Wikipedia
lijwiki
https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2
MediaWiki 1.44.0-wmf.3
first-letter
Media
Speçiale
Discûscion
Utente
Discûscioîn ûtente
Wikipedia
Discûscioîn Wikipedia
Immaggine
Discûscioîn immaggine
MediaWiki
Discûscioîn MediaWiki
Template
Discûscioîn template
Agiûtto
Discûscioîn agiûtto
Categorîa
Discûscioîn categorîa
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Arasce
0
1709
253234
251904
2024-11-13T20:11:21Z
N.Longo
12052
+ br
253234
wikitext
text/x-wiki
{{Grafia unitäia}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Arasce
|Panorama = Alassio from Capo Mele.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Arasce da-o [[Còu de Méie|Cou de Meie]], donde se peu vedde [[l'Aigheuja|Laigueggia]] ascì</div>
|Bandiera = Alassio-Bandiera.svg
|Voce bandiera = Arasce#Bandea
|Voce stemma = Arasce#Stemma
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Tipo = [[Comun|commun]]
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Saña
|Amministratore locale = Marco Melgrati
|Partito = lista çivica ''Melgrati sindaco''
|Data elezione = 10-6-2018
|Data rielezione = 14-5-2023
|Data istituzione = [[1861]]
|Abitanti = 10.083
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R07&Pro=P010&Com=39&anno=2023&submit=Tavola Dæto Istat] - Popolaçion rexidente a-i 31 d'ottobre do 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = [[Caso]], [[Meuio]] e [[Sorva]]<ref group="n.">Scrite ''Cosu'', ''Möiu'' e ''Surva'' in [[Dialettu ar̂ascìn|arascin]]</ref><ref name=":2" />
|Divisioni confinanti = [[Andeua]], [[Arbenga]], [[L'Aigheuja|Laigueggia]], [[Villanöva|Villaneuva]]
|Zona sismica = 2
|Gradi giorno = 1206
|Nome abitanti = Arascìn<br />(it) ''Alassini''
|Patrono = [[Sant'Ambrœuxo|Sant'Ambreuxo]]
|Festivo = [[7 dexénbre|7 de dexembre]]
|Mappa = Map of comune of Alassio (Savona, Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçion do commun de Arasce inta provinsa de Saña.
}}
'''Arasce'''{{#tag:ref|''Aràsce'' inta [[Grafîa ofiçiâ|grafia offiçiâ]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=Alassio|tìtolo=TIG - Alassio|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-07-13}}</ref>, registrou comme ''Arasci'' da-o [[Zâne Cazàssa|Casaccia]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Casaccia|tìtolo=Dizionario Genovese-Italiano|url=https://books.google.com/books?id=xf83AQAAMAAJ&pg=PA860|ediçión=2|ànno=1876 (1851)|editô=Gaetano Schenone|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=860}}</ref>, ''A"assce'' ò ''A(r)àsce'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeise]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=116|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Carlo Bartolomeo Usanna|tìtolo=Visione d'altri tempi. Glossario di termini dialettali, modi di dire, proverbi, tradizioni di Villanova d'Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA30262|ànno=2000|editô=Amedeo|çitæ=Impëia|léngoa=LIJ, IT|p=19}}</ref>, ''Aràsce'' in [[Dialéttu priéze|prieise]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/dizionario-di-pietra-ligure-italiano-pietrese-comune-di-|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|léngoa=LIJ, IT|p=3}}</ref>, ''Rasce'' in [[Dialéttu finarìn|finarin]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=O Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152|cid=Alonzo, 2000}}</ref>, ''Arōscie'' in [[Dialéttu urmeàscu|ormeasco]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}} ([https://dokodoc.com/v-o-c-a-b-o-l-a-r-i-o.html estræto], p. 6 e 176)</ref>, ''Arascë'' in [[Lengua brigašca|brigasco]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciàndria|léngoa=LIJ, IT|p=49|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, ''Arascce'' in impëieise de [[San Bertumê (cumüna)|San Bertomê]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ambrogio Arimondo, Mario Corso, Giorgio Fedozzi e Giovanni Arbarelli|tìtolo=U vucabulâiu: dizionario ragionato della parlata di San Bartolomeo al Mare e dintorni (Ed. 2020, Parte 1, Glossario)|url=http://www.cadepuio.it/files/glossario_2-2020.pdf|ànno=2020|editô=Circolo Culturale Cà de Puiö|léngoa=LIJ, IT}}</ref> e ''Aàsce'' in andoreise<ref>{{Çitta web|url=https://www.andoraneltempo.it/gallery/Volume-1_985_risultato.png|tìtolo=Manuale della parlata di Rollo e della Marina|outô=Adriano Ghiglione|léngoa=LIJ, IT|p=985}}</ref>|group=n.}} ({{Link audio|Pronuncia di Alassio in Ligure di Moglio.ogg}}<ref group="n.">A prononçia da «r» a l'è variabile, e a cangia inte fraçioin, a registraçion a se riferisce a Meuio, donde, pe exempio, a l'é ciù scimile a-a {{IPA|[r]}} italiaña.</ref>, ''Ar̂asce'' in [[Dialettu ar̂ascìn|arascin]]{{#tag:ref|A «r» inta paròlla «Arasce» a no l'à uña representaçion grafica açettâ da tutti i linguisti; çerte grafie segnallan sta «r» comme uña r co-o çirconflesso (r̂), de atre in cangio ghe azzonzan solo che doe parentexi in gio a-a r, con resultato: A(r)àsce; ancon di atri deuvian un r inversâ in verticale (ɹ). Ancon de atre vivagne deuvian uña r obliqua (''r''), in grascetto ('''r'''), à lettia grande (R) ò co-a çediggia (ŗ)<ref>{{Çitta|AA. VV., 2001|p. 7}}</ref>.|group=n.}}, ''Alassio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) o l'é un [[Comun|commun]] [[Liguria|ligure]] de 10.083 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> da [[provinsa de Sann-a|provinsa de Saña]]. Çittæ da [[Rivêa de Ponénte|Rivea de Ponente]], a s'avansa in sciô gorfo astreito fra i doî promontöi do [[Còu de Méie|Cou de Meie]] e do [[Cou de Santa Croxe]] ch'o bagna a seu [[Ciazza d'Arasce|ciazza avvoxâ d'æña fiña]]. Verso à tæra a l'é tutta serrâ da monti, donde, in scê seu rive, se treuva e træ fraçioin arasciñe de [[Caso]], [[Meuio]] e [[Sorva]]<ref name=":16">{{Çitta web|url=https://www.sapere.it/enciclopedia/Al%C3%A0ssio.html|tìtolo=Alàssio|léngoa=IT|vìxita=2024-07-16}}</ref><ref name=":17">{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/alassio_(Enciclopedia-Italiana)/|tìtolo=Alassio - Enciclopedia Italiana|outô=Pietro Gribaudi|dæta=1929|léngoa=IT|vìxita=2024-07-16}}</ref>.
E origine d'Arasce no son goæi ciæe; a tradiçion a ê liga a-a lezzendia de l'[[Adelasia (figgia de l'Otton I)|Adelasia]] e de l'Aliamme ma, con ciù probabilitæ, ne vëgnan da-i [[Abasia de San Martin (Arbenga)|benedettin da Gallinæa]], sciben che gh'é de testimonianse de frequentaçion a-o manco [[Popolo roman|romaña]] de l'area, co-o ''[[Castello do Tirasso|castrum]]'' in sciô [[Monte Tirasso|Tirasso]] e o tranxito da ''[[Via Julia Augusta]]''. Vendua do [[1303]] a-o [[Arbenga|Commun d'Arbenga]], a l'é restâ sott'a-o seu contròllo fin a-o [[XVI secolo|Çinqueçento]], quande, do [[1540]], a l'é fæta sede de [[Poistæ (medioêvo)|poistæ]] da-o [[Senâto da Repùbrica de Zêna|Senato]] da [[Repùbrica de Zena|Repubrica de Zena]]. Donca, inti secoli apreuvo, Arasce a l'é stæta toccâ da fæti scompartii con l'[[Stöia da Liguria|istöia ligure]], fin à comensâ, de l'[[XIX secolo|Euttoçento]], un importante desviluppo turistico, ch'o l'à fæta vegnî uña de destinaçioin ciù avvoxæ da [[Rivêa|Rivea]] intrega<ref name=":16" /><ref name=":17" />.
De fæti, levou o pöco d'[[Agricoltûa|attivitæ agricola]] ch'o gh'é ancon, l'economia arasciña da giornâ d'ancheu a gh'à e seu base pròpio in sciô [[turiximo]]: in azzonta a-a seu ciazza avvoxâ, i atri ponti d'interesse en a coscì dita [[Miägetta d'Arasce|miägetta]], e seu gexe, specce a grande [[Gexa de Sant'Ambreuxo (Arasce)|collegiâ de Sant'Ambreuxo]], e architettue inandiæ da-a stòrica [[Communitæ ingleise d'Arasce|communitæ ingleise]] e o seu carroggio prinçipâ, consciderou o çentro commerçiâ à l'averto ciù longo d'Euröpa<ref name=":16" /><ref name=":17" />.
== Geografia ==
=== Territöio ===
[[Immaggine:Mappa do Gorfo di Arasce.svg|miniatura|Mappa do Gorfo d'Arasce|sinistra]]
O commun d'Arasce o s'avansa in sciô [[Mâ Ligure]], inta parte da [[Rivêa de Ponénte|Rivea de Ponente]] ch'a l'é compreisa tra i doî promontöi de [[Ponta Çippo]], conosciua comme o Cou de Vain ascì, e da Ponta de Pòrto Sarvo. Dapeu, gh'é ancon o [[Cou de Santa Croxe]], ch'o spartisce inte doe parte a còsta arasciña. A-o nòrd-est do cou gh'é a region di Monti, inte l'atra direçion, pròpio à partî da-o Cou de Santa Croxe, se desviluppa in cangio tutto l'erco de colliñe ch'o særa o ciù tanto do territöio do commun e ch'o finisce in corrispondensa da Ponta de Pòrto Sarvo<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://docvia.regione.liguria.it/screening/S753/El.%201%20_%20Relazione%20tecnico%20illustrativa-pdfa.pdf|tìtolo=Opere a difesa naturale del centro urbano [...]|outô=Commun d'Arasce|dæta=2020|léngoa=IT|vìxita=2024-07-06}}</ref>. Pe de ciù, co-a fraçion de Caso, o territöio arascin o s'estende pe de bande de là do spartiægua ascì, inta vallâ do [[Turente Lerun|sciumme Lerron]].
Pe-i bricchi, quelli into territöio do commun d'Arasce forman unna cadeña à erco tutta in gio a-a çitæ: partindo da-o Cou de Santa Croxe p'arrivâ a-o Pòrto Sarvo s'intoppa, inte l'ordine, into [[Monte Bignon]] (523 m), o [[Monte Castellâ (Arasce)|Monte Castellâ]] (508 m), o [[Monte Pisciavin]] ò Ponta de Veasco (596 m), o [[Monte Tirasso]] (587 m), o [[Bricco Arpixella]] (384 m) e o [[Peuzo Brea]] (370 m)<ref name=":5">{{Çitta|La Liggia, Piano di bacino|Relazione generale, p. 7}}</ref><ref>{{Çitta|Gallo, 1888|p. 41}}</ref>.
L'idrografia da region a se compoñe de ben ben de rien piccin, ch'en steti pe-o ciù tombinæ inte aree urbañe. Into detaggio, da ponente à levante, i rianetti ciù importanti che se caccian into Mâ Ligure son: o Rian de Sære, o Rian Caodi, o Rian Tienna (ch'o l'é o ciù esteiso), o Rian Cardellin, o Rian Parmê, o Rian Tortoa, o Rian Cascian, o Rian Giairin, o Rian Bracchetto e o Rian Barabia<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Daniele Ferrando|tìtolo=I Corsi d'acqua e le Valli delle Alpi Liguri|ànno=Arvî 2019|editô=Grafiche Amadeo|çitæ=Ciuxanego|léngoa=IT|pp=120-126|volùmme=1|capìtolo=I rii minori confluenti in mare tra la foce del Merula e quella del Centa|cid=Ferrando, 2019}}</ref><ref>{{Çitta|La Liggia, Piano di bacino|Relazione generale, pp. 7, 25-38}}</ref>.
==== Ciazze ====
[[Immaggine:Küste Alassio 2017 (1).jpg|sinistra|miniatura|A [[ciazza d'Arasce]]]]
A còsta d'Arasce, pe-a parte compreisa tra Pòrto Sarvo e o Cou de Santa Croxe, a se spanze pe 3.700 metri pöcassæ e, de sti chì, pe tòsto trei chilòmetri gh'é unna [[Ciazza d'Arasce|gran ciazza]] d'æña fiña de [[carcâ]] e [[Scilicou|scilicæ]]. A ciazza a s'é posciua desviluppâ pe-a proteçion garantia da-o Cou de Meie e pe un orientamento da còsta ch'o â mette à l'assosto da-i venti prevalenti. Inte st'area chì se caccian eutto rianelli in mâ, co-o ciù longo ch'o no passa i trei chilòmetri e mezo, segno che i materiali rebellæ da sti rien no son goæi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giancarlo Garassino|tìtolo=L'Importanza Turistica Del Clima di Alassio|ànno=1972|editô=Azienda autonoma di Cura, Soggiorno e Turismo di Alassio|çitæ=Arasce|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=TCI|tìtolo=The italian riviera|url=https://books.google.com/books?id=_vBG1d0mF6IC&pg=PA134#|ànno=2001|editô=Touring Editore|léngoa=EN|pp=134 ss.|capìtolo=The bay of Alassio and Val Lerrone|ISBN=88-36-52114-2}}</ref>. Pe de ciù, gh'é de ciazze ciù picciñe à levante do Cou de Santa Croxe, fiña a-o confin con Arbenga, che pe contra s'en formæ co-i materiali cacciæ in mâ da-o [[Scciümmàia Sènta|sciumme Çenta]]<ref name=":4" />.
L'æña da ciazza d'Arasce, de cô grixo-gianco<ref>{{Çitta web|url=https://www.comunealassio.it/turistico/ita/gr_ita/guidaAlassioedintorni.pdf|tìtolo=Alassio e dintorni|outô=Commun d'Arasce|léngoa=IT|p=3|vìxita=2024-07-07}}</ref>, a l'é formâ sorvetutto da [[Quàrso|quarso]] e [[scilicæ]], che rappresentan ciù ò meno o 76% do materiale; o resto o l'é pe-o ciù formou da di compòsti de carcâ. O contegnuo de [[pua]] o l'é estremamente limitou, con l'analixi granulometrica do seu ch'a fa vedde unna prevalensa di granuli con un diametro de 0,177 mm, che contan pe-o 75,61% do totale<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Franco Scarpati|tìtolo=Alassio: Climatografia della Baia|ànno=1974|editô=Grafiche Giors|çitæ=Saña|léngoa=IT}}</ref>.
L'æña da ciazza a no l'arriva solo da-i detriti di rien d'Arasce ma ascì da-e parte de Laigueggia, à seu votta infruensæ da-e alluvioin do [[Merula|sciumme Merola]], da l'eroxon di scheuggi sott'ægua e da ligge e atri movimenti inte l'area do Cou de Meie. À tutte e mainee, i studdi an misso in luxe unna cheita into contributo apportou da-e ròcche sotta a-o mâ, con l'eroxon ch'a l'à asccianou e formaçioin d'[[arenäia]] de donde arrivava ben ben de sedimenti. Atri limiti a-a fornitua d'æña ne vëgnan da-a construçion do [[pòrto d'Andeua]] e da-a scistemaçion do letto do sciumme Merola, ch'an respettivamente trattegnuo e ammermou o traspòrto d'æña verso Arasce<ref name=":4" /><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Demetrio Costantino|outô2=Giuseppe Caronia (a cua de)|tìtolo=Piano Regolatore Generale, Relazione Geotecnica|editô=GEOTECNICA, Studio Applicazioni Geotecniche, Laboratorio Geotecnico|léngoa=IT}}</ref>.
=== Borghi e fraçioin ===
[[Immaggine:Mappa delle Suddivisioni di Alassio.svg|miniatura|Mappa de suddivixoin d'Arasce|sinistra]]
Into statuto do commun d'Arasce l'é reconosciuo e træ fraçioin stòriche de<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-sv-alassio.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Commun de Arasce|léngoa=IT|vìxita=2024-07-02}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.comunealassio.it/turistico/ita/gr_ita/guidaAlassioedintorni.pdf|tìtolo=Alassio e dintorni|outô=Commun d'Arasce|léngoa=IT|p=9|vìxita=2024-07-07}}</ref>:
* [[Caso]] (''Cosu'' in arascin): de là do spartiægua, inta [[Valà du Lerùn|vallâ do Lerron]], o l'é formou da-e doe contræ di Grolleri e di Ramassi. Gh'é unna gexa intitolâ à San Bertomê.
* [[Meuio]] (''Möiu'' in arascin): in scê coliñe à ponente do çentro e commun pe conto seu a-i tempi di françeixi, o l'é compreiso inta paròcchia de San Bastian.
* [[Sorva]] (''Surva'' in arascin): in scê rive de d'ato a-a Cheuscia, poxiçion ch'a gh'à dæto o nomme, spartio inte træ contræ e sotta a-a paròcchia da Santiscima Nonçiâ.
Pe de ciù, a çittæ d'Arasce in senso streito a l'é spartia, levou o seu cheu, inti borghi de Barusso (''Barüssu''), do Passo (''U Passu''), da Cheuscia (''A Cöscia'') e de Castello (''Casté'' ò ''Castè''<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1938|p. 51}}</ref>).
=== Confin ===
O commun d'Arasce o gh'à di confin con quelli d'[[Arbenga]] a-a tramontaña, de [[Villanöva|Villaneuva]] à ponente, d'[[Andeua]] à sud-òvest e de [[L'Aigheuja|Laigueggia]] à mëzogiorno<ref name=":2" />.
=== Climma ===
O climma d'Arasce o l'é [[Clìmma mediterànio|mediterraneo]], cado d'estæ e pe-o sòlito no goæi freido manco d'inverno, con de tempiatue che de ræo finiscian de sotta a-o zero. Pe de ciù, graçie a-a presensa da çenta de colliñe d'in gio a-a çittæ, o territöio d'Arasce o l'é ben protetto da-i venti freidi da-a tramontaña, fæto ch'o pòrta a un microclimma ciù cado de aree d'in gio e che, da-o [[XIX secolo|secolo XIX]], o l'é stæto a raxon de fortuñe d'Arasce comme destinaçion turistica e balneare<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Gribaudi|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/alassio_(Enciclopedia-Italiana)/|ànno=1929|çitæ=Romma|léngoa=IT|capìtolo=Alassio}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|dæta=1881-01-30|tìtolo=Alassio|revìsta=L'Illustrazione popolare|editô=Fratelli Teves|çitæ=Milan|volùmme=Vol. XVIII|nùmero=5|p=2|léngoa=IT|url=https://books.google.com/books?id=-adzWuZQSscC&pg=PA66}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Augustus John Cuthbert Hare|tìtolo=The Rivieras|url=https://books.google.com/books?id=gxgyAQAAMAAJ&pg=PA129|ànno=1897|editô=George Allen|çitæ=Londra|léngoa=EN|pp=129-132|capìtolo=Alassio}}</ref>, coscì comme staçion sanitäia apprexâ pe-a seu qualitæ de l'äia<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Leopoldo Nesti|ànno=1878|tìtolo=Rivista bibliografica - Alassio ed il suo clima|revìsta=Lo sperimentale. Giornale critico di medicina e chirurgia|editô=Tipografia Cenniniana|çitæ=Firense - Romma|volùmme=Anno XXXIII - Tommo XLI|p=336|léngoa=IT|url=https://books.google.com/books?id=rr9mBSUdQaMC&pg=PA336}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|ànno=1883|tìtolo=Riassunto delle osservazioni meteoriche eseguite nell'anno 1881-82 in Alassio - Note bibliografiche|revìsta=Il lavoro. Periodico mensile di varia coltura|editô=Prem. Tip. Pio Ist. Turazza|çitæ=Treviso|volùmme=Vol. XXIV|léngoa=IT|url=https://books.google.com/books?id=6xZLaf1I6J4C&pg=PA135}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Almanacco italiano|url=https://books.google.com/books?id=1Ck8AQAAIAAJ&pg=RA1-PP28|ànno=1910|editô=R. Bemporad & Figlio|çitæ=Firense|léngoa=IT|volùmme=Anno XV|capìtolo=Le più rinomate Stazioni Climatiche d'Italia}}</ref>.
In Arasce, segondo i dæti arrecuggeiti pe-o periodo 1961-2010, ceuve de media 743,8 mm d'ægua à l'anno, con l'ötunno ch'o l'é a saxon ciù umea e luggio che in cangio o l'é o meise ciù secco<ref>{{Çitta lìbbro|outô=ARPAL|tìtolo=Atlante climatico della Liguria|url=https://www.arpal.liguria.it/contenuti_statici/clima/atlante/Atlante_climatico_della_Liguria.pdf|ànno=Mazzo 2013|editô=Grafica KC|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=46}}</ref>. De fæti, tra ötunno e inverno cazze ciù ò meno o 62% de l'ægua d'un anno, pe de sòlito conçentrâ inte de brusche rammæ<ref name=":5" />. Se peuan attrovâ de differense tra a còsta e e çimme ciù erte do commun, donde peu accapitâ fiña quarche nevadda, ben ben ciù ræa à valle, donde de sòlito cazze solo che do gamisto. I venti ciù commun son o mëzogiorno tra mazzo e settembre e a tramontaña into resto de l'anno, con unna velocitæ media à l'anno de 3,7 m/s<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160305163728/http://clisun.casaccia.enea.it/profili/tabelle/226%20%5BAlassio%5D%20capoluogo.Txt|tìtolo=Tabella climatica mensile e annuale|scîto=Archivio climatico DBT|editô=ENEA|léngoa=IT|vìxita=2024-07-06}}</ref>.
Into detaggio, i dæti mesuæ da-a [[staçion meteorològica d'Arasce]] pe-o periodo 1961-1990 an rilevou e condiçioin climatiche mostræ inta tabella chì apreuvo<ref name=":3" />:
{| class="wikitable"
! rowspan="2" |Arasce
! colspan="12" |Meixi
! colspan="4" |Saxoin
! rowspan="2" |Anno
|-
!Zen
!Fev
!Mar
!Arv
!Maz
!Zug
!Lug
!Ago
!Set
!Ott
!Nov
!Dex
!Inv
!Pri
!Est
!Ötu
|-
!T. max. media (°C)
|11,7
|12,2
|14,2
|16,9
|19,9
|23,6
|26,9
|26,8
|24,2
|20,2
|15,4
|12,7
|'''12,2'''
|'''17,0'''
|'''25,8'''
|'''19,9'''
|'''18,7'''
|-
!T. min. media (°C)
|7,7
|8,1
|10,0
|12,7
|15,8
|19,6
|22,9
|22,8
|20,4
|16,3
|11,7
|8,7
|'''8,2'''
|'''12,8'''
|'''21,8'''
|'''16,1'''
|'''14,7'''
|-
!Precipitaçioin (mm)
|73
|74
|76
|53
|48
|35
|13
|35
|47
|82
|72
|63
|'''210'''
|'''177'''
|'''83'''
|'''201'''
|'''671'''
|-
!Giorni d'ægua
|5
|5
|7
|5
|5
|4
|2
|3
|4
|6
|7
|5
|'''15'''
|'''17'''
|'''9'''
|'''17'''
|'''58'''
|-
!Eliofania assoluta (oe a-o giorno)
|4,0
|4,6
|5,1
|6,2
|6,9
|8,1
|9,5
|8,4
|6,5
|5,7
|4,0
|4,1
|'''4,2'''
|'''6,1'''
|'''8,7'''
|'''5,4'''
|'''6,1'''
|-
!Vento (direçion-m/s)
|<small>N</small>
4,1
|<small>N</small>
4,2
|<small>N</small>
3,9
|<small>N</small>
3,7
|<small>S</small>
3,4
|<small>S</small>
3,3
|<small>S</small>
3,2
|<small>S</small>
3,3
|<small>S</small>
3,3
|<small>N</small>
3,7
|<small>N</small>
4,1
|<small>N</small>
4,2
|'''4,2'''
|'''3,7'''
|'''3,3'''
|'''3,7'''
|'''3,7'''
|}
== Istöia ==
=== Origine do nomme ===
A primma mençion do topònimo arascin a l'é contegnua inte un papê arbenganeise do [[1123]], donde gh'é a forma ''Alaxe'', ciutòsto scimile a-o topònimo ligure d'ancheu ch'o cangia giusto da clascica [[Rotacizaçión|rotacisaçion]] de ''-l-''. À ògni mòddo, in sce l'origine do nomme no gh'é unna sola teoria, e co-o tempo gh'é stæto ben ben de propòste. Into passou a ciù scompartia a l'ea quella ch'a ligava o nomme d'Arasce a-a lezzendia da seu fondaçion da parte d'[[Adelasia (figgia de l'Otton I)|Adelasia]], teoria za criticâ de l'Euttoçento ma che in parte a se semeggia a-a propòsta d'etimologia fæta da-o [[Nino Lamboglia|Lamboglia]]. Lê o l'à de fæti teorizzou unn'origine da-o nomme femenin ''Adalaxia'' ò ''Alaxia'', modificaçion do [[Lengua longobarda|longobardo]] ''Adalahis'' che a l'à dæto origine a-o nomme Adelaide ascì. Unna conferma de sta teoria a porriæ vegnî da l'uso attestou de forme scimili comme matronimico ò fòscia za comme topònimo tra i secoli XI e XII, pe exempio co-e mençioin de un tâ ''Gandulfus de Adalaxia'' do [[1098]] ò ''Gandulfus Alaxie de Albingana'' e ''Gandulfus Adalaxie'' do [[1191]]<ref name=":6">{{Çitta|Lamboglia, 1938|p. 28}}</ref><ref name=":7" />.
Pe de ciù, scicomme no l'é conosciuo o momento do passaggio di driti feodali in sciâ region a-i [[Órdine de Sàn Benéito|benedettin]], ch'en stæti i amministratoî de ste bande a-o manco tra i secoli XI e XIII, porriæ ëse che sta conceçion a vëgne fiña da-a marcheisa [[Adelaide de Susa]], che de fæti, do [[1036]], a gh'aiva unna ''curte regia'' in Arbenga. In sciâ fin, o passaggio do topònimo a-o mascolin o l'é registrou gròsso mòddo da-o secolo XIII<ref name=":7">{{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|curatô=AA.VV.|tìtolo=Dizionario di Toponomastica|url=https://archive.org/details/dizionarioditopo00unse/|ànno=1990|editô=Garzanti|çitæ=Milan|léngoa=IT|capìtolo=Alassio|ISBN=88-11-30500-4}}</ref>. Pe contra, tra e propòste stòriche, pe conto do [[Ippolito Riccardo Gallo|Gallo]] o nomme d'Arasce o vegniæ da quello, za registrou inte di papê do bello antighi, de ''Castel Tirazzo'', ch'o se saiæ mesciou insemme a-e gente quande an fæto stramuo da-a colliña ch'a gh'à ancon o nomme de ''Casté'' a-o neuvo paise in riva a-o mâ, dito à l'imprinçipio ''Tirazzo'' e dapeu vegnuo "rasso", e donca "à rasso"<ref>{{Çitta|Gallo, 1888|pp. 148-149}}</ref>.
À ògni mòddo, o nomme d'Arasce o l'é stæto registrou inti secoli inte mai tante mainee differenti: pe exempio, tra e segue mençioin da çittæ, gh'é ''Alaxe''{{#tag:ref|O nomme ''Alaxe'', o primmo ch'o fasse seguo riferimento a-o paise, o l'é mensunou inta pergamena n. 982 do Commun d'Arbenga, do 1123, ch'a dixe "''medietas de pecia una de vinea quam habere visi sumus in Alaxe''"<ref name=":6" />.|group=n.}}, ''Alascio''{{#tag:ref|Inte un papê do [[1252]] donde se parla d'un tâ "''notarius Albertus de Alascio''"<ref name=":6" />.|group=n.}}, ''Alaxium/Alaxii''{{#tag:ref|Un ''ripa Alaxii'' do [[1326]]; ste doe forme en deuviæ sorvetutto tra i secoli XIV e XV. O cadastro do [[1539]] o l'é do "''burgum Alaxii''"<ref name=":6" />.|group=n.}}, ''Arasi''{{#tag:ref|Inte uña mappa do [[Giacomo Gastaldi]] do [[1556]]<ref name=":Gallo150">{{Çitta|Gallo, 1888|p. 150}}</ref>, vedde, pe exempio, {{Çitta publicaçión|tìtolo=[[:commons:File:La regione dil Piamonte, et quella di Monferra, con la maggior parte delle riviera di Genoa, et il teritorio Astesano, Alexandrino; Tortonese, Novarese, et la piu parte del Pavese, et parte del Milanese. RRA 3= 72. Pièce 29.jpg|La regione dil Piamonte, et quella di Monferra, con la maggior parte delle riviera di Genoa, et il teritorio Astesano, Alexandrino; Tortonese, Novarese, et la piu parte del Pavese, et parte del Milanese]]|outô=Giacomo Gastaldi|dæta=1566}}|group=n.}}, ''Arassi''{{#tag:ref|Inte de mappe ciù antighe do Setteçento<ref name=":Gallo150" />.|group=n.}}, ''Arassa''{{#tag:ref|Inte uña mappa do secolo XVII<ref name=":Gallo150" />|group=n.}}, ''Roche''{{#tag:ref|Inte uña mappa françeise do secolo XVII<ref name=":Gallo150" />.|group=n.}} e ''Alassio''{{#tag:ref|Tra e primme votte inte uña mappa do [[1779]]<ref name=":Gallo150" />.|group=n.}}.
=== Percorso stòrico ===
[[Immaggine:Matteo Vinzoni, Alassio, 1773.pdf|miniatura|upright=1.5|A mappa d'Arasce inte ''Jl dominio della Serenissima Republica de Genova in terraferma'' do cartògrafo zeneise [[Matê Vinzón|Mattê Vinzon]], [[1773]]]]
In Arasce, inte l'etæ romaña, no gh'ea de vëi insediamenti, co-a region ch'a l'ea compreisa inta giurisdiçion do ''[[pagus]]'' da çittæ de ''[[Albingaunum]]''. I primmi abitanti conosciui son stæti i [[Ingauni|Liguri Ingauni]], che probabilmente s'en refugiæ in Arasce a-o momento de l'attacco roman a-a Ciaña, anando a stâ in sciâ colliña do ''Castè'' ò ''Castlè''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Carossino|tìtolo=Alassio|ànno=1988|editô=Guide Gallery|léngoa=IT|p=7}}</ref>. Unna lezzendia do pòsto a l'attribuisce a fondaçion d'Arasce à l'[[Adelasia (figgia de l'Otton I)|Adelasia]], figgia de l'Imperatô [[Otton I de Sassonia|Otton I]], e a-o seu galante Aliamme, figgio d'un re. I doî innamoæ, pe-a seu relaçion contrastâ, aviæn trovou d'assosto in Liguria, in sciô [[Monte Tirasso]], donde l'Adelasia a fonda un paise ciammou ''Alaxia'' che, ciù tardi, o saiæ vegnuo Arasce<ref>{{Çitta|Gallo, 1888|Parte Primma, Cap. I-II}}</ref>.
Do [[IX secolo|secolo IX]], de gente s'en stabilie in mòddo ciù stabile inte l'area: e primme mençioin d'Arasce remontan a-o [[XII secolo|secolo XII]], ma inte quello de primma gh'é za di referimenti à un tâ Gandorfo "''de Adalaxia''". De fæti, l'é inte sto periodo che e famigge di paixi d'in gio an comensou à chinâ verso à còsta, co-a fondaçion do ''Burgum Alaxi'' e da primma [[Gexa de Sant'Ambreuxo (Arasce)|gexa dedicâ à Sant'Ambreuxo]]. Do [[XIV secolo|Trexento]], Arasce a l'ea sotta o contròllo di [[Abasia de San Martin (Arbenga)|moneghi benedettin da Gallinæa]]; à tutte e mainee, do [[1303]], l'abbou Zane do Dian o l'à venduo e propietæ e i driti de l'ordine in sciâ region a-o Commun d'Arbenga<ref>{{Çitta|AA.VV., 1994|pp. 21-23}}</ref><ref>{{Çitta|Gallo, 1888|Parte Primma, Cap. VI}}</ref>.
Do [[XVI secolo|Çinqueçento]] a çittæ a l'ea de spesso menassâ da-a pirataia e s'é donca construto de gaggiarde miage de defeisa con di bastioin e de tore; de longo inte sto secolo Arasce a vëgne do tutto indipendente da-o Commun d'Arbenga scicomme, da-o [[1540]], a [[Repùbrica de Zena|Repubrica de Zena]] a â fa sede de [[Poistæ (medioêvo)|poistæ]] pe conto seu<ref name=":16" /><ref>{{Çitta|Gallo, 1888|Parte Segonda, Seçion I, Cap. III}}</ref>. Into periodo do [[Napolion Bonaparte|Napolion]], Arasce a l'à conosciuo di cangiamenti scignificativi, compreiso a missa à neuvo de seu infrastruttue e a redaçion do neuvo Registro di Terren, ch'o l'à permisso unna megio amministraçion de propietæ e de vivagne do pòsto<ref>{{Çitta|Gallo, 1888|Parte Segonda, Seçion II}}</ref>.
L'[[XIX secolo|Euttoçento]] o l'à rappresentou un momento de trasformaçion pe Arasce, co-o comenso do turiximo internaçionale. A gran cresciansa econòmica a l'é stæta façilitâ da l'avertua, do [[1872]], da [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|ferrovia Zena-Ventemiggia]] e da l'arrivo de ricche famigge ingleixi, ch'an contribuio a-o desviluppo de l'ospitalitæ turistica. De longo inte l'Euttoçento a çittæ a l'é vegnua un importante çentro de coltua ascì, con ben ben de eventi e de iniçiative ch'attiravan di vixitatoî da l'Euröpa intrega<ref name=":18">{{Çitta lìbbro|outô=Tommaso Schivo|tìtolo=Alassio, briciole di storia patria. Dall'epoca napoleonica al duemila|ànno=Marso 2000|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT}}</ref>.
Do [[XX secolo|Neuveçento]], Arasce a l'à consolidou a seu reputaçion comme destinaçion de conto in sciô mâ. Into [[Regimme fascista|periodo fascista]] l'é stæto inandiou ò megioou de infrastruttue, mascime stradde, edifiçi pubrichi e pòsti pe-i villezzanti. A çittæ a l'à patio di danni inta [[Segonda Guæra Mondiâ]], che però en stæti arrangiæ a-a spedia a-a fin do conflitto, fæto ch'o l'à permisso à Arasce de piggiâ torna a seu famma<ref name=":18" />.
O dòppo guæra o l'à segnou o comenso d'unn'etæ de grande desviluppo pe-a çittæ, con un numero crescente de turisti internaçionali attræti da-e seu bellesse e da-i seu allögi. Inti [[Anni 1950|anni '50]] l'é stæto realisou a [[Miägetta d'Arasce]], ch'a l'é vegnua un di scimboli da çittæ. Co-o ''boom'' econòmico di [[Anni 1960|anni Sciuscianta]] e [[Anni 1970|Settanta]], Arasce a l'é anæta avanti à tiâ di vixitatoî da tutto o mondo e à consolidâ a seu poxiçion comme uña de destinaçioin turistiche ciù avvoxæ da [[Rivêa|Rivea]]<ref name=":18" />.
=== Scimboli ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="130">
Alassio-Stemma Antico.svg|Stemma d'Arasce a-o comenso do secolo XX
Alassio-Stemma (1933-1944).svg|Stemma d'Arasce tra o 1933 e o 1944
Alassio-Stemma.svg|O stemma d'Arasce in uso
Alassio-Gonfalone.svg|O confaon d'Arasce
Bandiera di Alassio senza lo stemma.svg|A bandea offiçiâ d'Arasce
Alassio-Bandiera.svg|A bandea d'Arasce in uso
</gallery>
==== Stemma ====
O stemma do commun d'Arasce o gh'à o blazon chì apreuvo, coscì comme descrito into D.P.R. do 15 de luggio 1983<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Commun d'Arasce|tìtolo=Regolamento per l'uso dello stemma, del gonfalone, della fascia tricolore e delle bandiere. Concessione del patrocinio|url=https://www.comune.alassio.sv.it/it-it/download/regolamento-stemma-gonfalone-patrocinio-pdf-7823-5-1308-a47314673a676a1eaca69c6cb034671e|dæta=30 de settembre do 2021|léngoa=IT|pp=3|capìtolo=ART. 2 - Descrizione dello stemma}}</ref><ref group="n.">Decretto do Prescidente da Repubrica do 15 de luggio do 1983, registrou a-a Corte di Revisoî a-i 20 de dexembre do 1983 into registro n. 10 da Prescidensa, feuggio n. 313, trascrito inte l'Archivio Çentrale do Stato a-i 23 de zenâ do 1984 e inti registri de l'Uffiçio Araldico a-i 6 de frevâ do 1984.</ref>:
{{Çitaçión||3=D'azzurro, alla torre di rosso, murata di nero, merlata di cinque alla guelfa, alla donna coronata d'oro e vestita di ermellino, con il colletto di rosso, nascente dalla torre, impugnante con la mano destra uno scettro gigliato, posto in banda, d'oro. Ornamenti esteriori da Comune<ref group="n.">Dæto che l'[[araldica]], e tanto meno a blasonatua, no gh'an uña gran presensa in Ligure, no gh'é de termini araldichi speçificamente inte sta lengua chi. A descriçion chì apreuvo a l'é donca in italian, à tutte e mainee uña descriçion araldica traduta ''verbatim'' in ligure a s'assomeggiæ à questo:
{{Çitaçión|D'azuro, a-a tore de rosso, miägiâ de neigro, merlâ de çinque a-a rampiña, a-a dònna incoronâ d'öo e vestia d'armellin, con un colletto rosso, ch'a spæga da-a tore, tegnindo inta man drita un scettro con un livio, misso in fascia, d'öo. Agibbi d'in gio de Commun.}}</ref>|lingua=IT}}
A dònna raffiguâ in sciô stemma a l'é l'[[Adelasia (figgia de l'Otton I)|Adelasia]], figgia de l'[[Otton I de Sassonia]] e fondatoa da çittæ d'Arasce insemme a-o seu galante Aliamme segondo e lezzendia arasciña mensonâ de d'ato; a construçion de donde spæga a figua d'Adelasia a l'é a [[Tore de Veasco]]. A ciù antiga rafiguaçion conosciua do stemma çittadin a l'é quella tenzua in sciô parapeto da cantoia da [[Gexa da Madonna de Graçie (Arasce)|gexa da Madonna de Graçie]] a-o Castello<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitalassio.com/it/itinerari/percorso-madonna-delle-grazie|tìtolo=Percorso Madonna delle Grazie|léngoa=IT|vìxita=2024-07-08}}</ref>, fæta do [[1771]]<ref name=":8">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20579/|tìtolo=Chiesa della Madonna delle Grazie|léngoa=IT|vìxita=2024-07-08}}</ref>. Into corso di anni o stemma d'Arasce o l'é stæto rapresentou inte di mòddi un pitin despægi, pe exempio iscrito inte un scartòccio, con Adelasia da-i cavelli biondi ò neigri e mostrâ de profî ò in maestræ, ò sæ de fronte<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20230621091753/https://www.araldicacivica.it/comune/alassio/|tìtolo=Alassio - Araldicacivica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-08}}</ref>. Inti anni do [[regimme fascista]], coscì comme pe-i stemmi de tutti i atri commun de l'Italia, in sce quello d'Arasce gh'é stæto azzonto o cappo do littöio<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:regio.decreto:1933-10-12;1440|tìtolo=Regio Decreto 12 ottobre 1933, n. 1440|léngoa=IT|vìxita=2024-07-08}}</ref>.
==== Bandea e confaon ====
O commun d'Arasce o deuvia doe bandee differenti: a primma, quella offiçiâ, a l'é un sencio drappo spartio inte doe parte, mezo bleu e mezo rosso. À tutte e mainee, inta prattica, l'é deuviou ciù de spesso unn'atra bandea, ch'a l'é unna reproduçion do confaon: de fæti a l'é de longo scompartia inte doe parte bleu e rossa, ma a-o çentro a gh'à o stemma do commun sormontou da-a scrita, cegâ verso o basso, "{{Maioscolétto|comune di alassio}}".
O confaon d'Arasce o s'assemeggia a-a bandea<ref group="n.">Pe-o solito e bandee en de reproduçioin di confaoin.</ref> e o gh'à un drappo partio che a-a mancinn-a o l'é de bleu e a-a drita o l'é de rosso. Into çentro ghe sta o stemma, e sorvia ghe sta a scrita "{{Maioscolétto|comune di alassio}}" curvâ verso l'ato.
== Abitanti ==
=== Evoluçion demografica ===
{{Demografia/Aràsce}}
=== Minoranse foestee ===
Pe l'[[ISTAT]], a-i 31 de dexembre do 2022, in Arasce ghe stava 1.011 rexidenti foestê<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2022&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2022|léngoa=IT|vìxita=2024-07-07}}</ref>, coscì spartii pe çittadinansa (solo e prinçipæ)<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/85-alassio/statistiche/cittadini-stranieri-2023/|tìtolo=Cittadini stranieri Alassio 2023|léngoa=IT|vìxita=2024-08-13}}</ref>.
{{Colonne}}
# [[Romania]], 246
# [[Albania|Arbania]], 133
# [[Egitto]], 103
# [[Marocco|Maròcco]], 90
# [[Bangladesh]], 79
{{Colonne spezza}}
<ol>
<li value=6> [[Ucrainn-a|Ucraiña]], 51 </li>
<li> [[Cinn-a|Ciña]], 36 </li>
<li> [[Germania]], 28 </li>
<li> [[Braxî]], 28 </li>
<li> [[Rùscia|Ruscia]], 18 </li>
</ol>
{{Colonne fine}}
=== Cognommi ciù difuxi ===
I cognommi ciù difuxi in Arasce son ''Schivo'', ''Nattero'', ''Bogliolo'', ''Gandolfo'' e ''Ferrari''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cognommi ciù difuxi commun pe commun, Arasce|léngoa=IT|vìxita=2024-07-07}}</ref>.
== Posti de interesse ==
=== Architettue religiose ===
;Paròcchia de Sant'Ambreuxo
<gallery mode="packed" widths="200" heights="150">
Immaggine:Alassio (SV) - collegiata di Sant'Ambrogio - 01.jpg|A gexa collegiâ de Sant'Ambreuxo
Immaggine:Alassio-P1010678.JPG|L'ötöio de Santa Cattæña
Immaggine:Alassio Chiessa della Carita.jpg|A gexa da Caitæ
Immaggine:Chiesa di Sant'Anna (Alassio).jpg|A gexa de Sant'Anna
Immaggine:Santuâiu da Madònna da Guardia (Aràsce)-De föa 01.jpg|O santuäio da Madonna da Guardia
Immaggine:Gêxa de San Bertumê (Casu, Aràsce)- Vìsta 01.jpg|A gexa de San Bertomê (fraçion de Caso)
</gallery>
* Gexa de Sant'Ambreuxo: a gexa prinçipâ d'Arasce, a gh'à o titolo de collegiâ e a l'é mensonâ pe-a primma votta za do [[1169]], sciben che a struttua d'ancheu a l'é o resultato da reconstruçion terminâ do [[1507]] e di interventi apreuvo. A gexa a gh'à unna cianta a baxilica a træ navate, de drento a l'é de gusto [[Architetûa baròcca|baròcco]] mentre a facciata, arrangiâ de l'[[XIX secolo|Euttoçento]], a l'é in stile [[Architetûa neorenascimentâ|neorenascimentâ]]. Tra e euvie chì conservæ, gh'é de teie do [[XVII secolo|Seiçento]] di pittoî zeneixi [[Benardo Castello]] e [[Zane Andria De Feræ]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20584/|tìtolo=Chiesa di Sant'Ambrogio|léngoa=IT|vìxita=2024-07-10}}</ref>.
* Ötöio de Santa Cattæña: arrembou a-a miagia de manciña da gexa de Sant'Ambreuxo, o l'é stæto commiscionou da-a confraternita de Santa Cattæña de Lisciandria a-a fin di travaggi pe-a neuva parochiale, pe ëse consacrou do [[1521]]. Tra e scurtue conservæ chì, se peu arregordâ unna cascia da procescion de l'[[Antönio Màia Maragiàn|Antönio Maia Maraggian]] e unna statua do [[Tadê Carlón|Taddê Carlon]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20578/|tìtolo=Oratorio di Santa Caterina|léngoa=IT|vìxita=2024-07-10}}</ref>.
* Gexa da Madonna de Graçie: construçion antiga, fæta do [[1226]] sott'a-a primma intitolaçion a-a [[Nasción da Vèrgine Màia|Nascion de Maia]], a se treuva inta borgâ do Castello. A l'é a cianta rettangolare, con doe cappelle inte miage da-arente a l'intrâ, e a conserva unna teia do Seiçento ch'a raffigua a Nascion de Maia<ref name=":8" />.
* Gexa da Caitæ: into çentro stòrico, a l'é stæta commiscionâ da-i armatoî arascin e tiâ sciù tra o [[1307]] e o [[1310]] comme gexa de l'arente ospiçio pe-i peregrin. De drento a l'é de forma rettangolare, spartia inte træ navate, co-i trei portæ che se treuvan inte uña de miage laterali, scicomme a struttua a se desviluppa in parallello a-a stradda<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20573/|tìtolo=Chiesa della Carità|léngoa=IT|vìxita=2024-07-10}}</ref>.
* Gexa de Sant'Anna: a gexa de Borgo Barusso, scitoâ de feua de miage, a seu presensa a l'é attestâ a-o manco da-o [[XVI secolo|Çinqueçento]]. A gh'à unna struttua de forma ellittica e da-o gusto baròcco; tra e euvie chì conservæ gh'é un croxefisso attribuio a l'[[Antönio Màia Maragiàn|Antönio Maia Maraggian]].
* Cappella da Madònna de Loreto: construta into [[XVI secolo|secolo XVI]], sott'a-a primma intitolaçion da Madònna da Neive, a se treuva a ponente do çentro. A l'é a navata unica, con doe cappelle longo e miage laterali, e a l'é tutta decorâ segondo o gusto baròcco<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20575/|tìtolo=Cappella della Madonna di Loreto|léngoa=IT|vìxita=2024-07-10}}</ref>.
* Cappella da Madònna do Vento: nasciua come cappella pe-o villaggio da Costa, ancheu scentou<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1938|p. 59}}</ref>, a vëgne realizzâ da-i mainæ arascin ciù ò meno do [[1250]], ma a l'é construta da cappo do [[1491]] e in sciâ fin rimanezzâ do [[XVII secolo|Seiçento]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111077|tìtolo=Cappella della Madonna del Vento|léngoa=IT|vìxita=2024-07-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/chiesa-madonna-del-vento-di-alassio?ldc|tìtolo=Chiesa della Madonna del Vento|léngoa=IT|vìxita=2024-07-20}}</ref>.
* Cappella de San Ròcco: a-o comenso de l'antiga muattea pe [[Meuio]], de d'ato a-a region do Cian, a l'é stæta tiâ sciù do [[1253]] sott'a-o titolo da [[Madònna da Consolaçión|Madònna da Consolaçion]], cangiou into [[XVI secolo|secolo XVI]] a [[San Ròcco]]. Da-a forma rettangolare, depoî a-a facciata gh'é un pòrtego ch'o l'ea traversou da-a via pe Meuio<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20577/|tìtolo=Cappella di San Rocco|léngoa=IT|vìxita=2024-07-10}}</ref>.
* Gexa de San Bertomê: a gexa da fraçion de [[Caso]], a l'é stæta consacrâ do [[1603]]. A l'é a cianta quadrata, con doe cappelle laterali<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20586/|tìtolo=Chiesa di San Bartolomeo|léngoa=IT|vìxita=2024-07-10}}</ref>.
* Santuäio da Madonna da Guardia: in sciâ çimma do [[Monte Tirasso]], o l'é stæto construto do [[XVII secolo|Seiçento]] in scê roviñe d'un [[Castrum Tiraculi|antigo castello]], piggiando a seu forma d'ancheu con di travaggi de l'[[XIX secolo|Euttoçento]]. O gh'à unna cianta a træ navate<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20585/|tìtolo=Santuario della Madonna della Guardia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-10}}</ref>.
;Paròcchia de San Vinçenso Ferreri
* Gexa de San Vinçenso Ferreri: gexa a sud do çentro, avvansâ in sce l'[[Stradda do Stato 1 Via Aurelia|Aurelia]], a l'é stæta tiâ sciù inti [[Anni 1940|anni Quaranta]] a-o pòsto de l'antigo convento di [[Órdine di fràtti predicatoî|Domenichen]], vegnindo paròcchia do [[1965]]. Struttua da-o [[Architetûa raçionalìsta|gusto raçionalista]], a gh'à unna cianta a eutto loei e a conserva artæ e euvie da ciù antiga construçion<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20583/|tìtolo=Chiesa di San Vincenzo Ferreri|léngoa=IT|vìxita=2024-07-10}}</ref>.
* Gexa de San Zane Battista: inta region de Fenairin, a l'é unna construçion moderna, inandiâ do [[1988]], co-i travaggi ch'en terminæ do [[2001]]. A struttua, de ciumento armou, a l'é spartia inte træ navate<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20576/|tìtolo=Chiesa di San Giovanni Battista|léngoa=IT|vìxita=2024-07-10}}</ref>.
* Gexa de San Benardo: gexetta in roviña fæta tra o [[1614]] e o [[1620]], a se treuva in sciâ cresta tra o [[Bricco Arpixella]] e o [[Peuzo Brea]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20230609024922/https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700112721|tìtolo=Chiesa di S.Bernardo|léngoa=IT|vìxita=2024-07-10}}</ref>.
;Paròcchia de l'Inmacolâ
[[Immaggine:Chiesa dei Cappuccini Alassio.jpg|miniatura|A gexa de San Françesco|sinistra]]
* Gexa de San Françesco: gexa di fratti cappuçin e sede da paròcchia de l'Inmacolâ, a se treuva into Borgo da Cheuscia, à levante do çentro. A nasce do [[1503]] comme ötöio da Madònna do Soccorso, ingrandio à convento do [[1593]], e do [[1882]] a passa d'amministraçion a-a diocexi, vegnindo paròcchia do [[1972]]. A struttua, comme da gusto capuçin, a l'é semplice, ricca de decoraçion de legno<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90315/|tìtolo=Chiesa di San Francesco|léngoa=IT|vìxita=2024-07-10}}</ref>.
* Ötöio de Sant'Erasmo: de longo scitoou a-a Cheuscia, o seu titolo completo o l'é quello de Sant'Erasmo e da Madònna do Pòpolo. O gh'à unna truttua da-a cianta rettangolare, con un pòrtego depoî à l'intrâ, e o l'é stæto inandiou do [[1614]] da-i artexen do coalo<ref>{{Çitta web|url=https://www.parrocchiacappuccinialassio.it/index.php/madonna-del-soccorso/oratorio-sant-erasmo|tìtolo=L'Oratorio Sant'Erasmo|léngoa=IT|vìxita=2024-07-10}}</ref>.
;Paròcchia de Santa Maia di Angei
[[Immaggine:Alassio (SV) - chiesa di Santa Maria degli Angeli.jpg|miniatura|A gexa de Santa Maia di Angei]]
* Gexa de Santa Maia di Angei: gexa amministrâ da-i [[Socjêtæ saleziànn-a de Sàn Zâne Bòsco|salesien]], a nasce comme convento [[Órdine françescàn|françescan]] a-a fin do [[XV secolo|Quattroçento]] e a piggia a seu struttua d'ancheu, de [[Architetûa gòtica|gusto gotico]], de l'Euttoçento. A se desviluppa sciù træ navate e a conserva de euvie de aotoî comme l'[[Andrîa Ansâdo|Andria Ansado]] e o [[Zâne Batìsta Carlón|Zane Battista Carlon]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.donboscoalassio.it/old/chiesa-santa-maria-degli-angeli/|tìtolo=Chiesa "Santa Maria degli Angeli"|léngoa=IT|vìxita=2024-07-10}}</ref>.
;Paròcchia de Meuio
[[Immaggine:Moglio (Alassio)-P1010629.JPG|miniatura|San Sebastian, a gexa de Meuio|sinistra|210x210px]]
* Gexa de San Sebastian: a l'é a gexa parocchiale de [[Meuio]], construta do [[XVII secolo|Seiçento]] a-o pòsto de l'antigo ötöio do paise, ch'o remontava a-o [[XIII secolo|Duxento]], e fæta donca paròcchia do [[1675]]. De feua a construçion a l'é de gusto baròcco; de drento, dond'a l'é spartia inte træ navate, da fin do [[Renascimento]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20582/|tìtolo=Chiesa di San Sebastiano|léngoa=IT|vìxita=2024-07-10}}</ref>.
;Paròcchia de Sorva
[[Immaggine:Chiesa di Solva.jpg|miniatura|A gexa da Nonçiâ de Sorva]]
* Gexa da Santissima Nonçiâ: a gexa da paròcchia de [[Sorva]], a l'é stæta tiâ sciù do [[1382]] e arrangiâ do [[1480]]; a seu struttua d'ancheu a vëgne però da-i interventi do [[XVII secolo|Seiçento]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111085|tìtolo=Chiesa della SS. Annunziata|léngoa=IT|vìxita=2024-07-20}}</ref>. De drento a l'é decorâ con pittue do [[1482]], descoverte co-i restauri do [[1970]], che raffiguan de scene do giudiçio universâ<ref>{{Çitta web|url=https://visionialdila.wordpress.com/2019/06/12/alassio-linferno-nella-chiesa-di-solva/|tìtolo=Alassio. L'Inferno nella chiesa di Solva|dæta=2019-06-12|léngoa=IT|vìxita=2024-07-10}}</ref>.
;Atre architettue
<gallery mode="packed" widths="150" heights="110">
Immaggine:Gêxa de Sànta Crôxe (Aràsce) - vìsta (1).jpg|A gexa de Santa Croxe
Immaggine:Gêxa de Sant'Ànna a-i Mónti (Aràsce) - vìsta (4).jpg|A gexa de Sant'Anna a-i Monti
Immaggine:Alassio - Cappella Stella Maris.jpg|A cappella da Stella Maris
Immaggine:Alassio Monastero di Sant Chiara.jpg|O Monestê de Santa Ciæa
</gallery>
* Gexa de Sant'Anna a-i Monti: inta region di Monti, a se treuva in sciô cammin da ''[[Via Julia Augusta]]'' tra Arbenga e Arasce e a doviæ ëse a gexa ciù antiga do commun. Ligâ a-i [[Abasia de San Martin (Arbenga)|benedettin da Gallinæa]], a l'é stæta tiâ sciù inte l'Erta Etæ de Mezo, sciben che a struttua d'ancheu a vëgne da-i interventi di secoli apreuvo<ref name=":9">{{Çitta lìbbro|outô=TCI|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=sTuwrCII3pkC&lpg=PA456|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milan|léngoa=IT|p=456|capìtolo=7. Le valli di Albenga}}</ref>.
* Gexa da Santa Croxe: in çimma a-o [[Cou de Santa Croxe]], a l'é stæta tiâ sciù do [[XI secolo|secolo XI]] da-i moneghi benedettin da Gallinæa comme assosto pe-i peregrin. Depoî a-a facciata gh'é un pòrtego azzonto do [[XVI secolo|Çinqueçento]] e de drento a l'é decorâ con affreschi da fin de l'Etæ de Mezo<ref name=":9" />.
* Cappella da Stella Maris: a se treuva in scî scheuggi vixin a-o pòrto d'Arasce, donde gh'ea unn'antiga tore de difeisa. Dedicâ a-i mainæ mòrti in mâ, a l'é stæta inöguâ do [[1929]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitalassio.com/it/pois/la-cappelletta|tìtolo=La Cappelletta|léngoa=IT|vìxita=2024-07-10}}</ref>.
* Monestê de Santa Ciæa: monestê de [[Órdine de Sànta Ciæa|clarisse]], dito de ''Muneghe Serai'', o se treuva inta region do Brevê, dond'o l'é stæto tiou sciù do [[1884]] pe-o stramuo de moneghe da-a seu antiga sede, ch'a l'ea in corrispondensa do ciù moderno Palaçio do Commun<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111091|tìtolo=Monastero Di S. Chiara|léngoa=IT|vìxita=2024-07-10}}</ref>.
=== Architettue çivili ===
<gallery mode="packed" widths="200" heights="150">
Budello di Alassio a Mezzogiorno.jpg|O carroggio d'Arasce.
Alassio - Muretto di Alassio.jpg|A Miägetta d'Arasce
Alassio-P1010702.JPG|O Palaçio do Commun
Alassio v.m.kerkje bij spoor.jpg|A primma gexa anglicaña d'Arasce
Ex chiesa anglicana.png|O drento da segonda gexa anglicaña
</gallery>
* Carroggio de Arasce: conosciuo co-o nomme commerçiâ de ''budello'' ascì{{#tag:ref|O nomme "''budello''" o no vëgne da-a tradiçion e, de fæti, o no gh'à de corrispondense in arascin, dond'o l'é de longo ciammou ''carruggiu''<ref>{{Çitta|AA. VV., 2001|p. 18}}</ref>.|group=n.}}, o l'é o [[Caróggio|carroggio]] prinçipâ ch'o traversa o çentro d'Arasce, da-o Barusso a ponente a-o Passo a levante. O l'é formou da unna fia de case do [[XVI secolo|Çinqueçento]] e do [[XVII secolo|Seiçento]], con ben ben de buteghe a-o cian terren, tanto da ëse sponsorizzou comme o çentro commerçiâ à l'averto ciù longo d'Euröpa<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitalassio.com/it/vivere-in-alassio/arte-e-cultura/il-budello-di-alassio|tìtolo=Il Budello di Alassio|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/savona/2020/12/22/news/alassio-ufficializza-il-nome-budello-per-il-centro-storico-1.39689678|tìtolo=Alassio, ufficiale il nome "budello" per il centro storico|scîto=Il Secolo XIX|dæta=2020-12-22|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref>.
* [[Miägetta d'Arasce]]: l'installaçion artistica ciù avvoxâ da çittæ, tanto da ëse conosciua co-o nommiagio de "Çittæ da Miägetta", a l'é unna miagia addobbâ con ciappelle de çeramica ch'arrecheuggian e firme de personaggi famosi do cine, de l'arte, da coltua e do spòrt. A miägetta a l'é stæta inandiâ do [[1953]] da-o padron do Cafè Romma, o [[Mario Berrino]], insemme a l'[[Ernest Hemingway]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitalassio.com/it/vivere-in-alassio/arte-e-cultura/il-famoso-muretto-di-alassio|tìtolo=Il famoso Muretto di Alassio|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref>.
* Palaçio Ferrero Ventemiggia: o palaçio di marcheixi Ferrero Ventemiggia, o se treuva into çentro stòrico. O cheu do palaçio o l'é stæto acattou da-a famiggia Ferrero, vegnua d'in [[Mondovì]], tra a fin do Çinqueçento e l'imprinçipio do [[XVII secolo|Seiçento]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20240206220531/https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111081|tìtolo=Palazzo dei Marchesi Ferrero Ventimiglia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.frafa.it/it/gallery|tìtolo=Palazzo dei Marchesi Ferrero Ventimiglia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref>.
* Palaçio Scofferi: inandiou do [[XV secolo|Quattroçento]] da-a famiggia di Scofferi, originäia de [[Marseggia]] e arrivâ in Arasce do [[1303]]. A struttua d'ancheu, ch'a se desviluppa pe trei cien e da-a cianta à "L", a l'é o resultato di travaggi di [[XVII secolo|secoli XVII]] e [[XVIII secolo|XVIII]]<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210429.pdf|tìtolo=Palazzo Scofferi con pertinenze - Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref>.
* Palaçio Brea: palaçio avansou in sciâ Stradda do Milite Ignöto<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20240203192217/https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111082|tìtolo=Palazzo Brea|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref>, a-i 14 d'ottobre do [[1714]] o l'à ospitou a prinçipessa [[Elisabetta Farnese]], in viægio verso à Spagna<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Elisabetta Farnese principessa di Parma e regina di Spagna|url=https://books.google.com/books?id=xWohEAAAQBAJ&pg=PT76|ànno=Dexembre 2009|editô=Viella Libreria Editrice|çitæ=Romma|léngoa=IT|p=76|ISBN=88-67-28542-4}}</ref>.
* Palaçio Durante: o l'é un palaçio do Borgo Barusso, fæto do [[XVII secolo|Seiçento]] ma ch'o l'à patio di gròsci danni into [[Teramòtto do Dian|tæramòtto do 1882]], vegnindo donca arrangiou do [[XX secolo|Neuveçento]] inte seu forme d'ancheu.
* Palaçio do Commun: sede de l'amministraçion arasciña, o l'é stæto tiou sciù do [[1904]] a-o pòsto de roviñe do convento de Sant'Andria<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Tommaso Schivo|dæta=2004-08-13|tìtolo=Centenario strabiliante...|revìsta=L'Alassino|editô=Associazione Vecchia Alassio|volùmme=Anno XLIV|nùmero=8|léngoa=IT|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/16167386/agosto-associazione-vecchia-alassio}}</ref>.
* Villa da Pergola: commiscionâ da-o generale ingleise [[William Montagu Scott McMurdo]], ch'o l'aiva accattou i terren de l'antiga villa di conti da Lengueggia, a l'é stæta inandiâ do [[1876]], pe passâ ciù avanti a-o Walter Hamilton Dalrymple e a-a famiggia Hambury. A-a giornâ d'ancheu a villa a l'é a sede de un abergo-restorante de luscio, co-o seu famoso giardin ingleise che, arrangiou da-i urtimi propietäi, o l'à guägnou doe votte o titolo de ciù bello d'Italia<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Inglesi in Liguria|url=https://books.google.com/books?id=dxbxzwEACAAJ|ànno=2023|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=58-63|ISBN=88-63-73991-9}}</ref>.
* Villa Brunati: villa de gusto eclettico construta pròpio in sciô [[Cou Moeña]], a l'é stæta commiscionâ inti [[Anni 1920|anni Vinti]] da l'architetto e antiquäio milaneise [[Giuseppe Brunati (1881-1949)|Giuseppe Brunati]], ch'o n'à cuou a progettaçion ascì. Tra i personaggi ch'an vixitou a villa, vincolâ da-o [[1998]], se peu arregordâ o [[Gabriele D'Annunzio]] e l'[[Arnoldo Mondadori]], amixi e òspiti do Brunati<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00209851.pdf|tìtolo=Villa Brunati - Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-17}}</ref>.
* Ecs gexa anglicaña de Stradda Gibb: construçion da-o [[Architettua neogòtica|gusto neogòtico]], a l'é stæta commiscionâ da-a communitæ ingleise d'Arasce e averta do [[1882]], pe ëse slargâ do [[1905]]<ref name=":12">{{Çitta web|url=https://www.alassio.eu/alassio-citta/ex-chiesa-anglicana.php|tìtolo=La Ex Chiesa Anglicana|léngoa=IT|vìxita=2024-07-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20240524173144/https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111087|tìtolo=Chiesa anglicana (ex)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-12}}</ref>.
* Ecs gexa anglicaña de Stradda Adua: struttua necessäia pe-o crescio da communitæ ingleise, a gh'à un stile ch'o l'é de longo neogòtico e a seu construçion a l'é terminâ do [[1927]]<ref name=":12" />.
* ''Via Julia Augusta'': scito archeològico roman ben ben esteiso, o se spande tra i commun d'Arbenga e d'Arasce e, into territöio arascin, o l'attraversa a region di Monti pe arrivâ fin a-o [[Cou de Santa Croxe]]. L'antiga stradda romaña, inandiâ do [[13 a.C.]] pe voentæ de l'[[Aogusto]] e in fonçion pe tutta l'[[Etæ de Mëzo|Etæ de Mezo]] fiña inte l'[[Etæ Modèrna|Etæ moderna]], a gh'à in scî seu scianchi di monumenti funebri ascì<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/04621540462732.pdf|tìtolo=Iulia Augusta - Vincolo diretto|dæta=1975-06-30|léngoa=IT|vìxita=2024-07-17}}</ref>. A-a giornâ d'ancheu a l'é vegnua un di cammin turistichi ciù avvoxæ de sta parte da Rivea<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/outdoor-iulia-augusta.htm|tìtolo=Via Julia Augusta - L'itinerario storico-naturalistico|léngoa=IT|vìxita=2024-07-17}}</ref>.
=== Architetue militari ===
[[Immaggine:Alassio-P1010716.JPG|miniatura|Vista do torrion da Cheuscia]]
* Torrion da Cheuscia: conosciuo comme Torrion Sæxin ascì, o l'é unna tore de difeisa into borgo da Cheuscia ch'a s'avansa in sciô mâ e che ancheu o l'é vegnuo un di scimboli d'Arasce. O Torrion da Coscia o l'é stæto commiscionou into [[XVI secolo|secolo XVI]] da-a [[Repùbrica de Zena|Repubrica de Zena]], dond'o fava parte d'unna ræ de tore costee p'avvardâ a Rivea da-e incurscioin di pirati<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20240203192048/https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111079|tìtolo=Torrione della Coscia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.visitalassio.com/it/vivere-in-alassio/arte-e-cultura/il-torrione-guardiano-del-mare|tìtolo=Il torrione guardiano del mare|léngoa=IT|vìxita=2024-07-10}}</ref>.
* Tore de Veasco: a se treuva in sce unna cresta panoramica a-a tramontaña do çentro, donde gh'ea o paise de [[Veasco]]. A l'é stæta commiscionâ lê ascì da-i zeneixi, che l'an fæta construe tra o Quattroçento e o Çinqueçento comme tore d'avvistamento. A tore de Veasco, de spesso ligâ a-a lezzendia de l'Aliammo e l'Adelasia, a l'é un atro scimbolo d'Arasce, tanto da ëse raffiguâ into stemma do commun<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2015/12/la-torre-di-vegliasco-vista-da-un-drone-alla-scoperta-della-storia-di-alassio/|tìtolo=La torre di Vegliasco vista da un drone, alla scoperta della storia di Alassio|outô=Giò Barbera|dæta=2015-12-16|léngoa=IT|vìxita=2024-07-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.alassio.eu/en/torre-vegliasco.php|tìtolo=Alassio - Tower of Vegliasco|léngoa=EN|vìxita=2024-07-10}}</ref>.
* Tore de Santa Croxe: dita a "Tore Sæxiña", a l'é unna tore costea, fòscia deuviâ comme moin ascì, scitoâ in sciô [[Cou de Santa Croxe]], de sotta a-a gexa co-a mæxima intitolaçion. A struttua, ch'a doviæ remontâ a-i [[XVI secolo|secoli XVI]] ò [[XVII secolo|XVII]], a l'é vincolâ da-o [[1935]] ma a l'à patio un importante deruo ch'o menassa de arroinâla do tutto<ref>{{Çitta web|url=https://www.italianostra.org/archivio/torre-costiera-o-torre-di-santa-croce-ad-alassio-segnalazione-per-la-lista-rossa/|tìtolo=Torre Costiera o Torre di Santa Croce ad Alassio: segnalazione per la lista rossa|dæta=2020-11-04|léngoa=IT|vìxita=2024-07-12}}</ref>.
* Tore Pisaña: missa in sciâ çimma do bricco ch'o sovrasta, da-a tramontaña, a [[Croxetta d'Arasce]] e, da mëzogiorno, a [[Colletta de Meuio]], a l'é da-arente a-i confin con [[Andeua]], in sciô cammin de antighe muattee che conligavan Arasce co-e vallæ da Merola e do Lerron. A tore, fæta do [[XVII secolo|Seiçento]], a l'é con tutta probabilitæ a base d'un moin ma, consciderou a seu poxiçion strategica, l'é façile ch'a gh'avesse de fonçioin d'avvistamento ascì<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitalassio.com/it/itinerari/itinerario-torre-pisana|tìtolo=Itinerario Torre Pisana|léngoa=IT|vìxita=2024-07-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archilovers.com/projects/307913/torre-pisana.html#info|tìtolo=Torre Pisana|dæta=2022-11-16|léngoa=IT|vìxita=2024-07-14}}</ref>.
* Castello do Tirasso: l'antigo castello in sciâ vetta do [[Monte Tirasso]], mensonou do [[XIV secolo|Trexento]] comme ''castrum tiracij'' ò ''tiraculi'', o l'é sopravisciuo solo inte quarche roviña de sotta a-o santuäio da Madonna da Goardia, scicomme o l'é stæto deruou do [[1427]] pe voentæ do [[Pirro Do Caretto]]. In acòrdio con l'etimologia propòsta da-o [[Nino Lamboglia|Lamboglia]], da-o latin ''turraculum'', "pòsto de vetta", l'é probabile che pe-o ciù o gh'avesse de fonçioin solo d'avvistamento e contrasto a-i attacchi di sæxin, teoria confermâ da-o fæto ch'o no resurta infeudou a nisciuña famiggia<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1938|p. 118}}</ref>.
=== Musei ===
* Richard West Memorial Gallery: intitolâ a-o pittô irlandeise [[Richard Whateley West]], ch'o l'à visciuo in Arasce pe tanti anni, a l'é stæta inöguâ do [[1907]] e a comprende unna colleçion de 76 quaddri, che pe-o ciù en de viste arasciñe de l'[[XIX secolo|Euttoçento]]<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/richard-west-memorial-gallery|tìtolo=Richard West memorial gallery|léngoa=EN|vìxita=2024-07-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.visitalassio.com/it/pois/richard-west-gallery|tìtolo=Richard West Gallery|léngoa=IT|vìxita=2024-07-12}}</ref>.
* Pinacoteca Carlo Levi: a se treuva into Palaçio Morteo, do [[XVII secolo|Seiçento]], e a l'é formâ da-a colleçion d'unna vinteña de depinti do scrittô e pittô [[Carlo Levi]], che raffiguan sorvetutto di paisaggi in gio à Arasce e a seu vegetaçion. Tra e euvie chì conservæ, gh'é un ritræto de l'[[Italo Calvino]] ma anche di papê do Levi mæximo, donaçion a-a pinacoteca de l'[[Antonio Ricci]] e da seu moggê Silvia Arnaud<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/pinacoteca-carlo-levi|tìtolo=Pinacoteca Carlo Levi|léngoa=IT|vìxita=2024-07-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.visitalassio.com/it/pois/pinacoteca-carlo-levi|tìtolo=Pinacoteca Levi|léngoa=IT|vìxita=2024-07-12}}</ref>.
* Museo de sciense da natua "Don Bosco": nasciuo do [[1950]] pe voentæ do præ Giulio Mariti, o se treuva drento a l'Istituto G. Bosco e o comprende de colleçioin de minerali, cristalli, prie, molluschi, fonzi, fòssili, erbe e atri reperti<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/museo-di-scienze-naturali-don-bosco|tìtolo=Museo di scienze naturali "Don Bosco"|léngoa=IT|vìxita=2024-07-12}}</ref>.
=== Natua ===
O territöio de Arasce o l'é caratterizzou da condiçioin climatiche mediterranee ch'infruensan in mòddo importante a vegetaçion che, de feua da çittæ, a l'é formâ sorvetutto da proei de ''[[Urticaceae]]'' e costi, segondo a flöra tipica da [[maccia mediterranea]], ch'a l'é favoria da-o climma da region<ref>{{Çitta publicaçión|outô=P. Crimi|outô2=G. Macrina|outô3=C. Folli|ànno=2004-09|tìtolo=Correlation between meteorological conditions and Parietaria pollen concentration in Alassio, north-west Italy|revìsta=International journal of biometeorology|volùmme=49|nùmero=1|pp=13-17|léngoa=EN|url=https://eds.p.ebscohost.com/eds/detail/detail?vid=8&sid=f1c46aa0-f1db-4907-8910-2c2e83b645d5@redis&bdata=Jmxhbmc9aXQmc2l0ZT1lZHMtbGl2ZSZzY29wZT1zaXRl#AN=15206015&db=mdc}}</ref>. Gh'é ascì di sciti protetti ch'en in parte scitoæ in Arasce, tutti doî in mâ:
* [[Santa Croxe - Gallinæa - Cou Lena]]: [[Scîto d'interèsse comunitâio|scito d'interesse communitäio]] creou do zugno do [[1995]], o creuve 213 ha de mâ tra i commun d'Arasce e d'Arbenga, compreiso e ægue in gio a-a [[Ìsua Gainâa|Gallinæa]]. L'area avvardâ a l'é unna ricca prateria ''[[Posidonia oceanica]]'', ma no manca di habitat differenti, pe exempio con fondo de ròcche e a presensa de [[Coâlo|coali]]. Tra e speçie protette che se peuan trovâ chì gh'é o [[Savalia savaglia|fäso coalo neigro]], o [[Dàtao de mâ|dattao de mâ]], e ben ben de speçie de [[Spónzie|sponzie]], de [[Crostàcei|crostacei]] e de [[Pésci|pesci]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic11/index.htm#|tìtolo=Fondali di Capo S.Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324974|tìtolo=Fondali Santa Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=EN|vìxita=2024-07-11}}</ref>.
* [[Cou de Meie - Arasce]]: scito d'interesse communitäio creou de longo do zugno do 1995, o s'estende pe 206 ha inte unna fascia de mâ depoî a-e ciazze d'Andeua, d'Arasce e de Laigueggia. O ciù tanto do fondo do mâ o l'é chì coverto de posidònia, à ògni mòddo gh'é ascì di proei de ''[[Cymodocea nodosa]]'' e di canæ d'æña sensa d'[[æghe]]; tra i animæ se ghe treuva o [[Cavàllo mæn|cavallo mæn]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic12/index.htm|tìtolo=Fondali di Capo Mele - Alassio|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1325675|tìtolo=Fondali Capo Mele - Alassio|léngoa=EN|vìxita=2024-07-11}}</ref>.
== Economia ==
=== Primmäio ===
Fiña into [[XIX secolo|secolo XIX]], l'agricoltua a l'é stæta unn'importante attivitæ econòmica pe Arasce, ch'a l'ea un çentro d'esportaçion de çerti produti ascì. Tra sti chi, ben importante o l'ea l'[[Êuio d'oîva|euio d'oiva]], spedio into resto do [[Mâ Mediterraneo|Mediterraneo]] e inte l'Euröpa do Nòrd ascì. Dapeu, se cortivava di [[Agrùmmi|agrummi]], mascime [[Limon|limoin]] e [[Çetron|çetroin]], produçion squæxi de luscio destinâ à nòbili e borgheixi de l'Euröpa intrega. De l'Euttoçento gh'ea ascì unna çerta produçion de [[Tomâta|tomate]]<ref name=":10">{{Çitta lìbbro|outô=Edward Isaac Sparks|tìtolo=The Riviera|url=https://books.google.com/books?id=TaANAAAAYAAJ&pg=PA345|ànno=1879|editô=J. & A. Churchill|çitæ=Londra|léngoa=EN|pp=344-345|capìtolo=Alassio, Pegli, Cornigliano}}</ref><ref name=":11">{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Nuova enciclopedia popolare italiana|url=https://books.google.com/books?id=ZwOWlbiaeBEC&pg=PA562|ediçión=5|ànno=1857|editô=Società Unione tipografico-editrice|çitæ=Turin|léngoa=IT|p=562|volùmme=Vol. I|capìtolo=Alassio}}</ref>.
De longo inte quelli anni l'ea importante a pesca ascì, mascime d'[[Ancioa|ancioe]], [[Sardénn-a|sardeñe]] e [[Tónno|tonni]], destinæ a-o consummo do pòsto ò, da saæ, à l'esportaçion ascì<ref name=":10" /><ref name=":11" />. Pe de ciù, gh'ea a pesca do [[coalo]], fæta da-i barchi arascin inte tutto o Mediterraneo. St'attivitæ a l'é stæta do bello importante fiña à l'imprinçipio do [[XVIII secolo|Setteçento]], quande o ciù tanto di impresäi e de ciusme o l'é passou a-a pesca do tònno, ch'a rendeiva de ciù e ch'a l'é anæta avanti in sce vasta scâ fiña à l'Euttoçento<ref>{{Çitta|AA.VV., 1994|pp. 82-83}}</ref>.
=== Segondäio ===
Into secolo XIX, l'attivitæ di artexen d'Arasce a se distingueiva pe-a varietæ de seu produçioin: gh'ea di louëi de tescitua, di atri donde se fava de còrde e da teia, e quelli pe-a produçion do [[Savón|savon]]. Pe de ciù, gh'ea ascì di ciantê ciutòsto desviluppæ, donde se construiva e s'arrangiava di barchi de media grandessa<ref name=":10" /><ref name=":11" />.
=== Turiximo ===
O turiximo, sorvetutto quello balneare, o l'é l'attivitæ econòmica ciù importante pe Arasce, ciù che leva çentrale pe-o desviluppo da çittæ. De fæti, o l'é a vivagna prinçipâ de finanse tanto pe-e impreise do pòsto, da-i aberghi a-i restoranti, che pe l'amministraçion do commun. A ciazza avvoxâ d'æña fiña, insemme a-a qualitæ di alögi, a l'attrae un gran numero de turisti tutti i anni, che peuan scompassâ e 80.000 presense à l'anno<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/savona/2021/08/24/news/alassio-troppi-eccessi-da-perla-delle-vacanze-a-terra-di-conquista-1.40629391|tìtolo=Alassio, troppi eccessi. Da perla delle vacanze a terra di conquista|dæta=2021-08-24|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref>. Tra i turisti no gh'é solo quelli che vëgnan da l'Italia do Nòrd, che se conçentran pe-a ciù parte d'estæ, ma ascì da atre parte de l'Euröpa. De fæti, gh'é unna presensa stòrica de ingleixi e de tedeschi, ch'arrivan sorvetutto d'inverno<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=The New International Encyclopædia|url=https://en.wikisource.org/wiki/The_New_International_Encyclop%C3%A6dia/Alassio|ànno=1905|editô=Dodd, Mead and Company|çitæ=Neuva York|léngoa=EN|p=268|volùmme=Vol. I|capìtolo=Alassio}}</ref>, e de françeixi ascì, che da-i seu villezzi inta [[Còsta Azura]] se mescian pe de escurscioin sciña à Arasce<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitalassio.com/it/vivere-in-alassio/arte-e-cultura/inglesi-ad-alassio|tìtolo=Inglesi ad Alassio|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref>.
== Coltua ==
=== Dialetto arascìn ===
[[File:Arasce (Cartellu in lengua ligüre).jpg|thumb|Cartello d'Arasce in arascin|left]]
{{Véddi ascì|Dialettu ar̂ascìn|càngio variànte=O mæximo argomento in detaggio}}
In Arasce l'é parlou l'[[Dialettu ar̂ascìn|arascin]], unna varietæ da [[Lengoa ligure|lengua ligure]] compreisa into [[Lìgure céntro-òcidentâle|gruppo de çentro-ponente]], da-e caratteristiche distintive e spantegâ inte fraçioin ascì, donde se treuvan de differense rispetto a-o parlâ do çentro. Tra i træti unichi de l'arascin gh'é a prononçia da ''-r-'' tra doe vocale, dita inte unna via de mezo tra "l" e "r", e a [[A tònica velarizâ|prononçia velâ da "a" tònica]]<ref>{{Çitta|AA. VV., 2001|pp. 7-8}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Santino Bruno Pezzuolo|tìtolo=Appunti per una Grammatica della parlata alassina|ànno=1995|editô=Tipolitografia Fratelli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=10}}</ref>.
Tra i parlæ in gio, l'arascin o se semeggia à quello da [[L'Aigheuja|Laigueggia]], ciù ch'avei de someggianse con quelli da [[Valâ du Lerun|vallâ do sciumme Lerron]].
[[Immaggine:Dialetto alassino.svg|sinistra|miniatura|Diffuxon do parlâ arascìn]]
[[Immaggine:A Ciassetta Cosciarella (Arasce)-Tàrga in arascìn.jpg|thumb|293x293px|''A Ciassetta Cosciarella'', targa in arascin]]
=== Instruçion ===
;Biblioteche
* [[Biblioteca çivica "Renzo Deaglio"]]: fondâ do [[1948]], a se treuva into çentro stòrico, inte un palaçio ch'o s'avvansa in sciâ Ciassa Airaldi e Durante, e a-a giornâ d'ancheu a comprende ciù de 44.000 unitæ libräie inti seu fondi. Pe de ciù, a gh'à unna sede destaccâ ascì, inta fraçion de [[Meuio]] e con 2.500 unitæ de fondi, e un auditorium intitolou a-o Roberto Baldassarre, ecs direttô da biblioteca, donde vëgne inandiou ben ben d'eventi<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/it/ricerca/dettaglio.html?monocampo=IT-SV0001|tìtolo=Biblioteca Civica "Renzo Deaglio"|léngoa=IT|vìxita=2024-07-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/it/ricerca/dettaglio.html?monocampo=IT-SV0069|tìtolo=Biblioteca civica Città di Alassio. Sezione esterna di Moglio|léngoa=IT|vìxita=2024-07-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.visitalassio.com/it/pois/biblioteca-sul-mare-1|tìtolo=Biblioteca sul mare|léngoa=IT|vìxita=2024-07-12}}</ref>.
* [[English Library (Arasce)|English Library]]: a l'é stæta fondâ do [[1875]] da-o pastô anglican John Hayes, à l'imprinçipio scitoâ inta cappella de l'Hotel de Rome, pe fâ stramuo do [[1897]] inte un neuvo casamento de gusto coloniale e passâ a-a fin, inti [[Anni 1990|anni Novanta]], a-a propietæ a-o Commun d'Arasce. Tra e biblioteche do seu genere a l'é a ciù antiga da penisoa intrega, ciù che a segonda pe dimenscioin passou quella do British Institute de [[Firense]]. À despeto de l'ammermâse da communitæ ingleise, l'English Library a l'é ancon in fonçion, portando avanti o ligammo stòrico tra a Gran Bretagna e a Rivea de Ponente<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Inglesi in Liguria|url=https://books.google.com/books?id=dxbxzwEACAAJ|ànno=2023|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=64-65|ISBN=88-63-73991-9}}</ref>.
* Biblioteca Don Bosco: a l'é a biblioteca de l'[[Instituto Scolastico Diocesan Don Bosco (Arasce)|Instituto Don Bosco]], da-o [[2021]] missa a-o cian terren do casamento de l'instituto. A gh'à un patrimònio ch'o conta de ciù ò meno 10.000 unitæ<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/it/ricerca/dettaglio.html?monocampo=IT-SV0089|tìtolo=Biblioteca Don Bosco - Istituto salesiano Madonna degli Angeli|léngoa=IT|vìxita=2024-07-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.donboscoalassio.it/old/biblioteca/|tìtolo=La biblioteca|léngoa=IT|vìxita=2024-07-12}}</ref>.
;Scheue
Pe-e scheue pubbriche, in Arasce ghe n'é træ de l'infançia, uña pe-o çentro, uña à [[Meuio]] e uña ina [[Sorva]], doe primmäie, uña into çentro e uña à Meuio; co-e scheue de Meuio ch'en intitolæ à l'arpin [[Luigi Bottaro]]. Dapeu gh'é unna scheua segondäia, intitolâ a-a [[Margherita Morteo Ollandini]], ch'a l'é de longo drento à l'Instituto Comprenscivo d'Arasce<ref>{{Çitta web|url=https://www.istitutocomprensivoalassio.edu.it/pagine/scuole-di-alassio|tìtolo=Scuole di Alassio|léngoa=IT|vìxita=2024-07-14}}</ref>. Pe de ciù, da-i salesien de Don Bosco gh'é unna scheua privâ pe ogni livello, intitolæ inte l'ordine a-a [[Laura Vicuña]], à [[Maia Auxiliatrixe]] e à [[San Giovanni Bosco]]<ref name=":13">{{Çitta web|url=https://www.donboscoalassio.it/|tìtolo=Salesiani Don Bosco Alassio|léngoa=IT|vìxita=2024-07-14}}</ref>.
In sciâ fin, gh'é doe scheue superioî: uña a l'é l'Instituto Profescionâ pubbrico "[[Francesco Maria Giancardi]]", co-i adressi pe l'ospitalitæ e a restoraçion<ref>{{Çitta web|url=https://www.isgiancardigalileiaicardi.edu.it/|tìtolo=Istituto Secondario Superiore Giancardi Galilei Aicardi|léngoa=IT|vìxita=2024-07-14}}</ref>, l'atra o a l'é Liceo Scientifico e Liceo economico-sociale privou "San Giovanni Bosco"<ref name=":13" />.
=== Coxiña ===
[[Immaggine:Baci di Alassio su piatto bianco.jpg|miniatura|Tondo de Baxi d'Arasce.|sinistra]]
* [[Baxi d'Arasce]]: conosciui comme "Baxi da Rivea" ascì, son a pitansa ciù avvoxâ da çittæ ciù che un di seu scimboli. I baxi d'Arasce son nasciui do [[1910]] pe idea do pastissê Rinaldo Balzola, do stòrico ''[[Caffè pasticceria Balzola]]'', che pe l'occaxon o l'à revisto a riçetta di [[baxi de damma]], fandoli ciù grendi e azonzendoghe [[cacavao]], [[cicolata]] e [[amê]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.agriligurianet.it/it/vetrina/prodotti-e-produzioni/pane-pasta-dolci-e-focacce/prodotti-tipici-focaccia/item/396-baci-alassio.html|tìtolo=Baci di Alassio|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref>. I Baxi d'Arasce, sorvenominæ da-o [[Gabriele D'Annunzio|D'Annunzio]] i "dôsci do gaibo"<ref>{{Çitta web|url=https://www.balzola1902.com/?page_id=81|tìtolo=Balzola - Curiosità|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref>, son reconosciui da-a Region Liguria comme seu [[Prodûti agroalimentâri tradiçionâli lìguri|Produto Agroalimentare Tradiçionâ]]<ref name=":14">{{Çitta web|url=https://www.agriligurianet.it/it/vetrina/prodotti-e-produzioni/prodotti.html|tìtolo=Prodotti tipici e tradizionali|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref>.
* [[Biscetta|Biscette]]: son di bescheutti tipichi da fraçion de [[Sorva]] a-o gusto de [[fenoggeto sarvægo]] e friti, da-a caratteristica forma à "S" ch'a l'arregòrda unna biscia, fæto ch'o ghe dâ o nomme. Pe tradiçion son coxinæ inte l'occaxon da festa do patron, a Nonçiâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.agriligurianet.it/it/vetrina/prodotti-e-produzioni/pane-pasta-dolci-e-focacce/prodotti-tipici-focaccia/item/292-biscette.html|tìtolo=Biscette|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref>, e son reconosciue lô ascì comme P.A.T<ref name=":14" />.
* [[Risiny]]: doçe de l'[[XIX secolo|Euttoçento]] da-a forma à [[Bonétto|bonetto]], ciutòsto sostançioso e ancheu squæxi sconosciuo, o gh'à un impasto fæto de fæña de riso, sucao, butiro, euve e scòrsa de limon<ref>{{Çitta web|url=https://liguria.bizjournal.it/2023/03/risiny-dolce-di-alassio-al-profumo-di-limone/|tìtolo=Risiny, dolce di Alassio al profumo di limone|dæta=2023-03-11|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref>.
* [[Ventre]]<ref group="n.">''Vèntra'' a [[Villanöva|Villaneuva]]</ref>: a ventre de tonno a l'é unna pitansa che in Arasce a l'é tipica da fraçion de [[Meuio]], ch'a gh'à dedicou unna festa. A ventre, ch'a saiæ o steumago sciugou do tonno, a l'é vegnua un clascico da coxiña do pòsto scicomme a l'ea unna parte do saläio di tonnaròtti arascin; che comme ancheu â mangiavan accomodâ con patatte, tomate e varri gusti<ref>{{Çitta web|url=https://www.agriligurianet.it/it/vetrina/prodotti-e-produzioni/pesce-e-frutti-di-mare/prodotti-tipici/item/5934-ventre-di-tonno.html|tìtolo=Ventre di tonno|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref>, coscì comme reconosciuo tra i P.A.T<ref name=":14" />.
== Manifestaçion ==
[[Immaggine:Alassio-P1010699.JPG|miniatura|A Miägetta d'Arasce co-a scrita "Miss Muretto"]]
* ''[[Miss Muretto]]'': concorso de bellessa avvoxou, pensou, coscì comme a miägetta ch'a gh'à dæto o nomme, da-o [[Mario Berrino]]. O ''Miss Muretto'' o s'é tegnuo tra o [[1953]] e o [[2013]] e, tra i atri, o l'é stæto guägnou da-a [[Maria Teresa Ruta]] e da-a [[Simona Ventura]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.missmuretto.com/storia/|tìtolo=Miss Muretto - Storia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-15}}</ref>.
* ''[[Premio Alassio Centolibri - Un autore per l'Europa]]'': premio letteräio co-o patrocinio de varri ministëi, o nasce do [[1995]] comme unn'evoluçion de l'attivitæ colturale da biblioteca çivica e di seu "''Incontri con l'autore''"<ref>{{Çitta web|url=https://www.ligyesfestival.it/evento/premio-letterario-alassio-100-libri-un-autore-per-leuropa/|tìtolo=Premio Alassio 100 libri "Un autore per l'Europa"|léngoa=IT|vìxita=2024-07-15}}</ref>. Da-o [[2006]] gh'é stæto azzonto o premio "''Alassio per l'informazione culturale''" ascì, dedicou a-i personaggi de l'informaçion che s'en distinti de ciù inta diffuxon da coltua<ref name=":15">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20120407025139/http://www.comune.alassio.sv.it/turistico/ita/sez_premi_letterari/attivita_arte_premio.htm|tìtolo=Alassio - Premi Letterari|léngoa=IT|vìxita=2024-07-15}}</ref>.
* ''[[Premio Alassio Centolibri - Un editore per l'Europa]]'': premio letteräio nasciuo do [[1999]] comme verscion pe-e case editoe de l'omònimo concorso pe aotoî, o l'ammia de premiâ l'editô ch'o l'à desviluppou de ciù o settô inte neuve prospettive europee<ref name=":15" />.
* ''Festival Nazionale Cucina con i Fiori'': d'arvî, a l'é unna manifestaçion dedicâ a l'uso de scioî inta coxiña. Ciù che di momenti pe assazzâ de pitanse a base de scioî, a comprende ascì de escurscioin guiddæ pe-i sentê d'Arasce e di incontri e conferense de divurgaçion<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitalassio.com/it/eventi-importanti/festival-nazionale-cucina-con-i-fiori|tìtolo=Festival Nazionale Cucina con i Fiori|léngoa=IT|vìxita=2024-07-16}}</ref>.
* ''Targa d'Oro Alassio'': a l'é unna manifestaçion internaçionale de [[bòcce]], mascime inta speçialitæ a-o [[Xeuo (bòcce)|xeuo]], ch'a se tëgne inti campi de zuego arascin da ciù de settant'anni, co-a parteçipaçion de atleti da tutto o mondo<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitalassio.com/it/eventi-importanti/targa-d-oro-alassio|tìtolo=Targa d'Oro Alassio|léngoa=IT|vìxita=2024-07-16}}</ref>.
== Feste e fee ==
* Festa de Sant'Anna: a festa de borgo Barusso, a se tëgne a-i 26 de luggio e, insemme a-a procescion pe-e stradde da borgâ, da l'imprinçipio do Neuveçento a prevedde a missa in mâ de lummin che gallezan, açeixi da-i bagnin in sciô fâ da seia, à inluminâ coscì sta parte do gorfo<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2013/07/alassio-per-la-festa-di-santanna-i-lumini-in-mare/|tìtolo=Alassio, per la festa di Sant'Anna i lumini in mare|dæta=2013-07-25|léngoa=IT|vìxita=2024-07-15}}</ref>.
* Sagra da ventre: festa de [[Meuio]] pe-a seu pitansa tipica, inandiâ da-a [[Società di Mutuo Soccorso "La Fratellanza"|S.M.S. "La Fratellanza"]], a se tegne into parco zeughi do paise e a cazze tra a fin de luggio e o comenso d'agosto. Pe arregordâ l'antiga tradiçion de ''tunnair̂otti'' de gente do paise a l'é dedicâ a-a [[Vèntra|ventre]] e a-e atre reçette de tonno, comme e ''biélle'' e o [[musciamme]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.alassionews.it/2022/07/quando-moglio-incontra-il-tonno/|tìtolo=Quando Moglio incontra il Tonno|léngoa=IT|vìxita=2024-07-15}}</ref>.
* Sagra de biscette: uña de feste ciù conosciue da fraçion de [[Sorva]], a se tëgne d'arvî e, inandiâ da-a "Società Operaia Agricola di Mutuo Soccorso", a l'é dedicâ pròpio a-e [[Biscetta|biscette]], bescheutti tipichi do paise<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitalassio.com/it/eventi-importanti/sagra-delle-biscette|tìtolo=Sagra delle Biscette|léngoa=IT|vìxita=2024-07-16}}</ref>.
== Spòrt ==
In Arasce gh'é varie struttue pe-e attivitæ sportive:
* Palassetto do Spòrt "Lorenzo Ravizza": conosciuo ascì comme o "Palalassio", o l'é un impianto pölifonçionale ch'o se treuva inta periferia de ponente d'Arasce. O gh'à doî campi da zeugo, un coverto e un à l'äia averta, træ palestre, unna sala pe-e conferense e unna sala stampa. O complesso, che a-o coverto o conta de 1.950 pòsti, o l'é deuviou da ben ben de discipliñe differenti, ciù che pe di eventi e de manifestaçioin<ref>{{Çitta web|url=https://www.gescoalassio.it/index.php/strutture/palazzetto-dello-sport|tìtolo=Palazzetto dello Sport Lorenzo Ravizza|léngoa=IT|vìxita=2024-07-15}}</ref>.
* Stadio "Sandro Ferrando": campo da [[Zeugo do ballon|ballon]], o se treuva da-arente a-o çentro pölifonçionale e o l'é stæto inöuguou do [[2011]]. O Ferrando o gh'à unna capaçitæ de 1.600 pòsti, con despuggiatöi e un bar, e o l'é omologou pe-e partie fiña a-a [[Serie D]]. O l'é o campo de casa de l'[[Baia Alassio Calcio|A.S.D. Baia Alassio Calcio]], a squaddra de ballon da çittæ, ch'a zeuga in [[Promoçion (zeugo do ballon)|Promoçion]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.gescoalassio.it/index.php/strutture/stadio-comunale|tìtolo=Stadio Comunale Sandro Ferrando|léngoa=IT|vìxita=2024-07-15}}</ref>.
* Campo de Loreto: o l'é un campetto da [[Zeugo do ballon à 7|ballon à 7]], ch'o peu ëse deuviou pe de partie de [[Zeugo de ballon à 5|ballon à 5]] ascì, scitoou inta region co-o mæximo nomme, ch'a gh'à dæto o nomme. Addeuttou de despuggiatöi e d'un bar, se ghe tëgne tutti i anni o torneo "Spring Cup", ch'o l'attrae de squaddre da atre regioin ascì<ref>{{Çitta web|url=https://www.gescoalassio.it/index.php/strutture/campetto-di-loreto|tìtolo=Campo di Loreto|léngoa=IT|vìxita=2024-07-15}}</ref>.
* Hambury Tennis Club: nasciuo a-a fin de l'Euttoçento comme "Alassio Lawn Club", o l'é stæto commiscionou da-a communitæ ingleise d'Arasce e o l'à avuo comme seu primmo prescidente o Daniel Hambury, figgio do [[Thomas Hambury|Thomas]]. Co-o potençiamento da stradda ferrâ o club o l'à fæto stramuo inta seu poxiçion d'ancheu, inöuguou con unna partia a-i 20 de dexembre do [[1923]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Inglesi in Liguria|url=https://books.google.com/books?id=dxbxzwEACAAJ|ànno=2023|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=66-67|ISBN=88-63-73991-9}}</ref>.
* Pisciña d'Arasce: a pisciña pubbrica d'Arasce, a l'é stæta inöuguâ do [[1998]] e a se treuva à monte do çentro. A gh'à unna vasca de 25 metri e a l'é a sede da squaddra arasciña de neuo agonistico<ref>{{Çitta web|url=https://www.gescoalassio.it/index.php/strutture/piscina-di-alassio|tìtolo=La Piscina di Alassio|léngoa=IT|vìxita=2024-07-15}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.alassionews.it/2024/06/alla-piscina-comunale-di-alassio-piu-accessi-in-vasca-e-decolla-il-progetto-open-water-la-culla-della-futura-squadra-special/|tìtolo=Alla piscina comunale di Alassio più accessi in vasca e decolla il progetto "Open Water", la culla della futura "squadra special"|dæta=2024-06-20|léngoa=IT|vìxita=2024-07-15}}</ref>.
== Amministraçion ==
=== Scindichi de Arasce ===
[[Immaggine:Alassio-P1010707.JPG|miniatura|O palaçio da çittæ de Arasce]]
{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|3=Traiano Testa|28 d'agosto do 1987|10 de luggio do 1990|5=[[Scindico]]|4=[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Domenico Giraldi|10 de luggio do 1990|19 de marso do 1992|5=Scindico|4=[[Partîo Socialìsta Italiàn|PSI]]|6=<ref name="A" group="n.">O l'à dæto e dimiscioin da-a carrega amministrativa.</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|3=Giampaolo Mela|5 de mazzo do 1992|18 de dexembre do 1992|5=Scindico|4=DC|6=<ref name="A" group="n." />}}
{{ComuniAmminPrec|3=Sergio Grandesso Silvestri|25 de frevâ do 1993|7 de zugno do 1993|5=[[Comisâio straordenâio|Comm. straord.]]|4=|6=<ref group="n.">Vice prefetto de Saña.</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|3=Roberto Avogadro|7 de zugno do 1993|28 d'arvî do 1997|5=Scindico|4=[[Léga Nord|LN]]|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Roberto Avogadro|28 d'arvî do 1997|14 de mazzo do 2001|5=Scindico|4=LN|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Marco Melgrati|14 de mazzo do 2001|30 de mazzo do 2006|5=Scindico|4=[[Fòrsa Italia (1994)|FI]]|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Marco Melgrati|30 de mazzo do 2006|17 de mazzo do 2010|5=Scindico|4=[[Casa delle Libertà]]|6=<ref group="n.">O l'à dæto e dimiscioin da-a carrega amministrativa perché nominou conseggê da Region Liguria.</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|3=Giovanni Aicardi|17 de mazzo do 2010|16 de mazzo do 2011|5=Vice-scindico|4=|6=<ref>{{Çitta publicaçión|url=http://www.gazzettaufficiale.biz/atti/2010/20100186/10A09678.htm|tìtolo=Nominou a-a carrega con Decreto do Prescidente da Repubrica do 15 de luggio do 2010 e pubricou in sciâ Gazetta Offiçiâ n. 186 de l'11 d'agosto do 2010|léngoa=IT}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|3=Roberto Avogadro|17 de mazzo do 2011|1º de frevâ do 2013|5=Scindico|4=''A come Alassio''<br />(lista çivica de [[Centrîximo|çentro]])|6=<ref group="n.">Pe caxon de unze conseggê ch'an dæto e dimiscioin, a zonta a l'é cheita pe-a farta do numero legale</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|3=Paolo Ceccarelli|1º de frevâ do 2013|26 de mazzo do 2013|5=Comm. straord.|4=|6=<ref>{{Çitta publicaçión|url=http://www.gazzettaufficiale.biz/atti/2013/20130056/13A01956.htm|tìtolo=Nominou a-a carrega con Decreto do Prescidente da Repubrica do 20 de frevâ do 2013 e pubricou in sciâ Gazetta Offiçiâ n. 56 do 7 de marso do 2013|léngoa=IT}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|3=Enzo Canepa|27 de mazzo do 2013|10 de zugno do 2018|5=Scindico|4=''Canepa Sindaco''<br />(lista çivica de [[çentro-drita]])|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Marco Melgrati|10 de zugno do 2018|30 de mazzo do 2019|5=Scindico|4=''Melgrati Sindaco''<br />(lista çivica)|6=<ref group="n.">De area de çentro-drita ma o no l'aiva l'arrembo da coaliçion.</ref><ref group="n.">Sospeiso pe-i effetti da [[lezze Severino]] pe caxon da condanna in primmo graddo pe speise no giustificæ.</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|3=Angelo Galtieri|30 de mazzo do 2019|30 novembre 2020|5=Vice-scindico|4=''Melgrati Sindaco''<br />(lista çivica)|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Marco Melgrati|1 de dexembre do 2020|15 de mazzo do 2023|5=Scindico|4=''Melgrati Sindaco''<br />(lista çivica)|6=<ref name="çentro-drita" group="n.">De area de çentro-drita.</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|3=Marco Melgrati|15 de mazzo do 2023|''in carrega''|5=Scindico|4=''Melgrati Sindaco''<br />(lista çivica)|6=<ref name="çentro-drita" group="n." />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Binelaggi ===
Arasce a l'é binellâ con:
* {{Binellàggio|ITA|La Thuile|2013|La Thuile (Italia)}}<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.alassio.sv.it/it-it/vivere-il-comune/scheda|tìtolo=Scheda del comune - Città di Alassio|léngoa=IT|vìxita=2024-06-29}}</ref>
== Vie de communicaçion ==
=== Stradde ===
[[Immaggine:Mappa de Traspòrto Arasce.svg|miniatura|Mappa ch'a descrive e stradde de Arasce.]]
O territöio do Commun de Arasce o l'é traversou da l'[[autostradda A10 Zena-Ventemiggia]], che però a no gh'à de sciortie dirette pe-a çittæ<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.comune.alassio.sv.it/it-it/vivere-il-comune/trasporti|tìtolo=Trasporti|léngoa=IT|vìxita=2024-06-29}}</ref>. Dapeu gh'é a [[Stradda do Stato 1 Via Aurelia]]<ref name=":0" />, ch'a consente a connescion con Arbenga, à levante, e Laigueggia, à ponente, a [[Stradda provinsâ 18 Arasce-Testego]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp18|tìtolo=SP 18 Alassio-Testico|léngoa=IT|vìxita=2024-06-29}}</ref>, a [[Stradda provinsâ 55 Boscioeo-Caso-Croxetta de Arasce]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp55|tìtolo=SP 55 Bossoleto-Caso-Crocetta di Alassio|léngoa=IT|vìxita=2024-06-29}}</ref> e a [[Stradda do Stato 717 de Villaneuva]].
=== Ferrovie ===
{{Véddi ascì|Staçión de Aràsce|càngio variànte=O mæximo argomento in detaggio}}
[[Immaggine:Stazione di Alassio panoramica binari.jpg|miniatura|Panoramma da staçion di treni de Arasce.]]
Arasce a l'é traversâ da-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|ferrovia Zena-Ventemiggia]], a colissa sencia into territöio arascin, ch'a gh'à unna [[Staçión de Aràsce|sò staçion]]<ref name=":0" /> fornia de træ colisse a-o serviçio di viægiatoî<ref>{{Çitta web|url=https://www.rfi.it/it/stazioni/alassio.html|tìtolo=Alassio|léngoa=IT|vìxita=2024-06-29}}</ref>. Pe-a seçion d'Arasce gh'é o progetto d'interrâ a ferrovia intrega, fæto ch'o portiæ a-a construçion d'uña staçion sottotæra, scimile à quante o l'é accapitou co-a [[Stassiun de Sanremmu|staçion de Sanremmo]], de longo in sciâ Zena-Ventemiggia<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20110217204930/http://www.stazionidelmondo.it/alassiostazione.htm|tìtolo=Stazioni del Mondo - Alassio|léngoa=IT|vìxita=2024-06-29}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2021/12/22/news/nuovo_progetto_per_il_raddoppio_alassio_difende_la_sua_stazione-1915161/|tìtolo=Nuovo progetto per il raddoppio Alassio difende la sua stazione|dæta=2021-12-22|léngoa=IT|vìxita=2024-06-29}}</ref>.
A primma staçion de Arasce, fæta de legno, a l'à stæta inöguâ do [[1872]] da-a [[Soçietæ pe-e ferrovie de l'Erta Italia]], unn'entitæ che ciù tardi a l'é vegnua parte da "[[Rete Mediterranea]]". Dapeu, do [[1888]], l'é stæto tiou sciù o magazzin pe-e merçe, ch'o l'à fæto cresce a fonçionalitæ da staçion<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.aecitalia.org/web/wp-content/uploads/2022/08/EUROFERR-edizione-21ago2022.pdf|tìtolo=Stazioni e Fermate ad Alta Valenza Storica Turistica Archeologica Ambientale|léngoa=IT|vìxita=2024-06-29}}</ref>.
A staçion de Arasce a l'é stæta addeuttâ d'un neuvo fabricou pe-i viægiatoî do [[1915]], da progetto de l'inzegnê [[Achille Manfredini]]. O seu impianto o l'é formou da træ colisse, tutte con banchiña e conligæ fra de lô pe mezo d'un sottopasso. A ciattaforma numero un a l'é assegnâ a-i treni che finiscian o seu viægio in Arasce e a se treuva in sce un cammin alternativo, deuviou pe regolâ o traffego quande a segonda colissa a l'é occupâ. Sta chì, missa lê ascì in sce'nna stradda alternativa, a l'é deuviâ pe-e operaçioin de sorpasso; a tersa colissa a l'é in cangio quella prinçipâ pe-o tranxito di treni e a se treuva pròpio in sciô cammin da ferrovia. Dapeu, inta staçion gh'ea de tennologie pe monitorâ e gestî o traffego, fonçion che, pe un çerto periodo, a l'é stæta controllâ à distansa da-o çentro de operaçioin d'Arbenga<ref name=":1" />.
=== Pòrti ===
[[Immaggine:Foto Belvedere Santa Croce centro.jpg|miniatura|O pòrto d'Arasce co-a cappelletta]]
Arasce o gh'à [[Pòrto d'Arasce|un pòrto turistico]], intitolou a-o navegatô arascin [[Luca Ferrari]], ch'o se treuva de sotta a-o [[Cou de Santa Croxe]], sormontou da-a [[Cappella Stella Maris (Arasce)|cappelletta da Stella Maris]]. O l'é stæto inandiou do [[1953]] e slargou con di interventi tra o [[2002]] e o [[2003]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.comunealassio.it/turistico/ita/sez_eventi/2005/alassio_porto_inaugurazione.htm|tìtolo=Inaugurazione ampliamento Porto Luca Ferrari di Alassio|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref>; a-a giornâ d'ancheu o gh'à 550 ormezzi pe barche tra i 5 e i 30 metri, con pòsti in tranxito pe yacht sciña 35 metri<ref>{{Çitta web|url=https://marinadialassio.net/marina/|tìtolo=Marina di Alassio|léngoa=IT, EN, FR, ES, DE, RU|vìxita=2024-07-13}}</ref>.
== Nòtte ==
;Nòtte a-o testo
<references group="n." responsive="" />
;Nòtte bibliografiche
<references responsive="" />
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Toponomastica dei Comuni di Alassio e Laigueglia|ànno=1938|léngoa=IT|volùmme=Vol. III|òpera=Collana Storico-Archeologica della Liguria Occidentale|cid=Lamboglia, 1938}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Ippolito Riccardo Gallo|tìtolo=Storia della città di Alassio|ànno=Dexembre 1985 (1888)|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Gallo, 1888}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=La musica ad Alassio dal XVI al XIX secolo|url=https://books.google.com/books?id=WtcXAQAAIAAJ|ànno=1994|editô=Editrice Liguria|çitæ=Saña|léngoa=IT|cid=AA.VV., 1994|ISBN=88-8055-137-X}}
* {{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/02laliggia/documenti/SV_LaLiggia_RelazioneGenerale_rev01.pdf|tìtolo=Stralcio sul rischio idrogeologico - Bacino: La Liggia|léngoa=IT|cid=La Liggia, Piano di bacino|vìxita=2024-07-07}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Tommaso Schivo|tìtolo=Alassio, briciole di storia patria. Dall'epoca napoleonica al duemila|ànno=Marso 2000|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|ànno=2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Arasce|léngoa=LIJ, IT|cid=AA. VV., 2001}}
== Atri progetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de feua ==
* {{Çitta web|url=https://www.comune.alassio.sv.it/it-it/home|tìtolo=Scito offiçiâ|léngoa=IT|vìxita=2024-04-21}}
* {{Çitta web|url=https://www.visitalassio.com/it|tìtolo=Scito pe-o turiximo|dæta=|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=13-08-2024}}
* {{Çitta web|url=https://www.sapere.it/enciclopedia/Al%C3%A0ssio.html|tìtolo=Arasce|léngoa=IT|vìxita=13-08-2024}}
{{Vedrìnn-a}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Navbox
|name = Arasce
|state = collapsed
|title = {{Scìnbolo|Alassio-Stemma.svg}} [[Arasce]] {{Scìnbolo|Alassio-Bandiera.svg}}
|groupstyle = text-align:right;
|group1 = Fraçioin
|list1 = [[Meuio]] · [[Caso]] · [[Sorva]]
|group2 = Leughi de interesse
|list2 = [[Miägetta d'Arasce]] · [[Cou de Meie]] · [[Cou de Santa Croxe]] · [[Monte Tirasso]]
|group3 = Coltua
|list3 = [[Dialettu ar̂ascìn|Dialetto arascìn]] · [[Biblioteca çivica "Renzo Deaglio"]] · [[English Library (Arasce)|English Library]]
|group4=Stoia|list4=[[Aliamme]] · [[Adelasia]]}}
{{Contròllo de outoritæ}}
2wgm602k1n0a4e8uszqiv0kh6ie5y9e
Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)
4
5288
253229
253219
2024-11-13T17:03:34Z
UOzurumba (WMF)
15541
/* Proposal to enable the "Contribute" entry point in Ligurian Wikipedia */ Rispòsta
253229
wikitext
text/x-wiki
__NEWSECTIONLINK__
{{Archìvio
|titolo = Archìvio
|testo =
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2010|Archìvio 2010]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2011|Archìvio 2011]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2012|Archìvio 2012]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2013|Archìvio 2013]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2014|Archìvio 2014]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2015|Archìvio 2015]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2016|Archìvio 2016]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2017|Archìvio 2017]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2018|Archìvio 2018]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2019|Archìvio 2019]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2020|Archìvio 2020]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2021|Archìvio 2021]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2022|Archìvio 2022]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2023|Archìvio 2023]]
}}
== Do you use Wikidata in Wikimedia sibling projects? Tell us about your experiences ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
''Note: Apologies for cross-posting and sending in English.''
Hello, the '''[[m:WD4WMP|Wikidata for Wikimedia Projects]]''' team at Wikimedia Deutschland would like to hear about your experiences using Wikidata in the sibling projects. If you are interested in sharing your opinion and insights, please consider signing up for an interview with us in this '''[https://wikimedia.sslsurvey.de/Wikidata-for-Wikimedia-Interviews Registration form]'''.<br>
''Currently, we are only able to conduct interviews in English.''
The front page of the form has more details about what the conversation will be like, including how we would '''compensate''' you for your time.
For more information, visit our ''[[m:WD4WMP/AddIssue|project issue page]]'' where you can also share your experiences in written form, without an interview.<br>We look forward to speaking with you, [[m:User:Danny Benjafield (WMDE)|Danny Benjafield (WMDE)]] ([[m:User talk:Danny Benjafield (WMDE)|talk]]) 08:53, 5 January 2024 (UTC)
</div>
<!-- Messaggio inviato da User:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/WD4WMP/ScreenerInvite&oldid=26027495 -->
== Reusing references: Can we look over your shoulder? ==
''Apologies for writing in English.''
The Technical Wishes team at Wikimedia Deutschland is planning to [[m:WMDE Technical Wishes/Reusing references|make reusing references easier]]. For our research, we are looking for wiki contributors willing to show us how they are interacting with references.
* The format will be a 1-hour video call, where you would share your screen. [https://wikimedia.sslsurvey.de/User-research-into-Reusing-References-Sign-up-Form-2024/en/ More information here].
* Interviews can be conducted in English, German or Dutch.
* [[mw:WMDE_Engineering/Participate_in_UX_Activities#Compensation|Compensation is available]].
* Sessions will be held in January and February.
* [https://wikimedia.sslsurvey.de/User-research-into-Reusing-References-Sign-up-Form-2024/en/ Sign up here if you are interested.]
* Please note that we probably won’t be able to have sessions with everyone who is interested. Our UX researcher will try to create a good balance of wiki contributors, e.g. in terms of wiki experience, tech experience, editing preferences, gender, disability and more. If you’re a fit, she will reach out to you to schedule an appointment.
We’re looking forward to seeing you, [[m:User:Thereza Mengs (WMDE)| Thereza Mengs (WMDE)]]
<!-- Messaggio inviato da User:Thereza Mengs (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=WMDE_Technical_Wishes/Technical_Wishes_News_list_all_village_pumps&oldid=25956752 -->
It sounds interesting. I'll have a look at what you wrote and might get back to you for an interview (preferably in German). All the best and "alegri!" --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 15:26, 10 zen 2024 (CET)
== Feminism and Folklore 2024 ==
<div style="border:8px maroon ridge;padding:6px;>
[[File:Feminism and Folklore 2024 logo.svg|centre|550px|frameless]]
::<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<center>''{{int:please-translate}}''</center>
Dear Wiki Community,
You are humbly invited to organize the '''[[:m:Feminism and Folklore 2024|Feminism and Folklore 2024]]''' writing competition from February 1, 2023, to March 31, 2023 on your local Wikipedia. This year, Feminism and Folklore will focus on feminism, women's issues, and gender-focused topics for the project, with a [[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2024|Wiki Loves Folklore]] gender gap focus and a folk culture theme on Wikipedia.
You can help Wikipedia's coverage of folklore from your area by writing or improving articles about things like folk festivals, folk dances, folk music, women and queer folklore figures, folk game athletes, women in mythology, women warriors in folklore, witches and witch hunting, fairy tales, and more. Users can help create new articles, expand or translate from a generated list of suggested articles.
Organisers are requested to work on the following action items to sign up their communities for the project:
# Create a page for the contest on the local wiki.
# Set up a campaign on '''CampWiz''' tool.
# Create the local list and mention the timeline and local and international prizes.
# Request local admins for site notice.
# Link the local page and the CampWiz link on the [[:m:Feminism and Folklore 2024/Project Page|meta project page]].
This year, the Wiki Loves Folklore Tech Team has introduced two new tools to enhance support for the campaign. These tools include the '''Article List Generator by Topic''' and '''CampWiz'''. The Article List Generator by Topic enables users to identify articles on the English Wikipedia that are not present in their native language Wikipedia. Users can customize their selection criteria, and the tool will present a table showcasing the missing articles along with suggested titles. Additionally, users have the option to download the list in both CSV and wikitable formats. Notably, the CampWiz tool will be employed for the project for the first time, empowering users to effectively host the project with a jury. Both tools are now available for use in the campaign. [https://tools.wikilovesfolklore.org/ '''Click here to access these tools''']
Learn more about the contest and prizes on our [[:m:Feminism and Folklore 2024|project page]]. Feel free to contact us on our [[:m:Talk:Feminism and Folklore 2024/Project Page|meta talk page]] or by email us if you need any assistance.
We look forward to your immense coordination.
Thank you and Best wishes,
'''[[:m:Feminism and Folklore 2024|Feminism and Folklore 2024 International Team]]'''
::::Stay connected [[File:B&W Facebook icon.png|link=https://www.facebook.com/feminismandfolklore/|30x30px]] [[File:B&W Twitter icon.png|link=https://twitter.com/wikifolklore|30x30px]]
</div></div>
--[[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 08:26, 18 zen 2024 (CET)
== Wiki Loves Folklore is back! ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
{{int:please-translate}}
[[File:Wiki Loves Folklore Logo.svg|right|150px|frameless]]
Dear Wiki Community,
You are humbly invited to participate in the '''[[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2024|Wiki Loves Folklore 2024]]''' an international photography contest organized on Wikimedia Commons to document folklore and intangible cultural heritage from different regions, including, folk creative activities and many more. It is held every year from the '''1st till the 31st''' of March.
You can help in enriching the folklore documentation on Commons from your region by taking photos, audios, videos, and [https://commons.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:UploadWizard&campaign=wlf_2024 submitting] them in this commons contest.
You can also [[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2024/Organize|organize a local contest]] in your country and support us in translating the [[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2024/Translations|project pages]] to help us spread the word in your native language.
Feel free to contact us on our [[:c:Commons talk:Wiki Loves Folklore 2024|project Talk page]] if you need any assistance.
'''Kind regards,'''
'''Wiki loves Folklore International Team'''
-- [[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 08:26, 18 zen 2024 (CET)
</div></div>
<!-- Messaggio inviato da User:Tiven2240@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery/Wikipedia&oldid=23942484 -->
== Vote on the Charter for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting opens|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting opens}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello all,
I am reaching out to you today to announce that the voting period for the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) Charter is now open. Community members may [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter/Voter_information|cast their vote and provide comments about the charter via SecurePoll]] now through '''2 February 2024'''. Those of you who voiced your opinions during the development of the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct/Enforcement_guidelines|UCoC Enforcement Guidelines]] will find this process familiar.
The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|current version of the U4C Charter]] is on Meta-wiki with translations available.
Read the charter, go vote and share this note with others in your community. I can confidently say the U4C Building Committee looks forward to your participation.
On behalf of the UCoC Project team,<section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 19:08, 19 zen 2024 (CET)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=25853527 -->
== Last days to vote on the Charter for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting reminder|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting reminder}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello all,
I am reaching out to you today to remind you that the voting period for the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) charter will close on '''2 February 2024'''. Community members may [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter/Voter_information|cast their vote and provide comments about the charter via SecurePoll]]. Those of you who voiced your opinions during the development of the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct/Enforcement_guidelines|UCoC Enforcement Guidelines]] will find this process familiar.
The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|current version of the U4C charter]] is on Meta-wiki with translations available.
Read the charter, go vote and share this note with others in your community. I can confidently say the U4C Building Committee looks forward to your participation.
On behalf of the UCoC Project team,<section end="announcement-content" />
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 18:00, 31 zen 2024 (CET)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=25853527 -->
== <span lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Announcing the results of the UCoC Coordinating Committee Charter ratification vote</span> ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - results|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - results}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Dear all,
Thank you everyone for following the progress of the Universal Code of Conduct. I am writing to you today to announce the outcome of the [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter/Voter_information|ratification vote]] on the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|Universal Code of Conduct Coordinating Committee Charter]]. 1746 contributors voted in this ratification vote with 1249 voters supporting the Charter and 420 voters not. The ratification vote process allowed for voters to provide comments about the Charter.
A report of voting statistics and a summary of voter comments will be published on Meta-wiki in the coming weeks.
Please look forward to hearing about the next steps soon.
On behalf of the UCoC Project team,<section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 19:23, 12 fre 2024 (CET)
<!-- Messaggio inviato da User:RamzyM (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26160150 -->
== Ukraine's Cultural Diplomacy Month 2024: We are back! ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
[[File:UCDM 2024 general.jpg|180px|right]]
{{int:please-translate}}
Hello, dear Wikipedians!<br/>
[[:m:Special:MyLanguage/Wikimedia Ukraine|Wikimedia Ukraine]], in cooperation with the [[:en:Ministry of Foreign Affairs of Ukraine|MFA of Ukraine]] and [[:en:Ukrainian Institute|Ukrainian Institute]], has launched the forth edition of writing challenge "'''[[:m:Special:MyLanguage/Ukraine's Cultural Diplomacy Month 2024|Ukraine's Cultural Diplomacy Month]]'''", which lasts from 1st until 31st March 2024. The campaign is dedicated to famous Ukrainian artists of cinema, music, literature, architecture, design and cultural phenomena of Ukraine that are now part of world heritage. We accept contribution in every language! The most active contesters will receive prizes.<br/>
We invite you to take part and help us improve the coverage of Ukrainian culture on Wikipedia in your language! Also, we plan to set up a [[:m:CentralNotice/Request/UCDM 2024|banner]] to notify users of the possibility to participate in such a challenge! [[:m:User:ValentynNefedov (WMUA)|ValentynNefedov (WMUA)]] ([[:m:User talk:ValentynNefedov (WMUA)|talk]])
</div>
<!-- Messaggio inviato da User:ValentynNefedov (WMUA)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery/Wikipedia&oldid=26166467 -->
== Report of the U4C Charter ratification and U4C Call for Candidates now available ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – call for candidates| You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – call for candidates}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello all,
I am writing to you today with two important pieces of information. First, the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Vote results|report of the comments from the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) Charter ratification]] is now available. Secondly, the call for candidates for the U4C is open now through April 1, 2024.
The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. Community members are invited to submit their applications for the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, please [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|review the U4C Charter]].
Per the charter, there are 16 seats on the U4C: eight community-at-large seats and eight regional seats to ensure the U4C represents the diversity of the movement.
Read more and submit your application on [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024|Meta-wiki]].
On behalf of the UCoC project team,<section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 17:25, 5 màr 2024 (CET)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26276337 -->
== Wikimedia Foundation Board of Trustees 2024 Selection ==
<section begin="announcement-content" />
: ''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024/Announcement/Selection announcement| You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]]''
: ''<div class="plainlinks">[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024/Announcement/Selection announcement|{{int:interlanguage-link-mul}}]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Wikimedia Foundation elections/2024/Announcement/Selection announcement}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]</div>''
Dear all,
This year, the term of 4 (four) Community- and Affiliate-selected Trustees on the Wikimedia Foundation Board of Trustees will come to an end [1]. The Board invites the whole movement to participate in this year’s selection process and vote to fill those seats.
The [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections committee|Elections Committee]] will oversee this process with support from Foundation staff [2]. The Board Governance Committee created a Board Selection Working Group from Trustees who cannot be candidates in the 2024 community- and affiliate-selected trustee selection process composed of Dariusz Jemielniak, Nataliia Tymkiv, Esra'a Al Shafei, Kathy Collins, and Shani Evenstein Sigalov [3]. The group is tasked with providing Board oversight for the 2024 trustee selection process, and for keeping the Board informed. More details on the roles of the Elections Committee, Board, and staff are here [4].
Here are the key planned dates:
* May 2024: Call for candidates and call for questions
* June 2024: Affiliates vote to shortlist 12 candidates (no shortlisting if 15 or less candidates apply) [5]
* June-August 2024: Campaign period
* End of August / beginning of September 2024: Two-week community voting period
* October–November 2024: Background check of selected candidates
* Board's Meeting in December 2024: New trustees seated
Learn more about the 2024 selection process - including the detailed timeline, the candidacy process, the campaign rules, and the voter eligibility criteria - on [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024|this Meta-wiki page]], and make your plan.
'''Election Volunteers'''
Another way to be involved with the 2024 selection process is to be an Election Volunteer. Election Volunteers are a bridge between the Elections Committee and their respective community. They help ensure their community is represented and mobilize them to vote. Learn more about the program and how to join on this [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024/Election Volunteers|Meta-wiki page]].
Best regards,
[[m:Special:MyLanguage/User:Pundit|Dariusz Jemielniak]] (Governance Committee Chair, Board Selection Working Group)
[1] https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2021/Results#Elected
[2] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Committee:Elections_Committee_Charter
[3] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Minutes:2023-08-15#Governance_Committee
[4] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections_committee/Roles
[5] Even though the ideal number is 12 candidates for 4 open seats, the shortlisting process will be triggered if there are more than 15 candidates because the 1-3 candidates that are removed might feel ostracized and it would be a lot of work for affiliates to carry out the shortlisting process to only eliminate 1-3 candidates from the candidate list.<section end="announcement-content" />
[[User:MPossoupe_(WMF)|MPossoupe_(WMF)]]20:57, 12 màr 2024 (CET)
<!-- Message sent by User:MPossoupe (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26349432 -->
== <span lang="it" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Your Wiki will be in read-only soon</span> ==
<div lang="it" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="server-switch"/><div class="plainlinks">
[[:m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|Leggi questo messaggio in un'altra lingua]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-Tech%2FServer+switch&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]
The Wikimedia Foundation will switch the traffic between its data centers. This will make sure that Wikipedia and the other Wikimedia wikis can stay online even after a disaster.
All traffic will switch on 20 March. The test will start at 14:00 UTC.
Unfortunately, because of some limitations in MediaWiki, all editing must stop while the switch is made. We apologize for this disruption, and we are working to minimize it in the future.
You will be able to read, but not edit, all wikis for a short period of time.
You will not be able to edit for up to an hour on Wednesday 20 March 2024.
If you try to edit or save during these times, you will see an error message. We hope that no edits will be lost during these minutes, but we can't guarantee it. If you see the error message, then please wait until everything is back to normal. Then you should be able to save your edit. But, we recommend that you make a copy of your changes first, just in case.
Other effects:
Background jobs will be slower and some may be dropped. Red links might not be updated as quickly as normal. If you create an article that is already linked somewhere else, the link will stay red longer than usual. Some long-running scripts will have to be stopped.
We expect the code deployments to happen as any other week. However, some case-by-case code freezes could punctually happen if the operation require them afterwards.
GitLab will be unavailable for about 90 minutes.
This project may be postponed if necessary. You can read the schedule at wikitech.wikimedia.org. Any changes will be announced in the schedule. There will be more notifications about this. A banner will be displayed on all wikis 30 minutes before this operation happens. Please share this information with your community.
[[user:Trizek (WMF)|Trizek (WMF)]], 01:01, 15 màr 2024 (CET)
<!-- Message sent by User:Trizek (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&oldid=25636619 -->
:Dear Trizek, please post future communications in English as this is the Community portal in English (not the Pòrtego da comunitæ in Genoese language). All admin here can speak and read in English. Thank you for your kind attention [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 10:50, 15 màr 2024 (CET)
== Vote now to select members of the first U4C ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – vote opens|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – vote opens}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Dear all,
I am writing to you to let you know the voting period for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is open now through May 9, 2024. Read the information on the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024|voting page on Meta-wiki]] to learn more about voting and voter eligibility.
The Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. Community members were invited to submit their applications for the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, please [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|review the U4C Charter]].
Please share this message with members of your community so they can participate as well.
On behalf of the UCoC project team,<section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 22:21, 25 arv 2024 (CEST)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26390244 -->
== <span lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Sign up for the language community meeting on May 31st, 16:00 UTC</span> ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="message"/>Hello all,
The next language community meeting is scheduled in a few weeks - May 31st at 16:00 UTC. If you're interested, you can [https://www.mediawiki.org/w/index.php?title=Wikimedia_Language_engineering/Community_meetings#31_May_2024 sign up on this wiki page].
This is a participant-driven meeting, where we share language-specific updates related to various projects, collectively discuss technical issues related to language wikis, and work together to find possible solutions. For example, in the last meeting, the topics included the machine translation service (MinT) and the languages and models it currently supports, localization efforts from the Kiwix team, and technical challenges with numerical sorting in files used on Bengali Wikisource.
Do you have any ideas for topics to share technical updates related to your project? Any problems that you would like to bring for discussion during the meeting? Do you need interpretation support from English to another language? Please reach out to me at ssethi(__AT__)wikimedia.org and [[etherpad:p/language-community-meeting-may-2024|add agenda items to the document here]].
We look forward to your participation!
<section end="message"/>
</div>
<bdi lang="en" dir="ltr">[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]</bdi> 23:22, 14 màz 2024 (CEST)
:Hi, I tried to sign up at "Sign-up here to attend" (expand) but I could not add my user name to the list. Any suggestion to overcome this (technical) hurdle? [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 15:48, 16 màz 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:SSethi (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26390244 -->
== Feedback invited on Procedure for Sibling Project Lifecycle ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Community Affairs Committee/Procedure for Sibling Project Lifecycle/Invitation for feedback (MM)|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Wikimedia Foundation Community Affairs Committee/Procedure for Sibling Project Lifecycle/Invitation for feedback (MM)}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
[[File:Sibling Project Lifecycle Conversation 3.png|150px|right|link=:m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Community Affairs Committee/Procedure for Sibling Project Lifecycle]]
Dear community members,
The [[:m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Community Affairs Committee|Community Affairs Committee]] (CAC) of the [[:m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Board of Trustees|Wikimedia Foundation Board of Trustees]] invites you to give feedback on a '''[[:m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Community Affairs Committee/Procedure for Sibling Project Lifecycle|draft Procedure for Sibling Project Lifecycle]]'''. This draft Procedure outlines proposed steps and requirements for opening and closing Wikimedia Sibling Projects, and aims to ensure any newly approved projects are set up for success. This is separate from the procedures for opening or closing language versions of projects, which is handled by the [[:m:Special:MyLanguage/Language committee|Language Committee]] or [[m:Special:MyLanguage/Closing_projects_policy|closing projects policy]].
You can find the details on [[:m:Special:MyLanguage/Talk:Wikimedia Foundation Community Affairs Committee/Procedure for Sibling Project Lifecycle#Review|this page]], as well as the ways to give your feedback from today until the end of the day on '''June 23, 2024''', anywhere on Earth.
You can also share information about this with the interested project communities you work with or support, and you can also help us translate the procedure into more languages, so people can join the discussions in their own language.
On behalf of the CAC,<section end="announcement-content" />
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 04:25, 22 màz 2024 (CEST)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26390244 -->
== Announcing the first Universal Code of Conduct Coordinating Committee ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – results|:''Puoi trovare questo messaggio tradotto in altre lingue su Meta-wiki''.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – results}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello,
The scrutineers have finished reviewing the vote results. We are following up with the results of the first Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) election.
We are pleased to announce the following individuals as regional members of the U4C, who will fulfill a two-year term:
North America (USA and Canada)
–
Northern and Western Europe
Ghilt
Latin America and Caribbean
–
Central and East Europe (CEE)
—
Sub-Saharan Africa
–
Middle East and North Africa
Ibrahim.ID
East, South East Asia and Pacific (ESEAP)
0xDeadbeef
South Asia
–
The following individuals are elected to be community-at-large members of the U4C, fulfilling a one-year term:
Barkeep49
Superpes15
Civvì
Luke081515
–
–
–
–
Thank you again to everyone who participated in this process and much appreciation to the candidates for your leadership and dedication to the Wikimedia movement and community.
Over the next few weeks, the U4C will begin meeting and planning the 2024-25 year in supporting the implementation and review of the UCoC and Enforcement Guidelines. Follow their work on Meta-wiki.
On behalf of the UCoC project team,
== The final text of the Wikimedia Movement Charter is now on Meta ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Final draft available|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Final draft available}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hi everyone,
The final text of the [[m:Special:MyLanguage/Movement Charter|Wikimedia Movement Charter]] is now up on Meta in more than 20 languages for your reading.
'''What is the Wikimedia Movement Charter?'''
The Wikimedia Movement Charter is a proposed document to define roles and responsibilities for all the members and entities of the Wikimedia movement, including the creation of a new body – the Global Council – for movement governance.
'''Join the Wikimedia Movement Charter “Launch Party”'''
Join the [[m:Special:MyLanguage/Event:Movement Charter Launch Party|“Launch Party”]] on '''June 20, 2024''' at '''14.00-15.00 UTC''' ([https://zonestamp.toolforge.org/1718892000 your local time]). During this call, we will celebrate the release of the final Charter and present the content of the Charter. Join and learn about the Charter before casting your vote.
'''Movement Charter ratification vote'''
Voting will commence on SecurePoll on '''June 25, 2024''' at '''00:01 UTC''' and will conclude on '''July 9, 2024''' at '''23:59 UTC.''' You can read more about the [[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Ratification/Voting|voting process, eligibility criteria, and other details]] on Meta.
If you have any questions, please leave a comment on the [[m:Special:MyLanguage/Talk:Movement Charter|Meta talk page]] or email the MCDC at [mailto:mcdc@wikimedia.org mcdc@wikimedia.org].
On behalf of the MCDC,<section end="announcement-content" />
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 10:44, 11 zùg 2024 (CEST)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26390244 -->
== Voting to ratify the Wikimedia Movement Charter is now open – cast your vote ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Ratification vote opens|Puoi trovare questo messaggio tradotto in altre lingue su Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Ratification vote opens}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello everyone,
The voting to ratify the Wikimedia Movement Charter is now open. The Wikimedia Movement Charter is a document to define roles and responsibilities for all the members and entities of the Wikimedia movement, including the creation of a new body – the Global Council – for movement governance.
The final version of the Wikimedia Movement Charter is available on Meta in different languages and attached here in PDF format for your reading.
Voting commenced on SecurePoll on June 25, 2024 at 00:01 UTC and will conclude on July 9, 2024 at 23:59 UTC. Please read more on the voter information and eligibility details.
After reading the Charter, please vote here and share this note further.
If you have any questions about the ratification vote, please contact the Charter Electoral Commission at cec@wikimedia.org.
On behalf of the CEC,<section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 12:51, 25 zùg 2024 (CEST)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26989444 -->
== Voting to ratify the Wikimedia Movement Charter is ending soon ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Final reminder|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Final reminder}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello everyone,
This is a kind reminder that the voting period to ratify the [[m:Special:MyLanguage/Movement Charter|Wikimedia Movement Charter]] will be closed on '''July 9, 2024''', at '''23:59 UTC'''.
If you have not voted yet, please vote [[m:Special:SecurePoll/vote/398|on SecurePoll]].
On behalf of the [[m:Special:MyLanguage/Movement_Charter/Ratification/Voting#Electoral_Commission|Charter Electoral Commission]],<section end="announcement-content" />
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 05:45, 8 lùg 2024 (CEST)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26989444 -->
== <span lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">U4C Special Election - Call for Candidates</span> ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement – call for candidates|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement – call for candidates}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello all,
A special election has been called to fill additional vacancies on the U4C. The call for candidates phase is open from now through July 19, 2024.
The [[:m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the [[:foundation:Wikimedia Foundation Universal Code of Conduct|UCoC]]. Community members are invited to submit their applications in the special election for the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, please review the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|U4C Charter]].
In this special election, according to [[Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter#2. Elections and Terms|chapter 2 of the U4C charter]], there are 9 seats available on the U4C: '''four''' community-at-large seats and '''five''' regional seats to ensure the U4C represents the diversity of the movement. [[Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter#5. Glossary|No more than two members of the U4C can be elected from the same home wiki]]. Therefore, candidates must not have English Wikipedia, German Wikipedia, or Italian Wikipedia as their home wiki.
Read more and submit your application on [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election|Meta-wiki]].
In cooperation with the U4C,<section end="announcement-content" />
</div>
-- [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 02:03, 10 lùg 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26989444 -->
== <span lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Wikimedia Movement Charter ratification voting results</span> ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Results of the ratification vote|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Results of the ratification vote}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello everyone,
After carefully tallying both individual and affiliate votes, the [[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Ratification/Voting#Electoral Commission|Charter Electoral Commission]] is pleased to announce the final results of the Wikimedia Movement Charter voting.
As [[m:Special:MyLanguage/Talk:Movement Charter#Thank you for your participation in the Movement Charter ratification vote!|communicated]] by the Charter Electoral Commission, we reached the quorum for both Affiliate and individual votes by the time the vote closed on '''July 9, 23:59 UTC'''. We thank all 2,451 individuals and 129 Affiliate representatives who voted in the ratification process. Your votes and comments are invaluable for the future steps in Movement Strategy.
The final results of the [[m:Special:MyLanguage/Movement Charter|Wikimedia Movement Charter]] ratification voting held between 25 June and 9 July 2024 are as follows:
'''Individual vote:'''
Out of 2,451 individuals who voted as of July 9 23:59 (UTC), 2,446 have been accepted as valid votes. Among these, '''1,710''' voted “yes”; '''623''' voted “no”; and '''113''' selected “–” (neutral). Because the neutral votes don’t count towards the total number of votes cast, 73.30% voted to approve the Charter (1710/2333), while 26.70% voted to reject the Charter (623/2333).
'''Affiliates vote:'''
Out of 129 Affiliates designated voters who voted as of July 9 23:59 (UTC), 129 votes are confirmed as valid votes. Among these, '''93''' voted “yes”; '''18''' voted “no”; and '''18''' selected “–” (neutral). Because the neutral votes don’t count towards the total number of votes cast, 83.78% voted to approve the Charter (93/111), while 16.22% voted to reject the Charter (18/111).
'''Board of Trustees of the Wikimedia Foundation:'''
The Wikimedia Foundation Board of Trustees voted '''not to ratify''' the proposed Charter during their special Board meeting on July 8, 2024. The Chair of the Wikimedia Foundation Board of Trustees, Nataliia Tymkiv, [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_Board_noticeboard/Board_resolution_and_vote_on_the_proposed_Movement_Charter|shared the result of the vote, the resolution, meeting minutes and proposed next steps]].
With this, the Wikimedia Movement Charter in its current revision is '''not ratified'''.
We thank you for your participation in this important moment in our movement’s governance.
The Charter Electoral Commission,
[[m:User:Abhinav619|Abhinav619]], [[m:User:Borschts|Borschts]], [[m:User:Iwuala Lucy|Iwuala Lucy]], [[m:User:Tochiprecious|Tochiprecious]], [[m:User:Der-Wir-Ing|Der-Wir-Ing]]<section end="announcement-content" />
</div>
[[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 19:52, 18 lùg 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:RamzyM (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26989444 -->
== <span lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Vote now to fill vacancies of the first U4C</span> ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement – voting opens|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement – voting opens}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Dear all,
I am writing to you to let you know the voting period for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is open now through '''August 10, 2024'''. Read the information on the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election|voting page on Meta-wiki]] to learn more about voting and voter eligibility.
The Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. Community members were invited to submit their applications for the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, please [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|review the U4C Charter]].
Please share this message with members of your community so they can participate as well.
In cooperation with the U4C,<section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 04:47, 27 lùg 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:RamzyM (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=26989444 -->
== <span lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Reminder! Vote closing soon to fill vacancies of the first U4C</span> ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement – reminder to vote|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement – reminder to vote}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Dear all,
The voting period for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is closing soon. It is open through 10 August 2024. Read the information on [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election/2024_Special_Election#Voting|the voting page on Meta-wiki to learn more about voting and voter eligibility]]. If you are eligible to vote and have not voted in this special election, it is important that you vote now.
'''Why should you vote?''' The U4C is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. Community input into the committee membership is critical to the success of the UCoC.
Please share this message with members of your community so they can participate as well.
In cooperation with the U4C,<section end="announcement-content" />
</div>
-- [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 17:30, 6 agó 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=27183190 -->
== <span lang="en" dir="ltr">Coming soon: A new sub-referencing feature – try it!</span> ==
<div lang="en" dir="ltr">
<section begin="Sub-referencing"/>
[[File:Sub-referencing reuse visual.png|{{#ifeq:{{#dir}}|ltr|right|left}}|400px]]
Hello. For many years, community members have requested an easy way to re-use references with different details. Now, a MediaWiki solution is coming: The new sub-referencing feature will work for wikitext and Visual Editor and will enhance the existing reference system. You can continue to use different ways of referencing, but you will probably encounter sub-references in articles written by other users. More information on [[m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes/Sub-referencing|the project page]].
'''We want your feedback''' to make sure this feature works well for you:
* [[m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes/Sub-referencing#Test|Please try]] the current state of development on beta wiki and [[m:Talk:WMDE Technical Wishes/Sub-referencing|let us know what you think]].
* [[m:WMDE Technical Wishes/Sub-referencing/Sign-up|Sign up here]] to get updates and/or invites to participate in user research activities.
[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Deutschland|Wikimedia Deutschland]]’s [[m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes|Technical Wishes]] team is planning to bring this feature to Wikimedia wikis later this year. We will reach out to creators/maintainers of tools and templates related to references beforehand.
Please help us spread the message. --[[m:User:Johannes Richter (WMDE)|Johannes Richter (WMDE)]] ([[m:User talk:Johannes Richter (WMDE)|talk]]) 10:36, 19 August 2024 (UTC)
<section end="Sub-referencing"/>
</div>
<!-- Messaggio inviato da User:Johannes Richter (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Johannes_Richter_(WMDE)/Sub-referencing/massmessage_list&oldid=27309345 -->
== Sign up for the language community meeting on August 30th, 15:00 UTC ==
Hi all,
The next language community meeting is scheduled in a few weeks—on August 30th at 15:00 UTC. If you're interested in joining, you can [https://www.mediawiki.org/wiki/Wikimedia_Language_and_Product_Localization/Community_meetings#30_August_2024 sign up on this wiki page].
This participant-driven meeting will focus on sharing language-specific updates related to various projects, discussing technical issues related to language wikis, and working together to find possible solutions. For example, in the last meeting, topics included the Language Converter, the state of language research, updates on the Incubator conversations, and technical challenges around external links not working with special characters on Bengali sites.
Do you have any ideas for topics to share technical updates or discuss challenges? Please add agenda items to the document [https://etherpad.wikimedia.org/p/language-community-meeting-aug-2024 here] and reach out to ssethi(__AT__)wikimedia.org. We look forward to your participation!
[[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 01:19, 23 agó 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:SSethi (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=27183190 -->
== <span lang="en" dir="ltr">Announcing the Universal Code of Conduct Coordinating Committee</span> ==
<div lang="en" dir="ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[https://lists.wikimedia.org/hyperkitty/list/board-elections@lists.wikimedia.org/thread/OKCCN2CANIH2K7DXJOL2GPVDFWL27R7C/ Original message at wikimedia-l]. [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement - results|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement - results}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Hello all,
The scrutineers have finished reviewing the vote and the [[m:Special:MyLanguage/Elections Committee|Elections Committee]] have certified the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Results|results]] for the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election|Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) special election]].
I am pleased to announce the following individual as regional members of the U4C, who will fulfill a term until 15 June 2026:
* North America (USA and Canada)
** Ajraddatz
The following seats were not filled during this special election:
* Latin America and Caribbean
* Central and East Europe (CEE)
* Sub-Saharan Africa
* South Asia
* The four remaining Community-At-Large seats
Thank you again to everyone who participated in this process and much appreciation to the candidates for your leadership and dedication to the Wikimedia movement and community.
Over the next few weeks, the U4C will begin meeting and planning the 2024-25 year in supporting the implementation and review of the UCoC and Enforcement Guidelines. You can follow their work on [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Meta-Wiki]].
On behalf of the U4C and the Elections Committee,<section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 16:06, 2 set 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:RamzyM (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=27183190 -->
== Have your say: Vote for the 2024 Board of Trustees! ==
<section begin="announcement-content" />
Hello all,
The voting period for the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024|2024 Board of Trustees election]] is now open. There are twelve (12) candidates running for four (4) seats on the Board.
Learn more about the candidates by [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024/Candidates|reading their statements]] and their [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2024/Questions_for_candidates|answers to community questions]].
When you are ready, go to the [[Special:SecurePoll/vote/400|SecurePoll]] voting page to vote. '''The vote is open from September 3rd at 00:00 UTC to September 17th at 23:59 UTC'''.
To check your voter eligibility, please visit the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2024/Voter_eligibility_guidelines|voter eligibility page]].
Best regards,
The Elections Committee and Board Selection Working Group<section end="announcement-content" />
[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[User talk:MediaWiki message delivery|talk]]) 14:14, 3 September 2024 (UTC)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=27183190 -->
== Your wiki will be in read-only soon ==
<section begin="server-switch"/><div class="plainlinks">
[[:m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|Read this message in another language]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-Tech%2FServer+switch&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]
The [[foundation:|Wikimedia Foundation]] will switch the traffic between its data centers. This will make sure that Wikipedia and the other Wikimedia wikis can stay online even after a disaster.
All traffic will switch on '''{{#time:j xg|2024-03-20|en}}'''. The test will start at '''[https://zonestamp.toolforge.org/{{#time:U|2024-03-20T14:00|en}} {{#time:H:i e|2024-03-20T14:00}}]'''.
Unfortunately, because of some limitations in [[mw:Special:MyLanguage/Manual:What is MediaWiki?|MediaWiki]], all editing must stop while the switch is made. We apologize for this disruption, and we are working to minimize it in the future.
'''You will be able to read, but not edit, all wikis for a short period of time.'''
*You will not be able to edit for up to an hour on {{#time:l j xg Y|2024-03-20|en}}.
*If you try to edit or save during these times, you will see an error message. We hope that no edits will be lost during these minutes, but we can't guarantee it. If you see the error message, then please wait until everything is back to normal. Then you should be able to save your edit. But, we recommend that you make a copy of your changes first, just in case.
''Other effects'':
*Background jobs will be slower and some may be dropped. Red links might not be updated as quickly as normal. If you create an article that is already linked somewhere else, the link will stay red longer than usual. Some long-running scripts will have to be stopped.
* We expect the code deployments to happen as any other week. However, some case-by-case code freezes could punctually happen if the operation require them afterwards.
* [[mw:Special:MyLanguage/GitLab|GitLab]] will be unavailable for about 90 minutes.
This project may be postponed if necessary. You can [[wikitech:Switch_Datacenter|read the schedule at wikitech.wikimedia.org]]. Any changes will be announced in the schedule. There will be more notifications about this. A banner will be displayed on all wikis 30 minutes before this operation happens. '''Please share this information with your community.'''<section end="server-switch"/>
</div>
[[User:Trizek_(WMF)|Trizek_(WMF)]], 11:37, 20 set 2024 (CEST)
<!-- Message sent by User:Trizek (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&oldid=27248326 -->
== 'Wikidata item' link is moving. Find out where... ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"><i>Apologies for cross-posting in English. Please consider translating this message.</i>{{tracked|T66315}}
Hello everyone, a small change will soon be coming to the user-interface of your Wikimedia project.
The [[d:Q16222597|Wikidata item]] [[w:|sitelink]] currently found under the <span style="color: #54595d;"><u>''General''</u></span> section of the '''Tools''' sidebar menu will move into the <span style="color: #54595d;"><u>''In Other Projects''</u></span> section.
We would like the Wiki communities feedback so please let us know or ask questions on the [[m:Talk:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Projects/Move_Wikidata_item_link|Discussion page]] before we enable the change which can take place October 4 2024, circa 15:00 UTC+2.
More information can be found on [[m:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Projects/Move_Wikidata_item_link|the project page]].<br><br>We welcome your feedback and questions.<br> [[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 20:57, 27 set 2024 (CEST)
</div>
<!-- Messaggio inviato da User:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Danny_Benjafield_(WMDE)/MassMessage_Test_List&oldid=27524260 -->
== Invitation to Participate in Wiki Loves Ramadan Community Engagement Survey ==
Dear all,
Apologies for writing in English. Please help to translate in your language.
We are excited to announce the upcoming [[m:Wiki Loves Ramadan|Wiki Loves Ramadan]] event, a global initiative aimed at celebrating Ramadan by enriching Wikipedia and its sister projects with content related to this significant time of year. As we plan to organize this event globally, your insights and experiences are crucial in shaping the best possible participation experience for the community.
To ensure that Wiki Loves Ramadan is engaging, inclusive, and impactful, we kindly invite you to participate in our community engagement survey. Your feedback will help us understand the needs of the community, set the event's focus, and guide our strategies for organizing this global event.
Survey link: https://forms.gle/f66MuzjcPpwzVymu5
Please take a few minutes to share your thoughts. Your input will make a difference!
Thank you for being a part of our journey to make Wiki Loves Ramadan a success.
Warm regards,
User:ZI Jony 05:20, 6 òtô 2024 (CEST)
Wiki Loves Ramadan Organizing Team
<!-- Messaggio inviato da User:ZI Jony@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&oldid=27510935 -->
== Preliminary results of the 2024 Wikimedia Foundation Board of Trustees elections ==
<section begin="announcement-content" />
Hello all,
Thank you to everyone who participated in the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024|2024 Wikimedia Foundation Board of Trustees election]]. Close to 6000 community members from more than 180 wiki projects have voted.
The following four candidates were the most voted:
# [[User:Kritzolina|Christel Steigenberger]]
# [[User:Nadzik|Maciej Artur Nadzikiewicz]]
# [[User:Victoria|Victoria Doronina]]
# [[User:Laurentius|Lorenzo Losa]]
While these candidates have been ranked through the vote, they still need to be appointed to the Board of Trustees. They need to pass a successful background check and meet the qualifications outlined in the Bylaws. New trustees will be appointed at the next Board meeting in December 2024.
[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2024/Results|Learn more about the results on Meta-Wiki.]]
Best regards,
The Elections Committee and Board Selection Working Group
<section end="announcement-content" />
[[User:MPossoupe_(WMF)|MPossoupe_(WMF)]] 10:25, 14 òtô 2024 (CEST)
<!-- Message sent by User:MPossoupe (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=27183190 -->
== <span lang="en" dir="ltr">Seeking volunteers to join several of the movement’s committees</span> ==
<div lang="en" dir="ltr">
<section begin="announcement-content" />
Each year, typically from October through December, several of the movement’s committees seek new volunteers.
Read more about the committees on their Meta-wiki pages:
* [[m:Special:MyLanguage/Affiliations_Committee|Affiliations Committee (AffCom)]]
* [[m:Special:MyLanguage/Ombuds_commission|Ombuds commission (OC)]]
* [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation/Legal/Community Resilience and Sustainability/Trust and Safety/Case Review Committee|Case Review Committee (CRC)]]
Applications for the committees open on 16 October 2024. Applications for the Affiliations Committee close on 18 November 2024, and applications for the Ombuds commission and the Case Review Committee close on 2 December 2024. Learn how to apply by [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation/Legal/Committee_appointments|visiting the appointment page on Meta-wiki]]. Post to the talk page or email [mailto:cst@wikimedia.org cst@wikimedia.org] with any questions you may have.
For the Committee Support team,
<section end="announcement-content" />
</div>
-- [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 01:08, 17 òtô 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=27601062 -->
== 'Wikidata item' link is moving, finally. ==
Hello everyone, I previously wrote on the 27th September to advise that the ''Wikidata item'' sitelink will change places in the sidebar menu, moving from the '''General''' section into the '''In Other Projects''' section. The scheduled rollout date of 04.10.2024 was delayed due to a necessary request for Mobile/MinervaNeue skin. I am happy to inform that the global rollout can now proceed and will occur later today, 22.10.2024 at 15:00 UTC-2. [[m:Talk:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Projects/Move_Wikidata_item_link|Please let us know]] if you notice any problems or bugs after this change. There should be no need for null-edits or purging cache for the changes to occur. Kind regards, -[[m:User:Danny Benjafield (WMDE)|Danny Benjafield (WMDE)]] 13:29, 22 òtô 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Danny_Benjafield_(WMDE)/MassMessage_Test_List&oldid=27535421 -->
== Final Reminder: Join us in Making Wiki Loves Ramadan Success ==
Dear all,
We’re thrilled to announce the Wiki Loves Ramadan event, a global initiative to celebrate Ramadan by enhancing Wikipedia and its sister projects with valuable content related to this special time of year. As we organize this event globally, we need your valuable input to make it a memorable experience for the community.
Last Call to Participate in Our Survey: To ensure that Wiki Loves Ramadan is inclusive and impactful, we kindly request you to complete our community engagement survey. Your feedback will shape the event’s focus and guide our organizing strategies to better meet community needs.
* Survey Link: [https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSffN4prPtR5DRSq9nH-t1z8hG3jZFBbySrv32YoxV8KbTwxig/viewform?usp=sf_link Complete the Survey]
* Deadline: November 10, 2024
Please take a few minutes to share your thoughts. Your input will truly make a difference!
'''Volunteer Opportunity''': Join the Wiki Loves Ramadan Team! We’re seeking dedicated volunteers for key team roles essential to the success of this initiative. If you’re interested in volunteer roles, we invite you to apply.
* Application Link: [https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSfXiox_eEDH4yJ0gxVBgtL7jPe41TINAWYtpNp1JHSk8zhdgw/viewform?usp=sf_link Apply Here]
* Application Deadline: October 31, 2024
Explore Open Positions: For a detailed list of roles and their responsibilities, please refer to the position descriptions here: [https://docs.google.com/document/d/1oy0_tilC6kow5GGf6cEuFvdFpekcubCqJlaxkxh-jT4/ Position Descriptions]
Thank you for being part of this journey. We look forward to working together to make Wiki Loves Ramadan a success!
Warm regards,<br>
The Wiki Loves Ramadan Organizing Team 06:11, 29 òtô 2024 (CET)
<!-- Messaggio inviato da User:ZI Jony@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&oldid=27568454 -->
== Proposal to enable the "Contribute" entry point in Ligurian Wikipedia ==
{{Int:Hello}} Ligurian Wikipedians,
Apologies as this message is not in your language. {{Int:please-translate}}.
The [[mediawikiwiki:Wikimedia_Language_and_Product_Localization|WMF Language and Product Localization]] team proposes enabling an entry point called "Contribute" to your Wikipedia.
The [[:bn:বিশেষ:Contribute|Contribute]] entry point is based on collaborative work with other product teams in the Wikimedia Foundation on [[mediawikiwiki:Edit_Discovery|Edit discovery]], which validated the entry point as a persistent and constant path that contributors took to discover ways to contribute content in Wikipedia.
Therefore, enabling this entry point in your Wikipedia will help contributors quickly discover available tools and immediately click to start using them. This entry point is designed to be a central point for discovering contribution tools in Ligurian Wikipedia.
'''Who can access it'''
Once it is enabled in your Wikipedia, newcomers can access the entry point automatically by just logging into their account, click on the User drop-down menu and choose the "Contribute" icon, which takes you to another menu where you will find a self-guided description of what you can do to contribute content, as shown in the image below. An option to "view contributions" is also available to access the list of your contributions.
[[Immaggine:Mobile_Contribute_Page.png|link=https://bar.wikipedia.org/wiki/Datei:Mobile_Contribute_Page.png|Mobile Contribute Page]] [[Immaggine:Mobile_contribute_menu_(detailed).png|link=https://bar.wikipedia.org/wiki/Datei:Mobile_contribute_menu_(detailed).png|Mobile contribute menu (detailed)]]
For experienced contributors, the Contribute icon is not automatically shown in their User drop-down menu. They will still see the "Contributions" option unless they change it to the "Contribute" manually.
This feature is available in four Wikipedia (Albanian, Malayalam, Mongolian, and Tagalog). We have gotten valuable feedback that helped us improve its discoverability. Now, it is ready to be enabled in other Wikis. One major improvement was to [[phab:T369041|make the entry point optional for experienced contributors]] who still want to have the "Contributions" entry point as default.
We plan to enable it '''on mobile''' for Wikis, where the Section translation tool is enabled. In this way, we will provide a main entry point to the mobile translation dashboard, and the exposure can still be limited by targeting only the mobile platform for now. If there are no objections to having the entry point for mobile users from your community, we will enable it by 20th November 2024.
We welcome your feedback and questions in this thread on our proposal to enable it here. Suppose there are no objections, we will deploy the "Contribute" entry point in your Wikipedia.
We look forward to your response soon.
Thank you!
On behalf of the WMF Language and Product Localization team. [[Utente:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] ([[Discûscioîn ûtente:UOzurumba (WMF)|discuscioìn]]) 02:43, 7 nov 2024 (CET)
:{{ping|UOzurumba (WMF)}} Hi; does this feature need some new interface messages to be translated? If so, could you please point me out in which message group they are; I'm sorry but I couldn't find them, thanks [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioìn]]) 07:19, 7 nov 2024 (CET)
:::{{ping|UOzurumba (WMF)}} Hi, same question/objection as my Admin colleague: We have problems with translating new update texts, so in this case we need to know exactly which are the new sentences/phrases to be translated into Ligurian, otherwise Italian will be used as a default language. Translate Wiki is an ocean where I myself get lost whenever the need arises to translate new sentences/phrases. Personally, I would in any case wait until this new system feature is checked and used on major Wikis. Awaiting your feedback, cheers
:[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 15:12, 7 nov 2024 (CET)
::Thank you @[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] and @[[Utente:N.Longo|N.Longo]], for your inquiry. I will get back to you with answers soon. [[Utente:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] ([[Discûscioîn ûtente:UOzurumba (WMF)|discuscioìn]]) 16:55, 8 nov 2024 (CET)
:::@[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] and @[[Utente:N.Longo|N.Longo]]. You won't be able to see the message string for now because it has not been enabled in your wiki. However, I have done a screen record to show you how to access it in translatewiki.net once it is enabled in your wiki.
:::[[Immaggine:How_to_access_the_"Contribute"_message_string_in_Translatewiki.gif|centro|senza_cornice|408x408px|This is a screen-record that shows how to access the "Contribute" message string in Translatewiki.net]]
:::I hope this helps. Thanks! [[Utente:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] ([[Discûscioîn ûtente:UOzurumba (WMF)|discuscioìn]]) 20:51, 8 nov 2024 (CET)
::::{{ping|UOzurumba (WMF)}} Thank you, then I'll translate these messages as soon as the function become active. Best regards! [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioìn]]) 21:32, 8 nov 2024 (CET)
::::{{ping|UOzurumba (WMF)}} Dear UOzurumba, I saw the new cover you are proposing on the Albanian Wiki and I have to say that I totally dislike it. Our Ligurian (Genoese) language is at risk of extinction and our best mother-tongue users are old and no computer natives at all. Technicality is a problem for us and we often publish on our Wiki texts of elderly people who cannot master the new technologies. Our home page is now pretty known, especially for mobile phone users, and a radical change would alter and in my eyes destroy all efforts we've done so far. Having said this, '''I strongly oppose your plan and will make a quick referendum among our 5 Admins, so you will get a definitive answer before November 20. '''At the same time, I encourage you to go on with your plan but, please, try with a major Wiki like the Italian or the German or the English before going down to other minor wikis. All the best, [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 09:40, 11 nov 2024 (CET)
:::::{{ping|Luensu1959}} Please speak for yourself, it's not like all of us didn't understand what this implies and how this makes it easier to contribute to the wiki from mobile devices [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioìn]]) 10:00, 11 nov 2024 (CET)
:::::Thank you {{ping|Luensu1959}}, for your questions. I will answer all of them below.
:::::Let me start by clarifying that for contributors like you who have already edited in Ligurian Wikipedia, nothing changes; your workflow and the "Contributions" button will remain the same. You are seeing the "Contribute" entry point when you access the Albanian Wikipedia because you don't have any contributions in that Wikipedia. Therefore, you are a new contributor there, and it would treat you as such and take you through that entry point to help you discover other ways you can contribute to Albanian Wikipedia.
:::::On your comment that <blockquote> ''Our Ligurian (Genoese) language is at risk of extinction and our best mother-tongue users are old and no computer natives at all. Technicality is a problem for us and we often publish on our Wiki texts of elderly people who cannot master the new technologies.''</blockquote>
:::::The interface and workflow will remain the same for these contributors you talked about who contribute to your Wiki on their devices; nothing will change for them.
:::::For the newcomers(people with no edits in Ligurian Wikipedia) with little digital skills who decide to start contributing on your wiki, they will see the "Contribute" entry point which would help them because they won't have to navigate to different places to find ways to contribute. All they need is to click the "contribute" button, and they have access to all the tools and other ways to contribute in one place. This reduces newcomers' struggles navigating to different places to find the tools and memorise the various workflows.
:::::On your question, <blockquote> ''I would like to know why you started this project with small, relatively unknown Wikis and why no attempt has been made so far with a Wiki of the Western world to show your project.''</blockquote>
:::::After enabling it in the pilot wikis and making critical improvements based on their feedback, such as '''[[phab:T369041|T369041]]''', our next plan was to deploy [[phab:T371692|it '''on mobile''' for wikis, where Section Translation is enabled]] for discoverability. The above is the reason why we are proposing to turn it on in Ligurian Wikipedia.
:::::I hope the above information helps. Please feel free to ask any questions and communicate your community's consensus on the above proposal. Thank you! [[Utente:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] ([[Discûscioîn ûtente:UOzurumba (WMF)|discuscioìn]]) 21:14, 12 nov 2024 (CET)
::::::{{ping|N.Longo}} '''We will decide democratically and swiftly'''. In the meantime, {{ping|UOzurumba (WMF)}} I would like to know why you started this project with small, relatively unknown Wikis and why no attempt has been made so far with a Wiki of the Western world to show your project: '''Wikipedia in simplified English would be in my eyes the best terrain to make such an experimental change''' and propose it as a model to everybody.
:{{Ping|Luensu1959}} About the Pàgina prinçipâ: no one said it will change, if you look not only to Albanian wiki, but to the other two wiki where the feature ha seen introduced, you will see that there's no correlation between enabling the "contribution section" and the settings of the main page.
:In my humble opinion, the contribution section can help us in developing new contents: basically nothing changes in the basic user experience, indeed we can continue to work as usual, adding Wiki texts from external contributors who are mother tongues. The new functionality, which will be added to the side bar can on the other hand help us collecting new users that they want to add new contents, especially considering contributions from mobile. :Translation of contents and and suggestions about new articles '''are already avaiable''' on lij.wiki, but they are difficult to reach from smartphone interface. So, the fact of enabling that section will not destroy at all our efforts, and in this sense I think it will be a good opportunity. Salüi!--[[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 13:59, 11 nov 2024 (CET)
::{{ping|Arbenganese}} I wish you were right. I checked every word of the "new" Albanian home page by writing '''sq.wikipedia.org''' and I find it poor and not attractive at all. Would you please write the address of the other new Wikis you checked and answer thru our channels (our whatsapp group and circular emails) so that we keep our discussion private for us five administrators? In the meantime, before telling {{ping|UOzurumba (WMF)}} our final decision, UOzurumba will answer my question above and also provide us with the "old" opening page of the Albanian Wiki so we can see the differences.
:::{{ping|UOzurumba (WMF)}} Thank you for your kind and detailed explanations. We Admins of the Ligurian Wiki reached consensus and can now give green light to your project. Looking forward to seeing and trying out the changes you will make. All the best, --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 09:42, 13 nov 2024 (CET)
:::Thank you @[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]], @[[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] and @[[Utente:N.Longo|N.Longo]], for this conversation. Since there are no objections to enabling the "Contribute" entry point in Ligurian Wiki, we will turn it on at the stipulated time. Please let me know if you have any other questions.
:::Best regards, [[Utente:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] ([[Discûscioîn ûtente:UOzurumba (WMF)|discuscioìn]]) 18:03, 13 nov 2024 (CET)
rk7a5nawyuri9i4szt588tnutmui6hu
Paganin Doia
0
11377
253226
227526
2024-11-13T13:52:01Z
N.Longo
12052
+ wl
253226
wikitext
text/x-wiki
{{ZeneiseP}}
{{Çitaçión|''Cosa de di messe Paganin Doria;<br>
''Chi era fragello dri paghen chiamao?<br>
''Cosa de di messe Giaxo Axerao,<br>
''E i atri antighi degni de memoria?''|[[Poro Foggetta]], ''Rime Diverse'', Pavia, Bartoli, 1595 p.32}}
'''Paganin Doia''', (''Doria'' primma do sec.XIX, sec. XIV - [[Zena]], sec. XIV) armiraggio zeneize, vinçitô da bataggia navâ de [[Portolongo]] contra i Veneçien.
{{Biografia
|inmàgine = Paganin.doia.jpg
|px = 190px
|descriçión = <small>Paganin Doia</small>
|nàscita = XIV sec.
|mòrte = Zena, XIV sec.
|paize =
|profesción = [[armiraggio]]
|move =
}}
==Biografìa==
O nascette a Zena a-a fin do sec. XIII da Grigœu.
O poæ o fu tra i primmi da famiggia a prefei à l'attivitæ commerciâ a [[guæra de corsa]], construendose una flotta personâ e çercando de fâ fortuña into [[Mediterrannio]]. O se distinse segge inta lotta contra [[Piza]] segge inta caccia a-e nave catalañe. Membro do rammo di Doia sciortio sconfito da-e lotte che tribolon a famiggia a-o prinçippio do seccolo XIV, o Grigœu o fu riamisso in çittæ co l'accordio do 1307.
L'è probabile che o Doia o l'agge imitao l'ezempio do poæ, foscia ponendose a-o serviççio de uña de tante potençe che se contendeivan o controllo do Mediterrannio orientâ, zona, questa, ch'o dimostrò de conosce assæ ben scin da-o momento do so primmo comando ófiçiâ pe-a Repubbrica zeneize, into 1350. In precedença, de lê semmo solo che into 1314 o noezò a-o procuao de l'arçivesco de [[Palermo]], Françesco d'[[Antiochia]], a so galea pe transportâ o prelato co-o seguito da Corneto (l'odierna Tarquinnia) inta çittæ seçiliaña (18 settembre). Into 1332, comme procuao do Tommaxo Doia, o fu prezente a-a vendia de 'n scito into saoneize (20 agosto).
Into 1350 o scontro tra [[Zena]] e [[Veneçia]] o l'assonse l'aspetto de 'na partia decixiva pe-o controllo do [[Mâ Neigro]]. O fallimento de l'accordio tra e doe potençe pe 'na difeiza comuña de [[Cafà]] e de [[Taña]], menaççæ da [[Djanibek]], ''khan'' di Tartai, e l'insediamento di Zeneixi a [[Scio]], co-o conseguente riavexinamento tra [[Zane VI Cantacuzen]] e Veneçia pe 'n attacco contra i Zeneixi de [[Peia]], fun i avenimenti che feççan preçipitâ a scituaçion. I ostilitæ (començæ into settembre con de piccene scaamuççe locæ e degeneræ co-a cattua de quarche nave zeneize inti ægoe de [[Neigroponte]]) fun ófiçialmènte averte da l'acordio streito tra Veneçia, l'[[Impeo bizantin]] e [[Pê IV d'Aragon]] contra Zena. A repubbrica ligure, avertindo o graviscimo peigo ch'o menaççava o cœu do so impêo economico, a decize de compî un sforço militâ e finançiaio enorme, pe serâ una votta pe tutte a partia.
Afidao o comando di ópiaçioìn a-o Doia (che, quindi, o doveiva avei za avúo moddo de fâ aprexâ e so capaçitæ, ma no semmo inte quæ ócaxoìn), into novembre o [[duxe]] [[Zane Da Valente]] o l'impoze un imprestito forçozo de 300.000 lie zeniñe, garantio co-a creaçion da ''Compera magna Venetorum''. I preparativi tecnichi fun afidæ a 'na commiscion temporannia nominâ da-o mæximo duxe; fu armao ascì ben ben de nave mercantî e se impoze di arollamenti, segge obrigatoi segge voentai, a ogni "villa" do destreito zeneize (o totâ di mainæ imbarcæ o razonse e dexemia unitæ). O numero complescivo de galee afidæ a-o Doia o fu de sciscianta. A flotta a partì da Zena o 13 luggio 1351; doppo avei fæto scâ a [[Gaeta]] e a [[Mesciña]] (24 luggio), no avendo trovao a flotta veneçiaña - ch'o voeiva afrontâ primma do so riconzonzimento con quella alliâ catalaña, previsto a-o largo de coste siçiliañe -, o Doia o decize de compî un'incurscion into [[mâ Adriatego]] e o se spinse scin a [[Valónn-a|Valoña]], ótegnìndo solo che a cattua de 'n legno veneto a l'átèçça de [[Corfù]].
L'anonçio de l'inminente arivo da flotta zeneize inti ægoe orientæ o l'ebbe, però, di effetti poxitivi: o [[Nichiozo Pizan]], che con 22 galee e co l'agiutto de truppe bizantiñe o l'ea aprœuo a assediâ Peia, o quartê zeneize de [[Costantinoppoli]], o preferì renonçiâ a l'impreiza. O contatto tra e flotte nemighe o s'ebbe a-o largo de Modon: o Pizan o l'ariescì a libiâse da l'inseguimento do Doia e a refugiâse a Neigroponte. Chì o fu ascidiao da-o Doia, a-a fin d'agosto. L'asciddio o fu longo e tormentao pe-i Zeneixi ascì, a-e preize con di gravi problemi d'aprovexonamento; ôtr'a ço, o tentativo d'ócupâ a çittæ, scavando ina galeria sotterannia, o no l'ebbe successo. Inte sti meixi o Doia o s'acordò co l'imperatrixe de [[Bizançio]] Anna de [[Savoia]] pe mette in sce-o trono o figgio de lê; o providde a tegnî sotta prescion i atre forçe nemighe ascì, fando battuggiâ l'[[Eubea]] da vinti nave afidæ a-o [[Raffè Impeiâ]]. A-a fin d'ottobre a nœuva de l'inminente arivo da flotta veneto-aragoneize (comandâ da-o [[Pancraçio Giustignan]] e da-o [[Poncio de Santapau]]) a costrenzette o Doia a renonçiâ a l'asciddio.
Fu fæto rotta verso Scio pe completâ i equipaggi ch'ean stæti deximæ da-o sfortunao tentativo e pe riconstruî e proviste de viveri. O Doia o l'aiva intençion de dirizzise a [[Salonicco]], pe incontraghe l'impiaixe Anna, ma, informao che questa a l'aiva cangiao i so progetti, o feççe veia in sce [[Tenedo]], compindo varri atti de sacchezzo (fu ocupao [[Metelin]], constreita a pagâ un tributo). A [[Eraclea]] o Doia o fu obrigao a sostâ pe-o vento contraio. Chinæ a tæra pe çercâ vettovagge, i mainæ fun assalii da-i Greghi e di Zeneixi fun amaççæ. Benchè o Doia o dexidiese passâ sorve l'epizodio pe no irritâ l'imperatô, che lê o se proponeiva de staccâ da-i so alliæ, i mainæ zeneixi se oponettan e, co-a menaçça de un'acuza de viltæ, l'obrigon a assalî Eraclea, ch'a fu preiza e sacchezâ. Chì fu fæto razzia d'ommi da vende comme scciavi; fu ascì catturao ben ben de notabili, che-o Doia o feççe da pœu transportâ a Peia, obrigandoi a pagâ un rescatto. In so favô, tuttavia, intervègne o vescovo da çittæ, Filoteo, ch'o s'ófrì comme ostaggio e o l'ariescì a convinçe o Doia a deliviâ i prexonê sença condiçioin.
Into fratempo, i boin raporti co-i Osmanli (nemixi do Cantacuzen), no ancon ófiçializzæ a livello diplomatego, risurton utili, perché [[Orhan]] o contribuì a tegnî o Doia informao in sce-i movimenti da flotta nemiga e o no feççe mancâ di agiutti in provixoin. Zonto o Doia finalmente a Peia, a-i primmi de novembre, a scituaçion a l'arestò a longo sospeiza: o Cantacuzen o l'ateize l'arivo da tanto sospiâ flotta veneto-aragoneize, pe repigiâ l'assedio a-o quartê zeneize; i Zeneixi, a so votta, razonti da-e nave do Doia e libiæ pe-o momento da-o peigo de 'n attacco nemigo, se trovon a-e preize co-a scarscitæ de viveri. Tuttavia, Orhan o permisse a-e nave zeneize de caregâ da fæña in [[Turchia]]; di atri agiutti vègnan da-a colonnia de Cafà. Fallio un tentativo de convinçe l'impiatô a l'acordio, o Doia o feççe sacchezzâ Sozoppoli.
A-i primmi de frevâ do 1352 zonse inti ægoe de Costantinopoli a flotta veneto-aragoneize. O Doia, pe impedî che e nave innemighe s'unissan a quelle bizantiñe, o decize con energia de pigiâ l'iniçiativa, aprofittando de traverscie che i aversai aveivan incontrao inta navegaçion. Tuttavia, un vento furiozo o l'impedì a-o Doia d'attoâ o so cian. O 13 de frevâ o ripartì a-a caccia do nemigo, che, into fratempo, o l'ea ariescio a riorganizzâse, pù essendo costreito a fermâse alamâ.
===A battaggia do [[Bosforo]]===
E doe flotte se frontezon a-o largo de l'[[izoa do Prinçipe]], benché manchesse solo che doe ôe a-a seia, o Santapau o l'inscistette presso o collega veneçian perchè s'attachesse comunque battaggia. O vento o l'ea favoeive a-i alliæ, e pe questo o Doia o preferì tornâ inderê, scin a costo de permette l'union do nemigo co-a flotta bizantiña. Passao [[Galata]], o çercò da pœu de mette orde into proppio schiamento, segge pù in moddo improvvizao, presso a localitæ dita "Diplokonion". A flotta nemiga, sponciâ da-o vento furiozo, a superò de slanço e nave do Doia, ch'o prefei de no inseguîla. O Santapau e o Giustinian fun, coscì, constreiti a tornâ inderê into mâ in borasca e a attaccâ battaggia inte 'n spaçio angusto. A battaggia do [[Bosforo]] (un di ciu gren scontri navæ do Medioevo) a fu caotica, perché nisciun di contendenti o l'ebbe moddo de disponnise in schea ordenâ; e nave se dividettan in tanti muggi che se dettan in nomioxi doelli izoæ e violentiscimi. Fæto nœutte, benchè a tempesta a continoesse, a bataggia a proseguì con incredibile incagnimento. A-a matin aparse ciæo a tutti l'entitæ do massacro: grave fun e perdie subie da tutte doe e parte. O Santapau, feio, o moî into março a Costantinoppoli; into scontro perdette a vitta o Giustinian ascì e o viçearmiraggio de [[Valençia]], Benardo de Ripoll. Tuttavia, no ghe fu un vinçitô, sciben che-a flotta veneto-aragoneize a preferì retiâse, dando l'inluxon a-i Zeneixi d'avei avúo a megio. De sciscianta nave che seguin o Doia, sezze andon perdue, mentre i nemixi ne perdettan vintitræ.
Commençò coscì un longo periodo de stallo: fin a l'arvî e doe flotte se frontezon, ma sença pigiâ de iniçiative. O Doia o l'arestò a Peia circa 18 giorni; o 3 de março o tentò invan de ingaggiâ una nœuva battaggia co-o nemigo, ch'o preferì sotrâse a-o scontro, taggiando aspertamente a stradda a-a flotta zeneize pe-o ritorno a Peia. O Doia o se vidde perçò constreito a ormezzâ e so nave in sce-a costa axiatega do Bosfoo in teritoio osmanlo. Chì o l'Orhan o l'acugette beneivemente l'alliao, co-o quæ s'intenscificò i raporti. Fallì ascì o tentativo, compio da-o nemigo, de convinçe o ''khan'' a destaccâse da l'alliança zeneize , raxon pe-a quæ a flotta veneto-aragoneize a decize d'abandonâ a-o so destin o Cantacuzen e de tornâ inderê. L'imperatô, pertanto, o fu obrigao a vegnî a patti e o 6 de mazzo o firmò a paxe.
Fu riconfermao e convençioin preexistente, fæti sarvi i acordi intercorsci tra l'Orhan e o Doia; fu riconosciúo torna a Zena o possesso de Peia; o Cantacuzen o s'impegnò a no acœugge inti so porti e nave venete ò catalañe e a navegâ into Mâ Neigro solo co-o permisso zeneize. A-i primmi de zugno o Doia o sarpò da Costantinopoli, fando rotta verso Atolœugo e da pœu verso Scio. Perso a spiança de imbattise inta flotta nemiga, o Doia o feççe fito ritorno a Zena, dove o l'atracò l'11 d'agosto. A spediçion a se concruze con un parçiâ insuccesso e comme tâ a fu sentia inta çitæ, dove l'armiraggio o no vègne festezao. Davanti a l'enorme sforço economico e uman soportao da-a Repubbrica ligure, s'ea avúo de graviscime perdie sença di rezurtæ decixivi, perché a possança veneçiaña a poeiva continuâ a presentâze comme peigooza rivâ into Mâ Neigro.
Doi anni doppo o Doia o fu torna ciamao a goidâ 'na flotta, sta votta contra o peigo catalan. A Repubbrica zeneize a l'armò 24 galee, che se diressan verso e [[Baliæ]], zonzendo o 29 zugno 1354 a-o largo de [[Barçeloña]]. L'improvizo arivo da flotta nemiga o costrinse i aotoritæ çittadiñe a fâ bruxâ una [[cocca]] ancoâ into porto, pe evitâ ch'a cazesse inte moen do Doia; lê o proseguì da pœu a-a votta de l'[[Arghê]], zœumoæ sotta o controllo aragoneize, e a-a meitæ de luggio o s'aprezentò a-o largo da çitæ in orde de bataggia. [[Benardo Cabrea]] (che inte quell'ægoe o l'aiva gravemente sconfito una flotta zeneize l'anno primma), confiando inta so superioritæ numerica, o s'aprestò a attaccâ o Doia, che, sfrutando a maneivieça de so nave, o cangiò pe doe votte formaçion, inta spiança che s'arvisse di varchi inta linnia catalaña, ma sempre lesto a-a retiadda in caxo de scontro frontâ. Queste manœuvre, però, no ebban successo, e o Doia o lasciò e coste sarde e o tornò a menaçâ da-a vexin o litorâ tra [[Narboña]], [[Perpignan]] e [[Marseggia]]. Passao da pœu inte l'Adriatego, forte de l'apoggio ungaize, o compì una serie de scoraie contra e poxiçioin veneçiañe. Fu sacchezao [[Scurçoa]] e [[Pænço]], dov'o Doia o sotrasse i corpi di santi [[Maoro]] e [[Elœüteio]] (transportæ da pœu a Zena e deposti inta gexa de [[San Matê]]).
L'armiagio veneçian Nichiozo Pizan, ch'o l'aiva a so votta abandonao i ægoe da [[Sardegna]] e o l'ea zonto into settembre a [[Otranto]], informao de l'acheito, o l'andò in caccia do Doia, ch'o s'ea atestao a Scio; chì o-o sorpreize, ma o no l'ariescì a indulo a-a bataggia, perché o l'aspetava i rinforçi da Zena.
Questa verscion di fæti, açetâ da-i cronisti contemporanei, a contrasta co-e rizurtançe de l'inchiesta che in sce l'œuviao do Pizan a fu conduta da-i ''avogadori de Comun'' veneçien; o fu o Pizan, de fæto, a evitâ o scontro co-e galee zeneize, sci ben che queste foisan mâ equipaggiæ e in difficortæ. In tâ mainea, o permisse a-o Doia de riçeive rinforçi da-a Romania. A Cerigo a-o Pizan fu consegnao un messaggio da-o rettô da [[Canea]], ch'o l'inviava a razonze Coron, ond'o l'aviæ trovao de lettie dugæ segrette. O Pizan o s'aspresciò, zonzendoghe l'11 d'ottobre. Segondo a verscion di fæti ciu difuza, o nœuvo duxe [[Marin Faliero]] o l'aviæ ordinao a-o Pizan de no attaccâ o Doia, ma di atre fonte croneghisteghe negan che o Falê o l'agge dæto un orde perentoio in tâ senso.
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Çitén da Repùbrica de Zêna]]
===A battaggia de [[Portolongo]]===
Arestan comunque inspiegabili i motivi che consegion l'armiraggio veneçian a abandonâ e rocche de Motion e Coron, pe apostâse inte 'n lœugo coscì sfavoeive comme [[Portolongo]], inte l'izoa da Sapiença (començo de novembre do 1354). Chì ghe zonse a notiççia che a flotta zeneize, raforçâ da dexe galee sotta o comando do [[Visconte Grimado]], a remontava l'Adriatego. O Pizan, pertanto, o feççe raforçâ e difeize do porto, pe atendighe o nemigo. Segondo o desgugimento ciu probabile di fæti, o grosso da flotta veneta (21 galee) o fu lasciao a-o mœu, co-i barchi incadenæ tra de lô, perché o Pizan o l'ea convinto che bastesse e restante 14 galee (afiæ a-o Nichiozo Querin), pe controllâ a streita imboccatua do porto. O 3 de novembre a flotta zeneize, forte de 35 galee, a se prezentò inti ægoe de Portolongo. I Veneçien no açeton bataggia, raxon pe-a quæ da primma o Doia, ritegnindo sfavoeive un scontro a l'interno do porto, o decidette de tornâ inderê, ma o fu da pœu constreito a renonçiaghe pe-o tempo grammo. A battaggia a fu, coscì, inevitabile. Tuttavia, a so riconstruçion a l'apâ problematega: no son ciæi i motivi pe-i quæ 15 galee zeneize, condute da-o Zane, nevo do Doia, fun lasciæ intrâ into porto, ariescindo coscì façilmente a piggiâ e nave nemighe a l'ormezzo.
A flotta do Querin ascì, ch'a s'atrovava a l'imboccatua, a fu constreita a rendise, perché preiza tra e doe squaddre zeneize. O Pizan o fu fæto prexonê e o vègne portao a Zena; segondo o cronista zeneize [[Zorzo Stella]], i nemixi catturæ fun ben 5.400, mentre e fonte venete ofran de ziffre menoî; o Villan o concorda co-o Stella; âtìscimo o fu ascì o numero di cheiti (foscia 4.000). O Doia, a-o comando de ben 50 galee, doppo aveine lasciao 15 a incroxâ inti moæ orientæ, o tornò da trionfatô a Zena, a-a fin de novembre. In segno de gratitudine, a Repubbrica a l'assegnò a-o Doia una somma corispondente a-o valô do palaççio into quæ o resezeiva; fu otr'a ço decizo una solenne çeimonia, da tegnîse a ogni ricorença da bataggia.
Segondo o Federici, o Doia o fu, però, mandao in exilio da-o duxe [[Scimon Boccaneigra]] into 1356, no semmo pe quæ motivi; o l'è ancon regordao in vitta l'anno doppo. No s'ha atre notiççie de lê doppo questa dæta. Into 1372 un Pagan Doia, conso di Zeneixi a [[Çipro]], o fu protagonista de 'n violento alterco co-o [[boæo]] veneto pe de raxoin de precedença, inte l'incoonaçion do re [[Pê II]]; no l'è poscibile stabilî, però, se se tratte do mæximo Doia ò de 'n omonnimo.
O Doia o lasciò inta memoia storica zeneize l'inmaggine de grande armiraggio e çiten dedito a l'amô de pattria; o no l'aviæ amugiao manco a somma necessaia pe-a so seportua, ch'a l'avègne con fonçion a speize pubbriche; a so tomba a fu alugâ inta gexa çittadiña de [[S. Domennego]] (ancœu destruta).
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Çitén da Repùbrica de Zêna]]
bkjjkimebcz9xkueejmpojfom7esg9h
A Cêve
0
17496
253237
253218
2024-11-13T22:45:16Z
N.Longo
12052
/* Architetüre religuse */ + 1
253237
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = A Cêve
|Panorama = Pieve di Teco-IMG 0827.JPG
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuràmma da Cêve</div>
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|Amministratore locale = Enrico Pira
|Partito = lista sivica "Prima Pieve di Teco"
|Data elezione = 14-5-2023
|Data istituzione = 1861
|Abitanti = 1305
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = Aigueiu, Cauderàira, Luvegnu, Möa, Müssiu, A Nirasca, A Truàsta
|Divisioni confinanti = [[Armu]], [[Aorigo|Au(r)igu]], [[U Burghettu (Aròscia)|Burghettu d'Aròscia]], [[Borgomâ|Burgumàu]], [[Cravaüna]] (CN), [[Cairònega|Cariònega]], [[Cexi|Céxi]], [[Purnasce]], [[Resso|Rèssu]], [[Vesargu]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 2290
|Nome abitanti = da Cêve<ref>cêvéxi, l'agetivu curispundente u l'è in neulugismu ch'u nu se duvéra</ref>
|Patrono = San Bastiàn
|Festivo = [[20 zenâ|20 de zenà]]
|Mappa = Map of comune of Pieve di Teco (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiùn du cumün da Cêve inta pruvinsa de Impéria
}}
'''A Cêve''' (''Ciève''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}}</ref> o ''Cève'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]], ''A Céev'' in [[Lengua brigašca|brigàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciàndria|léngoa=LIJ, IT|pp=49, 113|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, ''A Céive'' o ''A Ceive de Tego'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/pieve_di_teco/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Pieve di Teco|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-09-03}}</ref>, ''Pieve di Teco'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) l'è in [[Comun|cumüne]] [[Liguria|ligüre]] de 1.305 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in ta [[Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)|pruvinsa de Imperia]].
== Geugrafìa ==
<gallery widths="130" heights="130" mode="packed">
Immaggine:Confluenza arroscia arogna.png|A cunfluensa fra Aròscia e Arògna
Immaggine:Calderara Pieve di Teco.jpg|A frasiùn de Cauderàira
Immaggine:Möa (A Cêve)-Panuràmma 02.jpg|Panuràmma da frasiùn de Möa
Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0803.JPG|A ciàssa da gêxa da Cêve
Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0813.JPG|A Cêve, 'n carùggiu du bùrgu
</gallery>
U se tröva intu levante da pruvinsa de Impeia. U l'è traversàu dau s-ciümme Aròscia e da l'Arògna, ch'u se càccia inte 'stu chi intu teritòiu cumünàle, nascendu da a Còlla de Armu. U se tröva a i péi du Munte Frascinellu (1120 m), da colla du Tecu (dau quàle u pìa u numme italiàn), du Baracun e de Sant'Antoniu. U teritòiu de tütte e düe e valàe u l'è caraterisàu da di brìcchi nu tròppu praticabili, côsa ch'a l'ha purtàu a magiurànsa de l'insediamentu versu u fundu da vàlle, cun a custrusiùn de fàsce pe cultivà i teren. L'ambiente, màn a màn ch'u se mùnta in âutu u se caraterizza pé êsse custituìu da castagni, pìn, càrpe e rùve, fin a zunze versu a cresta di munti cun varietài de transisiùn cun l'ària ciü "padana" e quarche ràru pìn marittimu, impurtàu da a [[Rivêa]].
=== Frasiun ===
U paise cumprènde ascì de frasiùi, fra 'ste chi: Aigueiu (o Aigheiu, senù Aigheghi), A Nirasca, A Truàsta, Cauderaira, Müssiu, Möa (o Moàn) e Luvegnu (o Luvegne).
=== Cunfin ===
U l'è cunfinànte cun [[Armu]], [[U Burghettu (Aròscia)|Burghettu d'Aroscia]], [[Resso|Ressu]], [[Cravaüna]] (CN), [[Purnasce]], [[Borgomâ|Burgumau]], [[Cairònega|Cariònega]], [[Vesargu]], [[Cexi]].
== Stoia ==
E raìxi da Cêve e sun da riscuntrà inte pupulasiùn [[Liguri Antighi|lìgüri antìghe]], da tribù di Ingàuni, ch'i duminàvan a zôna de [[Arbenga]] in epuca pre-rumâna. Pé vegghe però in véru e propiu insediamèntu stabile inte l'ària bezögna 'spetà u duminiu lungubàrdu in scia penìsua, chi difatti a nàsce ina primma bâse pé u cuntrollu da valâ in sciu munte Tecu, ch'a và avanti ascì sutta i Franchi.
Zà inte 'stu periudu chi u se registra l'arìvu di fràtti benetìn de San Curumbàn, che i se stànsian a Carpenea, dunde poi u vegne tiràu sciü u munasté de San Péru.
A Cêve a pìa però ina mazù impurtansa cun l'acquistu du feudu da parte da famìa di marchexi de Clavesana, cun a custrusiùn du castellu in scià còlla du Tecu, avegnüa a partì dau [[1225]]. In questu moddu u nàsce ascì u primmu nucleu du paìse, prubabilmente pé puê recampà e tàsce in sce merci de passaggiu fra u [[Piemonte|Piemunte]] e a Lìgüria.
Pé avê a custrusiùn de l'udiernu burgu medievàle bezögna ducca atende u marchese Antonio de Clavesana, ch'u u fà svilupà in sce a bâse du nucleu abitàu presedente, a cumensa da l'ànnu [[1232]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.expovallearroscia.com/paesi-valle-arroscia-entroterra-ligure/47-pieve-di-teco-pieve-di-teco|tìtolo=Descröve a vàlle Aròscia, u paìse da Cêve|vìxita=2021-06-13|léngoa=IT}}</ref>
A pôca distànsa da 'stu periudu chi a vegne edificâ a primma "cêve", a primma géxa da valà de l'Aroscia, strutüa ancù vixibile ancöi, ascì se cun di rifasimenti du [[XVI secolo|XVI seculu]], inte l'uratòriu de San Giuvanni Batìsta. Quésta crescènte preduminànsa du paìse intu cuntestu da valà de l'Aroscia a reciàmma bén bén de persune dae zône vixìne, tantu che u burgu u rìva a cuntà quaxi 300 famìe, segundu e funti de l'epuca. Dau [[1386]] a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] a va a rescatà u feudu dai marcheixi Clavesana.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/un-po-di-storia/|tìtolo=A stòia da Cêve|vìxita=2021-06-13|léngoa=IT}}</ref>
In questu moddu A Cêve a divegne a sede du capitanàu lucàle e a vegne dutâ de in növu scistemma de difésa, cun a custrusiùn de müragne de sinta e l'ingrandimentu de l'insediamentu uriginàriu: l'è ducca de 'sti tempi che u burgu u pìa a sò cunfurmasiùn atuàle, caraterizâ dai porteghi, nasciüi prubabilmente cun mutivasiùn ecunomiche e cumerciàli.
Mutùre de questu rinuvamentu a l'è a famìa di Spìnua de [[Zena]], ch'a a custruisce a magiuransa di palassi storici da Cêve, survatüttu a partì dau [[1428]]. L'estensciùn udierna du burgu a vegne però razunta sulu intu [[1533]], cun u rifasimentu di edifissi religiusi lucali, a custrusiùn de in növu munastê e a fìn da custrusiùn di porteghi.
Dürante poi u [[XVII secolo|Seisentu]] A Cêve a l'éra stâ teritòriu de cuntesa fra i Zenexi e i [[Savoia|Savòia]], tantu che intu [[1625]] i piemuntexi i entran intu burgu e dilagan intu paìse: u vegne derucàu u castellu custruìu dai Clavesàna.
Sucescivamente u teritòriu cumünàle a se tröva fra dùi föghi, cun cuntese fra Sénua (piemuntese) e [[Resso|Rèssu]] (zenese) pe questiùi riguardanti l'alevamèntu. Cuscì inti scuntri sucescìvi a Repübbrica a mandià poi cuntingenti militàri da [[Arbenga]], anche se questi i nu sciorten a recunquistà a sitadìna, vegnindu travòlti dai nemixi inta battàia de Paperéa.
A questu se va a 'zunze u passaggiu de l'esercitu piemuntese intu [[1706]] (cun a düchessa de Savoia e a Sindone, in füga da Turìn) e poi intu [[1744]], quande i piemuntexi i turnan a ucupà a zôna, causandu nu pochi prublemi aa pupulasiùn lucale, in lòtta cun i urmeàschi pé cuntrulà i arpeggi de àta muntagna a [[Viuzena|Viuzènna]].
U cuntrollu sabaudu u nu se demustra però duraüu, in quantu cun l'arìvu de [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]] du [[1794]] se asciste aa ruvìna di campi cultivài de tütta a valà. Ducca u burgu u pàssa sutta aa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüe]]. U vegne poi anessu a l'Impeu Fransese fin au [[1814]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.imperiadavedere.it/luoghi/4419-pieve-di-teco-valle-arroscia.html|tìtolo=Impeia da végghe, A Cêve|vìxita=2021-06-13|léngoa=IT}}</ref>
Cun a restaurasiùn du [[1815]] u turna sutta i pusedimènti du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], divegnüu poi Regnu d'Italia dau [[1861]], inserìu inta pruvinsa du Portu. Inte l'ànnu [[1862]] u pìa a növa denuminasiùn ufisiàle de "Pieve di Teco". Düante a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guèra Mundià]] e sun stài diversi i episodi de Rexistensa, cumme quellu de [[Sirviu Bunfànte|Sirviu Bunfante]], cumandante da brigâ dedica a [[Felixe Casciùn]], partigiàn uiginàiu de Imperia ch'u l'éra tranxitàu, ferìu a [[Vesargu]], inta zôna pé 'rivà au campu de medicherìa da [[Briga Auta|Brìga Àuta]]. Intu [[1946]] u cumün u pàssa aa [[Italia|Repübbrica italiana]].
I ürtimi cangiamenti a livellu terituriàle i sun stài fài du [[1928]], quande i vegnen smembrài i cumüi de Möa e de [[Armu]], e ancùa intu [[1929]] quande u 'sciòrbe Cauderàira (che in precedensa u cumpunéva in cumün autonumu cun Cartàri, anessa a Céxi). Armu u vegne pòi ricustituìu a cumün intu [[1949]].
Fra i ànni [[1973]] e u [[2008]] a l'è stà a capitale aministratìva da Cumünitài muntana de l'Ata valà Aroscia, ancöi supressa e sustituìa da l'Uniun di Cumüi de l'Ata valà de l'Aroscia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionevallearroscia.it/|tìtolo=Uniun di Cumüi de l'Àta valà de l'Aroscia|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
== Abitànti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/A Cêve}}
=== Minurànse furèste ===
Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixembre du [[2019]], i sitadìn furèsti aa Cêve i sun {{formatnum:213}}. De questi 64 i vegnen da l'[[Albania|Albanìa]] e 53 dau [[Maròcco|Maròccu]].
== Pòsti de interesse ==
<gallery widths="145" heights="145" mode="packed">
Gêxa culegiâ de San Giuanni Batista (A Cêve).jpg|A gêxa culegiâ vista dau burgu
Pieve di Teco-collegiata s Giovanni Battista-complesso7.jpg|I interni da paruchiale da Cêve
Gêxa da Madònna da Rîpa (A Céive) - faciâta (2).jpg|A faciâ da Madonna da Ripa
Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Faciâ 01.jpg|L'uratoriu de l'Imaculâ, ae porte du burgu
Pieve di Teco (IM) - frazione Acquetico - chiesa di San Giacomo Maggiore - 01.jpg|A géxa de San Giacumu d'Aiguéiu
Pieve di Teco-santuario madonna dei fanghi3.jpg|Vìsta du santuàriu da Madonna du Pantàn
Gêxa de San Martin (Möa, A Cêve)-Faciâ 02.jpg|A gêxa de San Martìn de Möa
</gallery>
=== Architetüre religuse===
U cumün da Cêve u fa eclesiasticamènte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Imperia]], chi dunca e ghe sùn quattru diferenti parocchie: San Giuvanni Batìsta (sentru da Cêve), San Giacumu Mazù (Aiguéiu), San Zorzu (Caldeàia), San Martin e a 'Sunta (Möa).
==== Géxe du sentru da Cêve ====
* '''Géxa culegià de San Giuvànni Batista''', intu burgu növu da Cêve, a l'è stà custruìa dau prugetista du Cantùn Ticìn Gaetano Cantoni fra u [[1782]] e u [[1806]]. A l'esternu a se presenta cun gròssi finestrùi e da l'impurtante portegu daa furma semi-réunda ch'u dà l'acessu a l'internu. Quéstu u se caraterizza pé a pavimentasiùn a scachiêra, giànca e grìxa cun a suntûsa strutüra a tréi lôbi. A l'è intu cumplessu "austera", fàttu tipicu pe e géxe neuclasciche, ascì se se pònen vegghe atre carateristiche de stampu baròccu. A strutüra udierna a nasce però da a demulisiùn da gêxa presedente, risalènte au periudu zenese (aturnu au [[1460]]).<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/collegiata-san-giovanni/|tìtolo=Géxa culegià de San Giuvànni Batista|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Uratòriu de San Giuvanni Batìsta''', rizalente au [[1233]]-[[1243]], u rapresenta a géxa ciü veggia da valà de l'Aroscia, a se tröva inte vixinànse de dùi parti du burgu, e a cunserva a càssa prucesciunàle de San Giuvanni. A l'è stâ rimanezâ ciü 'otte e a strutüra vixibile aù a l'è duvüa a di restauri du Seisentu, mentre i afreschi presenti i sùn atribuii a l'artista Marvaudu, foscia du [[1719]].
* '''Géxa dedicâ a a Madonna da Ripa''', ancöi scunsacrà, a se tröva pòcu föa du burgu, custruìa in stìle goticu intu [[1370]] dai fratti benedetìn a l'ha rapresentàu pé seculi a parocchia du burgu növu, a l'è a "céve" ch'a l'ha dàu u nomme au paìse. A g'ha a particulaitài d'avê l'ingressu in sciü làtu lungu, côsa tipica pe in pò de géxe de questa valle. Inti vàn suteranei a se tröva a cripta, ch'a cuntegne i resti de 'n antìgu ârtâ.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/edifici-religiosi/|tìtolo=Edifissi religiùsi|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
==== Gêxe de Aiguéiu ====
* '''Gêxa da parocchia de San Giacumu Mazû''', a se tröva in Aigueiu e l'è stâ edificâ intu [[XVI secolo|XVI seculu]], cun furme tardu-baòcche miste au stìle neuclascicu. A strutüra esterna a l'è puligunàle nu cumpleta, ch'a presenta in rigunfiamèntu, messu in evidensa dàu pusisiunamèntu du campanìn. Pregiài ascì i afreschi a l'internu, atribuìi au Cunca, aù restauài, u tabernaculu de legnu e a fùnte bateximâle, cuntempuranea a a custrusiùn.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/le-frazioni/|tìtolo=E frasiùi da Cêve|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Uratòiru da 'Sunta''', a Aiguéiu.
* '''Antìga gêxa-uratòriu''', a se tröva de rimpettu a l'udierna paruchiàle e a l'è de uìgine mediuevàle, ancöi a l'è scunsacrâ a presenta de carateristiche scìmili a quella du Cunventu di Agustiniàni de Cêve.<ref name=":1" />
* '''Antigu munastê e relatìva gêxa de San Péru in Carpenêu''' in lucalitài Ciàn de San Péru, ancöi i se pònen vegghe sulu i resti, u se tröva inte vixinànse de l'àntìga stràdda ch'a culegàva A Cêve au Piemunte. A l'éa stâ custruìa dài fratti benedetìn de San Curumbàn a partì dau [[XI secolo|XI seculu]], assemme aa gêxa restaurâ intu [[1400]].
* '''Capeletta da Madonna de Collaréu''', inta lucalitài de rimpettu au burgu da frasiùn chi u se festezza u cültu da madònna cun 'na messa anuale, bén bén frequentàu ascì pé u panuràmma e i sentêi lucàli, scicumme ch'u se tröva int'in pözzu spessu baxàu dau sù.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/i-dintorni/|tìtolo=I dinturni d Cêve|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capeletta da Madonna da Neve''', ai cunfìn cun Luvegnu.
* '''Capeletta de San Luensu''', se tröva inta pàrte ciü bàssa du burgu, in lucalitài Cà Suttàne.
* '''Capeletta de San Roccu''', se tröva inta pàrte ciü àta du burgu, in lucalitài Cà Supràne.
* '''Capeletta de Santa Lucia''', se tröva inta pàrte ciü àta du burgu, in lucalitài Cà Supràne.
==== Géxe de Cauderàira ====
* '''Géxa da parocchia de San Zorzu Növu''', a se tröva intu sentru du burgu de questa frasiùn, a l'è stà custruìa in tempi relativamènte resenti, in sustitusiùn de quella ciü veggia.
* '''Géxa de San Zorzu Veggiu''', a se tröva d'ataccu au semiteriu lucàle, se pensa ch'a l'è de derivasiùn àtu-medievàle, cun dùe navàe distinte, a cunserva di afreschi da l'elevàu prêgiu, cun mutìvi decuratìvi a fàsce gianche e neigre, tipiche de àtre gêxétte da valà. L'éra stâ custruìa prubabilmente pé u cuntrollu da bàssa valle. Carateristicu u svettànte campanìn, azuntu però intu periudu [[XV secolo|quattru]]-[[XVI secolo|sinquesentescu]].<ref name=":1" />
* '''Uatòiu da San 'Sunta''', missu lungu u caruggiu prinsipàle ch'u travèrsa u paìse.
* '''Capeletta da Madonna da Néve''', a l'è ina gêxa de urigine settesentesca, vixìna a San Zorzu Veggiu, caraterizâ daa furma a utagunu, cun in portegu (''protiro'') de ingressu azuntu doppu a sò custrusiùn.
==== Géxe de Möa ====
* '''Géxa da parocchia de San Martìn''', intu burgu da frasiùn. A l'è de urìgine medievàle, cun a strutüra inisiale prubabilmente du [[1272]]. Questa a l'è stâ rimanezâ sucescivamènte, aturnu aa primma metài du [[XVII secolo|XVII seculu]], cun 'na ciànta elittica, in moddu du tüttu scimile a a culegià da Cêve. Impurtante u campanì ch'u domina u paìse, nu rimanezàu düante i restàuri du Seisentu.<ref name=":1" />
* '''Uatòiu de San Gregòriu Magnu''', se tröva vixin a a parocchia de Möa.
* '''Capeletta de San 'Bastian''', se tröva a Möa, a l'è dedicà au santu prutetû da sitadìna.
* '''Capeletta da Madonna de Grassie''', a l'è rizalente ai inissi du [[XVII secolo|XVII seculu]], a se tröva intu puntu ciü àtu du sentru da frasiùn.
* '''Santuàiu da Madonna da Neve''', ciamâ ascì Madonna du 5 d'aùstu, a l'è 'na tipica gêxétta de muntagna, cun u sò duggiu portegu, funsiunànte ascì cumme ripàru quande u ciöve. Se tröva inta colla de Dumenega vixìn aa frasiùn.
==== Gêxe de Müssiu ====
Ascì Müssiu u g'ha 'na propia parocchia, legà però a quella du burgu cêvése. Inta frasiùn se ponen vegghe:<ref name=":1" />
* '''Gêxa de Santa Lucia''', a l'è risalente au [[XVIII secolo|XVIII seculu]], terminà intu [[1777]]. Se tröva intu burgu e a l'è carateristica pé u sò campanìn "a seùlla", truvàu ascì in àtri edifissi religiùsi de l'entrutèra ingàunu.
* '''Uratòriu de Santa Cruxe''', vixìn a a parocchia.
==== Géxe de Luvegnu ====
Ascì Luvegnu u g'ha 'na propia parocchia, legà peò a quella da frasiùn de Aiguéiu. Intu paìse se trövan:
* '''Gêxa de San Benàrdu''', a l'è a paruchiàle de Luvegnu e a se tröva intu sentru du paìse.
* '''Gêxétta de Sant'Antoniu''', a se tröva int'in pözzu vixin a a paruchiale, dunde se pò amirà u panuràmma da valà versu Vesargu.
==== Géxe aa Niràsca e aa Truàsta ====
* '''Gêxa da parocchia de San Michê''', a se tröva intu sentru da frasiùn da a Niràsca.
* '''Uratòriu de San 'Bastian''' inta frasiùn de Niràsca.
* '''Capeletta da Madonna de l'Acinellu''', se tröva a Niràsca.
* '''Capeletta da Madonna de Grassie''' aa Niràsca.
* '''Capeletta de San Roccu''' aa Niràsca.
* '''Capeletta de San 'Bastian''' aa Niràsca.
* '''Géxa da parocchia da Nostra Scignua du Rusàriu''', a se tröva intu burgu da frasiùn de Truàsta.
* '''Santuàiu da 'Sunta''' aa Truàsta.
==== Cunventi e Santutài ====
* '''Cunventu di Agustiniani''', intu burgu cevése, u se tröva dunde in tempu u se ìssava u castellu, demulìu dai Sabaudi inti scontri cuntru Zena. U cunserva ancù aù 'n impurtante bassurilievu in prìa rafigürante u martìriu de Sànta Caterìna rizalènte au [[1644]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.fondoambiente.it/luoghi/ex-convento-degli-agostiniani|tìtolo=I pòsti du cö, Fai, Cunventu di Agustiniàni|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Cunventu de Sant'Agustìn''', pocu föa u burgu sitadìn, u l'è du rinascimentu, prubabilmente du [[1471]], e u presenta in amiàbile ciostru, u ciü gròssu de tüttu u punènte da regiun Ligüria. Quéstu u sereva du [[1478]] e u l'è rezüu da vintiquattru culonne a furma de utagunàle. A géxa interna, tra l'àtru a cunserva i afreschi du [[XVI secolo|XVI seculu]] de Péru Guiddu de [[Ranso|Ransu]]. Aù u l'è scunsacràu, ma questu zà da l'ünitài italiana. Daprimma u l'éra divegnüu 'na caserma, pòi 'uspeâ, au mumentu a l'è in pàrte divegnüu sede da scöa superiure Ruffini.
* '''Santuàriu da Madonna di Fanghi''' (o du Pantàn), l'è 'na gêxétta dedicà aa Madonna, ch'a se tröva int'in spassiu cianéllu sircundàu daa vegetasiùn. Custruìa in stìle baoccu a partì dau [[1678]], a l'è cuscì ciamâ pé via da lucalitài dunda se tröva, ricca de ègua, e ducca de pantàn.
* '''Cunventu de San Francescu''', in lucalitài Barcheti, du [[XVII secolo|XVII seculu]], l'è razunzibile pé via de 'n genere de cröza ch'a chìna in moddu ripidu. Inte vixinànse se tröva u buscu di Barcheti, nasciüu grassie ai fratti, ch'u cuntegne èrbui antighi, seculàri.<ref name=":2" />
=== Architetüre sivili ===
<gallery widths="140" heights="140" mode="packed">
Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0808.JPG|L'ìnsegna du teàtru Salvini
Immaggine:Pieve di Teco-palazzo Borelli-complesso.jpg|Palassu Borrelli, dettaiu
Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0811.JPG|A tùre du relöiu intu burgu
Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0804.JPG|In àtru carùggiu du bùrgu
Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0812.JPG|I porteghi intu burgu
Immaggine:Pieve di Teco-teatro civico Rambaldi-complesso2.jpg|Palassu Rimbaldi
</gallery>
* '''Palassu Borelli''', se tröva intu burgu növu da Cêve, edificàu intu [[XIX secolo|XIX seculu]] u l'éa a rexidènsa de Bartolomeo Borelli, dau [[1903]] a l'è a sede du palassu cumünale dutàu de quattru ciàni cumplescìvi, l'ingressu avegne cun 'n severu purtun ch'u da l'acessu au ciàn teren, dund'u se pö vegghe in giardinettu internu, pé favurì l'ingressu da lüxe in tütte e stansie. Impurtante a scarinâ de marmu giàncu, ch'a porta inti ciàni superiuri, dunde a se tröva a sala de rapresentansa, afrescâ in sciü sufittu cun ''Amore e psiche'', incurnixàu da di mutìvi rinascimentali.<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/edifici-storici/|tìtolo=I edifissi stòici du cumüne|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Teatru sivicu "Rambaldi".''' Scituàu inte l'àntiga lòggia du cunventu de Agustinane. Atìvu fin ai [[Anni 1980|ànni 80]]. Ristruttuàu intu [[2006]] cumme auditorium murtimediàle. A strutüra a l'è risalente au [[1664]], e e decurasiùi e sun de Giulio Benso aliêvu de l'artìsta Giovanni Battista Paggi.
* '''Teàtru "Salvini"''', custruìu du [[1834]] pé opera da famìa lucale Manfredi cun 'na strutüra a fèru de cavallu, streita e lunga, u presenta furme de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], mes-ciae cun quelle du [[XVII secolo|XVII]]-[[XVIII secolo|XVIII seculu]]. Cun i sò 43 m<sup>2</sup> e 112 pòsti tutàli u l'è u segundu teàtru ciü picìn d'Italia. Seràu inti [[Anni 1920|ànni 20]], a causa da crìsi ecunomica u vegne avèrtu doppu 'n atentu restauru intu [[2005]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.expovallearroscia.com/storia-cultura-valle-arroscia-entroterra-ligure/34-teatro-salvini-pieve-di-teco|tìtolo=U teàtru Salvini a A Cêve|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/il-teatro-salvini/|tìtolo=Cumüne da Cêve, u teàtru Salvini|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Uspeâ veggiu da Cêve''', aù in edifissiu privàu, u l'éra stàu custruìu intu [[1402]], pocu de föa dau burgu, in scia rìva de l'Arogna. U cunserva u purtâle in prìa, rafigürante l'Anunciasiùn, scimbulu da scöa d'arte de Sénua.<ref name=":0" />
* '''Museu diucesàn de àrte sacra''', se tröva inta Géxa scunsacrà da Madonna da Rìpa. Questu prugettu u l'è nasciüu fra u [[2005]] e u [[2006]] e ancöi u museu u cuntegne dipinti pregiài e opere che e vegnan da tütta a valà.<ref>{{Çitta web|url=http://www.culturainliguria.it/cultura/it/Temi/Luoghivisita/museiRaccolte.do;jsessionid=9D11DF61A34A1A0401E7366B0E62B5C6.node2?contentId=29301|tìtolo=Museu da Diocesi de àrte sàcra|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}
</ref>
* '''Museu de Maschére de Übaga'''. Se tröva intu sentru da Cêve e u cuntegne quâxi 100 maschée cuntempuranée ligàe ai culti prerumàni de Übaga, frasiun du Burghettu d'Aroscia, dunde sun stàe truvàe e rapresentasiùi de l'übagu, ch'u vö dì in àntigu ligüre "posti scüi", reciamàndu u mistéu de l'antighitài ligüre.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/il-museo-delle-maschere-di-ubaga/|tìtolo=Maschée de Übaga, u muséu|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beniculturali.it/luogo/museo-delle-maschere-di-ubaga|tìtolo=U Museu de Maschée de Übaga, scheda du ministéu di ben cultüàli|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Palassu "Barli-Savona"''', l'è ün di ciü antìghi palassi de Müssiu, dunde u l'è nasciüu Marcello Barli intu [[1908]], impurtante pitù da Cêve. U cunserva in impurtante purtà de prìa.
=== Grotte ===
Intu teritòiu cumünàle u se tröva in scìtu de interesse cumünitàriu (SIC), istituìu da a regiùn Ligüria intu [[2005]], ciamàu Grotta du Sgarbu du Ventu. Quéstu u l'è in cumplessu de gròtte che e se svilüppan pe quâxi 3 km in prufunditài, sircundàe da l'ambiente natüale du Munte Guardiabella e daa còlla de San Bertumê.
== Ecunumìa ==
U cumüne u vìve prinsipalmente de agricultüra, cun a cultivasiùn de e urìve, da vìte, di sücchin, de ràve e de l'àiu de [[Vesarco|Vesargu]], tipicu da valà. Difüzu u l'è u sfrutamèntu buschivu e l'alevamèntu.
Svilupàu u turismu ma ascì l'indüstria, in quantu chi a se tröva 'n impurtante zona industriàle, legà survatüttu ai prudotti enulogici, ai seramènti e aa prudusiùn de articuli alimentari. Presedentemènte a l'éra praticâ l'industria de calsaüe, aù abandunâ.
== Cultüra ==
=== Dialéttu da Cêve ===
{{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaiu}}
U dialettu parlàu a A Cêve u l'è de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e u fa parte du grùppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligüe sentru-ucidentàle]], u presenta carateristiche peò ciü particulàri, riscuntrabili inte tütta a valà de l'Aroscia, ligà stuicamènte a [[Arbenga]], ma cun tante influense da sitài de [[Imperia]].
=== Bacì l'Inciaštru ===
'Na maschéra tipica du carlecâ lucàle a l'è ''Bacì l'Inciaštru'', dipintu cumme in òmmu dàe bòne intensiùi, scimile a in pagiàssu, famusu perché, vuxèndu 'giüttà i àtri, u finisce sempre pé fà di paciüghi e di inciàstri.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionevallearroscia.it/2021/02/26/pieve-di-teco/|tìtolo=A Cêve, scheda du cumün|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
===Istrusiùn===
A Cêve u l'è u sulu cumüne de l'entrutèra in pruvinsa de Imperia a avéghe 'n pòlu de scöe cumpletu (da l'asìlu ae superiùri, cun e scöe Ruffini), racolte fin ae meddie intu istitüu cumprenscivu da Cêve e de [[O Pontedasce|Puntedasce]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpieveditecopontedassio.edu.it/|tìtolo=IC Cêve-Puntedàsce|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
=== Enugastrunumìa ===
==== Sciùre da Cêve ====
Diferenti e sun e specialitài enugastrunomiche de questu paìse, fra 'ste chi i se veggan pé ezémpiu e "Sciùe da Cêve", bescötti secchi, scimili ai canestrelli, custituìi da dui strati de fròlla a furma de sciùa, misci asèmme da u cìn de marmelàta de bàicocchi. 'Ste paste secche e saiévan nasciüe da l'inventìva de 'n paneté lucale, pe risparmià in scià marmelâ, in quantu quella necesària a l'è minùre de quella duverà pé i gubeletti, àtru bescöttu tipicu ligüre.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2021/05/i-fiori-di-pieve-di-teco-biscotti-golosi-nati-per-risparmiare/|tìtolo=E sciùe da Cêve, bescötti nasciüi pé risparmià|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
==== Canestrelìn da Cêve ====
Sun di grissin a furma de anéllu da rusüià cumme antipàstu, de suvente arumatizài cun l'anixe, aròmma spessu cunsumàu inte 'sta valà chi, ch'u l'è presente ascì int'in particulàre sciügu lucàle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2021/04/i-canestrelli-di-pieve-di-teco-un-grissino-chiuso-da-pucciare-nel-latte/|tìtolo=I canestrelli a l'anixe|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
=== Sport ===
Praticàu fin da témpi antìghi u l'è u sport du [[Balón (zêugo)|Balùn elàstegu]], tipicu de questa zòna, ma ascì du bàssu Piemunte. L'asuciasiùn lucàle ch'a se occupa de questa ativitài a l'è a "A.S.D. vàlle Aròscia", che a l'è stà inseìa inta Série B du campiunàu Fidas.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sanremonews.it/2016/06/29/sommario/sport/leggi-notizia/argomenti/altri-sport-5/articolo/pallapugno-la-societa-del-momento-e-lasd-valle-arroscia-pieve-di-teco-sogna.html|tìtolo=Balùn elesticu, A Cêve a sògna cun l'ASD Valle Arroscia|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref>
== Feste e fée ==
* '''Carnevalle''': a l'è a festa da dumenega presedente u martedì gràssu, dunde pé e vìe du burgu i sfìan i càri alegoici, raprezentanti i vàri paìsi aruscìn. De suvente i rapresentan in mòddu divertente a vìtta cuntadina da vàlle o situasiùi tipiche.<ref>{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=dEnIv0G2dnk&feature=youtu.be|tìtolo=Carnevàlle 2019, ImperiaTV|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Festa da Madonna du Carméu''', a Möa, festa de caratere religùsu cun a prucesciùn di Cristi e a bànda, sagra cun a müxica dau vìvu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.riviera24.it/2019/07/pieve-di-teco-tutto-pronto-a-moano-per-la-grande-festa-dedicata-alla-madonna-del-carmelo-598613/|tìtolo=Möa, a festa da madonna du Carméu|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Expo Valle Arroscia:''' a l'è a sàgra prinsipàle de tütta a valà. A se tegne a partì dau [[2012]], düante questa e ativitài di paìxi da valà e mustran e propie tipicitài enugastrunomiche e nu sùlu. Caminandu pé i porteghi i se pò 'tastà dunca e pietanse tipiche, dau pàn frìtu ae furmagette, fin a a càrne e u vìn lucàle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.expovallearroscia.com/programma-expo-valle-arroscia|tìtolo=Expo Valle Arroscia, prugràmma|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Mercatìn de l'artigianàu e de l'antiquariàu''', i se tegnàn de dumenega (a segunda du meze u primmu, l'ürtima u segundu).<ref>{{Çitta web|url=https://www.riviera24.it/2021/05/torna-il-mercatino-dellantiquariato-di-pieve-di-teco-695446/|tìtolo=A A Cêve u turna u mercatìn|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
== Aministrasiùn ==
[[File:Pieve di teco municipio.jpg|thumb|Palassu Borrelli, u munisipiu da Cêve, intu burgu]]
{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|30 mazzu 1985|3 arvì 1989|Marco Lengueglia|Demucrassia Cristiana|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|3 arvì 1989|30 mazzu 1990|Luciano Brunengo|Democrazia Cristiana|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 mazzu 1990|24 arvì 1995|Luciano Brunengo|Democrazia Cristiana|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|24 arvì 1995|23 dixembre 1997|Lucia Casella|Lista sivica|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|23 dixembre 1997|25 mazzu 1998|Claudio Sammartino||Cumisàiu strurdinàiu|}}
{{ComuniAmminPrec|25 mazzu 1998|28 mazzu 2002|Renzo Brunengo|Lista sivica|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2002|29 mazzu 2007|Renzo Brunengo|Lista sivica|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|29 mazzu 2007|12 setembre 2007|Alfredo Delfino|Lista sivica "Uniti per Pieve"|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|12 setembre 2007|15 arvì 2008|Piero Raimondi||Cumisàiu strurdinàiu|}}
{{ComuniAmminPrec|15 arvì 2008|28 mazzu 2013|Alessandro Alessandri|Lista sivica "Insieme per cambiare"|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2013|12 zugnu 2018|Alessandro Alessandri|Lista sivica "Insieme per cambiare"|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|12 zugnu 2018|14 mazzu 2023|Alessandro Alessandri|Lista sivica "Insieme per cambiare"|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 mazzu 2023|''in càrega''|Enrico Pira|Lista sivica "Prima Pieve di Teco"|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de Cumünicasiùn ==
A Cêve a l'è culegà cun Impeia e cun a valà du [[Tànnôu|Tànau]] grassie a a stradda statale 28 da còlla de Nàva (SS 28), che a culega cun Purnasce a nòrd e cun Céxi a sud. Intu [[2014]] u l'è stàu custruìu u traciàu da variànte ch'a tàia föa dau traciàu u sentru da Cêve, creandu in culegamentu ciü veluxe fra a rivea e u Piemunte. Da a lucalitài de Saponiera a se deramma a stradda statàle da valà de l'Aroscia (SS 453), ch'a culega u teritòiu cun Arbenga, terminàndu a [[Leca (Arbenga)|Leca]].
== Nòtte ==
<references responsive="" />
== Àtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
s8r12exprpfut1hnof5iaalrhf3igpp
253238
253237
2024-11-14T06:57:38Z
N.Longo
12052
/* Architetüre religuse */ + 1
253238
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = A Cêve
|Panorama = Pieve di Teco-IMG 0827.JPG
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuràmma da Cêve</div>
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|Amministratore locale = Enrico Pira
|Partito = lista sivica "Prima Pieve di Teco"
|Data elezione = 14-5-2023
|Data istituzione = 1861
|Abitanti = 1305
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = Aigueiu, Cauderàira, Luvegnu, Möa, Müssiu, A Nirasca, A Truàsta
|Divisioni confinanti = [[Armu]], [[Aorigo|Au(r)igu]], [[U Burghettu (Aròscia)|Burghettu d'Aròscia]], [[Borgomâ|Burgumàu]], [[Cravaüna]] (CN), [[Cairònega|Cariònega]], [[Cexi|Céxi]], [[Purnasce]], [[Resso|Rèssu]], [[Vesargu]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 2290
|Nome abitanti = da Cêve<ref>cêvéxi, l'agetivu curispundente u l'è in neulugismu ch'u nu se duvéra</ref>
|Patrono = San Bastiàn
|Festivo = [[20 zenâ|20 de zenà]]
|Mappa = Map of comune of Pieve di Teco (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiùn du cumün da Cêve inta pruvinsa de Impéria
}}
'''A Cêve''' (''Ciève''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}}</ref> o ''Cève'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]], ''A Céev'' in [[Lengua brigašca|brigàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciàndria|léngoa=LIJ, IT|pp=49, 113|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, ''A Céive'' o ''A Ceive de Tego'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/pieve_di_teco/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Pieve di Teco|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-09-03}}</ref>, ''Pieve di Teco'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) l'è in [[Comun|cumüne]] [[Liguria|ligüre]] de 1.305 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in ta [[Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)|pruvinsa de Imperia]].
== Geugrafìa ==
<gallery widths="130" heights="130" mode="packed">
Immaggine:Confluenza arroscia arogna.png|A cunfluensa fra Aròscia e Arògna
Immaggine:Calderara Pieve di Teco.jpg|A frasiùn de Cauderàira
Immaggine:Möa (A Cêve)-Panuràmma 02.jpg|Panuràmma da frasiùn de Möa
Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0803.JPG|A ciàssa da gêxa da Cêve
Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0813.JPG|A Cêve, 'n carùggiu du bùrgu
</gallery>
U se tröva intu levante da pruvinsa de Impeia. U l'è traversàu dau s-ciümme Aròscia e da l'Arògna, ch'u se càccia inte 'stu chi intu teritòiu cumünàle, nascendu da a Còlla de Armu. U se tröva a i péi du Munte Frascinellu (1120 m), da colla du Tecu (dau quàle u pìa u numme italiàn), du Baracun e de Sant'Antoniu. U teritòiu de tütte e düe e valàe u l'è caraterisàu da di brìcchi nu tròppu praticabili, côsa ch'a l'ha purtàu a magiurànsa de l'insediamentu versu u fundu da vàlle, cun a custrusiùn de fàsce pe cultivà i teren. L'ambiente, màn a màn ch'u se mùnta in âutu u se caraterizza pé êsse custituìu da castagni, pìn, càrpe e rùve, fin a zunze versu a cresta di munti cun varietài de transisiùn cun l'ària ciü "padana" e quarche ràru pìn marittimu, impurtàu da a [[Rivêa]].
=== Frasiun ===
U paise cumprènde ascì de frasiùi, fra 'ste chi: Aigueiu (o Aigheiu, senù Aigheghi), A Nirasca, A Truàsta, Cauderaira, Müssiu, Möa (o Moàn) e Luvegnu (o Luvegne).
=== Cunfin ===
U l'è cunfinànte cun [[Armu]], [[U Burghettu (Aròscia)|Burghettu d'Aroscia]], [[Resso|Ressu]], [[Cravaüna]] (CN), [[Purnasce]], [[Borgomâ|Burgumau]], [[Cairònega|Cariònega]], [[Vesargu]], [[Cexi]].
== Stoia ==
E raìxi da Cêve e sun da riscuntrà inte pupulasiùn [[Liguri Antighi|lìgüri antìghe]], da tribù di Ingàuni, ch'i duminàvan a zôna de [[Arbenga]] in epuca pre-rumâna. Pé vegghe però in véru e propiu insediamèntu stabile inte l'ària bezögna 'spetà u duminiu lungubàrdu in scia penìsua, chi difatti a nàsce ina primma bâse pé u cuntrollu da valâ in sciu munte Tecu, ch'a và avanti ascì sutta i Franchi.
Zà inte 'stu periudu chi u se registra l'arìvu di fràtti benetìn de San Curumbàn, che i se stànsian a Carpenea, dunde poi u vegne tiràu sciü u munasté de San Péru.
A Cêve a pìa però ina mazù impurtansa cun l'acquistu du feudu da parte da famìa di marchexi de Clavesana, cun a custrusiùn du castellu in scià còlla du Tecu, avegnüa a partì dau [[1225]]. In questu moddu u nàsce ascì u primmu nucleu du paìse, prubabilmente pé puê recampà e tàsce in sce merci de passaggiu fra u [[Piemonte|Piemunte]] e a Lìgüria.
Pé avê a custrusiùn de l'udiernu burgu medievàle bezögna ducca atende u marchese Antonio de Clavesana, ch'u u fà svilupà in sce a bâse du nucleu abitàu presedente, a cumensa da l'ànnu [[1232]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.expovallearroscia.com/paesi-valle-arroscia-entroterra-ligure/47-pieve-di-teco-pieve-di-teco|tìtolo=Descröve a vàlle Aròscia, u paìse da Cêve|vìxita=2021-06-13|léngoa=IT}}</ref>
A pôca distànsa da 'stu periudu chi a vegne edificâ a primma "cêve", a primma géxa da valà de l'Aroscia, strutüa ancù vixibile ancöi, ascì se cun di rifasimenti du [[XVI secolo|XVI seculu]], inte l'uratòriu de San Giuvanni Batìsta. Quésta crescènte preduminànsa du paìse intu cuntestu da valà de l'Aroscia a reciàmma bén bén de persune dae zône vixìne, tantu che u burgu u rìva a cuntà quaxi 300 famìe, segundu e funti de l'epuca. Dau [[1386]] a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] a va a rescatà u feudu dai marcheixi Clavesana.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/un-po-di-storia/|tìtolo=A stòia da Cêve|vìxita=2021-06-13|léngoa=IT}}</ref>
In questu moddu A Cêve a divegne a sede du capitanàu lucàle e a vegne dutâ de in növu scistemma de difésa, cun a custrusiùn de müragne de sinta e l'ingrandimentu de l'insediamentu uriginàriu: l'è ducca de 'sti tempi che u burgu u pìa a sò cunfurmasiùn atuàle, caraterizâ dai porteghi, nasciüi prubabilmente cun mutivasiùn ecunomiche e cumerciàli.
Mutùre de questu rinuvamentu a l'è a famìa di Spìnua de [[Zena]], ch'a a custruisce a magiuransa di palassi storici da Cêve, survatüttu a partì dau [[1428]]. L'estensciùn udierna du burgu a vegne però razunta sulu intu [[1533]], cun u rifasimentu di edifissi religiusi lucali, a custrusiùn de in növu munastê e a fìn da custrusiùn di porteghi.
Dürante poi u [[XVII secolo|Seisentu]] A Cêve a l'éra stâ teritòriu de cuntesa fra i Zenexi e i [[Savoia|Savòia]], tantu che intu [[1625]] i piemuntexi i entran intu burgu e dilagan intu paìse: u vegne derucàu u castellu custruìu dai Clavesàna.
Sucescivamente u teritòriu cumünàle a se tröva fra dùi föghi, cun cuntese fra Sénua (piemuntese) e [[Resso|Rèssu]] (zenese) pe questiùi riguardanti l'alevamèntu. Cuscì inti scuntri sucescìvi a Repübbrica a mandià poi cuntingenti militàri da [[Arbenga]], anche se questi i nu sciorten a recunquistà a sitadìna, vegnindu travòlti dai nemixi inta battàia de Paperéa.
A questu se va a 'zunze u passaggiu de l'esercitu piemuntese intu [[1706]] (cun a düchessa de Savoia e a Sindone, in füga da Turìn) e poi intu [[1744]], quande i piemuntexi i turnan a ucupà a zôna, causandu nu pochi prublemi aa pupulasiùn lucale, in lòtta cun i urmeàschi pé cuntrulà i arpeggi de àta muntagna a [[Viuzena|Viuzènna]].
U cuntrollu sabaudu u nu se demustra però duraüu, in quantu cun l'arìvu de [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]] du [[1794]] se asciste aa ruvìna di campi cultivài de tütta a valà. Ducca u burgu u pàssa sutta aa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüe]]. U vegne poi anessu a l'Impeu Fransese fin au [[1814]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.imperiadavedere.it/luoghi/4419-pieve-di-teco-valle-arroscia.html|tìtolo=Impeia da végghe, A Cêve|vìxita=2021-06-13|léngoa=IT}}</ref>
Cun a restaurasiùn du [[1815]] u turna sutta i pusedimènti du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], divegnüu poi Regnu d'Italia dau [[1861]], inserìu inta pruvinsa du Portu. Inte l'ànnu [[1862]] u pìa a növa denuminasiùn ufisiàle de "Pieve di Teco". Düante a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guèra Mundià]] e sun stài diversi i episodi de Rexistensa, cumme quellu de [[Sirviu Bunfànte|Sirviu Bunfante]], cumandante da brigâ dedica a [[Felixe Casciùn]], partigiàn uiginàiu de Imperia ch'u l'éra tranxitàu, ferìu a [[Vesargu]], inta zôna pé 'rivà au campu de medicherìa da [[Briga Auta|Brìga Àuta]]. Intu [[1946]] u cumün u pàssa aa [[Italia|Repübbrica italiana]].
I ürtimi cangiamenti a livellu terituriàle i sun stài fài du [[1928]], quande i vegnen smembrài i cumüi de Möa e de [[Armu]], e ancùa intu [[1929]] quande u 'sciòrbe Cauderàira (che in precedensa u cumpunéva in cumün autonumu cun Cartàri, anessa a Céxi). Armu u vegne pòi ricustituìu a cumün intu [[1949]].
Fra i ànni [[1973]] e u [[2008]] a l'è stà a capitale aministratìva da Cumünitài muntana de l'Ata valà Aroscia, ancöi supressa e sustituìa da l'Uniun di Cumüi de l'Ata valà de l'Aroscia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionevallearroscia.it/|tìtolo=Uniun di Cumüi de l'Àta valà de l'Aroscia|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
== Abitànti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/A Cêve}}
=== Minurànse furèste ===
Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixembre du [[2019]], i sitadìn furèsti aa Cêve i sun {{formatnum:213}}. De questi 64 i vegnen da l'[[Albania|Albanìa]] e 53 dau [[Maròcco|Maròccu]].
== Pòsti de interesse ==
<gallery widths="145" heights="145" mode="packed">
Gêxa culegiâ de San Giuanni Batista (A Cêve).jpg|A gêxa culegiâ vista dau burgu
Pieve di Teco-collegiata s Giovanni Battista-complesso7.jpg|I interni da paruchiale da Cêve
Gêxa da Madònna da Rîpa (A Céive) - faciâta (2).jpg|A faciâ da Madonna da Ripa
Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Faciâ 01.jpg|L'uratoriu de l'Imaculâ, ae porte du burgu
Pieve di Teco (IM) - frazione Acquetico - chiesa di San Giacomo Maggiore - 01.jpg|A géxa de San Giacumu d'Aiguéiu
Pieve di Teco-santuario madonna dei fanghi3.jpg|Vìsta du santuàriu da Madonna du Pantàn
Gêxa de San Martin (Möa, A Cêve)-Faciâ 02.jpg|A gêxa de San Martìn de Möa
</gallery>
=== Architetüre religuse===
U cumün da Cêve u fa eclesiasticamènte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Imperia]], chi dunca e ghe sùn quattru diferenti parocchie: San Giuvanni Batìsta (sentru da Cêve), San Giacumu Mazù (Aiguéiu), San Zorzu (Caldeàia), San Martin e a 'Sunta (Möa).
==== Géxe du sentru da Cêve ====
* '''Géxa culegià de San Giuvànni Batista''', intu burgu növu da Cêve, a l'è stà custruìa dau prugetista du Cantùn Ticìn Gaetano Cantoni fra u [[1782]] e u [[1806]]. A l'esternu a se presenta cun gròssi finestrùi e da l'impurtante portegu daa furma semi-réunda ch'u dà l'acessu a l'internu. Quéstu u se caraterizza pé a pavimentasiùn a scachiêra, giànca e grìxa cun a suntûsa strutüra a tréi lôbi. A l'è intu cumplessu "austera", fàttu tipicu pe e géxe neuclasciche, ascì se se pònen vegghe atre carateristiche de stampu baròccu. A strutüra udierna a nasce però da a demulisiùn da gêxa presedente, risalènte au periudu zenese (aturnu au [[1460]]).<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/collegiata-san-giovanni/|tìtolo=Géxa culegià de San Giuvànni Batista|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Uratòriu de San Giuvanni Batìsta''', rizalente au [[1233]]-[[1243]], u rapresenta a géxa ciü veggia da valà de l'Aroscia, a se tröva inte vixinànse de dùi parti du burgu, e a cunserva a càssa prucesciunàle de San Giuvanni. A l'è stâ rimanezâ ciü 'otte e a strutüra vixibile aù a l'è duvüa a di restauri du Seisentu, mentre i afreschi presenti i sùn atribuii a l'artista Marvaudu, foscia du [[1719]].
* '''Géxa dedicâ a a Madonna da Ripa''', ancöi scunsacrà, a se tröva pòcu föa du burgu, custruìa in stìle goticu intu [[1370]] dai fratti benedetìn a l'ha rapresentàu pé seculi a parocchia du burgu növu, a l'è a "céve" ch'a l'ha dàu u nomme au paìse. A g'ha a particulaitài d'avê l'ingressu in sciü làtu lungu, côsa tipica pe in pò de géxe de questa valle. Inti vàn suteranei a se tröva a cripta, ch'a cuntegne i resti de 'n antìgu ârtâ.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/edifici-religiosi/|tìtolo=Edifissi religiùsi|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
==== Gêxe de Aiguéiu ====
* '''Gêxa da parocchia de San Giacumu Mazû''', a se tröva in Aigueiu e l'è stâ edificâ intu [[XVI secolo|XVI seculu]], cun furme tardu-baòcche miste au stìle neuclascicu. A strutüra esterna a l'è puligunàle nu cumpleta, ch'a presenta in rigunfiamèntu, messu in evidensa dàu pusisiunamèntu du campanìn. Pregiài ascì i afreschi a l'internu, atribuìi au Cunca, aù restauài, u tabernaculu de legnu e a fùnte bateximâle, cuntempuranea a a custrusiùn.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/le-frazioni/|tìtolo=E frasiùi da Cêve|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Uratòiu da 'Sunta''', a Aiguéiu.
* '''Antìga gêxa-uratòriu''', a se tröva de rimpettu a l'udierna paruchiàle e a l'è de uìgine mediuevàle, ancöi a l'è scunsacrâ a presenta de carateristiche scìmili a quella du Cunventu di Agustiniàni de Cêve.<ref name=":1" />
* '''Antigu munastê e relatìva gêxa de San Péru in Carpenêu''' in lucalitài Ciàn de San Péru, ancöi i se pònen vegghe sulu i resti, u se tröva inte vixinànse de l'àntìga stràdda ch'a culegàva A Cêve au Piemunte. A l'éa stâ custruìa dài fratti benedetìn de San Curumbàn a partì dau [[XI secolo|XI seculu]], assemme aa gêxa restaurâ intu [[1400]].
* '''Capeletta da Madonna de Collaréu''', inta lucalitài de rimpettu au burgu da frasiùn chi u se festezza u cültu da madònna cun 'na messa anuale, bén bén frequentàu ascì pé u panuràmma e i sentêi lucàli, scicumme ch'u se tröva int'in pözzu spessu baxàu dau sù.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/i-dintorni/|tìtolo=I dinturni d Cêve|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capeletta da Madonna da Neve''', ai cunfìn cun Luvegnu.
* '''Capeletta de San Luensu''', se tröva inta pàrte ciü bàssa du burgu, in lucalitài Cà Suttàne.
* '''Capeletta de San Roccu''', se tröva inta pàrte ciü àta du burgu, in lucalitài Cà Supràne.
* '''Capeletta de Santa Lucia''', se tröva inta pàrte ciü àta du burgu, in lucalitài Cà Supràne.
==== Géxe de Cauderàira ====
* '''Géxa da parocchia de San Zorzu Növu''', a se tröva intu sentru du burgu de questa frasiùn, a l'è stà custruìa in tempi relativamènte resenti, in sustitusiùn de quella ciü veggia.
* '''Géxa de San Zorzu Veggiu''', a se tröva d'ataccu au semiteriu lucàle, se pensa ch'a l'è de derivasiùn àtu-medievàle, cun dùe navàe distinte, a cunserva di afreschi da l'elevàu prêgiu, cun mutìvi decuratìvi a fàsce gianche e neigre, tipiche de àtre gêxétte da valà. L'éra stâ custruìa prubabilmente pé u cuntrollu da bàssa valle. Carateristicu u svettànte campanìn, azuntu però intu periudu [[XV secolo|quattru]]-[[XVI secolo|sinquesentescu]].<ref name=":1" />
* '''Uatòiu da 'Sunta''', missu lungu u caruggiu prinsipàle ch'u travèrsa u paìse.
* '''Capeletta da Madonna da Néve''', a l'è ina gêxa de urigine settesentesca, vixìna a San Zorzu Veggiu, caraterizâ daa furma a utagunu, cun in portegu (''protiro'') de ingressu azuntu doppu a sò custrusiùn.
==== Géxe de Möa ====
* '''Géxa da parocchia de San Martìn''', intu burgu da frasiùn. A l'è de urìgine medievàle, cun a strutüra inisiale prubabilmente du [[1272]]. Questa a l'è stâ rimanezâ sucescivamènte, aturnu aa primma metài du [[XVII secolo|XVII seculu]], cun 'na ciànta elittica, in moddu du tüttu scimile a a culegià da Cêve. Impurtante u campanì ch'u domina u paìse, nu rimanezàu düante i restàuri du Seisentu.<ref name=":1" />
* '''Uatòiu de San Gregòriu Magnu''', se tröva vixin a a parocchia de Möa.
* '''Capélla de San'Antoniu''', in scia stradda pé [[Armu]], inta burgâ de Cascina Rulandu.
* '''Capeletta de San 'Bastian''', se tröva a Möa, a l'è dedicà au santu prutetû da sitadìna.
* '''Capeletta da Madonna de Grassie''', a l'è rizalente ai inissi du [[XVII secolo|XVII seculu]], a se tröva intu puntu ciü àtu du sentru da frasiùn.
* '''Santuàiu da Madonna da Neve''', ciamâ ascì Madonna du 5 d'aùstu, a l'è 'na tipica gêxétta de muntagna, cun u sò duggiu portegu, funsiunànte ascì cumme ripàru quande u ciöve. Se tröva inta colla de Dumenega vixìn aa frasiùn.
==== Gêxe de Müssiu ====
Ascì Müssiu u g'ha 'na propia parocchia, legà però a quella du burgu cêvése. Inta frasiùn se ponen vegghe:<ref name=":1" />
* '''Gêxa de Santa Lucia''', a l'è risalente au [[XVIII secolo|XVIII seculu]], terminà intu [[1777]]. Se tröva intu burgu e a l'è carateristica pé u sò campanìn "a seùlla", truvàu ascì in àtri edifissi religiùsi de l'entrutèra ingàunu.
* '''Uratòriu de Santa Cruxe''', vixìn a a parocchia.
==== Géxe de Luvegnu ====
Ascì Luvegnu u g'ha 'na propia parocchia, legà peò a quella da frasiùn de Aiguéiu. Intu paìse se trövan:
* '''Gêxa de San Benàrdu''', a l'è a paruchiàle de Luvegnu e a se tröva intu sentru du paìse.
* '''Gêxétta de Sant'Antoniu''', a se tröva int'in pözzu vixin a a paruchiale, dunde se pò amirà u panuràmma da valà versu Vesargu.
==== Géxe aa Niràsca e aa Truàsta ====
* '''Gêxa da parocchia de San Michê''', a se tröva intu sentru da frasiùn da a Niràsca.
* '''Uratòriu de San 'Bastian''' inta frasiùn de Niràsca.
* '''Capeletta da Madonna de l'Acinellu''', se tröva a Niràsca.
* '''Capeletta da Madonna de Grassie''' aa Niràsca.
* '''Capeletta de San Roccu''' aa Niràsca.
* '''Capeletta de San 'Bastian''' aa Niràsca.
* '''Géxa da parocchia da Nostra Scignua du Rusàriu''', a se tröva intu burgu da frasiùn de Truàsta.
* '''Santuàiu da 'Sunta''' aa Truàsta.
==== Cunventi e Santutài ====
* '''Cunventu di Agustiniani''', intu burgu cevése, u se tröva dunde in tempu u se ìssava u castellu, demulìu dai Sabaudi inti scontri cuntru Zena. U cunserva ancù aù 'n impurtante bassurilievu in prìa rafigürante u martìriu de Sànta Caterìna rizalènte au [[1644]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.fondoambiente.it/luoghi/ex-convento-degli-agostiniani|tìtolo=I pòsti du cö, Fai, Cunventu di Agustiniàni|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Cunventu de Sant'Agustìn''', pocu föa u burgu sitadìn, u l'è du rinascimentu, prubabilmente du [[1471]], e u presenta in amiàbile ciostru, u ciü gròssu de tüttu u punènte da regiun Ligüria. Quéstu u sereva du [[1478]] e u l'è rezüu da vintiquattru culonne a furma de utagunàle. A géxa interna, tra l'àtru a cunserva i afreschi du [[XVI secolo|XVI seculu]] de Péru Guiddu de [[Ranso|Ransu]]. Aù u l'è scunsacràu, ma questu zà da l'ünitài italiana. Daprimma u l'éra divegnüu 'na caserma, pòi 'uspeâ, au mumentu a l'è in pàrte divegnüu sede da scöa superiure Ruffini.
* '''Santuàriu da Madonna di Fanghi''' (o du Pantàn), l'è 'na gêxétta dedicà aa Madonna, ch'a se tröva int'in spassiu cianéllu sircundàu daa vegetasiùn. Custruìa in stìle baoccu a partì dau [[1678]], a l'è cuscì ciamâ pé via da lucalitài dunda se tröva, ricca de ègua, e ducca de pantàn.
* '''Cunventu de San Francescu''', in lucalitài Barcheti, du [[XVII secolo|XVII seculu]], l'è razunzibile pé via de 'n genere de cröza ch'a chìna in moddu ripidu. Inte vixinànse se tröva u buscu di Barcheti, nasciüu grassie ai fratti, ch'u cuntegne èrbui antighi, seculàri.<ref name=":2" />
=== Architetüre sivili ===
<gallery widths="140" heights="140" mode="packed">
Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0808.JPG|L'ìnsegna du teàtru Salvini
Immaggine:Pieve di Teco-palazzo Borelli-complesso.jpg|Palassu Borrelli, dettaiu
Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0811.JPG|A tùre du relöiu intu burgu
Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0804.JPG|In àtru carùggiu du bùrgu
Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0812.JPG|I porteghi intu burgu
Immaggine:Pieve di Teco-teatro civico Rambaldi-complesso2.jpg|Palassu Rimbaldi
</gallery>
* '''Palassu Borelli''', se tröva intu burgu növu da Cêve, edificàu intu [[XIX secolo|XIX seculu]] u l'éa a rexidènsa de Bartolomeo Borelli, dau [[1903]] a l'è a sede du palassu cumünale dutàu de quattru ciàni cumplescìvi, l'ingressu avegne cun 'n severu purtun ch'u da l'acessu au ciàn teren, dund'u se pö vegghe in giardinettu internu, pé favurì l'ingressu da lüxe in tütte e stansie. Impurtante a scarinâ de marmu giàncu, ch'a porta inti ciàni superiuri, dunde a se tröva a sala de rapresentansa, afrescâ in sciü sufittu cun ''Amore e psiche'', incurnixàu da di mutìvi rinascimentali.<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/edifici-storici/|tìtolo=I edifissi stòici du cumüne|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Teatru sivicu "Rambaldi".''' Scituàu inte l'àntiga lòggia du cunventu de Agustinane. Atìvu fin ai [[Anni 1980|ànni 80]]. Ristruttuàu intu [[2006]] cumme auditorium murtimediàle. A strutüra a l'è risalente au [[1664]], e e decurasiùi e sun de Giulio Benso aliêvu de l'artìsta Giovanni Battista Paggi.
* '''Teàtru "Salvini"''', custruìu du [[1834]] pé opera da famìa lucale Manfredi cun 'na strutüra a fèru de cavallu, streita e lunga, u presenta furme de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], mes-ciae cun quelle du [[XVII secolo|XVII]]-[[XVIII secolo|XVIII seculu]]. Cun i sò 43 m<sup>2</sup> e 112 pòsti tutàli u l'è u segundu teàtru ciü picìn d'Italia. Seràu inti [[Anni 1920|ànni 20]], a causa da crìsi ecunomica u vegne avèrtu doppu 'n atentu restauru intu [[2005]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.expovallearroscia.com/storia-cultura-valle-arroscia-entroterra-ligure/34-teatro-salvini-pieve-di-teco|tìtolo=U teàtru Salvini a A Cêve|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/il-teatro-salvini/|tìtolo=Cumüne da Cêve, u teàtru Salvini|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Uspeâ veggiu da Cêve''', aù in edifissiu privàu, u l'éra stàu custruìu intu [[1402]], pocu de föa dau burgu, in scia rìva de l'Arogna. U cunserva u purtâle in prìa, rafigürante l'Anunciasiùn, scimbulu da scöa d'arte de Sénua.<ref name=":0" />
* '''Museu diucesàn de àrte sacra''', se tröva inta Géxa scunsacrà da Madonna da Rìpa. Questu prugettu u l'è nasciüu fra u [[2005]] e u [[2006]] e ancöi u museu u cuntegne dipinti pregiài e opere che e vegnan da tütta a valà.<ref>{{Çitta web|url=http://www.culturainliguria.it/cultura/it/Temi/Luoghivisita/museiRaccolte.do;jsessionid=9D11DF61A34A1A0401E7366B0E62B5C6.node2?contentId=29301|tìtolo=Museu da Diocesi de àrte sàcra|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}
</ref>
* '''Museu de Maschére de Übaga'''. Se tröva intu sentru da Cêve e u cuntegne quâxi 100 maschée cuntempuranée ligàe ai culti prerumàni de Übaga, frasiun du Burghettu d'Aroscia, dunde sun stàe truvàe e rapresentasiùi de l'übagu, ch'u vö dì in àntigu ligüre "posti scüi", reciamàndu u mistéu de l'antighitài ligüre.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/il-museo-delle-maschere-di-ubaga/|tìtolo=Maschée de Übaga, u muséu|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beniculturali.it/luogo/museo-delle-maschere-di-ubaga|tìtolo=U Museu de Maschée de Übaga, scheda du ministéu di ben cultüàli|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Palassu "Barli-Savona"''', l'è ün di ciü antìghi palassi de Müssiu, dunde u l'è nasciüu Marcello Barli intu [[1908]], impurtante pitù da Cêve. U cunserva in impurtante purtà de prìa.
=== Grotte ===
Intu teritòiu cumünàle u se tröva in scìtu de interesse cumünitàriu (SIC), istituìu da a regiùn Ligüria intu [[2005]], ciamàu Grotta du Sgarbu du Ventu. Quéstu u l'è in cumplessu de gròtte che e se svilüppan pe quâxi 3 km in prufunditài, sircundàe da l'ambiente natüale du Munte Guardiabella e daa còlla de San Bertumê.
== Ecunumìa ==
U cumüne u vìve prinsipalmente de agricultüra, cun a cultivasiùn de e urìve, da vìte, di sücchin, de ràve e de l'àiu de [[Vesarco|Vesargu]], tipicu da valà. Difüzu u l'è u sfrutamèntu buschivu e l'alevamèntu.
Svilupàu u turismu ma ascì l'indüstria, in quantu chi a se tröva 'n impurtante zona industriàle, legà survatüttu ai prudotti enulogici, ai seramènti e aa prudusiùn de articuli alimentari. Presedentemènte a l'éra praticâ l'industria de calsaüe, aù abandunâ.
== Cultüra ==
=== Dialéttu da Cêve ===
{{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaiu}}
U dialettu parlàu a A Cêve u l'è de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e u fa parte du grùppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligüe sentru-ucidentàle]], u presenta carateristiche peò ciü particulàri, riscuntrabili inte tütta a valà de l'Aroscia, ligà stuicamènte a [[Arbenga]], ma cun tante influense da sitài de [[Imperia]].
=== Bacì l'Inciaštru ===
'Na maschéra tipica du carlecâ lucàle a l'è ''Bacì l'Inciaštru'', dipintu cumme in òmmu dàe bòne intensiùi, scimile a in pagiàssu, famusu perché, vuxèndu 'giüttà i àtri, u finisce sempre pé fà di paciüghi e di inciàstri.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionevallearroscia.it/2021/02/26/pieve-di-teco/|tìtolo=A Cêve, scheda du cumün|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
===Istrusiùn===
A Cêve u l'è u sulu cumüne de l'entrutèra in pruvinsa de Imperia a avéghe 'n pòlu de scöe cumpletu (da l'asìlu ae superiùri, cun e scöe Ruffini), racolte fin ae meddie intu istitüu cumprenscivu da Cêve e de [[O Pontedasce|Puntedasce]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpieveditecopontedassio.edu.it/|tìtolo=IC Cêve-Puntedàsce|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
=== Enugastrunumìa ===
==== Sciùre da Cêve ====
Diferenti e sun e specialitài enugastrunomiche de questu paìse, fra 'ste chi i se veggan pé ezémpiu e "Sciùe da Cêve", bescötti secchi, scimili ai canestrelli, custituìi da dui strati de fròlla a furma de sciùa, misci asèmme da u cìn de marmelàta de bàicocchi. 'Ste paste secche e saiévan nasciüe da l'inventìva de 'n paneté lucale, pe risparmià in scià marmelâ, in quantu quella necesària a l'è minùre de quella duverà pé i gubeletti, àtru bescöttu tipicu ligüre.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2021/05/i-fiori-di-pieve-di-teco-biscotti-golosi-nati-per-risparmiare/|tìtolo=E sciùe da Cêve, bescötti nasciüi pé risparmià|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
==== Canestrelìn da Cêve ====
Sun di grissin a furma de anéllu da rusüià cumme antipàstu, de suvente arumatizài cun l'anixe, aròmma spessu cunsumàu inte 'sta valà chi, ch'u l'è presente ascì int'in particulàre sciügu lucàle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2021/04/i-canestrelli-di-pieve-di-teco-un-grissino-chiuso-da-pucciare-nel-latte/|tìtolo=I canestrelli a l'anixe|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
=== Sport ===
Praticàu fin da témpi antìghi u l'è u sport du [[Balón (zêugo)|Balùn elàstegu]], tipicu de questa zòna, ma ascì du bàssu Piemunte. L'asuciasiùn lucàle ch'a se occupa de questa ativitài a l'è a "A.S.D. vàlle Aròscia", che a l'è stà inseìa inta Série B du campiunàu Fidas.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sanremonews.it/2016/06/29/sommario/sport/leggi-notizia/argomenti/altri-sport-5/articolo/pallapugno-la-societa-del-momento-e-lasd-valle-arroscia-pieve-di-teco-sogna.html|tìtolo=Balùn elesticu, A Cêve a sògna cun l'ASD Valle Arroscia|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref>
== Feste e fée ==
* '''Carnevalle''': a l'è a festa da dumenega presedente u martedì gràssu, dunde pé e vìe du burgu i sfìan i càri alegoici, raprezentanti i vàri paìsi aruscìn. De suvente i rapresentan in mòddu divertente a vìtta cuntadina da vàlle o situasiùi tipiche.<ref>{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=dEnIv0G2dnk&feature=youtu.be|tìtolo=Carnevàlle 2019, ImperiaTV|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Festa da Madonna du Carméu''', a Möa, festa de caratere religùsu cun a prucesciùn di Cristi e a bànda, sagra cun a müxica dau vìvu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.riviera24.it/2019/07/pieve-di-teco-tutto-pronto-a-moano-per-la-grande-festa-dedicata-alla-madonna-del-carmelo-598613/|tìtolo=Möa, a festa da madonna du Carméu|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Expo Valle Arroscia:''' a l'è a sàgra prinsipàle de tütta a valà. A se tegne a partì dau [[2012]], düante questa e ativitài di paìxi da valà e mustran e propie tipicitài enugastrunomiche e nu sùlu. Caminandu pé i porteghi i se pò 'tastà dunca e pietanse tipiche, dau pàn frìtu ae furmagette, fin a a càrne e u vìn lucàle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.expovallearroscia.com/programma-expo-valle-arroscia|tìtolo=Expo Valle Arroscia, prugràmma|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Mercatìn de l'artigianàu e de l'antiquariàu''', i se tegnàn de dumenega (a segunda du meze u primmu, l'ürtima u segundu).<ref>{{Çitta web|url=https://www.riviera24.it/2021/05/torna-il-mercatino-dellantiquariato-di-pieve-di-teco-695446/|tìtolo=A A Cêve u turna u mercatìn|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
== Aministrasiùn ==
[[File:Pieve di teco municipio.jpg|thumb|Palassu Borrelli, u munisipiu da Cêve, intu burgu]]
{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|30 mazzu 1985|3 arvì 1989|Marco Lengueglia|Demucrassia Cristiana|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|3 arvì 1989|30 mazzu 1990|Luciano Brunengo|Democrazia Cristiana|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 mazzu 1990|24 arvì 1995|Luciano Brunengo|Democrazia Cristiana|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|24 arvì 1995|23 dixembre 1997|Lucia Casella|Lista sivica|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|23 dixembre 1997|25 mazzu 1998|Claudio Sammartino||Cumisàiu strurdinàiu|}}
{{ComuniAmminPrec|25 mazzu 1998|28 mazzu 2002|Renzo Brunengo|Lista sivica|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2002|29 mazzu 2007|Renzo Brunengo|Lista sivica|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|29 mazzu 2007|12 setembre 2007|Alfredo Delfino|Lista sivica "Uniti per Pieve"|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|12 setembre 2007|15 arvì 2008|Piero Raimondi||Cumisàiu strurdinàiu|}}
{{ComuniAmminPrec|15 arvì 2008|28 mazzu 2013|Alessandro Alessandri|Lista sivica "Insieme per cambiare"|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2013|12 zugnu 2018|Alessandro Alessandri|Lista sivica "Insieme per cambiare"|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|12 zugnu 2018|14 mazzu 2023|Alessandro Alessandri|Lista sivica "Insieme per cambiare"|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 mazzu 2023|''in càrega''|Enrico Pira|Lista sivica "Prima Pieve di Teco"|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de Cumünicasiùn ==
A Cêve a l'è culegà cun Impeia e cun a valà du [[Tànnôu|Tànau]] grassie a a stradda statale 28 da còlla de Nàva (SS 28), che a culega cun Purnasce a nòrd e cun Céxi a sud. Intu [[2014]] u l'è stàu custruìu u traciàu da variànte ch'a tàia föa dau traciàu u sentru da Cêve, creandu in culegamentu ciü veluxe fra a rivea e u Piemunte. Da a lucalitài de Saponiera a se deramma a stradda statàle da valà de l'Aroscia (SS 453), ch'a culega u teritòiu cun Arbenga, terminàndu a [[Leca (Arbenga)|Leca]].
== Nòtte ==
<references responsive="" />
== Àtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
nyafx81bxaouvvgwh8chmq11gfaycn4
253240
253238
2024-11-14T09:26:46Z
N.Longo
12052
/* Architetüre religuse */ +
253240
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = A Cêve
|Panorama = Pieve di Teco-IMG 0827.JPG
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuràmma da Cêve</div>
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|Amministratore locale = Enrico Pira
|Partito = lista sivica "Prima Pieve di Teco"
|Data elezione = 14-5-2023
|Data istituzione = 1861
|Abitanti = 1305
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = Aigueiu, Cauderàira, Luvegnu, Möa, Müssiu, A Nirasca, A Truàsta
|Divisioni confinanti = [[Armu]], [[Aorigo|Au(r)igu]], [[U Burghettu (Aròscia)|Burghettu d'Aròscia]], [[Borgomâ|Burgumàu]], [[Cravaüna]] (CN), [[Cairònega|Cariònega]], [[Cexi|Céxi]], [[Purnasce]], [[Resso|Rèssu]], [[Vesargu]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 2290
|Nome abitanti = da Cêve<ref>cêvéxi, l'agetivu curispundente u l'è in neulugismu ch'u nu se duvéra</ref>
|Patrono = San Bastiàn
|Festivo = [[20 zenâ|20 de zenà]]
|Mappa = Map of comune of Pieve di Teco (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiùn du cumün da Cêve inta pruvinsa de Impéria
}}
'''A Cêve''' (''Ciève''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}}</ref> o ''Cève'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]], ''A Céev'' in [[Lengua brigašca|brigàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciàndria|léngoa=LIJ, IT|pp=49, 113|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, ''A Céive'' o ''A Ceive de Tego'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/pieve_di_teco/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Pieve di Teco|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-09-03}}</ref>, ''Pieve di Teco'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) l'è in [[Comun|cumüne]] [[Liguria|ligüre]] de 1.305 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in ta [[Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)|pruvinsa de Imperia]].
== Geugrafìa ==
<gallery widths="130" heights="130" mode="packed">
Immaggine:Confluenza arroscia arogna.png|A cunfluensa fra Aròscia e Arògna
Immaggine:Calderara Pieve di Teco.jpg|A frasiùn de Cauderàira
Immaggine:Möa (A Cêve)-Panuràmma 02.jpg|Panuràmma da frasiùn de Möa
Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0803.JPG|A ciàssa da gêxa da Cêve
Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0813.JPG|A Cêve, 'n carùggiu du bùrgu
</gallery>
U se tröva intu levante da pruvinsa de Impeia. U l'è traversàu dau s-ciümme Aròscia e da l'Arògna, ch'u se càccia inte 'stu chi intu teritòiu cumünàle, nascendu da a Còlla de Armu. U se tröva a i péi du Munte Frascinellu (1120 m), da colla du Tecu (dau quàle u pìa u numme italiàn), du Baracun e de Sant'Antoniu. U teritòiu de tütte e düe e valàe u l'è caraterisàu da di brìcchi nu tròppu praticabili, côsa ch'a l'ha purtàu a magiurànsa de l'insediamentu versu u fundu da vàlle, cun a custrusiùn de fàsce pe cultivà i teren. L'ambiente, màn a màn ch'u se mùnta in âutu u se caraterizza pé êsse custituìu da castagni, pìn, càrpe e rùve, fin a zunze versu a cresta di munti cun varietài de transisiùn cun l'ària ciü "padana" e quarche ràru pìn marittimu, impurtàu da a [[Rivêa]].
=== Frasiun ===
U paise cumprènde ascì de frasiùi, fra 'ste chi: Aigueiu (o Aigheiu, senù Aigheghi), A Nirasca, A Truàsta, Cauderaira, Müssiu, Möa (o Moàn) e Luvegnu (o Luvegne).
=== Cunfin ===
U l'è cunfinànte cun [[Armu]], [[U Burghettu (Aròscia)|Burghettu d'Aroscia]], [[Resso|Ressu]], [[Cravaüna]] (CN), [[Purnasce]], [[Borgomâ|Burgumau]], [[Cairònega|Cariònega]], [[Vesargu]], [[Cexi]].
== Stoia ==
E raìxi da Cêve e sun da riscuntrà inte pupulasiùn [[Liguri Antighi|lìgüri antìghe]], da tribù di Ingàuni, ch'i duminàvan a zôna de [[Arbenga]] in epuca pre-rumâna. Pé vegghe però in véru e propiu insediamèntu stabile inte l'ària bezögna 'spetà u duminiu lungubàrdu in scia penìsua, chi difatti a nàsce ina primma bâse pé u cuntrollu da valâ in sciu munte Tecu, ch'a và avanti ascì sutta i Franchi.
Zà inte 'stu periudu chi u se registra l'arìvu di fràtti benetìn de San Curumbàn, che i se stànsian a Carpenea, dunde poi u vegne tiràu sciü u munasté de San Péru.
A Cêve a pìa però ina mazù impurtansa cun l'acquistu du feudu da parte da famìa di marchexi de Clavesana, cun a custrusiùn du castellu in scià còlla du Tecu, avegnüa a partì dau [[1225]]. In questu moddu u nàsce ascì u primmu nucleu du paìse, prubabilmente pé puê recampà e tàsce in sce merci de passaggiu fra u [[Piemonte|Piemunte]] e a Lìgüria.
Pé avê a custrusiùn de l'udiernu burgu medievàle bezögna ducca atende u marchese Antonio de Clavesana, ch'u u fà svilupà in sce a bâse du nucleu abitàu presedente, a cumensa da l'ànnu [[1232]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.expovallearroscia.com/paesi-valle-arroscia-entroterra-ligure/47-pieve-di-teco-pieve-di-teco|tìtolo=Descröve a vàlle Aròscia, u paìse da Cêve|vìxita=2021-06-13|léngoa=IT}}</ref>
A pôca distànsa da 'stu periudu chi a vegne edificâ a primma "cêve", a primma géxa da valà de l'Aroscia, strutüa ancù vixibile ancöi, ascì se cun di rifasimenti du [[XVI secolo|XVI seculu]], inte l'uratòriu de San Giuvanni Batìsta. Quésta crescènte preduminànsa du paìse intu cuntestu da valà de l'Aroscia a reciàmma bén bén de persune dae zône vixìne, tantu che u burgu u rìva a cuntà quaxi 300 famìe, segundu e funti de l'epuca. Dau [[1386]] a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] a va a rescatà u feudu dai marcheixi Clavesana.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/un-po-di-storia/|tìtolo=A stòia da Cêve|vìxita=2021-06-13|léngoa=IT}}</ref>
In questu moddu A Cêve a divegne a sede du capitanàu lucàle e a vegne dutâ de in növu scistemma de difésa, cun a custrusiùn de müragne de sinta e l'ingrandimentu de l'insediamentu uriginàriu: l'è ducca de 'sti tempi che u burgu u pìa a sò cunfurmasiùn atuàle, caraterizâ dai porteghi, nasciüi prubabilmente cun mutivasiùn ecunomiche e cumerciàli.
Mutùre de questu rinuvamentu a l'è a famìa di Spìnua de [[Zena]], ch'a a custruisce a magiuransa di palassi storici da Cêve, survatüttu a partì dau [[1428]]. L'estensciùn udierna du burgu a vegne però razunta sulu intu [[1533]], cun u rifasimentu di edifissi religiusi lucali, a custrusiùn de in növu munastê e a fìn da custrusiùn di porteghi.
Dürante poi u [[XVII secolo|Seisentu]] A Cêve a l'éra stâ teritòriu de cuntesa fra i Zenexi e i [[Savoia|Savòia]], tantu che intu [[1625]] i piemuntexi i entran intu burgu e dilagan intu paìse: u vegne derucàu u castellu custruìu dai Clavesàna.
Sucescivamente u teritòriu cumünàle a se tröva fra dùi föghi, cun cuntese fra Sénua (piemuntese) e [[Resso|Rèssu]] (zenese) pe questiùi riguardanti l'alevamèntu. Cuscì inti scuntri sucescìvi a Repübbrica a mandià poi cuntingenti militàri da [[Arbenga]], anche se questi i nu sciorten a recunquistà a sitadìna, vegnindu travòlti dai nemixi inta battàia de Paperéa.
A questu se va a 'zunze u passaggiu de l'esercitu piemuntese intu [[1706]] (cun a düchessa de Savoia e a Sindone, in füga da Turìn) e poi intu [[1744]], quande i piemuntexi i turnan a ucupà a zôna, causandu nu pochi prublemi aa pupulasiùn lucale, in lòtta cun i urmeàschi pé cuntrulà i arpeggi de àta muntagna a [[Viuzena|Viuzènna]].
U cuntrollu sabaudu u nu se demustra però duraüu, in quantu cun l'arìvu de [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]] du [[1794]] se asciste aa ruvìna di campi cultivài de tütta a valà. Ducca u burgu u pàssa sutta aa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüe]]. U vegne poi anessu a l'Impeu Fransese fin au [[1814]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.imperiadavedere.it/luoghi/4419-pieve-di-teco-valle-arroscia.html|tìtolo=Impeia da végghe, A Cêve|vìxita=2021-06-13|léngoa=IT}}</ref>
Cun a restaurasiùn du [[1815]] u turna sutta i pusedimènti du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], divegnüu poi Regnu d'Italia dau [[1861]], inserìu inta pruvinsa du Portu. Inte l'ànnu [[1862]] u pìa a növa denuminasiùn ufisiàle de "Pieve di Teco". Düante a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guèra Mundià]] e sun stài diversi i episodi de Rexistensa, cumme quellu de [[Sirviu Bunfànte|Sirviu Bunfante]], cumandante da brigâ dedica a [[Felixe Casciùn]], partigiàn uiginàiu de Imperia ch'u l'éra tranxitàu, ferìu a [[Vesargu]], inta zôna pé 'rivà au campu de medicherìa da [[Briga Auta|Brìga Àuta]]. Intu [[1946]] u cumün u pàssa aa [[Italia|Repübbrica italiana]].
I ürtimi cangiamenti a livellu terituriàle i sun stài fài du [[1928]], quande i vegnen smembrài i cumüi de Möa e de [[Armu]], e ancùa intu [[1929]] quande u 'sciòrbe Cauderàira (che in precedensa u cumpunéva in cumün autonumu cun Cartàri, anessa a Céxi). Armu u vegne pòi ricustituìu a cumün intu [[1949]].
Fra i ànni [[1973]] e u [[2008]] a l'è stà a capitale aministratìva da Cumünitài muntana de l'Ata valà Aroscia, ancöi supressa e sustituìa da l'Uniun di Cumüi de l'Ata valà de l'Aroscia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionevallearroscia.it/|tìtolo=Uniun di Cumüi de l'Àta valà de l'Aroscia|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
== Abitànti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/A Cêve}}
=== Minurànse furèste ===
Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixembre du [[2019]], i sitadìn furèsti aa Cêve i sun {{formatnum:213}}. De questi 64 i vegnen da l'[[Albania|Albanìa]] e 53 dau [[Maròcco|Maròccu]].
== Pòsti de interesse ==
<gallery widths="145" heights="145" mode="packed">
Gêxa culegiâ de San Giuanni Batista (A Cêve).jpg|A gêxa culegiâ vista dau burgu
Pieve di Teco-collegiata s Giovanni Battista-complesso7.jpg|I interni da paruchiale da Cêve
Gêxa da Madònna da Rîpa (A Céive) - faciâta (2).jpg|A faciâ da Madonna da Ripa
Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Faciâ 01.jpg|L'uratoriu de l'Imaculâ, ae porte du burgu
Pieve di Teco (IM) - frazione Acquetico - chiesa di San Giacomo Maggiore - 01.jpg|A géxa de San Giacumu d'Aiguéiu
Pieve di Teco-santuario madonna dei fanghi3.jpg|Vìsta du santuàriu da Madonna du Pantàn
Gêxa de San Martin (Möa, A Cêve)-Faciâ 02.jpg|A gêxa de San Martìn de Möa
</gallery>
=== Architetüre religuse===
U cumün da Cêve u fa eclesiasticamènte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Imperia]], chi dunca e ghe sùn quattru diferenti parocchie: San Giuvanni Batìsta (sentru da Cêve), San Giacumu Mazù (Aiguéiu), San Zorzu (Caldeàia), San Martin e a 'Sunta (Möa-A Truàsta).
==== Géxe du sentru da Cêve ====
* '''Géxa culegià de San Giuvànni Batista''', intu burgu növu da Cêve, a l'è stà custruìa dau prugetista du Cantùn Ticìn Gaetano Cantoni fra u [[1782]] e u [[1806]]. A l'esternu a se presenta cun gròssi finestrùi e da l'impurtante portegu daa furma semi-réunda ch'u dà l'acessu a l'internu. Quéstu u se caraterizza pé a pavimentasiùn a scachiêra, giànca e grìxa cun a suntûsa strutüra a tréi lôbi. A l'è intu cumplessu "austera", fàttu tipicu pe e géxe neuclasciche, ascì se se pònen vegghe atre carateristiche de stampu baròccu. A strutüra udierna a nasce però da a demulisiùn da gêxa presedente, risalènte au periudu zenese (aturnu au [[1460]]).<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/collegiata-san-giovanni/|tìtolo=Géxa culegià de San Giuvànni Batista|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Uratòriu de San Giuvanni Batìsta''', rizalente au [[1233]]-[[1243]], u rapresenta a géxa ciü veggia da valà de l'Aroscia, a se tröva inte vixinànse de dùi parti du burgu, e a cunserva a càssa prucesciunàle de San Giuvanni. A l'è stâ rimanezâ ciü 'otte e a strutüra vixibile aù a l'è duvüa a di restauri du Seisentu, mentre i afreschi presenti i sùn atribuii a l'artista Marvaudu, foscia du [[1719]].
* '''Géxa dedicâ a a Madonna da Ripa''', ancöi scunsacrà, a se tröva pòcu föa du burgu, custruìa in stìle goticu intu [[1370]] dai fratti benedetìn a l'ha rapresentàu pé seculi a parocchia du burgu növu, a l'è a "céve" ch'a l'ha dàu u nomme au paìse. A g'ha a particulaitài d'avê l'ingressu in sciü làtu lungu, côsa tipica pe in pò de géxe de questa valle. Inti vàn suteranei a se tröva a cripta, ch'a cuntegne i resti de 'n antìgu ârtâ.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/edifici-religiosi/|tìtolo=Edifissi religiùsi|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
==== Gêxe de Aiguéiu ====
* '''Gêxa da parocchia de San Giacumu Mazû''', a se tröva in Aigueiu e l'è stâ edificâ intu [[XVI secolo|XVI seculu]], cun furme tardu-baòcche miste au stìle neuclascicu. A strutüra esterna a l'è puligunàle nu cumpleta, ch'a presenta in rigunfiamèntu, messu in evidensa dàu pusisiunamèntu du campanìn. Pregiài ascì i afreschi a l'internu, atribuìi au Cunca, aù restauài, u tabernaculu de legnu e a fùnte bateximâle, cuntempuranea a a custrusiùn.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/le-frazioni/|tìtolo=E frasiùi da Cêve|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Uratòiu da 'Sunta''', a Aiguéiu.
* '''Antìga gêxa-uratòriu''', a se tröva de rimpettu a l'udierna paruchiàle e a l'è de uìgine mediuevàle, ancöi a l'è scunsacrâ a presenta de carateristiche scìmili a quella du Cunventu di Agustiniàni de Cêve.<ref name=":1" />
* '''Antigu munastê e relatìva gêxa de San Péru in Carpenêu''' in lucalitài Ciàn de San Péru, ancöi i se pònen vegghe sulu i resti, u se tröva inte vixinànse de l'àntìga stràdda ch'a culegàva A Cêve au Piemunte. A l'éa stâ custruìa dài fratti benedetìn de San Curumbàn a partì dau [[XI secolo|XI seculu]], assemme aa gêxa restaurâ intu [[1400]].
* '''Capeletta da Madonna de Collaréu''', inta lucalitài de rimpettu au burgu da frasiùn chi u se festezza u cültu da madònna cun 'na messa anuale, bén bén frequentàu ascì pé u panuràmma e i sentêi lucàli, scicumme ch'u se tröva int'in pözzu spessu baxàu dau sù.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/i-dintorni/|tìtolo=I dinturni d Cêve|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capeletta da Madonna da Neve''', ai cunfìn cun Luvegnu.
* '''Capeletta de San Luensu''', se tröva inta pàrte ciü bàssa du burgu, in lucalitài Cà Suttàne.
* '''Capeletta de San Roccu''', se tröva inta pàrte ciü àta du burgu, in lucalitài Cà Supràne.
* '''Capeletta de Santa Lucia''', se tröva inta pàrte ciü àta du burgu, in lucalitài Cà Supràne.
==== Géxe de Cauderàira ====
* '''Géxa da parocchia de San Zorzu Növu''', a se tröva intu sentru du burgu de questa frasiùn, a l'è stà custruìa in tempi relativamènte resenti, in sustitusiùn de quella ciü veggia.
* '''Géxa de San Zorzu Veggiu''', a se tröva d'ataccu au semiteriu lucàle, se pensa ch'a l'è de derivasiùn àtu-medievàle, cun dùe navàe distinte, a cunserva di afreschi da l'elevàu prêgiu, cun mutìvi decuratìvi a fàsce gianche e neigre, tipiche de àtre gêxétte da valà. L'éra stâ custruìa prubabilmente pé u cuntrollu da bàssa valle. Carateristicu u svettànte campanìn, azuntu però intu periudu [[XV secolo|quattru]]-[[XVI secolo|sinquesentescu]].<ref name=":1" />
* '''Uatòiu da 'Sunta''', missu lungu u caruggiu prinsipàle ch'u travèrsa u paìse.
* '''Capeletta da Madonna da Néve''', a l'è ina gêxa de urigine settesentesca, vixìna a San Zorzu Veggiu, caraterizâ daa furma a utagunu, cun in portegu (''protiro'') de ingressu azuntu doppu a sò custrusiùn.
==== Géxe de Möa e da Truàsta ====
* '''Géxa da parocchia de San Martìn''', intu burgu da frasiùn. A l'è de urìgine medievàle, cun a strutüra inisiale prubabilmente du [[1272]]. Questa a l'è stâ rimanezâ sucescivamènte, aturnu aa primma metài du [[XVII secolo|XVII seculu]], cun 'na ciànta elittica, in moddu du tüttu scimile a a culegià da Cêve. Impurtante u campanì ch'u domina u paìse, nu rimanezàu düante i restàuri du Seisentu.<ref name=":1" />
* '''Uatòiu de San Gregòriu Magnu''', se tröva vixin a a parocchia de Möa.
* '''Capeletta de San'Antoniu''', in scia stradda pé [[Armu]], inta burgâ de Cascina Rulandu.
* '''Capeletta de San 'Bastian''', se tröva a Möa, a l'è dedicà au santu prutetû da sitadìna.
* '''Capeletta de San Benardu''' a levante da burgâ de Cà Supràne de Möa.
* '''Capeletta da Madonna de Grassie''', a l'è rizalente ai inissi du [[XVII secolo|XVII seculu]], a se tröva intu puntu ciü àtu du sentru da frasiùn.
* '''Capeletta de San 'Bastian''' inta burgâ de Cà di Bellandi, vixìn ai cunfìn cun [[Armu]].
* '''Géxa de San Vincensu''', a meza stradda fra Möa e a colla de Dumenega.
* '''Santuàiu da Madonna da Neve''', ciamâ ascì Madonna du 5 d'aùstu, a l'è 'na tipica gêxétta de muntagna, cun u sò duggiu portegu, funsiunànte ascì cumme ripàru quande u ciöve. Se tröva inta colla de Dumenega vixìn aa frasiùn.
* '''Géxa de Nostra Scignua du Rusàriu''', a se tröva intu burgu da frasiùn da Truàsta.
* '''Santuàiu da 'Sunta''' aa Truàsta.
* '''Capeletta de San Benardu'' aa Truàsta, inta burgâ de Cà Suttàne.
* '''Capeletta de San Giacumu''' inta burgâ di Carènsi da Truàsta.
* '''Capeletta de San Luensu''' intu mezzu di boschi a punènte da Truàsta.
==== Gêxe de Müssiu ====
Ascì Müssiu u g'ha 'na propia parocchia, legà però a quella du burgu cêvése. Inta frasiùn se ponen vegghe:<ref name=":1" />
* '''Gêxa de Santa Lucia''', a l'è risalente au [[XVIII secolo|XVIII seculu]], terminà intu [[1777]]. Se tröva intu burgu e a l'è carateristica pé u sò campanìn "a seùlla", truvàu ascì in àtri edifissi religiùsi de l'entrutèra ingàunu.
* '''Uratòriu de Santa Cruxe''', vixìn a a parocchia.
==== Géxe de Luvegnu ====
Ascì Luvegnu u g'ha 'na propia parocchia, legà peò a quella da frasiùn de Aiguéiu. Intu paìse se trövan:
* '''Gêxa de San Benàrdu''', a l'è a paruchiàle de Luvegnu e a se tröva intu sentru du paìse.
* '''Gêxétta de Sant'Antoniu''', a se tröva int'in pözzu vixin a a paruchiale, dunde se pò amirà u panuràmma da valà versu Vesargu.
==== Géxe aa Niràsca ====
* '''Gêxa da parocchia de San Michê''', a se tröva intu sentru da frasiùn da a Niràsca.
* '''Uratòriu de San 'Bastian''' inta frasiùn de Niràsca.
* '''Capeletta da Madonna de l'Acinellu''', se tröva a Niràsca.
* '''Capeletta da Madonna de Grassie''' aa Niràsca.
* '''Capeletta de San Roccu''' aa Niràsca.
* '''Capeletta de San 'Bastian''' aa Niràsca.
==== Cunventi e Santutài ====
* '''Cunventu di Agustiniani''', intu burgu cevése, u se tröva dunde in tempu u se ìssava u castellu, demulìu dai Sabaudi inti scontri cuntru Zena. U cunserva ancù aù 'n impurtante bassurilievu in prìa rafigürante u martìriu de Sànta Caterìna rizalènte au [[1644]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.fondoambiente.it/luoghi/ex-convento-degli-agostiniani|tìtolo=I pòsti du cö, Fai, Cunventu di Agustiniàni|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Cunventu de Sant'Agustìn''', pocu föa u burgu sitadìn, u l'è du rinascimentu, prubabilmente du [[1471]], e u presenta in amiàbile ciostru, u ciü gròssu de tüttu u punènte da regiun Ligüria. Quéstu u sereva du [[1478]] e u l'è rezüu da vintiquattru culonne a furma de utagunàle. A géxa interna, tra l'àtru a cunserva i afreschi du [[XVI secolo|XVI seculu]] de Péru Guiddu de [[Ranso|Ransu]]. Aù u l'è scunsacràu, ma questu zà da l'ünitài italiana. Daprimma u l'éra divegnüu 'na caserma, pòi 'uspeâ, au mumentu a l'è in pàrte divegnüu sede da scöa superiure Ruffini.
* '''Santuàriu da Madonna di Fanghi''' (o du Pantàn), l'è 'na gêxétta dedicà aa Madonna, ch'a se tröva int'in spassiu cianéllu sircundàu daa vegetasiùn. Custruìa in stìle baoccu a partì dau [[1678]], a l'è cuscì ciamâ pé via da lucalitài dunda se tröva, ricca de ègua, e ducca de pantàn.
* '''Cunventu de San Francescu''', in lucalitài Barcheti, du [[XVII secolo|XVII seculu]], l'è razunzibile pé via de 'n genere de cröza ch'a chìna in moddu ripidu. Inte vixinànse se tröva u buscu di Barcheti, nasciüu grassie ai fratti, ch'u cuntegne èrbui antighi, seculàri.<ref name=":2" />
=== Architetüre sivili ===
<gallery widths="140" heights="140" mode="packed">
Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0808.JPG|L'ìnsegna du teàtru Salvini
Immaggine:Pieve di Teco-palazzo Borelli-complesso.jpg|Palassu Borrelli, dettaiu
Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0811.JPG|A tùre du relöiu intu burgu
Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0804.JPG|In àtru carùggiu du bùrgu
Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0812.JPG|I porteghi intu burgu
Immaggine:Pieve di Teco-teatro civico Rambaldi-complesso2.jpg|Palassu Rimbaldi
</gallery>
* '''Palassu Borelli''', se tröva intu burgu növu da Cêve, edificàu intu [[XIX secolo|XIX seculu]] u l'éa a rexidènsa de Bartolomeo Borelli, dau [[1903]] a l'è a sede du palassu cumünale dutàu de quattru ciàni cumplescìvi, l'ingressu avegne cun 'n severu purtun ch'u da l'acessu au ciàn teren, dund'u se pö vegghe in giardinettu internu, pé favurì l'ingressu da lüxe in tütte e stansie. Impurtante a scarinâ de marmu giàncu, ch'a porta inti ciàni superiuri, dunde a se tröva a sala de rapresentansa, afrescâ in sciü sufittu cun ''Amore e psiche'', incurnixàu da di mutìvi rinascimentali.<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/edifici-storici/|tìtolo=I edifissi stòici du cumüne|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Teatru sivicu "Rambaldi".''' Scituàu inte l'àntiga lòggia du cunventu de Agustinane. Atìvu fin ai [[Anni 1980|ànni 80]]. Ristruttuàu intu [[2006]] cumme auditorium murtimediàle. A strutüra a l'è risalente au [[1664]], e e decurasiùi e sun de Giulio Benso aliêvu de l'artìsta Giovanni Battista Paggi.
* '''Teàtru "Salvini"''', custruìu du [[1834]] pé opera da famìa lucale Manfredi cun 'na strutüra a fèru de cavallu, streita e lunga, u presenta furme de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], mes-ciae cun quelle du [[XVII secolo|XVII]]-[[XVIII secolo|XVIII seculu]]. Cun i sò 43 m<sup>2</sup> e 112 pòsti tutàli u l'è u segundu teàtru ciü picìn d'Italia. Seràu inti [[Anni 1920|ànni 20]], a causa da crìsi ecunomica u vegne avèrtu doppu 'n atentu restauru intu [[2005]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.expovallearroscia.com/storia-cultura-valle-arroscia-entroterra-ligure/34-teatro-salvini-pieve-di-teco|tìtolo=U teàtru Salvini a A Cêve|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/il-teatro-salvini/|tìtolo=Cumüne da Cêve, u teàtru Salvini|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Uspeâ veggiu da Cêve''', aù in edifissiu privàu, u l'éra stàu custruìu intu [[1402]], pocu de föa dau burgu, in scia rìva de l'Arogna. U cunserva u purtâle in prìa, rafigürante l'Anunciasiùn, scimbulu da scöa d'arte de Sénua.<ref name=":0" />
* '''Museu diucesàn de àrte sacra''', se tröva inta Géxa scunsacrà da Madonna da Rìpa. Questu prugettu u l'è nasciüu fra u [[2005]] e u [[2006]] e ancöi u museu u cuntegne dipinti pregiài e opere che e vegnan da tütta a valà.<ref>{{Çitta web|url=http://www.culturainliguria.it/cultura/it/Temi/Luoghivisita/museiRaccolte.do;jsessionid=9D11DF61A34A1A0401E7366B0E62B5C6.node2?contentId=29301|tìtolo=Museu da Diocesi de àrte sàcra|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}
</ref>
* '''Museu de Maschére de Übaga'''. Se tröva intu sentru da Cêve e u cuntegne quâxi 100 maschée cuntempuranée ligàe ai culti prerumàni de Übaga, frasiun du Burghettu d'Aroscia, dunde sun stàe truvàe e rapresentasiùi de l'übagu, ch'u vö dì in àntigu ligüre "posti scüi", reciamàndu u mistéu de l'antighitài ligüre.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/il-museo-delle-maschere-di-ubaga/|tìtolo=Maschée de Übaga, u muséu|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beniculturali.it/luogo/museo-delle-maschere-di-ubaga|tìtolo=U Museu de Maschée de Übaga, scheda du ministéu di ben cultüàli|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Palassu "Barli-Savona"''', l'è ün di ciü antìghi palassi de Müssiu, dunde u l'è nasciüu Marcello Barli intu [[1908]], impurtante pitù da Cêve. U cunserva in impurtante purtà de prìa.
=== Grotte ===
Intu teritòiu cumünàle u se tröva in scìtu de interesse cumünitàriu (SIC), istituìu da a regiùn Ligüria intu [[2005]], ciamàu Grotta du Sgarbu du Ventu. Quéstu u l'è in cumplessu de gròtte che e se svilüppan pe quâxi 3 km in prufunditài, sircundàe da l'ambiente natüale du Munte Guardiabella e daa còlla de San Bertumê.
== Ecunumìa ==
U cumüne u vìve prinsipalmente de agricultüra, cun a cultivasiùn de e urìve, da vìte, di sücchin, de ràve e de l'àiu de [[Vesarco|Vesargu]], tipicu da valà. Difüzu u l'è u sfrutamèntu buschivu e l'alevamèntu.
Svilupàu u turismu ma ascì l'indüstria, in quantu chi a se tröva 'n impurtante zona industriàle, legà survatüttu ai prudotti enulogici, ai seramènti e aa prudusiùn de articuli alimentari. Presedentemènte a l'éra praticâ l'industria de calsaüe, aù abandunâ.
== Cultüra ==
=== Dialéttu da Cêve ===
{{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaiu}}
U dialettu parlàu a A Cêve u l'è de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e u fa parte du grùppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligüe sentru-ucidentàle]], u presenta carateristiche peò ciü particulàri, riscuntrabili inte tütta a valà de l'Aroscia, ligà stuicamènte a [[Arbenga]], ma cun tante influense da sitài de [[Imperia]].
=== Bacì l'Inciaštru ===
'Na maschéra tipica du carlecâ lucàle a l'è ''Bacì l'Inciaštru'', dipintu cumme in òmmu dàe bòne intensiùi, scimile a in pagiàssu, famusu perché, vuxèndu 'giüttà i àtri, u finisce sempre pé fà di paciüghi e di inciàstri.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionevallearroscia.it/2021/02/26/pieve-di-teco/|tìtolo=A Cêve, scheda du cumün|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
===Istrusiùn===
A Cêve u l'è u sulu cumüne de l'entrutèra in pruvinsa de Imperia a avéghe 'n pòlu de scöe cumpletu (da l'asìlu ae superiùri, cun e scöe Ruffini), racolte fin ae meddie intu istitüu cumprenscivu da Cêve e de [[O Pontedasce|Puntedasce]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpieveditecopontedassio.edu.it/|tìtolo=IC Cêve-Puntedàsce|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
=== Enugastrunumìa ===
==== Sciùre da Cêve ====
Diferenti e sun e specialitài enugastrunomiche de questu paìse, fra 'ste chi i se veggan pé ezémpiu e "Sciùe da Cêve", bescötti secchi, scimili ai canestrelli, custituìi da dui strati de fròlla a furma de sciùa, misci asèmme da u cìn de marmelàta de bàicocchi. 'Ste paste secche e saiévan nasciüe da l'inventìva de 'n paneté lucale, pe risparmià in scià marmelâ, in quantu quella necesària a l'è minùre de quella duverà pé i gubeletti, àtru bescöttu tipicu ligüre.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2021/05/i-fiori-di-pieve-di-teco-biscotti-golosi-nati-per-risparmiare/|tìtolo=E sciùe da Cêve, bescötti nasciüi pé risparmià|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
==== Canestrelìn da Cêve ====
Sun di grissin a furma de anéllu da rusüià cumme antipàstu, de suvente arumatizài cun l'anixe, aròmma spessu cunsumàu inte 'sta valà chi, ch'u l'è presente ascì int'in particulàre sciügu lucàle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2021/04/i-canestrelli-di-pieve-di-teco-un-grissino-chiuso-da-pucciare-nel-latte/|tìtolo=I canestrelli a l'anixe|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
=== Sport ===
Praticàu fin da témpi antìghi u l'è u sport du [[Balón (zêugo)|Balùn elàstegu]], tipicu de questa zòna, ma ascì du bàssu Piemunte. L'asuciasiùn lucàle ch'a se occupa de questa ativitài a l'è a "A.S.D. vàlle Aròscia", che a l'è stà inseìa inta Série B du campiunàu Fidas.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sanremonews.it/2016/06/29/sommario/sport/leggi-notizia/argomenti/altri-sport-5/articolo/pallapugno-la-societa-del-momento-e-lasd-valle-arroscia-pieve-di-teco-sogna.html|tìtolo=Balùn elesticu, A Cêve a sògna cun l'ASD Valle Arroscia|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref>
== Feste e fée ==
* '''Carnevalle''': a l'è a festa da dumenega presedente u martedì gràssu, dunde pé e vìe du burgu i sfìan i càri alegoici, raprezentanti i vàri paìsi aruscìn. De suvente i rapresentan in mòddu divertente a vìtta cuntadina da vàlle o situasiùi tipiche.<ref>{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=dEnIv0G2dnk&feature=youtu.be|tìtolo=Carnevàlle 2019, ImperiaTV|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Festa da Madonna du Carméu''', a Möa, festa de caratere religùsu cun a prucesciùn di Cristi e a bànda, sagra cun a müxica dau vìvu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.riviera24.it/2019/07/pieve-di-teco-tutto-pronto-a-moano-per-la-grande-festa-dedicata-alla-madonna-del-carmelo-598613/|tìtolo=Möa, a festa da madonna du Carméu|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Expo Valle Arroscia:''' a l'è a sàgra prinsipàle de tütta a valà. A se tegne a partì dau [[2012]], düante questa e ativitài di paìxi da valà e mustran e propie tipicitài enugastrunomiche e nu sùlu. Caminandu pé i porteghi i se pò 'tastà dunca e pietanse tipiche, dau pàn frìtu ae furmagette, fin a a càrne e u vìn lucàle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.expovallearroscia.com/programma-expo-valle-arroscia|tìtolo=Expo Valle Arroscia, prugràmma|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Mercatìn de l'artigianàu e de l'antiquariàu''', i se tegnàn de dumenega (a segunda du meze u primmu, l'ürtima u segundu).<ref>{{Çitta web|url=https://www.riviera24.it/2021/05/torna-il-mercatino-dellantiquariato-di-pieve-di-teco-695446/|tìtolo=A A Cêve u turna u mercatìn|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
== Aministrasiùn ==
[[File:Pieve di teco municipio.jpg|thumb|Palassu Borrelli, u munisipiu da Cêve, intu burgu]]
{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|30 mazzu 1985|3 arvì 1989|Marco Lengueglia|Demucrassia Cristiana|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|3 arvì 1989|30 mazzu 1990|Luciano Brunengo|Democrazia Cristiana|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 mazzu 1990|24 arvì 1995|Luciano Brunengo|Democrazia Cristiana|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|24 arvì 1995|23 dixembre 1997|Lucia Casella|Lista sivica|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|23 dixembre 1997|25 mazzu 1998|Claudio Sammartino||Cumisàiu strurdinàiu|}}
{{ComuniAmminPrec|25 mazzu 1998|28 mazzu 2002|Renzo Brunengo|Lista sivica|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2002|29 mazzu 2007|Renzo Brunengo|Lista sivica|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|29 mazzu 2007|12 setembre 2007|Alfredo Delfino|Lista sivica "Uniti per Pieve"|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|12 setembre 2007|15 arvì 2008|Piero Raimondi||Cumisàiu strurdinàiu|}}
{{ComuniAmminPrec|15 arvì 2008|28 mazzu 2013|Alessandro Alessandri|Lista sivica "Insieme per cambiare"|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2013|12 zugnu 2018|Alessandro Alessandri|Lista sivica "Insieme per cambiare"|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|12 zugnu 2018|14 mazzu 2023|Alessandro Alessandri|Lista sivica "Insieme per cambiare"|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 mazzu 2023|''in càrega''|Enrico Pira|Lista sivica "Prima Pieve di Teco"|scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de Cumünicasiùn ==
A Cêve a l'è culegà cun Impeia e cun a valà du [[Tànnôu|Tànau]] grassie a a stradda statale 28 da còlla de Nàva (SS 28), che a culega cun Purnasce a nòrd e cun Céxi a sud. Intu [[2014]] u l'è stàu custruìu u traciàu da variànte ch'a tàia föa dau traciàu u sentru da Cêve, creandu in culegamentu ciü veluxe fra a rivea e u Piemunte. Da a lucalitài de Saponiera a se deramma a stradda statàle da valà de l'Aroscia (SS 453), ch'a culega u teritòiu cun Arbenga, terminàndu a [[Leca (Arbenga)|Leca]].
== Nòtte ==
<references responsive="" />
== Àtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
6zrui90v7vr6bo051gweqh0fk77p8zp
Còlla de Cravaüna
0
28223
253233
251273
2024-11-13T20:08:06Z
N.Longo
12052
+ br
253233
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte=, inta varietài castergianchìna|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scrìccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganese]]'''}}
{{Montàgna
|nomemontagna = Còlla de Cravaüna
|immagine = Colle di Caprauna dal Monte della Guardia.png
|didascalia = A Còlla de Cravaüna vista da u Munte da Guardia
|sigla_paese = ITA
|div_amm_1 = {{IT-LIG}}<br />{{IT-PMN}}
|div_amm_2 = {{IT-IM}}<br />{{IT-CN}}
|div_amm_3 = {{Scìnbolo|Armo (Italia)-Stemma.svg}} [[Armu]]<br />{{Scìnbolo|Caprauna-Stemma.svg}} [[Cravaüna]]
|catenamontuosa = Prearpi Ligü(r)i
|latitudine_d = 44.108186
|longitudine_d = 7.929586
|altezza = 1379<ref>{{Çitta web|url=https://leo-trekking.blogspot.com/2017/08/monte-armetta-dal-colle-di-caprauna.html?m=1|tìtolo=Munta e China: A Colla de Cravaüna|vìxita=2021-07-12|léngoa=IT}}</ref>
|altrinomi =
|mappaalternativa = IT-LIG
|grandeparte = Àrpi de punènte
|grandesettore = Àrpi de Sud-occidénte
|sezione = [[Àrpi Lìgüri|Àrpi Ligü(r)i]]
|sottosezione =
|supergruppo =
|gruppo =
|sottogruppo =
|codice =
}}
A '''Còlla de Cravaüna''' (o de ''Cṛavaina'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]], ''Cola d'Cravaüna'' in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciàndria|léngoa=LIJ, IT|p=49|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, ''Còl d Cravaun-a'' in [[Léngoa piemontéize|piemuntése]], ''Colle di Caprauna'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in pàssu de Àrpi Ligü(r)i, ch'u culéga e lucalitài de [[Cravaüna]] e de [[Armu]], fra e pruvinse de [[Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)|Impé(r)ia]] e de [[Provinsa de Cuneo|Cuni]], ciü [[Ulmea|Urmea]], passàndu de u Pàssu de Preàllu o ''d' Proa'', da l'[[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]] (1260 m s.l.m.). U pàssu u segna dunca u cunfìn fra l'ambiente ligü(r)e (valli Aròscia e Pennavaire) e quéllu du bacìn padàn [[Tànnôu|(Tàna(r)u)]].
== Descrisiùn ==
U pàssu u se tröva inte Àrpi Marittime, inta divixiùn de [[Àrpi Lìgüri|Àrpi Ligü(r)i]], pocu distante da a zòna [[Prearpi Lìgüri|prealpìna]]. A metài fra u Munte da Guàrdia e a Ròcca de Penne, u mette in cumunicasiùn e valàe du Pennavaire e de l'Aròscia, da chi u se zunze poi inta valà du [[Tànnôu|Tànau]], anche se u spartiàiva fra a zòna idrugrafica Ligü(r)e e quella [[Piemonte|Piemuntese]] u l'è indirettu, segnàu in mòddu ciü néttu dau zà dìcciu Pàssu du [[Proa|Preàllu]].<ref>{{Çitta web|url=https://montiliguri.weebly.com/caprauna-tramontina.html|tìtolo=Da a Còlla de Cravaüna fin a a Rocca tramuntìna|léngoa=IT|vìxita=2021-07-15}}</ref> Inta zona se trövan ascì e sìmme de [[Prearpi Lìgüri|Pre-àrpi Ligü(r)i]], cumme u Munte da Guàrdia (1.658 m), a nord est du pàssu.
== Ambiente ==
L'ambiènte natü(r)ale u l'è caraterisàu da boschi de fò, pìn, nissö(r)e e lérxi, l'è dunca rài(r)u truvà da màccia mediterànea, vista l'artitüdine elevà. A vegetasiùn a l'è dunca scimile a quella riscuntrabile in te tütta sta zòna arpìna,<ref>{{Çitta web|url=http://www.sentieriitaliani.it/3-11-itinerario-b-a-piedi-val-tanaro-val-pennevarie-salita-monte-galero-armetta-caprauna-alto-nasino-vignola-ormea-garessio.htm|tìtolo=I munti de Àrpi Ligü(r)i, dau Galé a l'Armetta|léngoa=IT|vìxita=2021-07-15}}</ref> se ponan dunca vegghe nu sulu di èrbui, ma ascì diferenti tipi de sciùe inti prài e inti senté, cumme di custi de sempitérnu o de lavànda servàiga. Nu mancan poi i animàli ascì, dai sèrvi ai craviöi fin ae lévri.
== Frequentasiùn spurtìva ==
A zona a l'è frequentà da tanti apasciunài de escursciùi e arpinìsmu, se pò difatti, da chi, zunze inte muntagne vixìne, versu l'Armetta (1744m) e u [[Mônte Galé|Galé]] (1708m), fin poi aa Còlla de San Bertumé de Urmea (1446 m), culegàu cun u Passu du Preàllu (1620m). Chi u se po dunca zunze fin aa vetta de sti munti chi, grassie au percursu de l'Àta vìa di Munti Ligü(r)i, de lungu u l'è vixitabile u Garb'du Dighé, in ''arma'', ch'u vö di ''gròtta'' intu dialettu lucale, lungu u senté ch'u porta aa còlla Bassa (1.851 m), versu Valdinférnu ([[Garesce]]).<ref>{{Çitta web|url=https://www.alpicuneesi.it/itinerari/valletanaro/0113.htm|tìtolo=Itineràri inta valà du Tànau|léngoa=IT|vìxita=2021-07-15}}</ref>
Frequentàu u l'è ascì l'anellu de [[Cravaüna]], che u pàrte da a burgà de Ruö(r)a e u zunze versu a Ròcca Tramuntina, passandu poi pé i senté u se pò zunze versu Cantaràina o turna inderé, versu u paìse. Chi u se pò ascì passà au rifugiu Ciàn de l'Àrma (1350m).<ref>{{Çitta web|url=https://www.mountbnb.com/it/71/rifugio-pian-dellarma-4|tìtolo=Ciàn de l'Àrma|léngoa=IT|vìxita=2021-07-15}}</ref>
U percusu da Pruvinsale 14-216 u l'è ascì frequentàu dai ciclisti, chi i partan da [[Arbenga]] versu a valà du [[Tànnôu|Tànau]], o au cuntràiu, partendu da Garesce o da [[Ulmea|Urmea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.gulliver.it/itinerari/caprauna-colle-di-da-albenga/|tìtolo=Còlla de Cravaüna da Arbenga, percursu in bicicletta|léngoa=IT|vìxita=2021-07-15}}</ref>
== Galerìa futugràfica ==
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
File:Colle caprauna 01.jpg|U pàssu in sce a Pruvinsale 216
File:Colle caprauna 02.jpg|Àtra vista du pàssu
File:Caprauna pan da dubasso.jpg|Panuàmma du paìse de Cravaüna dau Munte Dubàssu
</gallery>
== Nòtte ==
<references />
== Vùxi curelàe ==
* [[Cravaüna]]
* [[Rocca Barbena]]
* [[Còlla du Scravagliùn]]
== Àutri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Pàsci da Ligùria]]
aqtrfwvdo439xpb525wbuvw49qws3rp
Vìa D'Aste (Arbenga)
0
31612
253246
253162
2024-11-14T11:49:01Z
N.Longo
12052
/* Nòtte */ paregiau carche spassiu
253246
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}
[[Immaggine:Albenga - Kathedrale San Michele Arcangelo und Santa Maria in Fontibus, August 2019.jpg|miniatura|Vìa D'Aste e, au fundu, a catedrâle]]
'''Vìa D'Aste''' (ascì dìta '''A Cuntrâ Növa''', scrìta ''Cuntraneuva''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0455769|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|pp=69|capìtolo=U Strada"iu}}</ref> au moddu du Gastaldi, ''Via Enrico D'Aste'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'na stràdda fra e ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, ch'a cûre da punènte a levànte, recarcandu u percursu de quellu ch'u l'é(r)a u decümàn màscimu da sitè rumâna. Slargâ du bèllu au cumensu du [[XX secolo|Növesèntu]], cacciàndu zü fina di palàssi ch'i se ghe faciàvan, a l'ha pe' stu fètu chi piàu u numme de Cuntrâ Növa, ben marcàu intu parlà pupulâre.
== Sto(r)ia ==
Vìa D'Aste a cûre pe' ün di percursi ciü antìghi e de lungu ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, repiàndu a metè de levante du decümàn màscimu de ''Albingaunum'', che de chi u l'andaxeva avanti passàndu pe'e mudèrne Vìa Benardu Ricci e Vìa Baccio Emanuele Maineri<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref>. Sta vìa a l'è stèta ascì duve(r)â cumme tèrmu pe' marcà i cunfìn fra i quartèi de Santa Ma(r)ìa e de Sant'Eulàlia, spartisiùn ch'a servìva pe' di fìn fiscàli e aministatìvi, scibèn che, a dife(r)ènsa de quantu se pìa in cunsciderasiùn au dì d'ancöi, nu pà ch'a fusse intu mezzu fra Santa Ma(r)ìa e Sant'Eulàlia. Defèti, cumm'u se vegghe da l'èstimu du [[1473]], scìa ina cà faciâ in scia [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa de San Michê]] che quelle di Cassulìn in fàccia aa géxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus e l'é(r)an ancù intu quartê de Santa Ma(r)ìa, cu'a sudivixùn che l'è dunca prubabile ch'a l'andasse pe' vìe intreghe ciütostu che spartìle a metè<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''I quartieri e la consistenza edilizia della città'', pp. 79-81}}</ref>.
L'impurtansa da vìa a l'è atestâ fina daa bassa [[Etæ de Mëzo|Etè de Mézzu]], da quande, cumme inte âtre stradde cun ciü tranxitu, se ghe faciâvan cà e palàssi de cuntu, fètu ch'u resâta daa registrasiùn a catastru de custrusiùi cu'in valû ciü âtu che inti caruggi ciü picìn<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 21}}</ref>. De ciü, inta Cuntrâ Növa se ghe duvéva tegnì u mercàu de tè(r)e, u ''forum tellarum'', cun due büteghe inte cà di Cassulìn ch'e sun registrè inte l'èstimu du [[1426]], mèntre inte quellu du [[1473]] se fà mensiùn de due cà ''cum rota tellarum''. A tà prupoxitu, in curispundènsa de l'ecs Teâtru Sivicu gh'é(r)a mü(r)àu fìna du [[XX secolo|Növesèntu]] a cuscì dìta "canna", a mezü(r)a üfisiâle pe' panni e tè(r)e, fòscia missa chi zà ai tèmpi de quande se ghe tegnìva u mercàu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''I mercati e le attività commerciali e artigiane'', pp. 120-122}}</ref> e au(r)a cunservâ intu Müseu Sivicu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|pp. 35-36}}</ref>. Au fundu da vìa, ch'a finìva inte mü(r)aje de difésa da sitè a l'artessa du ''castrum'' de fundasiùn rumâna, se ghe druvìva l'antìga ''porta castrum'' o ''prope castrum'', de dunde se piâva a vìa da Ma(r)ìna. Sta pòrte, missa pròpiu fra e due tûre du ''castrum'', a l'è stèta pe(r)ò serâ inte l'Etè de Mezzu, pe' druvì a növa Pòrte da Ma(r)ìna da fiàncu da furtificasiùn rumâna, atestâ zà dau [[1420]] cumme a pòrte ''ad marinam''<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', pp. 138-139}}</ref>.
<gallery mode="packed" heights="220">
Veduta dell'attuale Via D'Aste dopo le prime demolizioni (Albenga, foto 1899).jpg|I primmi slargamènti ae spèse de cà a sud, int'ina futugrafìa du [[1899]]
Veduta dell'attuale Via D'Aste durante la demolizione della facciata di Santa Maria in Fontibus (Albenga, foto 1900).jpg|Marsu du [[1900]], travài in cursu ae cà du fiancu sud a Santa Ma(r)ìa
Demolizione di primo 900.jpg|Cartulina cu'a catedrâle e u ciòstru di Canònichi, zà mezzu derucàu, 1900 ca.
Castrum di Porta Marina (Albenga, foto pre-1938).jpg|Vìa D'Aste e u palàssiu du ''castrum'' avanti de demulisiùi du [[1938]]
</gallery>
Ciü de resènte, a vìa a l'ha piàu l'intitulasiùn a Vincenzo Gioberti, p'ésse dunca cangiâ a Enrico D'Aste, ürtimu mèmbru de l'[[D'Aste (famïa)|antìga pa(r)entèlla arbenganese]] e scindicu d'Arbenga tra u [[1879]] e u [[1889]], doppu di grandi travài ch'i l'han interesâ a l'imprinsippiu du Növesèntu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 35}}</ref>. Sti lì, fèti tra u [[1898]] e u [[1903]], i l'han purtàu a slargà e indrisà a vìa: pe' primmu intervèntu s'è mesciàu e faciè de custrusiùi a mezzugiurnu in sc'ina linea ciü aretrâ, pöi s'è intervegnüu inta géxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus caciàndu zü a primma campâ, de moddu de mesciâne inderé a faciâ. S'è cumensàu dunca a derucà e custrusiùi fra Santa Ma(r)ìa e a catedrâle, cu'u spàssiu cuscì recavàu ch'u vegne(r)à quellu che au dì d'ancöi u l'è dìtu Ciàssa IV Nuvèmbre<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 49}}</ref>. Intu detaju, chi i se truvâvan u ciòstru di Canònichi da catedrâle, in pussu, e cà di canònichi de Santa Ma(r)ìa e ascì de âtre de privèi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Il centro cittadino e gli insediamenti religiosi'', pp. 41-43}}</ref>. A l'estremitè de levante de Vìa D'Aste, du [[1938]], u l'è stètu aa fìn caciàu zü l'ürtimu isulàu ch'u n'interumpìva u camìn drìtu, fètu che pe(r)ò u l'ha purtàu a pèrde i rèsti de l'antighiscimu ''castrum'' rumàn<ref name=":0">{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', p. 138}}</ref> ciü che u Teâtru Sivicu, cu'in pesante palasùn ch'u n'ha piàu u pòstu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 50}}</ref>.
== Descrisiùn ==
[[File:Vìa D'Aste o A Cuntrâ növa (Arbenga Veggia) - Mappa.svg|thumb|upright=3|center|Mappa da Cuntrâ Növa, cu'i caruggi ch'i se ghe incruxan]]A vìa a se scuntra a l'imbuccu d'Arbenga Veggia rivandu daa Ma(r)ìna, giüst'in frunte ai Giardinetti, in diresiùn du Viâle du Ré, cumensandu là dund'u se truvava l'antigu ''castrum''. A se dröve a partì dau Largu Do(r)ia, da dund'i se deramman, in diresiùn cuntra(r)ia, tantu u Caruggiu du Teâtru (a setentriùn, ch'u l'inmette in San Fransescu e u fa parte du quartê de Santa Ma(r)ìa) quantu u Caruggiu du Lottu (au de sutta, ch'u porta inta [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]], zà inte Sant'Eulàlia).
Propiu in sciu cantu cun u primmu di dui a se vegghe ancù ancöi a Veggia Pretü(r)a, ch'a remunta ai prìmmi seculi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mèzzu]]. Stu palàssiu chi u l'è ascì in cuntinuu cun quellu di Borea Ricci, vegnüu de dòppu e apartegnüu a üna de famìe ciü de riliêvu d'Arbenga. Finìu st'isulàu u se rìva a l'artessa da gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, cun in fàccia a Cà e tûre di Seullìn, ch'a se tröva in sciu cantu cun [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]], pöcu primma de rivà in diresiun du Munümèntu. De dossu aa gêxa, tantu in sc'in fiancu quantu in sce l'âtra, u gh'è di passaggi ch'i l'inmetten turna in San Fransescu.
U ciü impurtante di dui, aa drìta, u porta u numme de l'Ernestu Rulandi Ricci, militâre caüttu in bataja a l'imprensipiu du Növesèntu. In avanti, versu u Sant'Eulàlia, in carugettu cu'u vortu, prugetàu da l'architettu Cortese de [[Sann-a|Savuna]] du [[1872]] e dedicàu a Ester Siccardi dandu amentu aa tupunumastica<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 59}}</ref>, u l'inmette inta [[Ciàssa di Pésci (Arbenga)|Ciàssa di Pésci]]. Aa fìn dòppu in'utantêna de mêtri, u percursu da stràdda u se cunclüdde in diresiùn da [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa de San Michê]], finèndu daa lòggia de Palàssu Veggiu: a purtà fin inti Quàttru Canti u l'è u caruggiu ch'u g'ha u numme du Benardu Ricci<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 51}}</ref>.
=== Cruxe(r)e ===
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Albenga-IMG 0344.JPG|E Tûre, daa cruxe(r)a cun Vìa Oddu
Immaggine:Centro storico di Albenga 29.jpg|U palàssiu Borea Ricci
Immaggine:Via Òddu - U Caruggiu de verdüêe (San Scì, Arbenga Veggia) 01.jpg|U Caruggiu de verdü(r)e(r)e, mi(r)andu versu Santa Ma(r)ìa
Immaggine:Gêxa de Santa Marìa in Fontibus (Santa Marìa, Arbenga Veggia)-Faciâ 09.jpg|Santa Ma(r)ìa e l'imbuccu du Caruggiu ch'u porta in San Fransecu
</gallery>
* Largu Do(r)ia, spiàssu de pöcu ciü de 800 mêtri quàddri<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 36}}</ref> ch'u se tröva a l'imbuccu da vìa, versu a ma(r)ìna, tantu ch'u se tröva là dund'ina votta u gh'e(r)a l'antigu ''castrum'' du tèmpu di rumèi, cacciàu zü inti prìmmi du Növesèntu. U pìa u numme da [[Tumâxu Do(r)ia]], regurdàu cumme òmmu de valû, vistu u moddu intu che u l'axeva prutezüu a sitè dü(r)ante l'asediu du [[1435]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Girolamo Rossi|tìtolo=Storia della Città e Diocesi di Albenga|url=https://books.google.it/books?id=g7ksAAAAYAAJ&hl=it&source=gbs_navlinks_s|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=187|capìtolo=X. Vicende del XV Secolo}}</ref>.
* U Caruggiu du Teâtru, lungu ina sinquantêna de mêtri, u l'è ciamàu cuscì vistu che in curispundènsa u se ghe truvava u veggiu Teâtru Sivicu sitadìn, cacciàu zü insemme au ''castrum'' inti [[Anni 1930|ànni '30]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 27}}</ref>. Dau percursu nu in lìnea u cumensa sutta a 'n vortu au de sutta du che u l'ha u so ingressu u Cine-Teâtru Ambra, ch'u l'ha piàu u pòstu du veggiu. Sciübitu doppu u caruggiu u cêga e u se dirigge inte quella ch'a l'è Ciàssa San Fransescu, inclüsa intu quartê de Santa Ma(r)ìa.
* Dau Lòttu (Vico Caresomo), u cunette Largu Do(r)ia cun Vìa Palestru, finèndu au fiàncu da Tûre da Paciotta, a l'imbuccu da [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]], u l'è ün di caruggi ciü picìn d'Arbenga Veggia, lungu numma che 17 mêtri, u pìa u numme da Giovanni Caresomo, assidiacunu da Catedrâle intu [[XVII secolo|Seisèntu]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|pp. 30-31}}</ref>.
* Vìa Ernestu Rulàndi Ricci, u l'è u cuntinuu de [[Vìa Oddu (Arbenga)|Via Oddu]], ch'a g'ha u sò imbuccu aa drìta da faciâ de Santa Ma(r)ìa. Passandu a còsta da gêxa, a se inmette inte Ciàssa San Fransescu, passandula e finèndu trènta mêtri de dòppu au de fö(r)a de mü(r)aje, inte Vìa Zena<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 51}}</ref>. A passa defèti au de sutta da stò(r)ica ''Porta sancti francisci'' (a Pòrte de San Fransescu)<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|pp. 56-57, fig.18}}</ref>.
* U Caruggiu de verdü(r)e(r)e (o [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]], a remarcà a tupunumastica), u se diràmma d'in fàccia aa gêxa de Santa Ma(r)ìa, a partì daa Tûre di Cassulìn, fin a rivà a tucà e mü(r)àje da sitè veggia, dandu in scia Sènta 'traversu a Pòrte du Pertüxu. U marca ascì pe' tradisiùn u cunfìn fra u quartê de San Scî (a munte, caruggiu inclüsu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 45}}</ref>) e quellu de Sant'Eulàlia (a vàlle), furmandu in impurtànte cruxe(r)a cun Vìa Rumma.
* Dau Munümèntu, spiassu de 'na duxentêna de mêtri quaddri ch'a vìa ghe pàssa a còsta primma de rivà inte San Michê. U se dröve fra mezzu a Catedrâle e a gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, u(r)iginàu cu'i travài viari du cumensu du [[XX secolo|Növesèntu]], ch'u l'ha vìstu a demulisiùn du Ciòstru di Canònichi. St'ürtimu u l'é(r)a stètu ti(r)àu sciü de dòssu aa Catedrâle fra i [[XIV secolo|seculi XIV]] e [[XV secolo|XV]] e ancöi u l'è stètu sustituìu dau munümèntu sitadìn ai caütti da [[Primma Goæra Mondiâ|Primma guèra mundiâle]], messu chi du [[1923]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 49}}</ref>.
* [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]], a prinsipâle ciàssa d'Arbenga Veggia, antigamènte cunusciüa cumme ''platea comunis'', dund'a gh'a a sêde u municipiu. A porta u numme du santu prutetû da sitè e se ghe fàccia inta pârte âta a [[Catedrâle de San Michê]]. U l'è chi de frunte ch'a finisce a stràdda, ch'a se inmette inte Vìa Benardu Ricci, ch'a n'è u cuntinuu, daa lòggia du Palàssiu Veggiu fin aa cruxe(r)a di Quàttru Canti<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 50}}</ref>.
=== Architetü(r)e ===
{| class="wikitable"
!Figü(r)a
!n°
!Numme
!Descrisiùn
|-
|
|s.n.c.
|'''Pòrte du ''Castrum'''''
|A pòrte du ''Castrum'', mensunâ inti àtti cumme ''porta castri'' o ''prope castrum'', a l'è stèta a primma pòrte inte mü(r)aje de difésa da sitè ch'a se druvisse au fundu de stu rammu du decümàn màscimu. A se truvâva pròpiu fra e due tûre du ''castrum'' e l'è bèn prubabile ch'a secce stèta prèstu immü(r)â, cu'a pòrte da Ma(r)ìna, de pocu ciü a punènte, ch'a n'ha piàu u pòstu inta bassa [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]]<ref name=":1">{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', p. 139}}</ref>.
|-
|
|s.n.c.
|'''Pòrte da Ma(r)ìna'''
|A Pòrte da Ma(r)ìna a l'é(r)a üna de pòrte sitadìne ciü impuranti d'Arbenga Veggia e, cumme dìtu, a l'ha piàu u pòstu da ciü antìga Pòrte du ''Castrum'', vegnindu duvèrta a l'estremitè de punènte de stu cumplèssu lì. U sò numme u ne vegne daa vìa ch'a ghe sciurtìva, che defèti a menâva aa Ma(r)ìna, cu'u titulu de pòrte ''ad marinam'' che, duve(r)àu zà du [[1420]], u l'ha rexistìu fìna au dì d'ancöi, bèn doppu de quande st'architetü(r)a a l'è stèta derucâ<ref name=":1" />.
|-
|
|s.n.c
|'''''Castrum'''''
|U cumplèssu du ''castrum'', cunusciüu ascì cumme u castellu da Pòrte da Ma(r)ìna, u se truvâva au fundu de Vìa D'Aste e u l'é(r)a furmàu da due tûre e ina serie de custrusiùi de difésa. Armenu pe' l'impiantu u gh'axeva de u(r)igine du bèllu antìghe, prubabilmènte rumâne, e dau [[1251]] u l'è vegnüu a sêde d'ina guarnixùn zenese. Cunvertìu ciü avanti a di üsi sivìli e religiusi, u l'è stètu aa fìn derucàu du [[1938]]<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/castrum-porta-marina.htm|tìtolo=La zona del castrum e della Porta Marina|léngoa=IT|vìxita=2024-11-07}}</ref>.
|-
|
|s.n.c
|'''Munastê de San Tumaxu'''
|U munastê de San Tumaxu u l'è stètu fundàu du [[1660]]-[[1661|61]] dau Gio Ma(r)ìa Oddu, u mèximu che du [[1623]] u l'axeva creàu u culêgiu da mascci in [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], recavàu in parte inta strutü(r)a du ''castrum''<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 26}}</ref>. U munastê u l'è stètu da l'imprinsippiu a gestiùn dumenicâna e, insemme a quellu de San Calocciu de Clarisse, u l'è stètu u pòstu pe' l'istrusiùn de tante fiö(r)e arbenganesi fina aa sò supresciùn inti ànni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Breve storia dalla collettività'', p. 77}}</ref>. Cu'a supresciùn, fra u [[1806]] e u [[1807]], a sò géxa a l'è stèta rangiâ a növu teâtru da sitè<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Il paesaggio urbano e le arti'', pp. 162-163}}</ref>.
|-
|
|s.n.c.
|'''Teâtru Sivicu'''
|U Sivicu u l'è stètu primmu teâtru d'Arbenga, recavàu inta géxa du munastê de San Tumaxu, suprèssu ai tèmpi da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]]. Levàu arcüne rapresentasiùi, che fòscia e se sun tegnüe chi zà du [[1798]], u l'è adatàu a teâtru pe' vuluntè de privèi du [[1814]]-[[1816|16]], pe' passâ dunca in gestiùn au Cumün du [[1830]], scibèn che i parchi i reste(r)àn de lungu in prupietè ae famìe de cuntu ch'e n'axevan cumisciunàu a realizasiùn. Cumm'u rèstu du cumplèssu du ''castrum'', u Teâtru Sivicu u l'ha finìu p'êsse caciàu zü du [[1938]], pe' slargà u fundu de Vìa D'Aste<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valerio Raimondo|tìtolo=Il Teatro Civico di Albenga (1814-1938)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0376162|ànno=Utubre 2000|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=4-6, 61-62}}</ref>.
|-
|
| rowspan="2" |6
|'''Veggiu palàssiu da Pretü(r)a'''
|Custrusiùn missa vèrsu u fundu da vìa, in sciù sò fiàncu a setentriùn, a l'ha cumensàu a svilüpâse zà du [[XII secolo|seculu XII]] e, du bèllu ciü avanti, a l'è vegnüa a sêde da Pretü(r)a arbenganese, ch'a g'ha cuscì lasciàu u numme. Fra i [[Anni 1960|ànni '60]] e u [[2009]] u l'è stètu a sêde da bibliutêca sivica<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20231015100436/https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0003|tìtolo=Biblioteca civica Simonetta Comanedi|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref> e, dau [[2001]], u l'è vinculàu daa Suvrintendènsa<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111150.pdf|tìtolo=Decrêtu de vinculu|dæta=24 frevâ 2001|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>. De drentu, au sèntru du palàssiu, se ghe tröva in gran salùn cuèrtu da ina votta a padijùn tütta tenzüa a frescu, mèntre i camìn e i purtèi i sun fèti d'abaìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2015/10/ad-albenga-va-allasta-il-palazzo-dellex-pretura-di-via-enrico-daste/|tìtolo=Ad Albenga va all'asta il Palazzo dell'ex Pretura di via Enrico d'Aste|dæta=28 utùbre 2015|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>.
|-
|
|'''Tûre'''
|A l'entrâ du veggiu palàssiu da Pretü(r)a, inte mü(r)aje de levante e de punènte de l'atriu, se ghe tröva di bluchetti de prìa negra de Pûi, ch'i se vegghen pe' quarche sö a partì da in'artessa de 1,5-2 m dau pavimèntu. Sti lì i sun missi int'ina mane(r)a ch'a pà testimuniansa d'ina tûre da che, pe(r)ò, e mancan du tüttu de infurmasiùi e de mensiùi sto(r)iche<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|p. 25}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Centro storico di Albenga 28.jpg|senza_cornice|104x104px]]
|14-20<ref group="n.">U palàssiu intregu u cröve a nümerasiùn pâri fra i sivichi 14 e 20, cun numma u 14 e u 18 ch'i sun pe(r)ò de entrè; i âtri nümeri i van defèti pe'e büteghe du cian terén</ref>
|'''Palàssiu Borea Ricci'''
|Palàssiu de cuntu d'Arbenga Veggia missu a setentriùn de Vìa D'Aste, u l'è stètu cumisciunàu daa famìa di Borea Ricci, ch'u l'ha fètu realizà chi du [[XVI secolo|Sinquesèntu]]. U cumplèssu l'è vinculàu daa Suvrintendènsa dau [[1910]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111132|tìtolo=Palazzo Borea Ricci|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Albenga - Torre Cazzulini - 2023-09-16 10-42-27 001.jpg|senza_cornice|139x139px]]
|27
|'''Tûre e Cà di Cassulìn'''
|Mensunâ fin dai tempi antighi cumme de prupietè di Cassulìn, a l'è a primma de tûre arbenganesi ch'i se incuntravan rivandu dau ''castrum'' da Pòrte da Ma(r)ìna. A svetta cu'i sò 21 mêtri d'artessa d'in fàccia a Santa Ma(r)ìa<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-cazzulini.htm|tìtolo=Tûre Cassulìn|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref>. Fòscia da fà remuntà au [[XIII secolo|seculu XIII]], cumpa(r)ìsce inte 'n attu du [[1367]] cumme ''turris Spectorum'', vistu che ün di membri de sta famìa chi, Corado Sospetto, u l'axeva spusàu a fìa de Lanzarotto di Cassulìn. In testimunianse ciü resènti a l'è dìta tûre de Gio Francesco Cassulìn, scignû da [[Castelanìa de Rivernàu|Castelanìa d'Arnascu]]. Presente fina inte l'afrescu ch'u l'é(r)a in Santa Ma(r)ìa, dund'a l'è presentâ cun 'na cianta de figu in simma, a cunserva ancù u basamèntu de prìa, separàu dau restu (caraterizàu dai maùi a vista inta parte âta) grassie a 'na curnìxe. A se fàccia a punènte in sce Vìa Oddu, dund'a mustra ancù i garbi ch'i servivan pe'e travi che rezevan i su(r)êi de legnu, muntèi in caxu de pe(r)igu<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|''Quartiere Santa Maria'', pp. 23-25}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Gêxa de Santa Marìa in Fontibus (Santa Marìa, Arbenga Veggia)-Faciâ 01.jpg|senza_cornice|104x104px]]
|s.n.c
|'''Géxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus'''
|A géxa culegiâ de Santa Ma(r)ìa in Fontibus a l'è a segunda géxa d'Arbenga Veggia e a se tröva nu luntàn daa catedrâle, cu'a che a furmâva in cumplèssu ünicu avanti ch'i fusse cacièi zü u ciòstru e e custrusiùi ch'e gh'é(r)an intu mezzu. E sò u(r)igine e nu sun gua(r)i cè(r)e, a ogni moddu a l'è mensunâ pe'a primma votta du [[1098]] e a pìa a strutü(r)a d'ancöi cu'ina recustrusiùn du [[XVII secolo|Seisèntu]], p'êsse turna rimanezâ a l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növèsentu]] quande, pe' slargà a vìa, n'è derucàu a primma campâ. A géxa a g'ha ina cianta de baxilica, a trê navè, cun de capelle in sci fiànchi e cuèrte da votte a cruxe(r)a e a butte. Tra e ope(r)e chi cunservè se pò regurdà a pa(r)a da ''Madonna cu'u Bambìn'', de l'Uràssiu De Ferài, e a càscia da ''Madonna du Carmu'', travàiu de l'Antôgnu Ma(r)ìa Marajàn<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20589/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria in Fontibus|léngoa=IT|vìxita=2024-11-06}}</ref>.
|}
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giosetta Bertonasco Rubatti|tìtolo=Le Torri di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LI20001220|colànn-a=Memoïa Arbenga|ànno=2010|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bertonasco Rubatti, 2010}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Stradario essenziale del centro storico della Città di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9270|ànno=2001|editô=Edizioni dell'Unitre Ingauna|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2001}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=sTuwrCII3pkC|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Guida d'Italia|cid=AA.VV., 1982|ISBN=88-365-0009-9}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=http://www.immaginistorichealbenga.it/enrico-daste-via-la-via/|tìtolo=Enrico D'Aste, via|outô=AA. VV.|scîto=Albenga: Immagini e Ricordi|léngoa=IT}}
[[Categorîa:Arbenga]]
[[Categorîa:Stràdde da Ligùria]]
c8i02o4st94fhzlosbyh1v2p4fxpdz6
Utente:Arbenganese/Sandbox/Arbenga caruggiu pe' caruggiu
2
31621
253231
253216
2024-11-13T19:55:29Z
N.Longo
12052
/* Architetü(r)e */ +
253231
wikitext
text/x-wiki
<imagemap>
File:Mappa tupunumastica du sentru stòricu d'Arbenga.svg|thumb|Mappa tupunumastica d'Arbenga Veggia, cun l'indicasiun di nummi de stradde, ciasse, caruggi, palassi e gêxe intu parlà lucâle|500px|center
poly 2733 2952 2777 1944 2279 2368 2636 2359 [[Ciàssa San Michê (Arbenga)]]
rect 1768.08 2831.25 4703.37 2954.38 [[Vìa Rumma (Arbenga)]]
rect 3396.88 1931.25 3493.75 3553.13 [[Vìa Oddu (Arbenga)]]
rect 4365.63 2331.25 4590.63 2878.13 [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)]]
rect 3073.83 2212.89 3197.27 2558.59 [[Ciàssa di Pésci (Arbenga)]]
rect 1779.37 2192.58 3403.13 2517.19 [[Vìa Cavour (Arbenga)]]
rect 2614.06 1778.13 4384.38 1950.00 [[Vìa D'Aste (Arbenga)]]
</imagemap>
'''Vìa Benardu Ricci''' (in italiàn ''Via Bernardo Ricci'') a l'è 'na stràdda fra e ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, ch'a cûre da punènte a levànte, cuntinuandu u percursu de Vìa D'Aste lungu quellu ch'u l'é(r)a u decümàn màscimu da sitè rumâna. Parte du quartê de San Giuànni, a se diràmma a partì daa Ciàssa de San Michê, fin a zunze dai Quàttru Canti.
== Sto(r)ia ==
A vìa a se tröva in sce ina pursiùn de ün di percursi ciü antìghi e de lungu ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, u decümàn màscimu de ''Albingaunum'', che de chi u l'andaxeva avanti vèrsu punènte pe'a mudèrna vìa intitulâ a Baccio Emanuele Maineri e a levante pe' [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref>. A pìa u numme dau Benardu Ricci, benefatû de ricca famìa arbenganese, che du [[1565]] u l'axeva creàu in'ope(r)a pe l'ascistènsa di pòve(r)i, dutàndula de sustanse impurtanti<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 50}}</ref>.
Vìa Benardu Ricci a l'è stèta ascì duve(r)â cumme tèrmu pe' marcà i cunfìn fra i quartèi de Turlâ e de San Scî, spartisiùn ch'a servìva pe' di fìn fiscàli e aministatìvi. A ogni moddu, a dife(r)ènsa de quantu se pìa in cunsciderasiùn au dì d'ancöi, nu pà ch'a sta vìa a se truvasse intu mezzu fra sti quartèi ma che ciütòstu a fusse du tüttu inte quellu de Turlâ, cu'a sudivixùn che l'è prubabile ch'a l'andasse pe' vìe intreghe ciütostu che spartìle a metè<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''I quartieri e la consistenza edilizia della città'', pp. 79-81}}</ref>. Inte l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mézzu]] a l'è üna de stradde ciü impurtanti e trafeghè d'[[Arbenga]], cumme testimuniàu daa registrasiùn a catastru de cà cu'in valû ciü âtu che inti caruggi de segunda impurtansa<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 21}}</ref>. De ciü, tra e vìe d'Arbenga Veggia a l'è üna de quelle ch'e cunsèrvan méju e custrusiùi da fìn du Mediuevu, dae faciè de spessu cuèrte sulu da ina man d'intonacu du [[XVIII secolo|Sètte]]-[[XIX secolo|Öttusèntu]], quande, pe' mancansa de sustanse, inte quelli seculi nu s'è sciurtìu a rangiâle cun di intervènti strutü(r)âli, fètu ch'u l'ha sarvàu l'antìgu tesciüu urbàn<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 128}}</ref>.
== Descrisiùn ==
=== Cruxe(r)e ===
* [[Vìa D'Aste (Arbenga)|A Cuntrâ Növa]], u prìmmu tòccu du decümàn da sitè rumâna, intitulàu a Enrico D'Aste, ch'u l'ha piàu e furme d'ancöi numma che in seguitu ai sventramènti di inissi du Növesèntu, du rèstu a taja da punènte a levante 'na buna parte du sentru sitadìn, spartindune ascì i quartêi de Santa Ma(r)ìa e de Sant'Eulàlia. Lunga 80 mêtri, a g'ha u(r)igine inte Largu Do(r)ia e a finìsce dau Munümèntu, pôcu prìmma da Ciàssa de San Michê, che Via Benardu Ricci a ne cumpleta u percursu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 35}}</ref>.
* [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]], a prinsipâle ciàssa d'Arbenga Veggia, antigamènte cunusciüa cumme ''platea comunis'', dund'u gh'a a sêde u municipiu. A porta u numme du santu prutetû da sitè e se ghe fàccia inta pârte âta a [[Catedrâle de San Michê]]. U l'è chi de frunte ch'a stràdda a se zunta aa Cuntrâ Növa, faxendughe seguitu fin ai Quattru Canti.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 50}}</ref>.
* U Caruggiu du Batiste(r)u, a dêve u sò numme du ben cunusciüu [[Batistêu d'Arbenga|Batiste(r)u]] paleucristiàn, üna de pôche testimuniànse da sitè bizantina, dedicàu a San Giuànni, u dà fina u numme au quartê dund'u se tröva. U pàssa fra mezzu stu chi e a Catedrâle, fin a rivà in Vico Lamboglia, pôcu prìmma da Ciàssa di Leùi<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 29}}</ref>.
* U Caruggiu du Vescu (Via Episcopio), u l'è u caruggiu ch'u passa arembu au Palàssiu Veggiu, a còsta ascì da sêde vescuvìle, e da chi u numme. Dòppu tòstu 'na sinquantêna de mêtri u finisce inte Via Lengueja, pü(r)e sta lì intu quartê de San Giuànni<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 36}}</ref>.
* U Caruggiu da Ca(r)ènda, dìtu ascì U Caruggiu de l'U(r)ìvu, pìa u numme dau turènte ch'u scûre inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] ai cunfìn cu'u [[U Sejô|Se(r)iâ]], lungu 35 mêtri, u finìsce inte Vìa Cavour.<ref name=":0">{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 30}}</ref>
* U Fussàu Ve(r)àn, caruggiu ch'u porta u numme de 'n benefatû arbenganese che, du [[1564]], u l'axeva fètu in'impurtante dunasiùn ae fiöe da ma(r)ià, lungu tòstu 30 mêtri, u finìsce ascì stu lì inte Vìa Cavour.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 37}}</ref>
* [[Via de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Via de Medaje d'Ò(r)u]], u cardu mascimu d'Arbenga Veggia, dund'u l'ha a sò fin u caruggiu versu munte, tòstu a metè, in diresiùn da Cà e Tûre di Lengueja. Sta famusa cruxe(r)a, marcâ fina daa lòggia ch'a ne pòrta u numme, a se cunusce cumme i "Quàttru Canti", vistu che versu munte u tragittu du veggiu decümàn u cuntinua cun Via Baccio Emanuele Maineri, finèndu daa Ciàssa du Suffragiu.
=== Architetü(r)e ===
{| class="wikitable"
!Figü(r)a
!n°
!Numme
!Descrisiùn
|-
|
|
|Palàssiu Veggiu
|
|-
|
|
|Cà di Fieschi-Ricci
|
|-
|
|5
|'''Cà di Verandi'''
|A Cà di Verandi a l'è ina tipica cà de cuntu d'Arbenga Veggia, fabricâ du [[XV secolo|Quattrusèntu]]. Inta sò faciâ se ghe dröven bifu(r)e e trifu(r)e au primmu e au segundu cian; au cian terén gh'è pe' cuntru ina lòggia, au dì d'ancöi ucüpâ da büteghe, ch'a l'è stèta rangiâ du [[1963]], ucaxùn quande se gh'è fètu fina in scâvu archeulogicu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al Medioevo'', p. 22}}</ref>. A custrusiùn a l'è stèta diciarâ cumme bêne vinculàu ai 30 de marsu du [[1949]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111117|tìtolo=Casa Verando|léngoa=IT|vìxita=2024-11-13}}</ref>.
|-
|
|3
|'''Tûre di Verandi'''
|Strutü(r)a tòstu spa(r)ìa, a l'è stèta descuèrta du [[1963]] cu'in scâvu archeulogicu inta bütega au sivicu 3 de Vìa Benardu Ricci. Au dì d'ancöi, de sta tûre nu se vegghe de rèsti scicumme ch'i se trövan 1,90 m au de sutta du cian stradâle, e i cunsciste inte fundasiùi de mü(r)aje soe, fète de bluchetti de prìa negra. S'è truvàu ascì i rèsti de due avertü(r)e tampunèi e du pavimèntu de casìna; cu'e tecniche duve(r)èi e cu'u livellu de fundasiùi ch'i sun segnu de custrusiùn vèrsu a fìn du [[XII secolo|seculu XII]]<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|p. 45}}</ref>.
|-
|
|
|Lòggia di Quattru Canti
|A se tröva intu scitu dunde se incruxan i storichi cardu e decümàn d'Arbenga Veggia, au dì d'ancöi rapresentèi daa Vìa de Medaje d'Ò(r)u e da Vìa Benardu Ricci. A lugetta a sa(r)ea stèta fabricâ fra [[XIII secolo|Duxèntu]] e [[XIV secolo|Trexèntu]] e a l'ha cunservàu a carateristica cunfurmasiùn di dui àrchi. Defèti quellu ch'u dà in sce Vìa Medaje d'Ò(r)u u l'è semireundu e dunca ciü stundàu rispettu a quellu ch'u se fàccia in sce l'âtru caruggiu. A ògni moddu tütti dui i sun fèti de laterissiu e cumm'u se pò ancù vegghe, a lugetta a presènta in basamèntu cun blocchi de prìa a vista, dau che a se diramma a strutü(r)a, cu'in bèllu vortu a cruxe(r)a de güstu medievâle<ref>{{Çitta web|url=https://sigecweb.beniculturali.it/sigec/item/print/ICCD14150624|tìtolo=Loggia dei Quattro Canti (Scheda)|léngoa=IT|vìxita=2024-11-09}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Palàssiu D'Aste - Rulandi - Ricci (San Scî, Arbenga Veggia) 04.jpg|senza_cornice|104x104px]]
| rowspan="2" |1-3<ref name=":0" group="n.">Entrâ prinsipâle</ref>-5
|'''Palàssiu Rulandi - D'Aste'''
|U Palàssiu Rulandi - D'Aste, o ascì Rulandi - Ricci u l'occupa l'intregu isulàu fra i Quattru Canti, Vìa Cavour e U Fussàu Ve(r)àn. U prìmmu grüppu de cà u l'è mensunàu inti catastri du [[1552]], vegnüu fra [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e [[XVII secolo|Seisèntu]] prupietè du Tu(r)ellu D'Aste, che de sò cuntu u l'axeva catàu da Galeottu e Gio Tumâxu di Lengueja. Fra i edifissi tacài asèmme fra u [[1623]] e u [[1679]], due cà du Quattrusèntu, cun tantu de tûre, üna vèrsu i Quattru Canti, l'âtra a l'imbuccu de Vìa Cavour. Passàu de màn ai Rulandi du [[1749]], u l'ha uspitàu ascì in zùenu [[Napolion Bonaparte|Napuleùn Bunaparte]] de derê aa Campàgna d'Itàlia.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979-80|pp.41-43}}</ref>
|-
|
|'''Tûre di Rulandi -D'Aste'''
|A tûre a se tröva in sciu cantu cu'a Vìa de Medàje d'Ò(r)u, ben vixibile mi(r)andu l'incruxu d'inte Vìa Maineri, marcâ zà inti tèmpi antighi, tantu ch'a se mustra tantu inte l'afrescu ch'u l'e(r)a cunservàu in Santa Ma(r)ìa quantu inte mappe d'Arbenga fète dau Vinzoni e ancù intu disegnu d'Arbenga Veggia piâ d'in San Martìn. A segunda de quantu sciurtìu intu mèntre di restauri di [[Anni 1960|ànni '60]] a sa(r)ea stèta ti(r)â sciü fra a fin du [[XIII secolo|seculu XIII]] e i cumènsi du [[XIV secolo|XIV]]. Cumme pe'a cà cu'a che a furma in blòccu ünicu, l'edifissiu u l'è apartegnüu Tu(r)ellu D'Aste e ancù prìmma ai Lengueja. In u(r)igine a strutü(r)a a l'e(r)a diferente, scicumme ch'a l'è stèta tajâ inta parte âta, e scistemâ cumme teràssa, cu'e mu(r)àje, pe' tréi làtti in sce quattru, che ghe sun servìe cumme burdu. U basamèntu u l'è de prìa de Pûi, in cangiu mentre ch'i a rangiavan integrèi inta strutü(r)a sun stèti truvèi di resti de vasi a turtaiö, ch'i fan pensà ch'u sbasciamèntu u sa(r)ea avegnüu du [[XVII secolo|Seisèntu]]<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|pp. 55-58}}</ref>.
|-
|}
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giosetta Bertonasco Rubatti|tìtolo=Le Torri di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LI20001220|colànn-a=Memoïa Arbenga|ànno=2010|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bertonasco Rubatti, 2010}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Stradario essenziale del centro storico della Città di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9270|ànno=2001|editô=Edizioni dell'Unitre Ingauna|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2001}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Josepha Costa Restagno|ànno=1979-1980|tìtolo=I palazzi del comune di Albenga: palazzo Comunale o Municipio, palazzo D'Aste, palazzo Rolando-Ricci|revìsta=Rivista Ingauna e Intemelia|volùmme=n.s., XXXIV-XXXV|pp=32-45|léngoa=IT|cid=Costa Restagno, 1979-80}}
== Âtri prugètti ==
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=http://www.immaginistorichealbenga.it/bernardo-ricci-via/|tìtolo=Bernardo Ricci, via|outô=AA. VV.|scîto=Albenga: Immagini e Ricordi|léngoa=IT}}
oea337p72xs6cdbs9p210to1rfcoo9p
253235
253231
2024-11-13T20:47:12Z
Arbenganese
12552
/* Architetü(r)e */Grascettu
253235
wikitext
text/x-wiki
<imagemap>
File:Mappa tupunumastica du sentru stòricu d'Arbenga.svg|thumb|Mappa tupunumastica d'Arbenga Veggia, cun l'indicasiun di nummi de stradde, ciasse, caruggi, palassi e gêxe intu parlà lucâle|500px|center
poly 2733 2952 2777 1944 2279 2368 2636 2359 [[Ciàssa San Michê (Arbenga)]]
rect 1768.08 2831.25 4703.37 2954.38 [[Vìa Rumma (Arbenga)]]
rect 3396.88 1931.25 3493.75 3553.13 [[Vìa Oddu (Arbenga)]]
rect 4365.63 2331.25 4590.63 2878.13 [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)]]
rect 3073.83 2212.89 3197.27 2558.59 [[Ciàssa di Pésci (Arbenga)]]
rect 1779.37 2192.58 3403.13 2517.19 [[Vìa Cavour (Arbenga)]]
rect 2614.06 1778.13 4384.38 1950.00 [[Vìa D'Aste (Arbenga)]]
</imagemap>
'''Vìa Benardu Ricci''' (in italiàn ''Via Bernardo Ricci'') a l'è 'na stràdda fra e ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, ch'a cûre da punènte a levànte, cuntinuandu u percursu de Vìa D'Aste lungu quellu ch'u l'é(r)a u decümàn màscimu da sitè rumâna. Parte du quartê de San Giuànni, a se diràmma a partì daa Ciàssa de San Michê, fin a zunze dai Quàttru Canti.
== Sto(r)ia ==
A vìa a se tröva in sce ina pursiùn de ün di percursi ciü antìghi e de lungu ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, u decümàn màscimu de ''Albingaunum'', che de chi u l'andaxeva avanti vèrsu punènte pe'a mudèrna vìa intitulâ a Baccio Emanuele Maineri e a levante pe' [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref>. A pìa u numme dau Benardu Ricci, benefatû de ricca famìa arbenganese, che du [[1565]] u l'axeva creàu in'ope(r)a pe l'ascistènsa di pòve(r)i, dutàndula de sustanse impurtanti<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 50}}</ref>.
Vìa Benardu Ricci a l'è stèta ascì duve(r)â cumme tèrmu pe' marcà i cunfìn fra i quartèi de Turlâ e de San Scî, spartisiùn ch'a servìva pe' di fìn fiscàli e aministatìvi. A ogni moddu, a dife(r)ènsa de quantu se pìa in cunsciderasiùn au dì d'ancöi, nu pà ch'a sta vìa a se truvasse intu mezzu fra sti quartèi ma che ciütòstu a fusse du tüttu inte quellu de Turlâ, cu'a sudivixùn che l'è prubabile ch'a l'andasse pe' vìe intreghe ciütostu che spartìle a metè<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''I quartieri e la consistenza edilizia della città'', pp. 79-81}}</ref>. Inte l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mézzu]] a l'è üna de stradde ciü impurtanti e trafeghè d'[[Arbenga]], cumme testimuniàu daa registrasiùn a catastru de cà cu'in valû ciü âtu che inti caruggi de segunda impurtansa<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 21}}</ref>. De ciü, tra e vìe d'Arbenga Veggia a l'è üna de quelle ch'e cunsèrvan méju e custrusiùi da fìn du Mediuevu, dae faciè de spessu cuèrte sulu da ina man d'intonacu du [[XVIII secolo|Sètte]]-[[XIX secolo|Öttusèntu]], quande, pe' mancansa de sustanse, inte quelli seculi nu s'è sciurtìu a rangiâle cun di intervènti strutü(r)âli, fètu ch'u l'ha sarvàu l'antìgu tesciüu urbàn<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 128}}</ref>.
== Descrisiùn ==
=== Cruxe(r)e ===
* [[Vìa D'Aste (Arbenga)|A Cuntrâ Növa]], u prìmmu tòccu du decümàn da sitè rumâna, intitulàu a Enrico D'Aste, ch'u l'ha piàu e furme d'ancöi numma che in seguitu ai sventramènti di inissi du Növesèntu, du rèstu a taja da punènte a levante 'na buna parte du sentru sitadìn, spartindune ascì i quartêi de Santa Ma(r)ìa e de Sant'Eulàlia. Lunga 80 mêtri, a g'ha u(r)igine inte Largu Do(r)ia e a finìsce dau Munümèntu, pôcu prìmma da Ciàssa de San Michê, che Via Benardu Ricci a ne cumpleta u percursu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 35}}</ref>.
* [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]], a prinsipâle ciàssa d'Arbenga Veggia, antigamènte cunusciüa cumme ''platea comunis'', dund'u gh'a a sêde u municipiu. A porta u numme du santu prutetû da sitè e se ghe fàccia inta pârte âta a [[Catedrâle de San Michê]]. U l'è chi de frunte ch'a stràdda a se zunta aa Cuntrâ Növa, faxendughe seguitu fin ai Quattru Canti.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 50}}</ref>.
* U Caruggiu du Batiste(r)u, a dêve u sò numme du ben cunusciüu [[Batistêu d'Arbenga|Batiste(r)u]] paleucristiàn, üna de pôche testimuniànse da sitè bizantina, dedicàu a San Giuànni, u dà fina u numme au quartê dund'u se tröva. U pàssa fra mezzu stu chi e a Catedrâle, fin a rivà in Vico Lamboglia, pôcu prìmma da Ciàssa di Leùi<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 29}}</ref>.
* U Caruggiu du Vescu (Via Episcopio), u l'è u caruggiu ch'u passa arembu au Palàssiu Veggiu, a còsta ascì da sêde vescuvìle, e da chi u numme. Dòppu tòstu 'na sinquantêna de mêtri u finisce inte Via Lengueja, pü(r)e sta lì intu quartê de San Giuànni<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 36}}</ref>.
* U Caruggiu da Ca(r)ènda, dìtu ascì U Caruggiu de l'U(r)ìvu, pìa u numme dau turènte ch'u scûre inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] ai cunfìn cu'u [[U Sejô|Se(r)iâ]], lungu 35 mêtri, u finìsce inte Vìa Cavour.<ref name=":0">{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 30}}</ref>
* U Fussàu Ve(r)àn, caruggiu ch'u porta u numme de 'n benefatû arbenganese che, du [[1564]], u l'axeva fètu in'impurtante dunasiùn ae fiöe da ma(r)ià, lungu tòstu 30 mêtri, u finìsce ascì stu lì inte Vìa Cavour.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 37}}</ref>
* [[Via de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Via de Medaje d'Ò(r)u]], u cardu mascimu d'Arbenga Veggia, dund'u l'ha a sò fin u caruggiu versu munte, tòstu a metè, in diresiùn da Cà e Tûre di Lengueja. Sta famusa cruxe(r)a, marcâ fina daa lòggia ch'a ne pòrta u numme, a se cunusce cumme i "Quàttru Canti", vistu che versu munte u tragittu du veggiu decümàn u cuntinua cun Via Baccio Emanuele Maineri, finèndu daa Ciàssa du Suffragiu.
=== Architetü(r)e ===
{| class="wikitable"
!Figü(r)a
!n°
!Numme
!Descrisiùn
|-
|
|
|Palàssiu Veggiu
|
|-
|
|
|Cà di Fieschi-Ricci
|
|-
|
|5
|'''Cà di Verandi'''
|A Cà di Verandi a l'è ina tipica cà de cuntu d'Arbenga Veggia, fabricâ du [[XV secolo|Quattrusèntu]]. Inta sò faciâ se ghe dröven bifu(r)e e trifu(r)e au primmu e au segundu cian; au cian terén gh'è pe' cuntru ina lòggia, au dì d'ancöi ucüpâ da büteghe, ch'a l'è stèta rangiâ du [[1963]], ucaxùn quande se gh'è fètu fina in scâvu archeulogicu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al Medioevo'', p. 22}}</ref>. A custrusiùn a l'è stèta diciarâ cumme bêne vinculàu ai 30 de marsu du [[1949]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111117|tìtolo=Casa Verando|léngoa=IT|vìxita=2024-11-13}}</ref>.
|-
|
|3
|'''Tûre di Verandi'''
|Strutü(r)a tòstu spa(r)ìa, a l'è stèta descuèrta du [[1963]] cu'in scâvu archeulogicu inta bütega au sivicu 3 de Vìa Benardu Ricci. Au dì d'ancöi, de sta tûre nu se vegghe de rèsti scicumme ch'i se trövan 1,90 m au de sutta du cian stradâle, e i cunsciste inte fundasiùi de mü(r)aje soe, fète de bluchetti de prìa negra. S'è truvàu ascì i rèsti de due avertü(r)e tampunèi e du pavimèntu de casìna; cu'e tecniche duve(r)èi e cu'u livellu de fundasiùi ch'i sun segnu de custrusiùn vèrsu a fìn du [[XII secolo|seculu XII]]<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|p. 45}}</ref>.
|-
|
|
|'''Lòggia di Quattru Canti'''
|A se tröva intu scitu dunde se incruxan i storichi cardu e decümàn d'Arbenga Veggia, au dì d'ancöi rapresentèi daa Vìa de Medaje d'Ò(r)u e da Vìa Benardu Ricci. A lugetta a sa(r)ea stèta fabricâ fra [[XIII secolo|Duxèntu]] e [[XIV secolo|Trexèntu]] e a l'ha cunservàu a carateristica cunfurmasiùn di dui àrchi. Defèti quellu ch'u dà in sce Vìa Medaje d'Ò(r)u u l'è semireundu e dunca ciü stundàu rispettu a quellu ch'u se fàccia in sce l'âtru caruggiu. A ògni moddu tütti dui i sun fèti de laterissiu e cumm'u se pò ancù vegghe, a lugetta a presènta in basamèntu cun blocchi de prìa a vista, dau che a se diramma a strutü(r)a, cu'in bèllu vortu a cruxe(r)a de güstu medievâle<ref>{{Çitta web|url=https://sigecweb.beniculturali.it/sigec/item/print/ICCD14150624|tìtolo=Loggia dei Quattro Canti (Scheda)|léngoa=IT|vìxita=2024-11-09}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Palàssiu D'Aste - Rulandi - Ricci (San Scî, Arbenga Veggia) 04.jpg|senza_cornice|104x104px]]
| rowspan="2" |1-3<ref name=":0" group="n.">Entrâ prinsipâle</ref>-5
|'''Palàssiu Rulandi - D'Aste'''
|U Palàssiu Rulandi - D'Aste, o ascì Rulandi - Ricci u l'occupa l'intregu isulàu fra i Quattru Canti, Vìa Cavour e U Fussàu Ve(r)àn. U prìmmu grüppu de cà u l'è mensunàu inti catastri du [[1552]], vegnüu fra [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e [[XVII secolo|Seisèntu]] prupietè du Tu(r)ellu D'Aste, che de sò cuntu u l'axeva catàu da Galeottu e Gio Tumâxu di Lengueja. Fra i edifissi tacài asèmme fra u [[1623]] e u [[1679]], due cà du Quattrusèntu, cun tantu de tûre, üna vèrsu i Quattru Canti, l'âtra a l'imbuccu de Vìa Cavour. Passàu de màn ai Rulandi du [[1749]], u l'ha uspitàu ascì in zùenu [[Napolion Bonaparte|Napuleùn Bunaparte]] de derê aa Campàgna d'Itàlia.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979-80|pp.41-43}}</ref>
|-
|
|'''Tûre di Rulandi -D'Aste'''
|A tûre a se tröva in sciu cantu cu'a Vìa de Medàje d'Ò(r)u, ben vixibile mi(r)andu l'incruxu d'inte Vìa Maineri, marcâ zà inti tèmpi antighi, tantu ch'a se mustra tantu inte l'afrescu ch'u l'e(r)a cunservàu in Santa Ma(r)ìa quantu inte mappe d'Arbenga fète dau Vinzoni e ancù intu disegnu d'Arbenga Veggia piâ d'in San Martìn. A segunda de quantu sciurtìu intu mèntre di restauri di [[Anni 1960|ànni '60]] a sa(r)ea stèta ti(r)â sciü fra a fin du [[XIII secolo|seculu XIII]] e i cumènsi du [[XIV secolo|XIV]]. Cumme pe'a cà cu'a che a furma in blòccu ünicu, l'edifissiu u l'è apartegnüu Tu(r)ellu D'Aste e ancù prìmma ai Lengueja. In u(r)igine a strutü(r)a a l'e(r)a diferente, scicumme ch'a l'è stèta tajâ inta parte âta, e scistemâ cumme teràssa, cu'e mu(r)àje, pe' tréi làtti in sce quattru, che ghe sun servìe cumme burdu. U basamèntu u l'è de prìa de Pûi, in cangiu mentre ch'i a rangiavan integrèi inta strutü(r)a sun stèti truvèi di resti de vasi a turtaiö, ch'i fan pensà ch'u sbasciamèntu u sa(r)ea avegnüu du [[XVII secolo|Seisèntu]]<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|pp. 55-58}}</ref>.
|-
|}
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giosetta Bertonasco Rubatti|tìtolo=Le Torri di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LI20001220|colànn-a=Memoïa Arbenga|ànno=2010|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bertonasco Rubatti, 2010}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Stradario essenziale del centro storico della Città di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9270|ànno=2001|editô=Edizioni dell'Unitre Ingauna|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2001}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Josepha Costa Restagno|ànno=1979-1980|tìtolo=I palazzi del comune di Albenga: palazzo Comunale o Municipio, palazzo D'Aste, palazzo Rolando-Ricci|revìsta=Rivista Ingauna e Intemelia|volùmme=n.s., XXXIV-XXXV|pp=32-45|léngoa=IT|cid=Costa Restagno, 1979-80}}
== Âtri prugètti ==
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=http://www.immaginistorichealbenga.it/bernardo-ricci-via/|tìtolo=Bernardo Ricci, via|outô=AA. VV.|scîto=Albenga: Immagini e Ricordi|léngoa=IT}}
p5d0ybs8bk5opdfki8e1q5msas7xqqj
253236
253235
2024-11-13T21:30:01Z
Arbenganese
12552
/* Architetü(r)e */ +1
253236
wikitext
text/x-wiki
<imagemap>
File:Mappa tupunumastica du sentru stòricu d'Arbenga.svg|thumb|Mappa tupunumastica d'Arbenga Veggia, cun l'indicasiun di nummi de stradde, ciasse, caruggi, palassi e gêxe intu parlà lucâle|500px|center
poly 2733 2952 2777 1944 2279 2368 2636 2359 [[Ciàssa San Michê (Arbenga)]]
rect 1768.08 2831.25 4703.37 2954.38 [[Vìa Rumma (Arbenga)]]
rect 3396.88 1931.25 3493.75 3553.13 [[Vìa Oddu (Arbenga)]]
rect 4365.63 2331.25 4590.63 2878.13 [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)]]
rect 3073.83 2212.89 3197.27 2558.59 [[Ciàssa di Pésci (Arbenga)]]
rect 1779.37 2192.58 3403.13 2517.19 [[Vìa Cavour (Arbenga)]]
rect 2614.06 1778.13 4384.38 1950.00 [[Vìa D'Aste (Arbenga)]]
</imagemap>
'''Vìa Benardu Ricci''' (in italiàn ''Via Bernardo Ricci'') a l'è 'na stràdda fra e ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, ch'a cûre da punènte a levànte, cuntinuandu u percursu de Vìa D'Aste lungu quellu ch'u l'é(r)a u decümàn màscimu da sitè rumâna. Parte du quartê de San Giuànni, a se diràmma a partì daa Ciàssa de San Michê, fin a zunze dai Quàttru Canti.
== Sto(r)ia ==
A vìa a se tröva in sce ina pursiùn de ün di percursi ciü antìghi e de lungu ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, u decümàn màscimu de ''Albingaunum'', che de chi u l'andaxeva avanti vèrsu punènte pe'a mudèrna vìa intitulâ a Baccio Emanuele Maineri e a levante pe' [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref>. A pìa u numme dau Benardu Ricci, benefatû de ricca famìa arbenganese, che du [[1565]] u l'axeva creàu in'ope(r)a pe l'ascistènsa di pòve(r)i, dutàndula de sustanse impurtanti<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 50}}</ref>.
Vìa Benardu Ricci a l'è stèta ascì duve(r)â cumme tèrmu pe' marcà i cunfìn fra i quartèi de Turlâ e de San Scî, spartisiùn ch'a servìva pe' di fìn fiscàli e aministatìvi. A ogni moddu, a dife(r)ènsa de quantu se pìa in cunsciderasiùn au dì d'ancöi, nu pà ch'a sta vìa a se truvasse intu mezzu fra sti quartèi ma che ciütòstu a fusse du tüttu inte quellu de Turlâ, cu'a sudivixùn che l'è prubabile ch'a l'andasse pe' vìe intreghe ciütostu che spartìle a metè<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''I quartieri e la consistenza edilizia della città'', pp. 79-81}}</ref>. Inte l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mézzu]] a l'è üna de stradde ciü impurtanti e trafeghè d'[[Arbenga]], cumme testimuniàu daa registrasiùn a catastru de cà cu'in valû ciü âtu che inti caruggi de segunda impurtansa<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 21}}</ref>. De ciü, tra e vìe d'Arbenga Veggia a l'è üna de quelle ch'e cunsèrvan méju e custrusiùi da fìn du Mediuevu, dae faciè de spessu cuèrte sulu da ina man d'intonacu du [[XVIII secolo|Sètte]]-[[XIX secolo|Öttusèntu]], quande, pe' mancansa de sustanse, inte quelli seculi nu s'è sciurtìu a rangiâle cun di intervènti strutü(r)âli, fètu ch'u l'ha sarvàu l'antìgu tesciüu urbàn<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 128}}</ref>.
== Descrisiùn ==
=== Cruxe(r)e ===
* [[Vìa D'Aste (Arbenga)|A Cuntrâ Növa]], u prìmmu tòccu du decümàn da sitè rumâna, intitulàu a Enrico D'Aste, ch'u l'ha piàu e furme d'ancöi numma che in seguitu ai sventramènti di inissi du Növesèntu, du rèstu a taja da punènte a levante 'na buna parte du sentru sitadìn, spartindune ascì i quartêi de Santa Ma(r)ìa e de Sant'Eulàlia. Lunga 80 mêtri, a g'ha u(r)igine inte Largu Do(r)ia e a finìsce dau Munümèntu, pôcu prìmma da Ciàssa de San Michê, che Via Benardu Ricci a ne cumpleta u percursu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 35}}</ref>.
* [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]], a prinsipâle ciàssa d'Arbenga Veggia, antigamènte cunusciüa cumme ''platea comunis'', dund'u gh'a a sêde u municipiu. A porta u numme du santu prutetû da sitè e se ghe fàccia inta pârte âta a [[Catedrâle de San Michê]]. U l'è chi de frunte ch'a stràdda a se zunta aa Cuntrâ Növa, faxendughe seguitu fin ai Quattru Canti.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 50}}</ref>.
* U Caruggiu du Batiste(r)u, a dêve u sò numme du ben cunusciüu [[Batistêu d'Arbenga|Batiste(r)u]] paleucristiàn, üna de pôche testimuniànse da sitè bizantina, dedicàu a San Giuànni, u dà fina u numme au quartê dund'u se tröva. U pàssa fra mezzu stu chi e a Catedrâle, fin a rivà in Vico Lamboglia, pôcu prìmma da Ciàssa di Leùi<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 29}}</ref>.
* U Caruggiu du Vescu (Via Episcopio), u l'è u caruggiu ch'u passa arembu au Palàssiu Veggiu, a còsta ascì da sêde vescuvìle, e da chi u numme. Dòppu tòstu 'na sinquantêna de mêtri u finisce inte Via Lengueja, pü(r)e sta lì intu quartê de San Giuànni<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 36}}</ref>.
* U Caruggiu da Ca(r)ènda, dìtu ascì U Caruggiu de l'U(r)ìvu, pìa u numme dau turènte ch'u scûre inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] ai cunfìn cu'u [[U Sejô|Se(r)iâ]], lungu 35 mêtri, u finìsce inte Vìa Cavour.<ref name=":0">{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 30}}</ref>
* U Fussàu Ve(r)àn, caruggiu ch'u porta u numme de 'n benefatû arbenganese che, du [[1564]], u l'axeva fètu in'impurtante dunasiùn ae fiöe da ma(r)ià, lungu tòstu 30 mêtri, u finìsce ascì stu lì inte Vìa Cavour.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 37}}</ref>
* [[Via de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Via de Medaje d'Ò(r)u]], u cardu mascimu d'Arbenga Veggia, dund'u l'ha a sò fin u caruggiu versu munte, tòstu a metè, in diresiùn da Cà e Tûre di Lengueja. Sta famusa cruxe(r)a, marcâ fina daa lòggia ch'a ne pòrta u numme, a se cunusce cumme i "Quàttru Canti", vistu che versu munte u tragittu du veggiu decümàn u cuntinua cun Via Baccio Emanuele Maineri, finèndu daa Ciàssa du Suffragiu.
=== Architetü(r)e ===
{| class="wikitable"
!Figü(r)a
!n°
!Numme
!Descrisiùn
|-
|
|
|Palàssiu Veggiu
|L'antigu ''palacium comunis'', u se tröva in sciu cantu versu a Ciàssa de San Michê, a l'imbuccu du caruggiu, in scia che ben a spicca a Tûre Sìvica, fèta ti(r)à sciü intu Trexèntu, che i primmi prupietàri i l'é(r)an i Seùlla, che de prubabile i l'axevan vusciüa intu mentre ch'a vegniva giüstâ a ''domus Nicolini'', de lungu de prupietè de sta famìa. Ducca a strutü(r)a a vegne cuncedüa au Cumün d'Arbenga sutta pixùn, tantu che a vegne sêde fìssa de l'aministrasiùn ingàuna a partì dau [[1333]]. I vegnen mesciài chi ascì i cunsu(r)i, che da prìmma i l'é(r)an intu ''capitulum'', de cuntru besögna spetà u [[1351]] perché l'aministrasiùn a càtte l'edifissiu, vegnindune prupietaria<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|pp.24-33}}</ref>. Dai primmi ànni du [[XV secolo|seculu XV]] a cumpa(r)ìsce a lòggia du cumün, che a remunta au [[1421]] e a l'è stèta pe' di ànni u scitu dund'e se tegnivan e reuniùi du cunseju cumünâle: chi se trövan fina de pitü(r)e atribuìe au [[Giovanni Canavesio]]. Cu'i travaji du [[1934]] a tûre a l'è stèta rangiâ, levandughe e zunte du [[XVI secolo|Seisèntu]] e faxendula turnà a cum'a l'é(r)a in u(r)igine. Au dì d'ancöi intu cumplessu u se tröva u Sivicu Museu Ingaunu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|p.64}}</ref>.
|-
|
|
|Cà di Fieschi-Ricci
|
|-
|
|5
|'''Cà di Verandi'''
|A Cà di Verandi a l'è ina tipica cà de cuntu d'Arbenga Veggia, fabricâ du [[XV secolo|Quattrusèntu]]. Inta sò faciâ se ghe dröven bifu(r)e e trifu(r)e au primmu e au segundu cian; au cian terén gh'è pe' cuntru ina lòggia, au dì d'ancöi ucüpâ da büteghe, ch'a l'è stèta rangiâ du [[1963]], ucaxùn quande se gh'è fètu fina in scâvu archeulogicu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al Medioevo'', p. 22}}</ref>. A custrusiùn a l'è stèta diciarâ cumme bêne vinculàu ai 30 de marsu du [[1949]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111117|tìtolo=Casa Verando|léngoa=IT|vìxita=2024-11-13}}</ref>.
|-
|
|3
|'''Tûre di Verandi'''
|Strutü(r)a tòstu spa(r)ìa, a l'è stèta descuèrta du [[1963]] cu'in scâvu archeulogicu inta bütega au sivicu 3 de Vìa Benardu Ricci. Au dì d'ancöi, de sta tûre nu se vegghe de rèsti scicumme ch'i se trövan 1,90 m au de sutta du cian stradâle, e i cunsciste inte fundasiùi de mü(r)aje soe, fète de bluchetti de prìa negra. S'è truvàu ascì i rèsti de due avertü(r)e tampunèi e du pavimèntu de casìna; cu'e tecniche duve(r)èi e cu'u livellu de fundasiùi ch'i sun segnu de custrusiùn vèrsu a fìn du [[XII secolo|seculu XII]]<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|p. 45}}</ref>.
|-
|
|
|'''Lòggia di Quattru Canti'''
|A se tröva intu scitu dunde se incruxan i storichi cardu e decümàn d'Arbenga Veggia, au dì d'ancöi rapresentèi daa Vìa de Medaje d'Ò(r)u e da Vìa Benardu Ricci. A lugetta a sa(r)ea stèta fabricâ fra [[XIII secolo|Duxèntu]] e [[XIV secolo|Trexèntu]] e a l'ha cunservàu a carateristica cunfurmasiùn di dui àrchi. Defèti quellu ch'u dà in sce Vìa Medaje d'Ò(r)u u l'è semireundu e dunca ciü stundàu rispettu a quellu ch'u se fàccia in sce l'âtru caruggiu. A ògni moddu tütti dui i sun fèti de laterissiu e cumm'u se pò ancù vegghe, a lugetta a presènta in basamèntu cun blocchi de prìa a vista, dau che a se diramma a strutü(r)a, cu'in bèllu vortu a cruxe(r)a de güstu medievâle<ref>{{Çitta web|url=https://sigecweb.beniculturali.it/sigec/item/print/ICCD14150624|tìtolo=Loggia dei Quattro Canti (Scheda)|léngoa=IT|vìxita=2024-11-09}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Palàssiu D'Aste - Rulandi - Ricci (San Scî, Arbenga Veggia) 04.jpg|senza_cornice|104x104px]]
| rowspan="2" |1-3<ref name=":0" group="n.">Entrâ prinsipâle</ref>-5
|'''Palàssiu Rulandi - D'Aste'''
|U Palàssiu Rulandi - D'Aste, o ascì Rulandi - Ricci u l'occupa l'intregu isulàu fra i Quattru Canti, Vìa Cavour e U Fussàu Ve(r)àn. U prìmmu grüppu de cà u l'è mensunàu inti catastri du [[1552]], vegnüu fra [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e [[XVII secolo|Seisèntu]] prupietè du Tu(r)ellu D'Aste, che de sò cuntu u l'axeva catàu da Galeottu e Gio Tumâxu di Lengueja. Fra i edifissi tacài asèmme fra u [[1623]] e u [[1679]], due cà du Quattrusèntu, cun tantu de tûre, üna vèrsu i Quattru Canti, l'âtra a l'imbuccu de Vìa Cavour. Passàu de màn ai Rulandi du [[1749]], u l'ha uspitàu ascì in zùenu [[Napolion Bonaparte|Napuleùn Bunaparte]] de derê aa Campàgna d'Itàlia.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979-80|pp.41-43}}</ref>
|-
|
|'''Tûre di Rulandi -D'Aste'''
|A tûre a se tröva in sciu cantu cu'a Vìa de Medàje d'Ò(r)u, ben vixibile mi(r)andu l'incruxu d'inte Vìa Maineri, marcâ zà inti tèmpi antighi, tantu ch'a se mustra tantu inte l'afrescu ch'u l'e(r)a cunservàu in Santa Ma(r)ìa quantu inte mappe d'Arbenga fète dau Vinzoni e ancù intu disegnu d'Arbenga Veggia piâ d'in San Martìn. A segunda de quantu sciurtìu intu mèntre di restauri di [[Anni 1960|ànni '60]] a sa(r)ea stèta ti(r)â sciü fra a fin du [[XIII secolo|seculu XIII]] e i cumènsi du [[XIV secolo|XIV]]. Cumme pe'a cà cu'a che a furma in blòccu ünicu, l'edifissiu u l'è apartegnüu Tu(r)ellu D'Aste e ancù prìmma ai Lengueja. In u(r)igine a strutü(r)a a l'e(r)a diferente, scicumme ch'a l'è stèta tajâ inta parte âta, e scistemâ cumme teràssa, cu'e mu(r)àje, pe' tréi làtti in sce quattru, che ghe sun servìe cumme burdu. U basamèntu u l'è de prìa de Pûi, in cangiu mentre ch'i a rangiavan integrèi inta strutü(r)a sun stèti truvèi di resti de vasi a turtaiö, ch'i fan pensà ch'u sbasciamèntu u sa(r)ea avegnüu du [[XVII secolo|Seisèntu]]<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|pp. 55-58}}</ref>.
|-
|}
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giosetta Bertonasco Rubatti|tìtolo=Le Torri di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LI20001220|colànn-a=Memoïa Arbenga|ànno=2010|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bertonasco Rubatti, 2010}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Stradario essenziale del centro storico della Città di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9270|ànno=2001|editô=Edizioni dell'Unitre Ingauna|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2001}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Josepha Costa Restagno|ànno=1979-1980|tìtolo=I palazzi del comune di Albenga: palazzo Comunale o Municipio, palazzo D'Aste, palazzo Rolando-Ricci|revìsta=Rivista Ingauna e Intemelia|volùmme=n.s., XXXIV-XXXV|pp=32-45|léngoa=IT|cid=Costa Restagno, 1979-80}}
== Âtri prugètti ==
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=http://www.immaginistorichealbenga.it/bernardo-ricci-via/|tìtolo=Bernardo Ricci, via|outô=AA. VV.|scîto=Albenga: Immagini e Ricordi|léngoa=IT}}
3mpso9zuop8fsd904bb831dylzvxoae
253239
253236
2024-11-14T08:20:05Z
Arbenganese
12552
Travài, link blö
253239
wikitext
text/x-wiki
<imagemap>
File:Mappa tupunumastica du sentru stòricu d'Arbenga.svg|thumb|Mappa tupunumastica d'Arbenga Veggia, cun l'indicasiun di nummi de stradde, ciasse, caruggi, palassi e gêxe intu parlà lucâle|500px|center
poly 2733 2952 2777 1944 2279 2368 2636 2359 [[Ciàssa San Michê (Arbenga)]]
rect 1768.08 2831.25 4703.37 2954.38 [[Vìa Rumma (Arbenga)]]
rect 3396.88 1931.25 3493.75 3553.13 [[Vìa Oddu (Arbenga)]]
rect 4365.63 2331.25 4590.63 2878.13 [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)]]
rect 3073.83 2212.89 3197.27 2558.59 [[Ciàssa di Pésci (Arbenga)]]
rect 1779.37 2192.58 3403.13 2517.19 [[Vìa Cavour (Arbenga)]]
rect 2614.06 1778.13 4384.38 1950.00 [[Vìa D'Aste (Arbenga)]]
</imagemap>
'''Vìa Benardu Ricci''' (in italiàn ''Via Bernardo Ricci'') a l'è 'na stràdda fra e ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, ch'a cûre da punènte a levànte, cuntinuandu u percursu de Vìa D'Aste lungu quellu ch'u l'é(r)a u decümàn màscimu da sitè rumâna. Parte du quartê de San Giuànni, a se diràmma a partì daa Ciàssa de San Michê, fin a zunze dai Quàttru Canti.
== Sto(r)ia ==
A vìa a se tröva in sce ina pursiùn de ün di percursi ciü antìghi e de lungu ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, u decümàn màscimu de ''Albingaunum'', che de chi u l'andaxeva avanti vèrsu punènte pe'a mudèrna vìa intitulâ a Baccio Emanuele Maineri e a levante pe' [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref>. A pìa u numme dau Benardu Ricci, benefatû de ricca famìa arbenganese, che du [[1565]] u l'axeva creàu in'ope(r)a pe l'ascistènsa di pòve(r)i, dutàndula de sustanse impurtanti<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 50}}</ref>.
Vìa Benardu Ricci a l'è stèta ascì duve(r)â cumme tèrmu pe' marcà i cunfìn fra i quartèi de Turlâ e de San Scî, spartisiùn ch'a servìva pe' di fìn fiscàli e aministatìvi. A ogni moddu, a dife(r)ènsa de quantu se pìa in cunsciderasiùn au dì d'ancöi, nu pà ch'a sta vìa a se truvasse intu mezzu fra sti quartèi ma che ciütòstu a fusse du tüttu inte quellu de Turlâ, cu'a sudivixùn che l'è prubabile ch'a l'andasse pe' vìe intreghe ciütostu che spartìle a metè<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''I quartieri e la consistenza edilizia della città'', pp. 79-81}}</ref>. Inte l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mézzu]] a l'è üna de stradde ciü impurtanti e trafeghè d'[[Arbenga]], cumme testimuniàu daa registrasiùn a catastru de cà cu'in valû ciü âtu che inti caruggi de segunda impurtansa<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 21}}</ref>. De ciü, tra e vìe d'Arbenga Veggia a l'è üna de quelle ch'e cunsèrvan méju e custrusiùi da fìn du Mediuevu, dae faciè de spessu cuèrte sulu da ina man d'intonacu du [[XVIII secolo|Sètte]]-[[XIX secolo|Öttusèntu]], quande, pe' mancansa de sustanse, inte quelli seculi nu s'è sciurtìu a rangiâle cun di intervènti strutü(r)âli, fètu ch'u l'ha sarvàu l'antìgu tesciüu urbàn<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 128}}</ref>.
== Descrisiùn ==
=== Cruxe(r)e ===
* [[Vìa D'Aste (Arbenga)|A Cuntrâ Növa]], u prìmmu tòccu du decümàn da sitè rumâna, intitulàu a Enrico D'Aste, ch'u l'ha piàu e furme d'ancöi numma che in seguitu ai sventramènti di inissi du Növesèntu, du rèstu a taja da punènte a levante 'na buna parte du sentru sitadìn, spartindune ascì i quartêi de Santa Ma(r)ìa e de Sant'Eulàlia. Lunga 80 mêtri, a g'ha u(r)igine inte Largu Do(r)ia e a finìsce dau Munümèntu, pôcu prìmma da Ciàssa de San Michê, che Via Benardu Ricci a ne cumpleta u percursu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 35}}</ref>.
* [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]], a prinsipâle ciàssa d'Arbenga Veggia, antigamènte cunusciüa cumme ''platea comunis'', dund'u gh'a a sêde u municipiu. A porta u numme du santu prutetû da sitè e se ghe fàccia inta pârte âta a [[Catedrâle de San Michê]]. U l'è chi de frunte ch'a stràdda a se zunta aa Cuntrâ Növa, faxendughe seguitu fin ai Quattru Canti.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 50}}</ref>.
* U Caruggiu du Batiste(r)u, a dêve u sò numme du ben cunusciüu [[Batistêu d'Arbenga|Batiste(r)u]] paleucristiàn, üna de pôche testimuniànse da sitè bizantina, dedicàu a San Giuànni, u dà fina u numme au quartê dund'u se tröva. U pàssa fra mezzu stu chi e a Catedrâle, fin a rivà in Vico Lamboglia, pôcu prìmma da Ciàssa di Leùi<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 29}}</ref>.
* U Caruggiu du Vescu (Via Episcopio), u l'è u caruggiu ch'u passa arembu au Palàssiu Veggiu, a còsta ascì da sêde vescuvìle, e da chi u numme. Dòppu tòstu 'na sinquantêna de mêtri u finisce inte Via Lengueja, pü(r)e sta lì intu quartê de San Giuànni<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 36}}</ref>.
* U Caruggiu da Ca(r)ènda, dìtu ascì U Caruggiu de l'U(r)ìvu, pìa u numme dau turènte ch'u scûre inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] ai cunfìn cu'u [[U Sejô|Se(r)iâ]], lungu 35 mêtri, u finìsce inte Vìa Cavour.<ref name=":0">{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 30}}</ref>
* U Fussàu Ve(r)àn, caruggiu ch'u porta u numme de 'n benefatû arbenganese che, du [[1564]], u l'axeva fètu in'impurtante dunasiùn ae fiöe da ma(r)ià, lungu tòstu 30 mêtri, u finìsce ascì stu lì inte Vìa Cavour.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 37}}</ref>
* [[Via de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Via de Medaje d'Ò(r)u]], u cardu mascimu d'Arbenga Veggia, dund'u l'ha a sò fin u caruggiu versu munte, tòstu a metè, in diresiùn da Cà e Tûre di Lengueja. Sta famusa cruxe(r)a, marcâ fina daa lòggia ch'a ne pòrta u numme, a se cunusce cumme i "Quàttru Canti", vistu che versu munte u tragittu du veggiu decümàn u cuntinua cun Via Baccio Emanuele Maineri, finèndu daa Ciàssa du Suffragiu.
=== Architetü(r)e ===
{| class="wikitable"
!Figü(r)a
!n°
!Numme
!Descrisiùn
|-
|
|
|Palàssiu Veggiu
|L'antigu ''palacium comunis'', u se tröva in sciu cantu versu a Ciàssa de San Michê, a l'imbuccu du caruggiu, in scia che ben a spicca a Tûre Sìvica, fèta ti(r)à sciü intu [[XIV secolo|Trexèntu]], che i primmi prupietàri i l'é(r)an i Seùlla, che de prubabile i l'axevan vusciüa intu mentre ch'a vegniva giüstâ a ''domus Nicolini'', de lungu de prupietè de sta famìa. Ducca a strutü(r)a a vegne cuncedüa au Cumün d'Arbenga sutta pixùn, tantu che a vegne sêde fìssa de l'aministrasiùn ingàuna a partì dau [[1333]]. I vegnen mesciài chi ascì i cunsu(r)i, che da prìmma i l'é(r)an intu ''capitulum'', de cuntru besögna spetà u [[1351]] perché l'aministrasiùn a càtte l'edifissiu, vegnindune prupietaria<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|pp.24-33}}</ref>. Dai primmi ànni du [[XV secolo|seculu XV]] a cumpa(r)ìsce a lòggia du cumün, che a remunta au [[1421]] e a l'è stèta pe' di ànni u scitu dund'e se tegnivan e reuniùi du cunseju cumünâle: chi se trövan fina de pitü(r)e atribuìe au [[Giovanni Canavesio]]. Cu'i travài du [[1934]] a tûre a l'è stèta rangiâ, levandughe e zunte du [[XVI secolo|Seisèntu]] e faxendula turnà a cum'a l'é(r)a in u(r)igine. Au dì d'ancöi intu cumplessu u se tröva u Sivicu Museu Ingaunu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|p.64}}</ref>.
|-
|
|
|Cà di Fieschi-Ricci
|
|-
|
|5
|'''Cà di Verandi'''
|A Cà di Verandi a l'è ina tipica cà de cuntu d'Arbenga Veggia, fabricâ du [[XV secolo|Quattrusèntu]]. Inta sò faciâ se ghe dröven bifu(r)e e trifu(r)e au primmu e au segundu cian; au cian terén gh'è pe' cuntru ina lòggia, au dì d'ancöi ucüpâ da büteghe, ch'a l'è stèta rangiâ du [[1963]], ucaxùn quande se gh'è fètu fina in scâvu archeulogicu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al Medioevo'', p. 22}}</ref>. A custrusiùn a l'è stèta diciarâ cumme bêne vinculàu ai 30 de marsu du [[1949]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111117|tìtolo=Casa Verando|léngoa=IT|vìxita=2024-11-13}}</ref>.
|-
|
|3
|'''Tûre di Verandi'''
|Strutü(r)a tòstu spa(r)ìa, a l'è stèta descuèrta du [[1963]] cu'in scâvu archeulogicu inta bütega au sivicu 3 de Vìa Benardu Ricci. Au dì d'ancöi, de sta tûre nu se vegghe de rèsti scicumme ch'i se trövan 1,90 m au de sutta du cian stradâle, e i cunsciste inte fundasiùi de mü(r)aje soe, fète de bluchetti de prìa negra. S'è truvàu ascì i rèsti de due avertü(r)e tampunèi e du pavimèntu de casìna; cu'e tecniche duve(r)èi e cu'u livellu de fundasiùi ch'i sun segnu de custrusiùn vèrsu a fìn du [[XII secolo|seculu XII]]<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|p. 45}}</ref>.
|-
|
|
|'''Lòggia di Quattru Canti'''
|A se tröva intu scitu dunde se incruxan i storichi cardu e decümàn d'Arbenga Veggia, au dì d'ancöi rapresentèi daa Vìa de Medaje d'Ò(r)u e da Vìa Benardu Ricci. A lugetta a sa(r)ea stèta fabricâ fra [[XIII secolo|Duxèntu]] e [[XIV secolo|Trexèntu]] e a l'ha cunservàu a carateristica cunfurmasiùn di dui àrchi. Defèti quellu ch'u dà in sce Vìa Medaje d'Ò(r)u u l'è semireundu e dunca ciü stundàu rispettu a quellu ch'u se fàccia in sce l'âtru caruggiu. A ògni moddu tütti dui i sun fèti de laterissiu e cumm'u se pò ancù vegghe, a lugetta a presènta in basamèntu cun blocchi de prìa a vista, dau che a se diramma a strutü(r)a, cu'in bèllu vortu a cruxe(r)a de güstu medievâle<ref>{{Çitta web|url=https://sigecweb.beniculturali.it/sigec/item/print/ICCD14150624|tìtolo=Loggia dei Quattro Canti (Scheda)|léngoa=IT|vìxita=2024-11-09}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Palàssiu D'Aste - Rulandi - Ricci (San Scî, Arbenga Veggia) 04.jpg|senza_cornice|104x104px]]
| rowspan="2" |1-3<ref name=":0" group="n.">Entrâ prinsipâle</ref>-5
|'''Palàssiu Rulandi - D'Aste'''
|U Palàssiu Rulandi - D'Aste, o ascì Rulandi - Ricci u l'occupa l'intregu isulàu fra i Quattru Canti, Vìa Cavour e U Fussàu Ve(r)àn. U prìmmu grüppu de cà u l'è mensunàu inti catastri du [[1552]], vegnüu fra [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e [[XVII secolo|Seisèntu]] prupietè du Tu(r)ellu D'Aste, che de sò cuntu u l'axeva catàu da Galeottu e Gio Tumâxu di Lengueja. Fra i edifissi tacài asèmme fra u [[1623]] e u [[1679]], due cà du Quattrusèntu, cun tantu de tûre, üna vèrsu i Quattru Canti, l'âtra a l'imbuccu de Vìa Cavour. Passàu de màn ai Rulandi du [[1749]], u l'ha uspitàu ascì in zùenu [[Napolion Bonaparte|Napuleùn Bunaparte]] de derê aa Campàgna d'Itàlia.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979-80|pp.41-43}}</ref>
|-
|
|'''Tûre di Rulandi -D'Aste'''
|A tûre a se tröva in sciu cantu cu'a Vìa de Medàje d'Ò(r)u, ben vixibile mi(r)andu l'incruxu d'inte Vìa Maineri, marcâ zà inti tèmpi antighi, tantu ch'a se mustra tantu inte l'afrescu ch'u l'e(r)a cunservàu in Santa Ma(r)ìa quantu inte mappe d'Arbenga fète dau Vinzoni e ancù intu disegnu d'Arbenga Veggia piâ d'in San Martìn. A segunda de quantu sciurtìu intu mèntre di restauri di [[Anni 1960|ànni '60]] a sa(r)ea stèta ti(r)â sciü fra a fin du [[XIII secolo|seculu XIII]] e i cumènsi du [[XIV secolo|XIV]]. Cumme pe'a cà cu'a che a furma in blòccu ünicu, l'edifissiu u l'è apartegnüu Tu(r)ellu D'Aste e ancù prìmma ai Lengueja. In u(r)igine a strutü(r)a a l'e(r)a diferente, scicumme ch'a l'è stèta tajâ inta parte âta, e scistemâ cumme teràssa, cu'e mu(r)àje, pe' tréi làtti in sce quattru, che ghe sun servìe cumme burdu. U basamèntu u l'è de prìa de Pûi, in cangiu mentre ch'i a rangiavan integrèi inta strutü(r)a sun stèti truvèi di resti de vasi a turtaiö, ch'i fan pensà ch'u sbasciamèntu u sa(r)ea avegnüu du [[XVII secolo|Seisèntu]]<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|pp. 55-58}}</ref>.
|-
|}
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giosetta Bertonasco Rubatti|tìtolo=Le Torri di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LI20001220|colànn-a=Memoïa Arbenga|ànno=2010|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bertonasco Rubatti, 2010}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Stradario essenziale del centro storico della Città di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9270|ànno=2001|editô=Edizioni dell'Unitre Ingauna|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2001}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Josepha Costa Restagno|ànno=1979-1980|tìtolo=I palazzi del comune di Albenga: palazzo Comunale o Municipio, palazzo D'Aste, palazzo Rolando-Ricci|revìsta=Rivista Ingauna e Intemelia|volùmme=n.s., XXXIV-XXXV|pp=32-45|léngoa=IT|cid=Costa Restagno, 1979-80}}
== Âtri prugètti ==
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=http://www.immaginistorichealbenga.it/bernardo-ricci-via/|tìtolo=Bernardo Ricci, via|outô=AA. VV.|scîto=Albenga: Immagini e Ricordi|léngoa=IT}}
h870c4bcnzq9z86t9nn1axil21q8e9c
Valónn-a
0
31629
253222
2024-11-13T13:28:40Z
PamoSeri
17476
azonto informassioin
253222
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Valôna
|Nome ufficiale = (AL) ''Vlorë''
|Panorama = Vlora panorama.jpg
|Didascalia = Vìsta de Valôna
|Stato = ALB
|Grado amministrativo = 5
|Divisione amm grado 1 = Novoselë
|Divisione amm grado 2 = Orikum
|Divisione amm grado 3 = Qendër Vlorë
|Divisione amm grado 4 = Shushicë
|Divisione amm grado 5 = Vlorë
|Amministratore locale = Ermal Dredha
|Partito = PS
|Data elezione = 2023
|Abitanti = 130.827
|Note abitanti = {{Çitta web|outô=INSEE |url=https://portavendore.al/bashkia-vlore/pasaporta-e-bashkise-vlore/|tìtolo=Pasaporta e Bashkisë Vlorë|editô=Porta Vendore|léngoa=sq}}
|Aggiornamento abitanti = 2011
|Divisioni confinanti = [[Delvinë]], [[Finiq]], [[Himarë]], [[Konispol]], [[Sarandë]], [[Selenicë]], Vlorë
|Nome abitanti = (al) ''Vlonjat(e)''
|Mappa = Vlore in Albania.svg
|Didascalia mappa = Màppa do comùn de Valôna.
}}
'''Valôna''' (prononçiòu {{IPA|[ˈvlɔɾə]}}, ''Aulona'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]], ''Αυλώνας'' in [[Lengoa grega|grêgo]]) o l'é 'n comùn [[Albania|albanéize]] de 130.827 abitànti, capolêugo da región da [[Provénsa de Valôna]] e do [[Dipartiménti d'Albania|dipartiménto]] ciù che segondo pòrto d'[[Albania]] e tra i ciù inportànti do [[Mâ Adriatego]] e [[Mâ Ionio]] intrêgo. Tersa çitæ pe grandéssa da naçión, co-a sò àrea urbâna a l'arîva a squæxi 189.282 abitànti.
== Nòtte ==
<references />
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Conligaménti estèrni ==
* {{Çitta web|url=https://www.vlora.gov.al/|tìtolo=Scîto ofiçiâ|léngoa=AL|vìxita=2024-11-13}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comùn da Provénsa de Valôna]]
[[Categorîa:Çitæ d'Albania]]
6l3xui0ubpc52x13uf8otw4t7wb0y82
253223
253222
2024-11-13T13:44:10Z
N.Longo
12052
rev xwiki edit
253223
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Valónn-a
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">(SQ) ''Vlorë''</div>
|Panorama = Vlora panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vìsta de Valónn-a</div>
|Stato = ALB
|Grado amministrativo = 5
|Divisione amm grado 1 = Novoselë
|Divisione amm grado 2 = Orikum
|Divisione amm grado 3 = Qendër Vlorë
|Divisione amm grado 4 = Shushicë
|Divisione amm grado 5 = Vlorë
|Amministratore locale = Ermal Dredha
|Partito = PS
|Data elezione = 2023
|Abitanti = 130.827
|Note abitanti = {{Çitta web|outô=INSEE|url=https://portavendore.al/bashkia-vlore/pasaporta-e-bashkise-vlore/|tìtolo=Pasaporta e Bashkisë Vlorë|editô=Porta Vendore|léngoa=SQ}}
|Aggiornamento abitanti = 2011
|Divisioni confinanti = [[Delvinë]], [[Finiq]], [[Himarë]], [[Konispol]], [[Sarandë]], [[Selenicë]], Vlorë
|Nome abitanti = (sq) ''Vlonjat(e)''
|Mappa = Vlore in Albania.svg
|Didascalia mappa = Màppa do comùn de Valónn-a.
}}
'''Valónn-a''' (''Vlorë'' in [[Léngoa albanéize|albanéize]], prononçiòu {{IPA|[ˈvlɔɾə]}}, ''Aulona'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]], ''Αυλώνας'' in [[Lengoa grega|grêgo]]) o l'é 'na [[çitæ]] e [[Comun|comùn]] [[Albania|albanéize]] de 130.827 abitànti, capolêugo da región (''quark'') co-o [[Región de Valónn-a|mæximo nómme]] ciù che segondo pòrto d'[[Albania|Albanîa]] e tra i ciù inportànti do [[Mâ Adriatego]] e [[Mâ Ionio]] intrêgo. Tèrsa çitæ pe grandéssa da naçión, co-a sò àrea urbâna a l'arîva a squæxi 189.282 abitànti.
== Giögrafîa ==
{{Seçión vêua}}
== Stöia ==
{{Seçión vêua}}
== Pòsti de interèsse ==
{{Seçión vêua}}
== Economîa ==
{{Seçión vêua}}
== Coltûa ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestaçioìn ==
{{Seçión vêua}}
== Fèste e fêe ==
{{Seçión vêua}}
== Comunicaçioìn ==
=== Stràdde ===
{{Seçión vêua}}
=== Ferovîe ===
{{Seçión vêua}}
=== Pòrti ===
{{Seçión vêua}}
== Aministraçión ==
{{Seçión vêua}}
== Nòtte ==
<references />
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Conligaménti estèrni ==
* {{Çitta web|url=https://www.vlora.gov.al/|tìtolo=Scîto ofiçiâ|léngoa=SQ|vìxita=2024-11-13}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Albanîa]]
[[Categorîa:Çittæ d'Europa]]
dtyo6qg2bwgxrv3bi5m59s09a6rukns
253224
253223
2024-11-13T13:45:59Z
N.Longo
12052
N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Valôna]] a [[Valónn-a]]: ciù aderénte a-a fonética do zenéize, in mancànsa d'atestaçioìn; sedónca se poriéiva bén cangiâla inta léngoa do pòsto
253223
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Valónn-a
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">(SQ) ''Vlorë''</div>
|Panorama = Vlora panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vìsta de Valónn-a</div>
|Stato = ALB
|Grado amministrativo = 5
|Divisione amm grado 1 = Novoselë
|Divisione amm grado 2 = Orikum
|Divisione amm grado 3 = Qendër Vlorë
|Divisione amm grado 4 = Shushicë
|Divisione amm grado 5 = Vlorë
|Amministratore locale = Ermal Dredha
|Partito = PS
|Data elezione = 2023
|Abitanti = 130.827
|Note abitanti = {{Çitta web|outô=INSEE|url=https://portavendore.al/bashkia-vlore/pasaporta-e-bashkise-vlore/|tìtolo=Pasaporta e Bashkisë Vlorë|editô=Porta Vendore|léngoa=SQ}}
|Aggiornamento abitanti = 2011
|Divisioni confinanti = [[Delvinë]], [[Finiq]], [[Himarë]], [[Konispol]], [[Sarandë]], [[Selenicë]], Vlorë
|Nome abitanti = (sq) ''Vlonjat(e)''
|Mappa = Vlore in Albania.svg
|Didascalia mappa = Màppa do comùn de Valónn-a.
}}
'''Valónn-a''' (''Vlorë'' in [[Léngoa albanéize|albanéize]], prononçiòu {{IPA|[ˈvlɔɾə]}}, ''Aulona'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]], ''Αυλώνας'' in [[Lengoa grega|grêgo]]) o l'é 'na [[çitæ]] e [[Comun|comùn]] [[Albania|albanéize]] de 130.827 abitànti, capolêugo da región (''quark'') co-o [[Región de Valónn-a|mæximo nómme]] ciù che segondo pòrto d'[[Albania|Albanîa]] e tra i ciù inportànti do [[Mâ Adriatego]] e [[Mâ Ionio]] intrêgo. Tèrsa çitæ pe grandéssa da naçión, co-a sò àrea urbâna a l'arîva a squæxi 189.282 abitànti.
== Giögrafîa ==
{{Seçión vêua}}
== Stöia ==
{{Seçión vêua}}
== Pòsti de interèsse ==
{{Seçión vêua}}
== Economîa ==
{{Seçión vêua}}
== Coltûa ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestaçioìn ==
{{Seçión vêua}}
== Fèste e fêe ==
{{Seçión vêua}}
== Comunicaçioìn ==
=== Stràdde ===
{{Seçión vêua}}
=== Ferovîe ===
{{Seçión vêua}}
=== Pòrti ===
{{Seçión vêua}}
== Aministraçión ==
{{Seçión vêua}}
== Nòtte ==
<references />
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Conligaménti estèrni ==
* {{Çitta web|url=https://www.vlora.gov.al/|tìtolo=Scîto ofiçiâ|léngoa=SQ|vìxita=2024-11-13}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Albanîa]]
[[Categorîa:Çittæ d'Europa]]
dtyo6qg2bwgxrv3bi5m59s09a6rukns
253228
253224
2024-11-13T17:00:02Z
Luensu1959
1211
detaggio
253228
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Valónn-a
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">(SQ) ''Vlorë''</div>
|Panorama = Vlora panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vìsta de Valónn-a</div>
|Stato = ALB
|Grado amministrativo = 5
|Divisione amm grado 1 = Novoselë
|Divisione amm grado 2 = Orikum
|Divisione amm grado 3 = Qendër Vlorë
|Divisione amm grado 4 = Shushicë
|Divisione amm grado 5 = Vlorë
|Amministratore locale = Ermal Dredha
|Partito = PS
|Data elezione = 2023
|Abitanti = 130.827
|Note abitanti = {{Çitta web|outô=INSEE|url=https://portavendore.al/bashkia-vlore/pasaporta-e-bashkise-vlore/|tìtolo=Pasaporta e Bashkisë Vlorë|editô=Porta Vendore|léngoa=SQ}}
|Aggiornamento abitanti = 2011
|Divisioni confinanti = [[Delvinë]], [[Finiq]], [[Himarë]], [[Konispol]], [[Sarandë]], [[Selenicë]], Vlorë
|Nome abitanti = (sq) ''Vlonjat(e)''
|Mappa = Vlore in Albania.svg
|Didascalia mappa = Màppa do comùn de Valónn-a.
}}
'''Valónn-a''' (''Vlorë'' in [[Léngoa albanéize|albanéize]], prononçiòu {{IPA|[ˈvlɔɾə]}}, ''Aulona'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]], ''Αυλώνας'' in [[Lengoa grega|grêgo]]) o l'é 'na [[çitæ]] e [[Comun|comùn]] [[Albania|albanéize]] de 130.827 abitànti, capolêugo da región (''Qarku'') co-o [[Región de Valónn-a|mæximo nómme]] ciù che segondo pòrto d'[[Albania|Albanîa]] e tra i ciù inportànti do [[Mâ Adriatego]] e [[Mâ Ionio]] intrêgo. Tèrsa çitæ pe grandéssa da naçión, co-a sò àrea urbâna a l'arîva a squæxi 189.282 abitànti.
== Giögrafîa ==
{{Seçión vêua}}
== Stöia ==
{{Seçión vêua}}
== Pòsti de interèsse ==
{{Seçión vêua}}
== Economîa ==
{{Seçión vêua}}
== Coltûa ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestaçioìn ==
{{Seçión vêua}}
== Fèste e fêe ==
{{Seçión vêua}}
== Comunicaçioìn ==
=== Stràdde ===
{{Seçión vêua}}
=== Ferovîe ===
{{Seçión vêua}}
=== Pòrti ===
{{Seçión vêua}}
== Aministraçión ==
{{Seçión vêua}}
== Nòtte ==
<references />
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Conligaménti estèrni ==
* {{Çitta web|url=https://www.vlora.gov.al/|tìtolo=Scîto ofiçiâ|léngoa=SQ|vìxita=2024-11-13}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Albanîa]]
[[Categorîa:Çittæ d'Europa]]
5gxw3h2f64eajijqsjkv8uae9rzjuie
253232
253228
2024-11-13T19:57:06Z
N.Longo
12052
nominatîvo indefinîo
253232
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Valónn-a
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">(SQ) ''Vlorë''</div>
|Panorama = Vlora panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vìsta de Valónn-a</div>
|Stato = ALB
|Grado amministrativo = 5
|Divisione amm grado 1 = Novoselë
|Divisione amm grado 2 = Orikum
|Divisione amm grado 3 = Qendër Vlorë
|Divisione amm grado 4 = Shushicë
|Divisione amm grado 5 = Vlorë
|Amministratore locale = Ermal Dredha
|Partito = PS
|Data elezione = 2023
|Abitanti = 130.827
|Note abitanti = {{Çitta web|outô=INSEE|url=https://portavendore.al/bashkia-vlore/pasaporta-e-bashkise-vlore/|tìtolo=Pasaporta e Bashkisë Vlorë|editô=Porta Vendore|léngoa=SQ}}
|Aggiornamento abitanti = 2011
|Divisioni confinanti = [[Delvinë]], [[Finiq]], [[Himarë]], [[Konispol]], [[Sarandë]], [[Selenicë]], Vlorë
|Nome abitanti = (sq) ''Vlonjat(e)''
|Mappa = Vlore in Albania.svg
|Didascalia mappa = Màppa do comùn de Valónn-a.
}}
'''Valónn-a''' (''Vlorë'' in [[Léngoa albanéize|albanéize]], prononçiòu {{IPA|[ˈvlɔɾə]}}, ''Aulona'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]], ''Αυλώνας'' in [[Lengoa grega|grêgo]]) o l'é 'na [[çitæ]] e [[Comun|comùn]] [[Albania|albanéize]] de 130.827 abitànti, capolêugo da región (''qark'') co-o [[Región de Valónn-a|mæximo nómme]] ciù che segondo pòrto d'[[Albania|Albanîa]] e tra i ciù inportànti do [[Mâ Adriatego]] e [[Mâ Ionio]] intrêgo. Tèrsa çitæ pe grandéssa da naçión, co-a sò àrea urbâna a l'arîva a squæxi 189.282 abitànti.
== Giögrafîa ==
{{Seçión vêua}}
== Stöia ==
{{Seçión vêua}}
== Pòsti de interèsse ==
{{Seçión vêua}}
== Economîa ==
{{Seçión vêua}}
== Coltûa ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestaçioìn ==
{{Seçión vêua}}
== Fèste e fêe ==
{{Seçión vêua}}
== Comunicaçioìn ==
=== Stràdde ===
{{Seçión vêua}}
=== Ferovîe ===
{{Seçión vêua}}
=== Pòrti ===
{{Seçión vêua}}
== Aministraçión ==
{{Seçión vêua}}
== Nòtte ==
<references />
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Conligaménti estèrni ==
* {{Çitta web|url=https://www.vlora.gov.al/|tìtolo=Scîto ofiçiâ|léngoa=SQ|vìxita=2024-11-13}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Albanîa]]
[[Categorîa:Çittæ d'Europa]]
qhjf77u5o2dxlw0ktf5q6k3lnx73cto
253241
253232
2024-11-14T09:42:53Z
Luensu1959
1211
a-a pagina https://it.wikipedia.org/wiki/Prefettura_di_Valona se peu leze che a paròlla giüsta pe "región" ò "prefetüa" a l'é "Qarku". A región (ò prefetüa) de Valónn-a saieiva dunca "Qarku i Vlorës"
253241
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Valónn-a
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">(SQ) ''Vlorë''</div>
|Panorama = Vlora panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vìsta de Valónn-a</div>
|Stato = ALB
|Grado amministrativo = 5
|Divisione amm grado 1 = Novoselë
|Divisione amm grado 2 = Orikum
|Divisione amm grado 3 = Qendër Vlorë
|Divisione amm grado 4 = Shushicë
|Divisione amm grado 5 = Vlorë
|Amministratore locale = Ermal Dredha
|Partito = PS
|Data elezione = 2023
|Abitanti = 130.827
|Note abitanti = {{Çitta web|outô=INSEE|url=https://portavendore.al/bashkia-vlore/pasaporta-e-bashkise-vlore/|tìtolo=Pasaporta e Bashkisë Vlorë|editô=Porta Vendore|léngoa=SQ}}
|Aggiornamento abitanti = 2011
|Divisioni confinanti = [[Delvinë]], [[Finiq]], [[Himarë]], [[Konispol]], [[Sarandë]], [[Selenicë]], Vlorë
|Nome abitanti = (sq) ''Vlonjat(e)''
|Mappa = Vlore in Albania.svg
|Didascalia mappa = Màppa do comùn de Valónn-a.
}}
'''Valónn-a''' (''Vlorë'' in [[Léngoa albanéize|albanéize]], prononçiòu {{IPA|[ˈvlɔɾə]}}, ''Aulona'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]], ''Αυλώνας'' in [[Lengoa grega|grêgo]]) o l'é 'na [[çitæ]] e [[Comun|comùn]] [[Albania|albanéize]] de 130.827 abitànti, capolêugo da región (''Qarku'') co-o [[Región de Valónn-a|mæximo nómme]] ciù che segondo pòrto d'[[Albania|Albanîa]] e tra i ciù inportànti do [[Mâ Adriatego]] e [[Mâ Ionio]] intrêgo. Tèrsa çitæ pe grandéssa da naçión, co-a sò àrea urbâna a l'arîva a squæxi 189.282 abitànti.
== Giögrafîa ==
{{Seçión vêua}}
== Stöia ==
{{Seçión vêua}}
== Pòsti de interèsse ==
{{Seçión vêua}}
== Economîa ==
{{Seçión vêua}}
== Coltûa ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestaçioìn ==
{{Seçión vêua}}
== Fèste e fêe ==
{{Seçión vêua}}
== Comunicaçioìn ==
=== Stràdde ===
{{Seçión vêua}}
=== Ferovîe ===
{{Seçión vêua}}
=== Pòrti ===
{{Seçión vêua}}
== Aministraçión ==
{{Seçión vêua}}
== Nòtte ==
<references />
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Conligaménti estèrni ==
* {{Çitta web|url=https://www.vlora.gov.al/|tìtolo=Scîto ofiçiâ|léngoa=SQ|vìxita=2024-11-13}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Albanîa]]
[[Categorîa:Çittæ d'Europa]]
5gxw3h2f64eajijqsjkv8uae9rzjuie
253242
253241
2024-11-14T10:02:32Z
N.Longo
12052
Anulòu a modìfica [[Special:Diff/253241|253241]] de [[Special:Contributions/Luensu1959|Luensu1959]] ([[User talk:Luensu1959|discusción]]) "a región de .." (Qarku i ...) ≠ " región" (qark), véddise a diferénsa tra câxo nominatîvo definîo e indefinîo
253242
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Valónn-a
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">(SQ) ''Vlorë''</div>
|Panorama = Vlora panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vìsta de Valónn-a</div>
|Stato = ALB
|Grado amministrativo = 5
|Divisione amm grado 1 = Novoselë
|Divisione amm grado 2 = Orikum
|Divisione amm grado 3 = Qendër Vlorë
|Divisione amm grado 4 = Shushicë
|Divisione amm grado 5 = Vlorë
|Amministratore locale = Ermal Dredha
|Partito = PS
|Data elezione = 2023
|Abitanti = 130.827
|Note abitanti = {{Çitta web|outô=INSEE|url=https://portavendore.al/bashkia-vlore/pasaporta-e-bashkise-vlore/|tìtolo=Pasaporta e Bashkisë Vlorë|editô=Porta Vendore|léngoa=SQ}}
|Aggiornamento abitanti = 2011
|Divisioni confinanti = [[Delvinë]], [[Finiq]], [[Himarë]], [[Konispol]], [[Sarandë]], [[Selenicë]], Vlorë
|Nome abitanti = (sq) ''Vlonjat(e)''
|Mappa = Vlore in Albania.svg
|Didascalia mappa = Màppa do comùn de Valónn-a.
}}
'''Valónn-a''' (''Vlorë'' in [[Léngoa albanéize|albanéize]], prononçiòu {{IPA|[ˈvlɔɾə]}}, ''Aulona'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]], ''Αυλώνας'' in [[Lengoa grega|grêgo]]) o l'é 'na [[çitæ]] e [[Comun|comùn]] [[Albania|albanéize]] de 130.827 abitànti, capolêugo da región (''qark'') co-o [[Región de Valónn-a|mæximo nómme]] ciù che segondo pòrto d'[[Albania|Albanîa]] e tra i ciù inportànti do [[Mâ Adriatego]] e [[Mâ Ionio]] intrêgo. Tèrsa çitæ pe grandéssa da naçión, co-a sò àrea urbâna a l'arîva a squæxi 189.282 abitànti.
== Giögrafîa ==
{{Seçión vêua}}
== Stöia ==
{{Seçión vêua}}
== Pòsti de interèsse ==
{{Seçión vêua}}
== Economîa ==
{{Seçión vêua}}
== Coltûa ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestaçioìn ==
{{Seçión vêua}}
== Fèste e fêe ==
{{Seçión vêua}}
== Comunicaçioìn ==
=== Stràdde ===
{{Seçión vêua}}
=== Ferovîe ===
{{Seçión vêua}}
=== Pòrti ===
{{Seçión vêua}}
== Aministraçión ==
{{Seçión vêua}}
== Nòtte ==
<references />
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Conligaménti estèrni ==
* {{Çitta web|url=https://www.vlora.gov.al/|tìtolo=Scîto ofiçiâ|léngoa=SQ|vìxita=2024-11-13}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Albanîa]]
[[Categorîa:Çittæ d'Europa]]
qhjf77u5o2dxlw0ktf5q6k3lnx73cto
Valôna
0
31630
253225
2024-11-13T13:45:59Z
N.Longo
12052
N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Valôna]] a [[Valónn-a]]: ciù aderénte a-a fonética do zenéize, in mancànsa d'atestaçioìn; sedónca se poriéiva bén cangiâla inta léngoa do pòsto
253225
wikitext
text/x-wiki
#RINVIA [[Valónn-a]]
eoxvg99nh9zzplvkeoo1aj6bpgofvp6
Vlorë
0
31631
253227
2024-11-13T13:53:07Z
N.Longo
12052
+ rindirìsso
253227
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Valónn-a]]
lvzyijm0zgypuqau6pcomcezwt12j1i
Discûscioîn ûtente:PamoSeri
3
31632
253230
2024-11-13T19:08:42Z
Arbenganese
12552
Benvegnüu
253230
wikitext
text/x-wiki
== Benvegnûo ==
Salûi! Benvegnûi inta Wikipedia Lìgure, a libera enciclopedia, de badda scrîta con l'agiûtto de tûtti. Vìva Zena, vìva San Zòrzo! Alegri!--[[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 20:08, 13 nov 2024 (CET)
pq92s2yh68l644a9qkwtmnbflzvdi1e
Discûscion:Valónn-a
1
31633
253243
2024-11-14T11:26:58Z
Luensu1959
1211
/* Qarku e Vlores */ nêuva seçión
253243
wikitext
text/x-wiki
253244
253243
2024-11-14T11:28:09Z
Luensu1959
1211
253244
wikitext
text/x-wiki
253245
253244
2024-11-14T11:39:19Z
N.Longo
12052
re, scundimentu
253245
wikitext
text/x-wiki
== Qarku e Vlores ==
Chellu ch'a l'ò scricciu (cfr. [[wiktionary:qark|qark]]); ascundu u restu du mesaggiu scicumme che gh'è de infurmasiui privae nummà nu toe [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioìn]]) 12:39, 14 nov 2024 (CET)
rgyhynhjlc58h5x89zr6kk43kuxeicn