesìe de che a se fà mensiùn, che pe(r)ò e se sun perdüe, i duve(r)ea remuntà ai [[Anni 1930|ànni Trènta]], scrìte daa mèstra Angioletta Romagnoli. A l'ürtimu, inti [[Anni 1970|ànni Setanta]], i sun sciurtìi i primmi libretti a stampa cun di cumpunimènti in arbenganese: du [[1978]] a gh'è l'<i>Agendina Albenganese 1979</i> du [[Vincenzo Bolia]] mèntre du [[1979]] u l'è sciurtìu u ''Rime in dialetto ligure albenganese'' cun dui tocchi, ''I arbenganesi'' e ''Due lavande(r)e'' ''d’Arbenga i se saluan de mattin vixin a Senta'', ch'i sun, in urdine, du [[1952]] e du [[1953]], i ciü veggi a êsse mai pübrichèi. Du [[2009]] u l'è pe' cuntru sciurtìu u grande ''Disiunai"u Arbenganeṡe'', de l'Angelo Gastaldi, l'ünicu au dì d'ancöi a dispusisiùn pe'u parlà d'Arbenga<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguria2000news.it/primo_piano/miniguida-alla-pronuncia-delle-parole-nel-dialetto-ligure-di-albenga/|tìtolo=Miniguida alla pronuncia delle parole nel dialetto ligure di Albenga|outô=Vincenzo Bolia (a cü(r)a de)|dæta=10 dixèmbre 2010|léngoa=IT|vìxita=2024-09-11}}</ref>.
== Descrisiùn ==
U dialettu arbenganese u l'è üna de [[Variànte lìguri|varietè]] ciü impurtànti da lengua lìgü(r)e parlè inta [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], ligàu a l'infruènsa stu(r)icamènte esercitâ daa sitè ingàuna, pe' lungu tèmpu grande [[Diocexi de Arbenga e Impeia|sêde vescuvìle]] e lìbe(r)u cumün, puntu de partènsa de vàri traffeghi ecunomichi vèrsu u [[Piemonte|Piemunte]]. Au de là che inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] u l'è difüsu inte âtre valè d'in gi(r)u a sta chi, cumme a [[Valâ du Neva|valâ du Néva]] o a zà mensunâ [[Vàlle Arêuscia|valâ de l'A(r)oscia]]. Vèrsu levànte se pò truvà l'arbenganese fìn au paìse du [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], culonia de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mèzzu]] d'[[Arbenga|Arbénga]] fundâ du [[1288]], e inta [[Valle du Varatella|valâ du Va(r)atèlla]], pe' lascià, de dòppu, u pòstu a di dialetti de transisiùn cu'u grüppu du [[Lìgure centrâle|lìgü(r)e du sentru]].
Vèrsu meridiùn u gh'è u pasaggiu au [[Dialettu ar̂ascìn|dialettu a(r)ascìn]], cun che i se furman di dialetti de transisiùn parlèi inta valâ du [[Lerón|scciümme Le(r)ùn]]. Ciü estesa a l'è a presènsa inte l'entrutèra, lungu u cursu du turènte A(r)oscia, dund'e se pònen truvà parlèi de stàmpu arbenganese armenu fìn a l'artessa du cumün da [[A Cêve|Cêve]], zà inta [[Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)|pruvinsa de Impe(r)ia]]. In'âtra variànte ligâ ciü de strêtu a stu parlà chi a l'è quella du paìse de [[Muntegrossu Cian de Laite|Muntegrussu Ciàn du Lète]]. De dòppu [[A Cêve]], i ghe sùn dialetti de transisiùn cun ciü infruènse de Impe(r)ia. Versu setentriùn i se incuntran i parlèi du grüppu Ligü(r)e arpìn, cumme l'[[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]. Inte sta diresiùn chi se trövan ancù di tràtti arbenganesi inte parlè de l'âta valâ du Néva, mèntre i dialetti de l'âta valâ du Pennavaire (de [[Àutu]] e [[Cravaüna]]) i sun minimamènte infruensèi da l'urmeascu; de cuntru e frasiùi garescine de [[Cirixöa|Ci(r)ixöa]] e de Vôte, piemuntesi, ma intu versante Ligü(r)e da [[còlle Sàn Benàrdo|Còlla de Sàn Benardu]], presentan 'na mescciü(r)a cu'u [[dialettu garescìn]], avendughe pe(r)ò 'na fòrte cumpunènte ingàuna.
== Grafìa ==
Cumme pe' tante âtre varietè da lengua lìgü(r)e, pe' l'arbenganese a nu l'exìste 'na grafìa tradisunâle o ufisiâ pe' puêlu transcrìve; inti tempi ciü resènti ghe sùn stèti pe(r)ò di tentatìvi inte stu sénsu, cun a raxùn de preservà a parlâ.
Fra e vàrie prupòste se pònen vegghe, presèmpiu, a grafìa duve(r)â dau giurnalìsta e puêta [[Vincenzo Bolia]] pe'e sò òpe(r)e<ref>{{Çitta|Bolia, 2015|pp. 18-21}}</ref> e quella üsâ da Angelo Gastaldi intu sò ''Disiuna"iu Arbenganeṡe'', a ciü cumpleta racòlta de pa(r)òlle in arbenganese sitadìn au mumèntu dispunìbile.
{{Colonne}}
{| class="wikitable"
|+Grafìa Bolia
!Létere
!Sòi
IPA/AFI
!Nòtte
|-
|A
|a
|
|-
|B
|b
|
|-
|C
|k/ʧ
|
|-
|D
|d
|
|-
|E
|e/ɛ
|e serâ/ e avèrta
|-
|F
|f
|
|-
|G
|g/dʒ
|
|-
|H
|
|mütta, cümme in italiàn
|-
|I
|i
|
|-
|Ï
|ij
|són du [[Lengua françéise|fransese]] "fami'''ll'''e"
|-
|L
|l
|
|-
|M
|m
|
|-
|N
|ɱ/n/ŋ
|
|-
|O
|o/ɔ
|o serâ/o avèrta
|-
|EU
|ø
|són de '''eu''' fransese
|-
|OEU
|œ
|són do fransese "c'''oeu'''r"
|-
|P
|p
|
|-
|Q
|k
|
|-
|R
|r
|
|-
|Ȓ
|ɹ
|són da '''r''' evanescénte
|-
|S
|s
|
|-
|Ṡ
|z
|són da "s" de l'italian "ro'''s'''a"
|-
|SC-C
|ʃ+ʧ
|són da paòlla "'''sc-c'''iümma''"''
|-
|SSC
|ʃ
|són de l'[[Léngoa italiànn-a|italiàn]] "'''sc'''i", rinfursàu
|-
|T
|t
|
|-
|U
|u
|
|-
|Ü
|y
|són da "u" fransése
|-
|V
|v
|
|-
|X
|ʒ
|són du fransése "'''j'''ardin"
|-
|Z
|z
|són da s de l'italiàn "ro'''s'''a", da lezze pa(r)eggiu a ṡ
|}
{{Colonne spezza}}
{| class="wikitable"
|+Grafìa in u<ref group="n.">Adatamèntu da generâle grafìa in u a l'arbenganese</ref>
!Létere
!Sòi
IPA/AFI
!Nòtte
|-
|A
|a
|
|-
|B
|b
|
|-
|C
|k/ʧ
|
|-
|D
|d
|
|-
|E
|e/ɛ
|e serâ/ e avèrta<ref group="n.">Ascì ê, cun in són ciü lungu</ref>
|-
|F
|f
|
|-
|G
|g/dʒ
|
|-
|H
|
|mütta, cumme in italiàn
|-
|I
|i
|
|-
|Ï
|i:
|son da i lungâ
|-
|L
|l
|
|-
|M
|m
|
|-
|N
|ɱ/n/ŋ
|
|-
|O
|o/ɔ
|o serà/o avèrta
|-
|Ö
|ø
|són de '''eu''' fransese
|-
|P
|p
|
|-
|Q
|k
|
|-
|R
|r/ɹ
|ɹ végne pa(r)égge 'otte nu marcàu o indicàu fra pa(r)èntexi
|-
|S
|s
|
|-
|-
|T
|t
|
|-
|U
|u
|
|-
|Ü
|y
|són da "u" fransese
|-
|V
|v
|
|-
|X
|ʒ
|són du fransese '''j'''ardin
|-
|Z
|z
|són da "s" de l'italiàn "ro'''s'''a"
|}
{{Colonne spezza}}
{| class="wikitable"
|+Grafìa Gastaldi
!Létere
!Sòi
IPA/AFI
!Nòtte
|-
|A
|a
|
|-
|B
|b
|
|-
|C
|k/ʧ
|
|-
|D
|d
|
|-
|E
|e/ɛ
|e serâ/ e avèrta
|-
|F
|f
|
|-
|G
|g/dʒ
|
|-
|GGN
|ɲ:
|sòn de "gn" italiàn, rinfursàu
|-
|H
|
|mütta, cumme in italiàn
|-
|I
|i
|
|-
|Ï
|ij
|són do [[Lengua françéise|fransese]] "fami'''ll'''e"
|-
|J
|ʒ
|són du fransese "'''j'''ardin"
|-
|L
|l
|
|-
|M
|m
|
|-
|N
|ɱ/n/ŋ
|
|-
|O
|o/ɔ
|o serâ/o avèrta
|-
|EU
|ø
|són de '''eu''' francese
|-
|OEU
|œ
|són do fransese "c'''oeu'''r", u se duve(r)a pe' marcà e c/g "dü(r)e" o inte sèrti âtri câxi
|-
|P
|p
|
|-
|Q
|k
|
|-
|R
|r
|
|-
|"
|ɹ
|són da '''r''' evanescénte
|-
|S
|s
|
|-
|Ṡ
|z
|són da "s" de l'italian "ro'''s'''a", intervucalica
|-
|SC-C
|ʃ+ʧ
|són da paòlla "'''sc-c'''iümma''"''
|-
|SSC
|ʃ
|són de l'[[Léngoa italiànn-a|italiàn]] "'''sc'''i", rinfursàu
|-
|T
|t
|
|-
|U
|u
|
|-
|Ü
|y
|són da "u" fransése
|-
|V
|v
|
|-
|Z
|z
|són da "s" de l'italian "ro'''s'''a", au prinsipiu de pa(r)òlle e inte sèrti âtri câxi
|}
{{Colonne fine}}
== Moddi de dì ==
* ''Roa roa pe u cian che u marotu u porta u san''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ernesto Ghione|tìtolo=Erli. Testimonianze tra storia e leggenda|url=https://books.google.com/books/about/Erli.html?id=vIvsxgEACAAJ|ànno=1986|editô=La Gazzetta Ligure|çitæ=Uvàda (Lisciandria)|léngoa=LIJ,IT|pp=74|capìtolo=U luvu e a urpe}}</ref>
* ''Stüccu e pitüa fàn bèlla figüa''
* ''Se e nìvure vén dau mâ pîa u bö e vaténe a cà, se e nivure vén da a muntàgna pîa u bö e và in campàgna''
* ''Ciöve, baxîna, tütti i màtti vàn aa ma(r)ìna''
* ''Carlevâ u l'è mortu, ciüccu cumme in pòrcu, u l'ha lasciàu ai sò fiöi stuchefìsciu e faxöi''
* ''Vöia de travaiâ satim'adossu travàia ti che mi nu pòssu''
* ''Stràsse cun stràsse, pigöggi cun pigöggi''
* ''Ciöve, ciöve, e gaìne fan e öve''
== Testimunianse scrìte ==
=== Arbenganese d'Arbenga ===
* {{Çitta lìbbro|outô=Nada Ricci Torri|tìtolo=Recampémule: raccolta di ninne nanne, filastrocche, giochi e scherzi in dialetto albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0217109|ànno=1977|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Bolia|tìtolo=Agendina albenganese 1979 con quattro canzoni "tradotte" nel dialetto di Albenga|ànno=Dixèmbre 1978|editô=ALDA|çitæ=A(r)àsce}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Nada Ricci Torri|tìtolo=...e te ghe daggu a zunta!|url=https://www.reteitalianaculturapopolare.org/archivio-partecipato/item/1455-e-te-ghe-daggu-a-zunta.html|ànno=1981|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Angioletta Romagnoli|tìtolo=Rime in dialetto ligure albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0034891|ànno=1986|editô=Tipografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Angioletta Romagnoli|outô2=Nadia Ricci Torri (prefasiùn de)|tìtolo=Poesie di Angioletta Romagnoli|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0070996|ànno=1989|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Dagnino|tìtolo=A funtana|ànno=1995|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0178240|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'. Ricordi d'in arbenganese innamu"au du so paise|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0455769|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|ànno=2005}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=''Disiuna"iu Arbenganeṡe - Dizionario Albenganese''|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Bolia|tìtolo=Liguria e altre poesie nel dialetto ligure di Albenga|ànno=2010|editô=Nuova Editrice Genovese|çitæ=Zena|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0239397}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Dagnino|tìtolo=Farfalle. Poesie|ànno=Utùbre 2011|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0114526|léngoa=LIJ, IT|outô2=Ciso Risso (ilustrasiùi de)}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Bolia|tìtolo=''Pensceṛi… paṛolle''|url=http://www.clubautori.it/vincenzo.bolia/pensieri.parole5|ediçión=3|ànno=2015|editô=Montedit|çitæ=Melegnàn|cid=Bolia, 2015|ISBN=978-88-6587-5544}}
=== Varietè arbenganesi ===
* {{Çitta publicaçión|outô=Scö(r)a Elementâre d'Èrli|ànno=1975|tìtolo=Filastrocche e proverbi in dialetto raccolti a Erli dagli scolari|revìsta=La ricchezza di Erli|nùmero=2|léngoa=LIJ, IT|url=https://www.catalogobibliotecheliguri.it/opaclib/opaclib?db=solr_cbl&struct:1016=ricerca.parole_tutte%3A4%3D6&select_db=solr_cbl&biblioteche=&Invia=cerca&saveparams=false&item:1016:Any=Erli&filter_nocheck:3088:Biblioteche=&nentries=1&searchForm=opac%2Fcbl%2Ffree.jsp&do_cmd=search_show_cmd&curr_ric=free.jsp&struct:3088=ricerca.parole_almeno_una%3A%40or%40&resultForward=opac%2Fcbl%2Ffull.jsp&fname=none&from=2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Angela Bruzzone|tìtolo=Cose da Türchi: raccolta di filastrocche, giochi, e scherzi, proverbi, modi di dire e soprannomi in dialetto cerialese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026615|ànno=1982|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga}}
* {{Çitta lìbbro|outô=A Cumpagnia di S-ciancalassi|tìtolo=U gh'è de tüttu cumme a Zena. Soprannomi, proverbi, favole, filastrocche, modi di dire ed altro in dialetto toiranese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO01638251|ànno=Lüju 1995|editô=Tipografia Litografia Ligure|çitæ=Löa|léngoa=LIJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Carlo Bartolomeo Usanna|tìtolo=Visione d'altri tempi. Glossario di termini dialettali, modi di dire, proverbi, tradizioni di Villanova d'Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA30262|ànno=2000|editô=Amedeo|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=LIJ, IT}}
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references/>
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta publicaçión|outô=Luciano Livo Calzamiglia|ànno=1979|tìtolo=Preghiera alla Vergine di Anonimo albenganese - 1461 - Sanctisima Regina Maire de Dè|revìsta=Vetta|volùmme=10|nùmero=2|p=12|léngoa=IT|abstract=X|url=http://www.centrostudiponentini.it/bibliografia/albenga.html}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Luciano Livo Calzamiglia|ànno=1984 (ma 1986)|tìtolo=Una preghiera alla Vergine di anonimo albenganese (1461)|revìsta=Rivista Ingauna e Intemelia|volùmme=ns XXXIX|pp=47-49|léngoa=IT|abstract=X|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=1408792039864077440}}
* {{Çitta publicaçión|outô=[[Emilio Azaretti]]|ànno=1985|tìtolo=Testi trecenteschi in volgare albenganese|revìsta=Rivista di studi liguri|volùmme=51|nùmero=1-3|léngoa=IT|abstract=X|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=10970562363942295398}}
* {{Çitta publicaçión|outô=[[Fiorenzo Toso]]|ànno=1996|tìtolo=Un capitolo in volgare dello Statuto di Apricale (1474). Appunti per una storia linguistica della Liguria occidentale in età tardo-medievale|revìsta=Intemelion. Cultura e territorio|nùmero=2|léngoa=IT|url=https://www.intemelion.it/pdf/02/01-toso.pdf|cid=Toso, 1996}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=La letteratura ligure in genovese e nei dialetti locali|ànno=Nuvèmbre 2009|editô=Le Mani|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Toso, 2009}}
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=https://www.liguria2000news.it/primo_piano/miniguida-alla-pronuncia-delle-parole-nel-dialetto-ligure-di-albenga/|tìtolo=Miniguida alla pronuncia delle parole nel dialetto ligure di Albenga|outô=Vincenzo Bolia (a cü(r)a de)|léngoa=IT|vìxita=2024-09-11|dæta=10 dixèmbre 2010}}
* {{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20230325193811/https://www.albengacorsara.it/2019/03/22/il-bacino-fluviale-del-centa-aspetti-linguistici/|tìtolo=Il bacino fluviale del Centa: aspetti linguistici|outô=Redazione Corsara|outô2=(relatû) [[Fiorenzo Toso]]|dæta=22 marsu 2019|léngoa=IT|vìxita=2024-09-11}}
{{Léngoa lìgure}}
[[Categorîa:Arbenga]]
[[Categorîa:Lengua ligure]]
92igdf41nrk1h0ej7m0piyjp0oltt47
Vìa Oddu (Arbenga)
0
31474
253137
251764
2024-11-09T08:06:12Z
Arbenganese
12552
Link russu
253137
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}
[[File:Via Òddu - U Caruggiu de verdüêe (San Scì, Arbenga Veggia) 01.jpg|thumb|Vìa Oddu, vista daa cruxe(r)a cun Vìa Rumma mi(r)andu versu Santa Ma(r)ìa]]
'''Vìa Oddu''' (cunusciüa ascì cumme ''u Caruggiu de verdü(r)e(r)e'', ''Via Gian Maria Oddo'' in italiàn) u l'è in caruggiu ch'u se tröva in Arbenga Veggia e ch'u marca u cunfìn fra i quartêi de San Scî e de Sant'Eulàlia.
== Sto(r)ia ==
[[File:Via Gian Maria Oddo.jpg|thumb|Via Oddu inti prìmmi ànni '30, versu Santa Ma(r)ìa|left|308x308px]]
L'è ben prubabile che l'u(r)igine de Vìa Oddu a secce du bèllu antìga, scicumme che u sò percursu u duve(r)ea repià da vixìn quellu du segundu cardu pe' impurtansa da sitè rumâna<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 16, 150}}</ref>, numma doppu u ''cardus maximus'' che, pe' cuntru, u passâva pe'a vìa au dì d'ancöi ciamâ de Medaje d'Ò(r)u. U cardu de Vìa Oddu u cuntinuâva pöi ancù ciü a setentriùn, fìn ae mü(r)aje sitadìne, passandu pe' quella che inta tupunumastica mudèrna a l'è a vìa intitulâ a l'Ernesto Rolandi Ricci<ref>{{Çitta web|url=http://uranialigustica.altervista.org/edifici/strade/albenga.htm|tìtolo=L'orientamento degli edifici in Liguria - Tracciati viari urbani - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-09-09}}</ref>.
Sta stradda a pìa u numme dau Gian Maria Oddo, benefatû arbenganese du [[XVII secolo|Seisèntu]] e fundatû de l'impurtante culêgiu ch'u se truvâva intu palàssiu cu'u mèximu numme, intu cantu vèrsu meridiùn da cruxe(r)a de Vìa Oddu cun [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 45}}</ref>.
== Descrisiùn ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Albenga - Torre Cazzulini - 2023-09-16 10-43-36 001.jpg|L'imbuccu daa Cuntrâ Növa e u basamentu da Tûre di Cassulìn
Centro storico di Albenga via Gian Maria Oddo.jpg|Vista du caruggiu
Vìa Rumma (San Scì, Arbenga Veggia)-Cruxêa cun Vìa Oddu 02.jpg|Vìa Rumma, a munte, cruxêa cun Vìa Oddu
Via Òddu - U Caruggiu de verdüêe (San Scì, Arbenga Veggia) 04.jpg|U fundu da vìa, versu a Sènta
A Barbacana - U Caruggiu da Sènta (Arbenga Veggia).jpg|A Barbacana, versu Via Oddu
</gallery>
Partèndu d'in [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]], u caruggiu u se diramma propiu de frunte aa [[Gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus (Arbenga)|gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus]], a l'artessa da Tûre e Cà di Cassulìn, restandu in scia mancina s'u se riva da quella ch'a l'è dìta "A cuntrâ növa". Imbucâ a vìa se scuntran sciübitu dui caruggi aa mancìna.
U prìmmu, ch'u parte au de sutta d'in vortu ch'u fà parte de l'insemme du palàssiu ch'u se faccia in scia stradda, u l'è U Caruggiu du Furchê, mèntre u segundu, a in isulàu de distansa, u l'è ciamàu Vìa Palestru, pü(r)e se u l'è cunusciüu ascì cu'u numme de ''Caruggiu de verdü(r)e(r)e'', mèximu stranumme dètu ascì a Vìa Oddu, scicumme ch'a gh'e(r)a da ste parti ina grossa presènsa de büteghe da verdü(r)a.
U se prusegue versu a Sènta incuntrandu aa mancìna u Caruggiu du Rusciàn e, aa drìta, u caruggiu ch'u l'inmette vèrsu a Ciàssa di Pésci, cunusciüu fina cumme [[Vìa Cavour (Arbenga)|Vìa Cavour]]. Inte st'isulàu chi u se ghe tröva ascì u Palàssiu di Bassu-Seulln, derucàu dau teramòttu de Diàn du 1887 e custruìu turna de doppu, ch'u resta pe(r)ò ciü in drentu. A cûre in diresiùn cuntrâia rispettu a Vìa Oddu a l'è Vìa Rumma, ch'a travèrsa a stradda e i quartêi tantu de Sant'Eulàlia quantu de San Scî.
U Caruggiu u prusegue dunca fin a rivâ in sciu fiancu du Culêgiu, a stradda a finìsce pôcu doppu inta pòrte du Pertüxu, nu prìmma ch'i se ghe faccen a terminasiùn da Barbacana (a munte) e U Caruggiu de Sant'Eulàlia (a vàlle). A terminasiùn da vìa a l'è Vìa Trentu (Fö(r)a da Sènta), giüstu au fiancu da zìna de manca da scciümai(r)a. Intu cumplessu u l'ha ina lunghessa de 127 mêtri<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 45}}</ref>.
=== Cruxe(r)e ===
[[Immaggine:Via Oddu o U Caruggiu de verdüêe (Arbenga Veggia) - Mappa.svg|thumb|upright=4|center|Mappa de Vìa Oddu, cu'i caruggi ch'i se ghe incruxan]]
* U Caruggiu du Furchê, dedicàu a Giovanni Folchero, benefatû arbenganese, lungu 'na sciüsciantêna de mêtri, u pòrta versu Largu Do(r)ia, dund'a gh'é(r)a a Pòrte da Ma(r)ìna<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 37}}</ref>.
* Vìa Palestru - U Caruggiu de Verdü(r)e(r)e, u pòrta u mèximu stranumme che Vìa Oddu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=76|capìtolo=U Strada"iu}}</ref>, vistu che ascì chi e l'é(r)an presenti de büteghe da verdü(r)a, inta tupunumastica ufisiâle a pìa u numme daa bataja de Palestru, cumbatüa dü(r)ante a Segunda guèra d'Indipendènsa. Lungu 97 mêtri, u finìsce inta Ciàssa de l'Uspeâ<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|pp. 45-46}}</ref>.
* Vìa Cavour, se diràmma in scia drìta, andandu vèrsu a Sènta e u pàssa a [[Ciàssa di Pésci (Arbenga)|Ciàssa di Pésci]], a rìva inta Ciàssa de San Michê e a finìsce de dòppu, sgarbandu inta Vìa de Medaje d'Ò(r)u, cun 'na lunghessa de ciü de 100 mêtri in tüttu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.31}}</ref>.
* U Caruggiu du Rusciàn, aa mancina, u pìa u numme da Gio Giacomo Rossano, scritû du Seisèntu, lungu 'na sinquantena de metri, u pòrta inte Vìa Rumma <ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 52}}</ref>.
* [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma - U Caruggiu dau culêgiu]], u segundu decümàn pe' impurtansa, u l'è u caruggiu dund'u se ghe fàccia Palàssiu Oddu, sêde du sto(r)icu culêgiu. U vegne spartìu da Vìa Oddu tòstu a metè, marcandu ascì u cunfìn fra i quartêi, u l'è lungu 230 mêtri in tüttu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|pp. 51-52}}</ref>.
* U Caruggiu de Sant'Eulàlia, vixìn a l'imbuccu versu a scciümai(r)a, u l'è in carugettu de 60 mêtri ch'u se culêga cun quellu da camera murtuaria (Vìa Lamberti), pìa u numme da santa aa che a l'é(r)a dedicâ 'na gêxa ch'a l'ha dètu u numme au quartê, ma che ancöi a nu gh'è ciü<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 58}}</ref>.
* A Barbacana (''Vico del Centa'' in italiàn), lungu 130 mêtri, u cunette Vìa Medaje d'Ò(r)u cun Vìa Oddu passàndu a còsta de mü(r)aje, pe' stu fètu chi u l'ha stu stranumme<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 32}}</ref>.
* Fö(r)a da Sènta<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=47|capìtolo=U Strada"iu}}</ref> (Vìa Trentu), passâ a Pòrte du Pertüxu, au de fö(r)a d'Arbenga Veggia, a l'è a stradda custruìa in scia zina da Sènta che dae scö(r)e Paccini a finisce dau Punte Russu, inmetenduse inta Ciàssa di Giardinetti.
=== Architetü(r)e ===
{| class="wikitable"
!Figü(r)a
!n°
!Numme
!Descrisiùn
|-
|[[Immaggine:Albenga - Torre Cazzulini - 2023-09-16 10-42-27 001.jpg|senza_cornice|139x139px]]
|2-4-6<ref group="n.">L'entrâ prinsipâle a dà in sce Via D'Aste e a pòrta u sivicu n°27</ref>
|'''Tûre e Cà di Cassulìn'''
|Mensunâ fin dai tempi antighi cumme de prupietè di Cassulìn, a l'è a primma de tûre arbenganesi ch'i se incuntravan rivandu dau ''castrum'' da Pòrte da Ma(r)ìna. A svetta cu'i sò 21 mêtri d'artessa d'in fàccia a Santa Ma(r)ìa<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-cazzulini.htm|tìtolo=Tûre Cassulìn|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref>. Fòscia da fà remuntà au [[XIII secolo|seculu XIII]], cumpa(r)ìsce inte 'n attu du [[1367]] cumme ''turris Spectorum'', vistu che ün di membri de sta famìa chi, Corado Sospetto, u l'axeva spusàu a fìa de Lanzarotto di Cassulìn. In testimunianse ciü resènti a l'è dìta tûre de Gio Francesco Cassulìn, scignû da [[Castelanìa de Rivernàu|Castelanìa d'Arnascu]]. Presente fina inte l'afrescu ch'u l'é(r)a in Santa Ma(r)ìa, dund'a l'è presentâ cun 'na cianta de figu in simma, a cunserva ancù u basamèntu de prìa, separàu dau restu (caraterizàu dai maùi a vista inta parte âta) grassie a 'na curnìxe. A se fàccia a punènte in sce Vìa Oddu, dund'a mustra ancù i garbi ch'i servivan pe'e travi che rezevan i su(r)êi de legnu, muntèi in caxu de pe(r)igu<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|''Quartiere Santa Maria'', pp. 23-25}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Palazzo Oddo, Albenga 07.jpg|senza_cornice|139x139px]]
|s.n.c.<ref group="n.">L'entrâ prinsipâle a dà in sce Via Rumma e a pòrta u sivicu n°58</ref>
|'''Palàssiu Oddu'''
|Palàssiu impunènte, aa mòrte du prupieta(r)iu Gio Maria Oddi intu [[1623]] u vegne pe' sò vuluntè duve(r)àu cumme sêde de 'n culêgiu. U s'è u(r)iginàu a partì daa fuxùn de ciü custrusiùi che zà e l'existevan, pe' dà vìtta aa strutü(r)a che veghemmu ancöi. Du [[1637]] u vegne culigàu, cu'n portegu, aa gêxa de San Carlu, cunvertìa resentemènte in auditorium. Inti tempi muderni u l'òspita a bibliutêca sìvica e u museu de màgiche traspa(r)ènse, cun l'espusisiùn du piàttu blö e âtri reperti rescuvèrti dae antìghe necropuli rumâne<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palazzo-oddo.htm|tìtolo=Palàssu Oddo, descröve Arbénga|léngoa=IT|vìxita=2022-03-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2751&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Oddu, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Albenga Porta Pertuxo (cropped).jpg|senza_cornice|185x185px]]
|s.n.c.
|'''Pòrte du Pertüxu'''
|A Pòrte du Pertüxu, cunusciüa pü(r)e cumme a <nowiki>''Pòrte de Sant'Eulàlia'' e mensunâ inte l'</nowiki>Etè de Mezu cumme a ''Porta pertuxii'', a l'è delungu stèta a pòrte sitadina a-u fundu du cardu segunda(r)iu de Vìa Oddu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', p. 150}}</ref> e, intu làttu da Sènta, a permeteva fasilmènte de zunze versu Vaìn<ref>{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 415}}</ref>. Cu'e sò dimesciùi, ciütostu strête, l'è puscibile ch'a fusse ina pòrte privâ, duvèrta fòscia da-i artigièi de indüstrie du cöi(r)u, e a l'è stèta a-u sèntru de pa(r)egge discusciùi cu'u Cunseju du Cumün. A l'è surmuntâ da ina strutü(r)a de difésa du Sinquesèntu, ch'a duvéva permétte de cacià di mate(r)iâli in simma a-i desenemighi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', p. 162}}</ref>.
|}
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giosetta Bertonasco Rubatti|tìtolo=Le Torri di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LI20001220|colànn-a=Memoïa Arbenga|ànno=2010|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bertonasco Rubatti, 2010}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Stradario essenziale del centro storico della Città di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9270|ànno=2001|editô=Edizioni dell'Unitre Ingauna|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2001}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=sTuwrCII3pkC|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Guida d'Italia|cid=AA.VV., 1982|ISBN=88-365-0009-9}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Arbenga]]
[[Categorîa:Stràdde da Ligùria]]
rjtzpv3c95hks5aiiijjpvnkb9ve2qs
253138
253137
2024-11-09T08:06:37Z
Arbenganese
12552
(r)
253138
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}
[[File:Via Òddu - U Caruggiu de verdüêe (San Scì, Arbenga Veggia) 01.jpg|thumb|Vìa Oddu, vista daa cruxe(r)a cun Vìa Rumma mi(r)andu versu Santa Ma(r)ìa]]
'''Vìa Oddu''' (cunusciüa ascì cumme ''u Caruggiu de verdü(r)e(r)e'', ''Via Gian Maria Oddo'' in italiàn) u l'è in caruggiu ch'u se tröva in Arbenga Veggia e ch'u marca u cunfìn fra i quartêi de San Scî e de Sant'Eulàlia.
== Sto(r)ia ==
[[File:Via Gian Maria Oddo.jpg|thumb|Via Oddu inti prìmmi ànni '30, versu Santa Ma(r)ìa|left|308x308px]]
L'è ben prubabile che l'u(r)igine de Vìa Oddu a secce du bèllu antìga, scicumme che u sò percursu u duve(r)ea repià da vixìn quellu du segundu cardu pe' impurtansa da sitè rumâna<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 16, 150}}</ref>, numma doppu u ''cardus maximus'' che, pe' cuntru, u passâva pe'a vìa au dì d'ancöi ciamâ de Medaje d'Ò(r)u. U cardu de Vìa Oddu u cuntinuâva pöi ancù ciü a setentriùn, fìn ae mü(r)aje sitadìne, passandu pe' quella che inta tupunumastica mudèrna a l'è a vìa intitulâ a l'Ernesto Rolandi Ricci<ref>{{Çitta web|url=http://uranialigustica.altervista.org/edifici/strade/albenga.htm|tìtolo=L'orientamento degli edifici in Liguria - Tracciati viari urbani - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-09-09}}</ref>.
Sta stradda a pìa u numme dau Gian Maria Oddo, benefatû arbenganese du [[XVII secolo|Seisèntu]] e fundatû de l'impurtante culêgiu ch'u se truvâva intu palàssiu cu'u mèximu numme, intu cantu vèrsu meridiùn da cruxe(r)a de Vìa Oddu cun [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 45}}</ref>.
== Descrisiùn ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Albenga - Torre Cazzulini - 2023-09-16 10-43-36 001.jpg|L'imbuccu daa Cuntrâ Növa e u basamentu da Tûre di Cassulìn
Centro storico di Albenga via Gian Maria Oddo.jpg|Vista du caruggiu
Vìa Rumma (San Scì, Arbenga Veggia)-Cruxêa cun Vìa Oddu 02.jpg|Vìa Rumma, a munte, cruxe(r)a cun Vìa Oddu
Via Òddu - U Caruggiu de verdüêe (San Scì, Arbenga Veggia) 04.jpg|U fundu da vìa, versu a Sènta
A Barbacana - U Caruggiu da Sènta (Arbenga Veggia).jpg|A Barbacana, versu Via Oddu
</gallery>
Partèndu d'in [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]], u caruggiu u se diramma propiu de frunte aa [[Gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus (Arbenga)|gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus]], a l'artessa da Tûre e Cà di Cassulìn, restandu in scia mancina s'u se riva da quella ch'a l'è dìta "A cuntrâ növa". Imbucâ a vìa se scuntran sciübitu dui caruggi aa mancìna.
U prìmmu, ch'u parte au de sutta d'in vortu ch'u fà parte de l'insemme du palàssiu ch'u se faccia in scia stradda, u l'è U Caruggiu du Furchê, mèntre u segundu, a in isulàu de distansa, u l'è ciamàu Vìa Palestru, pü(r)e se u l'è cunusciüu ascì cu'u numme de ''Caruggiu de verdü(r)e(r)e'', mèximu stranumme dètu ascì a Vìa Oddu, scicumme ch'a gh'e(r)a da ste parti ina grossa presènsa de büteghe da verdü(r)a.
U se prusegue versu a Sènta incuntrandu aa mancìna u Caruggiu du Rusciàn e, aa drìta, u caruggiu ch'u l'inmette vèrsu a Ciàssa di Pésci, cunusciüu fina cumme [[Vìa Cavour (Arbenga)|Vìa Cavour]]. Inte st'isulàu chi u se ghe tröva ascì u Palàssiu di Bassu-Seulln, derucàu dau teramòttu de Diàn du 1887 e custruìu turna de doppu, ch'u resta pe(r)ò ciü in drentu. A cûre in diresiùn cuntrâia rispettu a Vìa Oddu a l'è Vìa Rumma, ch'a travèrsa a stradda e i quartêi tantu de Sant'Eulàlia quantu de San Scî.
U Caruggiu u prusegue dunca fin a rivâ in sciu fiancu du Culêgiu, a stradda a finìsce pôcu doppu inta pòrte du Pertüxu, nu prìmma ch'i se ghe faccen a terminasiùn da Barbacana (a munte) e U Caruggiu de Sant'Eulàlia (a vàlle). A terminasiùn da vìa a l'è Vìa Trentu (Fö(r)a da Sènta), giüstu au fiancu da zìna de manca da scciümai(r)a. Intu cumplessu u l'ha ina lunghessa de 127 mêtri<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 45}}</ref>.
=== Cruxe(r)e ===
[[Immaggine:Via Oddu o U Caruggiu de verdüêe (Arbenga Veggia) - Mappa.svg|thumb|upright=4|center|Mappa de Vìa Oddu, cu'i caruggi ch'i se ghe incruxan]]
* U Caruggiu du Furchê, dedicàu a Giovanni Folchero, benefatû arbenganese, lungu 'na sciüsciantêna de mêtri, u pòrta versu Largu Do(r)ia, dund'a gh'é(r)a a Pòrte da Ma(r)ìna<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 37}}</ref>.
* Vìa Palestru - U Caruggiu de Verdü(r)e(r)e, u pòrta u mèximu stranumme che Vìa Oddu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=76|capìtolo=U Strada"iu}}</ref>, vistu che ascì chi e l'é(r)an presenti de büteghe da verdü(r)a, inta tupunumastica ufisiâle a pìa u numme daa bataja de Palestru, cumbatüa dü(r)ante a Segunda guèra d'Indipendènsa. Lungu 97 mêtri, u finìsce inta Ciàssa de l'Uspeâ<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|pp. 45-46}}</ref>.
* Vìa Cavour, se diràmma in scia drìta, andandu vèrsu a Sènta e u pàssa a [[Ciàssa di Pésci (Arbenga)|Ciàssa di Pésci]], a rìva inta Ciàssa de San Michê e a finìsce de dòppu, sgarbandu inta Vìa de Medaje d'Ò(r)u, cun 'na lunghessa de ciü de 100 mêtri in tüttu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.31}}</ref>.
* U Caruggiu du Rusciàn, aa mancina, u pìa u numme da Gio Giacomo Rossano, scritû du Seisèntu, lungu 'na sinquantena de metri, u pòrta inte Vìa Rumma <ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 52}}</ref>.
* [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma - U Caruggiu dau culêgiu]], u segundu decümàn pe' impurtansa, u l'è u caruggiu dund'u se ghe fàccia Palàssiu Oddu, sêde du sto(r)icu culêgiu. U vegne spartìu da Vìa Oddu tòstu a metè, marcandu ascì u cunfìn fra i quartêi, u l'è lungu 230 mêtri in tüttu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|pp. 51-52}}</ref>.
* U Caruggiu de Sant'Eulàlia, vixìn a l'imbuccu versu a scciümai(r)a, u l'è in carugettu de 60 mêtri ch'u se culêga cun quellu da camera murtuaria (Vìa Lamberti), pìa u numme da santa aa che a l'é(r)a dedicâ 'na gêxa ch'a l'ha dètu u numme au quartê, ma che ancöi a nu gh'è ciü<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 58}}</ref>.
* A Barbacana (''Vico del Centa'' in italiàn), lungu 130 mêtri, u cunette Vìa Medaje d'Ò(r)u cun Vìa Oddu passàndu a còsta de mü(r)aje, pe' stu fètu chi u l'ha stu stranumme<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 32}}</ref>.
* Fö(r)a da Sènta<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=47|capìtolo=U Strada"iu}}</ref> (Vìa Trentu), passâ a Pòrte du Pertüxu, au de fö(r)a d'Arbenga Veggia, a l'è a stradda custruìa in scia zina da Sènta che dae scö(r)e Paccini a finisce dau Punte Russu, inmetenduse inta Ciàssa di Giardinetti.
=== Architetü(r)e ===
{| class="wikitable"
!Figü(r)a
!n°
!Numme
!Descrisiùn
|-
|[[Immaggine:Albenga - Torre Cazzulini - 2023-09-16 10-42-27 001.jpg|senza_cornice|139x139px]]
|2-4-6<ref group="n.">L'entrâ prinsipâle a dà in sce Via D'Aste e a pòrta u sivicu n°27</ref>
|'''Tûre e Cà di Cassulìn'''
|Mensunâ fin dai tempi antighi cumme de prupietè di Cassulìn, a l'è a primma de tûre arbenganesi ch'i se incuntravan rivandu dau ''castrum'' da Pòrte da Ma(r)ìna. A svetta cu'i sò 21 mêtri d'artessa d'in fàccia a Santa Ma(r)ìa<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-cazzulini.htm|tìtolo=Tûre Cassulìn|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref>. Fòscia da fà remuntà au [[XIII secolo|seculu XIII]], cumpa(r)ìsce inte 'n attu du [[1367]] cumme ''turris Spectorum'', vistu che ün di membri de sta famìa chi, Corado Sospetto, u l'axeva spusàu a fìa de Lanzarotto di Cassulìn. In testimunianse ciü resènti a l'è dìta tûre de Gio Francesco Cassulìn, scignû da [[Castelanìa de Rivernàu|Castelanìa d'Arnascu]]. Presente fina inte l'afrescu ch'u l'é(r)a in Santa Ma(r)ìa, dund'a l'è presentâ cun 'na cianta de figu in simma, a cunserva ancù u basamèntu de prìa, separàu dau restu (caraterizàu dai maùi a vista inta parte âta) grassie a 'na curnìxe. A se fàccia a punènte in sce Vìa Oddu, dund'a mustra ancù i garbi ch'i servivan pe'e travi che rezevan i su(r)êi de legnu, muntèi in caxu de pe(r)igu<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|''Quartiere Santa Maria'', pp. 23-25}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Palazzo Oddo, Albenga 07.jpg|senza_cornice|139x139px]]
|s.n.c.<ref group="n.">L'entrâ prinsipâle a dà in sce Via Rumma e a pòrta u sivicu n°58</ref>
|'''Palàssiu Oddu'''
|Palàssiu impunènte, aa mòrte du prupieta(r)iu Gio Maria Oddi intu [[1623]] u vegne pe' sò vuluntè duve(r)àu cumme sêde de 'n culêgiu. U s'è u(r)iginàu a partì daa fuxùn de ciü custrusiùi che zà e l'existevan, pe' dà vìtta aa strutü(r)a che veghemmu ancöi. Du [[1637]] u vegne culigàu, cu'n portegu, aa gêxa de San Carlu, cunvertìa resentemènte in auditorium. Inti tempi muderni u l'òspita a bibliutêca sìvica e u museu de màgiche traspa(r)ènse, cun l'espusisiùn du piàttu blö e âtri reperti rescuvèrti dae antìghe necropuli rumâne<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palazzo-oddo.htm|tìtolo=Palàssu Oddo, descröve Arbénga|léngoa=IT|vìxita=2022-03-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2751&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Oddu, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Albenga Porta Pertuxo (cropped).jpg|senza_cornice|185x185px]]
|s.n.c.
|'''Pòrte du Pertüxu'''
|A Pòrte du Pertüxu, cunusciüa pü(r)e cumme a <nowiki>''Pòrte de Sant'Eulàlia'' e mensunâ inte l'</nowiki>Etè de Mezu cumme a ''Porta pertuxii'', a l'è delungu stèta a pòrte sitadina a-u fundu du cardu segunda(r)iu de Vìa Oddu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', p. 150}}</ref> e, intu làttu da Sènta, a permeteva fasilmènte de zunze versu Vaìn<ref>{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 415}}</ref>. Cu'e sò dimesciùi, ciütostu strête, l'è puscibile ch'a fusse ina pòrte privâ, duvèrta fòscia da-i artigièi de indüstrie du cöi(r)u, e a l'è stèta a-u sèntru de pa(r)egge discusciùi cu'u Cunseju du Cumün. A l'è surmuntâ da ina strutü(r)a de difésa du Sinquesèntu, ch'a duvéva permétte de cacià di mate(r)iâli in simma a-i desenemighi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', p. 162}}</ref>.
|}
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giosetta Bertonasco Rubatti|tìtolo=Le Torri di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LI20001220|colànn-a=Memoïa Arbenga|ànno=2010|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bertonasco Rubatti, 2010}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Stradario essenziale del centro storico della Città di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9270|ànno=2001|editô=Edizioni dell'Unitre Ingauna|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2001}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=sTuwrCII3pkC|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Guida d'Italia|cid=AA.VV., 1982|ISBN=88-365-0009-9}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Arbenga]]
[[Categorîa:Stràdde da Ligùria]]
0x2pc4bxyovfldtq51j0zrne93564u8
Ciàssa San Michê (Arbenga)
0
31532
253139
253087
2024-11-09T08:08:10Z
Arbenganese
12552
Link russu
253139
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}
[[File:Ciàssa San Michê (Arbenga) 02.jpg|thumb|Ciàssa San Michê, vèrsu a Catedrâle]]
A '''Ciàssa de San Michê''' (o ascì numma ''Ciàssa San Michê'') a l'è a ciàssa ciü impurtante d'Arbenga Veggia, dund'a l'ha a sêde tantu l'aministrasiùn, vistu ch'u se ghe fàccia u Palàssiu Növu du Cumün, cumme a Gêxa, scicumme ch'a gh'è ascì a [[Catedrâle de San Michê Arcange(r)u (Arbenga)|Catedrâle de San Michê Arcange(r)u]]. Dandu amèntu aa tradisiùn u l'è chi che se incruxan i quattru quartêi de San Giuànni, Santa Ma(r)ìa, Sant'Eulàlia e San Scî.
== Sto(r)ia ==
[[Immaggine:Albenga disegno fine 800.jpg|sinistra|miniatura|269x269px|A Ciàssa inte 'n disegnu da fìn de l'Öttusèntu]]
Ciàssa San Michê a l'è üna de ciàsse ciü antìghe e impurtanti d'Arbenga Veggia, mìssa au sò sèntru fixicu e da vitta sitadina. Defèti, in scià ciàssa e se sun de lungu faciè e custrusiùi sêde e scimbulu di dife(r)ènti auturitè arbenganesi, tantu da esse mensunà fina inti statüi du [[1288]] cumme ''platea comunis'' o ''Sancti Michaelis''. Int'in palàssiu ch'u dâva in scià ciàssa, in fàccia aa catedrâle, u gh'é(r)a fina a sêde du ''Capitulum'', ch'u se pöi mesciàu intu palàssiu veggiu du Cumün<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 20}}</ref>. De ciü, chi u se ghe tegniva ascì u mercàu du gran, cu'u numme de ''platea grani'' ch'u l'è duve(r)àu inti àtti d'alantu(r)a insemme ai âtri dui<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 22}}</ref>.
Cu'a presènsa de custrusiùi du ''Capitulum'', a ciàssa a gh'axeva a l'imprinsippiu in'estensciùn dife(r)ènte, scicumme che e cà e rivavan fina a l'artèssa du Palàssiu növu du Cumün<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 26}}</ref>. A ciàssa a vegne mensunâ fina inti registri du [[1420]] cumme ''platea grani'', scicumme ch'u se ghe tegnìva u smerciu di sereèi e du graàn, au menu a partì dau [[XIII secolo|seculu XIII]]. Du [[XV secolo|seculu XV]], defèti, a vegne pü(r)e lastregâ cu'ina pavimèntasiùn de maùi, pe' de mutivasiùi tantu de pulisìa quantu pratiche, vistu che u mercàu u se tegnìva de prubabile au de fö(r)a. Numma de doppu i ghe se(r)àn mesci di cantùi o di senci blocchi de prìa squadrèi e pusisiunèi inta cruxe(r)a de stradde.
In scia ciàssa dunca u se druvìva in gran nüme(r)u de büteghe cumme du restu u sücedeva ascì pe'a loggia du cumün. Fra ste chi ne vegnen marchè, trèi privè, de lungu inte stimme du 1420, cu'in rendimèntu ben au de surva de quelle ch'e se truvavan daa ''platea scofeliorum.'' De âtre mudifiche aa ciàssa e sun stète fète ancù inta metè du [[XV secolo|Quattrusentu]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''I mercati e le attività commerciali e artigiane'', p. 119}}</ref>. De cuntru, tèmpu du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] st'isulàu u s'é(r)a pe(r)ò mezzu ruinàu e, scicumme che inta sò vixita apustolica u vescu [[Nicolò Mascardi]] u l'axeva cumandàu de mescià a prexùn da sitè, u Cumün u n'ha catàu ina parte du [[1586]], cun l'ürtimu prupieta(r)iu ch'u l'è stètu u Ve(r)àn da famìa di Fussài<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979-80|p. 32}}</ref>.
De doppu che s'è fabricàu a prexùn, a ciàssa a l'è stèta slargâ ina primma votta du [[1648]], quande u Cumün u l'ha catàu e ruvine da cà ch'a a serava a meridiùn, prupietè di Seulìn, fandula derucà. S'è cuscì libe(r)àu u spassiu in fàccia aa prexùn e, scibèn ch'u gh'é(r)a di prugètti pe ti(r)âghe sciü in palàssiu sivicu da duve(r)à cumme sêde de l'Ufissiu de l'Abundansa e du Vica(r)iu, nu se n'è fètu ninte<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979-80|p. 33}}</ref>. De l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cu'a prexùn ch'a l'é(r)a finìa in ruvina e u besögnu ürgente d'in növu municìpiu, s'è decisu de mesciâlu chi, cu'i travài ch'i sun cumensèi du [[1831]], purtandu aa recustrüsiùn da faciâ sciü Ciàssa San Michê<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979-80|pp. 34-35}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 40}}</ref>.
== Descrisiùn ==
[[File:Ciassa San Michê (Arbenga Veggia) - Mappa.svg|thumb|upright=1.2|Ciassa San Michê (Arbenga Veggia) - Mappa|sinistra]]
Ciàssa prinsipâle d'Arbenga Veggia, a se tröva tòstu aa mitè de quellu ch'antigamènte u l'é(r)a u decümàn màscimu de l'impiantu rumàn, au dì d'ancöi spartìu fra Vìa Benardu Ricci e Vìa D'Aste. Cun 'n'estensciùn de 1.000 mêtri quàddri a n'è ascì a ciàssa ciü grande, serâ a setentriùn daa Catedrâle de San Michê Arcange(r)u, ch'a remunta au [[XI secolo|seculu XI]], e a se tröva a l'umbra de trê tûre ciü impurtanti da sitè: u Campanìn da Catedrâle, a Tûre Sìvica e quella di Malasemènsa, ch'e se issan in sciu càntu ciü vèrsu punènte. De cuntru, vèrsu levànte, a se dröve in diresiùn du Munümèntu e da Cuntrâ növa, pe' vegnì turna delimitâ da 'n insemme de palàssi sto(r)ichi tantu a meridiùn quantu a levànte, apartegnüi a de famìe de lüstru arbenganesi. De dossu aa Tûre Malasemènsa u Palàssiu du Cumün, fètu custruì du [[1830]] metèndu assemme di edifissi ch'i gh'é(r)an zà de prìmma, a furmà in ünicu isulàu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|pp. 57-58}}</ref>.
{{Clear}}
=== Cruxe(r)e ===
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Ciàssa San Michê (Arbenga) 01.jpg|A Ciàssa, cu'u cumün e a gêxa
Immaggine:PmAlbenga16.jpg|A Catedrâle, vista d'inta Cuntrâ növa
Immaggine:Demolizione di primo 900.jpg|A mèxima vìsta a l'imprensipiu du Növesèntu
Immaggine:Monumento ai Caduti, Albenga 01.jpg|Dau munümèntu
Immaggine:Albenga - panoramio (1).jpg|A Ciàssa mi(r)àndu vèrsu u fundu
Immaggine:Via Cavour (San Scî, Arbenga Veggia) 13.jpg|U cantu vèrsu Vìa cavour
Immaggine:Albenga centro Duomo-Palazzo Lengueglia-Costa (cropped2).jpg|U Caruggiu aa Ciàssa, d'in Vìa Rumma
Immaggine:U Caruggiu au Mercàu (Arbenga Veggia)-Vìsta d'inta ciàssa de San Michê 03.jpg|U Caruggiu au Mercàu, a l'imbuccu
</gallery>
* [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] (A Cuntrâ Növa), l'antìgu decümàn màscimu d'Arbenga Veggia, ch'u l'ha piàu e furme d'ancöi numma che in seguitu ai sventramènti di inissi du Növesèntu, du rèstu a taja da punènte a levante 'na buna parte du sentru sitadìn, spartindune ascì i quartêi de Santa Ma(r)ìa e de Sant'Eulàlia. Lunga 80 mêtri, a g'ha u(r)igine inte Largu Do(r)ia e a finìsce dau Munümèntu, pôcu prìmma da Ciàssa mèxima<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 35}}</ref>.
* Dau Munümèntu, spiassu de 'na duxentêna de mêtri quaddri ch'u se dröve intu mezzu fra a Catedrâle e a gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, u(r)iginàu cu'i travài viari du cumensu du [[XX secolo|Növesèntu]], ch'u l'ha vìstu a demulisiùn du Ciòstru di Canònichi. St'ürtimu u l'é(r)a stètu ti(r)àu sciü de dòssu aa Catedrâle fra i [[XIV secolo|seculi XIV]] e [[XV secolo|XV]] e ancöi u l'è stètu sustituìu dau munümèntu sitadìn ai caütti da [[Primma Goæra Mondiâ|Primma guèra mundiâle]], messu chi du [[1923]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 49}}</ref>.
* U Caruggiu du Batiste(r)u, u se ghe incruxa in sciu cantu da Catedrâle, in realtè facianduse direttu in sce Vìa Benardu Ricci; cumme u dixe u numme, u pòrta vèrsu u Batiste(r)u, passandu au de fiàncu da gêxa<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 29}}</ref>.
* Vìa Benardu Ricci, a prusecusiùn de Vìa D'Aste, ch'a se deramma daa Ciàssa e a riva fin inta Loggia di Quattru Canti doppu tòstu 70 mêtri. A cunsèrva a testimuniànsa de dife(r)ènti architetü(r)e medievâli, cumme a Loggia du Populu ascì<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 50}}</ref>.
* [[Vìa Cavour (Arbenga)|Vìa Cavour]], a scûre au meridiùn da ciassa, tajandula au fundu, deseparàndu l'isulàu du palàssiu cumünâle da quellu di Pe(r)usu-Seùlla e di Lengueja-Do(r)ia, a se di(r)amma in ve(r)itè da Vìa Oddu pe' cunclüddise in Vìa Medaje d'Ò(r)u. A l'ha 'na lunghessa de ciü de 100 mêtri inte tüttu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 31}}</ref>.
* [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], u segundu decümàn pe' impurtansa d'Arbenga Veggia, u l'è u caruggiu dund'u se ghe fàccia Palàssiu Oddu, sêde du sto(r)icu culêgiu. U se ghe zunze au meridiùn da ciàssa, quand'a se strenze fra i palàssi di Seùlla e di Lengueja. Stu caruggiu u l'è lungu 230 mêtri in tüttu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|pp. 51-52}}</ref>.
* U Caruggiu du Mercàu, ch'u parte de chi e u finisce inta [[Ciàssa di Pésci (Arbenga)|Ciàssa di Pésci]], u l'è lungu 24 mêtri in tüttu e u dêve u sò numme au fètu de purtà a sta ciàssa chi, sêde d'in sto(r)icu mercàu; de ciü, inta vìa a se ghe faccia ina carateristica cà du Sinquesèntu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 43}}</ref>.
=== Architetü(r)e ===
{| class="wikitable"
!Figü(r)a
!n°
!Numme
!Descrisiùn
|-
|[[Immaggine:Cattedrale di San Michele Arcangelo, Albenga 02.jpg|senza_cornice|108x108px]]
|s.n.c.
|'''Catedrâle de San Michê Arcange(r)u'''
|A gêxa catedrâle d'Arbenga e da sò [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi]] a l'è ina gran custrusiùn faciâ in sciu fiancu de setentriùn da Ciàssa de San Michê, aa che a g'ha dètu u numme, fèta du [[XI secolo|seculu XI]] au postu de l'antìga gêxa paleucristiâna du [[IV secolo|IV]]-[[V secolo|V seculu]]. Aa fin da fàse rumanica, da che a se cunsèrva a faciâ, i fianchi e l'abside, a catedrâle a l'è stèta interesâ du [[XIII secolo|Duxèntu]] da intervènti de güstu goticu, cumme a recustrusiùn de navè de dossu, ch'i l'han purtàu a ina fuxùn esemplâ fra i dui stìli. De doppu da [[Controriforma|Cuntrurifurma]] i ghe sun stèti di travai de güstu baroccu, cumme a sustitusiùn du purtâ de mezzu, a custrusiùn de cupule in sci dui cappi du transettu e l'elevasiùn du pavimèntu au livellu da stradda. I intervènti barocchi i sun pe(r)ò stèti pe'u ciü levèi cu'i restauri da segunda mitè du [[XX secolo|Növesèntu]], pe' purtà a catedrâle ae sò furme u(r)igina(r)ie, tantu da sbascià u pavimèntu de tostu dui mêtri<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/cattedrali/cattedrale/351/Chiesa+di+San+Michele|tìtolo=Chiesa di San Michele|léngoa=IT|vìxita=2024-10-04}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Cattedrale di San Michele Arcangelo, Albenga 03.jpg|senza_cornice|143x143px]]
|s.n.c.
|'''Campanìn da Catedrâle'''
|U campanìn da catedrâle de San Michê u l'é(r)a a l'imprinsippiu ina strutü(r)a destacâ dau rèstu da gêxa ma, cu'i travai du [[XIII secolo|Duxèntu]] pe ti(r)à turna sciü a navâ de mancina, u gh'è finìu inglubàu. U campanìn, cumm'u se vegghe aa giurnâ d'ancöi, u vegne da ina recustrustiùn fèta fra u [[1391]] e u [[1395]], cü(r)â da l'architettu arbenganese Serafìn Mignàn e üna de ürtime custrusiùi lucâli de maùi a vista, prèstu sustituìi da finitü(r)e a intonacu. A pissa in simma au campanìn a l'è in rè(r)u esempiu ligü(r)e de cuvertü(r)a de ciapelle, de cu(r)û vèrde e giancu, dau güstu pruvensâ<ref name=":0" />.
|-
|[[Immaggine:Torre Malasemenza, Albenga 01.jpg|senza_cornice|143x143px]]
|s.n.c.<ref group="n.">In'entrâ au de fiancu da tûre, ch'a da in sce Vìa Benardu Ricci, a pòrta u sivicu n°24</ref>
|'''Tûre di Malasemènsa'''
|In sciu cantu fra a Ciàssa de San Michê e Vìa Benardu Ricci, a Tûre di Malasemènsa a l'è ina strutü(r)a mensunâ fina du [[1277]] cumme prupietè da famìa ch'a g'ha dètu u numme, cu'a sò realisasiùn che, pe'u scistema duve(r)àu, a duve(r)ea remuntà propiu aa segunda metè du [[XIII secolo|Duxèntu]]. Passâ ciü avanti ai Seulìn, du [[1831]] a vegne parte du növu palàssiu du Cumün, p'êsse rangiâ inte sò furme u(r)iginâli du [[1938]]. A l'è âta 31 mêtri, cu'ina base de prìa de Cixàn mescciâ a bluchetti ciü picìn de prìa negra, dund'u se ghe dröve a pòrte d'entrâ, a èrcu sbasciàu. I cièi de d'âtu i sun de maùi a vista e, pe l'ürtimu tèrsu, i maùi i g'han de dimensciùi dife(r)ènti, foscia duvüe a ina recustrusiùn ciü resènte<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|pp. 34-38}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Palàssiu növu du Cumün (Arbenga) 02.jpg|senza_cornice|108x108px]]
|14-16-18
|'''Palàssiu növu du Cumün'''
|U Palàssiu növu du Cumün u l'è a sêde de l'aministrasiùn arbenganese, cu'a sò custrusiùn ch'a remunta au [[1834]]-[[1838|38]], fèta au postu da prexùn sitadina. Sta chi, ti(r)â sciü du [[1647]]-[[1648|48]] dund'i gh'é(r)an di scìti da famìa di Fussài, a l'è restâ in funsiùn fina au [[1820]], pe' finì in ruvìna e êsse dunca rangiâ a Municìpiu. De drèntu, daa fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], u l'è du tüttu ocupàu dai scagni du Cumün, spartìi ancù segundu a cianta du prugèttu u(r)iginâle<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979-1980|pp. 32-36}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Palassu Peloso Cepòlla (Sentru stòricu d'Arbenga).jpg|senza_cornice|104x104px]]
|12
|'''Palàssiu Pe(r)usu-Seulla'''
|Palàssiu ch'u l'ha u sò ingressu prinsipâle in scia Ciàssa de San Michê. U presènta ina faciâ du tardu [[XVI secolo|Sinquesèntu]], nuché 'na tûre du [[XIII secolo|seculu XIII]], intu cantu vèrsu Vìa Cavour, mentre l'internu u l'è decu(r)àu cun afreschi du Seisèntu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=TCI|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=Nn5Pn0sna3EC&pg=PA128|ànno=2001|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milan|léngoa=IT|p=128|capìtolo=6. Le valli di Albenga}}</ref>. U pia u numme dai antìghi prupietâ(r)i, üna de ciü impurtanti antìghe famìe arbenganesi. U pruspèttu vèrsu Vìa Rumma u se presènta semplice, cun tréi ingressi, ün ciü grande di âtri dui. In curispundènsa de ün de sti chi se vegghen ancù e tràcce d'in èrcu de maùi, ancöi seràu. L'edifissiu u l'ospita u Museu Navâle Rumàn e a sesiùn ingauna de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i.
|-
|[[File:Albenga centro Duomo-Palazzo Lengueglia-Costa (cropped).jpg|senza_cornice|108x108px]]
|9
|'''Cà e tûre di Lengueja - Còsta'''
|Cumplèssu ch'u l'ha avüu u(r)ìgine fra a fìn du [[XVI secolo|seculu XVI]] e i inissi du [[XVII secolo|XVII]]<ref>{{Çitta web|url=https://sigecweb.beniculturali.it/sigec/item/print/ICCD14150634|tìtolo=Casa e torre Lengueglia, scheda completa|léngoa=IT|vìxita=2024-09-02}}</ref>, de ciànta nu regulâre vista a messa insemme de ciü edifissi presedènti<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Il paesaggio urbano e le arti'', pp. 151-152}}</ref>, fra sti chi 'na tûre du [[XII secolo|seculu XII]]<ref name="Lengueja - Costa">{{Çitta web|url=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:T%C3%BBre_e_c%C3%A0_da_Lengueja_Costa_(sentru_st%C3%B2ricu_d%27Arbenga)-T%C3%A0rga_01.jpg|tìtolo=Palazzo della Lengueglia - Costa, relazione storico artistica|vìxita=2024-09-04|léngoa=IT}}</ref>. Au de drentu u palàssiu u g'ha di ambienti svilüpèi in sce quattru cièi, racurdèi da 'na grossa sca(r)inâ a duggia rampa, ch'a l'è servìa ascì cumme elemèntu de racòrdu fra i dife(r)ènti nüclei füsi asemme. Au de drentu u se tröva ascì l'atriu au primmu cian ch'u se semeja a 'na lòggia ascì stu chi, pa(r)eggiu u sücedeva in sciu pruspèttu faciàu in sce Vìa Rumma, dund'i se vegghen ancù di èrchi tampunèi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Il paesaggio urbano e le arti'', pp. 152}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Via Cavour (San Scî, Arbenga Veggia) 15.jpg|senza_cornice|143x143px]]
|5-6
|'''Palàssiu de Iustenice'''
|In sciu càntu intu mezzu fra u Caruggiu du Mercàu e Vìa Cavour, a se tröva quella ch'a l'e(r)a a veggia rexidènsa du giüdise sitadìn, ch'a l'è mensunâ inti papêi antìghi inte vixinanse da ''Platea Canapi''<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Gli edifici di uso pubblico'', pp. 63-65}}</ref>. A partì daa fin du [[XVI secolo|seculu XIV]] piâ a pixùn cumme cà-tûre daa famìa di De Iustenice e ancù de doppu, finìa sta famìa chi, l'edifissiu u sa(r)ea passàu de man ai Ricci de Nûi, ch'i se sun incalèi inte 'na cuntesa cuntru u Cumün, vista l'ereditè de l'edifissiu. A stu prupôxitu a se eleva, cu-a sìmma cunvertìa a teràssa, a tûre di de Iustenice, ch'a pa che inte l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mèzzu]] a desse diretta in scia Ciàssa, vistu che a cà ch'a gh'è stèta tacâ de dòssu a l'è in realtè d'epuca resènte.
|}
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giosetta Bertonasco Rubatti|tìtolo=Le Torri di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LI20001220|colànn-a=Memoïa Arbenga|ànno=2010|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bertonasco Rubatti, 2010}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Stradario essenziale del centro storico della Città di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9270|ànno=2001|editô=Edizioni dell'Unitre Ingauna|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2001}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Josepha Costa Restagno|ànno=1979-1980|tìtolo=I palazzi del comune di Albenga: palazzo Comunale o Municipio, palazzo D'Aste, palazzo Rolando-Ricci|revìsta=Rivista Ingauna e Intemelia|volùmme=n.s., XXXIV-XXXV|pp=32-45|léngoa=IT|cid=Costa Restagno, 1979-80}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Arbenga]]
[[Categorîa:Stràdde da Ligùria]]
qlp5a4sh39cv580tnknzogb8i4mx8fi
Utente:N.Longo/Sandbox/Blazón popolâre
2
31565
253130
253033
2024-11-08T21:02:52Z
N.Longo
12052
+ 1
253130
wikitext
text/x-wiki
In '''blazón popolâre''' o l'é o [[nomiâgio]] de 'n [[pàize]], de 'na [[Region|región]] ò da seu génte, de sòlito creòu da-e génte de comunitæ d'in gîo pe micionâli ò méttili in derixón. O blazón o se peu prezentâ inta fórma de nómme, d'agetîvo ò de cùrta frâze, pò-u sòlito mìssa in rìmma. In sénso ciù ànpio, inte l'[[etnologîa]], sto tèrmine chi o l'é dêuviòu p'indicâ i stereòtipi atriboîi a 'n çèrto scîto ò [[etnîa]].
St'espresción chi a vêgne da-o [[Lengua françéise|françéize]] ''blason populaire'', tèrmine inventòu e spantegòu da-i etnòloghi françéixi [[Eugène Rolland]] e [[Paul Sébillot]], che inti seu stùddi e riçèrche àivan comensòu a-arechéugge i blazoìn do pòsto.
== Blazoìn lìguri ==
Chi aprêuvo gh'é 'na lìsta parçiâle di blazoìn in [[Lengoa ligure|léngoa lìgure]], quànde in fórma de nómme ò d'agetîvo, dæti a pàixi e teritöi da [[Liguria|Ligùria]] lengoìstica e mìssi in órdine pe nómme do scîto interesòu, co-ina spiegaçioìn in sciâ seu òrìgine, quand'a l'é disponìbile.
{| class="wikitable sortable"
!Scîto interesòu
!Blazón
!Òrìgine do blazón e âtre informaçioìn
|-
|''[[Bastia (Arbenga)|A Bastia]]'' (''[[Arbenga]]'')
|''Scure azi''
|Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />.
|-
|''[[A Cêve]]''
|''Tira pelle''
|Da-o chêuio pe fâ e scàrpe, ativitæ consciderâ cómme comùn tra e génte do pòsto; registròu a [[Ineja|Onêgia]]<ref name=":3">{{Çitta|Ramella, 1989|p. 16}}</ref>.
|-
|''[[A Cêve]]''
|''S'ciappa banche''
|Cómme sôvia, a fòrsa de picâ in sciô bànco do [[scarpâ]]; de lóngo registròu a [[Ineja|Onêgia]]<ref name=":3" />.
|-
|''[[A Chiuroira]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'')
|''Cauzui''
|Registròu in [[Ulmea|Ormêa]]<ref name="A Lav'zoo"/>.
|-
|''[[A Ciagia]]'' (''[[Briga Auta]]'')
|''Mangia lëngöi''
|Registròu inte l'Èrta Valàdda de l'Arêuscia, o veu dî "màngia lagheu" e pò-u sòlito o l'é dêuviòu in rìmma into mòddo de dî ''ciaṡasöi, mangia lëngöi''<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 118}}</ref>.
|-
|''[[A Ciagia]]'' (''[[Briga Auta]]'')
|''Büžàrdi''
|Registròu pròpio a-[[A Ciagia|a Ciàzza]]<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 118}}</ref>.
|-
|''[[Ciunèa|A Ciunèa]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'')
|''Lodri''
|Registròu in [[Ulmea|Ormêa]]<ref name="A Lav'zoo"/>.
|-
|''[[A Maina de Dian|A Maina (Dian)]]''
|''Strasùi''
| Registròu a [[San Bertumê (cumüna)|San Bertomê]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 273}}</ref>.
|-
|[[A Marina (Finô)|''A Marina'']] (''[[Finô]]'')
|''Gnabbri''
|Da-o nómme de 'na pugnàtta, dîta a ''gnabbra'', dêuviâ pe ténze e ræ, scicómme che a-a pésca se dedicâva a ciù pàrte de génte da Mænn-a<ref name=":0">{{Çitta|Accame & Petracco Sicardi, 1981|p. 12}}</ref>.
|-
|''[[Arasce]]''
|''Campamorti''
| Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />.
|-
|''[[Arasce]]''
|''Mangiapesci''
|Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10">{{Çitta|Marengo, Malco & Badano, 2022|p. 243}}</ref>. Ligòu a-a pésca, unn-a de ativitæ ciû inportànti praticæ da-i arascìn.
|-
|''[[Arasce]]''
|''Furmaggèi''
|Registròu in [[Arasce|Aràsce]]<ref name=":15" />.
|-
|''[[Arasce]]''
|''Cogalegna''
|Registròu in [[Arasce|Aràsce]]<ref name=":15" />.
|-
|''[[A Riva]]'' (''[[Vìlla Faròdi|A Villa]]'')
|''Spiantùn''
| Registròu a [[San Bertumê (cumüna)|San Bertomê]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 262}}</ref>.
|-
|''[[Arbenga]]''
|''Pansemarse''
| Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />.
|-
|''[[Arbenga]]''
|''Faccia giana''
|De maròtto in génere, into detàggio dovûo a-a brùtta âia ch'a tiâva inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciànn-a]], a-o ciù d'in gîo a-e cortivaçioìn da càneva. Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />.
|-
|''[[Arbenga]]''
|''Ladri''
|Se dîxe che i arbenganéixi àggen di rapòrti no goæi legìtimi mànco fra de liâtri, tanto ch'o l'è famôzo inta [[Tera brigašca|Tæra Brigàsca]] o mòddo de dî ''Èssu cum'i ladri d'Arbenga, ch'ëngin li s'abrassu e 'ngin li s'amassu''. Registròu a [[Üpëga|Ùpega]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luisa Lanteri|outô2=Carlo Lanteri|tìtolo=Il sapere degli upeghesi|url=https://opac.sbn.it/risultati-ricerca-avanzata/-/opac-adv/detail/LIG0255448?|ànno=2015|editô=Associazione Fondiaria Upega|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=30}}</ref>.
|-
|''[[Arbenga]]''
|''Mangia trippe marse''
|Registròu in [[Arasce|Aràsce]]<ref name=":15" />.
|-
|''Arbisöa''
|''Rompiciappi''
| -<ref name=":11">{{Çitta lìbbro|outô=[[Aidano Schmuckher]]|tìtolo=Folklore di Liguria|ànno=1991|editô=Microart's Edizioni|léngoa=IT|p=61|volùmme=Vol. II}}</ref>
|-
|''[[A Saréa]]'' (''[[A Maina de Dian|A Maina, U Dian]]'')
|''Barilei''
|Portoéi de barî pìn de liàmme, in comùn con ''I Gurlèi''; registròu a [[Ineja|Onêgia]]<ref name=":4">{{Çitta|Ramella, 1989|p. 15}}</ref>.
|-
|''[[A Særa (A Særa)|A Særa]]'' (''[[A Særa]]'')
|''Moîe''
| -<ref name=":14">{{Çitta|Bordo, 2014|p. 16}}</ref>
|-
|''[[A Surva (Arasce)|A Surva]]'' (''[[Arasce]]'')
|''Mangiamuscìn''
|Registròu in [[Arasce|Aràsce]]<ref name=":15" />.
|-
|''[[Vìlla Faròdi|A Villa]]''
|''Gânci''
|De persónn-a desonèsta, che in génere a prêuva a invescigâ i âtri; registròu a [[San Bertumê (cumüna)|San Bertomê]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 262}}</ref>.
|-
|''[[Barestin|Barestìn]]''
|''Teretetè''
|Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />. De probàbile in riferiménto a-a parlâ locâle.
|-
|''[[Bardenèi]]''
|''Patatai''
|Bén conosciûe e patàtte d[[Val Bórmia|a Bórmia]], e into detàggio quélle de Bardenèi e de Vétria (fraçión de [[Carizan|Calisàn]]). Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]] <ref name=":10" />.
|-
|''[[Begæ]]'' (''[[Zena|Zêna]]'')
|''Mangiapolenta''
| -<ref name=":12">{{Çitta|Bordo, 2014|p. 14}}</ref>
|-
|''[[Bösanæo]]'' (''[[Zena|Zêna]]'')
|''Cocólli''
|Da-o [[cocóllo]], 'na qualitæ de [[frisceu]] pò-u sòlito fæta con fænn-a de çéixai, pòula che però a veu dî néscio e credulón ascì<ref name=":12" />.
|-
|''[[Borṡi]]'' ([[Borṡi e Veressi|''Borṡi e Veressi'']])
|''Favê''
|P'êse, segóndo a tradiçión, di gràn consumatoî de [[Bazzann-a|bazànn-e/fâve]]<ref>{{Çitta|Accame & Petracco Sicardi, 1981|p. 11}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio: Borgese-Italiano|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0465052|ediçión=2|ànno=1989 (1984)|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Bórxi Verézzi|léngoa=LIJ, IT|p=72}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Verezzi: Verezzino-italiano|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UFI0132968|ànno=1986|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Bórxi Verézzi|léngoa=LIJ, IT|p=71}}</ref><ref name=":12" />.
|-
|''[[Bòrzoi]]'' (''[[Zena|Zêna]]'')
|''Bazànn-e''
|Tànto patîo che, prezentàndo a-e fèste de [[Bòrzoi]] co-ina bazànn-a mìssa in sce 'n'oêgia ò infiâ into capéllo, gh'êa o perìcolo d'êse remenæ<ref name=":12" />.
|-
|''[[Braxî (Zêna)|Braxî]]'' (''[[Zena|Zêna]]'')
|''Gî''
|Da-a [[Gî|béstia co-o mæximo nómme]]<ref name=":12" />.
|-
|''[[Campomon|Canpomón]]''
|''Ciàtti''
| -<ref name=":12" />
|-
|[[Carizan|''Carizàn'']]
|''Patatoìn''
|Coscì dîti scicómme che-e patàtte da [[Val Bórmia|Bórmia]] êan bén bén conosciûe inti scîti d'in gîo<ref name=":11" />.
|-
|''[[Casanöva]]''
|''Sghiri e scigu"i''
| Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6">{{Çitta|Usanna, 2000|p. 97}}</ref>.
|-
|''[[Casanöva]]''
|''Picchetti''
|In génere, chi o l'à pe fìxima o picâ e génte. Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />.
|-
|''[[Castrevegliu]]''
|''Brava gente''
|Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />.
|-
|''[[Cauderaira]]'' (''[[A Cêve]]'')
|''Fanguttui''
|Sàiva a dî "portoéi de fangòtti"; registròu a [[Ineja|Onêgia]]<ref name=":3" />.
|-
|''[[Certôza (Zêna)|Certôza]]'' (''[[Zena|Zêna]]'')
|''Meisanette''
| -<ref name=":12" />
|-
|''[[Certôza (Zêna)|Certôza]]'' (''[[Zena|Zêna]]'')
|''Ministri''
|Sentîi cómme che se credéivan de savéi tùtto lô<ref name=":12" />.
|-
|''[[Chêumago]]'' (''[[Sant'Orçeise|Sant'Orçéize]]'')
|''Rubàtta méie''
| -<ref name=":13">{{Çitta|Bordo, 2014|p. 15}}</ref>
|-
|''[[Çiannexi|Çiânexi]]''
|''Radiciæ''
|Sàiva a dî "che gh'agùsta e réixe"<ref name=":12" />.
|-
|''[[Ciusavegia|Ciüsaveja]]''
|''Sèra porte''
|Seràndo e pòrte pe poîa di viandànti de pasàggio, quànde pò-u sòlito se lasciâva ancón a ciâve inta ciavéuia; registròu a [[Ineja|Onêgia]]<ref name=":4" />.
|-
|''[[Cixan]]''
|''Larghi de bucca e strecci de man''
|Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />.
|-
|''[[Cixan]]''
|''Ballerin''
|Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />.
|-
|''[[Cogoeuo|Coghêu]]''
|''Parpelìn bruxæ''
|Pe-i efètti do manezâ a câsìnn-a, ativitæ bén inportànte pò-u pàize scìnn-a da-o [[XII secolo|sécolo XII]]<ref name=":13" />.
|-
|''[[Còiri]]''
|''Troietta''
| -<ref name=":11" />
|-
|''[[Côrxi]]''
|''Avvocati''
| -<ref name=":11" />
|-
|''[[Cosu (Arasce)|Cosu]]'' (''[[Arasce]]'')
|''Cücchi''
|Registròu a [[Villanöva|Villanêuva]]<ref name=":6" />.
|-
|''[[Cravàsco]]'' (''[[Campomon|Canpomón]]'')
|''Rànca çéppi''
| -<ref name=":13" />
|-
|''[[Cremén]]'' (''[[Zena|Zêna]]'')
|''Zânélli''
|Da-o vèrme de [[Castàgna|castàgne]] e da [[frûta]]<ref name=":13" />.
|-
|''[[Cuxe]]''
|''Sciacca nuxe''
|Dîto in rìmma co-o nómme do pàize; registròu a [[Ineja|Onêgia]]<ref name=":3" />.
|-
|''[[E Cianche]] ([[Viuzena|A Viuṡèna]], [[Ulmea|Urméa]])''
|''Rübata piröi''
|Registròu a-[[Viuzena|a Viozæna]], o veu dî "arubàtta poieu" e pò-u sòlito o l'é dêuviòu in rìmma into mòddo de dî ''cianchiröi rübata piröi''<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 120}}</ref>.
|-
|''[[Proa|Èl Proa]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'')
|''Scignuri''
|Registròu in [[Ulmea|Ormêa]]<ref name="A Lav'zoo"/>.
|-
|''[[Èl Villoa]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'')
|''Ciucatùi''
|Registròu in [[Ulmea|Ormêa]]<ref name="A Lav'zoo"/>.
|-
|''[[Èrli]]''
|''Suscetti''
|Da-o vénto ch'o ghe sóscia fòrte. Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />.
|-
|''[[Finô]]''
|''Finùn''
|Dæto da-i savonéixi a-i finarìn pò-u [[Dialéttu finarìn|seu parlâ]], ch'o seunn-a de spésso inte ''-ùn'' scicómme ch'o fórma coscì o partiçìpio pasòu da prìmma coniugaçión<ref>{{Çitta|Alonzo Bixio, 2000|p. 62}}</ref>.
|-
|''[[Finô]]''
|''Pelücchi''
| -<ref name=":11" />
|-
|''[[Garlenda]]''
|''Gambesecche''
| Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />.
|-
|''[[Garlenda]]''
|''Rubattasücche''
|Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />.
|-
|''[[I Gurlèi]]'' (''[[A Maina de Dian|A Maina, U Dian]]'')
|''Barilei''
|Portoéi de barî pìn de liàmme, in comùn con ''A Saréa''; registròu a [[Ineja|Onêgia]]<ref name=":4" />.
|-
|''[[Ineja|Ineia]]'' (''[[Imperia|Impeia]]'')
|''Ciantafurche''
| Insémme a-o corispetîvo pe-i portorìn, ''Cacelotti'', quésto blazón o vegniæ da 'na ratèlla in sciô terén dónde montâ 'na fórca: defæti, a diferénsa d'[[Ineja|Onêgia]], a-[[Pòrto Moriçio|o Pòrto]] no ghe l'àn vosciûa, e coscì i onegiéixi àn pigiòu o nomiâgio de ''Ciantafurche''<ref>{{Çitta|Ramella, 1989|p. 117}}</ref><ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 62}}</ref><ref name=":7">{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/imperia-sanremo/2017/07/28/news/la-sfida-fra-porto-e-onegliaadesso-rivive-in-un-racconto-1.34459120/|tìtolo=La sfida fra Porto e Oneglia adesso rivive in un racconto|dæta=2017-07-28|léngoa=IT|vìxita=2024-10-08}}</ref><ref name=":8">{{Çitta web|url=https://lamialiguria.it/2022/12/imperia-la-citta-dimezzata/|tìtolo=Imperia: la città dimezzata|léngoa=IT|vìxita=2024-10-08}}</ref>.
|-
|''[[Ineja|Ineia]]'' (''[[Imperia|Impeia]]'')
|''Bavuṡi''
|Registròu into Diàn<ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 31}}</ref>.
|-
|''[[Ineja|Ineia]]'' (''[[Imperia|Impeia]]'')
|''Bucche larghe''
|Pi-â pronónçia bén avèrta da "a" into parlâ do pòsto<ref name=":4" />.
|-
|''[[I Sigliöi (Vesargu)|I Sigliöi]]'' (''[[Vesargu]]'')
|''Sciguranti''
|Pe dâse de âia da scignôri; registròu a [[Ineja|Onêgia]]<ref name=":3" />.
|-
|''[[I Castelli (Garlenda)|I Castelli]]'' (''[[Garlenda]]'')
|''Brüja scignu"i''
| Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />.
|-
|''[[Izovèrde]]'' (''[[Campomon|Canpomón]]'')
|''Cû ténti''
| -<ref name=":13" />
|-
|''[[Lacremô]]'' (''[[Finô]]'')
|''Sciaccateste''
|Segóndo a tradiçión, da 'n amasaménto ch'o gh'é acapitòu, fæto sciacàndo a tèsta da vìtima co-ina prîa<ref>{{Çitta|Alonzo Bixio, 2000|p. 114}}</ref><ref name=":0" />.
|-
|''[[L'Aigheuja|Laigöja]]''
|''Leccaressi''
|Registròu in Aràsce, pâ che dócca quélli de L'Aigheuja i fîsan conosciûi cómme génte de bócca bòna, a-o ciù pe-i dôsci<ref name=":15">{{Çitta|Croce, 2010|p.96}}</ref>.
|-
|''[[L'Atè]]''
|''Sciüsciagotti''
|Ligòu a-a ciù conosciûa ativitæ do pàize, a produçión e a lavoraçión do véddro<ref name=":11" />.
|-
|''[[L'Eca]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'')
|''Saciù''
|Registròu in [[Ulmea|Ormêa]]<ref name="A Lav'zoo">{{Çitta lìbbro|outô=Pè Curumbu (Piero Colombo)|tìtolo=“A Lav'zoo: u zibaldun ulmioscu”|url=http://files.spazioweb.it/ea/07/ea076d78-c2e2-4b4b-84e3-0fb7645ac7f4.pdf|ànno=2016|editô=Asuciaziùn Ulmeta|léngoa=LIJ, IT|p=38|capìtolo=A Balodda d’Ulmea (canzun)}}</ref>.
|-
|''[[Leca (Arbenga)|Leca]]'' (''[[Arbenga]]'')
|''Sbiri''
| Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />.
|-
|''[[Leca (Arbenga)|Leca]]'' (''[[Arbenga]]'')
|''Leccairöi''
|Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />.
|-
|''[[Ligu (Villanöva)|Ligu]]'' (''[[Villanöva]]'')
|''Müccalümmi''
| Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />.
|-
|''[[Löa]]''
|''Becùi''
| Registròu a-[[A Prìa|a Prîa]]<ref name=":1">{{Çitta|Accame & Petracco Sicardi, 1981|p. 13}}</ref>.
|-
|''[[Löa]]''
|''Becüe''
| -<ref name=":11" />
|-
|''[[Löa]]''
|''Cravê''
| Registròu a-[[A Prìa|a Prîa]]<ref name=":1" />.
|-
|''[[Löa]]''
|''Peguê''
| Registròu a-[[A Prìa|a Prîa]]<ref name=":1" />.
|-
|''[[Löa]]''
|''Pignatèi''
|In Aràsce quélli de Lêua pâ ch'i fîsan conosciûi cómme câdiæ.
|-
|''[[L'Olbra]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'')
|''Avucotti''
|Registròu in [[Ulmea|Ormêa]]<ref name="A Lav'zoo"/>.
|-
|''[[Lüxignan]]'' (''[[Arbenga]]'')
|''Berudei''
| Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />.
|-
|''[[Manesén]]'' (''[[Sant'Orçeise|Sant'Orçéize]]'')
|''Çéppi da cànna''
|Da-a figûa do çéppo de cànne 'na vòtta tagiæ, dîto de persónn-a bàssa e trùgna<ref name=":13" />.
|-
|''[[Marmö (Casanöva)|Marmö]]'' (''[[Casanöva]]'')
|''Süccalümmi''
| Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />.
|-
|''[[Marta (Villanöva)|Marta]]'' (''[[Villanöva]]'')
|''Ganci''
|De persónn-a desonèsta, che in génere a prêuva a invescigâ i âtri, registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />.
|-
|''[[Mendaiga]]''
|''Ciapétte''
|Pe-e dònne do pòsto, conscideræ de petelêe; registròu a [[Ineja|Onêgia]]<ref name=":3" />.
|-
|''[[Méurgo]]'' (''[[Zena|Zêna]]'')
|''Bacìlli''
|In sénso figuòu da-e bazànn-e sciugæ òpû âtro nómme pò-u panê<ref name=":13" />.
|-
|''[[Merexo|Mrexu]]''
|''Banban''
| -<ref name=":11" />
|-
|''[[Mu̍negu]]''
|''Patele d'a Roca''
| -<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Louis Barral|outô2=Suzanne Simone|tìtolo=Dictionnaire Français - Monégasque|url=http://www.traditions-monaco.com/dictionnaire-francais-monegasque|ànno=1983|editô=Mairie de Monaco|çitæ=Mónego|léngoa=LIJ, FR|p=359}}</ref>
|-
|''[[Muntecarbu]]'' (''[[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]]'')
|''Balerìn''
|Registròu a [[Ineja|Onêgia]]<ref name=":3" />.
|-
|''[[Muntegrossu Cian de Laite|Muntegrossu]]''
|''Marùn''
|Registròu a [[Üpëga|Ùpega]]<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 271}}</ref>.
|-
|''[[Muntixélu]]'' (''[[Finô]]'')
|''Sacchetti''
|O l'arîva da-i ténpi da goæra tra i [[Marchexùn du Finô|marchéixi do Finâ]] e [[Repùbrica de Zena|Repùbrica de Zêna]] do [[1447]]-[[1452]], quànde i abitànti do pàize àn scorîo i zenéixi tiàndoghe cóntra di sachétti pìn de tæra<ref>{{Çitta|Alonzo Bixio, 2000|p. 110}}</ref>.
|-
|''[[Müssiu]]'' (''[[A Cêve]]'')
|''Cianta sücche''
|Registròu a [[Ineja|Onêgia]]<ref name=":3" />.
|-
|''[[Müssiu]]'' (''[[A Cêve]]'')
|''Femèlle''
|Génte mòlla; registròu a [[Ineja|Onêgia]]<ref name=":3" />.
|-
|''[[Növe]]''
|''Kuéi du laghètu''
|Dêuviòu in [[Seravalle|Seravàlle]]<ref>{{Çitta|Allegri, 2007|p. 121}}</ref>.
|-
|''[[Növe]]''
|''Skaroti''
|Dêuviòu in [[Seravalle|Seravàlle]]<ref>{{Çitta|Allegri, 2007|p. 218}}</ref>.
|-
|''[[Oê (A Særa)|Oê]]'' (''[[A Særa]]'')
|''Bêlæ''
|Da-e bêle, co-o pàize ch'o l'êa conosciûo p'êse a sôlo scîto insémme a [[Sant'Orçeise|Sant'Orçéize]] dónde se fâva o [[Salàmme de Sant'Orçéize|salàmme tìpico]]<ref name=":13" />.
|-
|[[Paravenna (Garlenda)|''Pa(r)avenna'']] (''[[Garlenda]]'')
|''Mangia patatin''
| Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />.
|-
|''[[Pedemónte]]'' (''[[A Særa]]'')
|''Nisêue''
| -<ref name=":13" />
|-
|[[Pia (Finô)|''Pia'']] (''[[Finô]]'')
|''Garosci / Gaôsci''
|Pe l'ativitæ de [[botâ]], tìpica de génte de Pîa, spécce pi-â gràn quantitæ de [[Gòuso|gòusi]] chi fabricæ<ref>{{Çitta|Alonzo Bixio, 2000|p. 67}}</ref>, ò pi-â tradiçión, sconpartîa co-o rèsto da Ligùria, de portâ in spàlla co-i gòusi o liàmme da dâ inte [[Fàscia (terén)|fàsce]]<ref name=":0" />.
|-
|''[[Picælo]]'' (''[[Sant'Orçeise|Sant'Orçéize]]'')
|''Fiàschi''
| -<ref name=":13" />
|-
|''[[Pûi]]'' (''[[Utuê]]'')
|''Rumpi dui''
|I ''dui'' sàivan di barilòtti de légno; registròu a [[Ineja|Onêgia]]<ref name=":3" />.
|-
|''[[Pûi]]'' (''[[Utuê]]'')
|''Sciügaduii''
|Cómme sórvia; registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />.
|-
|''[[Punte d'Nova]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'')
|''Blagoei''
|Registròu in [[Ulmea|Ormêa]]<ref name="A Lav'zoo"/>.
|-
|''[[Qualzina]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'')
|''Muri giuldi''
|Registròu in [[Ulmea|Ormêa]]<ref name="A Lav'zoo"/>.
|-
|''[[Briga|Ra Briga]]''
|''Briganti''
|Registròu inte tùtta a [[Tera brigašca|Tæra Brigàsca]], spécce into mòddo de dî ''Briga briganti, cutèe tüti quanti''<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 145}}</ref>.
|-
|''[[Rensén]]''
|''Cagagotti''
| -<ref name=":11" />
|-
|''[[Rensén]]''
|''Gramégna''
|Scicómme che i rensenìn, cómme a [[gramégna]], se trêuvan da tùtte e pàrte in gîo pò-u móndo<ref name=":12" />.
|-
|''[[R̂ Frasciu]]'' ([[Briga|''Ra Briga'']])
|''Müri tinti''
|Sorvanómme di ''Frasciurée'' ch'o vegniæ da-o fæto che se dîva ch'avéssan a fàccia brùtta de carbón<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 285}}</ref>.
|-
|''[[San Bertumê (cumüna)|San Bertumê]]''
|''Spelâi''
|Pe-e viçénde ligæ a-o martìrio do sànto ch'o ghe dà o nómme, spelòu vîvo<ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 262}}</ref>.
|-
|''[[Sàn Càrlo de Çêze]]'' (''[[Zena|Zêna]]'')
|''Brìgne''
| -<ref name=":13" />
|-
|''[[Sàn Càrlo de Çêze]]'' (''[[Zena|Zêna]]'')
|''Romanìn''
|Se dixéiva ch'o foîse abàsta metîse in ramétto de [[romanìn]] inta stàcca perché a scceupésse ina ratèlla<ref name=":13" />.
|-
|''[[Sàn Çepriàn (A Særa)|Sàn Çepriàn]]'' (''[[A Særa]]'')
|''Poîsci''
|Pe-i [[Poiscio|poîsci]] chi cortivæ, alôa rinomæ<ref name=":13" />.
|-
|''[[San Fé (Arbenga)|San Fé]]'' (''[[Arbenga]]'')
|''Sutera morti''
| Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />.
|-
|''[[San Luénsu (Giüstéxine)|San Luénsu]]'' (''[[Giüstexine|Giüstéxine]]''[[Giüstexine|)]]
|''Spella-becchi''
|Da-o mòddo de dî "''Cuelli de San Luénsu i se màngian u beccu, cuélli de San Michê i se màngian l'agné''", a marcâ a rivalitæ co-e génte de San Michê; registròu a-[[A Prìa|A Prîa]].<ref>{{Çitta|Accame & Petracco Sicardi, 1981|pp. 12-13}}</ref>
|-
|''[[Sàn Martìn de Pâvànego]]'' (''[[Çiannexi|Çiânexi]]'')
|''Sciôe da sùcca''
|Dêuviòu ascì fixicaménte p'açimentâne e génte, meténdose 'na sciôa de sùcca in sciô capéllo<ref name=":14" />.
|-
|''[[Sann-a]]''
|''Ciciolli / Ciciullê''
|Da-o ''[[ciciollu]]'', berödo pövou fæto de bêle de vàcca e inpîo de sàngoe de béstie maxelæ, pàrte pò-u sòlito caciæ vîa, segóndo a tradiçión inventòu da-i tripæ de Sànn-a inti ànni de mizêia dòppo a distruçión caxonâ da-i zenéixi. O blazón o sàiva stæto creòu da-i òmmi do [[Dria Doia|Döia]] pe mincionâ coscì i savonéixi, che però l'àn adotòu cómme seu nomiâgio tànto chi-â màschera da çitæ, creâ do [[1953]], a l'é pròpio o ''[[Ciciulìn]]''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Battista Nicolò Besio|tìtolo=Dizionario del dialetto savonese «Calepìn da batuièʒa ciciolla»|ediçión=1|ànno=1980|editô=Editrice Liguria|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT|p=34}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Rosa Sguerso|outô2=Anita Sguerso|tìtolo=Compendio di voci ed espressioni del dialetto savonese|ànno=Lùggio 1985|editô=Editrice Liguria|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT|p=39}}</ref>.
|-
|''[[San Pê d'Ænn-a|Sàn Pê d'Ænn-a]]''
|''Minòlli''
|Da-o nómme de quélli chi caregâvan l'ænn-a in scî bàrchi pe fâ sòura<ref name=":13" />.
|-
|''[[Sàn Stêva de Làrvego]]'' (''[[Campomon|Canpomón]]'')
|''Câsòtti''
| -<ref name=":14" />
|-
|''[[Sàn Stêva de Làrvego]]'' (''[[Campomon|Canpomón]]'')
|''Figassìn bruxæ''
| -<ref name=":14" />
|-
|''[[Sant'Orçeise|Sant'Orçéize]]''
|''Órsci''
|Dîto de génte rùstega, dêuviòu pe mincionâne e génte fàndo in bàllo gòffo ascì, pròpio comm'o faiæ in órso<ref name=":14" />.
|-
|''[[Süccaellu]]''
|''Spellai''
|Pe-e viçénde ligæ a-o martìrio do sànto protetô do pàize, San Bertomê, spelòu vîvo; registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />.
|-
|''[[Téggia (Zêna)|Téggia]]'' (''[[Zena|Zêna]]'')
|''Meizànn-e''
| -<ref name=":14" />
|-
|''[[Tenda]]''
|''Tübaréli''
|Da ''tübaréla'', nómme irònico da sigarétta, pe-e câze di tendàschi conscideræ cómme no goæi nétte ma inciastræ de fùmme; registròu a-[[Briga|a Brîga]]<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 446}}</ref>.
|-
|''[[Tera brigašca|Tèra Brigàšca]]''
|''Savuiàrdi''
|Registròu inti pàixi lìguri da-arénte<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 371}}</ref>.
|-
|''[[Tórbi]]'' (''[[Çiannexi|Çiânexi]]'')
|''Moîe''
| -<ref name=":14" />
|-
|''[[Tuiran]]''
|''Süssanespu"i''
|Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />.
|-
|''[[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu d'Aroscia]]''
|''Gambe storte''
|Registròu a [[Ineja|Onêgia]]<ref name=":3" />.
|-
|''[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu de Santu Spiritu]]''
|''Cianta coi''
|Pe l'ativitæ prinçipâ di borghetìn, génte contadìnn-a<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giannetto Beniscelli|outô2=Piero Vado|tìtolo=Borghetto Santo Spirito e la sua storia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0007514|ànno=Màrso 1975|editô=Stampa - Grafiche F.lli Spirito|çitæ=Sànn-a|léngoa=IT|p=77}}</ref><ref name=":10" />.
|-
|''[[U Burgu (Finô)|U Burgu]]'' (''[[Finô]]'')
|''Cü giôni''
|Pi-â poxiçión do pàize, co-o pöco sô ch'o gh'arîva d'invèrno<ref>{{Çitta|Alonzo Bixio, 2000|p. 48}}</ref><ref name=":0" />.
|-
|[[Borgomâ|''U Burgu'' (''Mâ'')]]
|''Mangia céxi''
|Registròu a [[Ineja|Onêgia]]<ref name=":4" />.
|-
|[[Borgomâ|''U Burgu'' (''Mâ'')]]
|''Papéi fàusi''
|Pe n'êse boìn ò legìttimi a rivendicâ di dirìtti; registròu a [[Ineja|Onêgia]]<ref name=":4" />.
|-
|''[[U Castellu (Mâ)|U Castellu]]'' (''[[Borgomâ|U Burgu, Mâ]]'')
|''Merdajöi''
|Registròu a [[Ineja|Onêgia]]<ref name=":4" />.
|-
|''[[Aorigo|Uìgu]]''
|''Figalei''
|Venditoî de fîghi; registròu a [[Ineja|Onêgia]]<ref name=":4" />.
|-
|''[[Uiveu (Impeia)|Uiveu]]'' (''[[Imperia|Impeia]]'')
|''Babolli''
|Da-e bestiétte che rêudan i [[Poiscio|poîsci]] sciugæ; registròu a [[Ineja|Onêgia]]<ref name=":4" />.
|-
|''[[Ulmea|Ulmèa]]''
|''Paciocòa''
|Caregatûa do mòddo de parlâ di ormeàschi, registròu a-[[Viuzena|a Viozæna]]<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 301}}</ref>.
|-
|''[[Ulmea|Ulmèa]]'' (''fṛâȝiui'')
|''T'cioldi / T'ciōldi''
| -<ref name=":9">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}}</ref>
|-
|''[[Ulmea|Ulmèa]]'' (''paise'')
|''Patachî / Patachìi''
| -<ref name=":9" />
|-
|''[[Pòrto Moriçio|U Portu]]'' (''[[Imperia|Impeřia]]'')
|''Anzenèi''
|Menàndo i âxi pe de stràdde tùtte montechìnn-a<ref name=":5">{{Çitta|Ramella, 1989|p. 131}}</ref>
|-
|''[[Pòrto Moriçio|U Portu]]'' (''[[Imperia|Impeřia]]'')
|''Cacelotti''
| Insémme a-o corispetîvo pe-i onegiéixi, ''Ciantafurche'', quésto blazón o vegniæ da 'na ratèlla in sciô terén dónde montâ 'na fórca: into detàggio, o böia o l'êa do Pòrto, da famìggia di ''Cacella'', ch'o l'à coscì dæto òrìgine a-o nomiâgio di portorìn<ref name=":5" /><ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 48}}</ref><ref name=":7" /><ref name=":8" />.
|-
|''[[Pòrto Moriçio|U Portu]]'' (''[[Imperia|Impeřia]]'')
|''Cancelletti''
|De persónn-a fùrba in génere, ch'a prêuva a invescigâ i âtri, versción arascìnn-a de ''Cacelotti'', nomiàggio ben ciù avoxòu.
|-
|''[[Üpëga]]'' (''[[Briga Auta]]'')
|''Cianíṡi''
|Sàiva a dî da-o parlâ lénto, registròu a-[[Viuzena|a Viozæna]]<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 119}}</ref>.
|-
|''[[U Sejô]]''
|''Türchi''
| Blazón ch'o vegniæ adêuviòu a regordâ i fæti di 2 de lùggio do [[1637]], quànde O Çejâ o l'é stæto sachezòu dai tùrchi. Registròu inta ciù pàrte di pàixi da-arénte<ref name=":0" /><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angela Bruzzone|tìtolo=Cose da Türchi|ànno=1982|editô=Grafiche Pozzi - Legatoria Ciuni|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=7}}</ref>.
|-
|''[[U Sejô]]''
|''Rübagiasu''
|E génte do Çejâ êan conosciûe a [[Castrevegliu|Castrevêgio]] perché montâvan in sciù pe rifornîse de fugiàmme<ref name=":10" />.
|-
|''[[U Sejô]]''
|''Sciaccamotti''
|Pe cónto di castrevegìn, a remarcâ l'ûzo di contadìn de sto pàoze, che p'òu sòlito sciacâvan da tæra<ref name=":10" />.
|-
|''[[U Tû]]''
|''Spellagatti''
| Registròu a-[[A Prìa|a Prîa]]<ref name=":2">{{Çitta|Accame & Petracco Sicardi, 1981|p. 14}}</ref>.
|-
|''[[Utuê]]''
|''Gambe russe''
| Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />.
|-
|''[[Varigotti]]'' (''[[Finô]]'')
|''Saracéni / Seraceni''
|Pe-e stöie de sachézzi di [[saracìn]] a-o pàize e pò-u stîle de seu câze, ch'o l'aregórda quéllo do [[Levànte]]<ref>{{Çitta|Alonzo Bixio, 2000|p. 111}}</ref>, ò pe di træti fìxichi "levantìn"<ref name=":2" />.
|-
|''[[Vesargu]]''
|''Buriusi''
|Génte pìnn-e de prezumî; registròu a [[Ineja|Onêgia]]<ref name=":3" />.
|-
|''[[Veserxe]] ([[Castrevegliu]])''
|''Giüdei''
|Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]] pàize<ref name=":10" />. I veserxìn saiévan conscideræ dai castrevegìn ''anime pèrse'', a remarcâ a stòrica rivalitæ fra o çéntro do comùn e a fraçión.
|-
|''[[Vigomoàsso]]'' (''[[Sant'Orçeise|Sant'Orçéize]]'')
|''Tortaieu''
|Se fâva scìnn-a scciupâ de ratèlle co-e génte do pòsto mesciàndoghe in fàccia in [[tortaieu]]<ref name=":14" />.
|-
|''[[Villanöva]]''
|''Mangiasücche''
| Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />.
|-
|''[[Viuṡena]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'')
|''Plandrui''
|Registròu in [[Ulmea|Ormêa]]<ref name="A Lav'zoo"/>.
|-
|''[[Voiæ]]'' (''[[A Særa]]'')
|''Èrba dragónn-a''
|Da-a [[Èrba dragónn-a|ciànta téuscega co-o mæximo nómme]]<ref name=":14" />.
|-
|''[[Voldalmella]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'')
|''Giuldui''
|Registròu in [[Ulmea|Ormêa]]<ref name="A Lav'zoo"/>.
|-
|''[[Zemignàn]]'' (''[[Zena|Zêna]]'')
|''Gàtti / Gattin''
|Fòscia pi-â figûa do [[Felis silvestris catus|gàtto]], consciderâ cómme drîta ò sorniónn-a<ref name=":13" />.
|-
|''[[Zena]]''
|''Bacì''
|Registròu a-[[A Ciagia|a Ciàzza]] e a [[Üpëga|Ùpega]]<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 56}}</ref>.
|-
|''[[Zena]]''
|''Riso raeo''
| -<ref name=":11" />
|}
== Nòtte ==
;Nòtte a-o tèsto
<references group="n." />
;Nòtte bibliogràfiche
<references responsive="" />
== Bibliografîa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|outô2=Giulia Petracco Sicardi|tìtolo=Dizionario pietrese|ànno=1981|editô=Centro Storico Pietrese|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT|cid=Accame & Petracco Sicardi, 1981}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Dizionario onegliese|url=https://books.google.com/books?id=bh1MygAACAAJ|ànno=1989|editô=Edizioni Dominici|léngoa=LIJ, IT|cid=Ramella, 1989}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lusciàndria|léngoa=LIJ, IT|volùmme=Vol. I|cid=Massajoli & Moriani, 1991|ISBN=88-76-94086-3}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=O Finâ|léngoa=LIJ, IT|cid=Alonzo Bixio, 2000}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Roberto Allegri|tìtolo=Vocabolario e grammatica della lingua serravallese|url=https://www.chiekete.eu/wp-content/uploads/2022/01/RobertoAllegri-vocabolario.pdf|ànno=2007|editô=Joker|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ, IT|cid=Allegri, 2007|ISBN=88-75-36130-4}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Piero Bordo|ànno=2014|méize=Lùggio-Seténbre|tìtolo=I soprannomi di Comunità: I nomiàggi|revìsta=A Compagna|editô=A Compagna|çitæ=Zêna|volùmme=Ànno XLVI, N.S.|nùmero=3|pp=14-16|léngoa=IT|url=https://www.acompagna.org/rivista/archivio/2014-3.pdf|cid=Bordo, 2014}}
*{{Çitta lìbbro|outô=Ambrogio Arimondo, Mario Corso, Giorgio Fedozzi e Giovanni Arbarelli|tìtolo=U vucabulâiu: dizionario ragionato della parlata di San Bartolomeo al Mare e dintorni (Ed. 2020, Parte 1, Glossario)|url=http://www.cadepuio.it/files/glossario_2-2020.pdf|ànno=2020|editô=Circolo Culturale Cà de Puiö|léngoa=LIJ, IT|cid=AA.VV., 2020}}
*{{Çitta lìbbro|outô=Carlo Bartolomeo Usanna|tìtolo=Visione d'altri tempi. Glossario di termini dialettali, modi di dire, proverbi, tradizioni di Villanova d'Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA30262|ànno=2000|editô=Amedeo|çitæ=Imperia|léngoa=LIJ, IT|p=|cid=Usanna, 2000}}
*{{Çitta lìbbro|outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|p=|capìtolo=|cid=Marengo, Malco & Badano, 2022}}
*{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Croce|tìtolo=Gocce di saggezza popolare (e non solo) dalla nostra più genuina parlata|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/PBE0098936|ànno=2010|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Aràsce|léngoa=LIJ, IT|cid=Croce, 2010}}
== Ligàmmi de fêua ==
* {{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/blasone-popolare/|tìtolo=Blasone popolare - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-10-06}}
qeqzyt49e2r526yvgtqpzivab2gegfz
Vìa D'Aste (Arbenga)
0
31612
253122
253117
2024-11-08T17:44:34Z
N.Longo
12052
+
253122
wikitext
text/x-wiki
<imagemap>
File:Mappa tupunumastica du sentru stòricu d'Arbenga.svg|thumb|Mappa tupunumastica d'Arbenga Veggia, cun l'indicasiun di nummi de stradde, ciasse, caruggi, palassi e gêxe intu parlà lucâle|500px|center
poly 2733 2952 2777 1944 2279 2368 2636 2359 [[Ciàssa San Michê (Arbenga)]]
rect 1768.08 2831.25 4703.37 2954.38 [[Vìa Rumma (Arbenga)]]
rect 3396.88 1931.25 3493.75 3553.13 [[Vìa Oddu (Arbenga)]]
rect 4365.63 2331.25 4590.63 2878.13 [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)]]
rect 1779.37 2192.58 3403.13 2517.19 [[Vìa Cavour (Arbenga)]]
</imagemap>
[[Immaggine:Albenga - Kathedrale San Michele Arcangelo und Santa Maria in Fontibus, August 2019.jpg|miniatura|Futugrafìa]]
'''Vìa D'Aste''' (ascì dìta '''A Cuntrâ Növa''', ''Via Enrico D'Aste'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'na stràdda fra e ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, ch'a cûre da punènte a levànte, recarcandu u percursu de quellu ch'u l'é(r)a u decümàn màscimu da sitè rumâna. Slargâ du bèllu au cumensu du [[XX secolo|Növesèntu]], cacciàndu zü fina di palàssi ch'i se ghe faciàvan, a l'ha pe' stu fètu chi piàu u numme de Cuntrâ Növa, ben marcàu intu parlà pupulâre.
== Sto(r)ia ==
Vìa D'Aste a cûre pe' ün di percursi ciü antìghi e de lungu ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, repiàndu a metè de levante du decümàn màscimu de ''Albingaunum'', che de chi u l'andaxeva avanti passàndu pe'e mudèrne Vìa Benardu Ricci e Vìa Baccio Emanuele Maineri<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref>. Sta vìa a l'è stèta ascì duve(r)â cumme tèrmu pe' marcà i cunfìn fra i quartèi de Santa Ma(r)ìa e de Sant'Eulàlia, spartisiùn ch'a servìva pe' di fìn fiscàli e aministatìvi, scibèn che, a dife(r)ènsa de quantu se pìa in cunsciderasiùn au dì d'ancöi, nu pà ch'a fusse intu mezzu fra Santa Ma(r)ìa e Sant'Eulàlia. Defèti, cumm'u se vegghe da l'èstimu du [[1473]], scìa ina cà faciâ in scia [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa de San Michê]] che quelle di Cassulìn in fàccia aa géxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus e l'é(r)an ancù intu quartê de Santa Ma(r)ìa, cu'a sudivixùn che l'è dunca prubabile ch'a l'andasse pe' vìe intreghe ciütostu che spartìle a metè<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''I quartieri e la consistenza edilizia della città'', pp. 79-81}}</ref>.
L'impurtansa da vìa a l'è atestâ fina daa bassa [[Etæ de Mëzo|Etè de Mézzu]], da quande, cumme inte âtre stradde cun ciü tranxitu, se ghe faciâvan cà e palàssi de cuntu, fètu ch'u resâta daa registrasiùn a catastru de custrusiùi cu'in valû ciü âtu che inti caruggi ciü picìn<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 21}}</ref>. De ciü, inta Cuntrâ Növa se ghe duvéva tegnì u mercàu de tè(r)e, u ''forum tellarum'', cun due büteghe inte cà di Cassulìn ch'e sun registrè inte l'èstimu du [[1426]], mèntre inte quellu du [[1473]] se fà mensiùn de due cà ''cum rota tellarum''. A tà prupoxitu, in curispundènsa de l'ecs Teâtru Sivicu gh'é(r)a mü(r)àu fìna du [[XX secolo|Növesèntu]] a cuscì dìta "canna", a mezü(r)a üfisiâle pe' panni e tè(r)e, fòscia missa chi zà ai tèmpi de quande se ghe tegnìva u mercàu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''I mercati e le attività commerciali e artigiane'', pp. 120-122}}</ref> e au(r)a cunservâ intu Müseu Sivicu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|pp. 35-36}}</ref>. Au fundu da vìa, ch'a finìva inte mü(r)aje de difésa da sitè a l'artessa du ''castrum'' de fundasiùn rumâna, se ghe druvìva l'antìga ''porta castrum'' o ''prope castrum'', de dunde se piâva a vìa da Ma(r)ìna. Sta pòrte, missa pròpiu fra e due tûre du ''castrum'', a l'è stèta pe(r)ò serâ inte l'Etè de Mezzu, pe' druvì a növa Pòrte da Ma(r)ìna da fiàncu da furtificasiùn rumâna, atestâ zà dau [[1420]] cumme a pòrte ''ad marinam''<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', pp. 138-139}}</ref>.
<gallery mode="packed" heights="220">
Veduta dell'attuale Via D'Aste dopo le prime demolizioni (Albenga, foto 1899).jpg|I primmi slargamènti ae spèse de cà a sud, int'ina futugrafìa du [[1899]]
Veduta dell'attuale Via D'Aste durante la demolizione della facciata di Santa Maria in Fontibus (Albenga, foto 1900).jpg|Marsu du [[1900]], travài in cursu ae cà du fiancu sud a Santa Ma(r)ìa
Demolizione di primo 900.jpg|Cartulina cu'a catedrâle e u ciòstru di Canònichi, zà mezzu derucàu, 1900 ca.
Castrum di Porta Marina (Albenga, foto pre-1938).jpg|Vìa D'Aste e u palàssiu du ''castrum'' avanti de demulisiùi du [[1938]]
</gallery>
Ciü de resènte, a vìa a l'ha piàu l'intitulasiùn a Vincenzo Gioberti, p'ésse dunca cangiâ a Enrico D'Aste, ürtimu mèmbru de l'[[D'Aste (famïa)|antìga pa(r)entèlla arbenganese]] e scindicu d'Arbenga tra u [[1879]] e u [[1889]], doppu di grandi travài ch'i l'han interesâ a l'imprinsippiu du Növesèntu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 35}}</ref>. Sti lì, fèti tra u [[1898]] e u [[1903]], i l'han purtàu a slargà e indrisà a vìa: pe' primmu intervèntu s'è mesciàu e faciè de custrusiùi a mezzugiurnu in sc'ina linea ciü aretrâ, pöi s'è intervegnüu inta géxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus caciàndu zü a primma campâ, de moddu de mesciâne inderé a faciâ. S'è cumensàu dunca a derucà e custrusiùi fra Santa Ma(r)ìa e a catedrâle, cu'u spàssiu cuscì recavàu ch'u vegne(r)à quellu che au dì d'ancöi u l'è dìtu Ciàssa IV Nuvèmbre<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 49}}</ref>. Intu detaju, chi i se truvâvan u ciòstru di Canònichi da catedrâle, in pussu, e cà di canònichi de Santa Ma(r)ìa e ascì de âtre de privèi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Il centro cittadino e gli insediamenti religiosi'', pp. 41-43}}</ref>. A l'estremitè de levante de Vìa D'Aste, du [[1938]], u l'è stètu aa fìn caciàu zü l'ürtimu isulàu ch'u n'interumpìva u camìn drìtu, fètu che pe(r)ò u l'ha purtàu a pèrde i rèsti de l'antighiscimu ''castrum'' rumàn<ref name=":0">{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', p. 138}}</ref> ciü che u Teâtru Sivicu, cu'in pesante palasùn ch'u n'ha piàu u pòstu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 50}}</ref>.
== Descrisiùn ==
=== Cruxe(r)e ===
* Largu Do(r)ia, spiàssu de pöcu ciü de 800 mêtri quàddri<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 36}}</ref> ch'u se tröva a l'imbuccu da vìa, versu a ma(r)ìna, tantu ch'u se tröva là dund'ina votta u gh'e(r)a l'antigu ''castrum'' du tèmpu di rumèi, cacciàu zü inti prìmmi du Növesèntu. U pìa u numme da [[Tumâxu Do(r)ia]], regurdàu cumme òmmu de valû, vistu u moddu intu che u l'axeva prutezüu a sitè dü(r)ante l'asediu du [[1435]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Girolamo Rossi|tìtolo=Storia della Città e Diocesi di Albenga|url=https://books.google.it/books?id=g7ksAAAAYAAJ&hl=it&source=gbs_navlinks_s|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=187|capìtolo=X. Vicende del XV Secolo}}</ref>.
* U Caruggiu du Teâtru, lungu ina sinquantêna de mêtri, u l'è ciamàu cuscì vistu che in curispundènsa u se ghe truvava u veggiu Teâtru Sivicu sitadìn, cacciàu zü insemme au ''castrum'' inti [[Anni 1930|ànni '30]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.27}}</ref>. Dau percursu nu in lìnea u cumensa sutta a 'n vortu au de sutta du che u l'ha u so ingressu u Cine-Teâtru Ambra, ch'u l'ha piàu u pòstu du veggiu. Sciübitu doppu u caruggiu u cêga e u se dirigge inte quella ch'a l'è Ciàssa San Fransescu, inclüsa intu quartê de Santa Ma(r)ìa.
* Dau Lòttu (Vico Caresomo), u cunette Largu Do(r)ia cun Vìa Palestru, finèndu au fiàncu da Tûre da Paciotta, a l'imbuccu da [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]], u l'è ün di caruggi ciü picìn d'Arbenga Veggia, lungu numma che 17 mêtri, u pìa u numme da Giovanni Caresomo, assidiacunu da Catedrâle intu [[XVII secolo|Seisèntu]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|pp. 30-31}}</ref>.
* Vìa Ernestu Rulàndi Ricci, u l'è u cuntinuu de [[Vìa Oddu (Arbenga)|Via Oddu]], ch'a g'ha u sò imbuccu aa drìta da faciâ de Santa Ma(r)ìa. Passandu a còsta da gêxa, a se inmette inte Ciàssa San Fransescu, passandula e finèndu trènta mêtri de dòppu au de fö(r)a de mü(r)aje, inte Vìa Zena<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 51}}</ref>. A passa defèti au de sutta da stò(r)ica ''Porta sancti francisci'' (a Pòrte de San Fransescu)<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|pp.56-57, fig.18}}</ref>.
* U Caruggiu de verdü(r)e(r)e (o [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]], a remarcà a tupunumastica), u se diràmma d'in fàccia aa gêxa de Santa Ma(r)ìa, a partì daa Tûre di Cassulìn, fin a rivà a tucà e mü(r)àje da sitè veggia, dandu in scia Sènta 'traversu a Pòrte du Pertüxu. U marca ascì pe' tradisiùn u cunfìn fra u quartê de San Scî (a munte, caruggiu inclüsu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 45}}</ref>) e quellu de Sant'Eulàlia (a vàlle), furmandu in impurtànte cruxe(r)a cun Vìa Rumma.
* Dau Munümèntu, spiassu de 'na duxentêna de mêtri quaddri ch'a vìa ghe pàssa a còsta primma de rivà inte San Michê. U se dröve fra mezzu a Catedrâle e a gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, u(r)iginàu cu'i travài viari du cumensu du [[XX secolo|Növesèntu]], ch'u l'ha vìstu a demulisiùn du Ciòstru di Canònichi. St'ürtimu u l'é(r)a stètu ti(r)àu sciü de dòssu aa Catedrâle fra i [[XIV secolo|seculi XIV]] e [[XV secolo|XV]] e ancöi u l'è stètu sustituìu dau munümèntu sitadìn ai caütti da [[Primma Goæra Mondiâ|Primma guèra mundiâle]], messu chi du [[1923]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.49}}</ref>.
* [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]], a prinsipâle ciàssa d'Arbenga Veggia, antigamènte cunusciüa cumme ''platea comunis'', dund'a gh'a a sêde u municipiu. A porta u numme du santu prutetû da sitè e se ghe fàccia inta pârte âta a [[Catedrâle de San Michê]]. U l'è chi de frunte ch'a finisce a stràdda, ch'a se inmette inte Vìa Benardu Ricci, ch'a n'è u cuntinuu, daa lòggia du Palàssiu Veggiu fin aa cruxe(r)a di Quàttru Canti<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 50}}</ref>.
=== Architetü(r)e ===
{| class="wikitable"
!Figü(r)a
!n°
!Numme
!Descrisiùn
|-
|
|s.n.c.
|'''Pòrte du ''Castrum'''''
|A pòrte du ''Castrum'', mensunâ inti àtti cumme ''porta castri'' o ''prope castrum'', a l'è stèta a primma pòrte inte mü(r)aje de difésa da sitè ch'a se druvisse au fundu de stu rammu du decümàn màscimu. A se truvâva pròpiu fra e due tûre du ''castrum'' e l'è bèn prubabile ch'a secce stèta prèstu immü(r)â, cu'a pòrte da Ma(r)ìna, de pocu ciü a punènte, ch'a n'ha piàu u pòstu inta bassa [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]]<ref name=":1">{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', p. 139}}</ref>.
|-
|
|s.n.c.
|'''Pòrte da Ma(r)ìna'''
|A Pòrte da Ma(r)ìna a l'é(r)a üna de pòrte sitadìne ciü impuranti d'Arbenga Veggia e, cumme dìtu, a l'ha piàu u pòstu da ciü antìga Pòrte du ''Castrum'', vegnindu duvèrta a l'estremitè de punènte de stu cumplèssu lì. U sò numme u ne vegne daa vìa ch'a ghe sciurtìva, che defèti a menâva aa Ma(r)ìna, cu'u titulu de pòrte ''ad marinam'' che, duve(r)àu zà du [[1420]], u l'ha rexistìu fìna au dì d'ancöi, bèn doppu de quande st'architetü(r)a a l'è stèta derucâ<ref name=":1" />.
|-
|
|s.n.c
|'''''Castrum'''''
|U cumplèssu du ''castrum'', cunusciüu ascì cumme u castellu da Pòrte da Ma(r)ìna, u se truvâva au fundu de Vìa D'Aste e u l'é(r)a furmàu da due tûre e ina serie de custrusiùi de difésa. Armenu pe' l'impiantu u gh'axeva de u(r)igine du bèllu antìghe, prubabilmènte rumâne, e dau [[1251]] u l'è vegnüu a sêde d'ina guarnixùn zenese. Cunvertìu ciü avanti a di üsi sivìli e religiusi, u l'è stètu aa fìn derucàu du [[1938]]<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/castrum-porta-marina.htm|tìtolo=La zona del castrum e della Porta Marina|léngoa=IT|vìxita=2024-11-07}}</ref>.
|-
|
|s.n.c
|'''Munastê de San Tumaxu'''
|U munastê de San Tumaxu u l'è stètu fundàu du [[1660]]-[[1661|61]] dau Gio Ma(r)ìa Oddu, u mèximu che du [[1623]] u l'axeva creàu u culêgiu da mascci in [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], recavàu in parte inta strutü(r)a du ''castrum''<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 26}}</ref>. U munastê u l'è stètu da l'imprinsippiu a gestiùn dumenicâna e, insemme a quellu de San Calocciu de Clarisse, u l'è stètu u pòstu pe' l'istrusiùn de tante fijö(r)e arbenganesi fina aa sò supresciùn inti ànni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Breve storia dalla collettività'', p. 77}}</ref>. Cu'a supresciùn, fra u [[1806]] e u [[1807]], a sò géxa a l'è stèta rangiâ a növu teâtru da sitè<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Il paesaggio urbano e le arti'', pp. 162-163}}</ref>.
|-
|
|s.n.c.
|'''Teâtru Sivicu'''
|U Sivicu u l'è stètu primmu teâtru d'Arbenga, recavàu inta géxa du munastê de San Tumaxu, suprèssu ai tèmpi da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]]. Levàu arcüne rapresentasiùi, che fòscia e se sun tegnüe chi zà du [[1798]], u l'è adatàu a teâtru pe' vuluntè de privèi du [[1814]]-[[1816|16]], pe' passâ dunca in gestiùn au Cumün du [[1830]], scibèn che i parchi i reste(r)àn de lungu in prupietè ae famìe de cuntu ch'e n'axevan cumisciunàu a realizasiùn. Cumm'u rèstu du cumplèssu du ''castrum'', u Teâtru Sivicu u l'ha finìu p'êsse caciàu zü du [[1938]], pe' slargà u fundu de Vìa D'Aste<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valerio Raimondo|tìtolo=Il Teatro Civico di Albenga (1814-1938)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0376162|ànno=Utubre 2000|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=4-6, 61-62}}</ref>.
|-
|
|6
|'''Veggiu palàssiu da Pretü(r)a'''
|Custrusiùn missa vèrsu u fundu da vìa, in sciù sò fiàncu a setentriùn, a l'ha cumensàu a svilüpâse zà du [[XII secolo|seculu XII]] e, du bèllu ciü avanti, a l'è vegnüa a sêde da Pretü(r)a arbenganese, ch'a g'ha cuscì lasciàu u numme. Fra i [[Anni 1960|ànni '60]] e u [[2009]] u l'è stètu a sêde da bibliutêca sivica<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20231015100436/https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0003|tìtolo=Biblioteca civica Simonetta Comanedi|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref> e, dau [[2001]], u l'è vinculàu daa Suvrintendènsa<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111150.pdf|tìtolo=Decrêtu de vinculu|dæta=24 frevâ 2001|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>. De drentu, au sèntru du palàssiu, se ghe tröva in gran salùn cuèrtu da ina votta a padijùn tütta tenzüa a frescu, mèntre i camìn e i purtèi i sun fèti d'abaìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2015/10/ad-albenga-va-allasta-il-palazzo-dellex-pretura-di-via-enrico-daste/|tìtolo=Ad Albenga va all'asta il Palazzo dell'ex Pretura di via Enrico d'Aste|dæta=28 utùbre 2015|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Centro storico di Albenga 28.jpg|senza_cornice|104x104px]]
|14-20<ref group="n.">U palàssiu intregu u cröve a nümerasiùn pâri fra i sivichi 14 e 20, cun numma u 14 e u 18 ch'i sun pe(r)ò de entrè; i âtri nümeri i van defèti pe'e büteghe du cian terén</ref>
|'''Palàssiu Borea Ricci'''
|Palàssiu de cuntu d'Arbenga Veggia missu a setentriùn de Vìa D'Aste, u l'è stètu cumisciunàu daa famìa di Borea Ricci, ch'u l'ha fètu realizà chi du [[XVI secolo|Sinquesèntu]]. U cumplèssu l'è vinculàu daa Suvrintendènsa dau [[1910]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111132|tìtolo=Palazzo Borea Ricci|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Albenga - Torre Cazzulini - 2023-09-16 10-42-27 001.jpg|senza_cornice|139x139px]]
|27
|'''Tûre e Cà di Cassulìn'''
|Mensunâ fin dai tempi antighi cumme de prupietè di Cassulìn, a l'è a primma de tûre arbenganesi ch'i se incuntravan rivandu dau ''castrum'' da Pòrte da Ma(r)ìna. A svetta cu'i sò 21 mêtri d'artessa d'in fàccia a Santa Ma(r)ìa<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-cazzulini.htm|tìtolo=Tûre Cassulìn|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref>. Fòscia da fà remuntà au [[XIII secolo|seculu XIII]], cumpa(r)ìsce inte 'n attu du [[1367]] cumme ''turris Spectorum'', vistu che ün di membri de sta famìa chi, Corado Sospetto, u l'axeva spusàu a fìa de Lanzarotto di Cassulìn. In testimunianse ciü resènti a l'è dìta tûre de Gio Francesco Cassulìn, scignû da [[Castelanìa de Rivernàu|Castelanìa d'Arnascu]]. Presente fina inte l'afrescu ch'u l'é(r)a in Santa Ma(r)ìa, dund'a l'è presentâ cun 'na cianta de figu in simma, a cunserva ancù u basamèntu de prìa, separàu dau restu (caraterizàu dai maùi a vista inta parte âta) grassie a 'na curnìxe. A se fàccia a punènte in sce Vìa Oddu, dund'a mustra ancù i garbi ch'i servivan pe'e travi che rezevan i su(r)êi de legnu, muntèi in caxu de pe(r)igu<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|''Quartiere Santa Maria'', pp. 23-25}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Gêxa de Santa Marìa in Fontibus (Santa Marìa, Arbenga Veggia)-Faciâ 01.jpg|senza_cornice|104x104px]]
|s.n.c
|'''Géxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus'''
|A géxa culegiâ de Santa Ma(r)ìa in Fontibus a l'è a segunda géxa d'Arbenga Veggia e a se tröva nu luntàn daa catedrâle, cu'a che a furmâva in cumplèssu ünicu avanti ch'i fusse cacièi zü u ciòstru e e custrusiùi ch'e gh'é(r)an intu mezzu. E sò u(r)igine e nu sun gua(r)i cè(r)e, a ogni moddu a l'è mensunâ pe'a primma votta du [[1098]] e a pìa a strutü(r)a d'ancöi cu'ina recustrusiùn du [[XVII secolo|Seisèntu]], p'êsse turna rimanezâ a l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növèsentu]] quande, pe' slargà a vìa, n'è derucàu a primma campâ. A géxa a g'ha ina cianta de baxilica, a trê navè, cun de capelle in sci fiànchi e cuèrte da votte a cruxe(r)a e a butte. Tra e ope(r)e chi cunservè se pò regurdà a pa(r)a da ''Madonna cu'u Bambìn'', de l'Uràssiu De Ferài, e a càscia da ''Madonna du Carmu'', travàiu de l'Antôgnu Ma(r)ìa Marajàn<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20589/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria in Fontibus|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>.
|}
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giosetta Bertonasco Rubatti|tìtolo=Le Torri di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LI20001220|colànn-a=Memoïa Arbenga|ànno=2010|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bertonasco Rubatti, 2010}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Stradario essenziale del centro storico della Città di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9270|ànno=2001|editô=Edizioni dell'Unitre Ingauna|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2001}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=sTuwrCII3pkC|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Guida d'Italia|cid=AA.VV., 1982|ISBN=88-365-0009-9}}
== Âtri prugètti ==
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=http://www.immaginistorichealbenga.it/enrico-daste-via-la-via/|tìtolo=Enrico D'Aste, via|outô=AA. VV.|scîto=Albenga: Immagini e Ricordi|léngoa=IT}}
n1szkmnh6nems7wu3omfp69dwfnp17u
253124
253122
2024-11-08T18:38:24Z
Arbenganese
12552
/* Architetü(r)e */ -i- sencia, aa sitadìna
253124
wikitext
text/x-wiki
<imagemap>
File:Mappa tupunumastica du sentru stòricu d'Arbenga.svg|thumb|Mappa tupunumastica d'Arbenga Veggia, cun l'indicasiun di nummi de stradde, ciasse, caruggi, palassi e gêxe intu parlà lucâle|500px|center
poly 2733 2952 2777 1944 2279 2368 2636 2359 [[Ciàssa San Michê (Arbenga)]]
rect 1768.08 2831.25 4703.37 2954.38 [[Vìa Rumma (Arbenga)]]
rect 3396.88 1931.25 3493.75 3553.13 [[Vìa Oddu (Arbenga)]]
rect 4365.63 2331.25 4590.63 2878.13 [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)]]
rect 1779.37 2192.58 3403.13 2517.19 [[Vìa Cavour (Arbenga)]]
</imagemap>
[[Immaggine:Albenga - Kathedrale San Michele Arcangelo und Santa Maria in Fontibus, August 2019.jpg|miniatura|Futugrafìa]]
'''Vìa D'Aste''' (ascì dìta '''A Cuntrâ Növa''', ''Via Enrico D'Aste'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'na stràdda fra e ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, ch'a cûre da punènte a levànte, recarcandu u percursu de quellu ch'u l'é(r)a u decümàn màscimu da sitè rumâna. Slargâ du bèllu au cumensu du [[XX secolo|Növesèntu]], cacciàndu zü fina di palàssi ch'i se ghe faciàvan, a l'ha pe' stu fètu chi piàu u numme de Cuntrâ Növa, ben marcàu intu parlà pupulâre.
== Sto(r)ia ==
Vìa D'Aste a cûre pe' ün di percursi ciü antìghi e de lungu ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, repiàndu a metè de levante du decümàn màscimu de ''Albingaunum'', che de chi u l'andaxeva avanti passàndu pe'e mudèrne Vìa Benardu Ricci e Vìa Baccio Emanuele Maineri<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref>. Sta vìa a l'è stèta ascì duve(r)â cumme tèrmu pe' marcà i cunfìn fra i quartèi de Santa Ma(r)ìa e de Sant'Eulàlia, spartisiùn ch'a servìva pe' di fìn fiscàli e aministatìvi, scibèn che, a dife(r)ènsa de quantu se pìa in cunsciderasiùn au dì d'ancöi, nu pà ch'a fusse intu mezzu fra Santa Ma(r)ìa e Sant'Eulàlia. Defèti, cumm'u se vegghe da l'èstimu du [[1473]], scìa ina cà faciâ in scia [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa de San Michê]] che quelle di Cassulìn in fàccia aa géxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus e l'é(r)an ancù intu quartê de Santa Ma(r)ìa, cu'a sudivixùn che l'è dunca prubabile ch'a l'andasse pe' vìe intreghe ciütostu che spartìle a metè<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''I quartieri e la consistenza edilizia della città'', pp. 79-81}}</ref>.
L'impurtansa da vìa a l'è atestâ fina daa bassa [[Etæ de Mëzo|Etè de Mézzu]], da quande, cumme inte âtre stradde cun ciü tranxitu, se ghe faciâvan cà e palàssi de cuntu, fètu ch'u resâta daa registrasiùn a catastru de custrusiùi cu'in valû ciü âtu che inti caruggi ciü picìn<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 21}}</ref>. De ciü, inta Cuntrâ Növa se ghe duvéva tegnì u mercàu de tè(r)e, u ''forum tellarum'', cun due büteghe inte cà di Cassulìn ch'e sun registrè inte l'èstimu du [[1426]], mèntre inte quellu du [[1473]] se fà mensiùn de due cà ''cum rota tellarum''. A tà prupoxitu, in curispundènsa de l'ecs Teâtru Sivicu gh'é(r)a mü(r)àu fìna du [[XX secolo|Növesèntu]] a cuscì dìta "canna", a mezü(r)a üfisiâle pe' panni e tè(r)e, fòscia missa chi zà ai tèmpi de quande se ghe tegnìva u mercàu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''I mercati e le attività commerciali e artigiane'', pp. 120-122}}</ref> e au(r)a cunservâ intu Müseu Sivicu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|pp. 35-36}}</ref>. Au fundu da vìa, ch'a finìva inte mü(r)aje de difésa da sitè a l'artessa du ''castrum'' de fundasiùn rumâna, se ghe druvìva l'antìga ''porta castrum'' o ''prope castrum'', de dunde se piâva a vìa da Ma(r)ìna. Sta pòrte, missa pròpiu fra e due tûre du ''castrum'', a l'è stèta pe(r)ò serâ inte l'Etè de Mezzu, pe' druvì a növa Pòrte da Ma(r)ìna da fiàncu da furtificasiùn rumâna, atestâ zà dau [[1420]] cumme a pòrte ''ad marinam''<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', pp. 138-139}}</ref>.
<gallery mode="packed" heights="220">
Veduta dell'attuale Via D'Aste dopo le prime demolizioni (Albenga, foto 1899).jpg|I primmi slargamènti ae spèse de cà a sud, int'ina futugrafìa du [[1899]]
Veduta dell'attuale Via D'Aste durante la demolizione della facciata di Santa Maria in Fontibus (Albenga, foto 1900).jpg|Marsu du [[1900]], travài in cursu ae cà du fiancu sud a Santa Ma(r)ìa
Demolizione di primo 900.jpg|Cartulina cu'a catedrâle e u ciòstru di Canònichi, zà mezzu derucàu, 1900 ca.
Castrum di Porta Marina (Albenga, foto pre-1938).jpg|Vìa D'Aste e u palàssiu du ''castrum'' avanti de demulisiùi du [[1938]]
</gallery>
Ciü de resènte, a vìa a l'ha piàu l'intitulasiùn a Vincenzo Gioberti, p'ésse dunca cangiâ a Enrico D'Aste, ürtimu mèmbru de l'[[D'Aste (famïa)|antìga pa(r)entèlla arbenganese]] e scindicu d'Arbenga tra u [[1879]] e u [[1889]], doppu di grandi travài ch'i l'han interesâ a l'imprinsippiu du Növesèntu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 35}}</ref>. Sti lì, fèti tra u [[1898]] e u [[1903]], i l'han purtàu a slargà e indrisà a vìa: pe' primmu intervèntu s'è mesciàu e faciè de custrusiùi a mezzugiurnu in sc'ina linea ciü aretrâ, pöi s'è intervegnüu inta géxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus caciàndu zü a primma campâ, de moddu de mesciâne inderé a faciâ. S'è cumensàu dunca a derucà e custrusiùi fra Santa Ma(r)ìa e a catedrâle, cu'u spàssiu cuscì recavàu ch'u vegne(r)à quellu che au dì d'ancöi u l'è dìtu Ciàssa IV Nuvèmbre<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 49}}</ref>. Intu detaju, chi i se truvâvan u ciòstru di Canònichi da catedrâle, in pussu, e cà di canònichi de Santa Ma(r)ìa e ascì de âtre de privèi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Il centro cittadino e gli insediamenti religiosi'', pp. 41-43}}</ref>. A l'estremitè de levante de Vìa D'Aste, du [[1938]], u l'è stètu aa fìn caciàu zü l'ürtimu isulàu ch'u n'interumpìva u camìn drìtu, fètu che pe(r)ò u l'ha purtàu a pèrde i rèsti de l'antighiscimu ''castrum'' rumàn<ref name=":0">{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', p. 138}}</ref> ciü che u Teâtru Sivicu, cu'in pesante palasùn ch'u n'ha piàu u pòstu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 50}}</ref>.
== Descrisiùn ==
=== Cruxe(r)e ===
* Largu Do(r)ia, spiàssu de pöcu ciü de 800 mêtri quàddri<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 36}}</ref> ch'u se tröva a l'imbuccu da vìa, versu a ma(r)ìna, tantu ch'u se tröva là dund'ina votta u gh'e(r)a l'antigu ''castrum'' du tèmpu di rumèi, cacciàu zü inti prìmmi du Növesèntu. U pìa u numme da [[Tumâxu Do(r)ia]], regurdàu cumme òmmu de valû, vistu u moddu intu che u l'axeva prutezüu a sitè dü(r)ante l'asediu du [[1435]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Girolamo Rossi|tìtolo=Storia della Città e Diocesi di Albenga|url=https://books.google.it/books?id=g7ksAAAAYAAJ&hl=it&source=gbs_navlinks_s|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=187|capìtolo=X. Vicende del XV Secolo}}</ref>.
* U Caruggiu du Teâtru, lungu ina sinquantêna de mêtri, u l'è ciamàu cuscì vistu che in curispundènsa u se ghe truvava u veggiu Teâtru Sivicu sitadìn, cacciàu zü insemme au ''castrum'' inti [[Anni 1930|ànni '30]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.27}}</ref>. Dau percursu nu in lìnea u cumensa sutta a 'n vortu au de sutta du che u l'ha u so ingressu u Cine-Teâtru Ambra, ch'u l'ha piàu u pòstu du veggiu. Sciübitu doppu u caruggiu u cêga e u se dirigge inte quella ch'a l'è Ciàssa San Fransescu, inclüsa intu quartê de Santa Ma(r)ìa.
* Dau Lòttu (Vico Caresomo), u cunette Largu Do(r)ia cun Vìa Palestru, finèndu au fiàncu da Tûre da Paciotta, a l'imbuccu da [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]], u l'è ün di caruggi ciü picìn d'Arbenga Veggia, lungu numma che 17 mêtri, u pìa u numme da Giovanni Caresomo, assidiacunu da Catedrâle intu [[XVII secolo|Seisèntu]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|pp. 30-31}}</ref>.
* Vìa Ernestu Rulàndi Ricci, u l'è u cuntinuu de [[Vìa Oddu (Arbenga)|Via Oddu]], ch'a g'ha u sò imbuccu aa drìta da faciâ de Santa Ma(r)ìa. Passandu a còsta da gêxa, a se inmette inte Ciàssa San Fransescu, passandula e finèndu trènta mêtri de dòppu au de fö(r)a de mü(r)aje, inte Vìa Zena<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 51}}</ref>. A passa defèti au de sutta da stò(r)ica ''Porta sancti francisci'' (a Pòrte de San Fransescu)<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|pp.56-57, fig.18}}</ref>.
* U Caruggiu de verdü(r)e(r)e (o [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]], a remarcà a tupunumastica), u se diràmma d'in fàccia aa gêxa de Santa Ma(r)ìa, a partì daa Tûre di Cassulìn, fin a rivà a tucà e mü(r)àje da sitè veggia, dandu in scia Sènta 'traversu a Pòrte du Pertüxu. U marca ascì pe' tradisiùn u cunfìn fra u quartê de San Scî (a munte, caruggiu inclüsu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 45}}</ref>) e quellu de Sant'Eulàlia (a vàlle), furmandu in impurtànte cruxe(r)a cun Vìa Rumma.
* Dau Munümèntu, spiassu de 'na duxentêna de mêtri quaddri ch'a vìa ghe pàssa a còsta primma de rivà inte San Michê. U se dröve fra mezzu a Catedrâle e a gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, u(r)iginàu cu'i travài viari du cumensu du [[XX secolo|Növesèntu]], ch'u l'ha vìstu a demulisiùn du Ciòstru di Canònichi. St'ürtimu u l'é(r)a stètu ti(r)àu sciü de dòssu aa Catedrâle fra i [[XIV secolo|seculi XIV]] e [[XV secolo|XV]] e ancöi u l'è stètu sustituìu dau munümèntu sitadìn ai caütti da [[Primma Goæra Mondiâ|Primma guèra mundiâle]], messu chi du [[1923]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.49}}</ref>.
* [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]], a prinsipâle ciàssa d'Arbenga Veggia, antigamènte cunusciüa cumme ''platea comunis'', dund'a gh'a a sêde u municipiu. A porta u numme du santu prutetû da sitè e se ghe fàccia inta pârte âta a [[Catedrâle de San Michê]]. U l'è chi de frunte ch'a finisce a stràdda, ch'a se inmette inte Vìa Benardu Ricci, ch'a n'è u cuntinuu, daa lòggia du Palàssiu Veggiu fin aa cruxe(r)a di Quàttru Canti<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 50}}</ref>.
=== Architetü(r)e ===
{| class="wikitable"
!Figü(r)a
!n°
!Numme
!Descrisiùn
|-
|
|s.n.c.
|'''Pòrte du ''Castrum'''''
|A pòrte du ''Castrum'', mensunâ inti àtti cumme ''porta castri'' o ''prope castrum'', a l'è stèta a primma pòrte inte mü(r)aje de difésa da sitè ch'a se druvisse au fundu de stu rammu du decümàn màscimu. A se truvâva pròpiu fra e due tûre du ''castrum'' e l'è bèn prubabile ch'a secce stèta prèstu immü(r)â, cu'a pòrte da Ma(r)ìna, de pocu ciü a punènte, ch'a n'ha piàu u pòstu inta bassa [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]]<ref name=":1">{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', p. 139}}</ref>.
|-
|
|s.n.c.
|'''Pòrte da Ma(r)ìna'''
|A Pòrte da Ma(r)ìna a l'é(r)a üna de pòrte sitadìne ciü impuranti d'Arbenga Veggia e, cumme dìtu, a l'ha piàu u pòstu da ciü antìga Pòrte du ''Castrum'', vegnindu duvèrta a l'estremitè de punènte de stu cumplèssu lì. U sò numme u ne vegne daa vìa ch'a ghe sciurtìva, che defèti a menâva aa Ma(r)ìna, cu'u titulu de pòrte ''ad marinam'' che, duve(r)àu zà du [[1420]], u l'ha rexistìu fìna au dì d'ancöi, bèn doppu de quande st'architetü(r)a a l'è stèta derucâ<ref name=":1" />.
|-
|
|s.n.c
|'''''Castrum'''''
|U cumplèssu du ''castrum'', cunusciüu ascì cumme u castellu da Pòrte da Ma(r)ìna, u se truvâva au fundu de Vìa D'Aste e u l'é(r)a furmàu da due tûre e ina serie de custrusiùi de difésa. Armenu pe' l'impiantu u gh'axeva de u(r)igine du bèllu antìghe, prubabilmènte rumâne, e dau [[1251]] u l'è vegnüu a sêde d'ina guarnixùn zenese. Cunvertìu ciü avanti a di üsi sivìli e religiusi, u l'è stètu aa fìn derucàu du [[1938]]<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/castrum-porta-marina.htm|tìtolo=La zona del castrum e della Porta Marina|léngoa=IT|vìxita=2024-11-07}}</ref>.
|-
|
|s.n.c
|'''Munastê de San Tumaxu'''
|U munastê de San Tumaxu u l'è stètu fundàu du [[1660]]-[[1661|61]] dau Gio Ma(r)ìa Oddu, u mèximu che du [[1623]] u l'axeva creàu u culêgiu da mascci in [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], recavàu in parte inta strutü(r)a du ''castrum''<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 26}}</ref>. U munastê u l'è stètu da l'imprinsippiu a gestiùn dumenicâna e, insemme a quellu de San Calocciu de Clarisse, u l'è stètu u pòstu pe' l'istrusiùn de tante fiö(r)e arbenganesi fina aa sò supresciùn inti ànni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Breve storia dalla collettività'', p. 77}}</ref>. Cu'a supresciùn, fra u [[1806]] e u [[1807]], a sò géxa a l'è stèta rangiâ a növu teâtru da sitè<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Il paesaggio urbano e le arti'', pp. 162-163}}</ref>.
|-
|
|s.n.c.
|'''Teâtru Sivicu'''
|U Sivicu u l'è stètu primmu teâtru d'Arbenga, recavàu inta géxa du munastê de San Tumaxu, suprèssu ai tèmpi da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]]. Levàu arcüne rapresentasiùi, che fòscia e se sun tegnüe chi zà du [[1798]], u l'è adatàu a teâtru pe' vuluntè de privèi du [[1814]]-[[1816|16]], pe' passâ dunca in gestiùn au Cumün du [[1830]], scibèn che i parchi i reste(r)àn de lungu in prupietè ae famìe de cuntu ch'e n'axevan cumisciunàu a realizasiùn. Cumm'u rèstu du cumplèssu du ''castrum'', u Teâtru Sivicu u l'ha finìu p'êsse caciàu zü du [[1938]], pe' slargà u fundu de Vìa D'Aste<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valerio Raimondo|tìtolo=Il Teatro Civico di Albenga (1814-1938)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0376162|ànno=Utubre 2000|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=4-6, 61-62}}</ref>.
|-
|
|6
|'''Veggiu palàssiu da Pretü(r)a'''
|Custrusiùn missa vèrsu u fundu da vìa, in sciù sò fiàncu a setentriùn, a l'ha cumensàu a svilüpâse zà du [[XII secolo|seculu XII]] e, du bèllu ciü avanti, a l'è vegnüa a sêde da Pretü(r)a arbenganese, ch'a g'ha cuscì lasciàu u numme. Fra i [[Anni 1960|ànni '60]] e u [[2009]] u l'è stètu a sêde da bibliutêca sivica<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20231015100436/https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0003|tìtolo=Biblioteca civica Simonetta Comanedi|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref> e, dau [[2001]], u l'è vinculàu daa Suvrintendènsa<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111150.pdf|tìtolo=Decrêtu de vinculu|dæta=24 frevâ 2001|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>. De drentu, au sèntru du palàssiu, se ghe tröva in gran salùn cuèrtu da ina votta a padijùn tütta tenzüa a frescu, mèntre i camìn e i purtèi i sun fèti d'abaìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2015/10/ad-albenga-va-allasta-il-palazzo-dellex-pretura-di-via-enrico-daste/|tìtolo=Ad Albenga va all'asta il Palazzo dell'ex Pretura di via Enrico d'Aste|dæta=28 utùbre 2015|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Centro storico di Albenga 28.jpg|senza_cornice|104x104px]]
|14-20<ref group="n.">U palàssiu intregu u cröve a nümerasiùn pâri fra i sivichi 14 e 20, cun numma u 14 e u 18 ch'i sun pe(r)ò de entrè; i âtri nümeri i van defèti pe'e büteghe du cian terén</ref>
|'''Palàssiu Borea Ricci'''
|Palàssiu de cuntu d'Arbenga Veggia missu a setentriùn de Vìa D'Aste, u l'è stètu cumisciunàu daa famìa di Borea Ricci, ch'u l'ha fètu realizà chi du [[XVI secolo|Sinquesèntu]]. U cumplèssu l'è vinculàu daa Suvrintendènsa dau [[1910]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111132|tìtolo=Palazzo Borea Ricci|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Albenga - Torre Cazzulini - 2023-09-16 10-42-27 001.jpg|senza_cornice|139x139px]]
|27
|'''Tûre e Cà di Cassulìn'''
|Mensunâ fin dai tempi antighi cumme de prupietè di Cassulìn, a l'è a primma de tûre arbenganesi ch'i se incuntravan rivandu dau ''castrum'' da Pòrte da Ma(r)ìna. A svetta cu'i sò 21 mêtri d'artessa d'in fàccia a Santa Ma(r)ìa<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-cazzulini.htm|tìtolo=Tûre Cassulìn|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref>. Fòscia da fà remuntà au [[XIII secolo|seculu XIII]], cumpa(r)ìsce inte 'n attu du [[1367]] cumme ''turris Spectorum'', vistu che ün di membri de sta famìa chi, Corado Sospetto, u l'axeva spusàu a fìa de Lanzarotto di Cassulìn. In testimunianse ciü resènti a l'è dìta tûre de Gio Francesco Cassulìn, scignû da [[Castelanìa de Rivernàu|Castelanìa d'Arnascu]]. Presente fina inte l'afrescu ch'u l'é(r)a in Santa Ma(r)ìa, dund'a l'è presentâ cun 'na cianta de figu in simma, a cunserva ancù u basamèntu de prìa, separàu dau restu (caraterizàu dai maùi a vista inta parte âta) grassie a 'na curnìxe. A se fàccia a punènte in sce Vìa Oddu, dund'a mustra ancù i garbi ch'i servivan pe'e travi che rezevan i su(r)êi de legnu, muntèi in caxu de pe(r)igu<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|''Quartiere Santa Maria'', pp. 23-25}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Gêxa de Santa Marìa in Fontibus (Santa Marìa, Arbenga Veggia)-Faciâ 01.jpg|senza_cornice|104x104px]]
|s.n.c
|'''Géxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus'''
|A géxa culegiâ de Santa Ma(r)ìa in Fontibus a l'è a segunda géxa d'Arbenga Veggia e a se tröva nu luntàn daa catedrâle, cu'a che a furmâva in cumplèssu ünicu avanti ch'i fusse cacièi zü u ciòstru e e custrusiùi ch'e gh'é(r)an intu mezzu. E sò u(r)igine e nu sun gua(r)i cè(r)e, a ogni moddu a l'è mensunâ pe'a primma votta du [[1098]] e a pìa a strutü(r)a d'ancöi cu'ina recustrusiùn du [[XVII secolo|Seisèntu]], p'êsse turna rimanezâ a l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növèsentu]] quande, pe' slargà a vìa, n'è derucàu a primma campâ. A géxa a g'ha ina cianta de baxilica, a trê navè, cun de capelle in sci fiànchi e cuèrte da votte a cruxe(r)a e a butte. Tra e ope(r)e chi cunservè se pò regurdà a pa(r)a da ''Madonna cu'u Bambìn'', de l'Uràssiu De Ferài, e a càscia da ''Madonna du Carmu'', travàiu de l'Antôgnu Ma(r)ìa Marajàn<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20589/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria in Fontibus|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>.
|}
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giosetta Bertonasco Rubatti|tìtolo=Le Torri di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LI20001220|colànn-a=Memoïa Arbenga|ànno=2010|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bertonasco Rubatti, 2010}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Stradario essenziale del centro storico della Città di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9270|ànno=2001|editô=Edizioni dell'Unitre Ingauna|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2001}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=sTuwrCII3pkC|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Guida d'Italia|cid=AA.VV., 1982|ISBN=88-365-0009-9}}
== Âtri prugètti ==
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=http://www.immaginistorichealbenga.it/enrico-daste-via-la-via/|tìtolo=Enrico D'Aste, via|outô=AA. VV.|scîto=Albenga: Immagini e Ricordi|léngoa=IT}}
ajw7ni27ohbd9y772ggqfpg12yf28tu
253133
253124
2024-11-08T22:01:15Z
Arbenganese
12552
/* Descrisiùn */ +descr
253133
wikitext
text/x-wiki
<imagemap>
File:Mappa tupunumastica du sentru stòricu d'Arbenga.svg|thumb|Mappa tupunumastica d'Arbenga Veggia, cun l'indicasiun di nummi de stradde, ciasse, caruggi, palassi e gêxe intu parlà lucâle|500px|center
poly 2733 2952 2777 1944 2279 2368 2636 2359 [[Ciàssa San Michê (Arbenga)]]
rect 1768.08 2831.25 4703.37 2954.38 [[Vìa Rumma (Arbenga)]]
rect 3396.88 1931.25 3493.75 3553.13 [[Vìa Oddu (Arbenga)]]
rect 4365.63 2331.25 4590.63 2878.13 [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)]]
rect 1779.37 2192.58 3403.13 2517.19 [[Vìa Cavour (Arbenga)]]
</imagemap>
[[Immaggine:Albenga - Kathedrale San Michele Arcangelo und Santa Maria in Fontibus, August 2019.jpg|miniatura|Futugrafìa]]
'''Vìa D'Aste''' (ascì dìta '''A Cuntrâ Növa''', scrìta ''Cuntraneuva''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0455769|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|pp=69|capìtolo=U Strada"iu}}</ref> au moddu du Gastaldi, ''Via Enrico D'Aste'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'na stràdda fra e ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, ch'a cûre da punènte a levànte, recarcandu u percursu de quellu ch'u l'é(r)a u decümàn màscimu da sitè rumâna. Slargâ du bèllu au cumensu du [[XX secolo|Növesèntu]], cacciàndu zü fina di palàssi ch'i se ghe faciàvan, a l'ha pe' stu fètu chi piàu u numme de Cuntrâ Növa, ben marcàu intu parlà pupulâre.
== Sto(r)ia ==
Vìa D'Aste a cûre pe' ün di percursi ciü antìghi e de lungu ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, repiàndu a metè de levante du decümàn màscimu de ''Albingaunum'', che de chi u l'andaxeva avanti passàndu pe'e mudèrne Vìa Benardu Ricci e Vìa Baccio Emanuele Maineri<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref>. Sta vìa a l'è stèta ascì duve(r)â cumme tèrmu pe' marcà i cunfìn fra i quartèi de Santa Ma(r)ìa e de Sant'Eulàlia, spartisiùn ch'a servìva pe' di fìn fiscàli e aministatìvi, scibèn che, a dife(r)ènsa de quantu se pìa in cunsciderasiùn au dì d'ancöi, nu pà ch'a fusse intu mezzu fra Santa Ma(r)ìa e Sant'Eulàlia. Defèti, cumm'u se vegghe da l'èstimu du [[1473]], scìa ina cà faciâ in scia [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa de San Michê]] che quelle di Cassulìn in fàccia aa géxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus e l'é(r)an ancù intu quartê de Santa Ma(r)ìa, cu'a sudivixùn che l'è dunca prubabile ch'a l'andasse pe' vìe intreghe ciütostu che spartìle a metè<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''I quartieri e la consistenza edilizia della città'', pp. 79-81}}</ref>.
L'impurtansa da vìa a l'è atestâ fina daa bassa [[Etæ de Mëzo|Etè de Mézzu]], da quande, cumme inte âtre stradde cun ciü tranxitu, se ghe faciâvan cà e palàssi de cuntu, fètu ch'u resâta daa registrasiùn a catastru de custrusiùi cu'in valû ciü âtu che inti caruggi ciü picìn<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 21}}</ref>. De ciü, inta Cuntrâ Növa se ghe duvéva tegnì u mercàu de tè(r)e, u ''forum tellarum'', cun due büteghe inte cà di Cassulìn ch'e sun registrè inte l'èstimu du [[1426]], mèntre inte quellu du [[1473]] se fà mensiùn de due cà ''cum rota tellarum''. A tà prupoxitu, in curispundènsa de l'ecs Teâtru Sivicu gh'é(r)a mü(r)àu fìna du [[XX secolo|Növesèntu]] a cuscì dìta "canna", a mezü(r)a üfisiâle pe' panni e tè(r)e, fòscia missa chi zà ai tèmpi de quande se ghe tegnìva u mercàu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''I mercati e le attività commerciali e artigiane'', pp. 120-122}}</ref> e au(r)a cunservâ intu Müseu Sivicu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|pp. 35-36}}</ref>. Au fundu da vìa, ch'a finìva inte mü(r)aje de difésa da sitè a l'artessa du ''castrum'' de fundasiùn rumâna, se ghe druvìva l'antìga ''porta castrum'' o ''prope castrum'', de dunde se piâva a vìa da Ma(r)ìna. Sta pòrte, missa pròpiu fra e due tûre du ''castrum'', a l'è stèta pe(r)ò serâ inte l'Etè de Mezzu, pe' druvì a növa Pòrte da Ma(r)ìna da fiàncu da furtificasiùn rumâna, atestâ zà dau [[1420]] cumme a pòrte ''ad marinam''<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', pp. 138-139}}</ref>.
<gallery mode="packed" heights="220">
Veduta dell'attuale Via D'Aste dopo le prime demolizioni (Albenga, foto 1899).jpg|I primmi slargamènti ae spèse de cà a sud, int'ina futugrafìa du [[1899]]
Veduta dell'attuale Via D'Aste durante la demolizione della facciata di Santa Maria in Fontibus (Albenga, foto 1900).jpg|Marsu du [[1900]], travài in cursu ae cà du fiancu sud a Santa Ma(r)ìa
Demolizione di primo 900.jpg|Cartulina cu'a catedrâle e u ciòstru di Canònichi, zà mezzu derucàu, 1900 ca.
Castrum di Porta Marina (Albenga, foto pre-1938).jpg|Vìa D'Aste e u palàssiu du ''castrum'' avanti de demulisiùi du [[1938]]
</gallery>
Ciü de resènte, a vìa a l'ha piàu l'intitulasiùn a Vincenzo Gioberti, p'ésse dunca cangiâ a Enrico D'Aste, ürtimu mèmbru de l'[[D'Aste (famïa)|antìga pa(r)entèlla arbenganese]] e scindicu d'Arbenga tra u [[1879]] e u [[1889]], doppu di grandi travài ch'i l'han interesâ a l'imprinsippiu du Növesèntu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 35}}</ref>. Sti lì, fèti tra u [[1898]] e u [[1903]], i l'han purtàu a slargà e indrisà a vìa: pe' primmu intervèntu s'è mesciàu e faciè de custrusiùi a mezzugiurnu in sc'ina linea ciü aretrâ, pöi s'è intervegnüu inta géxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus caciàndu zü a primma campâ, de moddu de mesciâne inderé a faciâ. S'è cumensàu dunca a derucà e custrusiùi fra Santa Ma(r)ìa e a catedrâle, cu'u spàssiu cuscì recavàu ch'u vegne(r)à quellu che au dì d'ancöi u l'è dìtu Ciàssa IV Nuvèmbre<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 49}}</ref>. Intu detaju, chi i se truvâvan u ciòstru di Canònichi da catedrâle, in pussu, e cà di canònichi de Santa Ma(r)ìa e ascì de âtre de privèi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Il centro cittadino e gli insediamenti religiosi'', pp. 41-43}}</ref>. A l'estremitè de levante de Vìa D'Aste, du [[1938]], u l'è stètu aa fìn caciàu zü l'ürtimu isulàu ch'u n'interumpìva u camìn drìtu, fètu che pe(r)ò u l'ha purtàu a pèrde i rèsti de l'antighiscimu ''castrum'' rumàn<ref name=":0">{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', p. 138}}</ref> ciü che u Teâtru Sivicu, cu'in pesante palasùn ch'u n'ha piàu u pòstu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 50}}</ref>.
== Descrisiùn ==
[[File:Vìa D'Aste o A Cuntrâ növa (Arbenga Veggia) - Mappa.svg|thumb|upright=4|center|Mappa da Cuntrâ Növa, cu'i caruggi ch'i se ghe incruxan]]A vìa a se scuntra a l'imbuccu d'Arbenga Veggia rivandu daa Ma(r)ìna, giüst'in frunte ai Giardinetti, in diresiùn du Viâle du Ré, cumensandu là dund'u se truvava l'antigu ''castrum''. A se dröve a partì dau Largu Do(r)ia, da dund'i se deramman, in diresiùn cuntra(r)ia, tantu u Caruggiu du Teâtru (a setentriùn, ch'u l'inmette in San Fransescu e u fa parte du quartê de Santa Ma(r)ìa) quantu u Caruggiu du Lottu (au de sutta, ch'u porta inta [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]], zà inte Sant'Eulàlia).
Propiu in sciu cantu cun u primmu di dui a se vegghe ancù ancöi a Veggia Pretü(r)a, ch'a remunta ai prìmmi seculi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mèzzu]]. Stu palàssiu chi u l'è ascì in cuntinuu cun quellu di Borea Ricci, vegnüu de dòppu e apartegnüu a üna de famìe ciü de riliêvu d'Arbenga. Finìu st'isulàu u se rìva a l'artessa da gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, cun in fàccia a Cà e tûre di Seullìn, ch'a se tröva in sciu cantu cun [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]], pöcu primma de rivà in diresiun du Munümèntu. De dossu aa gêxa, tantu in sc'in fiancu quantu in sce l'âtra, u gh'è di passaggi ch'i l'inmetten turna in San Fransescu.
U ciü impurtante di dui, aa drìta, u porta u numme de l'Ernestu Rulandi Ricci, militâre caüttu in bataja a l'imprensipiu du Növesèntu. In avanti, versu u Sant'Eulàlia, in carugettu cu'u vortu, prugetàu da l'architettu Cortese de [[Sann-a|Savuna]] du [[1872]] e dedicàu a Ester Siccardi dandu amentu aa tupunumastica<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.59}}</ref>, u l'inmette inta [[Ciàssa di Pésci (Arbenga)|Ciàssa di Pésci]]. Aa fìn dòppu in'utantêna de mêtri, u percursu da stràdda u se cunclüdde in diresiùn da [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa de San Michê]], finèndu daa lòggia de Palàssu Veggiu: a purtà fin inti Quàttru Canti u l'è u caruggiu ch'u g'ha u numme du Benardu Ricci<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.51}}</ref>.
=== Cruxe(r)e ===
* Largu Do(r)ia, spiàssu de pöcu ciü de 800 mêtri quàddri<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 36}}</ref> ch'u se tröva a l'imbuccu da vìa, versu a ma(r)ìna, tantu ch'u se tröva là dund'ina votta u gh'e(r)a l'antigu ''castrum'' du tèmpu di rumèi, cacciàu zü inti prìmmi du Növesèntu. U pìa u numme da [[Tumâxu Do(r)ia]], regurdàu cumme òmmu de valû, vistu u moddu intu che u l'axeva prutezüu a sitè dü(r)ante l'asediu du [[1435]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Girolamo Rossi|tìtolo=Storia della Città e Diocesi di Albenga|url=https://books.google.it/books?id=g7ksAAAAYAAJ&hl=it&source=gbs_navlinks_s|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=187|capìtolo=X. Vicende del XV Secolo}}</ref>.
* U Caruggiu du Teâtru, lungu ina sinquantêna de mêtri, u l'è ciamàu cuscì vistu che in curispundènsa u se ghe truvava u veggiu Teâtru Sivicu sitadìn, cacciàu zü insemme au ''castrum'' inti [[Anni 1930|ànni '30]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.27}}</ref>. Dau percursu nu in lìnea u cumensa sutta a 'n vortu au de sutta du che u l'ha u so ingressu u Cine-Teâtru Ambra, ch'u l'ha piàu u pòstu du veggiu. Sciübitu doppu u caruggiu u cêga e u se dirigge inte quella ch'a l'è Ciàssa San Fransescu, inclüsa intu quartê de Santa Ma(r)ìa.
* Dau Lòttu (Vico Caresomo), u cunette Largu Do(r)ia cun Vìa Palestru, finèndu au fiàncu da Tûre da Paciotta, a l'imbuccu da [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]], u l'è ün di caruggi ciü picìn d'Arbenga Veggia, lungu numma che 17 mêtri, u pìa u numme da Giovanni Caresomo, assidiacunu da Catedrâle intu [[XVII secolo|Seisèntu]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|pp. 30-31}}</ref>.
* Vìa Ernestu Rulàndi Ricci, u l'è u cuntinuu de [[Vìa Oddu (Arbenga)|Via Oddu]], ch'a g'ha u sò imbuccu aa drìta da faciâ de Santa Ma(r)ìa. Passandu a còsta da gêxa, a se inmette inte Ciàssa San Fransescu, passandula e finèndu trènta mêtri de dòppu au de fö(r)a de mü(r)aje, inte Vìa Zena<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 51}}</ref>. A passa defèti au de sutta da stò(r)ica ''Porta sancti francisci'' (a Pòrte de San Fransescu)<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|pp.56-57, fig.18}}</ref>.
* U Caruggiu de verdü(r)e(r)e (o [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]], a remarcà a tupunumastica), u se diràmma d'in fàccia aa gêxa de Santa Ma(r)ìa, a partì daa Tûre di Cassulìn, fin a rivà a tucà e mü(r)àje da sitè veggia, dandu in scia Sènta 'traversu a Pòrte du Pertüxu. U marca ascì pe' tradisiùn u cunfìn fra u quartê de San Scî (a munte, caruggiu inclüsu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 45}}</ref>) e quellu de Sant'Eulàlia (a vàlle), furmandu in impurtànte cruxe(r)a cun Vìa Rumma.
* Dau Munümèntu, spiassu de 'na duxentêna de mêtri quaddri ch'a vìa ghe pàssa a còsta primma de rivà inte San Michê. U se dröve fra mezzu a Catedrâle e a gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, u(r)iginàu cu'i travài viari du cumensu du [[XX secolo|Növesèntu]], ch'u l'ha vìstu a demulisiùn du Ciòstru di Canònichi. St'ürtimu u l'é(r)a stètu ti(r)àu sciü de dòssu aa Catedrâle fra i [[XIV secolo|seculi XIV]] e [[XV secolo|XV]] e ancöi u l'è stètu sustituìu dau munümèntu sitadìn ai caütti da [[Primma Goæra Mondiâ|Primma guèra mundiâle]], messu chi du [[1923]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.49}}</ref>.
* [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]], a prinsipâle ciàssa d'Arbenga Veggia, antigamènte cunusciüa cumme ''platea comunis'', dund'a gh'a a sêde u municipiu. A porta u numme du santu prutetû da sitè e se ghe fàccia inta pârte âta a [[Catedrâle de San Michê]]. U l'è chi de frunte ch'a finisce a stràdda, ch'a se inmette inte Vìa Benardu Ricci, ch'a n'è u cuntinuu, daa lòggia du Palàssiu Veggiu fin aa cruxe(r)a di Quàttru Canti<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 50}}</ref>.
=== Architetü(r)e ===
{| class="wikitable"
!Figü(r)a
!n°
!Numme
!Descrisiùn
|-
|
|s.n.c.
|'''Pòrte du ''Castrum'''''
|A pòrte du ''Castrum'', mensunâ inti àtti cumme ''porta castri'' o ''prope castrum'', a l'è stèta a primma pòrte inte mü(r)aje de difésa da sitè ch'a se druvisse au fundu de stu rammu du decümàn màscimu. A se truvâva pròpiu fra e due tûre du ''castrum'' e l'è bèn prubabile ch'a secce stèta prèstu immü(r)â, cu'a pòrte da Ma(r)ìna, de pocu ciü a punènte, ch'a n'ha piàu u pòstu inta bassa [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]]<ref name=":1">{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', p. 139}}</ref>.
|-
|
|s.n.c.
|'''Pòrte da Ma(r)ìna'''
|A Pòrte da Ma(r)ìna a l'é(r)a üna de pòrte sitadìne ciü impuranti d'Arbenga Veggia e, cumme dìtu, a l'ha piàu u pòstu da ciü antìga Pòrte du ''Castrum'', vegnindu duvèrta a l'estremitè de punènte de stu cumplèssu lì. U sò numme u ne vegne daa vìa ch'a ghe sciurtìva, che defèti a menâva aa Ma(r)ìna, cu'u titulu de pòrte ''ad marinam'' che, duve(r)àu zà du [[1420]], u l'ha rexistìu fìna au dì d'ancöi, bèn doppu de quande st'architetü(r)a a l'è stèta derucâ<ref name=":1" />.
|-
|
|s.n.c
|'''''Castrum'''''
|U cumplèssu du ''castrum'', cunusciüu ascì cumme u castellu da Pòrte da Ma(r)ìna, u se truvâva au fundu de Vìa D'Aste e u l'é(r)a furmàu da due tûre e ina serie de custrusiùi de difésa. Armenu pe' l'impiantu u gh'axeva de u(r)igine du bèllu antìghe, prubabilmènte rumâne, e dau [[1251]] u l'è vegnüu a sêde d'ina guarnixùn zenese. Cunvertìu ciü avanti a di üsi sivìli e religiusi, u l'è stètu aa fìn derucàu du [[1938]]<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/castrum-porta-marina.htm|tìtolo=La zona del castrum e della Porta Marina|léngoa=IT|vìxita=2024-11-07}}</ref>.
|-
|
|s.n.c
|'''Munastê de San Tumaxu'''
|U munastê de San Tumaxu u l'è stètu fundàu du [[1660]]-[[1661|61]] dau Gio Ma(r)ìa Oddu, u mèximu che du [[1623]] u l'axeva creàu u culêgiu da mascci in [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], recavàu in parte inta strutü(r)a du ''castrum''<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 26}}</ref>. U munastê u l'è stètu da l'imprinsippiu a gestiùn dumenicâna e, insemme a quellu de San Calocciu de Clarisse, u l'è stètu u pòstu pe' l'istrusiùn de tante fiö(r)e arbenganesi fina aa sò supresciùn inti ànni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Breve storia dalla collettività'', p. 77}}</ref>. Cu'a supresciùn, fra u [[1806]] e u [[1807]], a sò géxa a l'è stèta rangiâ a növu teâtru da sitè<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Il paesaggio urbano e le arti'', pp. 162-163}}</ref>.
|-
|
|s.n.c.
|'''Teâtru Sivicu'''
|U Sivicu u l'è stètu primmu teâtru d'Arbenga, recavàu inta géxa du munastê de San Tumaxu, suprèssu ai tèmpi da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]]. Levàu arcüne rapresentasiùi, che fòscia e se sun tegnüe chi zà du [[1798]], u l'è adatàu a teâtru pe' vuluntè de privèi du [[1814]]-[[1816|16]], pe' passâ dunca in gestiùn au Cumün du [[1830]], scibèn che i parchi i reste(r)àn de lungu in prupietè ae famìe de cuntu ch'e n'axevan cumisciunàu a realizasiùn. Cumm'u rèstu du cumplèssu du ''castrum'', u Teâtru Sivicu u l'ha finìu p'êsse caciàu zü du [[1938]], pe' slargà u fundu de Vìa D'Aste<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valerio Raimondo|tìtolo=Il Teatro Civico di Albenga (1814-1938)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0376162|ànno=Utubre 2000|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=4-6, 61-62}}</ref>.
|-
|
|6
|'''Veggiu palàssiu da Pretü(r)a'''
|Custrusiùn missa vèrsu u fundu da vìa, in sciù sò fiàncu a setentriùn, a l'ha cumensàu a svilüpâse zà du [[XII secolo|seculu XII]] e, du bèllu ciü avanti, a l'è vegnüa a sêde da Pretü(r)a arbenganese, ch'a g'ha cuscì lasciàu u numme. Fra i [[Anni 1960|ànni '60]] e u [[2009]] u l'è stètu a sêde da bibliutêca sivica<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20231015100436/https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0003|tìtolo=Biblioteca civica Simonetta Comanedi|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref> e, dau [[2001]], u l'è vinculàu daa Suvrintendènsa<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111150.pdf|tìtolo=Decrêtu de vinculu|dæta=24 frevâ 2001|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>. De drentu, au sèntru du palàssiu, se ghe tröva in gran salùn cuèrtu da ina votta a padijùn tütta tenzüa a frescu, mèntre i camìn e i purtèi i sun fèti d'abaìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2015/10/ad-albenga-va-allasta-il-palazzo-dellex-pretura-di-via-enrico-daste/|tìtolo=Ad Albenga va all'asta il Palazzo dell'ex Pretura di via Enrico d'Aste|dæta=28 utùbre 2015|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Centro storico di Albenga 28.jpg|senza_cornice|104x104px]]
|14-20<ref group="n.">U palàssiu intregu u cröve a nümerasiùn pâri fra i sivichi 14 e 20, cun numma u 14 e u 18 ch'i sun pe(r)ò de entrè; i âtri nümeri i van defèti pe'e büteghe du cian terén</ref>
|'''Palàssiu Borea Ricci'''
|Palàssiu de cuntu d'Arbenga Veggia missu a setentriùn de Vìa D'Aste, u l'è stètu cumisciunàu daa famìa di Borea Ricci, ch'u l'ha fètu realizà chi du [[XVI secolo|Sinquesèntu]]. U cumplèssu l'è vinculàu daa Suvrintendènsa dau [[1910]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111132|tìtolo=Palazzo Borea Ricci|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Albenga - Torre Cazzulini - 2023-09-16 10-42-27 001.jpg|senza_cornice|139x139px]]
|27
|'''Tûre e Cà di Cassulìn'''
|Mensunâ fin dai tempi antighi cumme de prupietè di Cassulìn, a l'è a primma de tûre arbenganesi ch'i se incuntravan rivandu dau ''castrum'' da Pòrte da Ma(r)ìna. A svetta cu'i sò 21 mêtri d'artessa d'in fàccia a Santa Ma(r)ìa<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-cazzulini.htm|tìtolo=Tûre Cassulìn|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref>. Fòscia da fà remuntà au [[XIII secolo|seculu XIII]], cumpa(r)ìsce inte 'n attu du [[1367]] cumme ''turris Spectorum'', vistu che ün di membri de sta famìa chi, Corado Sospetto, u l'axeva spusàu a fìa de Lanzarotto di Cassulìn. In testimunianse ciü resènti a l'è dìta tûre de Gio Francesco Cassulìn, scignû da [[Castelanìa de Rivernàu|Castelanìa d'Arnascu]]. Presente fina inte l'afrescu ch'u l'é(r)a in Santa Ma(r)ìa, dund'a l'è presentâ cun 'na cianta de figu in simma, a cunserva ancù u basamèntu de prìa, separàu dau restu (caraterizàu dai maùi a vista inta parte âta) grassie a 'na curnìxe. A se fàccia a punènte in sce Vìa Oddu, dund'a mustra ancù i garbi ch'i servivan pe'e travi che rezevan i su(r)êi de legnu, muntèi in caxu de pe(r)igu<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|''Quartiere Santa Maria'', pp. 23-25}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Gêxa de Santa Marìa in Fontibus (Santa Marìa, Arbenga Veggia)-Faciâ 01.jpg|senza_cornice|104x104px]]
|s.n.c
|'''Géxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus'''
|A géxa culegiâ de Santa Ma(r)ìa in Fontibus a l'è a segunda géxa d'Arbenga Veggia e a se tröva nu luntàn daa catedrâle, cu'a che a furmâva in cumplèssu ünicu avanti ch'i fusse cacièi zü u ciòstru e e custrusiùi ch'e gh'é(r)an intu mezzu. E sò u(r)igine e nu sun gua(r)i cè(r)e, a ogni moddu a l'è mensunâ pe'a primma votta du [[1098]] e a pìa a strutü(r)a d'ancöi cu'ina recustrusiùn du [[XVII secolo|Seisèntu]], p'êsse turna rimanezâ a l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növèsentu]] quande, pe' slargà a vìa, n'è derucàu a primma campâ. A géxa a g'ha ina cianta de baxilica, a trê navè, cun de capelle in sci fiànchi e cuèrte da votte a cruxe(r)a e a butte. Tra e ope(r)e chi cunservè se pò regurdà a pa(r)a da ''Madonna cu'u Bambìn'', de l'Uràssiu De Ferài, e a càscia da ''Madonna du Carmu'', travàiu de l'Antôgnu Ma(r)ìa Marajàn<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20589/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria in Fontibus|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>.
|}
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giosetta Bertonasco Rubatti|tìtolo=Le Torri di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LI20001220|colànn-a=Memoïa Arbenga|ànno=2010|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bertonasco Rubatti, 2010}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Stradario essenziale del centro storico della Città di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9270|ànno=2001|editô=Edizioni dell'Unitre Ingauna|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2001}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=sTuwrCII3pkC|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Guida d'Italia|cid=AA.VV., 1982|ISBN=88-365-0009-9}}
== Âtri prugètti ==
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=http://www.immaginistorichealbenga.it/enrico-daste-via-la-via/|tìtolo=Enrico D'Aste, via|outô=AA. VV.|scîto=Albenga: Immagini e Ricordi|léngoa=IT}}
ex8wbc2drurwq2h26ghad8w2etcmd24
253134
253133
2024-11-08T22:01:54Z
Arbenganese
12552
/* Descrisiùn */ upright
253134
wikitext
text/x-wiki
<imagemap>
File:Mappa tupunumastica du sentru stòricu d'Arbenga.svg|thumb|Mappa tupunumastica d'Arbenga Veggia, cun l'indicasiun di nummi de stradde, ciasse, caruggi, palassi e gêxe intu parlà lucâle|500px|center
poly 2733 2952 2777 1944 2279 2368 2636 2359 [[Ciàssa San Michê (Arbenga)]]
rect 1768.08 2831.25 4703.37 2954.38 [[Vìa Rumma (Arbenga)]]
rect 3396.88 1931.25 3493.75 3553.13 [[Vìa Oddu (Arbenga)]]
rect 4365.63 2331.25 4590.63 2878.13 [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)]]
rect 1779.37 2192.58 3403.13 2517.19 [[Vìa Cavour (Arbenga)]]
</imagemap>
[[Immaggine:Albenga - Kathedrale San Michele Arcangelo und Santa Maria in Fontibus, August 2019.jpg|miniatura|Futugrafìa]]
'''Vìa D'Aste''' (ascì dìta '''A Cuntrâ Növa''', scrìta ''Cuntraneuva''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0455769|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|pp=69|capìtolo=U Strada"iu}}</ref> au moddu du Gastaldi, ''Via Enrico D'Aste'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'na stràdda fra e ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, ch'a cûre da punènte a levànte, recarcandu u percursu de quellu ch'u l'é(r)a u decümàn màscimu da sitè rumâna. Slargâ du bèllu au cumensu du [[XX secolo|Növesèntu]], cacciàndu zü fina di palàssi ch'i se ghe faciàvan, a l'ha pe' stu fètu chi piàu u numme de Cuntrâ Növa, ben marcàu intu parlà pupulâre.
== Sto(r)ia ==
Vìa D'Aste a cûre pe' ün di percursi ciü antìghi e de lungu ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, repiàndu a metè de levante du decümàn màscimu de ''Albingaunum'', che de chi u l'andaxeva avanti passàndu pe'e mudèrne Vìa Benardu Ricci e Vìa Baccio Emanuele Maineri<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref>. Sta vìa a l'è stèta ascì duve(r)â cumme tèrmu pe' marcà i cunfìn fra i quartèi de Santa Ma(r)ìa e de Sant'Eulàlia, spartisiùn ch'a servìva pe' di fìn fiscàli e aministatìvi, scibèn che, a dife(r)ènsa de quantu se pìa in cunsciderasiùn au dì d'ancöi, nu pà ch'a fusse intu mezzu fra Santa Ma(r)ìa e Sant'Eulàlia. Defèti, cumm'u se vegghe da l'èstimu du [[1473]], scìa ina cà faciâ in scia [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa de San Michê]] che quelle di Cassulìn in fàccia aa géxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus e l'é(r)an ancù intu quartê de Santa Ma(r)ìa, cu'a sudivixùn che l'è dunca prubabile ch'a l'andasse pe' vìe intreghe ciütostu che spartìle a metè<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''I quartieri e la consistenza edilizia della città'', pp. 79-81}}</ref>.
L'impurtansa da vìa a l'è atestâ fina daa bassa [[Etæ de Mëzo|Etè de Mézzu]], da quande, cumme inte âtre stradde cun ciü tranxitu, se ghe faciâvan cà e palàssi de cuntu, fètu ch'u resâta daa registrasiùn a catastru de custrusiùi cu'in valû ciü âtu che inti caruggi ciü picìn<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 21}}</ref>. De ciü, inta Cuntrâ Növa se ghe duvéva tegnì u mercàu de tè(r)e, u ''forum tellarum'', cun due büteghe inte cà di Cassulìn ch'e sun registrè inte l'èstimu du [[1426]], mèntre inte quellu du [[1473]] se fà mensiùn de due cà ''cum rota tellarum''. A tà prupoxitu, in curispundènsa de l'ecs Teâtru Sivicu gh'é(r)a mü(r)àu fìna du [[XX secolo|Növesèntu]] a cuscì dìta "canna", a mezü(r)a üfisiâle pe' panni e tè(r)e, fòscia missa chi zà ai tèmpi de quande se ghe tegnìva u mercàu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''I mercati e le attività commerciali e artigiane'', pp. 120-122}}</ref> e au(r)a cunservâ intu Müseu Sivicu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|pp. 35-36}}</ref>. Au fundu da vìa, ch'a finìva inte mü(r)aje de difésa da sitè a l'artessa du ''castrum'' de fundasiùn rumâna, se ghe druvìva l'antìga ''porta castrum'' o ''prope castrum'', de dunde se piâva a vìa da Ma(r)ìna. Sta pòrte, missa pròpiu fra e due tûre du ''castrum'', a l'è stèta pe(r)ò serâ inte l'Etè de Mezzu, pe' druvì a növa Pòrte da Ma(r)ìna da fiàncu da furtificasiùn rumâna, atestâ zà dau [[1420]] cumme a pòrte ''ad marinam''<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', pp. 138-139}}</ref>.
<gallery mode="packed" heights="220">
Veduta dell'attuale Via D'Aste dopo le prime demolizioni (Albenga, foto 1899).jpg|I primmi slargamènti ae spèse de cà a sud, int'ina futugrafìa du [[1899]]
Veduta dell'attuale Via D'Aste durante la demolizione della facciata di Santa Maria in Fontibus (Albenga, foto 1900).jpg|Marsu du [[1900]], travài in cursu ae cà du fiancu sud a Santa Ma(r)ìa
Demolizione di primo 900.jpg|Cartulina cu'a catedrâle e u ciòstru di Canònichi, zà mezzu derucàu, 1900 ca.
Castrum di Porta Marina (Albenga, foto pre-1938).jpg|Vìa D'Aste e u palàssiu du ''castrum'' avanti de demulisiùi du [[1938]]
</gallery>
Ciü de resènte, a vìa a l'ha piàu l'intitulasiùn a Vincenzo Gioberti, p'ésse dunca cangiâ a Enrico D'Aste, ürtimu mèmbru de l'[[D'Aste (famïa)|antìga pa(r)entèlla arbenganese]] e scindicu d'Arbenga tra u [[1879]] e u [[1889]], doppu di grandi travài ch'i l'han interesâ a l'imprinsippiu du Növesèntu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 35}}</ref>. Sti lì, fèti tra u [[1898]] e u [[1903]], i l'han purtàu a slargà e indrisà a vìa: pe' primmu intervèntu s'è mesciàu e faciè de custrusiùi a mezzugiurnu in sc'ina linea ciü aretrâ, pöi s'è intervegnüu inta géxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus caciàndu zü a primma campâ, de moddu de mesciâne inderé a faciâ. S'è cumensàu dunca a derucà e custrusiùi fra Santa Ma(r)ìa e a catedrâle, cu'u spàssiu cuscì recavàu ch'u vegne(r)à quellu che au dì d'ancöi u l'è dìtu Ciàssa IV Nuvèmbre<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 49}}</ref>. Intu detaju, chi i se truvâvan u ciòstru di Canònichi da catedrâle, in pussu, e cà di canònichi de Santa Ma(r)ìa e ascì de âtre de privèi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Il centro cittadino e gli insediamenti religiosi'', pp. 41-43}}</ref>. A l'estremitè de levante de Vìa D'Aste, du [[1938]], u l'è stètu aa fìn caciàu zü l'ürtimu isulàu ch'u n'interumpìva u camìn drìtu, fètu che pe(r)ò u l'ha purtàu a pèrde i rèsti de l'antighiscimu ''castrum'' rumàn<ref name=":0">{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', p. 138}}</ref> ciü che u Teâtru Sivicu, cu'in pesante palasùn ch'u n'ha piàu u pòstu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 50}}</ref>.
== Descrisiùn ==
[[File:Vìa D'Aste o A Cuntrâ növa (Arbenga Veggia) - Mappa.svg|thumb|upright=3|center|Mappa da Cuntrâ Növa, cu'i caruggi ch'i se ghe incruxan]]A vìa a se scuntra a l'imbuccu d'Arbenga Veggia rivandu daa Ma(r)ìna, giüst'in frunte ai Giardinetti, in diresiùn du Viâle du Ré, cumensandu là dund'u se truvava l'antigu ''castrum''. A se dröve a partì dau Largu Do(r)ia, da dund'i se deramman, in diresiùn cuntra(r)ia, tantu u Caruggiu du Teâtru (a setentriùn, ch'u l'inmette in San Fransescu e u fa parte du quartê de Santa Ma(r)ìa) quantu u Caruggiu du Lottu (au de sutta, ch'u porta inta [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]], zà inte Sant'Eulàlia).
Propiu in sciu cantu cun u primmu di dui a se vegghe ancù ancöi a Veggia Pretü(r)a, ch'a remunta ai prìmmi seculi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mèzzu]]. Stu palàssiu chi u l'è ascì in cuntinuu cun quellu di Borea Ricci, vegnüu de dòppu e apartegnüu a üna de famìe ciü de riliêvu d'Arbenga. Finìu st'isulàu u se rìva a l'artessa da gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, cun in fàccia a Cà e tûre di Seullìn, ch'a se tröva in sciu cantu cun [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]], pöcu primma de rivà in diresiun du Munümèntu. De dossu aa gêxa, tantu in sc'in fiancu quantu in sce l'âtra, u gh'è di passaggi ch'i l'inmetten turna in San Fransescu.
U ciü impurtante di dui, aa drìta, u porta u numme de l'Ernestu Rulandi Ricci, militâre caüttu in bataja a l'imprensipiu du Növesèntu. In avanti, versu u Sant'Eulàlia, in carugettu cu'u vortu, prugetàu da l'architettu Cortese de [[Sann-a|Savuna]] du [[1872]] e dedicàu a Ester Siccardi dandu amentu aa tupunumastica<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.59}}</ref>, u l'inmette inta [[Ciàssa di Pésci (Arbenga)|Ciàssa di Pésci]]. Aa fìn dòppu in'utantêna de mêtri, u percursu da stràdda u se cunclüdde in diresiùn da [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa de San Michê]], finèndu daa lòggia de Palàssu Veggiu: a purtà fin inti Quàttru Canti u l'è u caruggiu ch'u g'ha u numme du Benardu Ricci<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.51}}</ref>.
=== Cruxe(r)e ===
* Largu Do(r)ia, spiàssu de pöcu ciü de 800 mêtri quàddri<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 36}}</ref> ch'u se tröva a l'imbuccu da vìa, versu a ma(r)ìna, tantu ch'u se tröva là dund'ina votta u gh'e(r)a l'antigu ''castrum'' du tèmpu di rumèi, cacciàu zü inti prìmmi du Növesèntu. U pìa u numme da [[Tumâxu Do(r)ia]], regurdàu cumme òmmu de valû, vistu u moddu intu che u l'axeva prutezüu a sitè dü(r)ante l'asediu du [[1435]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Girolamo Rossi|tìtolo=Storia della Città e Diocesi di Albenga|url=https://books.google.it/books?id=g7ksAAAAYAAJ&hl=it&source=gbs_navlinks_s|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=187|capìtolo=X. Vicende del XV Secolo}}</ref>.
* U Caruggiu du Teâtru, lungu ina sinquantêna de mêtri, u l'è ciamàu cuscì vistu che in curispundènsa u se ghe truvava u veggiu Teâtru Sivicu sitadìn, cacciàu zü insemme au ''castrum'' inti [[Anni 1930|ànni '30]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.27}}</ref>. Dau percursu nu in lìnea u cumensa sutta a 'n vortu au de sutta du che u l'ha u so ingressu u Cine-Teâtru Ambra, ch'u l'ha piàu u pòstu du veggiu. Sciübitu doppu u caruggiu u cêga e u se dirigge inte quella ch'a l'è Ciàssa San Fransescu, inclüsa intu quartê de Santa Ma(r)ìa.
* Dau Lòttu (Vico Caresomo), u cunette Largu Do(r)ia cun Vìa Palestru, finèndu au fiàncu da Tûre da Paciotta, a l'imbuccu da [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]], u l'è ün di caruggi ciü picìn d'Arbenga Veggia, lungu numma che 17 mêtri, u pìa u numme da Giovanni Caresomo, assidiacunu da Catedrâle intu [[XVII secolo|Seisèntu]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|pp. 30-31}}</ref>.
* Vìa Ernestu Rulàndi Ricci, u l'è u cuntinuu de [[Vìa Oddu (Arbenga)|Via Oddu]], ch'a g'ha u sò imbuccu aa drìta da faciâ de Santa Ma(r)ìa. Passandu a còsta da gêxa, a se inmette inte Ciàssa San Fransescu, passandula e finèndu trènta mêtri de dòppu au de fö(r)a de mü(r)aje, inte Vìa Zena<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 51}}</ref>. A passa defèti au de sutta da stò(r)ica ''Porta sancti francisci'' (a Pòrte de San Fransescu)<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|pp.56-57, fig.18}}</ref>.
* U Caruggiu de verdü(r)e(r)e (o [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]], a remarcà a tupunumastica), u se diràmma d'in fàccia aa gêxa de Santa Ma(r)ìa, a partì daa Tûre di Cassulìn, fin a rivà a tucà e mü(r)àje da sitè veggia, dandu in scia Sènta 'traversu a Pòrte du Pertüxu. U marca ascì pe' tradisiùn u cunfìn fra u quartê de San Scî (a munte, caruggiu inclüsu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 45}}</ref>) e quellu de Sant'Eulàlia (a vàlle), furmandu in impurtànte cruxe(r)a cun Vìa Rumma.
* Dau Munümèntu, spiassu de 'na duxentêna de mêtri quaddri ch'a vìa ghe pàssa a còsta primma de rivà inte San Michê. U se dröve fra mezzu a Catedrâle e a gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, u(r)iginàu cu'i travài viari du cumensu du [[XX secolo|Növesèntu]], ch'u l'ha vìstu a demulisiùn du Ciòstru di Canònichi. St'ürtimu u l'é(r)a stètu ti(r)àu sciü de dòssu aa Catedrâle fra i [[XIV secolo|seculi XIV]] e [[XV secolo|XV]] e ancöi u l'è stètu sustituìu dau munümèntu sitadìn ai caütti da [[Primma Goæra Mondiâ|Primma guèra mundiâle]], messu chi du [[1923]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.49}}</ref>.
* [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]], a prinsipâle ciàssa d'Arbenga Veggia, antigamènte cunusciüa cumme ''platea comunis'', dund'a gh'a a sêde u municipiu. A porta u numme du santu prutetû da sitè e se ghe fàccia inta pârte âta a [[Catedrâle de San Michê]]. U l'è chi de frunte ch'a finisce a stràdda, ch'a se inmette inte Vìa Benardu Ricci, ch'a n'è u cuntinuu, daa lòggia du Palàssiu Veggiu fin aa cruxe(r)a di Quàttru Canti<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 50}}</ref>.
=== Architetü(r)e ===
{| class="wikitable"
!Figü(r)a
!n°
!Numme
!Descrisiùn
|-
|
|s.n.c.
|'''Pòrte du ''Castrum'''''
|A pòrte du ''Castrum'', mensunâ inti àtti cumme ''porta castri'' o ''prope castrum'', a l'è stèta a primma pòrte inte mü(r)aje de difésa da sitè ch'a se druvisse au fundu de stu rammu du decümàn màscimu. A se truvâva pròpiu fra e due tûre du ''castrum'' e l'è bèn prubabile ch'a secce stèta prèstu immü(r)â, cu'a pòrte da Ma(r)ìna, de pocu ciü a punènte, ch'a n'ha piàu u pòstu inta bassa [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]]<ref name=":1">{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', p. 139}}</ref>.
|-
|
|s.n.c.
|'''Pòrte da Ma(r)ìna'''
|A Pòrte da Ma(r)ìna a l'é(r)a üna de pòrte sitadìne ciü impuranti d'Arbenga Veggia e, cumme dìtu, a l'ha piàu u pòstu da ciü antìga Pòrte du ''Castrum'', vegnindu duvèrta a l'estremitè de punènte de stu cumplèssu lì. U sò numme u ne vegne daa vìa ch'a ghe sciurtìva, che defèti a menâva aa Ma(r)ìna, cu'u titulu de pòrte ''ad marinam'' che, duve(r)àu zà du [[1420]], u l'ha rexistìu fìna au dì d'ancöi, bèn doppu de quande st'architetü(r)a a l'è stèta derucâ<ref name=":1" />.
|-
|
|s.n.c
|'''''Castrum'''''
|U cumplèssu du ''castrum'', cunusciüu ascì cumme u castellu da Pòrte da Ma(r)ìna, u se truvâva au fundu de Vìa D'Aste e u l'é(r)a furmàu da due tûre e ina serie de custrusiùi de difésa. Armenu pe' l'impiantu u gh'axeva de u(r)igine du bèllu antìghe, prubabilmènte rumâne, e dau [[1251]] u l'è vegnüu a sêde d'ina guarnixùn zenese. Cunvertìu ciü avanti a di üsi sivìli e religiusi, u l'è stètu aa fìn derucàu du [[1938]]<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/castrum-porta-marina.htm|tìtolo=La zona del castrum e della Porta Marina|léngoa=IT|vìxita=2024-11-07}}</ref>.
|-
|
|s.n.c
|'''Munastê de San Tumaxu'''
|U munastê de San Tumaxu u l'è stètu fundàu du [[1660]]-[[1661|61]] dau Gio Ma(r)ìa Oddu, u mèximu che du [[1623]] u l'axeva creàu u culêgiu da mascci in [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], recavàu in parte inta strutü(r)a du ''castrum''<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 26}}</ref>. U munastê u l'è stètu da l'imprinsippiu a gestiùn dumenicâna e, insemme a quellu de San Calocciu de Clarisse, u l'è stètu u pòstu pe' l'istrusiùn de tante fiö(r)e arbenganesi fina aa sò supresciùn inti ànni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Breve storia dalla collettività'', p. 77}}</ref>. Cu'a supresciùn, fra u [[1806]] e u [[1807]], a sò géxa a l'è stèta rangiâ a növu teâtru da sitè<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Il paesaggio urbano e le arti'', pp. 162-163}}</ref>.
|-
|
|s.n.c.
|'''Teâtru Sivicu'''
|U Sivicu u l'è stètu primmu teâtru d'Arbenga, recavàu inta géxa du munastê de San Tumaxu, suprèssu ai tèmpi da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]]. Levàu arcüne rapresentasiùi, che fòscia e se sun tegnüe chi zà du [[1798]], u l'è adatàu a teâtru pe' vuluntè de privèi du [[1814]]-[[1816|16]], pe' passâ dunca in gestiùn au Cumün du [[1830]], scibèn che i parchi i reste(r)àn de lungu in prupietè ae famìe de cuntu ch'e n'axevan cumisciunàu a realizasiùn. Cumm'u rèstu du cumplèssu du ''castrum'', u Teâtru Sivicu u l'ha finìu p'êsse caciàu zü du [[1938]], pe' slargà u fundu de Vìa D'Aste<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valerio Raimondo|tìtolo=Il Teatro Civico di Albenga (1814-1938)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0376162|ànno=Utubre 2000|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=4-6, 61-62}}</ref>.
|-
|
|6
|'''Veggiu palàssiu da Pretü(r)a'''
|Custrusiùn missa vèrsu u fundu da vìa, in sciù sò fiàncu a setentriùn, a l'ha cumensàu a svilüpâse zà du [[XII secolo|seculu XII]] e, du bèllu ciü avanti, a l'è vegnüa a sêde da Pretü(r)a arbenganese, ch'a g'ha cuscì lasciàu u numme. Fra i [[Anni 1960|ànni '60]] e u [[2009]] u l'è stètu a sêde da bibliutêca sivica<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20231015100436/https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0003|tìtolo=Biblioteca civica Simonetta Comanedi|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref> e, dau [[2001]], u l'è vinculàu daa Suvrintendènsa<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111150.pdf|tìtolo=Decrêtu de vinculu|dæta=24 frevâ 2001|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>. De drentu, au sèntru du palàssiu, se ghe tröva in gran salùn cuèrtu da ina votta a padijùn tütta tenzüa a frescu, mèntre i camìn e i purtèi i sun fèti d'abaìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2015/10/ad-albenga-va-allasta-il-palazzo-dellex-pretura-di-via-enrico-daste/|tìtolo=Ad Albenga va all'asta il Palazzo dell'ex Pretura di via Enrico d'Aste|dæta=28 utùbre 2015|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Centro storico di Albenga 28.jpg|senza_cornice|104x104px]]
|14-20<ref group="n.">U palàssiu intregu u cröve a nümerasiùn pâri fra i sivichi 14 e 20, cun numma u 14 e u 18 ch'i sun pe(r)ò de entrè; i âtri nümeri i van defèti pe'e büteghe du cian terén</ref>
|'''Palàssiu Borea Ricci'''
|Palàssiu de cuntu d'Arbenga Veggia missu a setentriùn de Vìa D'Aste, u l'è stètu cumisciunàu daa famìa di Borea Ricci, ch'u l'ha fètu realizà chi du [[XVI secolo|Sinquesèntu]]. U cumplèssu l'è vinculàu daa Suvrintendènsa dau [[1910]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111132|tìtolo=Palazzo Borea Ricci|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Albenga - Torre Cazzulini - 2023-09-16 10-42-27 001.jpg|senza_cornice|139x139px]]
|27
|'''Tûre e Cà di Cassulìn'''
|Mensunâ fin dai tempi antighi cumme de prupietè di Cassulìn, a l'è a primma de tûre arbenganesi ch'i se incuntravan rivandu dau ''castrum'' da Pòrte da Ma(r)ìna. A svetta cu'i sò 21 mêtri d'artessa d'in fàccia a Santa Ma(r)ìa<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-cazzulini.htm|tìtolo=Tûre Cassulìn|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref>. Fòscia da fà remuntà au [[XIII secolo|seculu XIII]], cumpa(r)ìsce inte 'n attu du [[1367]] cumme ''turris Spectorum'', vistu che ün di membri de sta famìa chi, Corado Sospetto, u l'axeva spusàu a fìa de Lanzarotto di Cassulìn. In testimunianse ciü resènti a l'è dìta tûre de Gio Francesco Cassulìn, scignû da [[Castelanìa de Rivernàu|Castelanìa d'Arnascu]]. Presente fina inte l'afrescu ch'u l'é(r)a in Santa Ma(r)ìa, dund'a l'è presentâ cun 'na cianta de figu in simma, a cunserva ancù u basamèntu de prìa, separàu dau restu (caraterizàu dai maùi a vista inta parte âta) grassie a 'na curnìxe. A se fàccia a punènte in sce Vìa Oddu, dund'a mustra ancù i garbi ch'i servivan pe'e travi che rezevan i su(r)êi de legnu, muntèi in caxu de pe(r)igu<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|''Quartiere Santa Maria'', pp. 23-25}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Gêxa de Santa Marìa in Fontibus (Santa Marìa, Arbenga Veggia)-Faciâ 01.jpg|senza_cornice|104x104px]]
|s.n.c
|'''Géxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus'''
|A géxa culegiâ de Santa Ma(r)ìa in Fontibus a l'è a segunda géxa d'Arbenga Veggia e a se tröva nu luntàn daa catedrâle, cu'a che a furmâva in cumplèssu ünicu avanti ch'i fusse cacièi zü u ciòstru e e custrusiùi ch'e gh'é(r)an intu mezzu. E sò u(r)igine e nu sun gua(r)i cè(r)e, a ogni moddu a l'è mensunâ pe'a primma votta du [[1098]] e a pìa a strutü(r)a d'ancöi cu'ina recustrusiùn du [[XVII secolo|Seisèntu]], p'êsse turna rimanezâ a l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növèsentu]] quande, pe' slargà a vìa, n'è derucàu a primma campâ. A géxa a g'ha ina cianta de baxilica, a trê navè, cun de capelle in sci fiànchi e cuèrte da votte a cruxe(r)a e a butte. Tra e ope(r)e chi cunservè se pò regurdà a pa(r)a da ''Madonna cu'u Bambìn'', de l'Uràssiu De Ferài, e a càscia da ''Madonna du Carmu'', travàiu de l'Antôgnu Ma(r)ìa Marajàn<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20589/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria in Fontibus|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>.
|}
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giosetta Bertonasco Rubatti|tìtolo=Le Torri di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LI20001220|colànn-a=Memoïa Arbenga|ànno=2010|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bertonasco Rubatti, 2010}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Stradario essenziale del centro storico della Città di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9270|ànno=2001|editô=Edizioni dell'Unitre Ingauna|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2001}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=sTuwrCII3pkC|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Guida d'Italia|cid=AA.VV., 1982|ISBN=88-365-0009-9}}
== Âtri prugètti ==
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=http://www.immaginistorichealbenga.it/enrico-daste-via-la-via/|tìtolo=Enrico D'Aste, via|outô=AA. VV.|scîto=Albenga: Immagini e Ricordi|léngoa=IT}}
dsz9yhb8m4lm5rlfbvyk0veym18075b
253135
253134
2024-11-08T22:12:51Z
Arbenganese
12552
/* Cruxe(r)e */ futugrafie
253135
wikitext
text/x-wiki
<imagemap>
File:Mappa tupunumastica du sentru stòricu d'Arbenga.svg|thumb|Mappa tupunumastica d'Arbenga Veggia, cun l'indicasiun di nummi de stradde, ciasse, caruggi, palassi e gêxe intu parlà lucâle|500px|center
poly 2733 2952 2777 1944 2279 2368 2636 2359 [[Ciàssa San Michê (Arbenga)]]
rect 1768.08 2831.25 4703.37 2954.38 [[Vìa Rumma (Arbenga)]]
rect 3396.88 1931.25 3493.75 3553.13 [[Vìa Oddu (Arbenga)]]
rect 4365.63 2331.25 4590.63 2878.13 [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)]]
rect 1779.37 2192.58 3403.13 2517.19 [[Vìa Cavour (Arbenga)]]
</imagemap>
[[Immaggine:Albenga - Kathedrale San Michele Arcangelo und Santa Maria in Fontibus, August 2019.jpg|miniatura|Futugrafìa]]
'''Vìa D'Aste''' (ascì dìta '''A Cuntrâ Növa''', scrìta ''Cuntraneuva''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0455769|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|pp=69|capìtolo=U Strada"iu}}</ref> au moddu du Gastaldi, ''Via Enrico D'Aste'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'na stràdda fra e ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, ch'a cûre da punènte a levànte, recarcandu u percursu de quellu ch'u l'é(r)a u decümàn màscimu da sitè rumâna. Slargâ du bèllu au cumensu du [[XX secolo|Növesèntu]], cacciàndu zü fina di palàssi ch'i se ghe faciàvan, a l'ha pe' stu fètu chi piàu u numme de Cuntrâ Növa, ben marcàu intu parlà pupulâre.
== Sto(r)ia ==
Vìa D'Aste a cûre pe' ün di percursi ciü antìghi e de lungu ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, repiàndu a metè de levante du decümàn màscimu de ''Albingaunum'', che de chi u l'andaxeva avanti passàndu pe'e mudèrne Vìa Benardu Ricci e Vìa Baccio Emanuele Maineri<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref>. Sta vìa a l'è stèta ascì duve(r)â cumme tèrmu pe' marcà i cunfìn fra i quartèi de Santa Ma(r)ìa e de Sant'Eulàlia, spartisiùn ch'a servìva pe' di fìn fiscàli e aministatìvi, scibèn che, a dife(r)ènsa de quantu se pìa in cunsciderasiùn au dì d'ancöi, nu pà ch'a fusse intu mezzu fra Santa Ma(r)ìa e Sant'Eulàlia. Defèti, cumm'u se vegghe da l'èstimu du [[1473]], scìa ina cà faciâ in scia [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa de San Michê]] che quelle di Cassulìn in fàccia aa géxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus e l'é(r)an ancù intu quartê de Santa Ma(r)ìa, cu'a sudivixùn che l'è dunca prubabile ch'a l'andasse pe' vìe intreghe ciütostu che spartìle a metè<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''I quartieri e la consistenza edilizia della città'', pp. 79-81}}</ref>.
L'impurtansa da vìa a l'è atestâ fina daa bassa [[Etæ de Mëzo|Etè de Mézzu]], da quande, cumme inte âtre stradde cun ciü tranxitu, se ghe faciâvan cà e palàssi de cuntu, fètu ch'u resâta daa registrasiùn a catastru de custrusiùi cu'in valû ciü âtu che inti caruggi ciü picìn<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 21}}</ref>. De ciü, inta Cuntrâ Növa se ghe duvéva tegnì u mercàu de tè(r)e, u ''forum tellarum'', cun due büteghe inte cà di Cassulìn ch'e sun registrè inte l'èstimu du [[1426]], mèntre inte quellu du [[1473]] se fà mensiùn de due cà ''cum rota tellarum''. A tà prupoxitu, in curispundènsa de l'ecs Teâtru Sivicu gh'é(r)a mü(r)àu fìna du [[XX secolo|Növesèntu]] a cuscì dìta "canna", a mezü(r)a üfisiâle pe' panni e tè(r)e, fòscia missa chi zà ai tèmpi de quande se ghe tegnìva u mercàu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''I mercati e le attività commerciali e artigiane'', pp. 120-122}}</ref> e au(r)a cunservâ intu Müseu Sivicu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|pp. 35-36}}</ref>. Au fundu da vìa, ch'a finìva inte mü(r)aje de difésa da sitè a l'artessa du ''castrum'' de fundasiùn rumâna, se ghe druvìva l'antìga ''porta castrum'' o ''prope castrum'', de dunde se piâva a vìa da Ma(r)ìna. Sta pòrte, missa pròpiu fra e due tûre du ''castrum'', a l'è stèta pe(r)ò serâ inte l'Etè de Mezzu, pe' druvì a növa Pòrte da Ma(r)ìna da fiàncu da furtificasiùn rumâna, atestâ zà dau [[1420]] cumme a pòrte ''ad marinam''<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', pp. 138-139}}</ref>.
<gallery mode="packed" heights="220">
Veduta dell'attuale Via D'Aste dopo le prime demolizioni (Albenga, foto 1899).jpg|I primmi slargamènti ae spèse de cà a sud, int'ina futugrafìa du [[1899]]
Veduta dell'attuale Via D'Aste durante la demolizione della facciata di Santa Maria in Fontibus (Albenga, foto 1900).jpg|Marsu du [[1900]], travài in cursu ae cà du fiancu sud a Santa Ma(r)ìa
Demolizione di primo 900.jpg|Cartulina cu'a catedrâle e u ciòstru di Canònichi, zà mezzu derucàu, 1900 ca.
Castrum di Porta Marina (Albenga, foto pre-1938).jpg|Vìa D'Aste e u palàssiu du ''castrum'' avanti de demulisiùi du [[1938]]
</gallery>
Ciü de resènte, a vìa a l'ha piàu l'intitulasiùn a Vincenzo Gioberti, p'ésse dunca cangiâ a Enrico D'Aste, ürtimu mèmbru de l'[[D'Aste (famïa)|antìga pa(r)entèlla arbenganese]] e scindicu d'Arbenga tra u [[1879]] e u [[1889]], doppu di grandi travài ch'i l'han interesâ a l'imprinsippiu du Növesèntu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 35}}</ref>. Sti lì, fèti tra u [[1898]] e u [[1903]], i l'han purtàu a slargà e indrisà a vìa: pe' primmu intervèntu s'è mesciàu e faciè de custrusiùi a mezzugiurnu in sc'ina linea ciü aretrâ, pöi s'è intervegnüu inta géxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus caciàndu zü a primma campâ, de moddu de mesciâne inderé a faciâ. S'è cumensàu dunca a derucà e custrusiùi fra Santa Ma(r)ìa e a catedrâle, cu'u spàssiu cuscì recavàu ch'u vegne(r)à quellu che au dì d'ancöi u l'è dìtu Ciàssa IV Nuvèmbre<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 49}}</ref>. Intu detaju, chi i se truvâvan u ciòstru di Canònichi da catedrâle, in pussu, e cà di canònichi de Santa Ma(r)ìa e ascì de âtre de privèi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Il centro cittadino e gli insediamenti religiosi'', pp. 41-43}}</ref>. A l'estremitè de levante de Vìa D'Aste, du [[1938]], u l'è stètu aa fìn caciàu zü l'ürtimu isulàu ch'u n'interumpìva u camìn drìtu, fètu che pe(r)ò u l'ha purtàu a pèrde i rèsti de l'antighiscimu ''castrum'' rumàn<ref name=":0">{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', p. 138}}</ref> ciü che u Teâtru Sivicu, cu'in pesante palasùn ch'u n'ha piàu u pòstu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 50}}</ref>.
== Descrisiùn ==
[[File:Vìa D'Aste o A Cuntrâ növa (Arbenga Veggia) - Mappa.svg|thumb|upright=3|center|Mappa da Cuntrâ Növa, cu'i caruggi ch'i se ghe incruxan]]A vìa a se scuntra a l'imbuccu d'Arbenga Veggia rivandu daa Ma(r)ìna, giüst'in frunte ai Giardinetti, in diresiùn du Viâle du Ré, cumensandu là dund'u se truvava l'antigu ''castrum''. A se dröve a partì dau Largu Do(r)ia, da dund'i se deramman, in diresiùn cuntra(r)ia, tantu u Caruggiu du Teâtru (a setentriùn, ch'u l'inmette in San Fransescu e u fa parte du quartê de Santa Ma(r)ìa) quantu u Caruggiu du Lottu (au de sutta, ch'u porta inta [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]], zà inte Sant'Eulàlia).
Propiu in sciu cantu cun u primmu di dui a se vegghe ancù ancöi a Veggia Pretü(r)a, ch'a remunta ai prìmmi seculi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mèzzu]]. Stu palàssiu chi u l'è ascì in cuntinuu cun quellu di Borea Ricci, vegnüu de dòppu e apartegnüu a üna de famìe ciü de riliêvu d'Arbenga. Finìu st'isulàu u se rìva a l'artessa da gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, cun in fàccia a Cà e tûre di Seullìn, ch'a se tröva in sciu cantu cun [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]], pöcu primma de rivà in diresiun du Munümèntu. De dossu aa gêxa, tantu in sc'in fiancu quantu in sce l'âtra, u gh'è di passaggi ch'i l'inmetten turna in San Fransescu.
U ciü impurtante di dui, aa drìta, u porta u numme de l'Ernestu Rulandi Ricci, militâre caüttu in bataja a l'imprensipiu du Növesèntu. In avanti, versu u Sant'Eulàlia, in carugettu cu'u vortu, prugetàu da l'architettu Cortese de [[Sann-a|Savuna]] du [[1872]] e dedicàu a Ester Siccardi dandu amentu aa tupunumastica<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.59}}</ref>, u l'inmette inta [[Ciàssa di Pésci (Arbenga)|Ciàssa di Pésci]]. Aa fìn dòppu in'utantêna de mêtri, u percursu da stràdda u se cunclüdde in diresiùn da [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa de San Michê]], finèndu daa lòggia de Palàssu Veggiu: a purtà fin inti Quàttru Canti u l'è u caruggiu ch'u g'ha u numme du Benardu Ricci<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.51}}</ref>.
=== Cruxe(r)e ===
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Albenga-IMG 0344.JPG|E Tûre, daa cruxe(r)a cun Vìa Oddu
Immaggine:Centro storico di Albenga 29.jpg|U palàssiu Borea Ricci
Immaggine:Via Òddu - U Caruggiu de verdüêe (San Scì, Arbenga Veggia) 01.jpg|U Caruggiu de verdü(r)e(r)e, mi(r)andu versu Santa Ma(r)ìa
Immaggine:Gêxa de Santa Marìa in Fontibus (Santa Marìa, Arbenga Veggia)-Faciâ 09.jpg|Santa Ma(r)ìa e l'imbuccu du Caruggiu ch'u porta in San Fransecu
</gallery>
* Largu Do(r)ia, spiàssu de pöcu ciü de 800 mêtri quàddri<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 36}}</ref> ch'u se tröva a l'imbuccu da vìa, versu a ma(r)ìna, tantu ch'u se tröva là dund'ina votta u gh'e(r)a l'antigu ''castrum'' du tèmpu di rumèi, cacciàu zü inti prìmmi du Növesèntu. U pìa u numme da [[Tumâxu Do(r)ia]], regurdàu cumme òmmu de valû, vistu u moddu intu che u l'axeva prutezüu a sitè dü(r)ante l'asediu du [[1435]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Girolamo Rossi|tìtolo=Storia della Città e Diocesi di Albenga|url=https://books.google.it/books?id=g7ksAAAAYAAJ&hl=it&source=gbs_navlinks_s|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=187|capìtolo=X. Vicende del XV Secolo}}</ref>.
* U Caruggiu du Teâtru, lungu ina sinquantêna de mêtri, u l'è ciamàu cuscì vistu che in curispundènsa u se ghe truvava u veggiu Teâtru Sivicu sitadìn, cacciàu zü insemme au ''castrum'' inti [[Anni 1930|ànni '30]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.27}}</ref>. Dau percursu nu in lìnea u cumensa sutta a 'n vortu au de sutta du che u l'ha u so ingressu u Cine-Teâtru Ambra, ch'u l'ha piàu u pòstu du veggiu. Sciübitu doppu u caruggiu u cêga e u se dirigge inte quella ch'a l'è Ciàssa San Fransescu, inclüsa intu quartê de Santa Ma(r)ìa.
* Dau Lòttu (Vico Caresomo), u cunette Largu Do(r)ia cun Vìa Palestru, finèndu au fiàncu da Tûre da Paciotta, a l'imbuccu da [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]], u l'è ün di caruggi ciü picìn d'Arbenga Veggia, lungu numma che 17 mêtri, u pìa u numme da Giovanni Caresomo, assidiacunu da Catedrâle intu [[XVII secolo|Seisèntu]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|pp. 30-31}}</ref>.
* Vìa Ernestu Rulàndi Ricci, u l'è u cuntinuu de [[Vìa Oddu (Arbenga)|Via Oddu]], ch'a g'ha u sò imbuccu aa drìta da faciâ de Santa Ma(r)ìa. Passandu a còsta da gêxa, a se inmette inte Ciàssa San Fransescu, passandula e finèndu trènta mêtri de dòppu au de fö(r)a de mü(r)aje, inte Vìa Zena<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 51}}</ref>. A passa defèti au de sutta da stò(r)ica ''Porta sancti francisci'' (a Pòrte de San Fransescu)<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|pp.56-57, fig.18}}</ref>.
* U Caruggiu de verdü(r)e(r)e (o [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]], a remarcà a tupunumastica), u se diràmma d'in fàccia aa gêxa de Santa Ma(r)ìa, a partì daa Tûre di Cassulìn, fin a rivà a tucà e mü(r)àje da sitè veggia, dandu in scia Sènta 'traversu a Pòrte du Pertüxu. U marca ascì pe' tradisiùn u cunfìn fra u quartê de San Scî (a munte, caruggiu inclüsu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 45}}</ref>) e quellu de Sant'Eulàlia (a vàlle), furmandu in impurtànte cruxe(r)a cun Vìa Rumma.
* Dau Munümèntu, spiassu de 'na duxentêna de mêtri quaddri ch'a vìa ghe pàssa a còsta primma de rivà inte San Michê. U se dröve fra mezzu a Catedrâle e a gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, u(r)iginàu cu'i travài viari du cumensu du [[XX secolo|Növesèntu]], ch'u l'ha vìstu a demulisiùn du Ciòstru di Canònichi. St'ürtimu u l'é(r)a stètu ti(r)àu sciü de dòssu aa Catedrâle fra i [[XIV secolo|seculi XIV]] e [[XV secolo|XV]] e ancöi u l'è stètu sustituìu dau munümèntu sitadìn ai caütti da [[Primma Goæra Mondiâ|Primma guèra mundiâle]], messu chi du [[1923]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.49}}</ref>.
* [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]], a prinsipâle ciàssa d'Arbenga Veggia, antigamènte cunusciüa cumme ''platea comunis'', dund'a gh'a a sêde u municipiu. A porta u numme du santu prutetû da sitè e se ghe fàccia inta pârte âta a [[Catedrâle de San Michê]]. U l'è chi de frunte ch'a finisce a stràdda, ch'a se inmette inte Vìa Benardu Ricci, ch'a n'è u cuntinuu, daa lòggia du Palàssiu Veggiu fin aa cruxe(r)a di Quàttru Canti<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 50}}</ref>.
=== Architetü(r)e ===
{| class="wikitable"
!Figü(r)a
!n°
!Numme
!Descrisiùn
|-
|
|s.n.c.
|'''Pòrte du ''Castrum'''''
|A pòrte du ''Castrum'', mensunâ inti àtti cumme ''porta castri'' o ''prope castrum'', a l'è stèta a primma pòrte inte mü(r)aje de difésa da sitè ch'a se druvisse au fundu de stu rammu du decümàn màscimu. A se truvâva pròpiu fra e due tûre du ''castrum'' e l'è bèn prubabile ch'a secce stèta prèstu immü(r)â, cu'a pòrte da Ma(r)ìna, de pocu ciü a punènte, ch'a n'ha piàu u pòstu inta bassa [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]]<ref name=":1">{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', p. 139}}</ref>.
|-
|
|s.n.c.
|'''Pòrte da Ma(r)ìna'''
|A Pòrte da Ma(r)ìna a l'é(r)a üna de pòrte sitadìne ciü impuranti d'Arbenga Veggia e, cumme dìtu, a l'ha piàu u pòstu da ciü antìga Pòrte du ''Castrum'', vegnindu duvèrta a l'estremitè de punènte de stu cumplèssu lì. U sò numme u ne vegne daa vìa ch'a ghe sciurtìva, che defèti a menâva aa Ma(r)ìna, cu'u titulu de pòrte ''ad marinam'' che, duve(r)àu zà du [[1420]], u l'ha rexistìu fìna au dì d'ancöi, bèn doppu de quande st'architetü(r)a a l'è stèta derucâ<ref name=":1" />.
|-
|
|s.n.c
|'''''Castrum'''''
|U cumplèssu du ''castrum'', cunusciüu ascì cumme u castellu da Pòrte da Ma(r)ìna, u se truvâva au fundu de Vìa D'Aste e u l'é(r)a furmàu da due tûre e ina serie de custrusiùi de difésa. Armenu pe' l'impiantu u gh'axeva de u(r)igine du bèllu antìghe, prubabilmènte rumâne, e dau [[1251]] u l'è vegnüu a sêde d'ina guarnixùn zenese. Cunvertìu ciü avanti a di üsi sivìli e religiusi, u l'è stètu aa fìn derucàu du [[1938]]<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/castrum-porta-marina.htm|tìtolo=La zona del castrum e della Porta Marina|léngoa=IT|vìxita=2024-11-07}}</ref>.
|-
|
|s.n.c
|'''Munastê de San Tumaxu'''
|U munastê de San Tumaxu u l'è stètu fundàu du [[1660]]-[[1661|61]] dau Gio Ma(r)ìa Oddu, u mèximu che du [[1623]] u l'axeva creàu u culêgiu da mascci in [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], recavàu in parte inta strutü(r)a du ''castrum''<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 26}}</ref>. U munastê u l'è stètu da l'imprinsippiu a gestiùn dumenicâna e, insemme a quellu de San Calocciu de Clarisse, u l'è stètu u pòstu pe' l'istrusiùn de tante fiö(r)e arbenganesi fina aa sò supresciùn inti ànni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Breve storia dalla collettività'', p. 77}}</ref>. Cu'a supresciùn, fra u [[1806]] e u [[1807]], a sò géxa a l'è stèta rangiâ a növu teâtru da sitè<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Il paesaggio urbano e le arti'', pp. 162-163}}</ref>.
|-
|
|s.n.c.
|'''Teâtru Sivicu'''
|U Sivicu u l'è stètu primmu teâtru d'Arbenga, recavàu inta géxa du munastê de San Tumaxu, suprèssu ai tèmpi da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]]. Levàu arcüne rapresentasiùi, che fòscia e se sun tegnüe chi zà du [[1798]], u l'è adatàu a teâtru pe' vuluntè de privèi du [[1814]]-[[1816|16]], pe' passâ dunca in gestiùn au Cumün du [[1830]], scibèn che i parchi i reste(r)àn de lungu in prupietè ae famìe de cuntu ch'e n'axevan cumisciunàu a realizasiùn. Cumm'u rèstu du cumplèssu du ''castrum'', u Teâtru Sivicu u l'ha finìu p'êsse caciàu zü du [[1938]], pe' slargà u fundu de Vìa D'Aste<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valerio Raimondo|tìtolo=Il Teatro Civico di Albenga (1814-1938)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0376162|ànno=Utubre 2000|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=4-6, 61-62}}</ref>.
|-
|
|6
|'''Veggiu palàssiu da Pretü(r)a'''
|Custrusiùn missa vèrsu u fundu da vìa, in sciù sò fiàncu a setentriùn, a l'ha cumensàu a svilüpâse zà du [[XII secolo|seculu XII]] e, du bèllu ciü avanti, a l'è vegnüa a sêde da Pretü(r)a arbenganese, ch'a g'ha cuscì lasciàu u numme. Fra i [[Anni 1960|ànni '60]] e u [[2009]] u l'è stètu a sêde da bibliutêca sivica<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20231015100436/https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0003|tìtolo=Biblioteca civica Simonetta Comanedi|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref> e, dau [[2001]], u l'è vinculàu daa Suvrintendènsa<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111150.pdf|tìtolo=Decrêtu de vinculu|dæta=24 frevâ 2001|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>. De drentu, au sèntru du palàssiu, se ghe tröva in gran salùn cuèrtu da ina votta a padijùn tütta tenzüa a frescu, mèntre i camìn e i purtèi i sun fèti d'abaìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2015/10/ad-albenga-va-allasta-il-palazzo-dellex-pretura-di-via-enrico-daste/|tìtolo=Ad Albenga va all'asta il Palazzo dell'ex Pretura di via Enrico d'Aste|dæta=28 utùbre 2015|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Centro storico di Albenga 28.jpg|senza_cornice|104x104px]]
|14-20<ref group="n.">U palàssiu intregu u cröve a nümerasiùn pâri fra i sivichi 14 e 20, cun numma u 14 e u 18 ch'i sun pe(r)ò de entrè; i âtri nümeri i van defèti pe'e büteghe du cian terén</ref>
|'''Palàssiu Borea Ricci'''
|Palàssiu de cuntu d'Arbenga Veggia missu a setentriùn de Vìa D'Aste, u l'è stètu cumisciunàu daa famìa di Borea Ricci, ch'u l'ha fètu realizà chi du [[XVI secolo|Sinquesèntu]]. U cumplèssu l'è vinculàu daa Suvrintendènsa dau [[1910]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111132|tìtolo=Palazzo Borea Ricci|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Albenga - Torre Cazzulini - 2023-09-16 10-42-27 001.jpg|senza_cornice|139x139px]]
|27
|'''Tûre e Cà di Cassulìn'''
|Mensunâ fin dai tempi antighi cumme de prupietè di Cassulìn, a l'è a primma de tûre arbenganesi ch'i se incuntravan rivandu dau ''castrum'' da Pòrte da Ma(r)ìna. A svetta cu'i sò 21 mêtri d'artessa d'in fàccia a Santa Ma(r)ìa<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-cazzulini.htm|tìtolo=Tûre Cassulìn|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref>. Fòscia da fà remuntà au [[XIII secolo|seculu XIII]], cumpa(r)ìsce inte 'n attu du [[1367]] cumme ''turris Spectorum'', vistu che ün di membri de sta famìa chi, Corado Sospetto, u l'axeva spusàu a fìa de Lanzarotto di Cassulìn. In testimunianse ciü resènti a l'è dìta tûre de Gio Francesco Cassulìn, scignû da [[Castelanìa de Rivernàu|Castelanìa d'Arnascu]]. Presente fina inte l'afrescu ch'u l'é(r)a in Santa Ma(r)ìa, dund'a l'è presentâ cun 'na cianta de figu in simma, a cunserva ancù u basamèntu de prìa, separàu dau restu (caraterizàu dai maùi a vista inta parte âta) grassie a 'na curnìxe. A se fàccia a punènte in sce Vìa Oddu, dund'a mustra ancù i garbi ch'i servivan pe'e travi che rezevan i su(r)êi de legnu, muntèi in caxu de pe(r)igu<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|''Quartiere Santa Maria'', pp. 23-25}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Gêxa de Santa Marìa in Fontibus (Santa Marìa, Arbenga Veggia)-Faciâ 01.jpg|senza_cornice|104x104px]]
|s.n.c
|'''Géxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus'''
|A géxa culegiâ de Santa Ma(r)ìa in Fontibus a l'è a segunda géxa d'Arbenga Veggia e a se tröva nu luntàn daa catedrâle, cu'a che a furmâva in cumplèssu ünicu avanti ch'i fusse cacièi zü u ciòstru e e custrusiùi ch'e gh'é(r)an intu mezzu. E sò u(r)igine e nu sun gua(r)i cè(r)e, a ogni moddu a l'è mensunâ pe'a primma votta du [[1098]] e a pìa a strutü(r)a d'ancöi cu'ina recustrusiùn du [[XVII secolo|Seisèntu]], p'êsse turna rimanezâ a l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növèsentu]] quande, pe' slargà a vìa, n'è derucàu a primma campâ. A géxa a g'ha ina cianta de baxilica, a trê navè, cun de capelle in sci fiànchi e cuèrte da votte a cruxe(r)a e a butte. Tra e ope(r)e chi cunservè se pò regurdà a pa(r)a da ''Madonna cu'u Bambìn'', de l'Uràssiu De Ferài, e a càscia da ''Madonna du Carmu'', travàiu de l'Antôgnu Ma(r)ìa Marajàn<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20589/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria in Fontibus|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>.
|}
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giosetta Bertonasco Rubatti|tìtolo=Le Torri di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LI20001220|colànn-a=Memoïa Arbenga|ànno=2010|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bertonasco Rubatti, 2010}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Stradario essenziale del centro storico della Città di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9270|ànno=2001|editô=Edizioni dell'Unitre Ingauna|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2001}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=sTuwrCII3pkC|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Guida d'Italia|cid=AA.VV., 1982|ISBN=88-365-0009-9}}
== Âtri prugètti ==
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=http://www.immaginistorichealbenga.it/enrico-daste-via-la-via/|tìtolo=Enrico D'Aste, via|outô=AA. VV.|scîto=Albenga: Immagini e Ricordi|léngoa=IT}}
5golbbirz08ly8xhb5jembd3tq5ft1q
253136
253135
2024-11-09T08:01:35Z
Arbenganese
12552
-mappa
253136
wikitext
text/x-wiki
[[Immaggine:Albenga - Kathedrale San Michele Arcangelo und Santa Maria in Fontibus, August 2019.jpg|miniatura|Futugrafìa]]
'''Vìa D'Aste''' (ascì dìta '''A Cuntrâ Növa''', scrìta ''Cuntraneuva''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0455769|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|pp=69|capìtolo=U Strada"iu}}</ref> au moddu du Gastaldi, ''Via Enrico D'Aste'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'na stràdda fra e ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, ch'a cûre da punènte a levànte, recarcandu u percursu de quellu ch'u l'é(r)a u decümàn màscimu da sitè rumâna. Slargâ du bèllu au cumensu du [[XX secolo|Növesèntu]], cacciàndu zü fina di palàssi ch'i se ghe faciàvan, a l'ha pe' stu fètu chi piàu u numme de Cuntrâ Növa, ben marcàu intu parlà pupulâre.
== Sto(r)ia ==
Vìa D'Aste a cûre pe' ün di percursi ciü antìghi e de lungu ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, repiàndu a metè de levante du decümàn màscimu de ''Albingaunum'', che de chi u l'andaxeva avanti passàndu pe'e mudèrne Vìa Benardu Ricci e Vìa Baccio Emanuele Maineri<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref>. Sta vìa a l'è stèta ascì duve(r)â cumme tèrmu pe' marcà i cunfìn fra i quartèi de Santa Ma(r)ìa e de Sant'Eulàlia, spartisiùn ch'a servìva pe' di fìn fiscàli e aministatìvi, scibèn che, a dife(r)ènsa de quantu se pìa in cunsciderasiùn au dì d'ancöi, nu pà ch'a fusse intu mezzu fra Santa Ma(r)ìa e Sant'Eulàlia. Defèti, cumm'u se vegghe da l'èstimu du [[1473]], scìa ina cà faciâ in scia [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa de San Michê]] che quelle di Cassulìn in fàccia aa géxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus e l'é(r)an ancù intu quartê de Santa Ma(r)ìa, cu'a sudivixùn che l'è dunca prubabile ch'a l'andasse pe' vìe intreghe ciütostu che spartìle a metè<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''I quartieri e la consistenza edilizia della città'', pp. 79-81}}</ref>.
L'impurtansa da vìa a l'è atestâ fina daa bassa [[Etæ de Mëzo|Etè de Mézzu]], da quande, cumme inte âtre stradde cun ciü tranxitu, se ghe faciâvan cà e palàssi de cuntu, fètu ch'u resâta daa registrasiùn a catastru de custrusiùi cu'in valû ciü âtu che inti caruggi ciü picìn<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 21}}</ref>. De ciü, inta Cuntrâ Növa se ghe duvéva tegnì u mercàu de tè(r)e, u ''forum tellarum'', cun due büteghe inte cà di Cassulìn ch'e sun registrè inte l'èstimu du [[1426]], mèntre inte quellu du [[1473]] se fà mensiùn de due cà ''cum rota tellarum''. A tà prupoxitu, in curispundènsa de l'ecs Teâtru Sivicu gh'é(r)a mü(r)àu fìna du [[XX secolo|Növesèntu]] a cuscì dìta "canna", a mezü(r)a üfisiâle pe' panni e tè(r)e, fòscia missa chi zà ai tèmpi de quande se ghe tegnìva u mercàu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''I mercati e le attività commerciali e artigiane'', pp. 120-122}}</ref> e au(r)a cunservâ intu Müseu Sivicu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|pp. 35-36}}</ref>. Au fundu da vìa, ch'a finìva inte mü(r)aje de difésa da sitè a l'artessa du ''castrum'' de fundasiùn rumâna, se ghe druvìva l'antìga ''porta castrum'' o ''prope castrum'', de dunde se piâva a vìa da Ma(r)ìna. Sta pòrte, missa pròpiu fra e due tûre du ''castrum'', a l'è stèta pe(r)ò serâ inte l'Etè de Mezzu, pe' druvì a növa Pòrte da Ma(r)ìna da fiàncu da furtificasiùn rumâna, atestâ zà dau [[1420]] cumme a pòrte ''ad marinam''<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', pp. 138-139}}</ref>.
<gallery mode="packed" heights="220">
Veduta dell'attuale Via D'Aste dopo le prime demolizioni (Albenga, foto 1899).jpg|I primmi slargamènti ae spèse de cà a sud, int'ina futugrafìa du [[1899]]
Veduta dell'attuale Via D'Aste durante la demolizione della facciata di Santa Maria in Fontibus (Albenga, foto 1900).jpg|Marsu du [[1900]], travài in cursu ae cà du fiancu sud a Santa Ma(r)ìa
Demolizione di primo 900.jpg|Cartulina cu'a catedrâle e u ciòstru di Canònichi, zà mezzu derucàu, 1900 ca.
Castrum di Porta Marina (Albenga, foto pre-1938).jpg|Vìa D'Aste e u palàssiu du ''castrum'' avanti de demulisiùi du [[1938]]
</gallery>
Ciü de resènte, a vìa a l'ha piàu l'intitulasiùn a Vincenzo Gioberti, p'ésse dunca cangiâ a Enrico D'Aste, ürtimu mèmbru de l'[[D'Aste (famïa)|antìga pa(r)entèlla arbenganese]] e scindicu d'Arbenga tra u [[1879]] e u [[1889]], doppu di grandi travài ch'i l'han interesâ a l'imprinsippiu du Növesèntu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 35}}</ref>. Sti lì, fèti tra u [[1898]] e u [[1903]], i l'han purtàu a slargà e indrisà a vìa: pe' primmu intervèntu s'è mesciàu e faciè de custrusiùi a mezzugiurnu in sc'ina linea ciü aretrâ, pöi s'è intervegnüu inta géxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus caciàndu zü a primma campâ, de moddu de mesciâne inderé a faciâ. S'è cumensàu dunca a derucà e custrusiùi fra Santa Ma(r)ìa e a catedrâle, cu'u spàssiu cuscì recavàu ch'u vegne(r)à quellu che au dì d'ancöi u l'è dìtu Ciàssa IV Nuvèmbre<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 49}}</ref>. Intu detaju, chi i se truvâvan u ciòstru di Canònichi da catedrâle, in pussu, e cà di canònichi de Santa Ma(r)ìa e ascì de âtre de privèi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Il centro cittadino e gli insediamenti religiosi'', pp. 41-43}}</ref>. A l'estremitè de levante de Vìa D'Aste, du [[1938]], u l'è stètu aa fìn caciàu zü l'ürtimu isulàu ch'u n'interumpìva u camìn drìtu, fètu che pe(r)ò u l'ha purtàu a pèrde i rèsti de l'antighiscimu ''castrum'' rumàn<ref name=":0">{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', p. 138}}</ref> ciü che u Teâtru Sivicu, cu'in pesante palasùn ch'u n'ha piàu u pòstu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 50}}</ref>.
== Descrisiùn ==
[[File:Vìa D'Aste o A Cuntrâ növa (Arbenga Veggia) - Mappa.svg|thumb|upright=3|center|Mappa da Cuntrâ Növa, cu'i caruggi ch'i se ghe incruxan]]A vìa a se scuntra a l'imbuccu d'Arbenga Veggia rivandu daa Ma(r)ìna, giüst'in frunte ai Giardinetti, in diresiùn du Viâle du Ré, cumensandu là dund'u se truvava l'antigu ''castrum''. A se dröve a partì dau Largu Do(r)ia, da dund'i se deramman, in diresiùn cuntra(r)ia, tantu u Caruggiu du Teâtru (a setentriùn, ch'u l'inmette in San Fransescu e u fa parte du quartê de Santa Ma(r)ìa) quantu u Caruggiu du Lottu (au de sutta, ch'u porta inta [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]], zà inte Sant'Eulàlia).
Propiu in sciu cantu cun u primmu di dui a se vegghe ancù ancöi a Veggia Pretü(r)a, ch'a remunta ai prìmmi seculi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mèzzu]]. Stu palàssiu chi u l'è ascì in cuntinuu cun quellu di Borea Ricci, vegnüu de dòppu e apartegnüu a üna de famìe ciü de riliêvu d'Arbenga. Finìu st'isulàu u se rìva a l'artessa da gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, cun in fàccia a Cà e tûre di Seullìn, ch'a se tröva in sciu cantu cun [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]], pöcu primma de rivà in diresiun du Munümèntu. De dossu aa gêxa, tantu in sc'in fiancu quantu in sce l'âtra, u gh'è di passaggi ch'i l'inmetten turna in San Fransescu.
U ciü impurtante di dui, aa drìta, u porta u numme de l'Ernestu Rulandi Ricci, militâre caüttu in bataja a l'imprensipiu du Növesèntu. In avanti, versu u Sant'Eulàlia, in carugettu cu'u vortu, prugetàu da l'architettu Cortese de [[Sann-a|Savuna]] du [[1872]] e dedicàu a Ester Siccardi dandu amentu aa tupunumastica<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.59}}</ref>, u l'inmette inta [[Ciàssa di Pésci (Arbenga)|Ciàssa di Pésci]]. Aa fìn dòppu in'utantêna de mêtri, u percursu da stràdda u se cunclüdde in diresiùn da [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa de San Michê]], finèndu daa lòggia de Palàssu Veggiu: a purtà fin inti Quàttru Canti u l'è u caruggiu ch'u g'ha u numme du Benardu Ricci<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.51}}</ref>.
=== Cruxe(r)e ===
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Albenga-IMG 0344.JPG|E Tûre, daa cruxe(r)a cun Vìa Oddu
Immaggine:Centro storico di Albenga 29.jpg|U palàssiu Borea Ricci
Immaggine:Via Òddu - U Caruggiu de verdüêe (San Scì, Arbenga Veggia) 01.jpg|U Caruggiu de verdü(r)e(r)e, mi(r)andu versu Santa Ma(r)ìa
Immaggine:Gêxa de Santa Marìa in Fontibus (Santa Marìa, Arbenga Veggia)-Faciâ 09.jpg|Santa Ma(r)ìa e l'imbuccu du Caruggiu ch'u porta in San Fransecu
</gallery>
* Largu Do(r)ia, spiàssu de pöcu ciü de 800 mêtri quàddri<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 36}}</ref> ch'u se tröva a l'imbuccu da vìa, versu a ma(r)ìna, tantu ch'u se tröva là dund'ina votta u gh'e(r)a l'antigu ''castrum'' du tèmpu di rumèi, cacciàu zü inti prìmmi du Növesèntu. U pìa u numme da [[Tumâxu Do(r)ia]], regurdàu cumme òmmu de valû, vistu u moddu intu che u l'axeva prutezüu a sitè dü(r)ante l'asediu du [[1435]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Girolamo Rossi|tìtolo=Storia della Città e Diocesi di Albenga|url=https://books.google.it/books?id=g7ksAAAAYAAJ&hl=it&source=gbs_navlinks_s|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=187|capìtolo=X. Vicende del XV Secolo}}</ref>.
* U Caruggiu du Teâtru, lungu ina sinquantêna de mêtri, u l'è ciamàu cuscì vistu che in curispundènsa u se ghe truvava u veggiu Teâtru Sivicu sitadìn, cacciàu zü insemme au ''castrum'' inti [[Anni 1930|ànni '30]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.27}}</ref>. Dau percursu nu in lìnea u cumensa sutta a 'n vortu au de sutta du che u l'ha u so ingressu u Cine-Teâtru Ambra, ch'u l'ha piàu u pòstu du veggiu. Sciübitu doppu u caruggiu u cêga e u se dirigge inte quella ch'a l'è Ciàssa San Fransescu, inclüsa intu quartê de Santa Ma(r)ìa.
* Dau Lòttu (Vico Caresomo), u cunette Largu Do(r)ia cun Vìa Palestru, finèndu au fiàncu da Tûre da Paciotta, a l'imbuccu da [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]], u l'è ün di caruggi ciü picìn d'Arbenga Veggia, lungu numma che 17 mêtri, u pìa u numme da Giovanni Caresomo, assidiacunu da Catedrâle intu [[XVII secolo|Seisèntu]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|pp. 30-31}}</ref>.
* Vìa Ernestu Rulàndi Ricci, u l'è u cuntinuu de [[Vìa Oddu (Arbenga)|Via Oddu]], ch'a g'ha u sò imbuccu aa drìta da faciâ de Santa Ma(r)ìa. Passandu a còsta da gêxa, a se inmette inte Ciàssa San Fransescu, passandula e finèndu trènta mêtri de dòppu au de fö(r)a de mü(r)aje, inte Vìa Zena<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 51}}</ref>. A passa defèti au de sutta da stò(r)ica ''Porta sancti francisci'' (a Pòrte de San Fransescu)<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|pp.56-57, fig.18}}</ref>.
* U Caruggiu de verdü(r)e(r)e (o [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]], a remarcà a tupunumastica), u se diràmma d'in fàccia aa gêxa de Santa Ma(r)ìa, a partì daa Tûre di Cassulìn, fin a rivà a tucà e mü(r)àje da sitè veggia, dandu in scia Sènta 'traversu a Pòrte du Pertüxu. U marca ascì pe' tradisiùn u cunfìn fra u quartê de San Scî (a munte, caruggiu inclüsu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 45}}</ref>) e quellu de Sant'Eulàlia (a vàlle), furmandu in impurtànte cruxe(r)a cun Vìa Rumma.
* Dau Munümèntu, spiassu de 'na duxentêna de mêtri quaddri ch'a vìa ghe pàssa a còsta primma de rivà inte San Michê. U se dröve fra mezzu a Catedrâle e a gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, u(r)iginàu cu'i travài viari du cumensu du [[XX secolo|Növesèntu]], ch'u l'ha vìstu a demulisiùn du Ciòstru di Canònichi. St'ürtimu u l'é(r)a stètu ti(r)àu sciü de dòssu aa Catedrâle fra i [[XIV secolo|seculi XIV]] e [[XV secolo|XV]] e ancöi u l'è stètu sustituìu dau munümèntu sitadìn ai caütti da [[Primma Goæra Mondiâ|Primma guèra mundiâle]], messu chi du [[1923]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.49}}</ref>.
* [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]], a prinsipâle ciàssa d'Arbenga Veggia, antigamènte cunusciüa cumme ''platea comunis'', dund'a gh'a a sêde u municipiu. A porta u numme du santu prutetû da sitè e se ghe fàccia inta pârte âta a [[Catedrâle de San Michê]]. U l'è chi de frunte ch'a finisce a stràdda, ch'a se inmette inte Vìa Benardu Ricci, ch'a n'è u cuntinuu, daa lòggia du Palàssiu Veggiu fin aa cruxe(r)a di Quàttru Canti<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 50}}</ref>.
=== Architetü(r)e ===
{| class="wikitable"
!Figü(r)a
!n°
!Numme
!Descrisiùn
|-
|
|s.n.c.
|'''Pòrte du ''Castrum'''''
|A pòrte du ''Castrum'', mensunâ inti àtti cumme ''porta castri'' o ''prope castrum'', a l'è stèta a primma pòrte inte mü(r)aje de difésa da sitè ch'a se druvisse au fundu de stu rammu du decümàn màscimu. A se truvâva pròpiu fra e due tûre du ''castrum'' e l'è bèn prubabile ch'a secce stèta prèstu immü(r)â, cu'a pòrte da Ma(r)ìna, de pocu ciü a punènte, ch'a n'ha piàu u pòstu inta bassa [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]]<ref name=":1">{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', p. 139}}</ref>.
|-
|
|s.n.c.
|'''Pòrte da Ma(r)ìna'''
|A Pòrte da Ma(r)ìna a l'é(r)a üna de pòrte sitadìne ciü impuranti d'Arbenga Veggia e, cumme dìtu, a l'ha piàu u pòstu da ciü antìga Pòrte du ''Castrum'', vegnindu duvèrta a l'estremitè de punènte de stu cumplèssu lì. U sò numme u ne vegne daa vìa ch'a ghe sciurtìva, che defèti a menâva aa Ma(r)ìna, cu'u titulu de pòrte ''ad marinam'' che, duve(r)àu zà du [[1420]], u l'ha rexistìu fìna au dì d'ancöi, bèn doppu de quande st'architetü(r)a a l'è stèta derucâ<ref name=":1" />.
|-
|
|s.n.c
|'''''Castrum'''''
|U cumplèssu du ''castrum'', cunusciüu ascì cumme u castellu da Pòrte da Ma(r)ìna, u se truvâva au fundu de Vìa D'Aste e u l'é(r)a furmàu da due tûre e ina serie de custrusiùi de difésa. Armenu pe' l'impiantu u gh'axeva de u(r)igine du bèllu antìghe, prubabilmènte rumâne, e dau [[1251]] u l'è vegnüu a sêde d'ina guarnixùn zenese. Cunvertìu ciü avanti a di üsi sivìli e religiusi, u l'è stètu aa fìn derucàu du [[1938]]<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/castrum-porta-marina.htm|tìtolo=La zona del castrum e della Porta Marina|léngoa=IT|vìxita=2024-11-07}}</ref>.
|-
|
|s.n.c
|'''Munastê de San Tumaxu'''
|U munastê de San Tumaxu u l'è stètu fundàu du [[1660]]-[[1661|61]] dau Gio Ma(r)ìa Oddu, u mèximu che du [[1623]] u l'axeva creàu u culêgiu da mascci in [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], recavàu in parte inta strutü(r)a du ''castrum''<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 26}}</ref>. U munastê u l'è stètu da l'imprinsippiu a gestiùn dumenicâna e, insemme a quellu de San Calocciu de Clarisse, u l'è stètu u pòstu pe' l'istrusiùn de tante fiö(r)e arbenganesi fina aa sò supresciùn inti ànni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Breve storia dalla collettività'', p. 77}}</ref>. Cu'a supresciùn, fra u [[1806]] e u [[1807]], a sò géxa a l'è stèta rangiâ a növu teâtru da sitè<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Il paesaggio urbano e le arti'', pp. 162-163}}</ref>.
|-
|
|s.n.c.
|'''Teâtru Sivicu'''
|U Sivicu u l'è stètu primmu teâtru d'Arbenga, recavàu inta géxa du munastê de San Tumaxu, suprèssu ai tèmpi da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]]. Levàu arcüne rapresentasiùi, che fòscia e se sun tegnüe chi zà du [[1798]], u l'è adatàu a teâtru pe' vuluntè de privèi du [[1814]]-[[1816|16]], pe' passâ dunca in gestiùn au Cumün du [[1830]], scibèn che i parchi i reste(r)àn de lungu in prupietè ae famìe de cuntu ch'e n'axevan cumisciunàu a realizasiùn. Cumm'u rèstu du cumplèssu du ''castrum'', u Teâtru Sivicu u l'ha finìu p'êsse caciàu zü du [[1938]], pe' slargà u fundu de Vìa D'Aste<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valerio Raimondo|tìtolo=Il Teatro Civico di Albenga (1814-1938)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0376162|ànno=Utubre 2000|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=4-6, 61-62}}</ref>.
|-
|
|6
|'''Veggiu palàssiu da Pretü(r)a'''
|Custrusiùn missa vèrsu u fundu da vìa, in sciù sò fiàncu a setentriùn, a l'ha cumensàu a svilüpâse zà du [[XII secolo|seculu XII]] e, du bèllu ciü avanti, a l'è vegnüa a sêde da Pretü(r)a arbenganese, ch'a g'ha cuscì lasciàu u numme. Fra i [[Anni 1960|ànni '60]] e u [[2009]] u l'è stètu a sêde da bibliutêca sivica<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20231015100436/https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0003|tìtolo=Biblioteca civica Simonetta Comanedi|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref> e, dau [[2001]], u l'è vinculàu daa Suvrintendènsa<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111150.pdf|tìtolo=Decrêtu de vinculu|dæta=24 frevâ 2001|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>. De drentu, au sèntru du palàssiu, se ghe tröva in gran salùn cuèrtu da ina votta a padijùn tütta tenzüa a frescu, mèntre i camìn e i purtèi i sun fèti d'abaìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2015/10/ad-albenga-va-allasta-il-palazzo-dellex-pretura-di-via-enrico-daste/|tìtolo=Ad Albenga va all'asta il Palazzo dell'ex Pretura di via Enrico d'Aste|dæta=28 utùbre 2015|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Centro storico di Albenga 28.jpg|senza_cornice|104x104px]]
|14-20<ref group="n.">U palàssiu intregu u cröve a nümerasiùn pâri fra i sivichi 14 e 20, cun numma u 14 e u 18 ch'i sun pe(r)ò de entrè; i âtri nümeri i van defèti pe'e büteghe du cian terén</ref>
|'''Palàssiu Borea Ricci'''
|Palàssiu de cuntu d'Arbenga Veggia missu a setentriùn de Vìa D'Aste, u l'è stètu cumisciunàu daa famìa di Borea Ricci, ch'u l'ha fètu realizà chi du [[XVI secolo|Sinquesèntu]]. U cumplèssu l'è vinculàu daa Suvrintendènsa dau [[1910]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111132|tìtolo=Palazzo Borea Ricci|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Albenga - Torre Cazzulini - 2023-09-16 10-42-27 001.jpg|senza_cornice|139x139px]]
|27
|'''Tûre e Cà di Cassulìn'''
|Mensunâ fin dai tempi antighi cumme de prupietè di Cassulìn, a l'è a primma de tûre arbenganesi ch'i se incuntravan rivandu dau ''castrum'' da Pòrte da Ma(r)ìna. A svetta cu'i sò 21 mêtri d'artessa d'in fàccia a Santa Ma(r)ìa<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-cazzulini.htm|tìtolo=Tûre Cassulìn|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref>. Fòscia da fà remuntà au [[XIII secolo|seculu XIII]], cumpa(r)ìsce inte 'n attu du [[1367]] cumme ''turris Spectorum'', vistu che ün di membri de sta famìa chi, Corado Sospetto, u l'axeva spusàu a fìa de Lanzarotto di Cassulìn. In testimunianse ciü resènti a l'è dìta tûre de Gio Francesco Cassulìn, scignû da [[Castelanìa de Rivernàu|Castelanìa d'Arnascu]]. Presente fina inte l'afrescu ch'u l'é(r)a in Santa Ma(r)ìa, dund'a l'è presentâ cun 'na cianta de figu in simma, a cunserva ancù u basamèntu de prìa, separàu dau restu (caraterizàu dai maùi a vista inta parte âta) grassie a 'na curnìxe. A se fàccia a punènte in sce Vìa Oddu, dund'a mustra ancù i garbi ch'i servivan pe'e travi che rezevan i su(r)êi de legnu, muntèi in caxu de pe(r)igu<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|''Quartiere Santa Maria'', pp. 23-25}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Gêxa de Santa Marìa in Fontibus (Santa Marìa, Arbenga Veggia)-Faciâ 01.jpg|senza_cornice|104x104px]]
|s.n.c
|'''Géxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus'''
|A géxa culegiâ de Santa Ma(r)ìa in Fontibus a l'è a segunda géxa d'Arbenga Veggia e a se tröva nu luntàn daa catedrâle, cu'a che a furmâva in cumplèssu ünicu avanti ch'i fusse cacièi zü u ciòstru e e custrusiùi ch'e gh'é(r)an intu mezzu. E sò u(r)igine e nu sun gua(r)i cè(r)e, a ogni moddu a l'è mensunâ pe'a primma votta du [[1098]] e a pìa a strutü(r)a d'ancöi cu'ina recustrusiùn du [[XVII secolo|Seisèntu]], p'êsse turna rimanezâ a l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növèsentu]] quande, pe' slargà a vìa, n'è derucàu a primma campâ. A géxa a g'ha ina cianta de baxilica, a trê navè, cun de capelle in sci fiànchi e cuèrte da votte a cruxe(r)a e a butte. Tra e ope(r)e chi cunservè se pò regurdà a pa(r)a da ''Madonna cu'u Bambìn'', de l'Uràssiu De Ferài, e a càscia da ''Madonna du Carmu'', travàiu de l'Antôgnu Ma(r)ìa Marajàn<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20589/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria in Fontibus|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>.
|}
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giosetta Bertonasco Rubatti|tìtolo=Le Torri di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LI20001220|colànn-a=Memoïa Arbenga|ànno=2010|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bertonasco Rubatti, 2010}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Stradario essenziale del centro storico della Città di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9270|ànno=2001|editô=Edizioni dell'Unitre Ingauna|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2001}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=sTuwrCII3pkC|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Guida d'Italia|cid=AA.VV., 1982|ISBN=88-365-0009-9}}
== Âtri prugètti ==
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=http://www.immaginistorichealbenga.it/enrico-daste-via-la-via/|tìtolo=Enrico D'Aste, via|outô=AA. VV.|scîto=Albenga: Immagini e Ricordi|léngoa=IT}}
gi777lqv3nu7ellhsk511izpzupr9ni
253140
253136
2024-11-09T08:12:03Z
Arbenganese
12552
Arbenganese o l'à mesciòu a pàgina [[Utente:Arbenganese/Sandbox/Arbenga caruggiu pe' caruggiu]] a [[Vìa D'Aste (Arbenga)]] sénsa lasciâ de rindirìsso: Pagina pübbricâ
253136
wikitext
text/x-wiki
[[Immaggine:Albenga - Kathedrale San Michele Arcangelo und Santa Maria in Fontibus, August 2019.jpg|miniatura|Futugrafìa]]
'''Vìa D'Aste''' (ascì dìta '''A Cuntrâ Növa''', scrìta ''Cuntraneuva''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0455769|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|pp=69|capìtolo=U Strada"iu}}</ref> au moddu du Gastaldi, ''Via Enrico D'Aste'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'na stràdda fra e ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, ch'a cûre da punènte a levànte, recarcandu u percursu de quellu ch'u l'é(r)a u decümàn màscimu da sitè rumâna. Slargâ du bèllu au cumensu du [[XX secolo|Növesèntu]], cacciàndu zü fina di palàssi ch'i se ghe faciàvan, a l'ha pe' stu fètu chi piàu u numme de Cuntrâ Növa, ben marcàu intu parlà pupulâre.
== Sto(r)ia ==
Vìa D'Aste a cûre pe' ün di percursi ciü antìghi e de lungu ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, repiàndu a metè de levante du decümàn màscimu de ''Albingaunum'', che de chi u l'andaxeva avanti passàndu pe'e mudèrne Vìa Benardu Ricci e Vìa Baccio Emanuele Maineri<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref>. Sta vìa a l'è stèta ascì duve(r)â cumme tèrmu pe' marcà i cunfìn fra i quartèi de Santa Ma(r)ìa e de Sant'Eulàlia, spartisiùn ch'a servìva pe' di fìn fiscàli e aministatìvi, scibèn che, a dife(r)ènsa de quantu se pìa in cunsciderasiùn au dì d'ancöi, nu pà ch'a fusse intu mezzu fra Santa Ma(r)ìa e Sant'Eulàlia. Defèti, cumm'u se vegghe da l'èstimu du [[1473]], scìa ina cà faciâ in scia [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa de San Michê]] che quelle di Cassulìn in fàccia aa géxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus e l'é(r)an ancù intu quartê de Santa Ma(r)ìa, cu'a sudivixùn che l'è dunca prubabile ch'a l'andasse pe' vìe intreghe ciütostu che spartìle a metè<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''I quartieri e la consistenza edilizia della città'', pp. 79-81}}</ref>.
L'impurtansa da vìa a l'è atestâ fina daa bassa [[Etæ de Mëzo|Etè de Mézzu]], da quande, cumme inte âtre stradde cun ciü tranxitu, se ghe faciâvan cà e palàssi de cuntu, fètu ch'u resâta daa registrasiùn a catastru de custrusiùi cu'in valû ciü âtu che inti caruggi ciü picìn<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 21}}</ref>. De ciü, inta Cuntrâ Növa se ghe duvéva tegnì u mercàu de tè(r)e, u ''forum tellarum'', cun due büteghe inte cà di Cassulìn ch'e sun registrè inte l'èstimu du [[1426]], mèntre inte quellu du [[1473]] se fà mensiùn de due cà ''cum rota tellarum''. A tà prupoxitu, in curispundènsa de l'ecs Teâtru Sivicu gh'é(r)a mü(r)àu fìna du [[XX secolo|Növesèntu]] a cuscì dìta "canna", a mezü(r)a üfisiâle pe' panni e tè(r)e, fòscia missa chi zà ai tèmpi de quande se ghe tegnìva u mercàu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''I mercati e le attività commerciali e artigiane'', pp. 120-122}}</ref> e au(r)a cunservâ intu Müseu Sivicu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|pp. 35-36}}</ref>. Au fundu da vìa, ch'a finìva inte mü(r)aje de difésa da sitè a l'artessa du ''castrum'' de fundasiùn rumâna, se ghe druvìva l'antìga ''porta castrum'' o ''prope castrum'', de dunde se piâva a vìa da Ma(r)ìna. Sta pòrte, missa pròpiu fra e due tûre du ''castrum'', a l'è stèta pe(r)ò serâ inte l'Etè de Mezzu, pe' druvì a növa Pòrte da Ma(r)ìna da fiàncu da furtificasiùn rumâna, atestâ zà dau [[1420]] cumme a pòrte ''ad marinam''<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', pp. 138-139}}</ref>.
<gallery mode="packed" heights="220">
Veduta dell'attuale Via D'Aste dopo le prime demolizioni (Albenga, foto 1899).jpg|I primmi slargamènti ae spèse de cà a sud, int'ina futugrafìa du [[1899]]
Veduta dell'attuale Via D'Aste durante la demolizione della facciata di Santa Maria in Fontibus (Albenga, foto 1900).jpg|Marsu du [[1900]], travài in cursu ae cà du fiancu sud a Santa Ma(r)ìa
Demolizione di primo 900.jpg|Cartulina cu'a catedrâle e u ciòstru di Canònichi, zà mezzu derucàu, 1900 ca.
Castrum di Porta Marina (Albenga, foto pre-1938).jpg|Vìa D'Aste e u palàssiu du ''castrum'' avanti de demulisiùi du [[1938]]
</gallery>
Ciü de resènte, a vìa a l'ha piàu l'intitulasiùn a Vincenzo Gioberti, p'ésse dunca cangiâ a Enrico D'Aste, ürtimu mèmbru de l'[[D'Aste (famïa)|antìga pa(r)entèlla arbenganese]] e scindicu d'Arbenga tra u [[1879]] e u [[1889]], doppu di grandi travài ch'i l'han interesâ a l'imprinsippiu du Növesèntu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 35}}</ref>. Sti lì, fèti tra u [[1898]] e u [[1903]], i l'han purtàu a slargà e indrisà a vìa: pe' primmu intervèntu s'è mesciàu e faciè de custrusiùi a mezzugiurnu in sc'ina linea ciü aretrâ, pöi s'è intervegnüu inta géxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus caciàndu zü a primma campâ, de moddu de mesciâne inderé a faciâ. S'è cumensàu dunca a derucà e custrusiùi fra Santa Ma(r)ìa e a catedrâle, cu'u spàssiu cuscì recavàu ch'u vegne(r)à quellu che au dì d'ancöi u l'è dìtu Ciàssa IV Nuvèmbre<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 49}}</ref>. Intu detaju, chi i se truvâvan u ciòstru di Canònichi da catedrâle, in pussu, e cà di canònichi de Santa Ma(r)ìa e ascì de âtre de privèi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Il centro cittadino e gli insediamenti religiosi'', pp. 41-43}}</ref>. A l'estremitè de levante de Vìa D'Aste, du [[1938]], u l'è stètu aa fìn caciàu zü l'ürtimu isulàu ch'u n'interumpìva u camìn drìtu, fètu che pe(r)ò u l'ha purtàu a pèrde i rèsti de l'antighiscimu ''castrum'' rumàn<ref name=":0">{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', p. 138}}</ref> ciü che u Teâtru Sivicu, cu'in pesante palasùn ch'u n'ha piàu u pòstu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 50}}</ref>.
== Descrisiùn ==
[[File:Vìa D'Aste o A Cuntrâ növa (Arbenga Veggia) - Mappa.svg|thumb|upright=3|center|Mappa da Cuntrâ Növa, cu'i caruggi ch'i se ghe incruxan]]A vìa a se scuntra a l'imbuccu d'Arbenga Veggia rivandu daa Ma(r)ìna, giüst'in frunte ai Giardinetti, in diresiùn du Viâle du Ré, cumensandu là dund'u se truvava l'antigu ''castrum''. A se dröve a partì dau Largu Do(r)ia, da dund'i se deramman, in diresiùn cuntra(r)ia, tantu u Caruggiu du Teâtru (a setentriùn, ch'u l'inmette in San Fransescu e u fa parte du quartê de Santa Ma(r)ìa) quantu u Caruggiu du Lottu (au de sutta, ch'u porta inta [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]], zà inte Sant'Eulàlia).
Propiu in sciu cantu cun u primmu di dui a se vegghe ancù ancöi a Veggia Pretü(r)a, ch'a remunta ai prìmmi seculi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mèzzu]]. Stu palàssiu chi u l'è ascì in cuntinuu cun quellu di Borea Ricci, vegnüu de dòppu e apartegnüu a üna de famìe ciü de riliêvu d'Arbenga. Finìu st'isulàu u se rìva a l'artessa da gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, cun in fàccia a Cà e tûre di Seullìn, ch'a se tröva in sciu cantu cun [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]], pöcu primma de rivà in diresiun du Munümèntu. De dossu aa gêxa, tantu in sc'in fiancu quantu in sce l'âtra, u gh'è di passaggi ch'i l'inmetten turna in San Fransescu.
U ciü impurtante di dui, aa drìta, u porta u numme de l'Ernestu Rulandi Ricci, militâre caüttu in bataja a l'imprensipiu du Növesèntu. In avanti, versu u Sant'Eulàlia, in carugettu cu'u vortu, prugetàu da l'architettu Cortese de [[Sann-a|Savuna]] du [[1872]] e dedicàu a Ester Siccardi dandu amentu aa tupunumastica<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.59}}</ref>, u l'inmette inta [[Ciàssa di Pésci (Arbenga)|Ciàssa di Pésci]]. Aa fìn dòppu in'utantêna de mêtri, u percursu da stràdda u se cunclüdde in diresiùn da [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa de San Michê]], finèndu daa lòggia de Palàssu Veggiu: a purtà fin inti Quàttru Canti u l'è u caruggiu ch'u g'ha u numme du Benardu Ricci<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.51}}</ref>.
=== Cruxe(r)e ===
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Albenga-IMG 0344.JPG|E Tûre, daa cruxe(r)a cun Vìa Oddu
Immaggine:Centro storico di Albenga 29.jpg|U palàssiu Borea Ricci
Immaggine:Via Òddu - U Caruggiu de verdüêe (San Scì, Arbenga Veggia) 01.jpg|U Caruggiu de verdü(r)e(r)e, mi(r)andu versu Santa Ma(r)ìa
Immaggine:Gêxa de Santa Marìa in Fontibus (Santa Marìa, Arbenga Veggia)-Faciâ 09.jpg|Santa Ma(r)ìa e l'imbuccu du Caruggiu ch'u porta in San Fransecu
</gallery>
* Largu Do(r)ia, spiàssu de pöcu ciü de 800 mêtri quàddri<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 36}}</ref> ch'u se tröva a l'imbuccu da vìa, versu a ma(r)ìna, tantu ch'u se tröva là dund'ina votta u gh'e(r)a l'antigu ''castrum'' du tèmpu di rumèi, cacciàu zü inti prìmmi du Növesèntu. U pìa u numme da [[Tumâxu Do(r)ia]], regurdàu cumme òmmu de valû, vistu u moddu intu che u l'axeva prutezüu a sitè dü(r)ante l'asediu du [[1435]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Girolamo Rossi|tìtolo=Storia della Città e Diocesi di Albenga|url=https://books.google.it/books?id=g7ksAAAAYAAJ&hl=it&source=gbs_navlinks_s|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=187|capìtolo=X. Vicende del XV Secolo}}</ref>.
* U Caruggiu du Teâtru, lungu ina sinquantêna de mêtri, u l'è ciamàu cuscì vistu che in curispundènsa u se ghe truvava u veggiu Teâtru Sivicu sitadìn, cacciàu zü insemme au ''castrum'' inti [[Anni 1930|ànni '30]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.27}}</ref>. Dau percursu nu in lìnea u cumensa sutta a 'n vortu au de sutta du che u l'ha u so ingressu u Cine-Teâtru Ambra, ch'u l'ha piàu u pòstu du veggiu. Sciübitu doppu u caruggiu u cêga e u se dirigge inte quella ch'a l'è Ciàssa San Fransescu, inclüsa intu quartê de Santa Ma(r)ìa.
* Dau Lòttu (Vico Caresomo), u cunette Largu Do(r)ia cun Vìa Palestru, finèndu au fiàncu da Tûre da Paciotta, a l'imbuccu da [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]], u l'è ün di caruggi ciü picìn d'Arbenga Veggia, lungu numma che 17 mêtri, u pìa u numme da Giovanni Caresomo, assidiacunu da Catedrâle intu [[XVII secolo|Seisèntu]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|pp. 30-31}}</ref>.
* Vìa Ernestu Rulàndi Ricci, u l'è u cuntinuu de [[Vìa Oddu (Arbenga)|Via Oddu]], ch'a g'ha u sò imbuccu aa drìta da faciâ de Santa Ma(r)ìa. Passandu a còsta da gêxa, a se inmette inte Ciàssa San Fransescu, passandula e finèndu trènta mêtri de dòppu au de fö(r)a de mü(r)aje, inte Vìa Zena<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 51}}</ref>. A passa defèti au de sutta da stò(r)ica ''Porta sancti francisci'' (a Pòrte de San Fransescu)<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|pp.56-57, fig.18}}</ref>.
* U Caruggiu de verdü(r)e(r)e (o [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]], a remarcà a tupunumastica), u se diràmma d'in fàccia aa gêxa de Santa Ma(r)ìa, a partì daa Tûre di Cassulìn, fin a rivà a tucà e mü(r)àje da sitè veggia, dandu in scia Sènta 'traversu a Pòrte du Pertüxu. U marca ascì pe' tradisiùn u cunfìn fra u quartê de San Scî (a munte, caruggiu inclüsu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 45}}</ref>) e quellu de Sant'Eulàlia (a vàlle), furmandu in impurtànte cruxe(r)a cun Vìa Rumma.
* Dau Munümèntu, spiassu de 'na duxentêna de mêtri quaddri ch'a vìa ghe pàssa a còsta primma de rivà inte San Michê. U se dröve fra mezzu a Catedrâle e a gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, u(r)iginàu cu'i travài viari du cumensu du [[XX secolo|Növesèntu]], ch'u l'ha vìstu a demulisiùn du Ciòstru di Canònichi. St'ürtimu u l'é(r)a stètu ti(r)àu sciü de dòssu aa Catedrâle fra i [[XIV secolo|seculi XIV]] e [[XV secolo|XV]] e ancöi u l'è stètu sustituìu dau munümèntu sitadìn ai caütti da [[Primma Goæra Mondiâ|Primma guèra mundiâle]], messu chi du [[1923]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.49}}</ref>.
* [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]], a prinsipâle ciàssa d'Arbenga Veggia, antigamènte cunusciüa cumme ''platea comunis'', dund'a gh'a a sêde u municipiu. A porta u numme du santu prutetû da sitè e se ghe fàccia inta pârte âta a [[Catedrâle de San Michê]]. U l'è chi de frunte ch'a finisce a stràdda, ch'a se inmette inte Vìa Benardu Ricci, ch'a n'è u cuntinuu, daa lòggia du Palàssiu Veggiu fin aa cruxe(r)a di Quàttru Canti<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 50}}</ref>.
=== Architetü(r)e ===
{| class="wikitable"
!Figü(r)a
!n°
!Numme
!Descrisiùn
|-
|
|s.n.c.
|'''Pòrte du ''Castrum'''''
|A pòrte du ''Castrum'', mensunâ inti àtti cumme ''porta castri'' o ''prope castrum'', a l'è stèta a primma pòrte inte mü(r)aje de difésa da sitè ch'a se druvisse au fundu de stu rammu du decümàn màscimu. A se truvâva pròpiu fra e due tûre du ''castrum'' e l'è bèn prubabile ch'a secce stèta prèstu immü(r)â, cu'a pòrte da Ma(r)ìna, de pocu ciü a punènte, ch'a n'ha piàu u pòstu inta bassa [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]]<ref name=":1">{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', p. 139}}</ref>.
|-
|
|s.n.c.
|'''Pòrte da Ma(r)ìna'''
|A Pòrte da Ma(r)ìna a l'é(r)a üna de pòrte sitadìne ciü impuranti d'Arbenga Veggia e, cumme dìtu, a l'ha piàu u pòstu da ciü antìga Pòrte du ''Castrum'', vegnindu duvèrta a l'estremitè de punènte de stu cumplèssu lì. U sò numme u ne vegne daa vìa ch'a ghe sciurtìva, che defèti a menâva aa Ma(r)ìna, cu'u titulu de pòrte ''ad marinam'' che, duve(r)àu zà du [[1420]], u l'ha rexistìu fìna au dì d'ancöi, bèn doppu de quande st'architetü(r)a a l'è stèta derucâ<ref name=":1" />.
|-
|
|s.n.c
|'''''Castrum'''''
|U cumplèssu du ''castrum'', cunusciüu ascì cumme u castellu da Pòrte da Ma(r)ìna, u se truvâva au fundu de Vìa D'Aste e u l'é(r)a furmàu da due tûre e ina serie de custrusiùi de difésa. Armenu pe' l'impiantu u gh'axeva de u(r)igine du bèllu antìghe, prubabilmènte rumâne, e dau [[1251]] u l'è vegnüu a sêde d'ina guarnixùn zenese. Cunvertìu ciü avanti a di üsi sivìli e religiusi, u l'è stètu aa fìn derucàu du [[1938]]<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/castrum-porta-marina.htm|tìtolo=La zona del castrum e della Porta Marina|léngoa=IT|vìxita=2024-11-07}}</ref>.
|-
|
|s.n.c
|'''Munastê de San Tumaxu'''
|U munastê de San Tumaxu u l'è stètu fundàu du [[1660]]-[[1661|61]] dau Gio Ma(r)ìa Oddu, u mèximu che du [[1623]] u l'axeva creàu u culêgiu da mascci in [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], recavàu in parte inta strutü(r)a du ''castrum''<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 26}}</ref>. U munastê u l'è stètu da l'imprinsippiu a gestiùn dumenicâna e, insemme a quellu de San Calocciu de Clarisse, u l'è stètu u pòstu pe' l'istrusiùn de tante fiö(r)e arbenganesi fina aa sò supresciùn inti ànni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Breve storia dalla collettività'', p. 77}}</ref>. Cu'a supresciùn, fra u [[1806]] e u [[1807]], a sò géxa a l'è stèta rangiâ a növu teâtru da sitè<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Il paesaggio urbano e le arti'', pp. 162-163}}</ref>.
|-
|
|s.n.c.
|'''Teâtru Sivicu'''
|U Sivicu u l'è stètu primmu teâtru d'Arbenga, recavàu inta géxa du munastê de San Tumaxu, suprèssu ai tèmpi da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]]. Levàu arcüne rapresentasiùi, che fòscia e se sun tegnüe chi zà du [[1798]], u l'è adatàu a teâtru pe' vuluntè de privèi du [[1814]]-[[1816|16]], pe' passâ dunca in gestiùn au Cumün du [[1830]], scibèn che i parchi i reste(r)àn de lungu in prupietè ae famìe de cuntu ch'e n'axevan cumisciunàu a realizasiùn. Cumm'u rèstu du cumplèssu du ''castrum'', u Teâtru Sivicu u l'ha finìu p'êsse caciàu zü du [[1938]], pe' slargà u fundu de Vìa D'Aste<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valerio Raimondo|tìtolo=Il Teatro Civico di Albenga (1814-1938)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0376162|ànno=Utubre 2000|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=4-6, 61-62}}</ref>.
|-
|
|6
|'''Veggiu palàssiu da Pretü(r)a'''
|Custrusiùn missa vèrsu u fundu da vìa, in sciù sò fiàncu a setentriùn, a l'ha cumensàu a svilüpâse zà du [[XII secolo|seculu XII]] e, du bèllu ciü avanti, a l'è vegnüa a sêde da Pretü(r)a arbenganese, ch'a g'ha cuscì lasciàu u numme. Fra i [[Anni 1960|ànni '60]] e u [[2009]] u l'è stètu a sêde da bibliutêca sivica<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20231015100436/https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0003|tìtolo=Biblioteca civica Simonetta Comanedi|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref> e, dau [[2001]], u l'è vinculàu daa Suvrintendènsa<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111150.pdf|tìtolo=Decrêtu de vinculu|dæta=24 frevâ 2001|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>. De drentu, au sèntru du palàssiu, se ghe tröva in gran salùn cuèrtu da ina votta a padijùn tütta tenzüa a frescu, mèntre i camìn e i purtèi i sun fèti d'abaìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2015/10/ad-albenga-va-allasta-il-palazzo-dellex-pretura-di-via-enrico-daste/|tìtolo=Ad Albenga va all'asta il Palazzo dell'ex Pretura di via Enrico d'Aste|dæta=28 utùbre 2015|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Centro storico di Albenga 28.jpg|senza_cornice|104x104px]]
|14-20<ref group="n.">U palàssiu intregu u cröve a nümerasiùn pâri fra i sivichi 14 e 20, cun numma u 14 e u 18 ch'i sun pe(r)ò de entrè; i âtri nümeri i van defèti pe'e büteghe du cian terén</ref>
|'''Palàssiu Borea Ricci'''
|Palàssiu de cuntu d'Arbenga Veggia missu a setentriùn de Vìa D'Aste, u l'è stètu cumisciunàu daa famìa di Borea Ricci, ch'u l'ha fètu realizà chi du [[XVI secolo|Sinquesèntu]]. U cumplèssu l'è vinculàu daa Suvrintendènsa dau [[1910]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111132|tìtolo=Palazzo Borea Ricci|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Albenga - Torre Cazzulini - 2023-09-16 10-42-27 001.jpg|senza_cornice|139x139px]]
|27
|'''Tûre e Cà di Cassulìn'''
|Mensunâ fin dai tempi antighi cumme de prupietè di Cassulìn, a l'è a primma de tûre arbenganesi ch'i se incuntravan rivandu dau ''castrum'' da Pòrte da Ma(r)ìna. A svetta cu'i sò 21 mêtri d'artessa d'in fàccia a Santa Ma(r)ìa<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-cazzulini.htm|tìtolo=Tûre Cassulìn|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref>. Fòscia da fà remuntà au [[XIII secolo|seculu XIII]], cumpa(r)ìsce inte 'n attu du [[1367]] cumme ''turris Spectorum'', vistu che ün di membri de sta famìa chi, Corado Sospetto, u l'axeva spusàu a fìa de Lanzarotto di Cassulìn. In testimunianse ciü resènti a l'è dìta tûre de Gio Francesco Cassulìn, scignû da [[Castelanìa de Rivernàu|Castelanìa d'Arnascu]]. Presente fina inte l'afrescu ch'u l'é(r)a in Santa Ma(r)ìa, dund'a l'è presentâ cun 'na cianta de figu in simma, a cunserva ancù u basamèntu de prìa, separàu dau restu (caraterizàu dai maùi a vista inta parte âta) grassie a 'na curnìxe. A se fàccia a punènte in sce Vìa Oddu, dund'a mustra ancù i garbi ch'i servivan pe'e travi che rezevan i su(r)êi de legnu, muntèi in caxu de pe(r)igu<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|''Quartiere Santa Maria'', pp. 23-25}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Gêxa de Santa Marìa in Fontibus (Santa Marìa, Arbenga Veggia)-Faciâ 01.jpg|senza_cornice|104x104px]]
|s.n.c
|'''Géxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus'''
|A géxa culegiâ de Santa Ma(r)ìa in Fontibus a l'è a segunda géxa d'Arbenga Veggia e a se tröva nu luntàn daa catedrâle, cu'a che a furmâva in cumplèssu ünicu avanti ch'i fusse cacièi zü u ciòstru e e custrusiùi ch'e gh'é(r)an intu mezzu. E sò u(r)igine e nu sun gua(r)i cè(r)e, a ogni moddu a l'è mensunâ pe'a primma votta du [[1098]] e a pìa a strutü(r)a d'ancöi cu'ina recustrusiùn du [[XVII secolo|Seisèntu]], p'êsse turna rimanezâ a l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növèsentu]] quande, pe' slargà a vìa, n'è derucàu a primma campâ. A géxa a g'ha ina cianta de baxilica, a trê navè, cun de capelle in sci fiànchi e cuèrte da votte a cruxe(r)a e a butte. Tra e ope(r)e chi cunservè se pò regurdà a pa(r)a da ''Madonna cu'u Bambìn'', de l'Uràssiu De Ferài, e a càscia da ''Madonna du Carmu'', travàiu de l'Antôgnu Ma(r)ìa Marajàn<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20589/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria in Fontibus|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>.
|}
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giosetta Bertonasco Rubatti|tìtolo=Le Torri di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LI20001220|colànn-a=Memoïa Arbenga|ànno=2010|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bertonasco Rubatti, 2010}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Stradario essenziale del centro storico della Città di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9270|ànno=2001|editô=Edizioni dell'Unitre Ingauna|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2001}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=sTuwrCII3pkC|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Guida d'Italia|cid=AA.VV., 1982|ISBN=88-365-0009-9}}
== Âtri prugètti ==
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=http://www.immaginistorichealbenga.it/enrico-daste-via-la-via/|tìtolo=Enrico D'Aste, via|outô=AA. VV.|scîto=Albenga: Immagini e Ricordi|léngoa=IT}}
gi777lqv3nu7ellhsk511izpzupr9ni
253141
253140
2024-11-09T08:13:09Z
Arbenganese
12552
+tl arbenganese sitadin
253141
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}
[[Immaggine:Albenga - Kathedrale San Michele Arcangelo und Santa Maria in Fontibus, August 2019.jpg|miniatura|Futugrafìa]]
'''Vìa D'Aste''' (ascì dìta '''A Cuntrâ Növa''', scrìta ''Cuntraneuva''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0455769|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|pp=69|capìtolo=U Strada"iu}}</ref> au moddu du Gastaldi, ''Via Enrico D'Aste'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'na stràdda fra e ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, ch'a cûre da punènte a levànte, recarcandu u percursu de quellu ch'u l'é(r)a u decümàn màscimu da sitè rumâna. Slargâ du bèllu au cumensu du [[XX secolo|Növesèntu]], cacciàndu zü fina di palàssi ch'i se ghe faciàvan, a l'ha pe' stu fètu chi piàu u numme de Cuntrâ Növa, ben marcàu intu parlà pupulâre.
== Sto(r)ia ==
Vìa D'Aste a cûre pe' ün di percursi ciü antìghi e de lungu ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, repiàndu a metè de levante du decümàn màscimu de ''Albingaunum'', che de chi u l'andaxeva avanti passàndu pe'e mudèrne Vìa Benardu Ricci e Vìa Baccio Emanuele Maineri<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref>. Sta vìa a l'è stèta ascì duve(r)â cumme tèrmu pe' marcà i cunfìn fra i quartèi de Santa Ma(r)ìa e de Sant'Eulàlia, spartisiùn ch'a servìva pe' di fìn fiscàli e aministatìvi, scibèn che, a dife(r)ènsa de quantu se pìa in cunsciderasiùn au dì d'ancöi, nu pà ch'a fusse intu mezzu fra Santa Ma(r)ìa e Sant'Eulàlia. Defèti, cumm'u se vegghe da l'èstimu du [[1473]], scìa ina cà faciâ in scia [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa de San Michê]] che quelle di Cassulìn in fàccia aa géxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus e l'é(r)an ancù intu quartê de Santa Ma(r)ìa, cu'a sudivixùn che l'è dunca prubabile ch'a l'andasse pe' vìe intreghe ciütostu che spartìle a metè<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''I quartieri e la consistenza edilizia della città'', pp. 79-81}}</ref>.
L'impurtansa da vìa a l'è atestâ fina daa bassa [[Etæ de Mëzo|Etè de Mézzu]], da quande, cumme inte âtre stradde cun ciü tranxitu, se ghe faciâvan cà e palàssi de cuntu, fètu ch'u resâta daa registrasiùn a catastru de custrusiùi cu'in valû ciü âtu che inti caruggi ciü picìn<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 21}}</ref>. De ciü, inta Cuntrâ Növa se ghe duvéva tegnì u mercàu de tè(r)e, u ''forum tellarum'', cun due büteghe inte cà di Cassulìn ch'e sun registrè inte l'èstimu du [[1426]], mèntre inte quellu du [[1473]] se fà mensiùn de due cà ''cum rota tellarum''. A tà prupoxitu, in curispundènsa de l'ecs Teâtru Sivicu gh'é(r)a mü(r)àu fìna du [[XX secolo|Növesèntu]] a cuscì dìta "canna", a mezü(r)a üfisiâle pe' panni e tè(r)e, fòscia missa chi zà ai tèmpi de quande se ghe tegnìva u mercàu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''I mercati e le attività commerciali e artigiane'', pp. 120-122}}</ref> e au(r)a cunservâ intu Müseu Sivicu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|pp. 35-36}}</ref>. Au fundu da vìa, ch'a finìva inte mü(r)aje de difésa da sitè a l'artessa du ''castrum'' de fundasiùn rumâna, se ghe druvìva l'antìga ''porta castrum'' o ''prope castrum'', de dunde se piâva a vìa da Ma(r)ìna. Sta pòrte, missa pròpiu fra e due tûre du ''castrum'', a l'è stèta pe(r)ò serâ inte l'Etè de Mezzu, pe' druvì a növa Pòrte da Ma(r)ìna da fiàncu da furtificasiùn rumâna, atestâ zà dau [[1420]] cumme a pòrte ''ad marinam''<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', pp. 138-139}}</ref>.
<gallery mode="packed" heights="220">
Veduta dell'attuale Via D'Aste dopo le prime demolizioni (Albenga, foto 1899).jpg|I primmi slargamènti ae spèse de cà a sud, int'ina futugrafìa du [[1899]]
Veduta dell'attuale Via D'Aste durante la demolizione della facciata di Santa Maria in Fontibus (Albenga, foto 1900).jpg|Marsu du [[1900]], travài in cursu ae cà du fiancu sud a Santa Ma(r)ìa
Demolizione di primo 900.jpg|Cartulina cu'a catedrâle e u ciòstru di Canònichi, zà mezzu derucàu, 1900 ca.
Castrum di Porta Marina (Albenga, foto pre-1938).jpg|Vìa D'Aste e u palàssiu du ''castrum'' avanti de demulisiùi du [[1938]]
</gallery>
Ciü de resènte, a vìa a l'ha piàu l'intitulasiùn a Vincenzo Gioberti, p'ésse dunca cangiâ a Enrico D'Aste, ürtimu mèmbru de l'[[D'Aste (famïa)|antìga pa(r)entèlla arbenganese]] e scindicu d'Arbenga tra u [[1879]] e u [[1889]], doppu di grandi travài ch'i l'han interesâ a l'imprinsippiu du Növesèntu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 35}}</ref>. Sti lì, fèti tra u [[1898]] e u [[1903]], i l'han purtàu a slargà e indrisà a vìa: pe' primmu intervèntu s'è mesciàu e faciè de custrusiùi a mezzugiurnu in sc'ina linea ciü aretrâ, pöi s'è intervegnüu inta géxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus caciàndu zü a primma campâ, de moddu de mesciâne inderé a faciâ. S'è cumensàu dunca a derucà e custrusiùi fra Santa Ma(r)ìa e a catedrâle, cu'u spàssiu cuscì recavàu ch'u vegne(r)à quellu che au dì d'ancöi u l'è dìtu Ciàssa IV Nuvèmbre<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 49}}</ref>. Intu detaju, chi i se truvâvan u ciòstru di Canònichi da catedrâle, in pussu, e cà di canònichi de Santa Ma(r)ìa e ascì de âtre de privèi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Il centro cittadino e gli insediamenti religiosi'', pp. 41-43}}</ref>. A l'estremitè de levante de Vìa D'Aste, du [[1938]], u l'è stètu aa fìn caciàu zü l'ürtimu isulàu ch'u n'interumpìva u camìn drìtu, fètu che pe(r)ò u l'ha purtàu a pèrde i rèsti de l'antighiscimu ''castrum'' rumàn<ref name=":0">{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', p. 138}}</ref> ciü che u Teâtru Sivicu, cu'in pesante palasùn ch'u n'ha piàu u pòstu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 50}}</ref>.
== Descrisiùn ==
[[File:Vìa D'Aste o A Cuntrâ növa (Arbenga Veggia) - Mappa.svg|thumb|upright=3|center|Mappa da Cuntrâ Növa, cu'i caruggi ch'i se ghe incruxan]]A vìa a se scuntra a l'imbuccu d'Arbenga Veggia rivandu daa Ma(r)ìna, giüst'in frunte ai Giardinetti, in diresiùn du Viâle du Ré, cumensandu là dund'u se truvava l'antigu ''castrum''. A se dröve a partì dau Largu Do(r)ia, da dund'i se deramman, in diresiùn cuntra(r)ia, tantu u Caruggiu du Teâtru (a setentriùn, ch'u l'inmette in San Fransescu e u fa parte du quartê de Santa Ma(r)ìa) quantu u Caruggiu du Lottu (au de sutta, ch'u porta inta [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]], zà inte Sant'Eulàlia).
Propiu in sciu cantu cun u primmu di dui a se vegghe ancù ancöi a Veggia Pretü(r)a, ch'a remunta ai prìmmi seculi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mèzzu]]. Stu palàssiu chi u l'è ascì in cuntinuu cun quellu di Borea Ricci, vegnüu de dòppu e apartegnüu a üna de famìe ciü de riliêvu d'Arbenga. Finìu st'isulàu u se rìva a l'artessa da gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, cun in fàccia a Cà e tûre di Seullìn, ch'a se tröva in sciu cantu cun [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]], pöcu primma de rivà in diresiun du Munümèntu. De dossu aa gêxa, tantu in sc'in fiancu quantu in sce l'âtra, u gh'è di passaggi ch'i l'inmetten turna in San Fransescu.
U ciü impurtante di dui, aa drìta, u porta u numme de l'Ernestu Rulandi Ricci, militâre caüttu in bataja a l'imprensipiu du Növesèntu. In avanti, versu u Sant'Eulàlia, in carugettu cu'u vortu, prugetàu da l'architettu Cortese de [[Sann-a|Savuna]] du [[1872]] e dedicàu a Ester Siccardi dandu amentu aa tupunumastica<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.59}}</ref>, u l'inmette inta [[Ciàssa di Pésci (Arbenga)|Ciàssa di Pésci]]. Aa fìn dòppu in'utantêna de mêtri, u percursu da stràdda u se cunclüdde in diresiùn da [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa de San Michê]], finèndu daa lòggia de Palàssu Veggiu: a purtà fin inti Quàttru Canti u l'è u caruggiu ch'u g'ha u numme du Benardu Ricci<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.51}}</ref>.
=== Cruxe(r)e ===
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Albenga-IMG 0344.JPG|E Tûre, daa cruxe(r)a cun Vìa Oddu
Immaggine:Centro storico di Albenga 29.jpg|U palàssiu Borea Ricci
Immaggine:Via Òddu - U Caruggiu de verdüêe (San Scì, Arbenga Veggia) 01.jpg|U Caruggiu de verdü(r)e(r)e, mi(r)andu versu Santa Ma(r)ìa
Immaggine:Gêxa de Santa Marìa in Fontibus (Santa Marìa, Arbenga Veggia)-Faciâ 09.jpg|Santa Ma(r)ìa e l'imbuccu du Caruggiu ch'u porta in San Fransecu
</gallery>
* Largu Do(r)ia, spiàssu de pöcu ciü de 800 mêtri quàddri<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 36}}</ref> ch'u se tröva a l'imbuccu da vìa, versu a ma(r)ìna, tantu ch'u se tröva là dund'ina votta u gh'e(r)a l'antigu ''castrum'' du tèmpu di rumèi, cacciàu zü inti prìmmi du Növesèntu. U pìa u numme da [[Tumâxu Do(r)ia]], regurdàu cumme òmmu de valû, vistu u moddu intu che u l'axeva prutezüu a sitè dü(r)ante l'asediu du [[1435]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Girolamo Rossi|tìtolo=Storia della Città e Diocesi di Albenga|url=https://books.google.it/books?id=g7ksAAAAYAAJ&hl=it&source=gbs_navlinks_s|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=187|capìtolo=X. Vicende del XV Secolo}}</ref>.
* U Caruggiu du Teâtru, lungu ina sinquantêna de mêtri, u l'è ciamàu cuscì vistu che in curispundènsa u se ghe truvava u veggiu Teâtru Sivicu sitadìn, cacciàu zü insemme au ''castrum'' inti [[Anni 1930|ànni '30]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.27}}</ref>. Dau percursu nu in lìnea u cumensa sutta a 'n vortu au de sutta du che u l'ha u so ingressu u Cine-Teâtru Ambra, ch'u l'ha piàu u pòstu du veggiu. Sciübitu doppu u caruggiu u cêga e u se dirigge inte quella ch'a l'è Ciàssa San Fransescu, inclüsa intu quartê de Santa Ma(r)ìa.
* Dau Lòttu (Vico Caresomo), u cunette Largu Do(r)ia cun Vìa Palestru, finèndu au fiàncu da Tûre da Paciotta, a l'imbuccu da [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]], u l'è ün di caruggi ciü picìn d'Arbenga Veggia, lungu numma che 17 mêtri, u pìa u numme da Giovanni Caresomo, assidiacunu da Catedrâle intu [[XVII secolo|Seisèntu]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|pp. 30-31}}</ref>.
* Vìa Ernestu Rulàndi Ricci, u l'è u cuntinuu de [[Vìa Oddu (Arbenga)|Via Oddu]], ch'a g'ha u sò imbuccu aa drìta da faciâ de Santa Ma(r)ìa. Passandu a còsta da gêxa, a se inmette inte Ciàssa San Fransescu, passandula e finèndu trènta mêtri de dòppu au de fö(r)a de mü(r)aje, inte Vìa Zena<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 51}}</ref>. A passa defèti au de sutta da stò(r)ica ''Porta sancti francisci'' (a Pòrte de San Fransescu)<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|pp.56-57, fig.18}}</ref>.
* U Caruggiu de verdü(r)e(r)e (o [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]], a remarcà a tupunumastica), u se diràmma d'in fàccia aa gêxa de Santa Ma(r)ìa, a partì daa Tûre di Cassulìn, fin a rivà a tucà e mü(r)àje da sitè veggia, dandu in scia Sènta 'traversu a Pòrte du Pertüxu. U marca ascì pe' tradisiùn u cunfìn fra u quartê de San Scî (a munte, caruggiu inclüsu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 45}}</ref>) e quellu de Sant'Eulàlia (a vàlle), furmandu in impurtànte cruxe(r)a cun Vìa Rumma.
* Dau Munümèntu, spiassu de 'na duxentêna de mêtri quaddri ch'a vìa ghe pàssa a còsta primma de rivà inte San Michê. U se dröve fra mezzu a Catedrâle e a gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, u(r)iginàu cu'i travài viari du cumensu du [[XX secolo|Növesèntu]], ch'u l'ha vìstu a demulisiùn du Ciòstru di Canònichi. St'ürtimu u l'é(r)a stètu ti(r)àu sciü de dòssu aa Catedrâle fra i [[XIV secolo|seculi XIV]] e [[XV secolo|XV]] e ancöi u l'è stètu sustituìu dau munümèntu sitadìn ai caütti da [[Primma Goæra Mondiâ|Primma guèra mundiâle]], messu chi du [[1923]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.49}}</ref>.
* [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]], a prinsipâle ciàssa d'Arbenga Veggia, antigamènte cunusciüa cumme ''platea comunis'', dund'a gh'a a sêde u municipiu. A porta u numme du santu prutetû da sitè e se ghe fàccia inta pârte âta a [[Catedrâle de San Michê]]. U l'è chi de frunte ch'a finisce a stràdda, ch'a se inmette inte Vìa Benardu Ricci, ch'a n'è u cuntinuu, daa lòggia du Palàssiu Veggiu fin aa cruxe(r)a di Quàttru Canti<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 50}}</ref>.
=== Architetü(r)e ===
{| class="wikitable"
!Figü(r)a
!n°
!Numme
!Descrisiùn
|-
|
|s.n.c.
|'''Pòrte du ''Castrum'''''
|A pòrte du ''Castrum'', mensunâ inti àtti cumme ''porta castri'' o ''prope castrum'', a l'è stèta a primma pòrte inte mü(r)aje de difésa da sitè ch'a se druvisse au fundu de stu rammu du decümàn màscimu. A se truvâva pròpiu fra e due tûre du ''castrum'' e l'è bèn prubabile ch'a secce stèta prèstu immü(r)â, cu'a pòrte da Ma(r)ìna, de pocu ciü a punènte, ch'a n'ha piàu u pòstu inta bassa [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]]<ref name=":1">{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', p. 139}}</ref>.
|-
|
|s.n.c.
|'''Pòrte da Ma(r)ìna'''
|A Pòrte da Ma(r)ìna a l'é(r)a üna de pòrte sitadìne ciü impuranti d'Arbenga Veggia e, cumme dìtu, a l'ha piàu u pòstu da ciü antìga Pòrte du ''Castrum'', vegnindu duvèrta a l'estremitè de punènte de stu cumplèssu lì. U sò numme u ne vegne daa vìa ch'a ghe sciurtìva, che defèti a menâva aa Ma(r)ìna, cu'u titulu de pòrte ''ad marinam'' che, duve(r)àu zà du [[1420]], u l'ha rexistìu fìna au dì d'ancöi, bèn doppu de quande st'architetü(r)a a l'è stèta derucâ<ref name=":1" />.
|-
|
|s.n.c
|'''''Castrum'''''
|U cumplèssu du ''castrum'', cunusciüu ascì cumme u castellu da Pòrte da Ma(r)ìna, u se truvâva au fundu de Vìa D'Aste e u l'é(r)a furmàu da due tûre e ina serie de custrusiùi de difésa. Armenu pe' l'impiantu u gh'axeva de u(r)igine du bèllu antìghe, prubabilmènte rumâne, e dau [[1251]] u l'è vegnüu a sêde d'ina guarnixùn zenese. Cunvertìu ciü avanti a di üsi sivìli e religiusi, u l'è stètu aa fìn derucàu du [[1938]]<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/castrum-porta-marina.htm|tìtolo=La zona del castrum e della Porta Marina|léngoa=IT|vìxita=2024-11-07}}</ref>.
|-
|
|s.n.c
|'''Munastê de San Tumaxu'''
|U munastê de San Tumaxu u l'è stètu fundàu du [[1660]]-[[1661|61]] dau Gio Ma(r)ìa Oddu, u mèximu che du [[1623]] u l'axeva creàu u culêgiu da mascci in [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], recavàu in parte inta strutü(r)a du ''castrum''<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 26}}</ref>. U munastê u l'è stètu da l'imprinsippiu a gestiùn dumenicâna e, insemme a quellu de San Calocciu de Clarisse, u l'è stètu u pòstu pe' l'istrusiùn de tante fiö(r)e arbenganesi fina aa sò supresciùn inti ànni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Breve storia dalla collettività'', p. 77}}</ref>. Cu'a supresciùn, fra u [[1806]] e u [[1807]], a sò géxa a l'è stèta rangiâ a növu teâtru da sitè<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Il paesaggio urbano e le arti'', pp. 162-163}}</ref>.
|-
|
|s.n.c.
|'''Teâtru Sivicu'''
|U Sivicu u l'è stètu primmu teâtru d'Arbenga, recavàu inta géxa du munastê de San Tumaxu, suprèssu ai tèmpi da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]]. Levàu arcüne rapresentasiùi, che fòscia e se sun tegnüe chi zà du [[1798]], u l'è adatàu a teâtru pe' vuluntè de privèi du [[1814]]-[[1816|16]], pe' passâ dunca in gestiùn au Cumün du [[1830]], scibèn che i parchi i reste(r)àn de lungu in prupietè ae famìe de cuntu ch'e n'axevan cumisciunàu a realizasiùn. Cumm'u rèstu du cumplèssu du ''castrum'', u Teâtru Sivicu u l'ha finìu p'êsse caciàu zü du [[1938]], pe' slargà u fundu de Vìa D'Aste<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valerio Raimondo|tìtolo=Il Teatro Civico di Albenga (1814-1938)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0376162|ànno=Utubre 2000|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=4-6, 61-62}}</ref>.
|-
|
|6
|'''Veggiu palàssiu da Pretü(r)a'''
|Custrusiùn missa vèrsu u fundu da vìa, in sciù sò fiàncu a setentriùn, a l'ha cumensàu a svilüpâse zà du [[XII secolo|seculu XII]] e, du bèllu ciü avanti, a l'è vegnüa a sêde da Pretü(r)a arbenganese, ch'a g'ha cuscì lasciàu u numme. Fra i [[Anni 1960|ànni '60]] e u [[2009]] u l'è stètu a sêde da bibliutêca sivica<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20231015100436/https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0003|tìtolo=Biblioteca civica Simonetta Comanedi|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref> e, dau [[2001]], u l'è vinculàu daa Suvrintendènsa<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111150.pdf|tìtolo=Decrêtu de vinculu|dæta=24 frevâ 2001|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>. De drentu, au sèntru du palàssiu, se ghe tröva in gran salùn cuèrtu da ina votta a padijùn tütta tenzüa a frescu, mèntre i camìn e i purtèi i sun fèti d'abaìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2015/10/ad-albenga-va-allasta-il-palazzo-dellex-pretura-di-via-enrico-daste/|tìtolo=Ad Albenga va all'asta il Palazzo dell'ex Pretura di via Enrico d'Aste|dæta=28 utùbre 2015|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Centro storico di Albenga 28.jpg|senza_cornice|104x104px]]
|14-20<ref group="n.">U palàssiu intregu u cröve a nümerasiùn pâri fra i sivichi 14 e 20, cun numma u 14 e u 18 ch'i sun pe(r)ò de entrè; i âtri nümeri i van defèti pe'e büteghe du cian terén</ref>
|'''Palàssiu Borea Ricci'''
|Palàssiu de cuntu d'Arbenga Veggia missu a setentriùn de Vìa D'Aste, u l'è stètu cumisciunàu daa famìa di Borea Ricci, ch'u l'ha fètu realizà chi du [[XVI secolo|Sinquesèntu]]. U cumplèssu l'è vinculàu daa Suvrintendènsa dau [[1910]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111132|tìtolo=Palazzo Borea Ricci|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Albenga - Torre Cazzulini - 2023-09-16 10-42-27 001.jpg|senza_cornice|139x139px]]
|27
|'''Tûre e Cà di Cassulìn'''
|Mensunâ fin dai tempi antighi cumme de prupietè di Cassulìn, a l'è a primma de tûre arbenganesi ch'i se incuntravan rivandu dau ''castrum'' da Pòrte da Ma(r)ìna. A svetta cu'i sò 21 mêtri d'artessa d'in fàccia a Santa Ma(r)ìa<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-cazzulini.htm|tìtolo=Tûre Cassulìn|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref>. Fòscia da fà remuntà au [[XIII secolo|seculu XIII]], cumpa(r)ìsce inte 'n attu du [[1367]] cumme ''turris Spectorum'', vistu che ün di membri de sta famìa chi, Corado Sospetto, u l'axeva spusàu a fìa de Lanzarotto di Cassulìn. In testimunianse ciü resènti a l'è dìta tûre de Gio Francesco Cassulìn, scignû da [[Castelanìa de Rivernàu|Castelanìa d'Arnascu]]. Presente fina inte l'afrescu ch'u l'é(r)a in Santa Ma(r)ìa, dund'a l'è presentâ cun 'na cianta de figu in simma, a cunserva ancù u basamèntu de prìa, separàu dau restu (caraterizàu dai maùi a vista inta parte âta) grassie a 'na curnìxe. A se fàccia a punènte in sce Vìa Oddu, dund'a mustra ancù i garbi ch'i servivan pe'e travi che rezevan i su(r)êi de legnu, muntèi in caxu de pe(r)igu<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|''Quartiere Santa Maria'', pp. 23-25}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Gêxa de Santa Marìa in Fontibus (Santa Marìa, Arbenga Veggia)-Faciâ 01.jpg|senza_cornice|104x104px]]
|s.n.c
|'''Géxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus'''
|A géxa culegiâ de Santa Ma(r)ìa in Fontibus a l'è a segunda géxa d'Arbenga Veggia e a se tröva nu luntàn daa catedrâle, cu'a che a furmâva in cumplèssu ünicu avanti ch'i fusse cacièi zü u ciòstru e e custrusiùi ch'e gh'é(r)an intu mezzu. E sò u(r)igine e nu sun gua(r)i cè(r)e, a ogni moddu a l'è mensunâ pe'a primma votta du [[1098]] e a pìa a strutü(r)a d'ancöi cu'ina recustrusiùn du [[XVII secolo|Seisèntu]], p'êsse turna rimanezâ a l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növèsentu]] quande, pe' slargà a vìa, n'è derucàu a primma campâ. A géxa a g'ha ina cianta de baxilica, a trê navè, cun de capelle in sci fiànchi e cuèrte da votte a cruxe(r)a e a butte. Tra e ope(r)e chi cunservè se pò regurdà a pa(r)a da ''Madonna cu'u Bambìn'', de l'Uràssiu De Ferài, e a càscia da ''Madonna du Carmu'', travàiu de l'Antôgnu Ma(r)ìa Marajàn<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20589/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria in Fontibus|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>.
|}
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giosetta Bertonasco Rubatti|tìtolo=Le Torri di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LI20001220|colànn-a=Memoïa Arbenga|ànno=2010|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bertonasco Rubatti, 2010}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Stradario essenziale del centro storico della Città di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9270|ànno=2001|editô=Edizioni dell'Unitre Ingauna|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2001}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=sTuwrCII3pkC|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Guida d'Italia|cid=AA.VV., 1982|ISBN=88-365-0009-9}}
== Âtri prugètti ==
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=http://www.immaginistorichealbenga.it/enrico-daste-via-la-via/|tìtolo=Enrico D'Aste, via|outô=AA. VV.|scîto=Albenga: Immagini e Ricordi|léngoa=IT}}
oid3fsamib40ud00u9vl8wos8juqm3k
253142
253141
2024-11-09T08:14:05Z
Arbenganese
12552
/* Âtri prugètti */+cat, interpr.
253142
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}
[[Immaggine:Albenga - Kathedrale San Michele Arcangelo und Santa Maria in Fontibus, August 2019.jpg|miniatura|Futugrafìa]]
'''Vìa D'Aste''' (ascì dìta '''A Cuntrâ Növa''', scrìta ''Cuntraneuva''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0455769|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|pp=69|capìtolo=U Strada"iu}}</ref> au moddu du Gastaldi, ''Via Enrico D'Aste'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'na stràdda fra e ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, ch'a cûre da punènte a levànte, recarcandu u percursu de quellu ch'u l'é(r)a u decümàn màscimu da sitè rumâna. Slargâ du bèllu au cumensu du [[XX secolo|Növesèntu]], cacciàndu zü fina di palàssi ch'i se ghe faciàvan, a l'ha pe' stu fètu chi piàu u numme de Cuntrâ Növa, ben marcàu intu parlà pupulâre.
== Sto(r)ia ==
Vìa D'Aste a cûre pe' ün di percursi ciü antìghi e de lungu ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, repiàndu a metè de levante du decümàn màscimu de ''Albingaunum'', che de chi u l'andaxeva avanti passàndu pe'e mudèrne Vìa Benardu Ricci e Vìa Baccio Emanuele Maineri<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref>. Sta vìa a l'è stèta ascì duve(r)â cumme tèrmu pe' marcà i cunfìn fra i quartèi de Santa Ma(r)ìa e de Sant'Eulàlia, spartisiùn ch'a servìva pe' di fìn fiscàli e aministatìvi, scibèn che, a dife(r)ènsa de quantu se pìa in cunsciderasiùn au dì d'ancöi, nu pà ch'a fusse intu mezzu fra Santa Ma(r)ìa e Sant'Eulàlia. Defèti, cumm'u se vegghe da l'èstimu du [[1473]], scìa ina cà faciâ in scia [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa de San Michê]] che quelle di Cassulìn in fàccia aa géxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus e l'é(r)an ancù intu quartê de Santa Ma(r)ìa, cu'a sudivixùn che l'è dunca prubabile ch'a l'andasse pe' vìe intreghe ciütostu che spartìle a metè<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''I quartieri e la consistenza edilizia della città'', pp. 79-81}}</ref>.
L'impurtansa da vìa a l'è atestâ fina daa bassa [[Etæ de Mëzo|Etè de Mézzu]], da quande, cumme inte âtre stradde cun ciü tranxitu, se ghe faciâvan cà e palàssi de cuntu, fètu ch'u resâta daa registrasiùn a catastru de custrusiùi cu'in valû ciü âtu che inti caruggi ciü picìn<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 21}}</ref>. De ciü, inta Cuntrâ Növa se ghe duvéva tegnì u mercàu de tè(r)e, u ''forum tellarum'', cun due büteghe inte cà di Cassulìn ch'e sun registrè inte l'èstimu du [[1426]], mèntre inte quellu du [[1473]] se fà mensiùn de due cà ''cum rota tellarum''. A tà prupoxitu, in curispundènsa de l'ecs Teâtru Sivicu gh'é(r)a mü(r)àu fìna du [[XX secolo|Növesèntu]] a cuscì dìta "canna", a mezü(r)a üfisiâle pe' panni e tè(r)e, fòscia missa chi zà ai tèmpi de quande se ghe tegnìva u mercàu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''I mercati e le attività commerciali e artigiane'', pp. 120-122}}</ref> e au(r)a cunservâ intu Müseu Sivicu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|pp. 35-36}}</ref>. Au fundu da vìa, ch'a finìva inte mü(r)aje de difésa da sitè a l'artessa du ''castrum'' de fundasiùn rumâna, se ghe druvìva l'antìga ''porta castrum'' o ''prope castrum'', de dunde se piâva a vìa da Ma(r)ìna. Sta pòrte, missa pròpiu fra e due tûre du ''castrum'', a l'è stèta pe(r)ò serâ inte l'Etè de Mezzu, pe' druvì a növa Pòrte da Ma(r)ìna da fiàncu da furtificasiùn rumâna, atestâ zà dau [[1420]] cumme a pòrte ''ad marinam''<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', pp. 138-139}}</ref>.
<gallery mode="packed" heights="220">
Veduta dell'attuale Via D'Aste dopo le prime demolizioni (Albenga, foto 1899).jpg|I primmi slargamènti ae spèse de cà a sud, int'ina futugrafìa du [[1899]]
Veduta dell'attuale Via D'Aste durante la demolizione della facciata di Santa Maria in Fontibus (Albenga, foto 1900).jpg|Marsu du [[1900]], travài in cursu ae cà du fiancu sud a Santa Ma(r)ìa
Demolizione di primo 900.jpg|Cartulina cu'a catedrâle e u ciòstru di Canònichi, zà mezzu derucàu, 1900 ca.
Castrum di Porta Marina (Albenga, foto pre-1938).jpg|Vìa D'Aste e u palàssiu du ''castrum'' avanti de demulisiùi du [[1938]]
</gallery>
Ciü de resènte, a vìa a l'ha piàu l'intitulasiùn a Vincenzo Gioberti, p'ésse dunca cangiâ a Enrico D'Aste, ürtimu mèmbru de l'[[D'Aste (famïa)|antìga pa(r)entèlla arbenganese]] e scindicu d'Arbenga tra u [[1879]] e u [[1889]], doppu di grandi travài ch'i l'han interesâ a l'imprinsippiu du Növesèntu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 35}}</ref>. Sti lì, fèti tra u [[1898]] e u [[1903]], i l'han purtàu a slargà e indrisà a vìa: pe' primmu intervèntu s'è mesciàu e faciè de custrusiùi a mezzugiurnu in sc'ina linea ciü aretrâ, pöi s'è intervegnüu inta géxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus caciàndu zü a primma campâ, de moddu de mesciâne inderé a faciâ. S'è cumensàu dunca a derucà e custrusiùi fra Santa Ma(r)ìa e a catedrâle, cu'u spàssiu cuscì recavàu ch'u vegne(r)à quellu che au dì d'ancöi u l'è dìtu Ciàssa IV Nuvèmbre<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 49}}</ref>. Intu detaju, chi i se truvâvan u ciòstru di Canònichi da catedrâle, in pussu, e cà di canònichi de Santa Ma(r)ìa e ascì de âtre de privèi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Il centro cittadino e gli insediamenti religiosi'', pp. 41-43}}</ref>. A l'estremitè de levante de Vìa D'Aste, du [[1938]], u l'è stètu aa fìn caciàu zü l'ürtimu isulàu ch'u n'interumpìva u camìn drìtu, fètu che pe(r)ò u l'ha purtàu a pèrde i rèsti de l'antighiscimu ''castrum'' rumàn<ref name=":0">{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', p. 138}}</ref> ciü che u Teâtru Sivicu, cu'in pesante palasùn ch'u n'ha piàu u pòstu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 50}}</ref>.
== Descrisiùn ==
[[File:Vìa D'Aste o A Cuntrâ növa (Arbenga Veggia) - Mappa.svg|thumb|upright=3|center|Mappa da Cuntrâ Növa, cu'i caruggi ch'i se ghe incruxan]]A vìa a se scuntra a l'imbuccu d'Arbenga Veggia rivandu daa Ma(r)ìna, giüst'in frunte ai Giardinetti, in diresiùn du Viâle du Ré, cumensandu là dund'u se truvava l'antigu ''castrum''. A se dröve a partì dau Largu Do(r)ia, da dund'i se deramman, in diresiùn cuntra(r)ia, tantu u Caruggiu du Teâtru (a setentriùn, ch'u l'inmette in San Fransescu e u fa parte du quartê de Santa Ma(r)ìa) quantu u Caruggiu du Lottu (au de sutta, ch'u porta inta [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]], zà inte Sant'Eulàlia).
Propiu in sciu cantu cun u primmu di dui a se vegghe ancù ancöi a Veggia Pretü(r)a, ch'a remunta ai prìmmi seculi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mèzzu]]. Stu palàssiu chi u l'è ascì in cuntinuu cun quellu di Borea Ricci, vegnüu de dòppu e apartegnüu a üna de famìe ciü de riliêvu d'Arbenga. Finìu st'isulàu u se rìva a l'artessa da gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, cun in fàccia a Cà e tûre di Seullìn, ch'a se tröva in sciu cantu cun [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]], pöcu primma de rivà in diresiun du Munümèntu. De dossu aa gêxa, tantu in sc'in fiancu quantu in sce l'âtra, u gh'è di passaggi ch'i l'inmetten turna in San Fransescu.
U ciü impurtante di dui, aa drìta, u porta u numme de l'Ernestu Rulandi Ricci, militâre caüttu in bataja a l'imprensipiu du Növesèntu. In avanti, versu u Sant'Eulàlia, in carugettu cu'u vortu, prugetàu da l'architettu Cortese de [[Sann-a|Savuna]] du [[1872]] e dedicàu a Ester Siccardi dandu amentu aa tupunumastica<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.59}}</ref>, u l'inmette inta [[Ciàssa di Pésci (Arbenga)|Ciàssa di Pésci]]. Aa fìn dòppu in'utantêna de mêtri, u percursu da stràdda u se cunclüdde in diresiùn da [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa de San Michê]], finèndu daa lòggia de Palàssu Veggiu: a purtà fin inti Quàttru Canti u l'è u caruggiu ch'u g'ha u numme du Benardu Ricci<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.51}}</ref>.
=== Cruxe(r)e ===
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Albenga-IMG 0344.JPG|E Tûre, daa cruxe(r)a cun Vìa Oddu
Immaggine:Centro storico di Albenga 29.jpg|U palàssiu Borea Ricci
Immaggine:Via Òddu - U Caruggiu de verdüêe (San Scì, Arbenga Veggia) 01.jpg|U Caruggiu de verdü(r)e(r)e, mi(r)andu versu Santa Ma(r)ìa
Immaggine:Gêxa de Santa Marìa in Fontibus (Santa Marìa, Arbenga Veggia)-Faciâ 09.jpg|Santa Ma(r)ìa e l'imbuccu du Caruggiu ch'u porta in San Fransecu
</gallery>
* Largu Do(r)ia, spiàssu de pöcu ciü de 800 mêtri quàddri<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 36}}</ref> ch'u se tröva a l'imbuccu da vìa, versu a ma(r)ìna, tantu ch'u se tröva là dund'ina votta u gh'e(r)a l'antigu ''castrum'' du tèmpu di rumèi, cacciàu zü inti prìmmi du Növesèntu. U pìa u numme da [[Tumâxu Do(r)ia]], regurdàu cumme òmmu de valû, vistu u moddu intu che u l'axeva prutezüu a sitè dü(r)ante l'asediu du [[1435]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Girolamo Rossi|tìtolo=Storia della Città e Diocesi di Albenga|url=https://books.google.it/books?id=g7ksAAAAYAAJ&hl=it&source=gbs_navlinks_s|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=187|capìtolo=X. Vicende del XV Secolo}}</ref>.
* U Caruggiu du Teâtru, lungu ina sinquantêna de mêtri, u l'è ciamàu cuscì vistu che in curispundènsa u se ghe truvava u veggiu Teâtru Sivicu sitadìn, cacciàu zü insemme au ''castrum'' inti [[Anni 1930|ànni '30]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.27}}</ref>. Dau percursu nu in lìnea u cumensa sutta a 'n vortu au de sutta du che u l'ha u so ingressu u Cine-Teâtru Ambra, ch'u l'ha piàu u pòstu du veggiu. Sciübitu doppu u caruggiu u cêga e u se dirigge inte quella ch'a l'è Ciàssa San Fransescu, inclüsa intu quartê de Santa Ma(r)ìa.
* Dau Lòttu (Vico Caresomo), u cunette Largu Do(r)ia cun Vìa Palestru, finèndu au fiàncu da Tûre da Paciotta, a l'imbuccu da [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]], u l'è ün di caruggi ciü picìn d'Arbenga Veggia, lungu numma che 17 mêtri, u pìa u numme da Giovanni Caresomo, assidiacunu da Catedrâle intu [[XVII secolo|Seisèntu]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|pp. 30-31}}</ref>.
* Vìa Ernestu Rulàndi Ricci, u l'è u cuntinuu de [[Vìa Oddu (Arbenga)|Via Oddu]], ch'a g'ha u sò imbuccu aa drìta da faciâ de Santa Ma(r)ìa. Passandu a còsta da gêxa, a se inmette inte Ciàssa San Fransescu, passandula e finèndu trènta mêtri de dòppu au de fö(r)a de mü(r)aje, inte Vìa Zena<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 51}}</ref>. A passa defèti au de sutta da stò(r)ica ''Porta sancti francisci'' (a Pòrte de San Fransescu)<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|pp.56-57, fig.18}}</ref>.
* U Caruggiu de verdü(r)e(r)e (o [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]], a remarcà a tupunumastica), u se diràmma d'in fàccia aa gêxa de Santa Ma(r)ìa, a partì daa Tûre di Cassulìn, fin a rivà a tucà e mü(r)àje da sitè veggia, dandu in scia Sènta 'traversu a Pòrte du Pertüxu. U marca ascì pe' tradisiùn u cunfìn fra u quartê de San Scî (a munte, caruggiu inclüsu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 45}}</ref>) e quellu de Sant'Eulàlia (a vàlle), furmandu in impurtànte cruxe(r)a cun Vìa Rumma.
* Dau Munümèntu, spiassu de 'na duxentêna de mêtri quaddri ch'a vìa ghe pàssa a còsta primma de rivà inte San Michê. U se dröve fra mezzu a Catedrâle e a gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, u(r)iginàu cu'i travài viari du cumensu du [[XX secolo|Növesèntu]], ch'u l'ha vìstu a demulisiùn du Ciòstru di Canònichi. St'ürtimu u l'é(r)a stètu ti(r)àu sciü de dòssu aa Catedrâle fra i [[XIV secolo|seculi XIV]] e [[XV secolo|XV]] e ancöi u l'è stètu sustituìu dau munümèntu sitadìn ai caütti da [[Primma Goæra Mondiâ|Primma guèra mundiâle]], messu chi du [[1923]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p.49}}</ref>.
* [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]], a prinsipâle ciàssa d'Arbenga Veggia, antigamènte cunusciüa cumme ''platea comunis'', dund'a gh'a a sêde u municipiu. A porta u numme du santu prutetû da sitè e se ghe fàccia inta pârte âta a [[Catedrâle de San Michê]]. U l'è chi de frunte ch'a finisce a stràdda, ch'a se inmette inte Vìa Benardu Ricci, ch'a n'è u cuntinuu, daa lòggia du Palàssiu Veggiu fin aa cruxe(r)a di Quàttru Canti<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 50}}</ref>.
=== Architetü(r)e ===
{| class="wikitable"
!Figü(r)a
!n°
!Numme
!Descrisiùn
|-
|
|s.n.c.
|'''Pòrte du ''Castrum'''''
|A pòrte du ''Castrum'', mensunâ inti àtti cumme ''porta castri'' o ''prope castrum'', a l'è stèta a primma pòrte inte mü(r)aje de difésa da sitè ch'a se druvisse au fundu de stu rammu du decümàn màscimu. A se truvâva pròpiu fra e due tûre du ''castrum'' e l'è bèn prubabile ch'a secce stèta prèstu immü(r)â, cu'a pòrte da Ma(r)ìna, de pocu ciü a punènte, ch'a n'ha piàu u pòstu inta bassa [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]]<ref name=":1">{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', p. 139}}</ref>.
|-
|
|s.n.c.
|'''Pòrte da Ma(r)ìna'''
|A Pòrte da Ma(r)ìna a l'é(r)a üna de pòrte sitadìne ciü impuranti d'Arbenga Veggia e, cumme dìtu, a l'ha piàu u pòstu da ciü antìga Pòrte du ''Castrum'', vegnindu duvèrta a l'estremitè de punènte de stu cumplèssu lì. U sò numme u ne vegne daa vìa ch'a ghe sciurtìva, che defèti a menâva aa Ma(r)ìna, cu'u titulu de pòrte ''ad marinam'' che, duve(r)àu zà du [[1420]], u l'ha rexistìu fìna au dì d'ancöi, bèn doppu de quande st'architetü(r)a a l'è stèta derucâ<ref name=":1" />.
|-
|
|s.n.c
|'''''Castrum'''''
|U cumplèssu du ''castrum'', cunusciüu ascì cumme u castellu da Pòrte da Ma(r)ìna, u se truvâva au fundu de Vìa D'Aste e u l'é(r)a furmàu da due tûre e ina serie de custrusiùi de difésa. Armenu pe' l'impiantu u gh'axeva de u(r)igine du bèllu antìghe, prubabilmènte rumâne, e dau [[1251]] u l'è vegnüu a sêde d'ina guarnixùn zenese. Cunvertìu ciü avanti a di üsi sivìli e religiusi, u l'è stètu aa fìn derucàu du [[1938]]<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/castrum-porta-marina.htm|tìtolo=La zona del castrum e della Porta Marina|léngoa=IT|vìxita=2024-11-07}}</ref>.
|-
|
|s.n.c
|'''Munastê de San Tumaxu'''
|U munastê de San Tumaxu u l'è stètu fundàu du [[1660]]-[[1661|61]] dau Gio Ma(r)ìa Oddu, u mèximu che du [[1623]] u l'axeva creàu u culêgiu da mascci in [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], recavàu in parte inta strutü(r)a du ''castrum''<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 26}}</ref>. U munastê u l'è stètu da l'imprinsippiu a gestiùn dumenicâna e, insemme a quellu de San Calocciu de Clarisse, u l'è stètu u pòstu pe' l'istrusiùn de tante fiö(r)e arbenganesi fina aa sò supresciùn inti ànni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Breve storia dalla collettività'', p. 77}}</ref>. Cu'a supresciùn, fra u [[1806]] e u [[1807]], a sò géxa a l'è stèta rangiâ a növu teâtru da sitè<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Il paesaggio urbano e le arti'', pp. 162-163}}</ref>.
|-
|
|s.n.c.
|'''Teâtru Sivicu'''
|U Sivicu u l'è stètu primmu teâtru d'Arbenga, recavàu inta géxa du munastê de San Tumaxu, suprèssu ai tèmpi da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]]. Levàu arcüne rapresentasiùi, che fòscia e se sun tegnüe chi zà du [[1798]], u l'è adatàu a teâtru pe' vuluntè de privèi du [[1814]]-[[1816|16]], pe' passâ dunca in gestiùn au Cumün du [[1830]], scibèn che i parchi i reste(r)àn de lungu in prupietè ae famìe de cuntu ch'e n'axevan cumisciunàu a realizasiùn. Cumm'u rèstu du cumplèssu du ''castrum'', u Teâtru Sivicu u l'ha finìu p'êsse caciàu zü du [[1938]], pe' slargà u fundu de Vìa D'Aste<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valerio Raimondo|tìtolo=Il Teatro Civico di Albenga (1814-1938)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0376162|ànno=Utubre 2000|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=4-6, 61-62}}</ref>.
|-
|
|6
|'''Veggiu palàssiu da Pretü(r)a'''
|Custrusiùn missa vèrsu u fundu da vìa, in sciù sò fiàncu a setentriùn, a l'ha cumensàu a svilüpâse zà du [[XII secolo|seculu XII]] e, du bèllu ciü avanti, a l'è vegnüa a sêde da Pretü(r)a arbenganese, ch'a g'ha cuscì lasciàu u numme. Fra i [[Anni 1960|ànni '60]] e u [[2009]] u l'è stètu a sêde da bibliutêca sivica<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20231015100436/https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0003|tìtolo=Biblioteca civica Simonetta Comanedi|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref> e, dau [[2001]], u l'è vinculàu daa Suvrintendènsa<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111150.pdf|tìtolo=Decrêtu de vinculu|dæta=24 frevâ 2001|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>. De drentu, au sèntru du palàssiu, se ghe tröva in gran salùn cuèrtu da ina votta a padijùn tütta tenzüa a frescu, mèntre i camìn e i purtèi i sun fèti d'abaìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2015/10/ad-albenga-va-allasta-il-palazzo-dellex-pretura-di-via-enrico-daste/|tìtolo=Ad Albenga va all'asta il Palazzo dell'ex Pretura di via Enrico d'Aste|dæta=28 utùbre 2015|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Centro storico di Albenga 28.jpg|senza_cornice|104x104px]]
|14-20<ref group="n.">U palàssiu intregu u cröve a nümerasiùn pâri fra i sivichi 14 e 20, cun numma u 14 e u 18 ch'i sun pe(r)ò de entrè; i âtri nümeri i van defèti pe'e büteghe du cian terén</ref>
|'''Palàssiu Borea Ricci'''
|Palàssiu de cuntu d'Arbenga Veggia missu a setentriùn de Vìa D'Aste, u l'è stètu cumisciunàu daa famìa di Borea Ricci, ch'u l'ha fètu realizà chi du [[XVI secolo|Sinquesèntu]]. U cumplèssu l'è vinculàu daa Suvrintendènsa dau [[1910]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111132|tìtolo=Palazzo Borea Ricci|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Albenga - Torre Cazzulini - 2023-09-16 10-42-27 001.jpg|senza_cornice|139x139px]]
|27
|'''Tûre e Cà di Cassulìn'''
|Mensunâ fin dai tempi antighi cumme de prupietè di Cassulìn, a l'è a primma de tûre arbenganesi ch'i se incuntravan rivandu dau ''castrum'' da Pòrte da Ma(r)ìna. A svetta cu'i sò 21 mêtri d'artessa d'in fàccia a Santa Ma(r)ìa<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-cazzulini.htm|tìtolo=Tûre Cassulìn|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref>. Fòscia da fà remuntà au [[XIII secolo|seculu XIII]], cumpa(r)ìsce inte 'n attu du [[1367]] cumme ''turris Spectorum'', vistu che ün di membri de sta famìa chi, Corado Sospetto, u l'axeva spusàu a fìa de Lanzarotto di Cassulìn. In testimunianse ciü resènti a l'è dìta tûre de Gio Francesco Cassulìn, scignû da [[Castelanìa de Rivernàu|Castelanìa d'Arnascu]]. Presente fina inte l'afrescu ch'u l'é(r)a in Santa Ma(r)ìa, dund'a l'è presentâ cun 'na cianta de figu in simma, a cunserva ancù u basamèntu de prìa, separàu dau restu (caraterizàu dai maùi a vista inta parte âta) grassie a 'na curnìxe. A se fàccia a punènte in sce Vìa Oddu, dund'a mustra ancù i garbi ch'i servivan pe'e travi che rezevan i su(r)êi de legnu, muntèi in caxu de pe(r)igu<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|''Quartiere Santa Maria'', pp. 23-25}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Gêxa de Santa Marìa in Fontibus (Santa Marìa, Arbenga Veggia)-Faciâ 01.jpg|senza_cornice|104x104px]]
|s.n.c
|'''Géxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus'''
|A géxa culegiâ de Santa Ma(r)ìa in Fontibus a l'è a segunda géxa d'Arbenga Veggia e a se tröva nu luntàn daa catedrâle, cu'a che a furmâva in cumplèssu ünicu avanti ch'i fusse cacièi zü u ciòstru e e custrusiùi ch'e gh'é(r)an intu mezzu. E sò u(r)igine e nu sun gua(r)i cè(r)e, a ogni moddu a l'è mensunâ pe'a primma votta du [[1098]] e a pìa a strutü(r)a d'ancöi cu'ina recustrusiùn du [[XVII secolo|Seisèntu]], p'êsse turna rimanezâ a l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növèsentu]] quande, pe' slargà a vìa, n'è derucàu a primma campâ. A géxa a g'ha ina cianta de baxilica, a trê navè, cun de capelle in sci fiànchi e cuèrte da votte a cruxe(r)a e a butte. Tra e ope(r)e chi cunservè se pò regurdà a pa(r)a da ''Madonna cu'u Bambìn'', de l'Uràssiu De Ferài, e a càscia da ''Madonna du Carmu'', travàiu de l'Antôgnu Ma(r)ìa Marajàn<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20589/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria in Fontibus|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>.
|}
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giosetta Bertonasco Rubatti|tìtolo=Le Torri di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LI20001220|colànn-a=Memoïa Arbenga|ànno=2010|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bertonasco Rubatti, 2010}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Stradario essenziale del centro storico della Città di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9270|ànno=2001|editô=Edizioni dell'Unitre Ingauna|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2001}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=sTuwrCII3pkC|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Guida d'Italia|cid=AA.VV., 1982|ISBN=88-365-0009-9}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Arbenga]]
[[Categorîa:Stràdde da Ligùria]]
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=http://www.immaginistorichealbenga.it/enrico-daste-via-la-via/|tìtolo=Enrico D'Aste, via|outô=AA. VV.|scîto=Albenga: Immagini e Ricordi|léngoa=IT}}
h58yxlvwbbzrcpu941awah2ne7xj4v8
Utente:Arbenganese/Sandbox/Arbenga caruggiu pe' caruggiu
2
31621
253143
2024-11-09T08:20:32Z
Arbenganese
12552
Reintegru mappa
253143
wikitext
text/x-wiki
<imagemap>
File:Mappa tupunumastica du sentru stòricu d'Arbenga.svg|thumb|Mappa tupunumastica d'Arbenga Veggia, cun l'indicasiun di nummi de stradde, ciasse, caruggi, palassi e gêxe intu parlà lucâle|500px|center
poly 2733 2952 2777 1944 2279 2368 2636 2359 [[Ciàssa San Michê (Arbenga)]]
rect 1768.08 2831.25 4703.37 2954.38 [[Vìa Rumma (Arbenga)]]
rect 3396.88 1931.25 3493.75 3553.13 [[Vìa Oddu (Arbenga)]]
rect 4365.63 2331.25 4590.63 2878.13 [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)]]
rect 1779.37 2192.58 3403.13 2517.19 [[Vìa Cavour (Arbenga)]]
</imagemap>
pct644hm7ndmnn9bv5o4qq8801ngf0y