Wikipedia
roa_tarawiki
https://roa-tara.wikipedia.org/wiki/Pagene_Prengep%C3%A1le
MediaWiki 1.44.0-wmf.6
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
Portale
'Ngazzaminde d'u Portale
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Bisceglie
0
2712
150934
150401
2024-12-07T18:26:39Z
Joetaras
326
/* Amministrazione */
150934
wikitext
text/x-wiki
{{nota disambigua}}
{{Divisione amministrative
|Nome = Bisceglie
|Panorama = Puglia Bisceglie2 tango7174.jpg
|Didascalia =
|Bandiera =
|Voce bandiera =
|Stemma =
|Voce stemma =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Pugghie
|Divisione amm grado 2 = Barlette-Andrie-Trane
|Amministratore locale = Angelandonije Angarano
|Partito = coalizione civiche
|Data elezione = 24-6-2018
|Data istituzione =
|Abitanti = 53867
|Note abitanti = {{Istat|110|3|2022}}
|Aggiornamento abitanti = 30-9-2022
|Divisioni confinanti = [[Corate]] (BA), [[Molfette]] (BA), [[Ruvo de Pugghie]] (BA), [[Terlizze]] (BA), [[Trane]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1203
|Nome abitanti = biscegliese
|Patrono = [[Maure, Sergie e Pandaleone|sande Maure, Sergie e Pandaleone]]
|Festivo = prime dumeneche de aguste
|PIL =
|PIL procapite =
|Mappa = Map of comune of Bisceglie (province of Barletta-Andria-Trani, region Apulia, Italy).svg
|Didascalia mappa = Posizione d'u comune de Bisceglie jndr'à pronvige de Barlette-Andrie-Trane
|Diffusività =
}}
'''Bisceglie''' (pronunge jndr'à 'u tagliàne ''Biscéglie'', {{IPA|/biʃ'ʃeʎʎe/}}<ref>{{DOP|id=1032971}}</ref>; ''Vescégghie'' jndr'à 'u [[Dialette appule-barese|dialette biscegliese]]<ref>{{cita libro|lingua=it| Autori Vari, | Dizionario di toponomastica. Storia e significato dei nomi geografici italiani | 1996 | GARZANTI | Melàne|p= 80}}</ref>) è 'nu [[Comune (Itaglie)|comune tagliàne]] de {{formatnum:53867}} crestiàne<ref name="template divisione amministrative-abitanti" /> d'a [[provinge de Barlette-Andrie-Trane]] jndr'à [[Pugghie]]. Jè 'nu cendre agricole 'mbortande, cu industrie manifatturiere soprattutte jndr'à 'u cambe tessile.
== Sciugrafije fiseche ==
=== Territorie ===
'A cetate se affacce sus a 'u [[mare Adriateche]] pe 'nu sveluppe d'u litorale de cchiù o mene 7,5 km, 'mbrà le comune de [[Trane]], a nord, e [[Molfette]], a sud.
'U territorie comunale, soprattutte pianeggiande, scivole verse 'u mare tagghiate da 'nu sacche de [[Lame (geologgije)|lame]], jndr'à le quale 'u microclime jè particolarmende favorevole a' proliferazione de flore e faune. 'U territorie comunale vèje pe diverse chilometre verse le cendre de [[Corate]], [[Ruve de Pugghie]] e [[Terlizze]], 'ngondranne accussì le prime pendie de le [[Murge]].
L'altimetrie vèje 'mbrà 0 e 160 metre de altitudine sus a 'u levèlle d'u mare.
'A cetate se stenne soprattutte jndr'à 'na fasce ca vèje da 'u tratte costiere e 'a linèe ferroviarie Bologne - Lecce, cu de le propaggine ca vonne oltre 'a strade ferrate (quartiere de Sand'Andrèe, zone artiggianale, zone industriale).
'U nuclèe cchiù andiche d'a cetate, 'nu tiembe limitate da doje ''lame'' ca vonne verse 'u bacine portuale, nasce sus a 'na porzione de territorie cchiù larije respette a le arèe urbanizzate apprisse.
=== Clime ===
'A cetate jè caratterizzate da 'nu [[clime mediterranèe]] cu vernate mite condinendale umide e staggiune cavede e umide. Le escursiune termeche sò condenute da l'azione mitigatrice de l'Adriateche. Essene 'na cetate costiere, l'umidità relative se mandene assaije ierte jndr'à tutte l'anne, e vèje 'mbrà 'u 70% e 'u 90%. Comungue, 'a cetate jndr'à le mise d'a vernate jè assaije 'nfluenzate da le corrende fredde ca avènene da 'u nord-est, ca quacche vote carrescie 'a neve. Le piogge, congendrate jndr'à le mise 'nvernale, avènene caratterizzate da 'nu reggime assaije variabbele.
== Origgene d'u nome ==
Sus a l'origgene d'u nome de Bisceglie le ipotesi cchiù 'nderessande sò doje. 'A prime dice ca 'u nome avène da 'u dialette ''Viscile'' o ''Vescegghie'' ca a lore volte iacchiane 'a radice jndr'à vôsce andiche ''Visciju'' (querciole). 'U querciele jè 'a querce de Palestine, 'na specie ca se sveluppe cumme arvule e cumme arbuste. Sta [[querce]], ca jndr'à l'Itaglie se iacchie sulamende jndr'à Pugghie, Basilicate e Sicilie, in passate ere assaije abbundande jndr'à zone de Bisceglie.<ref>cfr. 'a tesi d'u prof. Alberte Simone, mise jndr'à l'articole IL NOME BISCEGLIE E LA SUA ORIGINE, pubblecate jndr'à Raccolta della Rassegna Storica dei Comuni, pag. 110 e succ., vol. 3 anne 1971 edite da l'Istitute de Studie Atelliani, e 'a tesi d'u prof. Mario Cosmai presendate jndr'à 'u libbre sue LA STORIA DI BISCEGLIE, pag. 20 e succ., pubblecate jndr'à 'u 1960 edite da Il Palazzuolo.</ref>
L'otra ipotesi face referimende a 'u latine ''vigiliae''<ref>"Pompeo Sarnelli congetturò che Bisceglie fosse stata fondata dai romani al tempo della guerra di Pirro. Al servizio di Roma il paese avrebbe assolto il compito di vigilanza sul mare attraverso postazioni di controllo, da cui derivava al luogo il nome Vigiliae con cui era denominata Bisceglie dall'anno 1000 in poi. Inoltre, poiché era in uso presso i romani donare un ramo di quercia a chi avesse salvato la vita umana, Bisceglie che con la costante vigilanza salvava intere città... avrebbe avuto in dono un albero di quercia.", Mario Cosmai, LA STORIA DI BISCEGLIE, 1960</ref>, sendinelle, jndr'à le forme andiche ''Vigilas'', ''Vigilarum civitatis'', ''Vigilie'', ''Vigilia'' e ''Biscilia''. Sta ipotesi ha state sostenute e angore osce pure, da ce penze ca jndr'à l'[[epoche romane]] stavane sus a 'u territorie de le poste de condrolle e de uardie sus 'a [[vie Traiane]], o ce stavane de le postaziune de uardie cu torre e 'ndruche lunghe 'a coste, pe defenere 'na arèe larije da le possibbele 'nvasiune de le pirate.
== Storie ==
=== Origgene d'a cetate ===
[[File:Bisceglie dolmen della chianca 5.JPG|thumb|'U Dolmen d'a Chianghe jndr'à l'agre de Bisceglie]]
'U territorie ha state javetate da le epoche andiche probbie.
Jndr'à 'u [[paleoliteche]] le grotte ca stonne aqquà avenèrene javetate da 'na popolazzione de stirpe mediterranèe. 'A presenze e l'attivitate umane jè confermate da 'nu sbuènne de petre scheggiate (arme e strumiende), le reste de anemale de specie estinde (leone cavernicole, orse de le caverne, voje e cavaddere primegenie), le reste de anemale de specie remote ([[rinnoceronde]], [[iene]], [[Cervidae|cerve]]) e 'u femore umane curve attrebbuibbele a l'[[Homo neanderthalensis|omme de Neanderthal]] acchiate jndr'à grotte de Sanda Croce e osce a die stipate jndr'à 'u [[Musèe Archeologgeche Nazionale de Tarde]]. Jndr'à grotte d'u zembre<ref>toponime derivato da 'u termine "zembre" ca signifeche becche</ref>, invece, avenèrene acchiate de le reste de cerameche d'u periode [[neoliteche]].
Jndr'à l'[[età d'u bronze]] avenèrene costruite jndr'à l'agre biscegliese, da le javetande primitive, de le sepolcre granne assaije, chiamate [[dolmen]]. Le cchiù 'nderessande pe qualitate sò: 'u [[dolmen d'a Chianghe]] (da 'u termine dialettale ''chienghe''), 'u [[dolmen de Albarose]] e 'u [[dolmen Frisari|dolmen de Frisari]].
=== Periode greche-romane ===
Quanne 'a vanne cendrale d'a Pugghie avenìe occupate da le [[Peucezie]], seconde ipotesi non confermate da prove archeologgeche sufficiende, l'arèe d'u [[pule de Molfette]] e 'a contrade de Navarine, jndr'à 'u territorie comunale, onne state sede de le colone grecie ca pare onne lassate le lore terre de Pylos e Nabàrinon jndr'à [[Grecie]], da addò onne state derivate le toponime.<ref>pe stu fatte, leggere Memorie de' Vescovi di Bisceglia, de [[Pombèe Sarnelli]] pubblecate a [[Napule]] jndr'à le prime d'u Seiciende e le osservaziune fatte da [[Mario Cosmai]] jndr'à 'u prime capitole d'u libbre Storia di Bisceglie, edite a Bisceglie jndr'à 'u 1960</ref>
Jndr'à 'u III sechele apprisse a' uerre de [[Pirre]], 'u territorie cadìe sotte a 'u dominie de Rome, e pure passate da strade nuève condinuò a essere 'na zone de passagge e 'nu [[Luèche|locus]] de picche 'mbortanze.<ref>"A' luce de prove storeche, non ge stonne tracce ca rilevane l'esistenze de 'na cetate romane sus a 'u stuèzze de coste 'mbrà Trane e Molfette, pure ca non ge mangane tracce de grecità e romanità jndr'à l'agre biscegliese. Se face cenne a Giane jndr'à 'na carte d'u 700 e a Pacciane jndr'à 'na carte d'u 790. 'U prime documende addò se nomene esplicitamende 'u luèche Vigiliae resale sulamende a' fine d'u '800." Mario Cosmai, Storia di Bisceglie, pag. 19, Bisceglie, 1960</ref> Pe stu fatte jè 'mbortande arrecurdà 'a presenze de 'na [[petre miliare]] de epoche romane mise jndr'à le giardine de chiazze Vittorie Emanuele II vecine 'a strade nazionale.
=== Ierte medioeve ===
A' [[cadute d'u 'Mbere romane d'Occidende]] l'[[agre biscegliese]] ere caratterizzate da 'a presenze de piccele grume de case cercunnate da mure ierte e assaije vote contigue a tembiette releggiose. De ste caseggiate, ditte [[Casale (architetture)|casale]], avènene arrecurdate pe 'mbortanza storeche 'u casale de Giane ca resale a l'età romane, quidde de Cirignane, quidde de Pacciane, quidde de Sagine e 'u casale de Zappine.
Da le prima anne d'u [[VII sechele]] 'nzigne a 'u [[883]] 'u territorie rumanìe sotte 'u [[Gastaldate]] [[longobbarde]] de [[Canose de Pugghie|Canose]].
Verse 'u [[700]] 'u casale de Giane, andiche luèche de culte pagane, devendò sede de 'nu ricche monastere; invece jndr'à 'u [[789]] de le case d'u [[casale de Pacciane]] avenèrene vennute a 'u famose [[Monastere de Sanda Sofie (Benevende)|monastere de Sanda Sofie]].
Jndr'à stu condeste stave 'nu luèche, longhe 'a coste, aspre e chine chine de vegetazzione, ca ere 'nu belle repare pe le 'mbarcaziune e ca avenìe chiamate da le javetande ''Vescègghie'', da 'u nome de le querce selvateche tutte atturne. Stu luèche ha state 'u sbocche naturale a mare de le contadine ca acchiane chiane accumenzarene 'na attivitate marineresche piccenne. Nascìe accussì 'nu borghe marinare piccele chiamate ''Vescègghie'', 'nzieme a' costituzione de otre borghe de origgene longobbarde cumme [[Giovinazze]] sus 'a coste adriateche e [[Terlizze]], jndr'à l'endroterre.
Da 'u [[800]] 'u territorie avenìe assoggettate a 'u gastaldate longobbarde de Trane, ca ere jndr'à quidde periode, 'na fiorende cetate adriateche. Cchiù nnande, pe cchiù o mene trende anne, 'a [[Terre de Bare (provinge)|terre de Bare]] avenìe tenute da le [[Saracine]] pe pò passà a le Longobbarde e a le [['Mbere bizzandine|Bizzandine]].
=== 'U periode normanne-sveve e angioine ===
{{Approfondimento
|titolo='U culte de le tre Sande protetture
|contenuto=[[File:SANTI PROTETTORI BISCEGLIE.jpg|thumb|upright=0.7|'N'icone de le tre Sande Protetture]]Seconde 'a tradizione ditte da Armande, vescove de Bisceglie, a 'u tiembe d'u 'Mberatore [[Traiane]] doje cavagliere romane nobbele, Sergie e Pandaleone, avenèrene conguistate da le parole de Maure de [[Batlemme]], 'nu vescove ca predicave 'u [[cristianesime]]. Siccome s'averene convertite a' fede nove avenèrene arrestate e cundannate a morte 'u 27 luglie [[117]]. Apprisse a 'u [[Martirie (Cristianesime)|martirie]], le reste avenèrene carresciate jndr'à l'agre de Bisceglie in contrade Sagine, addò 'na vedove cristiane, Tecla de Fabiis, le combonìe jndr'à 'nu chiaute ca avere fatte 'nzippà. A chiane chiane 'u culte de le tre Sande prutetture accumenzò a allariarse jndr'à 'u borghe marinare d'a cetate. 'U 9 sciugne [[1167]], sotte a 'u vescove Amande, le reliquie sacre de le tre martire avenèrene carresciate a 'u 'nderne d'a cinde murarie de Bisceglie, e stipate apprime jndr'à chiesere de San Fortunate, vecine a 'u castelle. Pò le ossere avenèrene carresciate jndr'à chiesere de San Bartolomèe e, 'nfine, 'u 30 luglie 1167 avenèrene carresciate jndr'à cattedrale. Aqquà, avenèrene mise tre urne de petre sotte tre altare, jndr'à [[cripte]] fatte apposte apposte.<ref>Quiste jè quande arrepurtate jndr'à tradizione. Pe otre approfondemiende se pò leggere Mario Cosmai jndr'à STORIA DI BISCEGLIE, pag. 33, ed. Mezzina, 1960.</ref>|allineamento = destra
|larghezza = 350px
}}
Verse l'anne [[1000]] sbarcarene sus 'a coste adriateche le [[Normanne]]. Jndr'à 'u [[1042]] [[Guglielme vrazze de firre]] assegnò Trane e 'u cerconnarie sue a 'u vassalle [[Pitre de Trane]], ca devendò conde de Trane e ne rumanìe possessore 'mbonde a 'u [[1060]]. Jidde, sotte a le richieste de prutezione de le crestiane de le casale, accumenzò le fatìe de costruzone a difese de certe case ca avenèrene fatte vecine a 'u mare. Jndr'à 'u [[1060]] 'u nuclèe cchiù andiche d'a cetate, cinde da mure, avenìe dotate de 'na torre de uardie granne dette ''torre maestre''.
Jndr'à st'epoche avenìe 'ndrodotte 'u culte de le Sande [[Maure, Sergie e Pandaleone]] ca devendarene le prutetture nuève d'a cetate.
Jndr'à 'u [[1063]] avenìe istituite da [[Pape Alessandre II]] 'a [[cattedre vescovile]] de Bisceglie. Jndr'à quidde periode accumenzarene le fatìe pa costruzione d'a cattedrale. Jndr'à 'u [[1071]] [[Robberte 'u Guiscarde]] assegnò arrete Bisceglie a [[Pitre II conde de Trane]].
Jndr'à 'u [[1167]] 'u vescove Amande ordenò 'u spustamende de le reliquie sacre, 'nzigne a allore jndr'à 'nu sepolcre jndr'à 'u casale de Sagine, jndr'à le mure cetadine addò avèrene spicciate le fatìe d'a cattedrale.
'Mbrà le attivitate d'u 'nzediamende urbane nuève avere state 'mbortande quedde marinaresche cu commerce 'mbortande cu 'a coste [[Dalmazie|dalmate]] e [[Albanie|albanese]] e cu le [[Isole egèe|isole de l'Egèe]] e cu l'isole de [[Cipre]].<ref>Jndr'à 'na carte d'u 1211 se face cenne a 'nu accorde commerciale 'mbrà Bisceglie e Raguse Dalmate. Mario Cosmai, Storia di Bisceglie, pag.30</ref>
Apprisse, 'u 'mberatore [[Federiche II de Svevie]] ordenò 'a costruzione de 'nu [[Castelle de Bisceglie|castelle]] affianghe a' torre maestre. Pò, le [[Svevie|sveve]] facerene otre torre de uardie jndr'à tutte 'u territorie. Quacche esemblare rumaste stonne jndr'à torre Gavetine, jndr'à torre de Sand'Andonije e jndr'à torre de Zappine. Sotte a le [[Angioine]] 'a cetate trasìe jndr'à 'u feude de le conde de Montfort. Jndr'à 'u [[1324]] passò a Amelie del Balzo e pò, jndr'à 'u [[1326]], a [[Robberte d'Angiò]] figghie d'u Rre [[Carle II de Napule]] e de Filippe, 'u frate sue.
Nonostante 'u periode de vivacità commerciale cu le puèrte de l'Adriateche e otre, 'a cetate se acchiò a 'u cendre de lotte 'ndricate e sanguinose ca dilaniarene 'a Pugghie sotte [[Giuanna I de Napule|Giuanna I]].
Jndr'à 'u [[1360]] [[Giacome del Balzo]] devendò conde d'a cetate. Jndr'à 'u periode 'mbrà 'u [[1381]] e 'u [[1405]] devendò conde [[Raimonde Orsini Del Balzo]].
A settemmre [[1384]] 'u pretedendende a 'u trone [[Luigge I d'Angiò]], frate d'u Rre de Frange, e [[Carle III de NapuleCarle de Durazze]] se scundrarene cu 'na uerriglie longhe e jndr'à nuttate d'u 13 settemmre le durazzise passarene le mure e saccheggiarene 'a cetate. Jndr'à stu fatte Luigge I d'Angiò avenìe ferite e murìe apprisse quacche sciurne, 'u 20 settemmre.
Da 'u 1405 e 'u [[1414]] tenìe 'a condèe 'u Rre [[Ladislae I de Napule]], ca avenìe affidate pe merite militare a Lorenze Cotignole. Jndr'à stu periode 'a Reggine [[Giuanna II de Napule]] congedìe a' cetate de le privilegge, 'mbrà le quale 'a facoltà de armà [[galee]] jndr'à 'u probbie arsenale.
=== Età moderne e condemboranèe ===
[[File:Bisceglie, assetto urbano nel 1650.jpg|upright=1.6|thumb|Bisceglie, assette urbane jndr'à 'u 1650. De grigge 'u Castelle, de arange le edificie releggiose, de marrone scure 'u fossate]]
Jndr'à 'u [[1442]] 'a crise politeche 'nderne a 'u [[Regne de Napule]] conzendìe a [[Alfonse V d'Aragone]] de conguistà 'u potere, apprisse ca avere cacciate le angioine da 'u regne.
Passate a le [[aragonese]], 'a cetate devendò feude d'u pringipe de [[Tarde]] e conde de Lecce [[Giuanne Andonije Orsini del Balzo|Giannandonije Orsini del Balzo]], ca non ge mangò a 'na congiure veloce condre a 'u Rre facenne leve sus a [[Giuanne d'Angiò]], duche de Calavrie. Quiste renungiò a' scalate e firmò 'a pace cu [[Ferdinande I de Napule]] 'u 13 ottommre [[1462]]. Cu 'a ''pace de Bisceglie'' avenèrene confermate cu le stesse titole le privilegge a totte le cetate e le castiedde ca [[Giuanne Andonije Del Balzo]] tenève apprime d'a uerre, avste ca rumaneve fedele a 'u Rre. Pò passò a Frangische II Del Balzo.
Grazie 'a munificenze d'u Duche de Andrie se resistemò 'a cripte d'a Cattedrale cu forme rinascimendale<ref>{{Cita pubblicazione|lingua=it|autore=F. Canali|autore2=V. C. Galati|titolo=Architetture e ornamentazioni dalla Toscana agli 'Umanesimi baronali' del Regno di Napoli alla fine del Quattrocento. Fulcri architettonici e artistici nella committenza di Francesco II Del Balzo di Andria (1431-1482). Un'architettura umanisitca nell'orizzonte di Leon Battista Alberti e di Andrea Mantegna. Interventi a Napoli, Andria, Irsina/Montepeloso (Monte Filoso) e Bisceglie. Parte quinta: Francesco II Del Balzo, in Monumentalia. Monumenti tra identità e|rivista=«Bollettino della Società di Studi Fiorentini»|volume=I|numero=28, 2019}}</ref>.
Apprisse 'u [[1485]] 'u feude passò, sotte a 'u titole de marchesate, a [[Federiche d'Aragone]], future Rre de Napule.
Jndr'à stu periode, apprisse a 'u sacchegge de [[Otrande]] e le tanda minacce de le turche, se decedìe de scettà 'nderre 'a cinde murarie normanne vecchie pe farne une cchiù moderne. A' fine d'u sechele 'a cetate se presendave abbastanze fortificate e idonèe a sostenè 'a uerre moderne cu le arme da fueche.
'U 20 masce [[1498]] jndr'à 'u [[Vaticane]] avenìe date letture de le tavule nuziale pu 'nzuramende 'mbrà [[Lucrezie Borgia]], figghie d'u [[Pape Alessandre VI]], e [[Alfonze d'Aragone (1481-1500)Alfonze d'Aragone]], nepote de Federiche Rre de Napule. Alfonze purtò in dote Bisceglie ca, aunite a [[Corate]], costituì 'u [[ducate de Bisceglie e Corate]]. 'Nu mese apprisse se facìe 'u matrimonie a Rome ca avìe vita curte e funeste. Da 'u matrimonie nascìe [[Rodrighe d'Aragone]] ca, apprisse l'assassine de l'attane, devendò duche de Bisceglie e [[Sermonete]] e signore de Corate.
[[File:Bisceglie 700.jpg|thumb|upright=1.6|Vedute d'a cetate fatte da 'u Des Prez jndr'à 'u 1783]]
Apprisse 'a premature morte de Rodrighe, jndr'à 'u [[1513]] 'a cetate, versanne a 'u [[Rre de Napule]] 13.000 ducate, se rescattò. 'U Rre congedìe 'a facoltà de armà galee e de defennerse cu le milizie probbie, ggià andiche privilegge d'a cetadine. Avute ste privilegge 'u borghe e 'u territorie sue prosperarene pe 'nu sbuènne de anne fine a quanne 'u pringipe [[Filobberte de Chalons]], vicerè de Napule, non ge affidò 'u feude a 'u nobbele spagnole Luigi Ram.
Jndr'à 'u [[1532]] le deputate locale averene da [[Carle V d'Asburghe]] 'u recanuscimende de Bisceglie a cetate demaniale. Apprisse a le 'ngazzamiende 'mbrà Comune e 'u Vescove jndr'à 'u [[1569]] avenèrene conzegnate a 'u Comune le ''"capitole municipale"'' (ordenamiende amministrative) ca pò durane 'nzigne a l'ottommre [[1806]]. Le attivitate economeche erane vivace, le commerce se facevene via mare e vie terre cu le pajesere 'nderne d'a [[Pugghie]], d'a [[Basilicate]] e cu 'u [[Benevende|benevendane]]. Se 'mbortave firre, legne, lane e cuoie e se esportave frutte, ortagge, amennele e soprattutte [[uegghie de alìe]].
Doje erane le fiere ca se facevane durande l'anne: une a scennare in occasione de [[Sand'Andonije Abbate]], prime prutettore d'a cetate, l'otre a luglie a' geste de le tre Sande prutettore [[Maure, Sergie e Pandaleone]]. Verse 'a fine d'u Seiciende 'a vite cetadine avenìe 'nfluenzate da 'a presenze d'u vescove [[Pombèe Sarnelli]] ca occupò 'a cattedre biscegliese da 'u [[1692]] a 'u [[1724]].
'A uerre de successione spagnole carresciò le [[austriace]] jndr'à 'u [[Regne de Napule]], da 'u [[1714]] a 'u [[1738]].
Apprisse, cu 'u guverne de le [[Borbone de Spagne|Borbone]] de [[Spagne]], ca durò ininderrottamende da 'u [[1738]] a 'u [[1860]] (tranne 'nu periode piccele napoleoneche), 'a cetate ca tenève quase 6000 crestiàne, avenìe assoggettate a 'na pressione fiscale assaije pesande e 'nsostenibbele. Positive devendò 'u 'ndervende de le Borbone respette a' resistemazione d'u puèrte, a le traffece maritteme e a l'igiene jndr'à cetate, flaggellate jndr'à stu periode da 'a [[peste]]. L'economije cetadine se basave sus a l'agricolture, 'a pesche e 'u commerce de prodotte d'a terre.
Quanne jndr'à 'u [[1799]] le truppe [[Napoleone Bonaparte|napoleoneche]] 'nvasere 'u [[Regne de Napule]], 'a cetate aprìe le porte a le [[Frange|frangise]] inneggianne a' libbertà. Apprisse a l'occupazione d'a cetate da vanne de le frangise, se spargìe 'a vôsce de 'nu sbarche imminende de nave russe e turche condre a le surdate napoleonece; comungue 'a minacce non g'ere vere pure ca jndr'à cetate arrevarene 'nu sbuènne de truppe frangise e tagliàne. Apprisse quacche sciurne, 1400 [[Russie|russe]] sbarcarene jndr'à 'u [[puèrte de Bisceglie]] e 'a occuparene reconsegnanele a le Borbone. 'A cetate, da 'u punde de viste amministrative, avere state 'nu candone d'u [[Dipartimende d'u Bradane (1799)|dipartimende d'u Bradane]] rette da 'u commissarie guvernative [[Necole Palomba]]
=== 'U Resorgimende ===
Apprisse a 'u [[Resorgimende]] 'a cetate ha state 'nu cendre vivace de cospirazione, cundanne 'mbrà le nobbele e 'u popole cchiù o mene 500 affiliate a' [[Carvonerie]]. Durande le [[mote d'u 1820-1821]] avìe luèche jndr'à 'u palazze Tupputi 'na 'mbortande "dieta delle Puglie", addà avenìe proclamate 'a Costituzione e ne avenèrene fissate le Statue jndr'à dece articole (5 luglie [[1820]]).
Nobbele fegure de ste anne ha state [[Ottavie Tupputi]], 'u cchiù famose patriote biscegliese. Jidde pe doje vote avenìe cundannate a morte; partecipò pure cumme generale a' [[cambagne napoleoneche de Russie]]. In onore sue avenìe 'nzippate jndr'à 'u [[1911]] 'nu buste de bronze jndr'à Chiazze Margherita.
Indande, accumenzavane a gerà jndr'à certe ambiende le idee mazziniane e 'u penziere [[socialiste]], addò se cullegavane le ideale de 'ndipendnez e nazionale e le aspiraziune de rescatte sociale e politeche de le masse contadine.
Jndr'à stu quadre politeche se destenguìe 'u patriote biscegliese Frnagische Favuzzi, ca jndr'à 'u [[1857]] aderì a l'iniziative meridionale organizzate da [[Carle Pisacane]] e, cu otre patriote raggiungìe pe mare [[Sapri]], jndr'à 'u [[gurfe de Salerne]], pe provocà 'na revoluzione popolare.
Quacche anne apprisse, jndr'à 'u [[1860]], 'u biscegliese Frangische Calò parteciò a' [[spedizione de le Mille]] arruolannese cu 'u grade de maggiore jndr'à l'esercite garibbaldine.
Jndr'à 'u 1860 'a cetate, 'nziene a otre cetate vecine, istituìe 'na "Giunde de 'Nsurrezzione" pe sostenè le [[Garibbaldine]] e 'u 21 ottommre 1860 se tenìe 'nu referendum jndr'à 'u monastere de Sanda Croce: 'a maggioranze de le votande scacchiò l'annessione. 'U prime deputate a 'u [[Parlamende d'u Regne d'Itaglie|Parlamento tagliàne]] elette jndr'à 'u collegge de [[Molfette]] ha state [[Ottavie Tupputi]].
=== Da l'Aunità d'Itaglie a le sciurne nuèstre ===
'U periode pre-aunitrie se revelò 'nderessande sus a 'u piane de l'economije ca avenève da le traffece maritteme. Le marcande biscegliese averene stabbilite belle relaziune commerciale cu le puèrte d'a [[Dalmazie]], de l'[[Eggèe]] e d'u [[mar Gnure]]. 'Nzigne da 'u 1860 se stabbilièe a [[Kerč']], jndr'à [[Penisole de Crimèe|Crimèe]], 'na comunitate piccele de biscegliese ca vivevane de commerce transfrondaliere.
Jndr'à 'u [[1864]] l'aperture d'u tronghe ferroviarie FOgge-Barlette-Bare avere date 'na bella botte a l'economije locale e 'u 9 novemmbre [[1872]] avenìe inaugurate 'u Tiatre Garibaldi apprisse dece anne de fatìe e preste preste 'u tiatre devendò 'u cendre d'a vite mondane d'a cetate.
'A tradizione [[Libberalisme|libberale]] resorgimendale se traducìe jndr'à cetate jndr'à 'na vite politeche vivace, da 'a quale assìe 'u sinnache Giulie Frisari, cape d'a sinistre democrateche parlamendale pugghiese e d'a "Suggettate Operaie de Mutue Soccorse"; non ge mangarene jndr'à stu periode vivace scondre verbale e fisece.
Quanne scuppiò 'a [[prime uerre mundiale]] 'nu sbuènne de uagnune parterene pu fronde e quanne 'a uerre spicciò murere 430 crestiàne (cu 'nu sbuènne de ferite e mutilate). 'U 2 aguste [[1916]] 'a cetate canuscìe da vecine 'a uerre, 'nfatte de le cannunate navale austriache facerene 'nu sbuènne de danne materiale ma nisciune muèrte; tuttavie angore osce a die jè possibbele recanoscere sus 'a facciate de palazze Albrizio (affianghe a palazze Ammazzalorsa, 'mbacce a 'u puèrte) 'nu segne de 'na cannonate austriache ca resale probbie a quidde fatte. Durande 'a uerre se destenguìe 'u generale d'artiglierie, origgenarie de Bisceglie, Beniamine Simone.
'U 5 ottommre [[1924]] avenìe inaugurate jndr'à chiazze Vittorio Emanuele II 'nu obelische pe arrecurdà le cadute biscegliese jndr'à prima uerre mundiale.
Jndr'à 'u [[1920]], apprisse a de le adesiune a' politeche fasciste, avenìe aperte 'na sezione d'u fasce jndr'à palazze Logoluso.
Jndr'à vernate 1940 - 1941, durande 'u conflitte itale-greche, [[Benite Mussolini]] mettìe 'a residenza soje a Bisceglie jndr'à Ville Angeleche invece 'u quartiere generale scìe jndr'à Ville Ciardi.
Jndr'à 'u [[1943]] le tedesche se arreterarene veloce veloce da tutte 'u Sud Itaglie e 'nu picche apprisse Bisceglie avenìe occupate da le angle-americane. 'U passagge travagliate da 'u [[fascisme]] a' [[repubbleche]] acciò jndr'à [[Vecinze Calace]] una de le maggiore politece [[andifasciste]] e sosteniture d'a [[democrazie]].
Quanne spicciò 'a [[seconda uerre mundiale]] se cundarene cchiù o mene 300 cadute biscegliese, assaije invalide e de le disperse.
Le prime eleziune comunale apprisse 'a seconda uerre mundiale, ca reggistrarene 'u suffrage cchiù ierte, a' [[Democrazia Cristiana]], signarene 'u successe personale d'u sinnache Umberte Paternostro, ca guidò 'a cetate jndr'à riprese da 'a paralisi fatte da 'a uerre. Stu periode ha state caratterizzate da 'na forte attivitate jndr'à 'u settore de le opere pubbleche.
'Mbrà le anne cinguande e sessande d'u XX sechele, 'a cetate canuscìe 'na forte attivitate economeche, alimendate da l'agricolture, da 'a pesche, e da 'nu belle commerce de prodotte ortofrutticole jndr'à l'taglie e a l'estere; ma de condre, stave 'na grosse emigrazione, quase sembre verse [[Melàne]]. 'A vite cetadine ha state pure caratterizzate da 'na belle attivitate culturale.
Osce a die l'economije d'a cetate se fonne oprattutte sus 'a piccele 'ndustrie manifatturiere (soprattutte jndr'à 'u settore tessile de le confeziune, de le frandoie oleare e de l'industrie pa lavorazione d'a petre), sus a 'u commerce e sus a l'agricolture. 'Mbortande sò le produziune agricole de le alìe pa produzione de [[uegghie de alìe]], de l'[[uve da tavole]] e d'a tipeche cerase biscegliese.
=== Simbole ===
[[File:Bisceglie-Stemma.svg|thumb|upright=0.7|'U stemme]]
'U stemme comunale jè fatte da 'n'arvule de [[querce]] sradicate, dorate, mise sus a 'nu scude de culore russe. Jndr'à 'u [[1532]] 'u 'mberatore [[Carle V d'Asburghe]] avère date a l'Università de Bisceglie 'a facoltà de 'mbrimere o appettà sus a 'u stemme 'a corone cesarèe, cumme simbole de fedeltà a l'imbere.
Pò, 'u scude jè cercunnate, sus a le late verticale e sotte, da doje rame une de querce e l'otre de laure, de culore verde, annodate pe le gambe lore verse 'a vanne vasce da 'nu nastre tricolore.
Jndr'à 'nu decrete d'u [[1937]], 'u Comune avenìe definitivamende 'scritte jndr'à 'u libbre araldeche de le ente morale. Cu 'u stesse decrete avenìe approvate 'u gonfalone accussì descritte: drappe de culore vianghe bordate d'ore a 'u pale de sinistre de russe, passate da 'na banne avasciate d'u stesse culore, carecate d'u stemme civiche, cu iscrizione cendrate “Città di Bisceglie”.
== Monumiende e luèche de 'nderesse ==
'A cetate nascìe 'nguedde a 'u mare, atturne a 'nu puèrte andiche, osce a die attive. Jndr'à cetate ''[[intra moenia]]''<ref>jndre a le mure</ref>, fatte de strade stritte stritte e ierte, e de volte ca 'a supranavane, difese a file da 'u castelle federiciane e da 'a totrre Maestre, nasce e domine da 'u punde cchiù ierte 'a cattedrale, nascene chiesere andiche e monastere, palazze nobbiliare andiche e 'nu tiatre andiche.
'A cetate ''intra moenia'' ave 'na monumendalità 'mbonende tande ca pare fatte de 'nu stuèzze uneche, scavate e bucate, invece 'a cetate [[extra moenia]] jè ricche de chiesere e convende, de palazze, ville e casale.
Stonne pure le [[dolmen]] e le [[grotte]] andicamende javetate. Tutte quiste testimonie 'na storie ca se perde jndr'à nuttate de le tiembe.
=== Architetture releggiose ===
==== Congattedrale de San Pitre Apostole ====
[[File:Concattedrale di San Pietro Apostolo, Bisceglie.jpg|thumb|upright=0.7|'Nu scorce d'a Cattdrale]]
'Nzippate 'mbrà 'u [[1073]] e 'u [[1295]], 'a [[
Edificata fra il [[1073]] e il [[1295]], la [[Congattedrale de San Pitre Apostole (Bisceglie)|Congattedrale de San Pitre Apostole]] jè 'na costruzione [[romaneche pugghiese]].
L'edificie, oriendate seconde l'asse est-ovest, se sveluppe sus a 'na chiande longitudinale a ttre [[navate]], ttre [[abside]] non denungiate da fore d'a parete murarie e 'nu [[transette]] sus 'a [[cripte]]. 'U 'nzippate, 'nvece, se sveluppe sus a pilastre e [[matronei]] cu 'a coperture d'a nave cendrale a tette.
Sus 'a facciate, remaneggiate cu l'aperture de ttre fenestre de stile [[barocche]], ave mise 'nguèdde 'nu [[protire]] preggevole mise sus a 'u 'ngresse prengepàle. Durande le sechele de le cuèrpe de fabbreche, destinate a cappelle, avenère mise 'nguèdde a' navate de fore meridionale.
A 'u 'nderne, restrutturate jndr'à 'u [[XVIII sechele|Setteciende]], se 'ndrucane le stalle 'ndagliate d'u core de legne de noce ca avène da 'u [[Sanduarije de Sanda Marije de le Miracole (Andrie)|Sanduarije de Sanda Marije de le Miracole]] de [[Andrie]].
Jndr'à cripte stonne stipate le sacre reliquie de ttre Sande prutettore [[Maure, Serge e Pandaleone]].
Le reliquie avenèrene acchiate a Bisceglie jndr'à 'u [[1167]]; seconde 'a tradizione, Serge e Pandaleone erane doje cavagliere ca, arrevate jndr'à [[Pugghie]] pe arrestà 'u vescove Maure, avenèrene 'nvece da quiste, convertite a 'u cristianesime e pò martirizzate da 'u proconsole romane de [[Venose]]. A le ttre Sande 'a cetate se affidò quanne arrevà 'a peste d'u [[1736]], d'u colere d'u [[1836]] e jndr'à otre mumende de pericole.
Le urteme restaure, onne date 'nu affresche granne granne, ca raffegure [[San Cristofore]] appettate atturne a 'u Uetteciende da 'u pettore Vito Calò, sus 'a vanne de fore d'a cappelle cu 'u stesse nome.
==== Chiesere de Sand'Adoeno ====
{{'Ndruche pure|Chiesere de Sand'Adoeno}}
[[File:Bisceglie abbazia S Adoeno.jpeg|thumb|upright=0.7|'Nu scorce de l'Abbazzie de Sand'Adoneo]]
'Nzippate jndr'à 'u [[1704]] a 'u 'nderne de le mure, apprisse 'a Cattedrale, jè 'a chiesere cchiù andiche d'a cetate. Jè une de le chiesere tagliàne de cchiù derette figliazione frangese<ref>da 'u libbre Bisceglie turistica, Mario Cosmai, ed. Bisceglie 1960</ref>. Le origgene, ca avènene da 'u nome de Sand'Adoneo o [[Sant'Audoeno]] (Saint Ouen) vescove de [[Rouen]], sò collegate a le surdate conguistature [[Normanne]].
L'[[abbazzie]] stipe 'na reliquie piccele d'u Sande, ca avène da 'a [[Normandie]]. 'A facciate, a cuspide, jè de conge de petre calcarèe, fatte da 'nu timbane tagghiate ca jè coronate da 'n'aquile ca sus 'na fiere. Jedde, jè bucate in mmienze da 'nu rosone piccele a cinghe mensole ca carresciane 4 liune romanece e 'a statue d'u Sande. Sus a jedde se 'ndrucane le signe de le [[Maestre comacine]].
'A chiande d'a chiesere jè a ttre navate. A 'u 'nderne ste 'na fonde battesimale de petre de l'[[XI sechele]] cu sei fegure sculpite a ierterilieve, urtemanende restaurate.
==== Chiesere de San Matteo ====
{{'Ndruche pure|Chiesere de San Matteo (Bisceglie)}}
'A chiesere de San Matteo avenìe 'nzippate jndr'à 'u [[1090]], durande l'episcopate d'u vescove Mancusio. Jndr'à 'u [[1099]] avenìe congesse da 'u vescove Stefane a le famigghie de le casale de Sagine e Giane, refuggiate jndr'à cette de Bisceglie pe colpe de le 'ngursiune de le [[Saracine]].
Jndr'à 'u [[1608]], 'a chiesere de San Nicolò, achiuse a 'u culte pe le condiziune stateche brutte brutte, avenìe aunificate a' colleggiate de San Matteo.
Destrutte da 'nu askuamende jndr'à le prime d'u [[XVII sechele|Seiciende]], avenìe costruite arrete jndr'à 'u [[1628]] e 'u 29 luglie [[1692]] avenìe consecrate da [[Pombèe Sarnelli]], vescove d'a cetate.
Jndr'à chiesere stonne stipate opere pettoreche de Jangele Bizamano, [[Corrade Giaquinto]], Girolame Palumno e otre auture de [[Petture napuletane|scole napuletane]].
==== Chiesere de San Nicolò ====
'A chiesere de San nicolò de Porte Ensite<ref>Chiamate accussì puercè ha state congesse a le crestiàne ca avenèvane da Enzitete, 'n'arèe ca se stenneve a sud-est respette a 'u borghe, in direzione de Molfette</ref> avenìe 'nzippate jndre a le mure normanne, sus 'a strade Ospedale, durande l'episcopate de Mancusio.
'U tembie, modeste jndr'à le dimenziune sue e sveluppate jndr'à 'na navate uneche, avenìe congesse da 'u vescove Stefane jndr'à 'u [[1100]] a le crestiàne ca avenèvane da le casale de San Necole e Salandre ca, assoggettate a le 'ngursiune de le saracine, acchiarene refugge jndr'à cetate murate.
Jndr'à 'u [[1609]], siccome 'a chiesere rischiave de scuffulà, avenìe aunificate a l'abbazzie de San Matteo, pure ca esere diverse e conziderate “eque principaliter”.
Jndr'à 'u [[1891]] l'arcivescove de Trane Gesèppe de Bianchi Dottula ne decretò 'a soppressione. 'A cheisere avenìe spugghiate de totte le bene e sconsacrate.
==== Chiesere de Sanda Margherite ====
{{'Ndruche pure|Chiesere de Sanda Margherite (Bisceglie)}}
[[File:Tombe Falconi.jpg|thumb|upright=0.7|Le chiaute de le Falconi]]
Edificie de 'mbostazione [[romaneche pugghiese]], avenìe fatte costruì fore da le mure jndr'à 'u [[1197]] da 'a famigghie nobbele de le Falconi. 'A chiesere, nò tuccate da cangiamiende apprisse, esprime 'n'architetture piacevole fatte de armonie e semblicità. 'A costruzione jè totte de petre calcarèe locale tagghiate a cuèrpe diverse. 'A chiande, a croge greche, jè cuperte da 'na cupole cendrale sus a pennacchie e abside a mmienze cerchie. 'A facciate jè coronate da 'nu frondone triangolare fregiate da archette rambande e da 'na rose sculpite cu 'a sigle d'a Sande. 'A cupole jè cuperte da 'nu tette a piramide, cu conge de petre mise a gradine piccele. Jndr'à vanne de fore, stonne 'nguèdde a 'u fianghe sinistre ttre sepolcre de le Falconi: 'u prime sepolcre, 'ngomblete, cu fegure sdraiate de guerriere, jè dedicate a Basiglie e Maure Falcone; 'u seconde, dedicate a Riccarde Falcone, opere de Pitre Facitulo barese, ave 'nu ricche baldacchine cu rilieve e trafore; 'u terze sepolcre, destinate a le criature de le Falconi, opere de [[Anserame da Trane]], ave 'nu baldacchine bizzarre a arche trilobe sus a doje culonnine.
==== Chiesere de San Lorenze ====
'A chiesere de San Lorenze, 'nzippate fore da le mure urbane jndr'à vanne cchiù ierte d'u Palazzuole a l'inizie d'a strade andiche pe [[Corate]], avenìe congesse jndr'à 'u [[1477]] da 'u conde de Bisceglie Frangische Del Balzo a le frate de San Frangische de le minore osservande.
Jndr'à l'anne apprisse, sus a 'u late meridionale d'u tembie, avenìe 'nzippate 'u comblesse convenduale de le frate minore osservande, attive 'nzigne a 'u [[1987]], quanne avenìe soppresse.
Jndr'à 'u [[1857]], sus a 'nu proggette de l'ingegnere Maure Albrizio, avenìe costruite sus a 'u fianghe settendrionale d'a chiesere de San Lorenze, 'u Calvaire, 'na teorie de cinghe nicchie monumendale mise seconde 'nu linguagge architettoneche de isprirazione goteche e ca avène de le mosaice ca raffegurane 'a passione de Criste.
Durande 'a nuttate d'u 2 febbrare [[1866]] 'a chiesere avenìe asckuate pe vendette.
==== Chiesere de San Dumineche ====
'A chiesere de Sanda Marije d'u Mure, 'nzippate jndr'à 'u [[XII sechele]] a le limite d'a prima cinde murarie, avenìe congesse a le attane duminecane da 'u vescove Martine jndr'à 'u [[1502]], ca 'a dedicarene a San Dumineche.
Jndr'à 'u [[1525]], le duminecane l'allariarene e la ornarene da jndre.
Jndr'à 'u [[1693]] 'a chiesere avenìe consacrate da [[Pombèe Sarnelli]], vescove d'a cetate.
'A chiande d'a chiesere se sveluppe sus a tre navate oriendate seconde l'asse nord-sud. 'A navate cendrale, cuperte da 'na volte a botte unghiate, spicce cu 'n'abside semicircolare. 'U tembie jè 'nzerite jndr' à'u comblesse de l'ex convende de le attane duminecane, osce a die Palazze San Dumineche, sede d'u Municipie.
==== Chiesere d'u Salvatore o d'u Sandissime ====
'U tembie d'u Sandissime Salvatore avenìe 'nzippate jndr'à 'u [[1649]] sus a 'u tratte d'a muraglie vecine a 'u specchie d'acque d'u puèrte, in corrispondenze de strade Caldaia<ref>strade ca scenneve verse 'u puèrte addò se acchiavane le caldaie pa produzione d'a pece</ref>, sus a 'u luèche addò nasceve 'a chiesere de San Nicolò a 'u Puèrte. Quest'urteme, 'nzippate atturne a 'u [[1300]], avenìe scettate 'nderre pe 'na vanne jndr'à 'u [[1384]] quanne le milizie de [[Carle III de Napule|Carle de Durazze]] traserene jndr'à cetate, saccehggiannele, probbie attraverse 'u mure d'a chiesere, ca, apprisse a 'nu lunghe periode de abbandone, avenìe occupate e sostituite a levèlle superiore da 'u tembie nuève d'u Sandissime Salvatore. De l'andica chiesere sò ancore 'ndrucabbele de le reste de facciate sus 'a strade Caldaia.
'A chiesere d'u Sandissime, modeste pe dimenziune, se sveluppe sus a 'na uneche navete sus a l'asse nord-sud. 'A facciate sobrie, bucate da 'u 'ngresse cu sus 'nu timbane mise sus a mensole e da 'nu semblice finestrone, cu sus 'nu piccele cambanile a vele. Jndre, l'altare jè dominate da 'nu dipinde a uegghie sus 'a tele de scole napuletane, ca raffigure 'a Trasfigurazione de Gese Criste.
'A chiesere stipe, oltre a' statue de legne de Sand'Andonije ca avène festeggiate cu 'na prugessione marinaresche, 'na sculture de legne d'u Seiciende ca raffegure 'A Pietà.
==== Otre chiesere d'a cetate ====
Jndr'à cetate sò presende assaije edificie releggiose, le cchiù andiche de quiste se iacchiane jndr'à 'u nuclèe storeche sue, jndr'a le mure difensive. Chiste onne state edificate ste chiesere:
* 'A chiesere de San Giuanne a 'u Castelle (in restaure) avenìe costruite jndr'à 'u periode angioine;
* 'A chiesere d'u Priatorie, fatte vecine d'a castelle jndr'à 'u [[1638]];
* 'A chiesere de San Luigge cu 'u monastere 'nzeccate de le Clarisse avenìe 'nzippate sus a l'andiche tembie de San Ludoviche jndr'à l'anne [[1638]];
* 'A chiesere de Sanda Croce e 'u monastere 'nzeccate avenìe fatte atturne a 'u [[1650]] vecine a 'u bastione de porte Zappine, osce a die scombarse.
A le chiesere 'nderne a' cinde murarie se aggiungene, pe 'nderesse storeche - archetettoneche, ste chiesere ''[[extra moenia]]'':
* 'A chiesere d'a Sanda Madre dìa Misericordie, 'nzippate jndr'à 'u [[1645]];
* 'A chiesere de Sanda Marije de Passavie, 'nzippate vecine a 'u ''pomerium''<ref>Seconde l'etimologgije, 'ngerte, proposte da le andiche romane, ''pomerium'' avessa devendà da ''post-moerium'' da ''moerus'' ca vale ''murus'', oltre le mure</ref> (osce a die Palazzuolo e ville comunale) jndr'à 'u [[1747]];
* 'A chiesere de Sand'Agustine, fatte jndr'à 'u [[1845]].
=== Architetture civile ===
“Bisceglie cundave 'nu belle numere de opere de le sechele d'a maggiore prosperità soje, ca 'u tiembe ave destrutte, ma ca pure avènene arrecurdate da le croniste locale”, accussì 'u critiche d'arte Demetrie Salazaro accussì 'u critiche d'arte Demetrie Salazaro se congedave cu 'a cetate jndr'à 'u libbre sue ''Pugghie Medievale''. Pe quiste jè opportune annoverà 'mbrà le architetture civile de le palazze 'mbortande, significative da 'u punde de viste storeche - architettoneche, 'u tiatre comunale costruite addò stave une de le tiatre cchiù granne d'u regne de Napule, e infine 'u puèrte andiche.
==== Palazze San Dumineche ====
Jè sede d'u Municipie ggià da 'u [[1809]] quanne avenìe confiscate a le frate duminecane. Jndr'à 'u [[1823]], de le stanze d'u Palazze, avenèrene adibbite a prioggione circondariale.
L'edificie avenìe 'nzippate jndr'à prime metà d'u [[XVI sechele]] sus a 'u tratte d'a muraglie vecine a 'u torrione de Schinose o de l'abbisse, e 'nzeccate a' chiesere de Sanda Marihe d'u Mure.
'U palazze se 'mboneve e se 'mbone jndr'à 'u paesagge cu 'a mola soje e cu le caratteristeche logge ca se 'nzippate sus a doje levèlle de epoche successive a 'u periode de funnazione.
==== Palazze Tupputi ====
[[File:Bisceglie palazzo Tupputi.JPG|thumb|Palazze Tupputi]]
'U Palazze avenìe fatte fà verse 'a seconde metà d'u [[XVI sechele]] assaije probbabbilemende da 'a famigghie Frisari, de origgene salernitane, ca recuprìe 'mbortande 'ngareche pubblece jndr'à cetate.
L'edificie jè da conziderarse une de le opere cchiù 'nderessande de l'architetture rinascimendale jndr'à cetate.
Verse 'a metà d'u [[XVIII sechele]] 'u palazze avenìe vennute a le marchese Tupputi, origgenarie d'u piacendine, accussì ave pigghiate 'u nome de osce a die.
Durande 'u periode resorgimendale l'edificie chiamate Palazze Nazionale ha state sede d'a [[Carvonerie]] e ospitò 'u 5 luglie [[1820]] 'a Diete de le Pugghie, 'na storeche riunione presiedute da Dumineche Andonije Tupputi, durande 'a quale le carvonare pugghiese congordarene 'n'azione comune a sostegne d'a [[Repubbleche Napuletane (1799)|Repubblehce Napuletane]].
L'edificie se iacchie jndr'à 'u cendre storeche a angole 'mbrà vie Cardinale Dell'Olio, addò se iapre 'u 'ngresse prengepàle, e vie [[Ottavie Tupputi]]. 'U palazze, caratterizzate da 'na facciate de [[Bugnate|bugne]] a punde de diamande jndr'à 'u piane de sus, stipe jndre de le culonne de granite numideche accattate jndr'à 'u [[XVI sechele]] ca avènene da 'a [[Congattedrale de Sanda Marije Assunde (Giovinazze)|duome de Giovinazze]].
==== Otre palazze ====
Seguenne 'nu percorse cronologgeche, 'mbrà le edificie rilevande de costruzione cchiù andiche ste 'u palazze Ammalorsa, 'nzippate atturne a 'u [[1400]] sus 'a muraglie jndr'à zone 'mbacce a 'u puèrte.
L'edificie, restaurate jndr'à le prime anne d'u [[XX sechele|Noveciende]], ave 'na raccolte private de depinde d'u Grosso (XX sechele), de le sculture d'u Dossena, e diverse collezziune de porcellane, arme e carozze.
Verse 'a metà de l'XI sechele, avenìe costruite 'u [[Palazze Vescovile de Bisceglie|Palazze Vescovile]], vulute da Pitre 'u Normanne, conde de Trane e nasce affianghe a' Cattedrale de S. Pitre. Da 'u 1980 'u Palazze Episcopale jè sede d'u [[Musée Diocesane (Bisceglie)|Musée Diocesane]].
Jndr'à 'u Larije Sand'Adoneo nasce 'u palazze ditte de [[Lucrezie Borgia]], fatte jndr'à 'u [[XV sechele]] e caratterizzate da 'na facciate fatte a bugne.
Jndr'à 'u [[1556]] avenìe 'nzippate sus 'a murglie (osce a die vie Frisati) 'u Palazze Frisari. L'edificie ave 'na facciate elegande lavorate a bugne a punde de diamande jndr'à 'u piane de sus.
Jndr'à 'u [[1776]] avenìe fatte 'nzippà da Biagge Manes, 'nu capitane spagnole ca s'avere stabbilite jndr'à cetate, 'u palazze cu 'u nome sue. L'edifice, ca ave tre levèlle (piane terre destinate a deposite, piane nobbele e seconde piane), avenìe fatte a cavedde 'mbrà 'a muraglie e vie San Dumineche.
Resale verse 'a metà d'u [[XVIII sechele]] 'a ville Fiori (ditte pure Palazze Fiori) fatte 'nzippà da 'a famigghie nobbele Fiori, origgenarie de [[Sorrende]]. Stu edifice, costruite ''[[extra moenia]]'' jndr'à quedde ca osce a die jè vie Mondegrappe, presende, seconde 'nu lenguagge architettoneche [[barocche]], 'na facciate precedute da 'na doppie rambe ca ragigunge 'u piane nobbele.
==== Tiatre comunale Garibaldi ====
[[File:Bisceglie teatro Garibaldi.JPG|thumb|'U tiatre "Garibaldi"]]
L'edificie avenìe costruite sus a 'u suole occupate da 'u "tiatre d'a polveriere" scettate 'nderre, jndr'à l'andiche bastione de Zappine. Le fatte legate a' congessione edilizie e a' costruzione d'u tiatre onne state belle 'ngasenate. 'U pruggette, affidate a l'architette Gesèppe Albrizio da l'amministrazione comunale jndr'à 'u 1861, avenìe spicciate jndr'à 'u [[1872]].
Jndr'à 'u [[1870]] avenèrene spicciate le fatìe de murature, invece jndr'à le doje anne successive avenèrene fatte le arrede de jndre, 'a scenografije, le decoraziune sus a 'u soffitte e 'u 'mbiande d'a luce.
Jndr'à vernate d'u 1872 'u tiatre avenìe inaugurate cu 'u "''[[Rigolette]]''" de [[Gesèppe Verdi]] e dedicate a l'eroe de le doje munne, [[Gesèppe Garibaldi]], 'u quale nò putenne partecipà a l'evende, mannò 'na lettere scritte de pugne pe rengrazià 'u Comune de Bisceglie pe stu onore avute.
'U tiatre presendave 'na facciate elegande seconde 'nu lenguagge architettoneche [[neoclasseche]]. 'U spazie de jndre se sveluppave sus a ttre ordine de [[palche]] e 'na [[platèe]] cu 200 poste. 'A coperture cu strutture de legne, presendave doje falde.
A le inizie d'u [[XX sechele|Noveciende]] avenìe rennovate 'a facciate e aggiunde doje rilieve de stucche ca raffegurane fegure femminile, mendre jndr'à le anne successive accumenzarene a manifestarse le prime signe de decadenze d'a strutture ca durande 'a prime uerre mundiale, avenìe ausate cumme deposite de alemiende e a [[Sale cinematografeche|cinamatografe]].
Jndr'à 'u [[1954]] 'u tiatre avenìe assoggettate a 'na serie de scettamiende 'nderre e destinate a strutture cinematografeche.
Jndr'à 'u [[1981]] 'u [[Ministere de le Bene Culturale]] ave dichiarate l'immobbile cumme bene de 'nderesse storeche - artisteche.
==== 'U "Palazzuolo" ====
'U "Palazzuolo" jè 'a cchiù granne chiazze d'a cetate, 'ndicate jndr'à toponomasteche cumme chiazze Vittorie Emanuele II.
'U Palazzuolo se forme cumme enorme [[pomerium]] in corrispondenze d'a porte prengepàle d'a cetate, Porte Zappine. Ggià jndr'à 'u [[XV sechele]] sta arèe vaste ca se stenneve oltre 'u fossate ere chiamate "largo de lo Palazulo". Stu nome avenève da 'a presenze d'u "palatiolum"<ref>Palazze d'u regge guvernatore de Cetate</ref> ca nasceve sus 'a strade ditte "de le palazze", quedde ca osce a die jè 'vie Giulie Frisari, e se affacciave sus a 'u tratte d'a muraglie 'mbrà Porte Zappine e 'u torrione Schinosa.
Sta granna spianate de terre abbandunate ere passate da 'a strade consolare<ref>Pe stu fatte jè utile 'ndicà 'a presenze de 'na petre miliare romane mise jndr'à le giardinette d'a chiazze in direzione de Trane</ref>, e ve arrevavane tutte le strade 'nderne de le comune 'nzeccate.
Cu l'espanzione extra moenia Uettecendesche, 'u nude e selvagge terrene nnande a' porte prengepàle d'a cetate, devendò l'orgoglie e 'a delizie de le biscegliese.
=== Architetture militare ===
'A cetate ave 'a torre maestre, punde de referimende pe tutte 'u territorie da cchiù de 'nu millennie, 'u castelle e 'na bbona vanne de le mure de cinde aragonese, ''limes'' d'u nuclèe cchiù andiche d'a cetate a l'espanzione urbane avvenute fore da le mure.
==== Castelle e torre maestre ====
{{'Ndruche pure|Castelle de Bisceglie}}
[[File:Torre maestra castello.JPG|thumb|upright=1.6|'A torre maestre e 'u castelle de Bisceglie]]
'A torre canusciute cumme ''Maestre'' avenìe fatte 'nzippà verse 'u [[1060]] da 'u conde [[Pitre de Trane]]<ref>Pompeo Sarnelli jndr'à 'u libbre sue ''Memorie de' Vescovi di Biseglia'' pubblicate jndr'à 'u 1693, attrebbuisce 'a costruzione d'a torre maestre a 'u conde Pitre I 'u normanne. Pe quiste 'a torre jè dette pure Torre Normanne.</ref>. Costruite da jndre de petre calcarée locale, rappresende l'elemende dominande d'a cetate cu le sue 27 m de iertezze.
Pe demenziune e caratteristeche de fabbreche pò essere conziderate cumme 'a torre normanne de [[Rutigliane]].
Jè da jedde ca ogne sciurne, accumenzanne da le prime anne apprisse 'a uerre, a le 8:00 e a le 12:00, se sende jndr'à totte 'a cetate 'u signale sonore tradizionale de 'na putende sirene, ausate durante 'u seconde conflitte mundiale cumme allarme aerèe.
'U castelle, probbabbele opere d'u periode sveve, jè fatte da 'nu recinde quadrilatere mandenute da quattre torre angolare - quadre e da 'na quinda torre, cchiù piccenne, sckaffatejndre a' cortine murarie. L'accesse a 'u fortilizie se faceve cu 'nu ponde levatoie. Jndre stavane le allogge de le militare, le stalle, 'a chiesette de San Giuanne e 'nu ''palatium''. Fore d'u recinde stave 'a torre maestre ca ere collegate a jidde cu 'nu ponde levatoie.
Verse 'a metà d'u Cinghe ciende, cu 'a cinda murarie nove d'a cetate, 'u castelle avenìe recanusciute inefficiende e avenìe disarmate.
Osce a die 'a strutture ste sotte a 'nu restaure ca ne face 'ndrucà sulamende a vanne de fore de le cuèrpe de fabbreche.
==== Le mure difensive ====
[[File:Cinta muraria di Bisceglie (BAT), 1570.jpg|thumb|left|'A cinde murarie jndr'à 'u periode 1500-1570]]
[[File:Fortificazioni-mura-Bisceglie.png|thumb|Assette murarie a le inizie d'u 1700. De russe, le reste d'a cinde muraruie medievale acchiate durande de le scave]]
A le inizie d'u [[XV sechele]], 'u sisteme difensive medievale d'a cetate devendò inadeguate a condrobbattere l'[[artiglierie]] da fuèche nove. Ha state accussì cu l'arrive de le [[Aragonese]] ca le vecchie mure normanne, ierte e sottile, avenèrene cangiate da 'na [[cinde murarie]] nove, vasce e terrapienate, ca seguì quase sembre 'u tracciate ca stave apprime.
'U tracciate aragonese avere 4 torriune cchiù 'na torre de cinde d'u castelle:
*Torrione Sand'Angele (NW);
*Torrione de l'abbisse (SW);
*Torrione San Martine (NE) (scettate 'nderre);
*Torrione d'a Porte (S) (scettate 'nderre).
'A murazione nove avère mandenute le doje porte cetadine: une oriendate a nord dette porte de mare (osce a die murate ma angore ìndrucabbele), une oriendate a sud chiamate "de Zappine" (addò osce a die nasce 'u tiatre Garibaldi).
Jndr'à seconda metà d'u [[XVI sechele]] apprisse a le minacce turche, sembre cchiù forte, e cu l'arrive de le [[Spagnule]], le mure avenèrene rafforzate cu 5 baluarde pentagonale e atturne a lore avenèrene scavate fossate granne assaije, e avenìe ccrejate l'accussìditte ''uaste'', cioé 'n'arée granne combletamende spianate, accussì ' a visuale atturne a' cetate ere libbere, pe facilità l'avvistamende de le 'nvasure vie terre.
Le cinghe baluarde erane:
#'u Bastione d'a Porte o ''Polveriere'' (scettate 'nderre);
#'u Bastione de San Paole (W);
#'u Bastione d'u Castelle (SE) (osce a die 'nglobbate da edificie);
#'u Bastione di San Gennare (E);
#'u Bastione di San Martine (NE) 'u cchiù granne e urteme a essere costruite.
Bona parte de le strutture de fortificazione osce a die se pò 'ndrucà e vesità, soprattutte sus a 'u versante d'u puèrte e longhe 'a vie ca carresce a jidde.
=== Architetture rupestre e 'nzediamiende ===
{{Approfondimento |titolo= Casale de Bisceglie |contenuto=[[File:Pacciano 5.JPG|thumb|upright=0.7|Casale de Pacciano]]
* [[Casale de Giano]]
* [[Casale de Pacciano]]
* [[Casale de Zappine]]
* [[Casale de Sagina]]
* [[Casale de San Nècole]]
* [[Casale scombarse de Bisceglie|Casale de San Andrèe]]
* [[Casale scombarse de Bisceglie|Casale de Sande Stefane]]
* [[Casale scombarse de Bisceglie|Casale de Cirignane]]
* [[Casale scombarse de Bisceglie|Casale de Salandre]]
* [[Casale scombarse de Bisceglie|Casale Vigiliae]]}}
==== Le Casale ====
Jndr'à l'agre biscegliese jndr'à 'u passate stavane 10 andiche [[Casale (architetture)|casale]] de epoche [[Medioeve|medievale]] e [[longobbarde]], testimone d'a presenze de crestiàne ca javetavene stabbilmende ste luèche. Comungue durante le tiembe, 'mbrà 'nvasiune e uerre, onne rumaste pèicche casale sane sane, de chidde scettate 'nderre se onne picche 'mbormaziune o certe vote ave rumaste sulamende 'u nome. No tutte le casale se onne sveluppate jndr'à 'u stesse mode e jndr'à 'u stesse periode, 'nfatte, le Casale de Giane, Pacciane, Saggine e Vigilae nascene sus a site romane.
'U mutive d'a nascite de ste cendre rurale piccele, jè da attrebbuirse a' cadute d'u 'Mbere Romane, e a l'arrive de le Longobbarde e [[Bizzandine]]. Le crestiàne ca subbivane le scorribbande de le barbare, accumenzarene a metterse 'nzieme jndr'à cendre piccele, cu 'na probbie podestà, cu legge probbie e culte. Ste cendre averene le mure, chiesere casaline e torre d'avvistamende, e mediamende stavane cchiù o mene da le 20 a le 30 ''fuechere'' (famigghie).
'U decline arrevò cu l'arrive de le [[Normanne]], ca assecurarene 'nu refugge cchiù secure presse 'u Casale Vigilae, fortificate da lore cumme ''castrum'', e da 'u pericole ca aumendave ca arrevave da le cambagne pe colpe de conflitte politece nuève. Accussì facenne, le casale se spopolarene 'nu picche a vote, ma none combletamende pe 'nu belle periode de tiembe, le crestiàne arrevarene jndr'à cetate nove de Vigiliae, carrescianne cu lore le idendità casalne (soprattutte chidde releggiose), tutelate da le stesse Normanne.
==== Grotte ====
Jndr'à 'u territorie stonne lunghe 'u corse de le lame de Sanda Croce e d'Agghie, andiche vie de comunicazione 'mbrà l'entroterre e 'a coste, 'mbortande 'nzediamiende neolitece e paleoliteche ca onne state oggette de esploraziune archeologgeche jndr'à diverse mumende.
===== Grotte de Sanda Croce =====
{{'Ndruche pure|Grotte de Sanda Croce}}
'A grotte jè longhe 100 metre, jndre jè strette verse l'alte e se allarije progressivamende 'nzigne a formà ambiende assaije larie verse 'u vasce.
Jndr'à grotte onne state acchiate concreziune, [[stalattite]], reperte ca resalene a l'industrie litiche d'u periode [[musteriane]] cumme 2200 punde, rasckatore e schegge, 'nu femore neandertaliane e faune pleistoceneche.
Otre strate onne repurtate a' luce strumiende litece de l'[[Epigravettiane]] finale (11.000 anne fa) cumme frammende ceramece neolitece e frammende de l'[[età d'u bronze]] - firre.
'A grotte de Sanda Croce avenìe 'ndividuate jndr'à 'u [[1937]] da Frangische Saverie Majellaro, a 'u quale jè dedicate 'u Musée Civeche Archeologgeche.
==== Le Dolmen ====
Vecine a le lame maggiore, stonne, sus a le terrazze pianeggiande, de le strutture dolmeneche 'mbortande.
===== Dolmen d'a Chianghe =====
{{'Ndruche pure|Dolmen d'a Chianghe}}
[[File:Bisceglie dolmen della chianca 1.JPG|thumb|upright=1.6|'U dolmen d'a chianghe]]
'U dolmen d'a Chianghe jè 'nu monumende [[megaliteche]] 'mbrà le cchiù 'mbortande d'[[Europe]], pe dimenziune, bellezze de linèe e state de conservazione.
Avenìe scuperte 'u 6 aguste [[1909]] da le archeologe [[Jangele Mosso|Mosso]] e Samarelli. 'A strutture, databbele a l'[[età d'u bronze]] medie, appartene a' tipologgije d'u chiaute a corridoie larije, fatte da 'na celle sepolcrale e da 'nu corridoie pe trasè.
Tutte 'u materiale liteche ca face 'u dolmen jè de petre calcare ca avène da 'u territorie atturne.
'U corridoie - lunghe 7,50 m - jè fatte da lastrune piatte, sckaffate verticalmende jndr'à 'u terrene, de iertezze assaije cchiù vasce respette a chidde d'a celle.
Pe stu fatte, 'a lunghezze totale jè 'nu picche mene de 10 m e ave 'u 'ngresse revolte a est.
===== Dolmen de Albarose =====
{{'Ndruche pure|Dolmen de Albarose}}
'U dolmen de Albarose avenìe 'nzippate a picche mene de 1 km da 'u [[dolmen d'a Chianghe]].
'U tumule se iacchie jndr'à contrade cu 'u stesse nome ca ste sus 'a strade provingiale Bisceglie - [[Ruve de Pugghie]], a cchiù o mene 8 km da 'u cendre urbane.
Pure stu dolmen avenìe scuperte jndr'à 'u [[1909]] da Frangische Samarelli jndr'à 'nu specchione a chiande ellitteche. Jidde jè fatte da sette lastrune verticale, tutte ca fanne da parete d'u sepolcre.
A 'u mumende d'a scuperte avenèrene acchiate de le oggette de cerameche fatiate a mane, reste umane, schegge de selce e de le bollitoie de petre calcarée fatiate a mane.
===== Dolmen Frisari =====
{{'Ndruche pure|Dolmen Frisari}}
Jndr'à 'u 1909 'u [[dolmen Frisari]] ha state oggette de 'na prime esplorazione archeologgeche da vanne de [[Mechèle Gervasio|Gervasio]]. Ggià jndr'à quidde periode 'u megalite de presendò semisquasciate e senze coperture.
Jidde face parte d'a tipologgije de tuule a chiande ellitteche, fatte da celle sepolcrale, larije 2 m e longhe cchiù o mene 4 m, precedute da 'nu [[dromos]].
'U monumende [[megaliteche]] de l'[[Età d'u bronze]] (prote appenineche), se affacce a le prime declive d'a sponde sinistre d'a caratteristeche 'ngisione [[Carsisme|carseche]] de ''lame de l'Agghie'', vecine a 'u crocevie de confine cu le territorie de [[Molfette]] e [[Ruve de Pugghie]], none assije lundane da 'u dolmen de Albarose e da 'u dolmen d'a Chianghe, e vecine a 'u [[Casale (architetture)|casale]] ditte [[torre de Navarrino]].
===== Otre dolmen =====
'U ''dolmen de Giane'', ditte accussì purcé se acchiave vecine probbie a 'u tembie de [[Giane]] in contrade Santerame, se iacchie vecine a 'na lame. De stu dolmen, scettate 'nderre jndr'à 'u [[1975]], non ge rumane cchiù ninde, ce nò quacche frammende de rocce de dromos. Pure jidde pò conziderarse cumme a le otre dolmen ca stonne jndr'à l'agre biscegliese.
'U ''dolmen de Sanda Croce'' ca ste jndr'à località lame Sanda Croce, none assaije lundane da le oltre megalite d'a zone, ca ave analoggije cu le dolmen salendine<ref>a stu proposite se legge l'articole scritte da Alfrede Logoluso a novemmre 2006 e pubblecate sus a Indernette sus a [http://www.pinodenuzzo.com/pietre/logoluso.htm Alfrede logoluso] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131019074514/http://www.pinodenuzzo.com/pietre/logoluso.htm |data=19 ottommre 2013 }}</ref>.
Jndr'à 'u territorie de [[Corate]], none lundane da 'u confine cu Bisceglie, se pò angore visità 'u ''dolmen de le Paladine''.
=== Site de 'nderesse ===
==== Zone Pandane-Ripalte ====
'A località, ca occupe 'n'arèe de 685 ettare lunghe 'a coste 'mbrà Bisceglie e Molfette<ref>Sckaffate jndr'à 'u Fogghie 177 tav. IV S.O. d'a [[Carte d'Itaglie]] (I.G.M.)</ref>, jè definite de 'nderesse naturalisteche jndr'à 'u Decrete Ministeriale n. 30 d'u 1º aguste [[1985]], pubblecate sus 'a Gazzette Ufficiale d'a Repubbleche Tagliàne d'u 06/02/1986.
'U site, de elevate valore paesaggisteche, rappresende 'n'elemende morfologgeche e strutturale de granne 'mbortanze pa definizione olisteche d'u paesagge costiere e carseche pugghiese. 'U paesagge vegetale, uerdate jndr'à 'u 'nzieme sue, jè caratterizzate da cambe agricole: dominane l'[[ulive]], l'[[amennele]], le vignete cu 'mbiande a tendone e le orte disarvulate, signe evidende ca 'a mane de le coltivature ave condrebbuite a cangià 'u luèche, 'nu tiembe combletamende recuperte da vegetazzione tipeche de le zone umide e d'a macchie mediterranée.
==== Orte botaneche comunale Veneziani-Santonio ====
'Nguedde a' strade ferrate, vecine 'a "lame funne noce", se iacchie l'[[orte botaneche]] comunale "Veneziani - Santonio", ddunate a 'u Comune da 'a famigghie ca ere probbietarie.
'U giardine, ggià organizzate a' fine d'u [[XIX sechele|Uettenciende]], stipave origgenariamende 'na raccolte de chiande de [[Ficus]] (Moraceae), [[Chiande succulende|Succulende]] [[Cactaceae]], [[Aloe (botaneche)|Aloe]] [[Liliaceae]], [[Agave]] [[Agavaceae]], [[Callistemon]] [[Mirtaceae]] e otre specie cumme 'a ''[[Chorisia speciosa]]'', 'a [[Jacaranda]], specie d'u genere ''Brachychiton'', Phoenix, e otre specie rare.
==== Lunghemare de Ponende e Tiatre Mediterranèe ====
[[File:Bisceglie porto 6.JPG|miniatura|'U lunghemare de Ponende 'ndrucate da 'nu restorande]]
Quanne le anne Ottande ste spicciavane ,'u fenomene preoccupande de l'[[erosione marine]] ca reguardave soprattutte 'u tratte de coste balneare 'mbrà Bisceglie e [[Trane]], facìe fa a l'Amministrazione comunale 'nu piane de recupere costiere d'u 'ndere litorale de Ponende.
Le opere fatte, 'mbostate seconde criterie de [[archietture d'u paesagge]], osce a die costituiscene 'nu 'mbonende e origgenale sisteme de percorse pedonale e cilabbele, articolate sus a cchiù levèlle, ca se sveluppane pe cchiù o mene 3 km sus a tutte 'u litorale de Ponende.
'U ''waterfront''<ref>Fronde marine</ref> d'u sisteme 'ndere, caratterizzate da 'na altimetrie variabbele 'mbrà 2 m e 13 m s.l.m., appare cumme 'na muraglie granna granne de petre a secche ca, 'nderrotte a tratte da elemiende rocciose ca esistevane ggià, iacchie 'na scenografeche aperture sus a 'u mare in corrispondenze d'u [[Tiatre Mediterranée (Bisceglie)Tiatre d'u Mediterranée]], jndr'à località Trulle Verde.
== Suggettate ==
=== Evoluzione demografeche ===
{{Demografije/Bisceglie}}
=== Etnie e minoranze furastiere ===
Seconde le date [[ISTAT]] a 'u 31 decemmre 2018 'a popolazzione furastiere residende ere de {{formatnum:1458}} crestiàne.<ref>{{cita web|lingua=it| url = http://demo.istat.it/str2018/index.html | titolo = Bilancio Demografico e popolazione residente straniera al 31 dicembre 2018 | autore = ISTAT | accesso = 14 ottommre 2019 | dataarchivio = 6 aguste 2017 | urlarchivio = https://web.archive.org/web/20170806142909/http://www.demo.istat.it/bil2016/index.html | urlmorto = sì }}</ref>
Le nazionalità cchiù rappresendate sò:
* [[Romanie]]: 456
* [[Albanie]]: 168
* [[Ucraine]]: 153
=== Dialette biscegliese ===
"''Lingua odorosa di terra e di mare,''<br />
''sobria come il nostro pane,''<br />
''violenta come il nostro sole,''<br />
''rude e amara a volte,''<br />
''ma sempre sincera e virilmente ottimista''"<br />([[Marie Cosmai]], ''dialetto biscegliese'')
{{lingua|nome=Dialette biscegliese
|nomenativo=Dialìtte vescegghiàse
|colore=#ABCDEFGH
|stati={{ITA}}
|regione={{IT-PUG}}
|persone= 55.000 cchiù o mene (tranne le javetande fore l'Itaglie)
|classifica= none 'mbrà le prime 100
|fam1=[[Lènghe indoeuropée|Indoeuropée]]
|fam2=[[Lènghe italiche|Italiche]]
|fam3=[[Lènghe romanze|Romanze]]
|fam4=[[Dialette tagliàne meridionale]]
|fam5=[[Dialette pugghiese]]
|fam6=[[Dialette d'a Pugghie cendrale|Appule-barese]]
|fam7='''''Biscegliese'''''
|nazione=
|agenzia=
|iso1=
|iso2=
|sil=
|sil2=
|estratto='''Dechiarazione de le derìtte de l'umene - Art.1''' <br>
Tutte re crestiène nèscene líbere e tìnnene la stéss'a degnetò e le stésse derìtte. Tìnnene cervèidde e chescìnze e s'honne a chembertò come ce fossere fròte iùne co l'alte.
|mappa=
|didascalia=
|codice=pms}}
Sus a 'u dialette ste 'na leggende ca dice ca [[San Necole Pellegrine]], arrevate jndr'à [[Pugghie]] da 'a [[Licie]] pe fà canoscere 'u [[Vangele]] jndr'à le cetate, arrevò a Bisceglie. Aqquà le crestiàne rumanerene insoddisfatte e deluse da 'u Sande, ca schive e de picche parole se limitave a congludere le probbie descurse cu "''kyrie, kyrie eleison''", tande ca 'u mannare a quidde paise. San Necole, s'avere offese, e pregò Ddie pe punì le bisceglise storpianne 'a parlata lore, cumme 'nfatte avvenìe. Pe stu mutive le bisceglise quanne parlane storcene 'nu picche 'a vocche, e avènene soprannumenate cumme ''vòcche stóurte''.<ref>{{cita web|lingua=it|url=http://www.uniurb.it/giornalismo/lavori2002/giuramento/pagine/storia.htm|titolo=Storia, leggenda e tradizioni|accesso=12 luglie 2013}}</ref>
'A foneteche d'u dialette jè regolate da legge rigorose e costande, soprattutte ce se tène cunde d'u processe de trasformazione da 'a lènghe cchiù andiche, cumme 'u latine popolare, a' lènghe cchiù nove, cumme 'u dialette.
Pe esembie, 'u passagge d'u suène PJ latine jndr'à doppie cm³ dialettale, rappresnede 'na legge foneteche, cumme jndr'à SAPJO (latine) da addò iesse ''sacce'' (dialette).
Sus a 'u piane etimologgeche, stonne de le parole ca avènene da 'u greche<ref>[... 'a parole ''Ascre'', ca signifeche terrazze, richiame le cocce ca jndr'à 'u greche se dicene òstraka...] cit. Marie Cosmai, Il dialetto Biscegliese, Bare, edizioni Levante, 1984</ref>, otre da 'u latine popolare<ref>[... 'a parole ''chelòmme'', 'u culumbre, pigghie 'u nome da 'u latine COLUMBUS, 'u culombe, pe somigghianze; ''cra'', creje, ripete l'avverbie latine ''CRAS''; ''méire'', vine, jè ditte accussì da 'u latine ''MERUM'', ca signifeche pure...] cit. Marie Cosmai, Il dialetto Biscegliese, Bare, edizioni Levante, 1984</ref>.
Oltre a le grecisme andiche, stonne pure le germanisme<ref>[... 'u germaneche ''sparon'' 'na date sparagnw, mendre ''risparmio'' ha rumaste fore da 'u lesseche...] cit. Marie Cosmai, Il dialetto Biscegliese, pag. 17, Bare, edizioni Levante, 1984</ref>, le bizzandinisme<ref>[... 'u termine ''vastòse'' ripete 'u bizzandine ''bastasio'', facchine...] cit. Marie Cosmai, Il dialetto Biscegliese, Bare, edizioni Levante, 1984</ref>, le spagnolisme, le arabbisme, le frangesisme e tracce de lènghe pre-indoeuropèe<ref>[... relitte mediterranée sò: ''cala'', pe ''rada''; ''matina'', alture piccele; e poche otre...] cit. Mario Cosmai, Il dialetto Biscegliese, Bare, edizioni Levante, 1984</ref>.
Jndr'à 'u [[1892]], Dumineche Pastore, apprisse ca avere partecipate e vingiute 'nu congorse nazionale organizzate da 'u [[Ministere d'a pubbleche 'struzione]] jndrà 'u [[1890]], pubblecò 'u dizionarie tagliàne – biscegliese e biscegliese – tagliàne.
Cchiù nnande, jndr'à 'u [[1925]], l'arcidiacone, studiose de latine e greche, Frangische Cocola, facìe stambà “il vocabolario dialettale biscegliese – italiano” cu 12.778 vôsce.
St'urtema opere rumane 'nu punde de referimende pu recupere de vocabbole ca onne scumbarse o s'arrischiane de scumbarìe.
Pe combletà 'u panorame de le studie sus a 'u dialette biscegliese resultane 'mbortande le fatìe, ca avene 'n'ordene cronologgeche, fatte da Jolanda De Gregorio, da 'u lenghuiste russe V. F. Sciscmarev e da Luca De Ceglia cu 'u “Dizionario dei soprannomi biscegliesi nei secoli XVI – XVIII” e 'u "Dizionario Dialettale Biscegliese" edite jndr'à 'u [[2009]].
A Bisceglie ha sembre state ricche 'a produzione de teste dialettale, de poesie, stornelle satirece e prose jndr'à 'u dialette.
=== Tradiziune e folclore ===
Jndr'à l'ambite d'u folclore pugghiese, le tradiziune d'a cetate avene 'nu patrimonie de consuetudine, atteggiamende, combortamende, rituale releggiose, cande e cunde, tipece d'u munde cuntadine e marenare meridionale.
'A tradizione andiche d'u tiatre jndr'à cetate, ca vandave ggià jndr'à 'u [[Regne de Napule]] une de le cchiù granne tiatre ditte 'a “polveriera”, iacchie testimonianze pure jndr'à 'na masckere da none scurdà: Don Pangrazie Cucuzziello.
Cchiù nnande, avènene passate in rassegne le feste de l'anne e le doje prengepàle feste aptronale, vere e probbie avvenemiende: 'a feste de le ttre Sande e quedde d'a 'Ddulurate.
==== Le feste durande l'anne ====
{{Approfondimento
|allineamento = destra
|larghezza = 350px
|titolo=Don Pangrazie Cucuzziello
|contenuto=[[File:Don pancrazio cucuzziello.jpg|thumb|upright=0.5|Don Pangrazie Cucuzziello]]Don Pangrazie Cucuzziello, ditte pure 'u biscegliese, jè 'na masckere de ispirazione locale ggià canusciute jndr'à prime metà d'u [[XIX sechele|Uetteciende]], cu granne endusiasme d'u pubbleche, jndr'à le tiatre de [[Napule]]. Aqquà, grazie a l'opere de l'attore napuletane Gesèppe Tavassi e de otre auture napuletane cumme Pascale Altavilla, ha state protagoniste sus a le scene d'u [[tiatre San Carline]], in congorrenze cu [[Pulcinelle]].
'A masckere biscegliese 'mbersonave 'u tipe de pugghiese trapiandate jndr'à capitale d'u Regne, ''labboriose, sparamazze e schive a parlà, l'esatte condrarie d'u napuletane, oziose, mane bucate e chiacchiarone''<ref>accussì scriveve Marie Cosmai jndr'à ''LEGGENDE E TRADIZIONI BISCEGLIESI'', pag. 112, Mezzina ed., Molfette, 1980</ref>. Guercie e zuppecande, simile a' masckere veneziane [[Pandalone]], cu 'nu vestite de vellute gnure e vianghe, berrette e cazette russe, appoggiannese sus a 'u pome de 'nu bastone, quanne asseve sus 'a scene provocave, pure pu dialette sue, resate forte forte.
Sta masckere devendò famose a le inizie d'u [[XX sechele|Noveciende]] da 'n'attore d'u poste, Raffaelle Bianco, ca ne cangiò 'u nome jndr'à ''Pippo Cocozza'', e, verse 'a seconde metà d'u [[XIX sechele|Uetteciende]] da 'nu screttore frangese, Paul De Musset, ca ne pigghiò spunde pe 'na novella soje. Jndr'à 'u [[1975]] 'na combagnie tiatreale barese repropose jndr'à [[Pugghie]] e jndr'à otre tiatre tagliàe 'a masckere, 'nu picche scurdate, de Don Pangrazie}}
Jndr'à tradizione cetadine, 'a sere de San Silvestre, 'zigne a le prime d'u Noveciende, quacche minute apprime d'a mezzanotte jndr'à famigghie ere tipeche vestè doje uagnune, une da vicchie cu sciumme, varve e bastone e l'otre da adolescende ca svendolave 'na banderine. A' Bufanìe, apparte a 'u scambie de riale, jè tradizione mangià fiche secce e pettole, frittelle vagnate de vine cotte.
'U [[carnavale]] accumenze 'u scirune de Sand'Andonije Abbate, ca jè 'u 17 scennare. 'Nu tiembe ere annungiate da de le femmene ca, cu tammorrelle e trobe, facevane feste 'mbrà le vie d'a cetate. Durande le sciurne de feste, le masckere apprisse ca avere girate pe le strade, da parende e amice, se radunavane presse 'u Palazzuole. Osce a die, sta tradizione jè lassate sulamende a le piccinne. Pittoresche erane le carre jndr'à 'u cortèe, fatte e addobbate dale paziende e da 'u personale d'u spedale psichiatreche "Case d'a Divine Provvidenze", 'nzigne a l'inizie de le anne novande. Durande 'u carnevale se ausave mangià, jndr'à 'u prime e jndr'à le urteme sciurne, le pettole. L'urteme sciurne ere e rumane de rite mangià 'u ''cùcue de carnevòle''.
Le feste pascale accumenzane cu 'a [[Dumeneche de le Palme]].
A l'albe le contadine, turnate da le cambe, carresce fasce de rame d'alìe jndr'à chiesere pe farle bendìe durande 'a messe da 'u sacerdote. Ste ramoscelle, devendate sacre, avenene carresciate a case o rialate e ste stipane pe tutte l'anne.
Le rite d'a [[Pasche]] se fanne seconde forme de tradizione andiche, tipicamende locale. Da 'u pomerigge d'u sciuvedìe 'mbonde a 'u sabbate, 'a chiesere ste in lutte. Jndr'à stu periode non g'avènene sunate le cambane. Apprime le cambane avenèvane sostituite da 'a ''terròzzue'' (note, Raganelle, strumende le legne cu rote dendate ca striscianne sus a 'na lamiere face 'nu suène stridende).
'U sciuvedìe sande, jndr'à le chiesere le altare avènene addobbate cu fiure e luce. 'A sere se allestiscene le sepolcre. Le crestiàne le vonne a 'ndrucane, purcé rappresendane 'u Sepolcre de Criste.
Jndr'à le prime ore d'u venerdìe sande, le crestiàne vonne jndr'à chiazzer Vittorie Emanuele II e vonne a 'u Palazzuolo pe 'ndrucà 'u 'ngondre, 'na sacre rappresendazione 'mbrà l'immaggine de l'Addulurate e quedde de Criste ca carresce 'a croce. Le doje statue, carresciate a spalle e accumbagnate da [[marce funebre]], se 'ngondrane a 'u Calvarie.
Jndr'à 'u tarde pomerigge se fanne le progessiune de le Mistere, statue de legne d'u Setteciende ca raffegurane le mumende d'a passione de Criste, ca partenne da chiesere diverse arrivane totte jndr'à 'na processione uneche, atturne a 'u Palazzuolo. Le cortèe avènene seguire da le Confraternite, cu le membre ca vestene abite particolare de origgene medievale e carresciane jndr'à màne destre 'nu cere appezzecate.
L'urteme cortèe jè quidde de Criste muérte cu le catene, venerate jndr'à chiesere de San Mattée. 'A messe de Abbevescimende avène celebbrate jndr'à sere de sabbate.
La Pasche ave 'n'appendice festive jndr'à 'u lunedìe de l'Angele ca pigghie 'u nome jndr'à 'u dialette locale de ''lunedì del Pantano'' (carsuniedde), purcé apprime le crestiàne sceve a passà carsuniedde jndr'à zone d'u Pantane, 'na località allegre, osce a die, 'na riserve naturale, 'mbrà Bisceglie e [[Molfette]].
Le fiere cambestre e rionale ca se fanne subbete dope 'a Pasche 'nzigne a' Pendecoste sò: 'a fiere de Zappine e quedde de Giane (totte e doje se tènene jndr'à le rispettive casale medievale), pò stonne le fiere de le chiesere de San Lorenze, Sand'Agustine, de Sanda Marije d'a Misericordie, d'a Madonne de Passavie e de Sand'Adoeno.
'U sciurne de le muérte 'u cambesande stave 'n'ausanze andiche, de lassà 'nu cere appezzecate jndr'à 'u caminette cu 'a tavole apparecchiate, cu le reste d'a cene. Seconde 'n'andiche credenze popolare, le muérte fanne le riale a le piccinne, ditte ''l'èneme de le móurte''<ref>trad. da 'u dialette: l'aneme de le muérte</ref>, ca avene 'na cazette appese a 'u litte. 'U cibe tradizionale de stu sciurne jè 'a ''cólve'' (u farne de re cóutte)<ref>grane cotte misckate cu acine de melagrane, scaglie de cioccolate, graneturche e vin cotte</ref>.
A' viscilie d'a feste d'a 'Mmaculate se prepare 'a cene tradizionale, ca jè 'nu piatte de rape, vaccalà frisciute e 'nu cazone. 'Nzigne a' metà de le anne ottande se preparavane e appezzecavane granne fanove, pe devozione, ditte ''fami''.<ref>da 'u greche ''phanós'', fiaccole. [Sta tradizione ave origgne ejndr'à credenze popolare seconde 'a quale 'a Madonne, apprisse ca avere preparate 'u correde pe Gesù, vulè ccu 'u lavave, ma, siccome 'u tiembe ere brutte, appezzecò 'u fuèche pe assucarle.] tratte da Marie Cosmai, ''Leggende e tradizione biscegliesi'', Mezzina ed., Molfette, 1980</ref>
==== 'A feste de le Ttre Sande ====
{{'Ndruche pure|Maure, Sergie e Pandaleone}}
[[File:Puglia Bisceglie4 tango7174.jpg|thumb|upright=0.7|Le reliquie de le ttre Sande jndr'à cripte d'a Cattedrale cetadine]]
'A [[feste patronale]] se face jndr'à ttre sciurne verse 'a seconde dumeneche de aguste jndr'à le mode ca se tramannavane da tanda sechele. Sta feste ave radice jndr'à "Traslazione de le Sande" da 'u casale de Saggine, ca ste jndr'à l'agre, jndr'à le mure, jndr'à 'u borghe marenare. In passate se faceve 'u 30 luglie, sciurne addò osce a die, le crestiàne vonne jndr'à congattedrale pe 'ndrucà le sacre reliquie.
'A feste accumenze 'u sabbate matine. A le uette, 'u signale allungate d'a sirene d'a torre maestre e 'u suène de le cambane de totte le chiesere, aunite a le scoppie de bombe a salve, iaprene le festeggiamiende. Sembre 'u sabbate matine, gire 'mbrà le vie d'a cetate ''u tamburre'' ('u tammorre), 'na banda vasce<ref>['A banda vasce jè fatte da 4 o 5 crestiàne (sò chiamate le analfabbete d'u pendagramme: orecchiande) ca sonane rispettivamende piatte, tammorre, grancasse e flaute o piffere ca esegue 'a melodie. A l'inizie acccumbagnave pu paese le questuande de le comitate feste patronale] accussì Luche De Ceglia jndr'à ''Storia della banda musicale di Bisceglie'', pag. 8, tip. Mezzina, Molfette, 1989</ref> fatte da quacche sunatore de piatte, de tammorre, une de flaute e da une de grancasse, ca sonane de le marce.
'U sabbate sere le crestiàne vonne jndr'à 'u Palazzuolo, cendre d'a feste, addò 'mbrà l'otre avène organizzate pure 'nu mercate cu bangarelle de ogne genere. 'U Palazzuolo, e le vie atturne avènene addobbate cu luminarie particolare. Sus 'a facciate d'u Tiatre Garibaldi, avène 'nzippate 'n'altare ornate de luminarie, drappe e fiure addò avène sckaffate 'n'immaggine de le Sande Patrune, ditte "'u quadre". A 'u cendre d'u Palazzuolo avène mise 'na [[casse armoneche]], atturne aa' quale le crestiàne sende museche fatte da le diverse bande ca se esibbiscene.
'A dumeneche, a le dece, le crestiàne vonne jndr'à congattedrale addò se esponene a le fedele le statue de le Ttre Sande.
Pò stonne le fuèche d'artificie, e se accumenze 'a prugessione de le Ttre Sande. Iaprene 'u cortée le devote, le congreghe de le parrocchie e 'u vescove in pombe magne. Seguone le statue de le Sande, vestite de ore e argende, carresciate a spalle da le confratelle de l'andiche congregazione de le Sande. Rrete a 'u baldacchine stonne le autorità e le bande musecale. Quanne 'a prucessione ste tràse, verse 'a mezzanotte, le crestiàne vonne sus 'a muraglie e lunghe tutte 'u puérte 'ndrucane le fuéche d'artificie langiate da 'u mole nuéve.
'A feste repigghie 'u lunedìe, quanne 'nu gruppe de fedele seguite da le bande musecale accumbagnane jndr'à cattedrale 'u quadre de le Sande. 'A feste spicce cu 'u lange de otre fuèche d'arteficie.
==== 'A feste d'a 'Ddulurate ====
{{'Ndruche pure|Marije 'Ddulurate}}
[[File:Madonna Addolorata Bisceglie.JPG|thumb|upright=0.7|'A Madonne 'Ddulurate]]
Jndr'à congattedrale jè venerate cumme compatrone d'a cetate 'a 'Ddulurate, ca ave 'a feste 'u 15 settemmre.
Pure ste festeggiamiende accumenzane 'u 14, jndr'à le stesse mode d'a feste de le Ttre Sande, e spicciane 'u 16 sere.
Le bangarelle, le luminarie e le fuèche d'artifice reportane le crestiàne jndr'à 'u clime d'a feste de le Sande.
Jndr'à 'u Tiatre Garibaldi avène ornate 'n'altare cercunnate da luminarie, drappe e fiure, addò avène mise 'u sabbate sere l'immaggine d'a Madonne.
'A prucessione, lunghe e solenne, accumbagne 'a statue d'a ''Mèmme du paése''<ref>Mamme d'u paese</ref>, vestute de gnure e cu 'u core trafitte da sette spade. Segue 'a statue<ref>sculture de legne fatte verse 'a metà d'u Setteciende da l'artiste andriese Necole Andonije Brudaglio</ref> 'a congreghe d'a 'Ddulurate e 'a folle de le fedele. Le femmene sò vestute de gnure e carresciane cere de diverse grannenezze. Jndr'à tradizione, le femmene ca one avute le "grazie" fanne vote a' Madonne purtanne le capidde sciolte e le pide a nude pe tutte 'u periode festive<ref>cit. Marie Cosmai, Leggende e tradizioni biscegliesi, Mezzina ed., Molfette, 1980</ref>.
== Culture ==
=== 'Struzione ===
==== Bibblioteche ====
'Nu punde de referimende pe tanda studiuse jè rappresendate da 'a Bibblioteche comunale "[[Pombée Sarnelli]]", ca ste jndr'à 'u storeche edificie d'u monastere de Sanda Croce, in vie Frisari jndr'à 'u core d'a cetate. Jndr'à bibblioteche stonne stipate cchiù de 16.000 volume de ogne tipe, combrese libbre rare e andiche.
Jndr'à 'u [[Seminarie vescovile de Bisceglie|Seminarie vescovile]] stè 'a Bibblioteche diocesane "[[Tommase d'Aquino|San Tommase d'Aquino]]" e 'nu archivije cu tanda fonde.
Pò, jndr'à Parrocchie de Sanda Caterine da Siene, stè 'a Bibblioteche Parrocchiale "don Mechele Cafagna" ca stipe 'nu fonde moderne de cchiù o mene 1.000 lbbre, cu 'na sezione ricche dedicate a' storie locale.
==== Scole ====
Jndr'à 'u territorie comunale stonne diverse 'stituziune scolasteche,<ref name=ScuoleBisceglie>{{cita web|lingua=it|url= http://www.tuttitalia.it/puglia/73-bisceglie/36-scuole/|pubblicazione=tuttitalia.it|accesso=1º novemmre 2014}}</ref> 'mbrà le quale ste secondarie de seconde grade:
* I.I.S.S. "[[Serge Cosmai]]", sede associate de [[Trane]];
* Ist. Prof. 'Ndrustrie e Attivitate Marenare "[[Amerighe Vespucci]]", sede associate de [[Molfette]];
* I.T.C. "[[Giacinde Dell'Olio]]" cu diverse 'ndirizze de studie;
* Licée Sciendifeche - Lènguisteche - Coreutiche - Scienze applecate Statale "[[Leonarde da Vinci]]";
* Licée De le Scienze Umane - Economeche suggiale [[Giacinde Dell'Olio]].
==== Musée ====
===== Musée Diocesane de Bisceglie =====
Musée Diocesane de Bisceglie stè jndr'à 'u [[Palazze Vescovile de Bisceglie|Palazze Vescovile]], jndr'à 'u cendre storeche d'a cetate.
Funnate jndr'à 'u [[1982]] cu decrete de l'arcivescove de Trane [[Gesèppe Carata]], ave quadre, argende, sculture de legne e lapidarie eppure messale preziose e evangeli ca avènene da 'a [[Congattedrale de San Pitre Apostole (Bisceglie)|Cattedrale cetadine]] e da diverse parrocchie, d'u XVII, XVIII, e XIX sechele.
===== Musée Etnografeche "Frangische Prelorenzo" =====
Funnate jndr'à 'u [[1987]], ave acchiate 'a sede soje jndr'à Torre Normanne, jndr'à 'u [[Castelle de Bisceglie|castelle]]. Ave 'na raccolte etnografeche destribbuite sus a ttre piane. A 'u prime piane se iacchiane strumiende rare legate a le mestiere scombarse. A 'u seconde piane avime 'a case d'otre tiembe cu arredamiende e oggettisteche ca resale a 'u periode combrese 'mbrà 'u [[XVIII sechele|Setteciende]] e 'u [[XIX sechele|Uetteciende]]. A 'u terze piane stonne le raccolte sus 'a releggiosità popolare cu 'na serie de ex vote pe grazie ricevute.
===== Musée Civiche Archeologgeche "Frangische Saverie Maiellaro" =====
Funnate jndr'à 'u [[1960]], stipe 'na raccolte de reperte paleolitece acchiate jndr'à [[grotte de Sanda Croce]] cumme selce, strumiende de osse, cerameche neoliteche brunite e appettate ca resalene a 'u V millennie n.C. ca avènene da le site archeologgece Sanda Croce e Albarose. Quacche reperte avène pure da 'u [[Dolmen d'a Chianghe]].
'U musée stipe l'imbronde fossile de 'nu ceste.stuoie d'u VI millennie n.C., 'na collezzione de anfore e colle d'anfore vinarie de età romane recuperate da le funnale vecine a 'u Salselle e 'na preziose urne cinerarie de epoche romane d'u I sechele a.C. ca avène da 'a [[Chiesere de Sanda Margherite (Bisceglie)|chiesere de Sanda Margherite]] ddunate a 'u musée da 'a famigghie Dell'Olio.
'U musée se iacchie jndr'à 'u Monastere de Sanda Croce.
===== Musée Civeche d'u Mare =====
'U Musée Civeche d'u Mare, inaugurate 'u 20 luglie [[2002]], se iacchie presse 'u comblesse de Sanda Croce. Jè divise jndrà nove seziune 'mbrà le quale stonne strumiende pa navigazzione, archeologgije sub-marine, angore e modellisme navale.
=== Medie ===
==== Stambe ====
Jndr'à cetate stonne le sede de quacche case editrice piccele eppure de quacche periodeche cumme:
* Bisceglie 15 Giorni;
* Il Biscegliese;
* BisceglieViva (ex La Diretta, ex La Nuova Diretta, ex Bisceglie in Diretta);
* BisceglieLive;
* Bisceglie24;
* La Diretta 1993.
==== Radie ====
L'uneche emittende radiofoneche ca ste jndr'à cetate jè Radio Centro Bisceglie.
=== Museche ===
==== 'A bande musecale de Bisceglie ====
{{Approfondimento
|allineamento = destra
|larghezza = 350px
|titolo=Maure Giuliani
|contenuto=[[File:Monumento a Mauro Giuliani (Bisceglie).jpg|thumb|upright=0.5|Maure Giuliani]]''”'A granne scole de chitarre ca se ccreje jndr'à le prime decennie d'u Uetteciende vede le virtuose e le comboseture tagliàne devendò protagoniste: 'u prime de lore ca se 'mbone cu autorità jè Maure Giuliani. Jndr'à 'u 1806 sciè a Vienne, cetate addò operane de le strumendiste cumme Simon Molitor e 'u boeme Wenzel Matiegka, le quale pure ca erane affermate, recanoscene jndr'à Maure Giuliani 'u vere rennovatore d'a chitarre. Ammiratissime soliste, Giuliani sone pure jndr'à formaziune da camere 'nzieme cu 'u violiniste Mayseder e cu le pianiste Moscheles e Hummel. In qualità de combosetore jidde tocche cu 'u stesse talende le diverse genere e le forme musecale d'u tiembe sue, combonenne pe chitarre sule o cu otre strumiende. De particolare rilieve sò le 3 congerte sue (opere 30, 36 e 70) pe chitarre e orchestre.”''<ref>note brane tratte da 'u ''DIZIONARIO ENCICLOPEDICO UNIVERSALE DELLA MUSICA E DEI MUSICISTI'', vol. I, pag. 536, ed. UTET, Torine, 1983</ref>}}
[[File:Banda Bisceglie uniforme.jpg|thumb|upright=0.5|left|Uniforme d'a bande]]
'A cetate, ha date le natale a 'u granne chitarriste [[Maure Giuliani]], a 'u combosetore [[Caetane Veneziano]] e a 'u flautiste de fame europée [[Serge Nigri]], mandene 'n'andiche tradizione musecale ca vè nnande pure grazie a' [[banne musecale]]] soje.
'U prime gruppe musecale stabbele d'a cetate resale a 'u [[1832]]. Dece anne apprisse, jndr'à 'u [[1842]] 'a bande, dirette da 'u Maestre Biagge De Gaudio, ere comboste da 29 bandiste.
Jndr'à le anne apprisse, sotte 'a direzione d'u maestre Emmanuele Gotus de [[Napule]], 'a bande de Bisceglie avìe 'nu certe successe. Jndr'à stu periode le 33 bandiste vestevane l'elegande “''uniforme de panne blu, cu collarette e paramane de culr scarlatte, ornate de gallone e cu lire ricamate de argende sus a l'estremità de le falde''”.
Jndr'à 'u [[1863]], 'a direzione d'u cuérpe musecale avenìe affidate a 'u maestre Robberte Curci de [[Barlette]], figghie d'u museciste famose [[Gesèppe Curci]], ca ne istituì 'na scole de museche.
Cchiù nnande, jndr'à 'u [[1869]], ereditò 'a bachette d'u direttore 'u maestre Biagge Abbate de [[Bitonde]], attane de le maestre Gennare e Erneste, ca carresce 'u cuérpe jndr'à 'na ricche staggione de successe.
Jndr'à prima metà d'u [[XX sechele|Noveciende]], l'attività bandisteche devendò modeste, certe vote discondinue, pure pe colpe de le resorse redotte ca avenèvane mise da l'amministrazione comunale.
Quanne spicciò 'a [[Seconda Uerre Mundiale]], 'u cuérpe bandisteche repigghiò a cunge cunge le staggiune congertisteche e jndr'à 'u [[1963]], sotte 'a direzione d'u museciste e combosetore Catavede Gigante de [[Molfette]] (une de le prime maestre de [[Riccarde Muti]])<ref>scrive Luca De Ceglia jndr'à ''STORIA DELLA BANDA MUSICALE DI BISCEGLIE'', pag. 48, tip. Mezzina, Molfette, 1989</ref> attraversò 'nu belle periode de produzione musecale.
Jndr'à storie recende d'a bande jè da dicere d'u maestre Rafaele Miglietta de [[Tarde]] ca da 'u [[1989]] a 'u [[1994]] ha state protagoniste cu 'a bande da gire de Bisceglie de granne staggiune congertisteche apprezzate sus a tutte 'u territorie nazionale.
Da 'u [[2003]] 'u Congerte Bandisteche "Città di Bisceglie" ha state affidate a 'n'associazione musecale nove chiamate "I Fiati". Osce a die l'organizzazione jè gestite da Benedette Grillo ca ave istituite 'na scole de museca popolare pa recerche de museciste locale. Apprisse a quacche anne de difficoltà e de assestamende 'a bande ave repigghiate 'u splendore sue sotte 'a direzione d'u maestre Dominga Samato esibbennese durande 'a feste de [[San Trifone]] a [[Adelfie]] jndr'à 'u novemmre [[2021]] e partecipanne a diverse congorse e rassegne naziunale.
=== Cinematografe e telavisione ===
==== Set de riprese ====
'U 28 sciugne [[2014]] onne accumenzate le riprese d'u film nuéve de [[Mechele Placido]] 'nditolate ''La scelta'' cu [[Ambre Angiolini]], [[Raoul Bova]], [[Valerie Solarino]] e Placido stesse. Jndr'à 'u film stonne 'nu sacche de combarse de cetadine d'u poste. Ha state 'nderamende girate jndr'à cetate. Le riprese onne spicciate 'u 4 aguste 2014.<ref>{{cita web|lingua=it|url=http://trovacinema.repubblica.it/news/dettaglio/la-scelta-di-placido/451955|titolo=La scelta di Michele Placido|pubblicazione=trovacinema.repubblica.it|accesso=22 luglie 2014}}</ref><ref>{{cita web|lingua=it|url=http://www.bisceglielive.it/gallery/296457/photos.aspx|titolo=Primo ciak per La scelta di Michele Placido|pubblicazione=www.bisceglielive.it|accesso=22 luglie 2014}}</ref>
Sembre a sciugne 2014 'a cetate ha state set re riprese pe [[Pietro Mennea - La freccia del Sud]], fiction [[Rai]] dirette da [[Ricky Tognazzi]] dedicate a l'atlete barlettane [[Pitre Mennea]].<ref>{{cita web|lingua=it|url=http://corrieredelmezzogiorno.corriere.it/bari/notizie/spettacoli/2014/4-giugno-2014/ricky-tognazzi-gira-freccia-sudciak-puglia-il-mito-mennea-223333725890.shtml|titolo=Ricky Tognazzi gira la freccia del sud|pubblicazione=corrieredelmezzogiorno.corriere.it|accesso=22 luglie 2014}}</ref>
==== Manifestaziune legate al cinematografe ====
Da 'u 26 luglie a 'u 4 aguste 2014 in occasione d'a fine de le riprese d'u film ''La scelta'' de Mechele Placido, s'ave fatte 'a prime edizione d'u ''Cine Dolmen Fest'', kermesse cinematografeche ca ave avute cumme ospite [[Renzo Arbore]], [[Marije Grazie Cucinotta]], [[Vianghe Guaccero]], [[Alessandre Preziosi]], [[Claudie Santamaria]], [[Isabbelle Ferrari]], [[Emilie Solfrizzi]], [[Andonije Stornaiolo]], [[Giuanne Veronesi]], [[Gennare Nunziante]] e tanda otre.<ref>{{cita web|lingua=it|url=http://www.ilikepuglia.it/menu-principale/cultura-e-spettacoli/bari/22/07/2014/cine-dolmen-fest-tanti-gli-attori-e-registi-che-animeranno-bisceglie.html|titolo=Cine Dolmen Fest, tanti gli attori che animeranno la kermesse a Bisceglie|pubblicazione=www.ilikepuglia.it|accesso=22 luglie 2014}}</ref>
=== Cucine ===
{{Approfondimento
|allineamento = destra
|larghezza = 350px
|titolo=Il “[[Sospire (doce)|sospire]]”
|contenuto=[[File:Sospiro dolce.jpg|thumb|upright=0.5|'U sospire]] Jè 'u doce preferite d'a pasticcerie locale. Da 'u nome sue se 'ndruche perfettamende l'essenze d'u "doce sospire", 'nu 'mbaste fatte cu picche 'ngrediende, banale, tutte ca appartenene a' tradizione locale. Pare ca 'a ricette se tramanne da 'u lundane [[XV sechele]], quanne le [[Monache clarisse|Clarisse]] facevane e sfurnavane le accussìditte "sospirette de le monache", fatte cu pan de Spagne realizzati anghiute cu creme e tutte cuperte da 'na glasse de culore rose.
'Na leggende conde ca ste doce avenèrene preparate da le Clarisse in occasione de le nozze de [[Lucrezie Borgia]]. Ma 'a spose non g'arrevò maje; jndr'à 'u frattiembe le ospite sospiravane appunde pe l'attese e ste doce, da 'a forme provocatorie purcé parevane 'na menne, avenèrene mangiate.
'Na testimonianze certe arrive da l'eremite [[Aleandre Baldi (eremite)|Aleandre Baldi]] ca le descrive accussì: ''"A Visceglia si confeciuma una zacchero assai gustoso e buono"''.}}
'A cucine tradizionale cetadine jè in prfette equilibbrie 'mbrà terre e mare.
Le piatte tipece sò: cicere e cavatelle; cicere e paste; cume cu [[strascinate]] (ca s'assemegghiene a le chianghiaredde) e carde (chiande de scarcioppole lessate e cucinate cu 'u brode a l'ove); cime e strascinate ''assése''; patane, cozze e ''checozze''<ref>cucuzze</ref> a 'u furne; ''sevéirchie de checòzze e chechezzéidde mbregatorie''; ''ciammarechéidde cu premedòle''<ref>lumache bollite e pò cotte cu suche de pummedore, agghie e peperongine</ref>; ''l'arancia rotta all'acqua''; ''u sfricone''<ref>agghie, uegghie e peperongine sfritte cu l'aggiunde de pummedore e sale</ref>; ''l'acquasale''<ref>se face mettènne a bollì jndr'à 'nu tegamine de l'acque e aggiungenne pummedore, petrusine e uegghie. Quanne l'acque bolle se tagghiane stuzzariedde de pane ca avènene mise jndr'à 'nu piatte e sus se scette 'u brode fatte apprimme cu condimende de uegghie e furmagge</ref>, ''la cialdédde''<ref>Se mene 'nu picche d'acque sus a stuèzze de pane fatte in case, ca avène condite cu uegghie, pummedore frische, sale, origane e rucole.</ref>; strascinate e cime de rape; pane, pummedore, uegghie e sale.
Combletane ste piatte: 'u pesce, servite jndr'à tutte le mode, 'mbrà 'u quale quidde fatte a' griglie e ''u ciambotte''<ref>zuppe de pesce, o minestrone fatte cu le pisce de diverse tipe</ref>, ma pure piatte marenare cumme alice marenate, rizze, vurpe piccele, e seccetedde crude condite cu 'u lemone e uegghie e cozze crude o cotte; le braciole e l'arroste de castrate; ''le gnimbredde''<ref>involtine de budelline, fegatine e cibbrée de coratelle</ref>.
'Mbrà 'a frutte, le megghie sò le cerase de Bisceglie, l'uve da tavole de tipe "baresane" (ditte pure turchesche o lattuarie vianghe), l'uve "reggine" e l'uve "cardinale".
'Na tipeche ghiottonerie locale jè ''u calzaune'', 'na focacce anghiute de sponzale lessate e baccalà, alìe gnore, [[acciunghe sotte sale]], diavulicchie e uve passe. 'N'otra versione jè fatte cu pummedore, recotte asckuande e sponzale lessate. 'Notra varietà de cazone jè fatte cu pummedore, recotte asckuande e cepodde. Jè tradizione mangià 'u cazone de le viscilie d'a 'Mmaculate e de Natale.
Le doce tipece d'a cucine locale sò: le carteddate, doce fatte pe le feste natalizie; le pizzette fatte cu amenele arrustute, zucchere e cacao; le marzapane; le sapienze, fatte cu farine, zucchere e marmellate; le ciambelle, fatte cu farine, ove e 'nzuppate jndr'à 'u ''giléppe'' (scileppe), fatte pe le feste pascale; le zeppele, fatte cu ove, farine, 'nu picche de burre e frisciute in forme de taradde servite pa feste de [[San Gesèppe]]; 'a sckume de ove; 'a scarcelle; ''u seseméidde''; ''la còlve'', fatte 'u sciurne de le muérte cu grane bollite condite cu tanda vin cotte<ref>moste non fermendate</ref>, amennele tritate, stuzzariedde de cioccolate, chicche de melograne; ''le pestazze e la monaca''; ''u calzengéidde''; 'u "sospire". St'urteme jè 'u doce tipeche biscegliese cchiù famose, tutelate da 'u consorzie Pasticceri di Bisceglie, ca ne onne fatte 'u disciplinare ('ngrediende e preparazione), leganne 'a storie de stu doce a' storie d'a cetate.
== Sciugrafije andropeche ==
=== Urbanisteche ===
[[File:Bisceglie Urbanizzazione.png|upright=1.4|thumb|Allariamende urbane d'a cetate]]
Da l'evoluzione urbane d'a cetate jè chiare ca ggià quanne spicciave 'u [[XVIII sechele]] le doje quartiere de fore a 'u nuclée cchiù andiche, delimitate da le mure aragonese e cresciute in simbiosi cu 'a nature, se furmarene spondaneamende a le margine de le fortificaziune.
L'allariamende [[extra moenia]] settecendesche, ca seguive cumme de le tendacole le solche scavate da le doje "lame" a le fianghe d'a cetate murate, avenìe recucite a 'nu tessute urbane uettecendesche, cchiù regolare, ca se sveluppò atturne a 'u granne [[pomerium]] chiamate ''Palazzuolo''.
'A realizzazzione d'u tronghe ferroviarie Fogge - Bare e 'a costruzione d'u fabbrecate viaggiature fatte jndr'à 'u [[1864]], determinò 'nu oriendamende nuéve jndr'à l'allariamende urbane de fine [[XIX sechele|Uetteciende]], limitate a ovest d'a costruzione d'u cambesande ([[1863]]). ''Già jndr'à 'u [[1874]] avere state affidate a l'ingegnere barese Giorge De Vincentiis 'u 'ngareche de fà pa cetate 'nu piane regolatore e l'allariamende''<ref>Gianfrangische Todisco, ''Bisceglie nella documentazione grafica dal '500 al '900'', pag. 93, Mezzina ed., Molfette, 1988</ref> ca acchiò jndr'à stazione 'nu elemende de oriendamende d'u nuève allariamende urbane. L'idée de collegà cu 'nu asse viarie 'u fabbrecate viaggiature cu chiazze d'u mercate (osce a die chiazze San Frangische) e 'u ''Palazzuolo'', repigghiate jndr'à 'u piane de allariamende d'u [[1909]] fatte da l'ing. Caetane Ventrella, facìe fà jndr'à 'u [[1928]] 'u ''Rettifilo''<ref>strade rettilinée case reface a le diverse asse viarie proposte jndr'à le 'ndervende urbanistece de fine Uetteciende</ref>.
Comungue, 'a costruzione d'a ferrovie ave rappresendate, almene 'mbonde a' metà d'u sechele scorse, 'nu nuève limite urbane ca ave signate l'organizzazzione d'u territorie jndr'à direzione est - ovest.
Sulamende cu 'u [[Piane regolatore generale comunale]] d'u [[1959]] se penzave a 'n'arée destinate a le attivitate 'ndustriale ca zumbave 'a ferrovie e sceve verse 'a direzione sud - est. Stu piane, pure prevedenne 'a reorganizzazzione d'a cetate facenne arterie stradale nove (vie d'a Repubbleche, vie d'a Libbertà, corse Umberte I), non ge tenìe in conziderazione de le "segne andiche" d'u territorie, non ge salvauardò 'a cetate [[intra moenia]] e nemmene l'edilizie de 'nderesse storeche - architettoneche [[extra moenia]], assaije diffuse fore da le mure. Tuttes tu fatte ccrejò 'n'allariamende urbane a "macchie dee uegghie" dominate da 'na granne quandità de edilizie prive de qualitate.
[[File:PRG Bisceglie.jpg|thumb|'U PRG de le anne settande]]
Jndr'à le prime anne settande, cu 'u Piane Regolatore Generale (PRG) nuève, redatte da l'architette Andonije de' Grassi de Pianure e da 'u 'ngegnere Giambattiste La Notte, proporzionate rispette a 'u [[2010]] cu 'na popolazzione de 79.000 crestiàne, 'u territorie ha state organizzate prengepalmende sus a 'u reperimende de nove arée de espanzione de fore a le "maglie" ggià edificate o parzialmende edificate. Pe stu fatte, jndr'à 'u PRG nuéve ('ndese cumme strumende urbanisteche de 'ndirizze generale approvate jndr'à 'u [[1975]]), avenèvane 'ndividuate arée nove de tipe residenziale<ref>zone San Frangische a est d'a cetate, zone Sand'Andrée combrese 'mbrà 'a ferrovie e 'a strade SS 16 bis</ref>, avenève reorganizzate 'a zone turisteche - residenziale de “Salselle e 'a Cape” e individuate a sud d'a cetate, 'mbrà 'a [[Strade Statale 16 Adriateche|SS 16]] e 'a ferrovie 'n'arée destinate a' residenze staggionale, e se acchiarene arée nove pe le 'nzediamiende 'ndustriale (zone lame de Macine, verse [[Molfette]] e artiggianale (vie Ruve e SS16 in direzione Molfette). 'U piane, pure,prevdeve 'u recupere d'u cendre storeche e tenève cunde d'a proposte avanzate jndr'à 'u [[1967]] da 'u Conziglie Comunale pa costruzione de 'nu puèrte - canale de tipe turisteche jndre 'a "Lame Paterno", a 'u confine cu 'u territorie de [[Trane]]. Jndr'à le anne apprisse, 'u PRG ha state fatte attraverse 'a redazione de specifece piane attuative.
Partenne da le prime anne novande tutte 'u litorale de ponende, ca subbisce le fenomene de erosione marine, ha state progettate arrete<ref>'U proggette generale avenìe affidate da 'u Comune a l'arch. Amedée Clavarino</ref> seconde tecniche de progettazzione ambiendale. 'Mbrà le 'ndervende fatte jè da signalà 'u tiatre "Mediterranée"<ref>'a costruzione, ca face referimende a quedda classeche d'u tiatre greche, jè sckaffate jndr'à rocce cu 'a scene revolte verse 'u mare e oriendate in direzione d'a cattedrale de Trane</ref>, costruite vecine a 'u mare in zone "trulle verde".
Jndr'à 'u [[2009]] ha state conferite 'u 'ngareche a 'nu gruppe de 16 professioniste<ref>coordiamende generale prof. arch. Gianluigge Nigro, arch. Frnagische Nigro, arch. Maure Sàito</ref> pa redazione de 'nu PUG nuève (piane urbanisteche generale).
== Economije ==
{{'Ndruche pure|Economije d'a Pugghie}}
{{Approfondimento
|allineamento = destra
|larghezza = 350px
|titolo='A “Banghe de le biscegliese”
|contenuto=[[File:Banca di Bisceglie 01.jpg|thumb|upright=0.5|'A sede d'a Banghe Popolare de Bisceglie]] Pe settandasette anne 'a stabbilità e 'a vitalità de l'economije locale ha state garandite da 'a [[Banca Popolare di Bisceglie]]. Jndr'à cetate quanne ste spicciave 'u Uetteciende operave 'a Banghe Tupputi a sostegne d'u credite agrarie. Jndr'à 'u [[1913]] de le professioniste e 'nu gruppe de commerciande facerene 'nu Istitute bangarie nuève ca, nonostante l'inizie difficile, passò 'mbrà 'a fine de le anne Sessande e l'inizie de le anne Settande, 'nu belle periode de crescite patrimoniale sotte 'a guide de Mechele Dell'Olio. 'A Banca Popolare di Bisceglie, apparte a le normale operaziune bangarie, mandenìe l'economije locale danne credite sus a le costruziune nuève de allogge, andicipaziune a 'mbrese ca fariavane jndr'à 'u settore de le fatìe pubblece, credite a 'mbrese commerciale e artiggiane.
L'Istitute, ca avere filiale a [[Canose de Pugghie]], [[Trane]] e [[Corate]], apprisse 'a fusione cu 'a [[Banca del Salento]], ave chiuse combletamende jndr'à 'u [[1990]].}}
=== Agricolture e pesche ===
L'economije d'a cetate jè da sembre legate a l'agricolture. Le suole agricole sò coltivate soprattutte a ulivete, vignete pe uve da tavbole e a cerasete. 'A cetate vande 'nu belle commerce de esportazione ortofrutticole pe l'Itaglie e pe l'estere. 'A costruzioen d'a ferrovie Adriateche ave favorite e aumendate, ggià quanne ste spicciave 'u Uetteciende, le scambie cu le granne cetate de l'Itaglie settendrionale e de l'Europe cendre-settendrionale.
Da 'u scale merce ferroviarie, cuperte e scuperte, se mannavane a le mercate de [[Melane]], [[Torine]], [[Bologne]], pe l'[[Austrie]], 'a [[Svizzere]], 'a [[Frange]] e 'a [[Germanie]], uve da tavole<ref>A le inizie d'u Noveciende 'a cetate ere conziderate 'u cchiù 'mbortande cendre de produzione e de scambie d'a famose uve da tavole chiamate "baresane", osce a die soppiandate da l'uve "reggine" e da otre qualitate de uve</ref>, amennele, alìe, cerase e ortagge cumme 'nzalate, pummedore e cavole.
Osce a die 'a produzione agricole alimende l'attivitate molitorie de le alìe pa produzione de [[uegghie de alìe]], e 'u commerce de l'[[uve da tavole]] e de le cerase<ref>'A presenze d'a cerase jndr'à 'u territorie resale a' seconde metà d'u XVI sechele. Jndrà le prime d'u Noveciende da 'u scale ferroviarie parteve 'nu quarte d'a produzione nazionale de cerase. Osce a die 'a produzione d'a cerase biscegliese 'a "dure d'u Reddite" ditte "durone de Bisceglie" se affianghe a' coltivazione de le cerase de qualitate Ferrovie, Bigarreau Moreau, Bigarreau Burlat, Celeste, New Star, Prime Giant, Giorge, Sweet Heart. Jndr'à 'u 2003, pe tutelà e promuovere 'a produzione, ha state costituite 'u "Consorzie de tutele e valorizzazzione d'a cerase de Bisceglie"</ref>.
L'attivitate marenare d'a cetate jè testimoniate da 'a flotte navale peschereccia soje, ca conde cchiù de 30 'mbarcaziune de 'na bella stazze, nonostante 'a crise d'u combarte, face d'a pesche 'nu settore 'mbortande de l'economije cetadine. 'A pesche avène soprattutte fatte seconde 'u metode a strasciche. Mene ausate sò le tecniche de pesche volande e a circuizione. Pò, lunghe 'u tratte costiere stonne de le 'mbiande de [[acquecolture]].
=== 'Ndustrie manifatturiere ===
'A strutture produttive jè caratterizzate da 'a prevalenze de micre e piccele 'mbrese ca gravitane atturne a le settore de l'agricolture e d'a pesche, cumme le frandoje olearie e piccele 'ndustrie conserviere.
Significative jè 'a presenze sus a 'u territorie de 'nu sacche de 'mbrese ca operane jndr'à 'u settore de l'abbigliamende, soprattutte jndr'à produzione d'a biangherie intime e de ricame<ref>'A cetate vande 'na tradizione andiche de merlette e recame cu 'a tecniche d'u "tombole", 'nu cuscine gruésse addò le femmene cusevane e 'ndrecciavane, 'mbrà tanda spille, 'u cuttone de diverse culore, seconde le 'ndicaziune d'u cliende</ref>.
Sò da segnalà de le 'ndustrie dedite a' lavorazione d'u legne e d'a petre locale.
=== Turisme ===
Sviluppate sò le attivitaste turisteche: 'u comune ave 'a [[Bandiera Blu]], recanuscimende date da 'a [[Foundation for Environmental Education|FEE]] a le megghie località costiere europée<ref>{{cita web|lingua=it|url=http://www.tuttitalia.it/bandiera-blu/2001-spiagge/|titolo=Bandiera Blu 2001|pubblicazione=tuttitalia.it|accesso=6 abbrile 2015}}</ref> e pe le spiagge de ''Scalette e Salselle'' jkndr'à 'u 2003<ref>{{cita web|lingua=it|url=http://www.bandierablu.org/common/blueflag.asp?tipo=bb&anno=2003|titolo=Bandiera Blu 2003|pubblicazione=bandierablu.org|accesso=6 abbrile 2015}}</ref>, 2005<ref>{{cita web|lingua=it|url=http://www.bandierablu.org/common/blueflag.asp?anno=2005&tipo=bb|titolo=Bandiera Blu 2005|pubblicazione=bandierablu.org|accesso=6 abbrile 2015}}</ref>, 2006<ref>{{cita web|lingua=it|url=http://www.bandierablu.org/common/blueflag.asp?anno=2006&tipo=bb|titolo=Bandiera Blu 2006|pubblicazione=bandierablu.org|accesso=6 abbrile 2015}}</ref>, 2021<ref>{{cita web|lingua=it|url=http://www.bandierablu.org/common/blueflag.asp?anno=2021&tipo=bb|titolo=Bandiera Blu 2021|pubblicazione=bandierablu.org|accesso=15 sciugne 2021}}</ref> e 2022<ref>{{cita web|lingua=it|url=http://www.bandierablu.org/common/blueflag.asp?anno=2022&tipo=bb|titolo=Bandiera Blu 2021|pubblicazione=bandierablu.org|accesso=17 scennare 2023}}</ref>.
== 'Nfrastrutture e carresciamiende ==
=== Ferrovie ===
{{'Ndruche pure|Stazione de Bisceglie}}
'A [[stazione de Bisceglie]] ste sus 'a [[Ferrovie Adriateche|direttrice adriateche]] [[Lecce]] - [[Bologne]] gestite da [[Rete Ferroviaria Italiana]]. 'U chiazzale jè fatte da doje binarie tutte e doje de corse.
=== Puérte ===
{{'Ndruche pure|Puérte de Bisceglie}}
[[File:Bisceglie.jpg|thumb|Puèrte: 'u scale de alegge]]
'U puérte se sveluppe jndr'à 'nu bacine naturale de cchiù o mene 100.000 m² e jè settorializzate jndr'à l'attivitate pescherecce e jndr'à quedde turisteche-diportisteche.
=== Mobbilità urbane ===
'U carresciamende pubbleche urbane jè gestite da le Autolinée Dover de [[Noci (Itaglie)|Noci]], garandite cu ttre linée de autobus. Le carresciamiende interurbane sò gestite da 'a [[STP Bari]], invece le collegamiende sciurnaliere cu 'a cetate de Corate sò servite da le autobus d'a ditte Conca ca ste jndr'à 'u consorzie reggionale [[Cotrap]].
'A stazione de le autobus se iacchie jndr'à 'u cendre d'a cetate, jndr'à Chiazze Reggine Margherite.
=== Piste ciclabbele ===
'A cetate ave 'nu sisteme perimetrale de piste ciclabbele. 'U tratte cchiù consistende se sveluppe sus a 'u lunghemare de ponende e face parte d'u pruggette cchiù granne d'a costruende [[ciclovie Adriateche]] ca adda collegà totte le località costiere de l'Adriateche.
== Amministrazione ==
Elenghe de le amministraziune ca se onne succedute jndr'à stu comune:
{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Frangische Contò|Inizio=26 masce 1988|Fine=21 sciugne 1990|Partito=[[Democrazia Cristiana]]|Note=<ref name=interno>http://amministratori.interno.it/</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Frangische Contò|Inizio=21 sciugne 1990|Fine=16 febbrare 1993|Partito=[[Democrazia Cristiana]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Biagge Lorusso|Inizio=16 decemmre 1993|Fine=24 abbrile 1995|Partito=[[Partito Repubblicano Italiano]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Marije Giuseppine Del Monaco|Inizio=8 masce 1995|Fine=13 màrze 1996|Partito=[[Polo per le Libertà]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=[[Frangische Napoletano (politico)|Francesco Napoletano]]|Inizio=4 luglie 1996|Fine=13 febbrare 1998|Partito=[[centro-sinistra]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=[[Frangische Napoletano (politico)|Francesco Napoletano]]|Inizio=8 sciugne 1998|Fine=28 masce 2002|Partito=[[Partito della Rifondazione Comunista]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=[[Frangische Napoletano (politico)|Francesco Napoletano]]|Inizio=28 masce 2002|Fine=7 scennare 2006|Partito=[[centro-sinistra]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Frangische Carle Spina|Inizio=30 masce 2006|Fine=22 sciugne 2011|Partito=[[centro-destra]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Frangische Carle Spina|Inizio=20 masce 2011|Fine=22 febbrare 2013|Partito=[[liste civiche]]: bisceglie che vogliamo, liste civiche: forza giovani, la puglia prima di tutto, liste civiche: movimento politico alfonso russo, liste civiche: progresso e libertà, nuovo psi, lista|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Frangische Carlo Spina|Inizio=12 sciugne 2013|Fine=6 settemmre 2017|Partito=Partito democratico (da 'u 2016) - liste civiche: per bisceglie; liste civiche: noi riformatori; liste civiche: ambiente e socialità; liste civiche: bisceglie d'amare; liste civiche: biscegliesi; liste civiche: progresso e libertà|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Vittorie Fata|Inizio=6 settemmre 2017|Fine=30 sciugne 2018|Partito=Partito democratico (da 'u 2016) - liste civiche: per bisceglie; liste civiche: noi riformatori; liste civiche: ambiente e socialità; liste civiche: bisceglie d'amare; liste civiche: biscegliesi; liste civiche: progresso e libertà|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Angelandonije Angarano|Inizio=24 sciugne 2018|Fine=''in cariche''|Partito=Partito democratico (da 'u 2016) - liste civiche: Insieme per Bisceglie; liste civiche: Bisceglie tricolore; liste civiche: Bisceglie si sveglia; liste civiche: Il torrione; liste civiche: Punto d'incontro; liste civiche: Sinergie per Bisceglie; liste civiche: Bisceglie svolta; liste civiche: Scegli Bisceglie; liste civiche: Dimensione cristiana popolare|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Gemellagge ===
* {{Gemellaggio|Itaglie|San Pangrazie Salendine}}
* {{Gemellaggio|Giordanie|Al Fuheis}}
* {{Gemellaggio|Palestine|Khan Younis}}
* {{Gemellaggio|Sirie|Tartous}}
* {{Gemellaggio|Pulonie|Kalwaria Zebrzydowska}}
* {{Gemellaggio|Itaglie|Averse}}<ref>{{Cita web|lingua=it|url=https://www.diocesiaversa.it/santaudeno-gemellaggio-aversa-bisceglie/|titolo=Sant'Audeno: gemellaggio Aversa - Bisceglie|sito=Diocesi di Aversa|data=2017-03-27|lingua=it-IT|accesso=2020-10-07|dataarchivio=9 ottommre 2020|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20201009034614/https://www.diocesiaversa.it/santaudeno-gemellaggio-aversa-bisceglie/|urlmorto=sì}}</ref>
== Sport ==
=== Ballone ===
[[File:Bisceglie Modenese 1929 campo vecchio.jpg|upright=0.7|thumb|U.S. Biscegliese - Modenese, anne 1929]]
'U [[Baòllone (sport)|ballone]] jè 'u sprot ca occupe 'u prime poste pe le atlete e pe le appassionate e tefose.
Jndr'à 'u [[1908]] le studinde Luigge Ventura, Frangische de Villagomez, Fedele Papagni e le frate Paquale, funnarene 'a suggetate sportive “Ercole” ca pigghiò atlete pu ballone, pu ciclisme, nuote e atleteche leggere.
Apprisse a quacche anne 'a suggettare cangiò nome jndr'à "A.S. Velox" e avìe cumme presidende Maure Simone, 'nu 'ndustriale d'u legne.
Sus a sta esperienze, jndr'à 'u masce [[1913]], Geséppe Maenza e otre atlete facerene l'Unione Sportiva Biscegliese, da le colore blu cu 'a stelle vianghe, ca avìe 'nu periode de successe, raggiungenne 'a qualificazione a 'u cambionate tagliàne de I divisione.
Jndr'à 'u [[1929]], de le 'mbiegate d'a Banghe Popolare de Bisceglie, 'mbrà le quale Gustave Ventura, ca pò jndr'à l'ane settande ave 'u stadie comunale nuéve dedicate, funnarene 'na suggetate de ballone nove, chiamate "Diaz".
A le inizie le partiee se sciucavane sus 'a spianate d'u ''Palazzuolo''. 'U luèche, ggià resultate none regolamendare pe le partite d'u cambionate [[1921]] – [[1922]], avenìe subbete cangiate cu 'nu cambe nuéve regolamendare (quidde ca osce a die jè 'u cambe vecchie "Frangische Di Liddo").
Jndr'à 'u [[1950]] le suggettate A.S. Diaz e A. S. Biscegliese facerene nascere 'a Calcio Bisceglie, da le culure gnure e azzurre cu 'a stelle vianghe, ca jndr'à le anne ave sciucate jndr'à le cambionate naziunale de serie C.
Jndr'à le anne settande avenìe fatte 'nu 'mbiande sportive nuéve destinate a stadie comunale e attrezzate pe ospità le gare de atleteche leggere. Jndr'à le urteme decennie se ave diffuse 'u [[calce a 5]], grazie a' [[Società Sportiva Bisceglie Calcio a 5]] distindase pure a levélle nazionale, e achiuse jndr'à 'u [[2012]].
'A cetate jè sede de ste suggetate de ballone:
* 'U ''Calcio Bisceglie'', ca schioche jndr'à l'[[Eccellenze pugghiese]];
* L<nowiki>'</nowiki>''A.S.D. Unione Calcio Bisceglie'', ca schioche jndr'à l'[[Eccellenze pugghiese]];
* 'A ''Olimpiadi calcio a 5'', squadre ca scioche jndr'à [[Serie B (calce a 5)|Serie B]] ([[Futsal|calce a 5]]);
* L<nowiki>'</nowiki>''ASD Arcadia 2010 calcio a 5'' femminile, ca scioche jndr'à 'u cambionate de Serie A.
=== Otre sport ===
'A tradizione sportive cetadine reggistre cchiù de 'nu sechele de attivitate, jndr'à diverse discipline sportive, sie de squadre ca individuale.
'A prime attivitate de [[pallacanestre]] jè d'u [[1978]] cu l'associazione sportive G. S. Basket. Jndr'à 'u [[1989]] avenìe funnate l'A.S. Basket Bisceglie ca ave sciucate jndr'à le cambionate de C1 e de B2.
'Mbrà le appundamiende sportive ca 'a cetate ospite sò da arrecurdà_ 'u gire podisteche Cetate de Bisceglie, da cchiù de cinguand'anne, e l'evende "Asta Night" addò pigghiane parte le megghie cambiune nazionale de [[zumbe cu l'aste]].
=== 'Mbiande sportive ===
'A cetatem ca ave ospitate jndr'à 'u [[1997]] quacche gare d'a XIII edizione de le [[Sciuéche d'u Mediterranée]], ave 'nu [[Stadie Gustave Ventura|stadie comunale]] 'nditolate a Gustave Venture, cu piste pe l'atleteche leggere e cambe da ballone. Ave doje otre cambe da ballone (cambe vicchie "Frangische Di Liddo", cambe de ballone "Don Iva"), de 'nu palazzette d'u sport comunale chiamate [[PalaDolmen]], de piscine cuperte e scuperte, de 'mbiande sportive regolamendare cu cambe da tennis, pallavvole e calcette, de 'nu 'mbiande private pu [[tire a segne]], de 'nu ciclodrome e de 'nu 'mbiande private pu [[bowling]].
== Note ==
<references/>
== Bibbliografije ==
* G. Di Benedetto e G. La Notte (a cure de), ''Bisceglie nella documentazione grafica dal '500 al '900'', Molfette, Mezzina editore, 1988.
* Erminia Cardamone e Mattée de Filippis (a cure de), ''Strutture teatrali dell'800 in Puglia'', Bare, assessorate a' Pubbleche 'Struzione d'a Reggione Pugghie - Accademie de le Belle Arte de Bare, 1988;
* Gianfranghe Borraccetti, ''Guida ai luoghi del centro storico di Bisceglie'', Terlizze, cooperativa culturale RTS, 2003;
* Frangische Cocola, ''Vocabolario dialettale biscegliese - italiano'', Trane, tipografia Paganelli, 1925;
* Marie Cosmai, ''Storia di Bisceglie'', Bisceglie, edizioni il Palazzuolo, 1960;
* Marie Cosmai, ''Bisceglie nella storia e nell'arte'', Bare, Levante editore, 1968;
* Marie Cosmai, ''Leggende e tradizioni biscegliesi'', Molfette, Mezzina editore, 1980;
* Marie Cosmai, ''Il dialetto biscegliese'', Bare, Levante editore, 1984;
* Luche De Ceglia, ''Storia della banda musicale di Bisceglie'', Molfette, Cetate de Bisceglie ed., 1989;
* Pombée Sarnelli, ''Memoria de' vescovi di Bisceglia e della stessa città'', Napule, 1693;
* Giambattiste La Notte,''Bisceglie. Insediamenti culturali'', Bare, Adda ed., 1991;
*F. Canali e V. C. Galati, ''Architetture e ornamentazioni dalla Toscana agli 'Umanesimi baronali' del Regno di Napoli alla fine del Quattrocento. Fulcri architettonici e artistici nella committenza di Francesco II Del Balzo di Andria (1431-1482). Un'architettura umanistica nell'orizzonte di Leon Battista Alberti e di Andrea Mantegna. Interventi a Napoli, Andria, Irsina/Montepeloso (Monte Filoso) e Bisceglie. Parte quinta: Francesco II Del Balzo'', jndr'à ''Monumentalia. Monumenti tra identità e celebrazione, «Bollettino della Società di Studi Fiorentini»'', I, 28, 2019.
== Otre pruggette ==
{{interprogetto}}
{{Collegamiende fore a Uicchipèdie}}
* {{Collegamenti esterni}}
* {{cita web |lingua=it| 1 = http://www.prolocobisceglie.it | 2 = Associazione Turisteche Pro Loco Bisceglie | accesso = 27 sciugne 2020 | urlarchivio = https://web.archive.org/web/20190929084259/http://www.prolocobisceglie.it/ | dataarchivio = 29 settemmre 2019 | urlmorto = sì }}
* {{cita web|lingua=it|http://www.centrostudibiscegliese.it/index.php|Cendre Stude Biscegliese}}
* {{cita web |lingua=it| 1 = http://www.parrocchiasantacaterinabisceglie.it/Biblioteca_biblionline.aspx | 2 = Bibblioteche Parrocchiale don Michele Cafagna | accesso = 27 novemmre 2012 | urlarchivio = https://web.archive.org/web/20120212111626/http://www.parrocchiasantacaterinabisceglie.it/Biblioteca_biblionline.aspx | dataarchivio = 12 febbrare 2012 | urlmorto = sì }}
* {{cita web |lingua=it| 1 = http://www.bisceglievex.it | 2 = Associazione Bisceglie Vecchia Extramoenia | accesso = 10 giugno 2021 | dataarchivio = 1 settemmre 2018 | urlarchivio = https://web.archive.org/web/20180901150845/http://www.bisceglievex.it/ | urlmorto = sì }}
{{Provinge de Barlette-Andrie-Trane}}
{{portale|Pugghie}}
{{Controllo di autorità}}
[[Category:Comune d'a Pugghie]]
[[Category:Comune d'a provinge de Barlette-Andrie-Trane]]
[[Categoria:Bisceglie| ]]
0aogsia95348ykoqx1if07oxg0u01aw
Trinitapule
0
9469
150933
150924
2024-12-07T18:21:02Z
Joetaras
326
/* Musée Civiche Archeologgeche de le Ipogée */ SEZ. OK
150933
wikitext
text/x-wiki
{{T}}
{{Divisione amministrative
|Nome = Trinitapule
|Panorama = Piazza Umberto I luminosa.jpg
|Didascalia = Chiazze Umberte I
|Voce bandiera =
|Voce stemma =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Pugghie
|Divisione amm grado 2 = Barlette-Andrie-Trane
|Amministratore locale = Giuseppine Ferri<br>Salvatore Guerra<br>Massimo Santoro
|Partito = commissione straordinarije
|Data elezione = 18-7-2023
|Data istituzione =
|Abitanti = 13881
|Note abitanti = {{Istat|110|10|2022}}
|Aggiornamento abitanti = 30-9-2022
|Zona sismica = 2
|Sottodivisioni = Sanda Chiare, Le Quattre Massarie
|Divisioni confinanti = [[Barlette]], [[Cerignole]] (FG), [[Margherite de Savoie (Itaglie)|Margherite de Savoie]], [[San Ferdinande de Pugghie]], [[Zapponete]] (FG)
|Gradi giorno = 1296
|Nome abitanti = casaline o trinitapulese
|Patrono = [[San Mechèle]]<br />[[Sando Stefane]]<br />[[Marije Sandissime de Lorete]]
|Festivo = 15 aguste (eppure 10 e 26 decemmre)
|Soprannome= 'U Casale, U Casoil (dialette locale)
|PIL =
|PIL procapite =
|Mappa = Map of comune of Trinitapoli (province of Barletta-Andria-Trani, region Apulia, Italy).svg
|Didascalia mappa = Posizione d'u comune de Trinitapule jndr'à provinge de Barlette-Andrie-Trane
}}
'''Trinitapule''' ('''Trinitapoli''' jndr'à 'u [[Lènghe tagliàne|tagliàne]], ''U Casòilǝ'' jndr'à 'u [[Dialette foggiane|dialette locale]], 'nzigne a 'u [[1863]] chiamate ''Casaltrinità'') jè 'nu [[Comune (Itaglie)|comune tagliàne]] de {{formatnum:13881}} crestiàne d'a [[provinge de Barlette-Andrie-Trane]] jndr'à [[Pugghie]]. Se iacchie jndr'à valle de l'Ofande, face parte de le comune ca trasene jndr'à zone d'u Vasce Tavogliere d'a [[Capitanante]] pugghiese.
== Storie ==
Jndr'à 'u [[X sechele n.C.]] de le gruppe de ''Liburne'', popolazziune illiriche de l'arée dalmate, attraversanne l'Adriateche, arrevarene sus a le coste italiche. A l'arrive de ste crestiàne se deve 'a nascite de diverse javetate 'mbrà le quale, jndr'à [[Daunie]], [[Salapie]]<ref name="liburni">https://www.archeologiadigitale.it/attidaunia/pdf/05-staccioli.pdf</ref>.
Ste sus a 'na penisole piccele d'a lagune atturne, Salapie ha state 'na floride cetate-state, cu 'nu guverne locale, 'na economije 'mbortande, 'na monete probbie; e da l'autonomije politeche sue non ge n'avenìe private quanne le Romane la occuparene. Durande 'u [[III sechele n.C.]], apprisse a' [[battagghie de Canne]], le Salapine se allearene cu [[Anibale]], ma apprisse sei anne de presenze cartagginese, aprirene le porte a 'u console Marcelle e saperene difenderse bbuéne da 'u tendative de le guarnigiune cartaggenise de riappropriarse d'a cetate.
Apprisse a le uerre d'u III sechele n.C. e le devastaziune conzeguende, a Salapie, cumme jndr'à le otre cetate apule, accumenzarene a manifestarse signe de crise, ca se accenduò cu 'a successive uerre sociale, durande 'a quale Salapie avenìe assediate da 'u pretore [[Caio Cosconio]], asckuate e quase rase a 'u suole. A tutte ste fatte, se aggiungerene pure fattore ambiendale e climatece ca trasformarene 'a lagune jndr'à 'na palude da le acque pestilenziale e generatrice de malarie.
[[File:Locatione de salpi.jpg|200px|miniature]]
Ha state accussì ca Ostilie, sus a le pressiune de le cetadine, avìe 'u consense d'u Senate romane a spustà 'a cetate jndr'à 'na località salubre, sus a 'na alture piccele de fronde a 'u lache, a quattre miglie a sud-est d'a prime: nasce accussì, jndr'à 'u [[I sechele n.C.]], Salapie Romane, ca pò jndr'à 'u tiembe cange arrete 'u nome jndr'à Salpi. Ggià jndr'à 'u IV sechele, jndr'à l'ambite de l'organizzazione d'u prime cristianesime, Salpi devendò [[Diocesi de Salpi|sede vescovile]] ('u prime vescove pugghiese de le quale se ave notizie jè Pardo, vescove de Salpi, attestate jndr'à 'u 314) e stu fatte testimonie 'a mbortanze d'a cetate, cu 'u puérte sue e l'economije vivace legate pure a' pesche, a 'u commerce, a l'artiggianate e a le stabbilimende pe fatià 'u sale, oltre a l'agricolture.
=== Medioeve ===
'A crisi de l'Alte Medioeve porte 'a ''civitas'' a devndà 'nu ''castrum'', 'nu borghe fortificate, cu bastiune de 5-6 metre de iertezze, sus 'a vanne cchiù ierte d'u site origgenarie. Le Longobbarde ne facerene 'nu capesalde d'u lore assette difensive condre a le Bizzandine, mise a sendinelle d'u litorale d'u Tavogliere.
Apprisse a 'u periode de presenze longobbarde, Salpi torne jndre a le confine d'u 'mbere bizzandine e cchiù nnande, apprisse 'a cadute de [[Bare]] d'u [[1071]], devendò 'nu feude normanne cu a cape 'nu signore sue, 'nu certe Guarine. Quanne [[Enriche VI de Svevie|Enriche VI]] mettì e fine a' dominazione normanne jndr'à l'Itaglie meridionale, jndr'à 'u passagge sue da [[Siponde]] a [[Barlette]], conguistò Salpi.
Atturne a 'u [[1220]] 'u feude de Salpi avenìe luate a 'u signore sue e turnò a' Corone mò d'u granne 'mberatore [[Federiche II de Svevie|Federiche II]]. Salpi devendò une de le ''loca solatiorum'', luèche d'u dilette, addò Federiche II passave periode de ripose, dedicannese soprattutte a' cacce. Vecine a' cetate Federiche facìe costruì 'u ''palatium'' sue.
Jndr'à le prime sechele apprisse a 'u Mille, le cambagne se animane de piccele 'nzediamiende rurale, de case e casale, eppure de chiesere, le quale, 'u cchiù de le vote, sò "dipendenze" de granne monastere. Sus a 'nu appezzamende de terrene, ddunate da 'nu facoltose javetande de Salpi, Moreliano, le monace de l'abbazzie benedettine d'a Trinità de Monde Sacre, sus a 'u Gargane, facerene costruì 'na chiesere, l<nowiki>'</nowiki>''Ecclesia Sancte Trinitatis'', atturne a' quale nascìe 'u Casale d'a Trinità.
Accussì, mendre ca Salpi canuscìe 'nu condinue periode de decline, 'u Casale d'a Trinità cresceve e devendave cendre de quedde “''Locatione de Trinità''”, addò le pasture d'Abbruzze carresciarene a scernà le gregge lore percorrenne le tratture d'a [[transumanze]].
=== Età moderne ===
'Ndande, jndr'à le prime decennie d'u Cingheciende, venute mene 'a presenze d'u vescove, Salpi se spopole definitivamende alimendanne 'nu flusse migratorie verse 'u Casale.
Ma ggià jndr'à seconde metà d'u Quattreciende 'nu belle gruppe de famigghie de [[Schiavoni]] (o Slavoni) ca avenèvane da le Balcane, avìe l'assenze regge a stà jndr'à 'u Casale, ca addevende accussì 'nu piccole crogiole de etnie, de mendalità, de civiltà, da quedde pastorale a quedde oriendale, a quedde indiggene de matrice daune.
Sine da 'a metà d'u XV sechele, pò, 'u casale jè prutette da 'na torre de uardie, une de le tande 'nzippate lunghe 'a coste pe frondeggià le 'ngursiune frequende de le pirate; scettate 'nderre sulamende jndr'à 'u XVIII sechele, purcé lesionate da terramote, de jedde jè memorie jndr'à 'u [[#Simbole|stemme civiche]], jndr'à 'u quale se presende cu sus 'na bandieruole russe cu 'u drappe careche d'a [[Croce de Malte]].
St'urteme particolare richiame 'n'otra fette de storie: apprisse ca avere state feude de quacche famigghie nobbile (Della Marra, Marulli), 'u Casale avenìe pe doje sechele (1589-1798) commende maggistrale de l'[[Ordene de le Cavagliere de Malte]] e,pure ca stave jndr'à 'u territorie d'u Priorate de Barlette, faceve parte d'u Gran Priorate de Venezie purcé avenìe accattate in sostituzione de quedde de [[Trevise]].
Cu l'occupazione napoleoneche de l'isole de Malte, accumenzò 'nu periode de crise e sbandamende pe l'Ordene le cui bene, ca s'acchiavane jndr'à diverse vanne d'Europe, avenèrene 'ngamerate da diverse sovrane e pe 'na vanne vennute; e stu destine tuccò pure a' Commende d'u Casale.
Assaije cangiamiende de carattere socie-economeche se onne reggistrate durante le sechele, facenne levità senzibbilmende 'u tenore de vite de totte 'a comunitate. Jndr'à 'u Setteciende accumenzò qidde processe de particolarizzazzione fondiarie ca purtò a 'u smandellamende de le granne possesse de terre. Jndr'à 'u XIX sechele se avèrene otre e doje svolte radicale: 'u passagge da 'a pastorizie a' cerealiculture (le pastore devendane agricoltore) e, sus a 'u scorce d'u sechele, 'a diffusione sus a larghe scale d'a colture specializzate d'a vite, ca leve spazie a' colture cchiù povere de le cereale.
'A crescite economeche, civile, demografeche e urbanisteche ca ne seguì facìe dicere ca non ge sceve cchiù bbuéne 'u nome de "Casale", e quinde jndr'à 'u 1863 se cercò a [[Vittorie Emanuele II]], Rre d'Itaglie, de puté cangià 'u nome de Casal Trinità jndr'à quidde de Trinipatule.
Vere 'a fine d'u '800 'a famigghie Querce de origgene napuletane se stabbelìe jndr'à cetate danne vite a attivitate vinicole cu particolare reguarde a 'u commerce de prodotte sfuse.
'U prime d'a famigghie Quercia a 'nzediarse avere state 'u signore Andonije, ca avenève da [[Pomigliane d'Arche]], 'u quale accattò a febbrare 1897 'nu granne vane a pianterrene pe ause candine cu affianghe 'nu podere ca s'acchiave sus a 'u vicolette d'u carcerem pe le attivitate 'ndustriale sue. Sus a stu suole, affianghe a' Chiesere Cattedrale, avenìe 'nzippate 'nu belle palazze ca addevendò 'mbrà le cchiù 'mbortande d'a cetadine e 'nu simbole d'u quartiere. Andonije Quercia e 'u figghie sue Frangische Eduarde, ca jndr'à quidde palazze stave cu 'a famigghie, onne rappresendate 'nu chiare esembie de 'ndraprendenze agroalimendare jndr'à cetate, a lunghe arrecurdate jndr'à 'u paese.
Apprisse 'nu passagge de probbietà fatte a le inizie de le anne '80 d'u Noveciende 'u palazze, accattate da 'u Comune, avenìe scettate 'nderre senze penzà doje vote, pe ffà spazie a 'nu parchegge. Cumme referimende a sta 'mbortande famigghie mò rumane sulamende 'u nome d'u giardine pertinenziale a 'nu moderne comblesse edilizie costruite jndr'à l'arée.
[[File:Trinitapoli - Corso Trinità e Chiesa di Sant'Anna.jpg|miniatura|Fote storeche d'a cehisere de Sand'Anne 'ndrucate da Corse Trinità]]
=== Età condemboranée ===
Osce a die Trinitapule jè 'na operose cetadine de cchiù o mene 14.500 crestiàne. 'A resorse prengepàle soje jè 'n'agricolture moderne e combetitive cu 'nu predominie de l'ortofrutticulture e d'a viticulture.
'U javetate se ave spannute assaije probbie, e le case vianghe e piccele, quase a vulerse sdraià a 'u sole, arrobbane spazie a 'u verde atturne de l'erbe e le fogghie; sus a 'u funne le Saline, cu le lore acque cu tanda culure, fanne da raccorde 'mbrà 'a terre e 'u mare. 'U panorame, suggestive, jndr'à semblicità soje, jè dumenate da 'u Cupolone d'a Chiesere Madre, a testimonià 'a genesi releggiose d'a cetate e 'a fede angore ferme de le crestiàne sue.<ref>{{Cita web|url=http://www.comune.trinitapoli.fg.it/hh/index.php|titolo= Comune di Trinitapoli|accesso=24 settemmre 2017|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20171031073110/http://www.comune.trinitapoli.fg.it/hh/index.php|urlmorto=sì}}</ref>
Pure ca jè da sembre legate a le vicende storeche-culturale d'a [[Capitanate]], jndr'à 'u 2004 'u comune ha state aggregate a' provingia nove de Barlette-Andrie-Trane, 'nzieme a le comune vicine de [[San Ferdinande de Pugghie]] e [[Margherite de Savoie (Itaglie)|Margherite de Savoie]], ca però tradiscene l'appartenenze storeche (e dialettale) a' Terre de Bare.
=== Simbole ===
'U stemme ha state congesse cu regge decrete d'u 15 luglie 1900.<ref name="ACS"/>
{{Citazione|Di azzurro, alla [[Banda (araldica)|banda]] d'argento accompagnata in capo dall'[[Occhio della Provvidenza|occhio nel triangolo raggiante]], d'oro, simbolo della Santissima [[Trinità]]; in punta da una [[Torre (araldica)|torre]] fondata sugli scogli, [[Attributi araldici di forma geometrica#Merlata alla ghibellina|merlata alla ghibellina]], il tutto d'argento, banderuolata di rosso col drappo carico di una Croce di Malta, ottagona, d'argento.<ref>{{cita libro |autore= Luigi Rangoni Machiavelli |anno=1934 |titolo=Stemmi delle colonie, delle provincie e dei comuni del Regno d'Italia riconosciuti o concessi dalla Consulta Araldica del Regno al 1º novembre 1932 |rivista=Rivista del Collegio Araldico |volume=anno XXXII |p= 267}}</ref> }}
{{quote|De azzurre, a' [[Banne (araldeche)|banne]] d'argende accumbagnate 'ngape da l'[[Uecchie d'a Provvidenze|uecchie jndr'à 'u triangole raggiande]], d'ore, simbole d'a Sandissime [[Trinità]]; in punde da 'na [[Torre (araldeche)|torre]] funnate sus a le scoglie, [[Attrebbute araldece de forme sciumetreche#Merlate a' ghibbelline|merlate a' ghibbelline]], tutte de argende, banneruole de russe cu 'u drappe careche de 'na Croce de Malte, ottagone, d'argende.<ref>{{cita libro |autore= Luigge Rangoni Machiavelli |anno=1934 |titolo=Stemmi delle colonie, delle provincie e dei comuni del Regno d'Italia riconosciuti o concessi dalla Consulta Araldica del Regno al 1º novembre 1932 |rivista=Rivista del Collegio Araldico |volume=anno XXXII |p= 267}}</ref>|lingua=roa-tara||Di azzurro, alla [[Banda (araldica)|banda]] d'argento accompagnata in capo dall'[[Occhio della Provvidenza|occhio nel triangolo raggiante]], d'oro, simbolo della Santissima [[Trinità]]; in punta da una [[Torre (araldica)|torre]] fondata sugli scogli, [[Attributi araldici di forma geometrica#Merlata alla ghibellina|merlata alla ghibellina]], il tutto d'argento, banderuolata di rosso col drappo carico di una Croce di Malta, ottagona, d'argento.<ref>{{cita libro |autore= Luigi Rangoni Machiavelli |anno=1934 |titolo=Stemmi delle colonie, delle provincie e dei comuni del Regno d'Italia riconosciuti o concessi dalla Consulta Araldica del Regno al 1º novembre 1932 |rivista=Rivista del Collegio Araldico |volume=anno XXXII |p= 267}}</ref>|lingua=it}}
'U gonfalone, congesse cu RD del 23 luglie 1937, jè 'nu drappe de vianghe.<ref name="ACS">{{cita web|url= http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?258 |titolo= Trinitapoli |sito= Archivio Centrale dello Stato |accesso= 13 abbrile 2024 }}</ref>
=== Onorificenze ===
{{Onorificenze
| immagine = Corona di Città Italiana.svg
| nome_onorificenza = Titole de Cetate
| collegamento_onorificenza = Titole de cetate jndr'à l'Itaglie
| motivazione = Decrete d'u Presidende d'a Repubbleche
| data = 14 masce 2004<ref>{{Cita web|url= https://www.araldicacivica.it/comune/Trinitapoli/ |titolo= Comune di Trinitapoli – (BT) }}</ref>
}}
== Monumiende e luèche de 'nderesse ==
=== Architetture releggiose ===
==== Duome de Sande Stefane protomartire ====
[[File:Chiesa Matrice di Santo Stefano Protomartire.jpg|miniatura|Duome de Sande Stefane Protomartire 'ndrucate de late]]
[[File:Chiesa Matrice di Santo Stefano Protomartire vista frontalmente.jpg|miniatura|Duome de Sande Stefane Protomartire 'ndrucate de fronde]]
De stambe neoclasseche, ave 'na facciate de marme vianghe e se affacce sus a chiazze Umberte I (cchiù canusciute cumme chiazze Municipie). Elevate a chiesere collegghiate da [[Papa Leone XIII]] cu 'a [[Bolle papale|bolle]] ''Sanctae Romanae Ecclesiae'' d'u 15 scennare 1896<ref>{{la}} Bolla ''Sanctae Romanae Ecclesiae'', in «Leonis XIII pontificis maximi acta», vol. XVI, Romae, 1897, pp. 21-36.</ref>, 'a chiesere dedicate a 'u protomartire sande Stefane stipe jndr'à 'nu scrigne moderne 'na storie assaije cchiù andiche.
L'uneche parrocchie d'u Casale avere cumme sede origgenarie 'a chiesere de San Geséppe, ma l'aumende demografeche e 'u forte sentimende releggiose assaije preste facerene fa 'na chiesere nove cchiù larije. Jndr'à le anne sessande d'u XVIII sechele se facìe, cu 'u sostegne de le cetadine e de l'Università, 'nzippà l'edifice nuéve.
Apirte a 'u culte jndr'à 'u [[1767]], pigghiò 'a confraternite d'u SS. Sacramende, ggià istituite jndr'à 'u [[1758]] e, pò, 'a confraternite dedicate a sande Stefane, funnate pe iniziative de quacche cetadine e approvate jndr'à 'u 1834. Angore 'na vote 'a storie de stu edifice releggiose asseconde le esiggenze devozionale e demografeche d'u Casale d'a Trinità e, resultanne piccele assaije pe accogliere 'nu belle nuere de fedele, avenìe recostruite partenne da 'u 1882 sus a 'nu pruggette de l'architette Rafaele Matrapasqua.
'A cheisera nove, aperte a 'u culte ggià jndr'à 'u 1889, avenìe solennemende consacrate jndr'à 'u settemmre 1935. 'A facciate de l'edifice nuéve, de guste neorinascimendale, se presende scandite jndr'à doje vanne da 'na trabeazzione aggettande. ?a vanne de sotte, ritmate da 'a presenze de culonne, nicchie e paraste, ave 'u portale cendrale arricchite da 'nu timbane spezzate e da 'u stemme d'a cetate e le doje accesse laterale cu sus le fenestre circolate; 'a vanne de sus, slangiate jndr'à 'u cuérpe cendrale correspondende a' navate maggiore, presende 'a bifore larije 'nguadrate da coppie de paraste.
Jndr'à l'edifice se sveluppe jndr'à tre navate scandite da coppie de culonne e 'nu transette cu doje cappelle larije a l'estremità, dedicate a' Madonne d'u Rosarie e a 'u SS. Sacramende. A 'u cendre d'u transette se 'nzippe 'na cupole prufonne susa tambure, cu luminose fenestre alternate a le raffeguraziune de le ''Virtù Cardinale'', 'mbostate sus a quattre pennacchie appettate cu le fegure de le Evangeliste.
Le coperture a botte d'a navate cendrale avenèrene affrescate a l'inizie d'u Noveciende cu scene d'a ''Vite de sande Stefane'', invece pa calotte absidale, jndr'à le anne trende, 'u molfettese Corrade Marije Poli facìe le disegne d'a Trnitià. L'altare maggiore jè dedicate a 'u protomartire Stefane, cu 'a statue ca avenìe mise jndr'à nicchie a 'u cendre de l'abside. De granne pregge sò l'altare e 'a balaustre de marme commesse d'u Setteciende jndr'à cappelle d'u SS. Sacramende.<ref>Pietro di Biase, ''Il cantiere dei sogni. Alle sorgenti del sacro nella Puglia del sole e del sale'', Fogge, 2000.</ref>
==== Sanduarije d'a Beate Marije Vergine de Lorete ====
[[File:Santuario della Beata Maria Vergine di Loreto.jpg|miniatura|Sanduarije d'a Beate Marije Vergine de Lorete]]
'A 'nditolazione non ge face referimende a 'u sanduarije marchiggiane de [[Lorete]], ma a 'u nome de battezze de 'nu pastore ca acchiò 'n'icone d'a Madonne e a carresciò a 'u culte pubbleche. 'A prime attestazione d'a chiesere jè jndr'à 'nu documende d'u [[1204]]; 'a primitive Cappelle, semi destrutte, avenìe trasformate jndr'à 'u tembie de osce a die a tre navate jndr'à prime metà d'u Uetteciende. Jndr'à 'u [[1971]] ha state 'nzippate a sanduarije diocesane. Se stipe, oltre a l'affresche d'a Vergine sus a l'altare maggiore, 'a statue de legne d'a Madonne, databbele atturne 'a fine d'u Setteciende e le inizie d'u Uetteciende. Stipe pure 'na tele de Giambattiste Calò ca raffegure ''Sande Stefane'' e 'na ''Via Crucis'' de bronze.
Jndr'à 'u [[2004]] ha state celebbrate l'ottave cendenarie d'a chiesere. <ref>''Nella città amata mi ha fatto abitare'', Atti dell'8º centenario della chiesa di S. Maria di Loreto in Trinitapoli, a cure de Pitre di Biase e Geséppe Pavone, Trinitapule, 2005.</ref>
==== Chiesere d'a Sandissime Trinità o de Sand'Anne ====
[[File:Chiesa Sant'Anna o della Santissima Trinità.jpg|miniatura|Chiesere d Sand'Anne o d'a Sandissime Trinità]]
L'andiche chiesere 'nditolate a' Trinità ha state sotte 'u patronate de le Cavagliere de Malte ca jndr'à 'u [[1589]] accattarene 'u Casale d'a Trinità da 'u conde Marulli. Jndr'à 'u corse d'u XVIII sechele 'a chiesere ha state oggette de costande 'ndervende de manutenzione a opere de le comendature de l'Ordene de Malte. Sotte 'u lore patronate revestirene 'nu ruole 'mbortande le festività de san Giuanne Battiste, patrone de l'Ordene, e d'a Trinità.
Mangate 'u possesse d'u Casale da vanne de le Cavagliere jndr'à 'u 1798, 'a chiesere cadìe jndr'à 'nu state d'abbandone, 'nzigne a quanne avenìe congesse a' confraternite dedicate a Sand'Anne, 'stituite jndr'à 'u 1832, ca facìe 'a restrutturazione e a' riaperture a 'u culte. Grave lesiune combortarene da vanne d'a confraternite 'na recostruzione de l'edificie atturne a' metà d'u Uetteciende.
'A chiesere se presende cu 'na facciate elegande affiangate da doje torre cambanarie. 'Na cornice sobrie divide 'u prospette jndr'à doje vanne, ca carresce angore 'u stemme de l'Ordene de le Cavagliere de malte, e quedde de sus avvrazze a 'u cendre 'nu rosone piccele e jè achiuse da 'nu fastigge a volute. 'U 'nderne, a navate uneche cu presbiterie cuperte da 'na cupole 'mbostate sus a pennacchie appettate, stipe testimonianze pettoreche e scultorée, cu date diverse 'mbrà 'a seconde metà d'u XVIII sechele e 'u XIX sechele, significative d'a storie releggiose d'u Casale: 'na sculture de legne d'a 'Mmaculate, 'nu depinde de l'Assunde 'mbrà le Dottore d'a Chiesere, 'na tele d'a Pietà cu le aneme pungende, 'nu gruppe de cartapeste d'a Pietà e 'nu reliquiarie de legne dorate uettecendesche ca stipe 'a reliquie d'a Croce de Criste. In onore d'a sande titolare d'a confraternite, ca 'ndervenìe libberande 'a cetadinanze da 'u colere a l'inizie d'u XIX sechele, se stipane le statue vestute de ''Sand'Anne cu Marije piccenne'' d'a metà d'u XIX sechele, oggette de granne devozione. <ref>Pitre di Biase, ''Trinitapoli sacra. Appunti per una storia socio-religiosa del Sud'', Melane, 1981.</ref>.
==== Chiesere de San Geséppe ====
[[File:Chiesa di San Giuseppe Trinitapoli.jpg|miniatura|Chiesere de San Geséppe]]
Cu 'u prospette revolte a' chiazze addò se affacciane 'u duome de Sande Stefane protomartire e l'andiche palazze de le commednature, osce a die sede comunale, 'a chiesere de San Geséppe jè 'na testimonianze 'mbortande d'a storei releggiose d'a cetate.
'Nzippate a l'inizie d'u XVIII sechele, ha state chiesere matrice 'nzigne a 'u [[1767]], quanne 'a parrocchie se trasferìe jndr'à l'edifice nuéve d'u Duome. Devendate sede d'a confraternite de San Geséppe, giuridicamende recanusciute jndr'à 'u [[1781]], 'a chiesere avenìe restaurate e mandenute aperte a 'u culte a opere de le confratelle.
Atturne a' metà d'u Uetteciende, pe volondà d'a confraternite, se allariò l'edifice releggiose recostruennele quase combletamende. 'A facciate svette sus 'a scalinate ierte cu 'u prospette scandite jndr'à ttre ordene de trabeaziune profonne. 'A vanne de sotte, percorse da 'na serie de lesene, presende 'u portale, cu sus 'na cornice mistilinée, ca jndr'à 'u 1975 se arricchì de le porte de bronze fatte da 'u scultore Andonije di Pillo cu sei scene d'a vite d'u patriarche San Geséppe: 'a ''Fughe in Eggitte'', 'a ''Natività'', 'a ''Morte'', a ''Fatìe jndr'à puuteje'', 'u ''<nowiki>'</nowiki>Nzuramende'' e 'a ''Preghiere cu 'u pape''. 'A venne de mmienze dèje slange a' torre cambanarie a chiande quadrate e a 'u fastigge de chiusure ca spicce cu 'nu timbane triangolare cu sus 'a statue de ''San Mechéle Arcangele''. Jndre se stipe, jndr'à 'na nicchie sus a l'altare maggiore, 'u buste de legne de ''San Geséppe'', d'u XVIII sechele, attrebbuite a Dumineche Brudaglio, invece lunghe le parete d'a navate prengepàle e de quedde laterale, acchiane poste otre opere pettoreche e scultoree variamende databbele 'mbrà 'u XVIII e 'u XIX sechele.
==== Chiesere d'u Criste Fatiatore (o d'u Villagge d'u Fangiulle) ====
Resale a 'u [[1961]], ha nate da n'idée de monzignore Geséppe Nenna. In origgene ere parte 'ndegrande d'a strutture affianghe a jedde chiamate Villagge d'u Fangiulle ca cumme obbiettive avere 'u scope de accogghiere e ospità le orfane, pe 'struirle e avviarle a 'na fatìe.
==== Parrocchie 'Mmaculate (o Convende de le Frate Minore Cappuccine) ====
[[File:Parocchia Immacolata Trinitapoli.jpg|miniatura|Parrocchie 'Mmaculate (o Convende de le Frate Minore Cappuccine)]]
'U convende cu 'a chiesere 'nzeccate dedicate a' 'Mmaculate, jè de probbietà de le Frate Cappuccine d'a Provinge monasteche de Pugghie. Sus a l'inderessamende d'u Terze Ordene Frangesacane de Trinitapule e de le frate sacerdote don Necole e don Felice Urbano, avenìe accattate 'nu terrene cu 'na torre piccele cangiate pò jndr'à 'nu luéche de preghiere jndr'à Contrade Sande Midece jndr'à periferie de fore d'a cetate, sus a vie Barlette.
Jndr'à 'u 1903 avenìe mise 'a prima petre pu convende de le frate. Jndr'à 'u 1937 se facìe 'u mure de cinde. Siccome 'a chiesere piccele non g'ere sufficiende pe accogliere le fedele e le esiggenze pastorale, se penzò de costruì 'a chiesere de osce a die addò le fatìe accumenzarene 'u 1954.
Jndr'à 'u 1966 avenìe 'nzippate canonicamende a parrocchie da l'[[Arcidiocesi de Trane-Barlette-Bisceglie|arcivescove de Trane]] Regginalde Geséppe Marije Addazi. Le opere artisteche ca stonne so: doje tele d'u 1600, 'a ''Madonne SS. De le Angele'', 'a ''Deposizione'' e ''Sanda Rite'' a opere d'u prof. Rollo. 'U tritteche frondale a' chiesere opere d'u scultore locale prof. Di Pillo.
=== Architetture civile ===
==== Palazze de le Commendature de Malte (Palazze de Cetate) ====
[[File:Panoramica Piazza Umberto I.jpg|miniatura|Cendralmende 'mbrà le doje strutture ecclesiasteche 'u palazze de le Commendature de Malte, osce a die palazze de cetate]]
'U Casale d'a Trinità ave signate 'a storia soje da l'avvicendarse de tanda feudatarie. Quidde ca osce a die jè palazze comunale, canusciute pure cumme castelle, ha state in particolare 'u palazze d'u commendatore de l'Ordene de le Cavagliere de Malte ca jndr'à 'u 1589 accattò 'u Casale da 'u feudatarie d'apprime, 'u conde Giuanne Mattie Marulli, pigghianne 'u possesse 'nzigne a 'u [[1798]].
'A prime funnazione d'u palazze comungue se penze ca resale a' metà d'u XVI sechele pe iniziative de le conde d'a Marra, a le quale Ferdinande I d'Aragone avere congesse, jndr'à 'u [[1465]], 'u Casale. L'aspette fortificate ca 'nu tiembe connotave 'u palazze oramaje s'a perse. Durande ìu terramote d'u [[1731]], 'a torre, elemende difensive d'u Casale, accessibbele da 'u palazze attraverse 'nu ponde de legne, avenìe irrimediabbilmende lesionate e pe stu fatte avenìe scettate 'nderre quase totte.
'A munificenze de le Cavagliere de Malte, se pò arrecurdà quedde d'u commendatore Scipione Caracciolo, facerene 'a residenze, cu le ambiende organizzate sus a cchiù piane atturne a 'nu cortile, abbitabbele e decorose.
Jndr'à 'u [[1854]] 'a sede andiche de le commendature d'u Sacre Ordene de Malte avenìe date a 'u Comune pe farle addevendà sede d'u Municipie de quidde Casale d'a Trinità ca jndr'à 'u 1863 pigghiò definitivamende 'u nome de Trinitapule.
Durande 'u XIX sechele non ge mangarene 'ndervende 'mbortande e cangiamiende ca purtarene a l'edifice l'aspette de osce a die. 'U prospette sus a Chiazze Umberte I ave 'na serie de accesse archivoltate a piane terre e 'na successione de balcune jndr'à le doje piane de sus; 'na cornice sobbrie percorre 'u coronamende e conge regolare a viste segnane le spigole de l'edifice. 'U prospette nord-occidendale vèje sus a 'u Larije Parlamende, core d'u cendre storeche d'a cetate.
==== Massarie ====
Le prime massarie d'a cetate nascene 'mbrà 'u XVII e 'u XVIII sechele pe vie de le gruppe de gregge abbruzzese ca, durande, 'a staggione 'da vernate, rumanevane jndr'à 'u territorie d'u paese.<ref>{{Cita libro|titolo=Masserie in Trincea|editore=Sabbine Russo}}</ref> Le massarie se dividevane jndr'à massarie de cambe e massarie de pechere: chidde de cambe servivane pa coltivazione invece chidde de pechere servivane pu pascole de le pechere.
* Massarie de Nardudde, se iacchie in contrade Poste Piane a 100 metre da 'u caselle ferroviarie sus 'a tratte Trinitapule / Candide e jè fatte da doje salune assaije vasce cu tette a doppie spiovende. 'A caratteristeche de sta massarie jè 'a presenze d'a calendule, assaije utile pe le anemale e pu strutte;
* Massarie 'a Motte, jè 'na massarie fortificate ca se iacchie jndr'à contrade Motte. 'Na caratteristeche de jedde jè 'a presenze de 'na nicchie cu 'nu quadre de sand'Andonije addò le fatiature erane assaije devote;
* Massarie d'u Filipponie, jè 'na massarie fortificate ca se iacchie jndr'à Contrade Massarie de Mmienze. L'anne de costruzione resale a 'u [[1834]] e jè caratterizzate da 'a presenze de 'na garitte cu spiongine ca sò revolte verse Trinitapule;
* Massarie Leonetti - Iattariello, jè 'na massarie de cambe ca se iacchie jndr'à Contrade Gattarielle fatte da sei locale, ca avene 'na chiesette, puzze, furne e fosse pu grane. 'A javetazione jè de doje piane e le fatiature scevene a 'u piane de sus cu 'na scale de legne. Jndr'à tutte le stanze 'u pavimende ere rivestite da basole vianghe invece fore ere adatte a' semine;
* Massarie d'a Grotte, jè 'na massarie fortificate fatte jndr'à 'u 1885 o 1835 in Contrada Masseria di Mezzo.
* Massarie Leonetti jndr'à Contrade Piane, 'a strutture ave 'na cappelle e de le stalle e jè cercunnate da pine. Le facciate de fore sò appettate de russe cu balcune a inferriate de ghise e fenestre ovale. 'U purtone, 'nvece, jè de legne e sus a jidde stonne sculpite de le rosone ca raffegurane de le putte. 'U 'nderne jè caratterizzate da affresche ca resalene a 'u 1800;
* Massarie Fornario, jè 'na massarie de cambe fatte jndr'à 'u 1810. Sus 'a facciate de levande ste 'na garitte cu sus 'na nicchie. Pò, 'a javetazione jè caratterizzate da 'a presenze de stalle, diverse durmetorie e 'nu pizze sus a l'aie. 'A particolaritate de sta massarie jè ca sotte l'arcate cu 'a quale se tràse a 'u giardine stonne raffegurate 'a Madonne de Lorete, patrone d'a cetate e otre sande. Le disegne onne state reprodotte da le fatiature cu l'ause d'a carvonelle cu 'a quale se scarfavane jdnr'à le pause;
* Massarie Di Fidio, jè 'na massarie de cambe fatte jndr'à 'u 1870. Sotte le arcate ca carresciane a 'u cortile ste raffegurate 'a Madonne de Lorete e ste 'nu puzze ca fungeve da abbeveratoie e lavanderie;
* Massarie Leonetti, jè 'na massarie de cambe cu jndre 'nu granne camine ca servive pe cucinà 'a verdure e 'u pancotte;
* Massarie Don Vecinze De Lillo, jè 'na massarie de cambe ca se iacchie jndr'à Contrade Poste Piane, vecine a 'nu ruscelle de acque piovane d'a zone S. Ferdinande de Pugghie;
* Massarie Don Andonije Di Leo, 'a strutture ave doje stalle, durmetorie, rimesse, pagghiare, candine, furne e pollaie. 'A cappe fumarie de osce a die avère a 'u late sinistre 'na culonne de granite ca a vène da l'andiche Salpi. 'A caratteristeche de sta massrie jè 'u passagge segrete ca carresce a' stazione de Candide;
* Massarie de Rutigliane, jè 'na massarie de cambe ca se iacchie jndr'à Contrade San Lorenze. Avè sulamende durmetorie pe le fatiature ca arrevavane addà durande 'u periode d'a mietiture d'u grane e da 'a raccolte de le alìe;
* Massarie de Parente, jè 'na massarie de cambe fatte jndr'à Contrade Mandriglie jndr'à 'u [[1720]]. 'U nome Mandriglie avène da 'u fatte ca jndr'à quedde contrade pascolavane assaije mandrie de bufale e mucche;
* Massarie Staffa, jè 'na massarie de cambe fortificate jndr'à Contrade Sand'Andonije Abbate. Ere 'na massarie gentilizie purcé le probbietarie erane nobbele de Casal Trinità- 'A strutture ere ricche de pagghiare e rimesse e avére 'na sole stalle addà stave 'nu cavaddere d'u padrone;
* Massarie Don Angeleche, ere 'na massarie fortificate ca se acchiave jndr'à Contrade Puzze Angele;
* Massarie Sanda Marije de le Manzi, jè 'na massarie de cambe ca ste jndr'à Contrade Sanda Marije de le Manzi. Jè 'a cchiù 'mbortande de le sei massarie atturne a' cetate. 'A strutture ave 'nu torrione ierte 15 metre de doje piane rettangolare cu scale jndr'à 'u giardine e fore ste 'nu furne ca pare 'na garitte;
* Massarie Cerinelle, a differenze de le otre ere 'na massarie de pechere. 'U avenève dichiarate de "poste" purcé se faceve 'u cange de le cavaddere ca trainavane le carrozze ca carresciavane le passeggere jndr'à le pajesere 'nzeccate;
* Massarie de Ceglia, sta massarie de cambe o de allevamende ha state fatte jndr'à 'u [[1831]] jndr'à Contrade Puzze Colme, sus 'a strade Cerignole/Trinitapule. 'Nzgine da 'u 1831 ha state cendre de allevamende de cavaddere pure sanghe, jndr'à 'u [[1940]] ha state addibite a l'allevamende de pechere da pellicce e jndr'à 'u [[1945]] a quidde de mucche de razze olandese.<ref>{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRT/TRT1452.html|titolo=Masseria di Ceglia.}}</ref> 'A strutture ere fatte da doje piane terre ca avène sei stanze e avère pure 'na majazzine, 'nu puzze e de le trebbiatrice. 'Na paerticolaritate de sta massarie ere 'a sculture de 'na cape de cavadde, sckaffate sus a l'architrave, osce a die jè stipate jndr'à l'Archivije de l'Archeclub<ref>{{Cita web|url=https://archeotrinitapoli.blogspot.com/2013/08/le-masserie-dellagro-di-trinitapoli.html|titolo=Archeoclub Trinitapoli}}</ref> d'a cetate.
<gallery widths="200">
File:Masseria Della Marra.png|Massarie d'a Marre
File:Masseria di Nardudde.jpg|Massarie de Nardudde
File:Masseria La Motta.png|Massarie 'a Motte
File:Masseria di Filipponio.jpg|Massarie de Filipponie
</gallery>
=== Site archeologgece ===
==== Parche Archeologgeche de le Ipogée ====
Fanne parte d'u Parche Archeologgeche de Trinitapule doje ipogée: l'ipogée de le Bronze e l'ipogée de le Avore. Le ipogée sò strutture 'mbortande scavate jndr'à rocce calcarée pe celebbrà rite suggestive de carattere propiziatorie, probbabilmende collegate a' cacce e a' fertilità d'u raccolte e pò ausate arrete cumme sepolture collettive.
Jndr'à cetate, 'nfatte, jndr'à ogne de le doje ipog>ée onne state acchiate cchiù o mene 200 brucamiende 'mbrà adulte e piccinne de entrambe le sesse, inumate jndr'à 'na posizione fetale e accumbagnate da ricche correde funebre.
L'architetture ipoggéiche, ca arrecorde jndr'à quacche mode strutture micenée fatte jndr'à Grecie jndr'à 'u stesse periode, se base sus a precise e comblesse norme ca se repetone sembre, cu differenze legate soprattutte a le dimenziune e a' forme d'a chiande.
L'accesse jè fatte da 'nu "dromos", 'na rambe strette e ripide a ciele apirte proporzionate jndr'à 'na lunghezze a le dimenziune de l'ambiende prengepàle, a 'u quale segue 'nu strette corridoie sotte terre ditte ''stomion'', cu 'a volte ca spicce cu 'na particolare 'ngonfondibbele a forme de cupolette apicale.
'A sale prengepàle granne presende a 'u cendre d'a volte 'n'aperture circolare pe l'aerazione e 'a fuoriuscite d'u fume.
De granna suggestione 'u brucamende femminile de alte ranghe, 'a Signore de le Ambre, addò 'u correde funerarie ricche ne rivele 'a 'mbortanze e 'u ruole rivestite e 'a scuperte recende d'u "Gigande de Trinitapule", reste de 'n'omme de cchiù o mene tremile anne fa, ierte 'nu metre e 85 centimetre: 'nu vere gigande pe l'epoche.<ref>{{Cita web|url=http://www.pugliaimperiale.com/turismo/wheretogo/beniculturali/content.asp?art=128&lang=IT|titolo=Parco Archeologico degli Ipogei Trinitapoli - Tesori dell'arte e della storia - Puglia Imperiale Turismo|autore=http://www.traniweb.it|accesso=24 settemmre 2017}}</ref>
==== Salapia ====
[[File:Locatione de salpi.jpg|miniatura|Cartine de [[Salpi]]]]
'A prime cetate de [[Salapia]] nasceve sus a le rive de l'andiche lagune, funate atturne a 'u IX sechele n.C. da popolazziune illireche ca avenèvane da 'a sponde adriateche de fronde. 'U puérte sue ere aunite a 'u mare aperte e a' cetate de [[Siponde]] passanne pa lagune. 'Mbrà le testimonianze cugghiute, de granne 'nderesse sò le vase a decorazione sciumetreche (da 'u IX a l'inizie d'u III sechele n.C.) e le stele daune: lastre calcarée rettangolare sione de chiaute.
==== Aree archeologgeche (Ville San Vite, Vasche Napuletane, Località "Mattune", Mezzane comunale) ====
* Ville San Vite: jndre a' [[Riserve naturale Saline de Margherite de Savoie]], jndr'à località San Vite, se iacchiane le reste architettonece de 'na ville gentilizie dì'u periode ellenisteche d'a comblesse planimetrie, cu atrie, peristilie e giardine porticate, divise jndr'à ''pars'' rustiche e ''pars'' urbane, cu 'na decorazione architettoneche ricche e parietale. Addibite a javetazione e a oleifice, avenìe fatte resalì a' fine d'u II sechele - inizie I sechele n.C. Sus a 'u poste stonne angore ben stipate: l'impluvium (vasche de raccolte de l'acque piovane mise a 'u cendre de l'atrie), de le ambiende atturne a l'atrie, reste de colonnate, 'na cisterne e otre strutture;
* Vasche Napuletane: jndr'à stu poste preistoreche stonne documendate quattre diverse fase de occupazione (Neoliteche, Eneoliteche, Età d'u bronze e Età classeche). 'U scave archeologgeche ave evidenziate, 'mbrà le otre, canalette cercolare de diverse diametre ca fanne penzà a 'n'attivitate collegate a' produzione d'u sale ('nzigne a inizie d'u XX sechele le ''salinare'' lassavane cumule de sale, le "massine", sus 'a piattaforme limitate da canalette pe combletà 'u processe de cristallizzazzione). 'A strutture jè databbele 'mbrà 'a fine de''a medie età d'u bronze e l'inizie d'u bronze recende (seconde metà d'u II millennie n.C.). Pl, onne state acchiate ttre enchytrismoi (vase de cerameche d'imbaste, de forme ovoide, ca avène le reste scheletrece de neonate);
* Località "Mattune": 'u nome d'u luéche arrecorde ca da sembre jndr'à st'arée, osce a die coltivate, se acciavane "mattune" in abbondanze: tegolame, frammende vascolare d'u sciumetreche daune, frammende vascolare a vernice gnore d'u stile de Gnathia, pese da telaie, fuseruole, frammende de anfore, pavemiende, 'ndonace e frammende de antefisse. 'U tipe de le materiale cugghiute atteste 'a frerquendazione de l'uemme da 'a medie Età d'u bronze a 'u II sechele n.C.;
* Mezzane comunale: villagge neoliteche delimitate da doje fossate cerculare cogendrice cu jndre fossate piccele a "C"; jè queste 'na caratteristeche de le villagge neolitece d'u Tavogliere accussìditte "tringerate". Probbabbilmende 'u fossate servive pe drenà le acque ca stagnavane sus a sus e pò pe costruì 'na difese a 'u villagge stesse.
=== Arée naturale ===
==== Parche Naturale d'a Zone Umide ====
[[File:Zona Umida.jpg|miniatura|Zone Umide de Trinitapule a 'u tramonde]]
'U parche cetadine jè 'n'arée de pregge, ca costituive 'a rive meridionale d'u Lache de Salpi, le quale terrene salese e paludose, ospitane 'na varietà de chiande alofile e vegetazzione vasce caratteristeche de le pascole inondate. 'U parche rappresende 'nu rare documende ambiendale pe quande arreguarde 'a flore spondanée, 'u [[salicorniete]] e 'u giunghete presende, costituiscene 'na combonende de l'habitat prioritarie "steppe salate mediterranée". Le specie ca stonne de cchiù sò 'a suaeda fruticose, le [[salicornie]], 'a [[Phragmites australis|cannucce de palude]], 'u giunghe spinose, 'a [[salsole sode]], 'a salsode kali, 'u statice comune, 'u [[Ecballium elaterium|melone asinine]], 'nvece l'arbuste diffuse jè 'a [[Tamarix|tamerice]].
'A presenze de 'nu lachette arricchisce l'habitat d'u parche e funge da richiame a tanda specie de acidde: oltre a le numerose [[Passeriformes|passeriforme]], se arrecordane 'a [[Egretta garzetta|garzette]], 'a [[Ardeola ralloides|sgarze ciuffette]], 'u [[Tachybaptus ruficollis|tuffette]], 'a [[Gallinula chloropus|gallinelle d'acque]], 'u [[Himantopus himantopus|cavagliere d'Itaglie]], alcune anatre cumme 'u [[Anas platyrhynchos|germane reale]], 'u [[Anas clypeata|mestolone]], 'a [[Tadorna tadorna|volpoche]]; 'mbrà le rapace, frequende sò le veleggiate d'u [[Circus aeruginosus|falche de palude]] ca perlustre totte 'a zone o 'u "spirite sande" d'u [[Falco tinnunculus|gheppie]].
== Suggettate ==
=== Evoluzione demografeche ===
{{Demografije/Trinitapule}}
=== Etnie e minoranze furastiere ===
Seconde a le date ISTAT a 'u 31 decemmre 2018 'a popolazzione furastiere residende ere de 589 crestiàne.<ref>[http://demo.istat.it/str2018/query.php?lingua=ita&Rip=S4&Reg=R16&Pro=P110&Com=10&paese=A9999&submit=Tavola Tabbelle ISTAT a 'u 31 decemmre 2018]</ref>
Le nazionalitate cchiù rappresendate erane:
# [[Romanie]], 374
# [[Pulonie]], 35
# [[Marocche]], 34
# [[Ucraine]], 32
# [[Bulgarie]], 30
== Culture ==
=== Musée Civiche Archeologgeche de le Ipogée ===
'u Musée Civiche Archeologgeche de le Ipogée occupe 'a sede de l'ex funnazione spedaliere Di Biase, ca resale a' seconde metà d'u XIX sechele, gestite da le sore de Carità de San Vecinze de' Paoli
'U 'ndere immobbile, cu ambiende destribbuite sus a doje piane, ca ave 'u giardine e terrene larije, eppure ave 'na chiesere, avenìe pigghiate jndr'à 'u 1889 da 'u Comune pe fà 'nu condenitore culturale. 'U Musée Civiche stipe 'mbortande testimonianze archeologgeche fatte da vase, reperte de l'industrie litiche, metalle, oggette de ambre e avorie ca avénene da 'nu territorie ca restituisce signe preziuse d'a presenze umane da 'a Preiistorie a 'u Medioeve attestanne 'na comblesse rezze de rapporte pure cu 'u munne oriendale.
Assaije reperte stipate jndr'à le sale d'u Musée avénene da 'u Parche Archeologgeche de le Ipoggée fatte da 'na serie de strutture sotterranée, ca resalene a' medie Età d'u Bronze (cchiù o mene XVIII - metà d'u XIV sechele n.C.). In particolare l'Ipogée de le Bronze avenìe fatte pe funziune culturale collettive e cchiù nnande ausate cumme luéche de brucamende de adulte e piccinne de totte e doje le sesse. Jndr'à stu ipoggée onne state acchiate assaije reste umane, ma pure 'nu sbuénne de oggette de correde: vase decorate a intaglie, arme de bronze, gioielle e monile de ambre, de bronze, de paste de vitre e oggette oramendale de osse e avorie.
Jndr'à l'imbortande Ipoggée de le Avorie avenérene acchiate doje manufatte ca raffeguravane 'nu cinghiale e 'nu idole cu protome taurine fatiate a tutte tunne de avorie, stipate jndr'à 'u Musée civiche. Cu 'u 'ndende de recostruì 'u scenarie releggiose e culturale, le pratiche de consacrazione e le rite funeratie de le gende andiche ca se 'nzediarene jndr'à 'u territorie d'a cetate, jndr'à 'u Musée se ponne osservà le reste d'u Chiaute de le Gigande e d'a Signore de le Ambre.
== Amministrazione ==
Trinitapoli fa parte, con [[Margherita di Savoia (Italia)|Margherita di Savoia]] e [[San Ferdinando di Puglia]], dell'Unione dei Comuni Tavoliere Meridionale<ref>[http://ecobiker.over-blog.it/article-29406776.html Unione dei Comuni del Tavoliere Meridionale - è tempo di pedalare !<!-- Titolo generato automaticamente -->]</ref>.
Di seguito è presentata una tabella relativa alle amministrazioni che si sono succedute in questo comune.
{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Silvestro Miccoli|Inizio=28 luglio 1988|Fine=7 giugno 1993|Partito=[[Partito Socialista Italiano]]|Note=<ref name=interno>http://amministratori.interno.it/</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Giuseppe Brandi|Inizio=19 giugno 1993|Fine=4 marzo 1997|Partito=[[Partito Democratico della Sinistra]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Arcangelo Barisciano|Inizio=28 aprile 1997|Fine=14 maggio 2001|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Arcangelo Barisciano|Inizio=14 maggio 2001|Fine=28 maggio 2006|Partito=[[centro-sinistra]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Ruggero Di Gennaro|Inizio=30 maggio 2006|Fine=17 maggio 2011|Partito=[[Democrazia è Libertà - La Margherita]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Francesco Di Feo|Inizio=17 maggio 2011|Fine=20 luglio 2020|Partito=[[lista civica]] [[centro-destra]] Rinascita trinitapolese|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Emanuele Pio Losapio|Inizio=22 settembre 2020|Fine=31 marzo 2022|Partito=[[lista civica]] [[centro-destra]] Rinascita trinitapolese 3.0|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Sport ==
Nel comune hanno sede le seguenti società sportive: la squadra di calcio A.S.D.Trinitapoli che disputa il campionato di Seconda categoria e la compagine maschile di pallavolo Casalvolley Trinitapoli, militante nella stagione 2019/20 nel campionato regionale di Prima Divisione. L'Alidaunia Trinitapoli, non attiva, fu la società locale di basket che raggiunse il suo culmine con la disputa di un campionato di serie C.
== Note ==
<references/>
== 'Ndruche pure ==
* [[Stazione de Trinitapule-San Ferdinande de Pugghie]]
== Otre pruggette ==
{{interprogetto}}
== Collegamiende fore a Uicchipèdie ==
* {{Collegamenti esterni}}
{{Provinge de Barletta-Andria-Trani}}
{{Controllo di autorità}}
{{portale|puglia}}
[[Categoria:Trinitapoli| ]]
[[Category:Comune d'a Pugghie]]
[[Category:Comune d'a provinge de Barlette-Andrie-Trane]]
a8amjcmmafko0qwwkw1pe7gjclj83m4
150935
150933
2024-12-07T18:28:43Z
Joetaras
326
/* Amministrazione */ SEZ. OK
150935
wikitext
text/x-wiki
{{T}}
{{Divisione amministrative
|Nome = Trinitapule
|Panorama = Piazza Umberto I luminosa.jpg
|Didascalia = Chiazze Umberte I
|Voce bandiera =
|Voce stemma =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Pugghie
|Divisione amm grado 2 = Barlette-Andrie-Trane
|Amministratore locale = Giuseppine Ferri<br>Salvatore Guerra<br>Massimo Santoro
|Partito = commissione straordinarije
|Data elezione = 18-7-2023
|Data istituzione =
|Abitanti = 13881
|Note abitanti = {{Istat|110|10|2022}}
|Aggiornamento abitanti = 30-9-2022
|Zona sismica = 2
|Sottodivisioni = Sanda Chiare, Le Quattre Massarie
|Divisioni confinanti = [[Barlette]], [[Cerignole]] (FG), [[Margherite de Savoie (Itaglie)|Margherite de Savoie]], [[San Ferdinande de Pugghie]], [[Zapponete]] (FG)
|Gradi giorno = 1296
|Nome abitanti = casaline o trinitapulese
|Patrono = [[San Mechèle]]<br />[[Sando Stefane]]<br />[[Marije Sandissime de Lorete]]
|Festivo = 15 aguste (eppure 10 e 26 decemmre)
|Soprannome= 'U Casale, U Casoil (dialette locale)
|PIL =
|PIL procapite =
|Mappa = Map of comune of Trinitapoli (province of Barletta-Andria-Trani, region Apulia, Italy).svg
|Didascalia mappa = Posizione d'u comune de Trinitapule jndr'à provinge de Barlette-Andrie-Trane
}}
'''Trinitapule''' ('''Trinitapoli''' jndr'à 'u [[Lènghe tagliàne|tagliàne]], ''U Casòilǝ'' jndr'à 'u [[Dialette foggiane|dialette locale]], 'nzigne a 'u [[1863]] chiamate ''Casaltrinità'') jè 'nu [[Comune (Itaglie)|comune tagliàne]] de {{formatnum:13881}} crestiàne d'a [[provinge de Barlette-Andrie-Trane]] jndr'à [[Pugghie]]. Se iacchie jndr'à valle de l'Ofande, face parte de le comune ca trasene jndr'à zone d'u Vasce Tavogliere d'a [[Capitanante]] pugghiese.
== Storie ==
Jndr'à 'u [[X sechele n.C.]] de le gruppe de ''Liburne'', popolazziune illiriche de l'arée dalmate, attraversanne l'Adriateche, arrevarene sus a le coste italiche. A l'arrive de ste crestiàne se deve 'a nascite de diverse javetate 'mbrà le quale, jndr'à [[Daunie]], [[Salapie]]<ref name="liburni">https://www.archeologiadigitale.it/attidaunia/pdf/05-staccioli.pdf</ref>.
Ste sus a 'na penisole piccele d'a lagune atturne, Salapie ha state 'na floride cetate-state, cu 'nu guverne locale, 'na economije 'mbortande, 'na monete probbie; e da l'autonomije politeche sue non ge n'avenìe private quanne le Romane la occuparene. Durande 'u [[III sechele n.C.]], apprisse a' [[battagghie de Canne]], le Salapine se allearene cu [[Anibale]], ma apprisse sei anne de presenze cartagginese, aprirene le porte a 'u console Marcelle e saperene difenderse bbuéne da 'u tendative de le guarnigiune cartaggenise de riappropriarse d'a cetate.
Apprisse a le uerre d'u III sechele n.C. e le devastaziune conzeguende, a Salapie, cumme jndr'à le otre cetate apule, accumenzarene a manifestarse signe de crise, ca se accenduò cu 'a successive uerre sociale, durande 'a quale Salapie avenìe assediate da 'u pretore [[Caio Cosconio]], asckuate e quase rase a 'u suole. A tutte ste fatte, se aggiungerene pure fattore ambiendale e climatece ca trasformarene 'a lagune jndr'à 'na palude da le acque pestilenziale e generatrice de malarie.
[[File:Locatione de salpi.jpg|200px|miniature]]
Ha state accussì ca Ostilie, sus a le pressiune de le cetadine, avìe 'u consense d'u Senate romane a spustà 'a cetate jndr'à 'na località salubre, sus a 'na alture piccele de fronde a 'u lache, a quattre miglie a sud-est d'a prime: nasce accussì, jndr'à 'u [[I sechele n.C.]], Salapie Romane, ca pò jndr'à 'u tiembe cange arrete 'u nome jndr'à Salpi. Ggià jndr'à 'u IV sechele, jndr'à l'ambite de l'organizzazione d'u prime cristianesime, Salpi devendò [[Diocesi de Salpi|sede vescovile]] ('u prime vescove pugghiese de le quale se ave notizie jè Pardo, vescove de Salpi, attestate jndr'à 'u 314) e stu fatte testimonie 'a mbortanze d'a cetate, cu 'u puérte sue e l'economije vivace legate pure a' pesche, a 'u commerce, a l'artiggianate e a le stabbilimende pe fatià 'u sale, oltre a l'agricolture.
=== Medioeve ===
'A crisi de l'Alte Medioeve porte 'a ''civitas'' a devndà 'nu ''castrum'', 'nu borghe fortificate, cu bastiune de 5-6 metre de iertezze, sus 'a vanne cchiù ierte d'u site origgenarie. Le Longobbarde ne facerene 'nu capesalde d'u lore assette difensive condre a le Bizzandine, mise a sendinelle d'u litorale d'u Tavogliere.
Apprisse a 'u periode de presenze longobbarde, Salpi torne jndre a le confine d'u 'mbere bizzandine e cchiù nnande, apprisse 'a cadute de [[Bare]] d'u [[1071]], devendò 'nu feude normanne cu a cape 'nu signore sue, 'nu certe Guarine. Quanne [[Enriche VI de Svevie|Enriche VI]] mettì e fine a' dominazione normanne jndr'à l'Itaglie meridionale, jndr'à 'u passagge sue da [[Siponde]] a [[Barlette]], conguistò Salpi.
Atturne a 'u [[1220]] 'u feude de Salpi avenìe luate a 'u signore sue e turnò a' Corone mò d'u granne 'mberatore [[Federiche II de Svevie|Federiche II]]. Salpi devendò une de le ''loca solatiorum'', luèche d'u dilette, addò Federiche II passave periode de ripose, dedicannese soprattutte a' cacce. Vecine a' cetate Federiche facìe costruì 'u ''palatium'' sue.
Jndr'à le prime sechele apprisse a 'u Mille, le cambagne se animane de piccele 'nzediamiende rurale, de case e casale, eppure de chiesere, le quale, 'u cchiù de le vote, sò "dipendenze" de granne monastere. Sus a 'nu appezzamende de terrene, ddunate da 'nu facoltose javetande de Salpi, Moreliano, le monace de l'abbazzie benedettine d'a Trinità de Monde Sacre, sus a 'u Gargane, facerene costruì 'na chiesere, l<nowiki>'</nowiki>''Ecclesia Sancte Trinitatis'', atturne a' quale nascìe 'u Casale d'a Trinità.
Accussì, mendre ca Salpi canuscìe 'nu condinue periode de decline, 'u Casale d'a Trinità cresceve e devendave cendre de quedde “''Locatione de Trinità''”, addò le pasture d'Abbruzze carresciarene a scernà le gregge lore percorrenne le tratture d'a [[transumanze]].
=== Età moderne ===
'Ndande, jndr'à le prime decennie d'u Cingheciende, venute mene 'a presenze d'u vescove, Salpi se spopole definitivamende alimendanne 'nu flusse migratorie verse 'u Casale.
Ma ggià jndr'à seconde metà d'u Quattreciende 'nu belle gruppe de famigghie de [[Schiavoni]] (o Slavoni) ca avenèvane da le Balcane, avìe l'assenze regge a stà jndr'à 'u Casale, ca addevende accussì 'nu piccole crogiole de etnie, de mendalità, de civiltà, da quedde pastorale a quedde oriendale, a quedde indiggene de matrice daune.
Sine da 'a metà d'u XV sechele, pò, 'u casale jè prutette da 'na torre de uardie, une de le tande 'nzippate lunghe 'a coste pe frondeggià le 'ngursiune frequende de le pirate; scettate 'nderre sulamende jndr'à 'u XVIII sechele, purcé lesionate da terramote, de jedde jè memorie jndr'à 'u [[#Simbole|stemme civiche]], jndr'à 'u quale se presende cu sus 'na bandieruole russe cu 'u drappe careche d'a [[Croce de Malte]].
St'urteme particolare richiame 'n'otra fette de storie: apprisse ca avere state feude de quacche famigghie nobbile (Della Marra, Marulli), 'u Casale avenìe pe doje sechele (1589-1798) commende maggistrale de l'[[Ordene de le Cavagliere de Malte]] e,pure ca stave jndr'à 'u territorie d'u Priorate de Barlette, faceve parte d'u Gran Priorate de Venezie purcé avenìe accattate in sostituzione de quedde de [[Trevise]].
Cu l'occupazione napoleoneche de l'isole de Malte, accumenzò 'nu periode de crise e sbandamende pe l'Ordene le cui bene, ca s'acchiavane jndr'à diverse vanne d'Europe, avenèrene 'ngamerate da diverse sovrane e pe 'na vanne vennute; e stu destine tuccò pure a' Commende d'u Casale.
Assaije cangiamiende de carattere socie-economeche se onne reggistrate durante le sechele, facenne levità senzibbilmende 'u tenore de vite de totte 'a comunitate. Jndr'à 'u Setteciende accumenzò qidde processe de particolarizzazzione fondiarie ca purtò a 'u smandellamende de le granne possesse de terre. Jndr'à 'u XIX sechele se avèrene otre e doje svolte radicale: 'u passagge da 'a pastorizie a' cerealiculture (le pastore devendane agricoltore) e, sus a 'u scorce d'u sechele, 'a diffusione sus a larghe scale d'a colture specializzate d'a vite, ca leve spazie a' colture cchiù povere de le cereale.
'A crescite economeche, civile, demografeche e urbanisteche ca ne seguì facìe dicere ca non ge sceve cchiù bbuéne 'u nome de "Casale", e quinde jndr'à 'u 1863 se cercò a [[Vittorie Emanuele II]], Rre d'Itaglie, de puté cangià 'u nome de Casal Trinità jndr'à quidde de Trinipatule.
Vere 'a fine d'u '800 'a famigghie Querce de origgene napuletane se stabbelìe jndr'à cetate danne vite a attivitate vinicole cu particolare reguarde a 'u commerce de prodotte sfuse.
'U prime d'a famigghie Quercia a 'nzediarse avere state 'u signore Andonije, ca avenève da [[Pomigliane d'Arche]], 'u quale accattò a febbrare 1897 'nu granne vane a pianterrene pe ause candine cu affianghe 'nu podere ca s'acchiave sus a 'u vicolette d'u carcerem pe le attivitate 'ndustriale sue. Sus a stu suole, affianghe a' Chiesere Cattedrale, avenìe 'nzippate 'nu belle palazze ca addevendò 'mbrà le cchiù 'mbortande d'a cetadine e 'nu simbole d'u quartiere. Andonije Quercia e 'u figghie sue Frangische Eduarde, ca jndr'à quidde palazze stave cu 'a famigghie, onne rappresendate 'nu chiare esembie de 'ndraprendenze agroalimendare jndr'à cetate, a lunghe arrecurdate jndr'à 'u paese.
Apprisse 'nu passagge de probbietà fatte a le inizie de le anne '80 d'u Noveciende 'u palazze, accattate da 'u Comune, avenìe scettate 'nderre senze penzà doje vote, pe ffà spazie a 'nu parchegge. Cumme referimende a sta 'mbortande famigghie mò rumane sulamende 'u nome d'u giardine pertinenziale a 'nu moderne comblesse edilizie costruite jndr'à l'arée.
[[File:Trinitapoli - Corso Trinità e Chiesa di Sant'Anna.jpg|miniatura|Fote storeche d'a cehisere de Sand'Anne 'ndrucate da Corse Trinità]]
=== Età condemboranée ===
Osce a die Trinitapule jè 'na operose cetadine de cchiù o mene 14.500 crestiàne. 'A resorse prengepàle soje jè 'n'agricolture moderne e combetitive cu 'nu predominie de l'ortofrutticulture e d'a viticulture.
'U javetate se ave spannute assaije probbie, e le case vianghe e piccele, quase a vulerse sdraià a 'u sole, arrobbane spazie a 'u verde atturne de l'erbe e le fogghie; sus a 'u funne le Saline, cu le lore acque cu tanda culure, fanne da raccorde 'mbrà 'a terre e 'u mare. 'U panorame, suggestive, jndr'à semblicità soje, jè dumenate da 'u Cupolone d'a Chiesere Madre, a testimonià 'a genesi releggiose d'a cetate e 'a fede angore ferme de le crestiàne sue.<ref>{{Cita web|url=http://www.comune.trinitapoli.fg.it/hh/index.php|titolo= Comune di Trinitapoli|accesso=24 settemmre 2017|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20171031073110/http://www.comune.trinitapoli.fg.it/hh/index.php|urlmorto=sì}}</ref>
Pure ca jè da sembre legate a le vicende storeche-culturale d'a [[Capitanate]], jndr'à 'u 2004 'u comune ha state aggregate a' provingia nove de Barlette-Andrie-Trane, 'nzieme a le comune vicine de [[San Ferdinande de Pugghie]] e [[Margherite de Savoie (Itaglie)|Margherite de Savoie]], ca però tradiscene l'appartenenze storeche (e dialettale) a' Terre de Bare.
=== Simbole ===
'U stemme ha state congesse cu regge decrete d'u 15 luglie 1900.<ref name="ACS"/>
{{Citazione|Di azzurro, alla [[Banda (araldica)|banda]] d'argento accompagnata in capo dall'[[Occhio della Provvidenza|occhio nel triangolo raggiante]], d'oro, simbolo della Santissima [[Trinità]]; in punta da una [[Torre (araldica)|torre]] fondata sugli scogli, [[Attributi araldici di forma geometrica#Merlata alla ghibellina|merlata alla ghibellina]], il tutto d'argento, banderuolata di rosso col drappo carico di una Croce di Malta, ottagona, d'argento.<ref>{{cita libro |autore= Luigi Rangoni Machiavelli |anno=1934 |titolo=Stemmi delle colonie, delle provincie e dei comuni del Regno d'Italia riconosciuti o concessi dalla Consulta Araldica del Regno al 1º novembre 1932 |rivista=Rivista del Collegio Araldico |volume=anno XXXII |p= 267}}</ref> }}
{{quote|De azzurre, a' [[Banne (araldeche)|banne]] d'argende accumbagnate 'ngape da l'[[Uecchie d'a Provvidenze|uecchie jndr'à 'u triangole raggiande]], d'ore, simbole d'a Sandissime [[Trinità]]; in punde da 'na [[Torre (araldeche)|torre]] funnate sus a le scoglie, [[Attrebbute araldece de forme sciumetreche#Merlate a' ghibbelline|merlate a' ghibbelline]], tutte de argende, banneruole de russe cu 'u drappe careche de 'na Croce de Malte, ottagone, d'argende.<ref>{{cita libro |autore= Luigge Rangoni Machiavelli |anno=1934 |titolo=Stemmi delle colonie, delle provincie e dei comuni del Regno d'Italia riconosciuti o concessi dalla Consulta Araldica del Regno al 1º novembre 1932 |rivista=Rivista del Collegio Araldico |volume=anno XXXII |p= 267}}</ref>|lingua=roa-tara||Di azzurro, alla [[Banda (araldica)|banda]] d'argento accompagnata in capo dall'[[Occhio della Provvidenza|occhio nel triangolo raggiante]], d'oro, simbolo della Santissima [[Trinità]]; in punta da una [[Torre (araldica)|torre]] fondata sugli scogli, [[Attributi araldici di forma geometrica#Merlata alla ghibellina|merlata alla ghibellina]], il tutto d'argento, banderuolata di rosso col drappo carico di una Croce di Malta, ottagona, d'argento.<ref>{{cita libro |autore= Luigi Rangoni Machiavelli |anno=1934 |titolo=Stemmi delle colonie, delle provincie e dei comuni del Regno d'Italia riconosciuti o concessi dalla Consulta Araldica del Regno al 1º novembre 1932 |rivista=Rivista del Collegio Araldico |volume=anno XXXII |p= 267}}</ref>|lingua=it}}
'U gonfalone, congesse cu RD del 23 luglie 1937, jè 'nu drappe de vianghe.<ref name="ACS">{{cita web|url= http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?258 |titolo= Trinitapoli |sito= Archivio Centrale dello Stato |accesso= 13 abbrile 2024 }}</ref>
=== Onorificenze ===
{{Onorificenze
| immagine = Corona di Città Italiana.svg
| nome_onorificenza = Titole de Cetate
| collegamento_onorificenza = Titole de cetate jndr'à l'Itaglie
| motivazione = Decrete d'u Presidende d'a Repubbleche
| data = 14 masce 2004<ref>{{Cita web|url= https://www.araldicacivica.it/comune/Trinitapoli/ |titolo= Comune di Trinitapoli – (BT) }}</ref>
}}
== Monumiende e luèche de 'nderesse ==
=== Architetture releggiose ===
==== Duome de Sande Stefane protomartire ====
[[File:Chiesa Matrice di Santo Stefano Protomartire.jpg|miniatura|Duome de Sande Stefane Protomartire 'ndrucate de late]]
[[File:Chiesa Matrice di Santo Stefano Protomartire vista frontalmente.jpg|miniatura|Duome de Sande Stefane Protomartire 'ndrucate de fronde]]
De stambe neoclasseche, ave 'na facciate de marme vianghe e se affacce sus a chiazze Umberte I (cchiù canusciute cumme chiazze Municipie). Elevate a chiesere collegghiate da [[Papa Leone XIII]] cu 'a [[Bolle papale|bolle]] ''Sanctae Romanae Ecclesiae'' d'u 15 scennare 1896<ref>{{la}} Bolla ''Sanctae Romanae Ecclesiae'', in «Leonis XIII pontificis maximi acta», vol. XVI, Romae, 1897, pp. 21-36.</ref>, 'a chiesere dedicate a 'u protomartire sande Stefane stipe jndr'à 'nu scrigne moderne 'na storie assaije cchiù andiche.
L'uneche parrocchie d'u Casale avere cumme sede origgenarie 'a chiesere de San Geséppe, ma l'aumende demografeche e 'u forte sentimende releggiose assaije preste facerene fa 'na chiesere nove cchiù larije. Jndr'à le anne sessande d'u XVIII sechele se facìe, cu 'u sostegne de le cetadine e de l'Università, 'nzippà l'edifice nuéve.
Apirte a 'u culte jndr'à 'u [[1767]], pigghiò 'a confraternite d'u SS. Sacramende, ggià istituite jndr'à 'u [[1758]] e, pò, 'a confraternite dedicate a sande Stefane, funnate pe iniziative de quacche cetadine e approvate jndr'à 'u 1834. Angore 'na vote 'a storie de stu edifice releggiose asseconde le esiggenze devozionale e demografeche d'u Casale d'a Trinità e, resultanne piccele assaije pe accogliere 'nu belle nuere de fedele, avenìe recostruite partenne da 'u 1882 sus a 'nu pruggette de l'architette Rafaele Matrapasqua.
'A cheisera nove, aperte a 'u culte ggià jndr'à 'u 1889, avenìe solennemende consacrate jndr'à 'u settemmre 1935. 'A facciate de l'edifice nuéve, de guste neorinascimendale, se presende scandite jndr'à doje vanne da 'na trabeazzione aggettande. ?a vanne de sotte, ritmate da 'a presenze de culonne, nicchie e paraste, ave 'u portale cendrale arricchite da 'nu timbane spezzate e da 'u stemme d'a cetate e le doje accesse laterale cu sus le fenestre circolate; 'a vanne de sus, slangiate jndr'à 'u cuérpe cendrale correspondende a' navate maggiore, presende 'a bifore larije 'nguadrate da coppie de paraste.
Jndr'à l'edifice se sveluppe jndr'à tre navate scandite da coppie de culonne e 'nu transette cu doje cappelle larije a l'estremità, dedicate a' Madonne d'u Rosarie e a 'u SS. Sacramende. A 'u cendre d'u transette se 'nzippe 'na cupole prufonne susa tambure, cu luminose fenestre alternate a le raffeguraziune de le ''Virtù Cardinale'', 'mbostate sus a quattre pennacchie appettate cu le fegure de le Evangeliste.
Le coperture a botte d'a navate cendrale avenèrene affrescate a l'inizie d'u Noveciende cu scene d'a ''Vite de sande Stefane'', invece pa calotte absidale, jndr'à le anne trende, 'u molfettese Corrade Marije Poli facìe le disegne d'a Trnitià. L'altare maggiore jè dedicate a 'u protomartire Stefane, cu 'a statue ca avenìe mise jndr'à nicchie a 'u cendre de l'abside. De granne pregge sò l'altare e 'a balaustre de marme commesse d'u Setteciende jndr'à cappelle d'u SS. Sacramende.<ref>Pietro di Biase, ''Il cantiere dei sogni. Alle sorgenti del sacro nella Puglia del sole e del sale'', Fogge, 2000.</ref>
==== Sanduarije d'a Beate Marije Vergine de Lorete ====
[[File:Santuario della Beata Maria Vergine di Loreto.jpg|miniatura|Sanduarije d'a Beate Marije Vergine de Lorete]]
'A 'nditolazione non ge face referimende a 'u sanduarije marchiggiane de [[Lorete]], ma a 'u nome de battezze de 'nu pastore ca acchiò 'n'icone d'a Madonne e a carresciò a 'u culte pubbleche. 'A prime attestazione d'a chiesere jè jndr'à 'nu documende d'u [[1204]]; 'a primitive Cappelle, semi destrutte, avenìe trasformate jndr'à 'u tembie de osce a die a tre navate jndr'à prime metà d'u Uetteciende. Jndr'à 'u [[1971]] ha state 'nzippate a sanduarije diocesane. Se stipe, oltre a l'affresche d'a Vergine sus a l'altare maggiore, 'a statue de legne d'a Madonne, databbele atturne 'a fine d'u Setteciende e le inizie d'u Uetteciende. Stipe pure 'na tele de Giambattiste Calò ca raffegure ''Sande Stefane'' e 'na ''Via Crucis'' de bronze.
Jndr'à 'u [[2004]] ha state celebbrate l'ottave cendenarie d'a chiesere. <ref>''Nella città amata mi ha fatto abitare'', Atti dell'8º centenario della chiesa di S. Maria di Loreto in Trinitapoli, a cure de Pitre di Biase e Geséppe Pavone, Trinitapule, 2005.</ref>
==== Chiesere d'a Sandissime Trinità o de Sand'Anne ====
[[File:Chiesa Sant'Anna o della Santissima Trinità.jpg|miniatura|Chiesere d Sand'Anne o d'a Sandissime Trinità]]
L'andiche chiesere 'nditolate a' Trinità ha state sotte 'u patronate de le Cavagliere de Malte ca jndr'à 'u [[1589]] accattarene 'u Casale d'a Trinità da 'u conde Marulli. Jndr'à 'u corse d'u XVIII sechele 'a chiesere ha state oggette de costande 'ndervende de manutenzione a opere de le comendature de l'Ordene de Malte. Sotte 'u lore patronate revestirene 'nu ruole 'mbortande le festività de san Giuanne Battiste, patrone de l'Ordene, e d'a Trinità.
Mangate 'u possesse d'u Casale da vanne de le Cavagliere jndr'à 'u 1798, 'a chiesere cadìe jndr'à 'nu state d'abbandone, 'nzigne a quanne avenìe congesse a' confraternite dedicate a Sand'Anne, 'stituite jndr'à 'u 1832, ca facìe 'a restrutturazione e a' riaperture a 'u culte. Grave lesiune combortarene da vanne d'a confraternite 'na recostruzione de l'edificie atturne a' metà d'u Uetteciende.
'A chiesere se presende cu 'na facciate elegande affiangate da doje torre cambanarie. 'Na cornice sobrie divide 'u prospette jndr'à doje vanne, ca carresce angore 'u stemme de l'Ordene de le Cavagliere de malte, e quedde de sus avvrazze a 'u cendre 'nu rosone piccele e jè achiuse da 'nu fastigge a volute. 'U 'nderne, a navate uneche cu presbiterie cuperte da 'na cupole 'mbostate sus a pennacchie appettate, stipe testimonianze pettoreche e scultorée, cu date diverse 'mbrà 'a seconde metà d'u XVIII sechele e 'u XIX sechele, significative d'a storie releggiose d'u Casale: 'na sculture de legne d'a 'Mmaculate, 'nu depinde de l'Assunde 'mbrà le Dottore d'a Chiesere, 'na tele d'a Pietà cu le aneme pungende, 'nu gruppe de cartapeste d'a Pietà e 'nu reliquiarie de legne dorate uettecendesche ca stipe 'a reliquie d'a Croce de Criste. In onore d'a sande titolare d'a confraternite, ca 'ndervenìe libberande 'a cetadinanze da 'u colere a l'inizie d'u XIX sechele, se stipane le statue vestute de ''Sand'Anne cu Marije piccenne'' d'a metà d'u XIX sechele, oggette de granne devozione. <ref>Pitre di Biase, ''Trinitapoli sacra. Appunti per una storia socio-religiosa del Sud'', Melane, 1981.</ref>.
==== Chiesere de San Geséppe ====
[[File:Chiesa di San Giuseppe Trinitapoli.jpg|miniatura|Chiesere de San Geséppe]]
Cu 'u prospette revolte a' chiazze addò se affacciane 'u duome de Sande Stefane protomartire e l'andiche palazze de le commednature, osce a die sede comunale, 'a chiesere de San Geséppe jè 'na testimonianze 'mbortande d'a storei releggiose d'a cetate.
'Nzippate a l'inizie d'u XVIII sechele, ha state chiesere matrice 'nzigne a 'u [[1767]], quanne 'a parrocchie se trasferìe jndr'à l'edifice nuéve d'u Duome. Devendate sede d'a confraternite de San Geséppe, giuridicamende recanusciute jndr'à 'u [[1781]], 'a chiesere avenìe restaurate e mandenute aperte a 'u culte a opere de le confratelle.
Atturne a' metà d'u Uetteciende, pe volondà d'a confraternite, se allariò l'edifice releggiose recostruennele quase combletamende. 'A facciate svette sus 'a scalinate ierte cu 'u prospette scandite jndr'à ttre ordene de trabeaziune profonne. 'A vanne de sotte, percorse da 'na serie de lesene, presende 'u portale, cu sus 'na cornice mistilinée, ca jndr'à 'u 1975 se arricchì de le porte de bronze fatte da 'u scultore Andonije di Pillo cu sei scene d'a vite d'u patriarche San Geséppe: 'a ''Fughe in Eggitte'', 'a ''Natività'', 'a ''Morte'', a ''Fatìe jndr'à puuteje'', 'u ''<nowiki>'</nowiki>Nzuramende'' e 'a ''Preghiere cu 'u pape''. 'A venne de mmienze dèje slange a' torre cambanarie a chiande quadrate e a 'u fastigge de chiusure ca spicce cu 'nu timbane triangolare cu sus 'a statue de ''San Mechéle Arcangele''. Jndre se stipe, jndr'à 'na nicchie sus a l'altare maggiore, 'u buste de legne de ''San Geséppe'', d'u XVIII sechele, attrebbuite a Dumineche Brudaglio, invece lunghe le parete d'a navate prengepàle e de quedde laterale, acchiane poste otre opere pettoreche e scultoree variamende databbele 'mbrà 'u XVIII e 'u XIX sechele.
==== Chiesere d'u Criste Fatiatore (o d'u Villagge d'u Fangiulle) ====
Resale a 'u [[1961]], ha nate da n'idée de monzignore Geséppe Nenna. In origgene ere parte 'ndegrande d'a strutture affianghe a jedde chiamate Villagge d'u Fangiulle ca cumme obbiettive avere 'u scope de accogghiere e ospità le orfane, pe 'struirle e avviarle a 'na fatìe.
==== Parrocchie 'Mmaculate (o Convende de le Frate Minore Cappuccine) ====
[[File:Parocchia Immacolata Trinitapoli.jpg|miniatura|Parrocchie 'Mmaculate (o Convende de le Frate Minore Cappuccine)]]
'U convende cu 'a chiesere 'nzeccate dedicate a' 'Mmaculate, jè de probbietà de le Frate Cappuccine d'a Provinge monasteche de Pugghie. Sus a l'inderessamende d'u Terze Ordene Frangesacane de Trinitapule e de le frate sacerdote don Necole e don Felice Urbano, avenìe accattate 'nu terrene cu 'na torre piccele cangiate pò jndr'à 'nu luéche de preghiere jndr'à Contrade Sande Midece jndr'à periferie de fore d'a cetate, sus a vie Barlette.
Jndr'à 'u 1903 avenìe mise 'a prima petre pu convende de le frate. Jndr'à 'u 1937 se facìe 'u mure de cinde. Siccome 'a chiesere piccele non g'ere sufficiende pe accogliere le fedele e le esiggenze pastorale, se penzò de costruì 'a chiesere de osce a die addò le fatìe accumenzarene 'u 1954.
Jndr'à 'u 1966 avenìe 'nzippate canonicamende a parrocchie da l'[[Arcidiocesi de Trane-Barlette-Bisceglie|arcivescove de Trane]] Regginalde Geséppe Marije Addazi. Le opere artisteche ca stonne so: doje tele d'u 1600, 'a ''Madonne SS. De le Angele'', 'a ''Deposizione'' e ''Sanda Rite'' a opere d'u prof. Rollo. 'U tritteche frondale a' chiesere opere d'u scultore locale prof. Di Pillo.
=== Architetture civile ===
==== Palazze de le Commendature de Malte (Palazze de Cetate) ====
[[File:Panoramica Piazza Umberto I.jpg|miniatura|Cendralmende 'mbrà le doje strutture ecclesiasteche 'u palazze de le Commendature de Malte, osce a die palazze de cetate]]
'U Casale d'a Trinità ave signate 'a storia soje da l'avvicendarse de tanda feudatarie. Quidde ca osce a die jè palazze comunale, canusciute pure cumme castelle, ha state in particolare 'u palazze d'u commendatore de l'Ordene de le Cavagliere de Malte ca jndr'à 'u 1589 accattò 'u Casale da 'u feudatarie d'apprime, 'u conde Giuanne Mattie Marulli, pigghianne 'u possesse 'nzigne a 'u [[1798]].
'A prime funnazione d'u palazze comungue se penze ca resale a' metà d'u XVI sechele pe iniziative de le conde d'a Marra, a le quale Ferdinande I d'Aragone avere congesse, jndr'à 'u [[1465]], 'u Casale. L'aspette fortificate ca 'nu tiembe connotave 'u palazze oramaje s'a perse. Durande ìu terramote d'u [[1731]], 'a torre, elemende difensive d'u Casale, accessibbele da 'u palazze attraverse 'nu ponde de legne, avenìe irrimediabbilmende lesionate e pe stu fatte avenìe scettate 'nderre quase totte.
'A munificenze de le Cavagliere de Malte, se pò arrecurdà quedde d'u commendatore Scipione Caracciolo, facerene 'a residenze, cu le ambiende organizzate sus a cchiù piane atturne a 'nu cortile, abbitabbele e decorose.
Jndr'à 'u [[1854]] 'a sede andiche de le commendature d'u Sacre Ordene de Malte avenìe date a 'u Comune pe farle addevendà sede d'u Municipie de quidde Casale d'a Trinità ca jndr'à 'u 1863 pigghiò definitivamende 'u nome de Trinitapule.
Durande 'u XIX sechele non ge mangarene 'ndervende 'mbortande e cangiamiende ca purtarene a l'edifice l'aspette de osce a die. 'U prospette sus a Chiazze Umberte I ave 'na serie de accesse archivoltate a piane terre e 'na successione de balcune jndr'à le doje piane de sus; 'na cornice sobbrie percorre 'u coronamende e conge regolare a viste segnane le spigole de l'edifice. 'U prospette nord-occidendale vèje sus a 'u Larije Parlamende, core d'u cendre storeche d'a cetate.
==== Massarie ====
Le prime massarie d'a cetate nascene 'mbrà 'u XVII e 'u XVIII sechele pe vie de le gruppe de gregge abbruzzese ca, durande, 'a staggione 'da vernate, rumanevane jndr'à 'u territorie d'u paese.<ref>{{Cita libro|titolo=Masserie in Trincea|editore=Sabbine Russo}}</ref> Le massarie se dividevane jndr'à massarie de cambe e massarie de pechere: chidde de cambe servivane pa coltivazione invece chidde de pechere servivane pu pascole de le pechere.
* Massarie de Nardudde, se iacchie in contrade Poste Piane a 100 metre da 'u caselle ferroviarie sus 'a tratte Trinitapule / Candide e jè fatte da doje salune assaije vasce cu tette a doppie spiovende. 'A caratteristeche de sta massarie jè 'a presenze d'a calendule, assaije utile pe le anemale e pu strutte;
* Massarie 'a Motte, jè 'na massarie fortificate ca se iacchie jndr'à contrade Motte. 'Na caratteristeche de jedde jè 'a presenze de 'na nicchie cu 'nu quadre de sand'Andonije addò le fatiature erane assaije devote;
* Massarie d'u Filipponie, jè 'na massarie fortificate ca se iacchie jndr'à Contrade Massarie de Mmienze. L'anne de costruzione resale a 'u [[1834]] e jè caratterizzate da 'a presenze de 'na garitte cu spiongine ca sò revolte verse Trinitapule;
* Massarie Leonetti - Iattariello, jè 'na massarie de cambe ca se iacchie jndr'à Contrade Gattarielle fatte da sei locale, ca avene 'na chiesette, puzze, furne e fosse pu grane. 'A javetazione jè de doje piane e le fatiature scevene a 'u piane de sus cu 'na scale de legne. Jndr'à tutte le stanze 'u pavimende ere rivestite da basole vianghe invece fore ere adatte a' semine;
* Massarie d'a Grotte, jè 'na massarie fortificate fatte jndr'à 'u 1885 o 1835 in Contrada Masseria di Mezzo.
* Massarie Leonetti jndr'à Contrade Piane, 'a strutture ave 'na cappelle e de le stalle e jè cercunnate da pine. Le facciate de fore sò appettate de russe cu balcune a inferriate de ghise e fenestre ovale. 'U purtone, 'nvece, jè de legne e sus a jidde stonne sculpite de le rosone ca raffegurane de le putte. 'U 'nderne jè caratterizzate da affresche ca resalene a 'u 1800;
* Massarie Fornario, jè 'na massarie de cambe fatte jndr'à 'u 1810. Sus 'a facciate de levande ste 'na garitte cu sus 'na nicchie. Pò, 'a javetazione jè caratterizzate da 'a presenze de stalle, diverse durmetorie e 'nu pizze sus a l'aie. 'A particolaritate de sta massarie jè ca sotte l'arcate cu 'a quale se tràse a 'u giardine stonne raffegurate 'a Madonne de Lorete, patrone d'a cetate e otre sande. Le disegne onne state reprodotte da le fatiature cu l'ause d'a carvonelle cu 'a quale se scarfavane jdnr'à le pause;
* Massarie Di Fidio, jè 'na massarie de cambe fatte jndr'à 'u 1870. Sotte le arcate ca carresciane a 'u cortile ste raffegurate 'a Madonne de Lorete e ste 'nu puzze ca fungeve da abbeveratoie e lavanderie;
* Massarie Leonetti, jè 'na massarie de cambe cu jndre 'nu granne camine ca servive pe cucinà 'a verdure e 'u pancotte;
* Massarie Don Vecinze De Lillo, jè 'na massarie de cambe ca se iacchie jndr'à Contrade Poste Piane, vecine a 'nu ruscelle de acque piovane d'a zone S. Ferdinande de Pugghie;
* Massarie Don Andonije Di Leo, 'a strutture ave doje stalle, durmetorie, rimesse, pagghiare, candine, furne e pollaie. 'A cappe fumarie de osce a die avère a 'u late sinistre 'na culonne de granite ca a vène da l'andiche Salpi. 'A caratteristeche de sta massrie jè 'u passagge segrete ca carresce a' stazione de Candide;
* Massarie de Rutigliane, jè 'na massarie de cambe ca se iacchie jndr'à Contrade San Lorenze. Avè sulamende durmetorie pe le fatiature ca arrevavane addà durande 'u periode d'a mietiture d'u grane e da 'a raccolte de le alìe;
* Massarie de Parente, jè 'na massarie de cambe fatte jndr'à Contrade Mandriglie jndr'à 'u [[1720]]. 'U nome Mandriglie avène da 'u fatte ca jndr'à quedde contrade pascolavane assaije mandrie de bufale e mucche;
* Massarie Staffa, jè 'na massarie de cambe fortificate jndr'à Contrade Sand'Andonije Abbate. Ere 'na massarie gentilizie purcé le probbietarie erane nobbele de Casal Trinità- 'A strutture ere ricche de pagghiare e rimesse e avére 'na sole stalle addà stave 'nu cavaddere d'u padrone;
* Massarie Don Angeleche, ere 'na massarie fortificate ca se acchiave jndr'à Contrade Puzze Angele;
* Massarie Sanda Marije de le Manzi, jè 'na massarie de cambe ca ste jndr'à Contrade Sanda Marije de le Manzi. Jè 'a cchiù 'mbortande de le sei massarie atturne a' cetate. 'A strutture ave 'nu torrione ierte 15 metre de doje piane rettangolare cu scale jndr'à 'u giardine e fore ste 'nu furne ca pare 'na garitte;
* Massarie Cerinelle, a differenze de le otre ere 'na massarie de pechere. 'U avenève dichiarate de "poste" purcé se faceve 'u cange de le cavaddere ca trainavane le carrozze ca carresciavane le passeggere jndr'à le pajesere 'nzeccate;
* Massarie de Ceglia, sta massarie de cambe o de allevamende ha state fatte jndr'à 'u [[1831]] jndr'à Contrade Puzze Colme, sus 'a strade Cerignole/Trinitapule. 'Nzgine da 'u 1831 ha state cendre de allevamende de cavaddere pure sanghe, jndr'à 'u [[1940]] ha state addibite a l'allevamende de pechere da pellicce e jndr'à 'u [[1945]] a quidde de mucche de razze olandese.<ref>{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRT/TRT1452.html|titolo=Masseria di Ceglia.}}</ref> 'A strutture ere fatte da doje piane terre ca avène sei stanze e avère pure 'na majazzine, 'nu puzze e de le trebbiatrice. 'Na paerticolaritate de sta massarie ere 'a sculture de 'na cape de cavadde, sckaffate sus a l'architrave, osce a die jè stipate jndr'à l'Archivije de l'Archeclub<ref>{{Cita web|url=https://archeotrinitapoli.blogspot.com/2013/08/le-masserie-dellagro-di-trinitapoli.html|titolo=Archeoclub Trinitapoli}}</ref> d'a cetate.
<gallery widths="200">
File:Masseria Della Marra.png|Massarie d'a Marre
File:Masseria di Nardudde.jpg|Massarie de Nardudde
File:Masseria La Motta.png|Massarie 'a Motte
File:Masseria di Filipponio.jpg|Massarie de Filipponie
</gallery>
=== Site archeologgece ===
==== Parche Archeologgeche de le Ipogée ====
Fanne parte d'u Parche Archeologgeche de Trinitapule doje ipogée: l'ipogée de le Bronze e l'ipogée de le Avore. Le ipogée sò strutture 'mbortande scavate jndr'à rocce calcarée pe celebbrà rite suggestive de carattere propiziatorie, probbabilmende collegate a' cacce e a' fertilità d'u raccolte e pò ausate arrete cumme sepolture collettive.
Jndr'à cetate, 'nfatte, jndr'à ogne de le doje ipog>ée onne state acchiate cchiù o mene 200 brucamiende 'mbrà adulte e piccinne de entrambe le sesse, inumate jndr'à 'na posizione fetale e accumbagnate da ricche correde funebre.
L'architetture ipoggéiche, ca arrecorde jndr'à quacche mode strutture micenée fatte jndr'à Grecie jndr'à 'u stesse periode, se base sus a precise e comblesse norme ca se repetone sembre, cu differenze legate soprattutte a le dimenziune e a' forme d'a chiande.
L'accesse jè fatte da 'nu "dromos", 'na rambe strette e ripide a ciele apirte proporzionate jndr'à 'na lunghezze a le dimenziune de l'ambiende prengepàle, a 'u quale segue 'nu strette corridoie sotte terre ditte ''stomion'', cu 'a volte ca spicce cu 'na particolare 'ngonfondibbele a forme de cupolette apicale.
'A sale prengepàle granne presende a 'u cendre d'a volte 'n'aperture circolare pe l'aerazione e 'a fuoriuscite d'u fume.
De granna suggestione 'u brucamende femminile de alte ranghe, 'a Signore de le Ambre, addò 'u correde funerarie ricche ne rivele 'a 'mbortanze e 'u ruole rivestite e 'a scuperte recende d'u "Gigande de Trinitapule", reste de 'n'omme de cchiù o mene tremile anne fa, ierte 'nu metre e 85 centimetre: 'nu vere gigande pe l'epoche.<ref>{{Cita web|url=http://www.pugliaimperiale.com/turismo/wheretogo/beniculturali/content.asp?art=128&lang=IT|titolo=Parco Archeologico degli Ipogei Trinitapoli - Tesori dell'arte e della storia - Puglia Imperiale Turismo|autore=http://www.traniweb.it|accesso=24 settemmre 2017}}</ref>
==== Salapia ====
[[File:Locatione de salpi.jpg|miniatura|Cartine de [[Salpi]]]]
'A prime cetate de [[Salapia]] nasceve sus a le rive de l'andiche lagune, funate atturne a 'u IX sechele n.C. da popolazziune illireche ca avenèvane da 'a sponde adriateche de fronde. 'U puérte sue ere aunite a 'u mare aperte e a' cetate de [[Siponde]] passanne pa lagune. 'Mbrà le testimonianze cugghiute, de granne 'nderesse sò le vase a decorazione sciumetreche (da 'u IX a l'inizie d'u III sechele n.C.) e le stele daune: lastre calcarée rettangolare sione de chiaute.
==== Aree archeologgeche (Ville San Vite, Vasche Napuletane, Località "Mattune", Mezzane comunale) ====
* Ville San Vite: jndre a' [[Riserve naturale Saline de Margherite de Savoie]], jndr'à località San Vite, se iacchiane le reste architettonece de 'na ville gentilizie dì'u periode ellenisteche d'a comblesse planimetrie, cu atrie, peristilie e giardine porticate, divise jndr'à ''pars'' rustiche e ''pars'' urbane, cu 'na decorazione architettoneche ricche e parietale. Addibite a javetazione e a oleifice, avenìe fatte resalì a' fine d'u II sechele - inizie I sechele n.C. Sus a 'u poste stonne angore ben stipate: l'impluvium (vasche de raccolte de l'acque piovane mise a 'u cendre de l'atrie), de le ambiende atturne a l'atrie, reste de colonnate, 'na cisterne e otre strutture;
* Vasche Napuletane: jndr'à stu poste preistoreche stonne documendate quattre diverse fase de occupazione (Neoliteche, Eneoliteche, Età d'u bronze e Età classeche). 'U scave archeologgeche ave evidenziate, 'mbrà le otre, canalette cercolare de diverse diametre ca fanne penzà a 'n'attivitate collegate a' produzione d'u sale ('nzigne a inizie d'u XX sechele le ''salinare'' lassavane cumule de sale, le "massine", sus 'a piattaforme limitate da canalette pe combletà 'u processe de cristallizzazzione). 'A strutture jè databbele 'mbrà 'a fine de''a medie età d'u bronze e l'inizie d'u bronze recende (seconde metà d'u II millennie n.C.). Pl, onne state acchiate ttre enchytrismoi (vase de cerameche d'imbaste, de forme ovoide, ca avène le reste scheletrece de neonate);
* Località "Mattune": 'u nome d'u luéche arrecorde ca da sembre jndr'à st'arée, osce a die coltivate, se acciavane "mattune" in abbondanze: tegolame, frammende vascolare d'u sciumetreche daune, frammende vascolare a vernice gnore d'u stile de Gnathia, pese da telaie, fuseruole, frammende de anfore, pavemiende, 'ndonace e frammende de antefisse. 'U tipe de le materiale cugghiute atteste 'a frerquendazione de l'uemme da 'a medie Età d'u bronze a 'u II sechele n.C.;
* Mezzane comunale: villagge neoliteche delimitate da doje fossate cerculare cogendrice cu jndre fossate piccele a "C"; jè queste 'na caratteristeche de le villagge neolitece d'u Tavogliere accussìditte "tringerate". Probbabbilmende 'u fossate servive pe drenà le acque ca stagnavane sus a sus e pò pe costruì 'na difese a 'u villagge stesse.
=== Arée naturale ===
==== Parche Naturale d'a Zone Umide ====
[[File:Zona Umida.jpg|miniatura|Zone Umide de Trinitapule a 'u tramonde]]
'U parche cetadine jè 'n'arée de pregge, ca costituive 'a rive meridionale d'u Lache de Salpi, le quale terrene salese e paludose, ospitane 'na varietà de chiande alofile e vegetazzione vasce caratteristeche de le pascole inondate. 'U parche rappresende 'nu rare documende ambiendale pe quande arreguarde 'a flore spondanée, 'u [[salicorniete]] e 'u giunghete presende, costituiscene 'na combonende de l'habitat prioritarie "steppe salate mediterranée". Le specie ca stonne de cchiù sò 'a suaeda fruticose, le [[salicornie]], 'a [[Phragmites australis|cannucce de palude]], 'u giunghe spinose, 'a [[salsole sode]], 'a salsode kali, 'u statice comune, 'u [[Ecballium elaterium|melone asinine]], 'nvece l'arbuste diffuse jè 'a [[Tamarix|tamerice]].
'A presenze de 'nu lachette arricchisce l'habitat d'u parche e funge da richiame a tanda specie de acidde: oltre a le numerose [[Passeriformes|passeriforme]], se arrecordane 'a [[Egretta garzetta|garzette]], 'a [[Ardeola ralloides|sgarze ciuffette]], 'u [[Tachybaptus ruficollis|tuffette]], 'a [[Gallinula chloropus|gallinelle d'acque]], 'u [[Himantopus himantopus|cavagliere d'Itaglie]], alcune anatre cumme 'u [[Anas platyrhynchos|germane reale]], 'u [[Anas clypeata|mestolone]], 'a [[Tadorna tadorna|volpoche]]; 'mbrà le rapace, frequende sò le veleggiate d'u [[Circus aeruginosus|falche de palude]] ca perlustre totte 'a zone o 'u "spirite sande" d'u [[Falco tinnunculus|gheppie]].
== Suggettate ==
=== Evoluzione demografeche ===
{{Demografije/Trinitapule}}
=== Etnie e minoranze furastiere ===
Seconde a le date ISTAT a 'u 31 decemmre 2018 'a popolazzione furastiere residende ere de 589 crestiàne.<ref>[http://demo.istat.it/str2018/query.php?lingua=ita&Rip=S4&Reg=R16&Pro=P110&Com=10&paese=A9999&submit=Tavola Tabbelle ISTAT a 'u 31 decemmre 2018]</ref>
Le nazionalitate cchiù rappresendate erane:
# [[Romanie]], 374
# [[Pulonie]], 35
# [[Marocche]], 34
# [[Ucraine]], 32
# [[Bulgarie]], 30
== Culture ==
=== Musée Civiche Archeologgeche de le Ipogée ===
'u Musée Civiche Archeologgeche de le Ipogée occupe 'a sede de l'ex funnazione spedaliere Di Biase, ca resale a' seconde metà d'u XIX sechele, gestite da le sore de Carità de San Vecinze de' Paoli
'U 'ndere immobbile, cu ambiende destribbuite sus a doje piane, ca ave 'u giardine e terrene larije, eppure ave 'na chiesere, avenìe pigghiate jndr'à 'u 1889 da 'u Comune pe fà 'nu condenitore culturale. 'U Musée Civiche stipe 'mbortande testimonianze archeologgeche fatte da vase, reperte de l'industrie litiche, metalle, oggette de ambre e avorie ca avénene da 'nu territorie ca restituisce signe preziuse d'a presenze umane da 'a Preiistorie a 'u Medioeve attestanne 'na comblesse rezze de rapporte pure cu 'u munne oriendale.
Assaije reperte stipate jndr'à le sale d'u Musée avénene da 'u Parche Archeologgeche de le Ipoggée fatte da 'na serie de strutture sotterranée, ca resalene a' medie Età d'u Bronze (cchiù o mene XVIII - metà d'u XIV sechele n.C.). In particolare l'Ipogée de le Bronze avenìe fatte pe funziune culturale collettive e cchiù nnande ausate cumme luéche de brucamende de adulte e piccinne de totte e doje le sesse. Jndr'à stu ipoggée onne state acchiate assaije reste umane, ma pure 'nu sbuénne de oggette de correde: vase decorate a intaglie, arme de bronze, gioielle e monile de ambre, de bronze, de paste de vitre e oggette oramendale de osse e avorie.
Jndr'à l'imbortande Ipoggée de le Avorie avenérene acchiate doje manufatte ca raffeguravane 'nu cinghiale e 'nu idole cu protome taurine fatiate a tutte tunne de avorie, stipate jndr'à 'u Musée civiche. Cu 'u 'ndende de recostruì 'u scenarie releggiose e culturale, le pratiche de consacrazione e le rite funeratie de le gende andiche ca se 'nzediarene jndr'à 'u territorie d'a cetate, jndr'à 'u Musée se ponne osservà le reste d'u Chiaute de le Gigande e d'a Signore de le Ambre.
== Amministrazione ==
Trinitapule face parte, cu [[Margherite de Savoiae (Itaglie)|Margherite de Savoie]] e [[San Ferdinande de Pugghie]], de l'Aunìone de le Comune Tavogliere Meridionale<ref>[http://ecobiker.over-blog.it/article-29406776.html Unione dei Comuni del Tavoliere Meridionale - è tempo di pedalare !]</ref>.
Elenghe de le amministraziune ca se onne succedute jndr'à stu comune:
{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Silvestre Miccoli|Inizio=28 luglie 1988|Fine=7 sciugne 1993|Partito=[[Partito Socialista Italiano]]|Note=<ref name=interno>http://amministratori.interno.it/</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Geséppe Brandi|Inizio=19 sciugne 1993|Fine=4 màrze 1997|Partito=[[Partito Democratico della Sinistra]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Arcangele Barisciano|Inizio=28 abbrile 1997|Fine=14 masce 2001|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Arcangele Barisciano|Inizio=14 masce 2001|Fine=28 masce 2006|Partito=[[centro-sinistra]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Ruggere Di Gennaro|Inizio=30 masce 2006|Fine=17 masce 2011|Partito=[[Democrazia è Libertà - La Margherita]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Frangische Di Feo|Inizio=17 masce 2011|Fine=20 luglie 2020|Partito=[[liste civiche]] [[centro-destra]] Rinascita trinitapolese|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Emanuele Pio Losapio|Inizio=22 settemmre 2020|Fine=31 màrze 2022|Partito=[[liste civiche]] [[centro-destra]] Rinascita trinitapolese 3.0|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Sport ==
Nel comune hanno sede le seguenti società sportive: la squadra di calcio A.S.D.Trinitapoli che disputa il campionato di Seconda categoria e la compagine maschile di pallavolo Casalvolley Trinitapoli, militante nella stagione 2019/20 nel campionato regionale di Prima Divisione. L'Alidaunia Trinitapoli, non attiva, fu la società locale di basket che raggiunse il suo culmine con la disputa di un campionato di serie C.
== Note ==
<references/>
== 'Ndruche pure ==
* [[Stazione de Trinitapule-San Ferdinande de Pugghie]]
== Otre pruggette ==
{{interprogetto}}
== Collegamiende fore a Uicchipèdie ==
* {{Collegamenti esterni}}
{{Provinge de Barletta-Andria-Trani}}
{{Controllo di autorità}}
{{portale|puglia}}
[[Categoria:Trinitapoli| ]]
[[Category:Comune d'a Pugghie]]
[[Category:Comune d'a provinge de Barlette-Andrie-Trane]]
465fqf0fekobdfz6wtejllpvj3yhrta
150936
150935
2024-12-07T18:29:02Z
Joetaras
326
/* Amministrazione */
150936
wikitext
text/x-wiki
{{T}}
{{Divisione amministrative
|Nome = Trinitapule
|Panorama = Piazza Umberto I luminosa.jpg
|Didascalia = Chiazze Umberte I
|Voce bandiera =
|Voce stemma =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Pugghie
|Divisione amm grado 2 = Barlette-Andrie-Trane
|Amministratore locale = Giuseppine Ferri<br>Salvatore Guerra<br>Massimo Santoro
|Partito = commissione straordinarije
|Data elezione = 18-7-2023
|Data istituzione =
|Abitanti = 13881
|Note abitanti = {{Istat|110|10|2022}}
|Aggiornamento abitanti = 30-9-2022
|Zona sismica = 2
|Sottodivisioni = Sanda Chiare, Le Quattre Massarie
|Divisioni confinanti = [[Barlette]], [[Cerignole]] (FG), [[Margherite de Savoie (Itaglie)|Margherite de Savoie]], [[San Ferdinande de Pugghie]], [[Zapponete]] (FG)
|Gradi giorno = 1296
|Nome abitanti = casaline o trinitapulese
|Patrono = [[San Mechèle]]<br />[[Sando Stefane]]<br />[[Marije Sandissime de Lorete]]
|Festivo = 15 aguste (eppure 10 e 26 decemmre)
|Soprannome= 'U Casale, U Casoil (dialette locale)
|PIL =
|PIL procapite =
|Mappa = Map of comune of Trinitapoli (province of Barletta-Andria-Trani, region Apulia, Italy).svg
|Didascalia mappa = Posizione d'u comune de Trinitapule jndr'à provinge de Barlette-Andrie-Trane
}}
'''Trinitapule''' ('''Trinitapoli''' jndr'à 'u [[Lènghe tagliàne|tagliàne]], ''U Casòilǝ'' jndr'à 'u [[Dialette foggiane|dialette locale]], 'nzigne a 'u [[1863]] chiamate ''Casaltrinità'') jè 'nu [[Comune (Itaglie)|comune tagliàne]] de {{formatnum:13881}} crestiàne d'a [[provinge de Barlette-Andrie-Trane]] jndr'à [[Pugghie]]. Se iacchie jndr'à valle de l'Ofande, face parte de le comune ca trasene jndr'à zone d'u Vasce Tavogliere d'a [[Capitanante]] pugghiese.
== Storie ==
Jndr'à 'u [[X sechele n.C.]] de le gruppe de ''Liburne'', popolazziune illiriche de l'arée dalmate, attraversanne l'Adriateche, arrevarene sus a le coste italiche. A l'arrive de ste crestiàne se deve 'a nascite de diverse javetate 'mbrà le quale, jndr'à [[Daunie]], [[Salapie]]<ref name="liburni">https://www.archeologiadigitale.it/attidaunia/pdf/05-staccioli.pdf</ref>.
Ste sus a 'na penisole piccele d'a lagune atturne, Salapie ha state 'na floride cetate-state, cu 'nu guverne locale, 'na economije 'mbortande, 'na monete probbie; e da l'autonomije politeche sue non ge n'avenìe private quanne le Romane la occuparene. Durande 'u [[III sechele n.C.]], apprisse a' [[battagghie de Canne]], le Salapine se allearene cu [[Anibale]], ma apprisse sei anne de presenze cartagginese, aprirene le porte a 'u console Marcelle e saperene difenderse bbuéne da 'u tendative de le guarnigiune cartaggenise de riappropriarse d'a cetate.
Apprisse a le uerre d'u III sechele n.C. e le devastaziune conzeguende, a Salapie, cumme jndr'à le otre cetate apule, accumenzarene a manifestarse signe de crise, ca se accenduò cu 'a successive uerre sociale, durande 'a quale Salapie avenìe assediate da 'u pretore [[Caio Cosconio]], asckuate e quase rase a 'u suole. A tutte ste fatte, se aggiungerene pure fattore ambiendale e climatece ca trasformarene 'a lagune jndr'à 'na palude da le acque pestilenziale e generatrice de malarie.
[[File:Locatione de salpi.jpg|200px|miniature]]
Ha state accussì ca Ostilie, sus a le pressiune de le cetadine, avìe 'u consense d'u Senate romane a spustà 'a cetate jndr'à 'na località salubre, sus a 'na alture piccele de fronde a 'u lache, a quattre miglie a sud-est d'a prime: nasce accussì, jndr'à 'u [[I sechele n.C.]], Salapie Romane, ca pò jndr'à 'u tiembe cange arrete 'u nome jndr'à Salpi. Ggià jndr'à 'u IV sechele, jndr'à l'ambite de l'organizzazione d'u prime cristianesime, Salpi devendò [[Diocesi de Salpi|sede vescovile]] ('u prime vescove pugghiese de le quale se ave notizie jè Pardo, vescove de Salpi, attestate jndr'à 'u 314) e stu fatte testimonie 'a mbortanze d'a cetate, cu 'u puérte sue e l'economije vivace legate pure a' pesche, a 'u commerce, a l'artiggianate e a le stabbilimende pe fatià 'u sale, oltre a l'agricolture.
=== Medioeve ===
'A crisi de l'Alte Medioeve porte 'a ''civitas'' a devndà 'nu ''castrum'', 'nu borghe fortificate, cu bastiune de 5-6 metre de iertezze, sus 'a vanne cchiù ierte d'u site origgenarie. Le Longobbarde ne facerene 'nu capesalde d'u lore assette difensive condre a le Bizzandine, mise a sendinelle d'u litorale d'u Tavogliere.
Apprisse a 'u periode de presenze longobbarde, Salpi torne jndre a le confine d'u 'mbere bizzandine e cchiù nnande, apprisse 'a cadute de [[Bare]] d'u [[1071]], devendò 'nu feude normanne cu a cape 'nu signore sue, 'nu certe Guarine. Quanne [[Enriche VI de Svevie|Enriche VI]] mettì e fine a' dominazione normanne jndr'à l'Itaglie meridionale, jndr'à 'u passagge sue da [[Siponde]] a [[Barlette]], conguistò Salpi.
Atturne a 'u [[1220]] 'u feude de Salpi avenìe luate a 'u signore sue e turnò a' Corone mò d'u granne 'mberatore [[Federiche II de Svevie|Federiche II]]. Salpi devendò une de le ''loca solatiorum'', luèche d'u dilette, addò Federiche II passave periode de ripose, dedicannese soprattutte a' cacce. Vecine a' cetate Federiche facìe costruì 'u ''palatium'' sue.
Jndr'à le prime sechele apprisse a 'u Mille, le cambagne se animane de piccele 'nzediamiende rurale, de case e casale, eppure de chiesere, le quale, 'u cchiù de le vote, sò "dipendenze" de granne monastere. Sus a 'nu appezzamende de terrene, ddunate da 'nu facoltose javetande de Salpi, Moreliano, le monace de l'abbazzie benedettine d'a Trinità de Monde Sacre, sus a 'u Gargane, facerene costruì 'na chiesere, l<nowiki>'</nowiki>''Ecclesia Sancte Trinitatis'', atturne a' quale nascìe 'u Casale d'a Trinità.
Accussì, mendre ca Salpi canuscìe 'nu condinue periode de decline, 'u Casale d'a Trinità cresceve e devendave cendre de quedde “''Locatione de Trinità''”, addò le pasture d'Abbruzze carresciarene a scernà le gregge lore percorrenne le tratture d'a [[transumanze]].
=== Età moderne ===
'Ndande, jndr'à le prime decennie d'u Cingheciende, venute mene 'a presenze d'u vescove, Salpi se spopole definitivamende alimendanne 'nu flusse migratorie verse 'u Casale.
Ma ggià jndr'à seconde metà d'u Quattreciende 'nu belle gruppe de famigghie de [[Schiavoni]] (o Slavoni) ca avenèvane da le Balcane, avìe l'assenze regge a stà jndr'à 'u Casale, ca addevende accussì 'nu piccole crogiole de etnie, de mendalità, de civiltà, da quedde pastorale a quedde oriendale, a quedde indiggene de matrice daune.
Sine da 'a metà d'u XV sechele, pò, 'u casale jè prutette da 'na torre de uardie, une de le tande 'nzippate lunghe 'a coste pe frondeggià le 'ngursiune frequende de le pirate; scettate 'nderre sulamende jndr'à 'u XVIII sechele, purcé lesionate da terramote, de jedde jè memorie jndr'à 'u [[#Simbole|stemme civiche]], jndr'à 'u quale se presende cu sus 'na bandieruole russe cu 'u drappe careche d'a [[Croce de Malte]].
St'urteme particolare richiame 'n'otra fette de storie: apprisse ca avere state feude de quacche famigghie nobbile (Della Marra, Marulli), 'u Casale avenìe pe doje sechele (1589-1798) commende maggistrale de l'[[Ordene de le Cavagliere de Malte]] e,pure ca stave jndr'à 'u territorie d'u Priorate de Barlette, faceve parte d'u Gran Priorate de Venezie purcé avenìe accattate in sostituzione de quedde de [[Trevise]].
Cu l'occupazione napoleoneche de l'isole de Malte, accumenzò 'nu periode de crise e sbandamende pe l'Ordene le cui bene, ca s'acchiavane jndr'à diverse vanne d'Europe, avenèrene 'ngamerate da diverse sovrane e pe 'na vanne vennute; e stu destine tuccò pure a' Commende d'u Casale.
Assaije cangiamiende de carattere socie-economeche se onne reggistrate durante le sechele, facenne levità senzibbilmende 'u tenore de vite de totte 'a comunitate. Jndr'à 'u Setteciende accumenzò qidde processe de particolarizzazzione fondiarie ca purtò a 'u smandellamende de le granne possesse de terre. Jndr'à 'u XIX sechele se avèrene otre e doje svolte radicale: 'u passagge da 'a pastorizie a' cerealiculture (le pastore devendane agricoltore) e, sus a 'u scorce d'u sechele, 'a diffusione sus a larghe scale d'a colture specializzate d'a vite, ca leve spazie a' colture cchiù povere de le cereale.
'A crescite economeche, civile, demografeche e urbanisteche ca ne seguì facìe dicere ca non ge sceve cchiù bbuéne 'u nome de "Casale", e quinde jndr'à 'u 1863 se cercò a [[Vittorie Emanuele II]], Rre d'Itaglie, de puté cangià 'u nome de Casal Trinità jndr'à quidde de Trinipatule.
Vere 'a fine d'u '800 'a famigghie Querce de origgene napuletane se stabbelìe jndr'à cetate danne vite a attivitate vinicole cu particolare reguarde a 'u commerce de prodotte sfuse.
'U prime d'a famigghie Quercia a 'nzediarse avere state 'u signore Andonije, ca avenève da [[Pomigliane d'Arche]], 'u quale accattò a febbrare 1897 'nu granne vane a pianterrene pe ause candine cu affianghe 'nu podere ca s'acchiave sus a 'u vicolette d'u carcerem pe le attivitate 'ndustriale sue. Sus a stu suole, affianghe a' Chiesere Cattedrale, avenìe 'nzippate 'nu belle palazze ca addevendò 'mbrà le cchiù 'mbortande d'a cetadine e 'nu simbole d'u quartiere. Andonije Quercia e 'u figghie sue Frangische Eduarde, ca jndr'à quidde palazze stave cu 'a famigghie, onne rappresendate 'nu chiare esembie de 'ndraprendenze agroalimendare jndr'à cetate, a lunghe arrecurdate jndr'à 'u paese.
Apprisse 'nu passagge de probbietà fatte a le inizie de le anne '80 d'u Noveciende 'u palazze, accattate da 'u Comune, avenìe scettate 'nderre senze penzà doje vote, pe ffà spazie a 'nu parchegge. Cumme referimende a sta 'mbortande famigghie mò rumane sulamende 'u nome d'u giardine pertinenziale a 'nu moderne comblesse edilizie costruite jndr'à l'arée.
[[File:Trinitapoli - Corso Trinità e Chiesa di Sant'Anna.jpg|miniatura|Fote storeche d'a cehisere de Sand'Anne 'ndrucate da Corse Trinità]]
=== Età condemboranée ===
Osce a die Trinitapule jè 'na operose cetadine de cchiù o mene 14.500 crestiàne. 'A resorse prengepàle soje jè 'n'agricolture moderne e combetitive cu 'nu predominie de l'ortofrutticulture e d'a viticulture.
'U javetate se ave spannute assaije probbie, e le case vianghe e piccele, quase a vulerse sdraià a 'u sole, arrobbane spazie a 'u verde atturne de l'erbe e le fogghie; sus a 'u funne le Saline, cu le lore acque cu tanda culure, fanne da raccorde 'mbrà 'a terre e 'u mare. 'U panorame, suggestive, jndr'à semblicità soje, jè dumenate da 'u Cupolone d'a Chiesere Madre, a testimonià 'a genesi releggiose d'a cetate e 'a fede angore ferme de le crestiàne sue.<ref>{{Cita web|url=http://www.comune.trinitapoli.fg.it/hh/index.php|titolo= Comune di Trinitapoli|accesso=24 settemmre 2017|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20171031073110/http://www.comune.trinitapoli.fg.it/hh/index.php|urlmorto=sì}}</ref>
Pure ca jè da sembre legate a le vicende storeche-culturale d'a [[Capitanate]], jndr'à 'u 2004 'u comune ha state aggregate a' provingia nove de Barlette-Andrie-Trane, 'nzieme a le comune vicine de [[San Ferdinande de Pugghie]] e [[Margherite de Savoie (Itaglie)|Margherite de Savoie]], ca però tradiscene l'appartenenze storeche (e dialettale) a' Terre de Bare.
=== Simbole ===
'U stemme ha state congesse cu regge decrete d'u 15 luglie 1900.<ref name="ACS"/>
{{Citazione|Di azzurro, alla [[Banda (araldica)|banda]] d'argento accompagnata in capo dall'[[Occhio della Provvidenza|occhio nel triangolo raggiante]], d'oro, simbolo della Santissima [[Trinità]]; in punta da una [[Torre (araldica)|torre]] fondata sugli scogli, [[Attributi araldici di forma geometrica#Merlata alla ghibellina|merlata alla ghibellina]], il tutto d'argento, banderuolata di rosso col drappo carico di una Croce di Malta, ottagona, d'argento.<ref>{{cita libro |autore= Luigi Rangoni Machiavelli |anno=1934 |titolo=Stemmi delle colonie, delle provincie e dei comuni del Regno d'Italia riconosciuti o concessi dalla Consulta Araldica del Regno al 1º novembre 1932 |rivista=Rivista del Collegio Araldico |volume=anno XXXII |p= 267}}</ref> }}
{{quote|De azzurre, a' [[Banne (araldeche)|banne]] d'argende accumbagnate 'ngape da l'[[Uecchie d'a Provvidenze|uecchie jndr'à 'u triangole raggiande]], d'ore, simbole d'a Sandissime [[Trinità]]; in punde da 'na [[Torre (araldeche)|torre]] funnate sus a le scoglie, [[Attrebbute araldece de forme sciumetreche#Merlate a' ghibbelline|merlate a' ghibbelline]], tutte de argende, banneruole de russe cu 'u drappe careche de 'na Croce de Malte, ottagone, d'argende.<ref>{{cita libro |autore= Luigge Rangoni Machiavelli |anno=1934 |titolo=Stemmi delle colonie, delle provincie e dei comuni del Regno d'Italia riconosciuti o concessi dalla Consulta Araldica del Regno al 1º novembre 1932 |rivista=Rivista del Collegio Araldico |volume=anno XXXII |p= 267}}</ref>|lingua=roa-tara||Di azzurro, alla [[Banda (araldica)|banda]] d'argento accompagnata in capo dall'[[Occhio della Provvidenza|occhio nel triangolo raggiante]], d'oro, simbolo della Santissima [[Trinità]]; in punta da una [[Torre (araldica)|torre]] fondata sugli scogli, [[Attributi araldici di forma geometrica#Merlata alla ghibellina|merlata alla ghibellina]], il tutto d'argento, banderuolata di rosso col drappo carico di una Croce di Malta, ottagona, d'argento.<ref>{{cita libro |autore= Luigi Rangoni Machiavelli |anno=1934 |titolo=Stemmi delle colonie, delle provincie e dei comuni del Regno d'Italia riconosciuti o concessi dalla Consulta Araldica del Regno al 1º novembre 1932 |rivista=Rivista del Collegio Araldico |volume=anno XXXII |p= 267}}</ref>|lingua=it}}
'U gonfalone, congesse cu RD del 23 luglie 1937, jè 'nu drappe de vianghe.<ref name="ACS">{{cita web|url= http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?258 |titolo= Trinitapoli |sito= Archivio Centrale dello Stato |accesso= 13 abbrile 2024 }}</ref>
=== Onorificenze ===
{{Onorificenze
| immagine = Corona di Città Italiana.svg
| nome_onorificenza = Titole de Cetate
| collegamento_onorificenza = Titole de cetate jndr'à l'Itaglie
| motivazione = Decrete d'u Presidende d'a Repubbleche
| data = 14 masce 2004<ref>{{Cita web|url= https://www.araldicacivica.it/comune/Trinitapoli/ |titolo= Comune di Trinitapoli – (BT) }}</ref>
}}
== Monumiende e luèche de 'nderesse ==
=== Architetture releggiose ===
==== Duome de Sande Stefane protomartire ====
[[File:Chiesa Matrice di Santo Stefano Protomartire.jpg|miniatura|Duome de Sande Stefane Protomartire 'ndrucate de late]]
[[File:Chiesa Matrice di Santo Stefano Protomartire vista frontalmente.jpg|miniatura|Duome de Sande Stefane Protomartire 'ndrucate de fronde]]
De stambe neoclasseche, ave 'na facciate de marme vianghe e se affacce sus a chiazze Umberte I (cchiù canusciute cumme chiazze Municipie). Elevate a chiesere collegghiate da [[Papa Leone XIII]] cu 'a [[Bolle papale|bolle]] ''Sanctae Romanae Ecclesiae'' d'u 15 scennare 1896<ref>{{la}} Bolla ''Sanctae Romanae Ecclesiae'', in «Leonis XIII pontificis maximi acta», vol. XVI, Romae, 1897, pp. 21-36.</ref>, 'a chiesere dedicate a 'u protomartire sande Stefane stipe jndr'à 'nu scrigne moderne 'na storie assaije cchiù andiche.
L'uneche parrocchie d'u Casale avere cumme sede origgenarie 'a chiesere de San Geséppe, ma l'aumende demografeche e 'u forte sentimende releggiose assaije preste facerene fa 'na chiesere nove cchiù larije. Jndr'à le anne sessande d'u XVIII sechele se facìe, cu 'u sostegne de le cetadine e de l'Università, 'nzippà l'edifice nuéve.
Apirte a 'u culte jndr'à 'u [[1767]], pigghiò 'a confraternite d'u SS. Sacramende, ggià istituite jndr'à 'u [[1758]] e, pò, 'a confraternite dedicate a sande Stefane, funnate pe iniziative de quacche cetadine e approvate jndr'à 'u 1834. Angore 'na vote 'a storie de stu edifice releggiose asseconde le esiggenze devozionale e demografeche d'u Casale d'a Trinità e, resultanne piccele assaije pe accogliere 'nu belle nuere de fedele, avenìe recostruite partenne da 'u 1882 sus a 'nu pruggette de l'architette Rafaele Matrapasqua.
'A cheisera nove, aperte a 'u culte ggià jndr'à 'u 1889, avenìe solennemende consacrate jndr'à 'u settemmre 1935. 'A facciate de l'edifice nuéve, de guste neorinascimendale, se presende scandite jndr'à doje vanne da 'na trabeazzione aggettande. ?a vanne de sotte, ritmate da 'a presenze de culonne, nicchie e paraste, ave 'u portale cendrale arricchite da 'nu timbane spezzate e da 'u stemme d'a cetate e le doje accesse laterale cu sus le fenestre circolate; 'a vanne de sus, slangiate jndr'à 'u cuérpe cendrale correspondende a' navate maggiore, presende 'a bifore larije 'nguadrate da coppie de paraste.
Jndr'à l'edifice se sveluppe jndr'à tre navate scandite da coppie de culonne e 'nu transette cu doje cappelle larije a l'estremità, dedicate a' Madonne d'u Rosarie e a 'u SS. Sacramende. A 'u cendre d'u transette se 'nzippe 'na cupole prufonne susa tambure, cu luminose fenestre alternate a le raffeguraziune de le ''Virtù Cardinale'', 'mbostate sus a quattre pennacchie appettate cu le fegure de le Evangeliste.
Le coperture a botte d'a navate cendrale avenèrene affrescate a l'inizie d'u Noveciende cu scene d'a ''Vite de sande Stefane'', invece pa calotte absidale, jndr'à le anne trende, 'u molfettese Corrade Marije Poli facìe le disegne d'a Trnitià. L'altare maggiore jè dedicate a 'u protomartire Stefane, cu 'a statue ca avenìe mise jndr'à nicchie a 'u cendre de l'abside. De granne pregge sò l'altare e 'a balaustre de marme commesse d'u Setteciende jndr'à cappelle d'u SS. Sacramende.<ref>Pietro di Biase, ''Il cantiere dei sogni. Alle sorgenti del sacro nella Puglia del sole e del sale'', Fogge, 2000.</ref>
==== Sanduarije d'a Beate Marije Vergine de Lorete ====
[[File:Santuario della Beata Maria Vergine di Loreto.jpg|miniatura|Sanduarije d'a Beate Marije Vergine de Lorete]]
'A 'nditolazione non ge face referimende a 'u sanduarije marchiggiane de [[Lorete]], ma a 'u nome de battezze de 'nu pastore ca acchiò 'n'icone d'a Madonne e a carresciò a 'u culte pubbleche. 'A prime attestazione d'a chiesere jè jndr'à 'nu documende d'u [[1204]]; 'a primitive Cappelle, semi destrutte, avenìe trasformate jndr'à 'u tembie de osce a die a tre navate jndr'à prime metà d'u Uetteciende. Jndr'à 'u [[1971]] ha state 'nzippate a sanduarije diocesane. Se stipe, oltre a l'affresche d'a Vergine sus a l'altare maggiore, 'a statue de legne d'a Madonne, databbele atturne 'a fine d'u Setteciende e le inizie d'u Uetteciende. Stipe pure 'na tele de Giambattiste Calò ca raffegure ''Sande Stefane'' e 'na ''Via Crucis'' de bronze.
Jndr'à 'u [[2004]] ha state celebbrate l'ottave cendenarie d'a chiesere. <ref>''Nella città amata mi ha fatto abitare'', Atti dell'8º centenario della chiesa di S. Maria di Loreto in Trinitapoli, a cure de Pitre di Biase e Geséppe Pavone, Trinitapule, 2005.</ref>
==== Chiesere d'a Sandissime Trinità o de Sand'Anne ====
[[File:Chiesa Sant'Anna o della Santissima Trinità.jpg|miniatura|Chiesere d Sand'Anne o d'a Sandissime Trinità]]
L'andiche chiesere 'nditolate a' Trinità ha state sotte 'u patronate de le Cavagliere de Malte ca jndr'à 'u [[1589]] accattarene 'u Casale d'a Trinità da 'u conde Marulli. Jndr'à 'u corse d'u XVIII sechele 'a chiesere ha state oggette de costande 'ndervende de manutenzione a opere de le comendature de l'Ordene de Malte. Sotte 'u lore patronate revestirene 'nu ruole 'mbortande le festività de san Giuanne Battiste, patrone de l'Ordene, e d'a Trinità.
Mangate 'u possesse d'u Casale da vanne de le Cavagliere jndr'à 'u 1798, 'a chiesere cadìe jndr'à 'nu state d'abbandone, 'nzigne a quanne avenìe congesse a' confraternite dedicate a Sand'Anne, 'stituite jndr'à 'u 1832, ca facìe 'a restrutturazione e a' riaperture a 'u culte. Grave lesiune combortarene da vanne d'a confraternite 'na recostruzione de l'edificie atturne a' metà d'u Uetteciende.
'A chiesere se presende cu 'na facciate elegande affiangate da doje torre cambanarie. 'Na cornice sobrie divide 'u prospette jndr'à doje vanne, ca carresce angore 'u stemme de l'Ordene de le Cavagliere de malte, e quedde de sus avvrazze a 'u cendre 'nu rosone piccele e jè achiuse da 'nu fastigge a volute. 'U 'nderne, a navate uneche cu presbiterie cuperte da 'na cupole 'mbostate sus a pennacchie appettate, stipe testimonianze pettoreche e scultorée, cu date diverse 'mbrà 'a seconde metà d'u XVIII sechele e 'u XIX sechele, significative d'a storie releggiose d'u Casale: 'na sculture de legne d'a 'Mmaculate, 'nu depinde de l'Assunde 'mbrà le Dottore d'a Chiesere, 'na tele d'a Pietà cu le aneme pungende, 'nu gruppe de cartapeste d'a Pietà e 'nu reliquiarie de legne dorate uettecendesche ca stipe 'a reliquie d'a Croce de Criste. In onore d'a sande titolare d'a confraternite, ca 'ndervenìe libberande 'a cetadinanze da 'u colere a l'inizie d'u XIX sechele, se stipane le statue vestute de ''Sand'Anne cu Marije piccenne'' d'a metà d'u XIX sechele, oggette de granne devozione. <ref>Pitre di Biase, ''Trinitapoli sacra. Appunti per una storia socio-religiosa del Sud'', Melane, 1981.</ref>.
==== Chiesere de San Geséppe ====
[[File:Chiesa di San Giuseppe Trinitapoli.jpg|miniatura|Chiesere de San Geséppe]]
Cu 'u prospette revolte a' chiazze addò se affacciane 'u duome de Sande Stefane protomartire e l'andiche palazze de le commednature, osce a die sede comunale, 'a chiesere de San Geséppe jè 'na testimonianze 'mbortande d'a storei releggiose d'a cetate.
'Nzippate a l'inizie d'u XVIII sechele, ha state chiesere matrice 'nzigne a 'u [[1767]], quanne 'a parrocchie se trasferìe jndr'à l'edifice nuéve d'u Duome. Devendate sede d'a confraternite de San Geséppe, giuridicamende recanusciute jndr'à 'u [[1781]], 'a chiesere avenìe restaurate e mandenute aperte a 'u culte a opere de le confratelle.
Atturne a' metà d'u Uetteciende, pe volondà d'a confraternite, se allariò l'edifice releggiose recostruennele quase combletamende. 'A facciate svette sus 'a scalinate ierte cu 'u prospette scandite jndr'à ttre ordene de trabeaziune profonne. 'A vanne de sotte, percorse da 'na serie de lesene, presende 'u portale, cu sus 'na cornice mistilinée, ca jndr'à 'u 1975 se arricchì de le porte de bronze fatte da 'u scultore Andonije di Pillo cu sei scene d'a vite d'u patriarche San Geséppe: 'a ''Fughe in Eggitte'', 'a ''Natività'', 'a ''Morte'', a ''Fatìe jndr'à puuteje'', 'u ''<nowiki>'</nowiki>Nzuramende'' e 'a ''Preghiere cu 'u pape''. 'A venne de mmienze dèje slange a' torre cambanarie a chiande quadrate e a 'u fastigge de chiusure ca spicce cu 'nu timbane triangolare cu sus 'a statue de ''San Mechéle Arcangele''. Jndre se stipe, jndr'à 'na nicchie sus a l'altare maggiore, 'u buste de legne de ''San Geséppe'', d'u XVIII sechele, attrebbuite a Dumineche Brudaglio, invece lunghe le parete d'a navate prengepàle e de quedde laterale, acchiane poste otre opere pettoreche e scultoree variamende databbele 'mbrà 'u XVIII e 'u XIX sechele.
==== Chiesere d'u Criste Fatiatore (o d'u Villagge d'u Fangiulle) ====
Resale a 'u [[1961]], ha nate da n'idée de monzignore Geséppe Nenna. In origgene ere parte 'ndegrande d'a strutture affianghe a jedde chiamate Villagge d'u Fangiulle ca cumme obbiettive avere 'u scope de accogghiere e ospità le orfane, pe 'struirle e avviarle a 'na fatìe.
==== Parrocchie 'Mmaculate (o Convende de le Frate Minore Cappuccine) ====
[[File:Parocchia Immacolata Trinitapoli.jpg|miniatura|Parrocchie 'Mmaculate (o Convende de le Frate Minore Cappuccine)]]
'U convende cu 'a chiesere 'nzeccate dedicate a' 'Mmaculate, jè de probbietà de le Frate Cappuccine d'a Provinge monasteche de Pugghie. Sus a l'inderessamende d'u Terze Ordene Frangesacane de Trinitapule e de le frate sacerdote don Necole e don Felice Urbano, avenìe accattate 'nu terrene cu 'na torre piccele cangiate pò jndr'à 'nu luéche de preghiere jndr'à Contrade Sande Midece jndr'à periferie de fore d'a cetate, sus a vie Barlette.
Jndr'à 'u 1903 avenìe mise 'a prima petre pu convende de le frate. Jndr'à 'u 1937 se facìe 'u mure de cinde. Siccome 'a chiesere piccele non g'ere sufficiende pe accogliere le fedele e le esiggenze pastorale, se penzò de costruì 'a chiesere de osce a die addò le fatìe accumenzarene 'u 1954.
Jndr'à 'u 1966 avenìe 'nzippate canonicamende a parrocchie da l'[[Arcidiocesi de Trane-Barlette-Bisceglie|arcivescove de Trane]] Regginalde Geséppe Marije Addazi. Le opere artisteche ca stonne so: doje tele d'u 1600, 'a ''Madonne SS. De le Angele'', 'a ''Deposizione'' e ''Sanda Rite'' a opere d'u prof. Rollo. 'U tritteche frondale a' chiesere opere d'u scultore locale prof. Di Pillo.
=== Architetture civile ===
==== Palazze de le Commendature de Malte (Palazze de Cetate) ====
[[File:Panoramica Piazza Umberto I.jpg|miniatura|Cendralmende 'mbrà le doje strutture ecclesiasteche 'u palazze de le Commendature de Malte, osce a die palazze de cetate]]
'U Casale d'a Trinità ave signate 'a storia soje da l'avvicendarse de tanda feudatarie. Quidde ca osce a die jè palazze comunale, canusciute pure cumme castelle, ha state in particolare 'u palazze d'u commendatore de l'Ordene de le Cavagliere de Malte ca jndr'à 'u 1589 accattò 'u Casale da 'u feudatarie d'apprime, 'u conde Giuanne Mattie Marulli, pigghianne 'u possesse 'nzigne a 'u [[1798]].
'A prime funnazione d'u palazze comungue se penze ca resale a' metà d'u XVI sechele pe iniziative de le conde d'a Marra, a le quale Ferdinande I d'Aragone avere congesse, jndr'à 'u [[1465]], 'u Casale. L'aspette fortificate ca 'nu tiembe connotave 'u palazze oramaje s'a perse. Durande ìu terramote d'u [[1731]], 'a torre, elemende difensive d'u Casale, accessibbele da 'u palazze attraverse 'nu ponde de legne, avenìe irrimediabbilmende lesionate e pe stu fatte avenìe scettate 'nderre quase totte.
'A munificenze de le Cavagliere de Malte, se pò arrecurdà quedde d'u commendatore Scipione Caracciolo, facerene 'a residenze, cu le ambiende organizzate sus a cchiù piane atturne a 'nu cortile, abbitabbele e decorose.
Jndr'à 'u [[1854]] 'a sede andiche de le commendature d'u Sacre Ordene de Malte avenìe date a 'u Comune pe farle addevendà sede d'u Municipie de quidde Casale d'a Trinità ca jndr'à 'u 1863 pigghiò definitivamende 'u nome de Trinitapule.
Durande 'u XIX sechele non ge mangarene 'ndervende 'mbortande e cangiamiende ca purtarene a l'edifice l'aspette de osce a die. 'U prospette sus a Chiazze Umberte I ave 'na serie de accesse archivoltate a piane terre e 'na successione de balcune jndr'à le doje piane de sus; 'na cornice sobbrie percorre 'u coronamende e conge regolare a viste segnane le spigole de l'edifice. 'U prospette nord-occidendale vèje sus a 'u Larije Parlamende, core d'u cendre storeche d'a cetate.
==== Massarie ====
Le prime massarie d'a cetate nascene 'mbrà 'u XVII e 'u XVIII sechele pe vie de le gruppe de gregge abbruzzese ca, durande, 'a staggione 'da vernate, rumanevane jndr'à 'u territorie d'u paese.<ref>{{Cita libro|titolo=Masserie in Trincea|editore=Sabbine Russo}}</ref> Le massarie se dividevane jndr'à massarie de cambe e massarie de pechere: chidde de cambe servivane pa coltivazione invece chidde de pechere servivane pu pascole de le pechere.
* Massarie de Nardudde, se iacchie in contrade Poste Piane a 100 metre da 'u caselle ferroviarie sus 'a tratte Trinitapule / Candide e jè fatte da doje salune assaije vasce cu tette a doppie spiovende. 'A caratteristeche de sta massarie jè 'a presenze d'a calendule, assaije utile pe le anemale e pu strutte;
* Massarie 'a Motte, jè 'na massarie fortificate ca se iacchie jndr'à contrade Motte. 'Na caratteristeche de jedde jè 'a presenze de 'na nicchie cu 'nu quadre de sand'Andonije addò le fatiature erane assaije devote;
* Massarie d'u Filipponie, jè 'na massarie fortificate ca se iacchie jndr'à Contrade Massarie de Mmienze. L'anne de costruzione resale a 'u [[1834]] e jè caratterizzate da 'a presenze de 'na garitte cu spiongine ca sò revolte verse Trinitapule;
* Massarie Leonetti - Iattariello, jè 'na massarie de cambe ca se iacchie jndr'à Contrade Gattarielle fatte da sei locale, ca avene 'na chiesette, puzze, furne e fosse pu grane. 'A javetazione jè de doje piane e le fatiature scevene a 'u piane de sus cu 'na scale de legne. Jndr'à tutte le stanze 'u pavimende ere rivestite da basole vianghe invece fore ere adatte a' semine;
* Massarie d'a Grotte, jè 'na massarie fortificate fatte jndr'à 'u 1885 o 1835 in Contrada Masseria di Mezzo.
* Massarie Leonetti jndr'à Contrade Piane, 'a strutture ave 'na cappelle e de le stalle e jè cercunnate da pine. Le facciate de fore sò appettate de russe cu balcune a inferriate de ghise e fenestre ovale. 'U purtone, 'nvece, jè de legne e sus a jidde stonne sculpite de le rosone ca raffegurane de le putte. 'U 'nderne jè caratterizzate da affresche ca resalene a 'u 1800;
* Massarie Fornario, jè 'na massarie de cambe fatte jndr'à 'u 1810. Sus 'a facciate de levande ste 'na garitte cu sus 'na nicchie. Pò, 'a javetazione jè caratterizzate da 'a presenze de stalle, diverse durmetorie e 'nu pizze sus a l'aie. 'A particolaritate de sta massarie jè ca sotte l'arcate cu 'a quale se tràse a 'u giardine stonne raffegurate 'a Madonne de Lorete, patrone d'a cetate e otre sande. Le disegne onne state reprodotte da le fatiature cu l'ause d'a carvonelle cu 'a quale se scarfavane jdnr'à le pause;
* Massarie Di Fidio, jè 'na massarie de cambe fatte jndr'à 'u 1870. Sotte le arcate ca carresciane a 'u cortile ste raffegurate 'a Madonne de Lorete e ste 'nu puzze ca fungeve da abbeveratoie e lavanderie;
* Massarie Leonetti, jè 'na massarie de cambe cu jndre 'nu granne camine ca servive pe cucinà 'a verdure e 'u pancotte;
* Massarie Don Vecinze De Lillo, jè 'na massarie de cambe ca se iacchie jndr'à Contrade Poste Piane, vecine a 'nu ruscelle de acque piovane d'a zone S. Ferdinande de Pugghie;
* Massarie Don Andonije Di Leo, 'a strutture ave doje stalle, durmetorie, rimesse, pagghiare, candine, furne e pollaie. 'A cappe fumarie de osce a die avère a 'u late sinistre 'na culonne de granite ca a vène da l'andiche Salpi. 'A caratteristeche de sta massrie jè 'u passagge segrete ca carresce a' stazione de Candide;
* Massarie de Rutigliane, jè 'na massarie de cambe ca se iacchie jndr'à Contrade San Lorenze. Avè sulamende durmetorie pe le fatiature ca arrevavane addà durande 'u periode d'a mietiture d'u grane e da 'a raccolte de le alìe;
* Massarie de Parente, jè 'na massarie de cambe fatte jndr'à Contrade Mandriglie jndr'à 'u [[1720]]. 'U nome Mandriglie avène da 'u fatte ca jndr'à quedde contrade pascolavane assaije mandrie de bufale e mucche;
* Massarie Staffa, jè 'na massarie de cambe fortificate jndr'à Contrade Sand'Andonije Abbate. Ere 'na massarie gentilizie purcé le probbietarie erane nobbele de Casal Trinità- 'A strutture ere ricche de pagghiare e rimesse e avére 'na sole stalle addà stave 'nu cavaddere d'u padrone;
* Massarie Don Angeleche, ere 'na massarie fortificate ca se acchiave jndr'à Contrade Puzze Angele;
* Massarie Sanda Marije de le Manzi, jè 'na massarie de cambe ca ste jndr'à Contrade Sanda Marije de le Manzi. Jè 'a cchiù 'mbortande de le sei massarie atturne a' cetate. 'A strutture ave 'nu torrione ierte 15 metre de doje piane rettangolare cu scale jndr'à 'u giardine e fore ste 'nu furne ca pare 'na garitte;
* Massarie Cerinelle, a differenze de le otre ere 'na massarie de pechere. 'U avenève dichiarate de "poste" purcé se faceve 'u cange de le cavaddere ca trainavane le carrozze ca carresciavane le passeggere jndr'à le pajesere 'nzeccate;
* Massarie de Ceglia, sta massarie de cambe o de allevamende ha state fatte jndr'à 'u [[1831]] jndr'à Contrade Puzze Colme, sus 'a strade Cerignole/Trinitapule. 'Nzgine da 'u 1831 ha state cendre de allevamende de cavaddere pure sanghe, jndr'à 'u [[1940]] ha state addibite a l'allevamende de pechere da pellicce e jndr'à 'u [[1945]] a quidde de mucche de razze olandese.<ref>{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRT/TRT1452.html|titolo=Masseria di Ceglia.}}</ref> 'A strutture ere fatte da doje piane terre ca avène sei stanze e avère pure 'na majazzine, 'nu puzze e de le trebbiatrice. 'Na paerticolaritate de sta massarie ere 'a sculture de 'na cape de cavadde, sckaffate sus a l'architrave, osce a die jè stipate jndr'à l'Archivije de l'Archeclub<ref>{{Cita web|url=https://archeotrinitapoli.blogspot.com/2013/08/le-masserie-dellagro-di-trinitapoli.html|titolo=Archeoclub Trinitapoli}}</ref> d'a cetate.
<gallery widths="200">
File:Masseria Della Marra.png|Massarie d'a Marre
File:Masseria di Nardudde.jpg|Massarie de Nardudde
File:Masseria La Motta.png|Massarie 'a Motte
File:Masseria di Filipponio.jpg|Massarie de Filipponie
</gallery>
=== Site archeologgece ===
==== Parche Archeologgeche de le Ipogée ====
Fanne parte d'u Parche Archeologgeche de Trinitapule doje ipogée: l'ipogée de le Bronze e l'ipogée de le Avore. Le ipogée sò strutture 'mbortande scavate jndr'à rocce calcarée pe celebbrà rite suggestive de carattere propiziatorie, probbabilmende collegate a' cacce e a' fertilità d'u raccolte e pò ausate arrete cumme sepolture collettive.
Jndr'à cetate, 'nfatte, jndr'à ogne de le doje ipog>ée onne state acchiate cchiù o mene 200 brucamiende 'mbrà adulte e piccinne de entrambe le sesse, inumate jndr'à 'na posizione fetale e accumbagnate da ricche correde funebre.
L'architetture ipoggéiche, ca arrecorde jndr'à quacche mode strutture micenée fatte jndr'à Grecie jndr'à 'u stesse periode, se base sus a precise e comblesse norme ca se repetone sembre, cu differenze legate soprattutte a le dimenziune e a' forme d'a chiande.
L'accesse jè fatte da 'nu "dromos", 'na rambe strette e ripide a ciele apirte proporzionate jndr'à 'na lunghezze a le dimenziune de l'ambiende prengepàle, a 'u quale segue 'nu strette corridoie sotte terre ditte ''stomion'', cu 'a volte ca spicce cu 'na particolare 'ngonfondibbele a forme de cupolette apicale.
'A sale prengepàle granne presende a 'u cendre d'a volte 'n'aperture circolare pe l'aerazione e 'a fuoriuscite d'u fume.
De granna suggestione 'u brucamende femminile de alte ranghe, 'a Signore de le Ambre, addò 'u correde funerarie ricche ne rivele 'a 'mbortanze e 'u ruole rivestite e 'a scuperte recende d'u "Gigande de Trinitapule", reste de 'n'omme de cchiù o mene tremile anne fa, ierte 'nu metre e 85 centimetre: 'nu vere gigande pe l'epoche.<ref>{{Cita web|url=http://www.pugliaimperiale.com/turismo/wheretogo/beniculturali/content.asp?art=128&lang=IT|titolo=Parco Archeologico degli Ipogei Trinitapoli - Tesori dell'arte e della storia - Puglia Imperiale Turismo|autore=http://www.traniweb.it|accesso=24 settemmre 2017}}</ref>
==== Salapia ====
[[File:Locatione de salpi.jpg|miniatura|Cartine de [[Salpi]]]]
'A prime cetate de [[Salapia]] nasceve sus a le rive de l'andiche lagune, funate atturne a 'u IX sechele n.C. da popolazziune illireche ca avenèvane da 'a sponde adriateche de fronde. 'U puérte sue ere aunite a 'u mare aperte e a' cetate de [[Siponde]] passanne pa lagune. 'Mbrà le testimonianze cugghiute, de granne 'nderesse sò le vase a decorazione sciumetreche (da 'u IX a l'inizie d'u III sechele n.C.) e le stele daune: lastre calcarée rettangolare sione de chiaute.
==== Aree archeologgeche (Ville San Vite, Vasche Napuletane, Località "Mattune", Mezzane comunale) ====
* Ville San Vite: jndre a' [[Riserve naturale Saline de Margherite de Savoie]], jndr'à località San Vite, se iacchiane le reste architettonece de 'na ville gentilizie dì'u periode ellenisteche d'a comblesse planimetrie, cu atrie, peristilie e giardine porticate, divise jndr'à ''pars'' rustiche e ''pars'' urbane, cu 'na decorazione architettoneche ricche e parietale. Addibite a javetazione e a oleifice, avenìe fatte resalì a' fine d'u II sechele - inizie I sechele n.C. Sus a 'u poste stonne angore ben stipate: l'impluvium (vasche de raccolte de l'acque piovane mise a 'u cendre de l'atrie), de le ambiende atturne a l'atrie, reste de colonnate, 'na cisterne e otre strutture;
* Vasche Napuletane: jndr'à stu poste preistoreche stonne documendate quattre diverse fase de occupazione (Neoliteche, Eneoliteche, Età d'u bronze e Età classeche). 'U scave archeologgeche ave evidenziate, 'mbrà le otre, canalette cercolare de diverse diametre ca fanne penzà a 'n'attivitate collegate a' produzione d'u sale ('nzigne a inizie d'u XX sechele le ''salinare'' lassavane cumule de sale, le "massine", sus 'a piattaforme limitate da canalette pe combletà 'u processe de cristallizzazzione). 'A strutture jè databbele 'mbrà 'a fine de''a medie età d'u bronze e l'inizie d'u bronze recende (seconde metà d'u II millennie n.C.). Pl, onne state acchiate ttre enchytrismoi (vase de cerameche d'imbaste, de forme ovoide, ca avène le reste scheletrece de neonate);
* Località "Mattune": 'u nome d'u luéche arrecorde ca da sembre jndr'à st'arée, osce a die coltivate, se acciavane "mattune" in abbondanze: tegolame, frammende vascolare d'u sciumetreche daune, frammende vascolare a vernice gnore d'u stile de Gnathia, pese da telaie, fuseruole, frammende de anfore, pavemiende, 'ndonace e frammende de antefisse. 'U tipe de le materiale cugghiute atteste 'a frerquendazione de l'uemme da 'a medie Età d'u bronze a 'u II sechele n.C.;
* Mezzane comunale: villagge neoliteche delimitate da doje fossate cerculare cogendrice cu jndre fossate piccele a "C"; jè queste 'na caratteristeche de le villagge neolitece d'u Tavogliere accussìditte "tringerate". Probbabbilmende 'u fossate servive pe drenà le acque ca stagnavane sus a sus e pò pe costruì 'na difese a 'u villagge stesse.
=== Arée naturale ===
==== Parche Naturale d'a Zone Umide ====
[[File:Zona Umida.jpg|miniatura|Zone Umide de Trinitapule a 'u tramonde]]
'U parche cetadine jè 'n'arée de pregge, ca costituive 'a rive meridionale d'u Lache de Salpi, le quale terrene salese e paludose, ospitane 'na varietà de chiande alofile e vegetazzione vasce caratteristeche de le pascole inondate. 'U parche rappresende 'nu rare documende ambiendale pe quande arreguarde 'a flore spondanée, 'u [[salicorniete]] e 'u giunghete presende, costituiscene 'na combonende de l'habitat prioritarie "steppe salate mediterranée". Le specie ca stonne de cchiù sò 'a suaeda fruticose, le [[salicornie]], 'a [[Phragmites australis|cannucce de palude]], 'u giunghe spinose, 'a [[salsole sode]], 'a salsode kali, 'u statice comune, 'u [[Ecballium elaterium|melone asinine]], 'nvece l'arbuste diffuse jè 'a [[Tamarix|tamerice]].
'A presenze de 'nu lachette arricchisce l'habitat d'u parche e funge da richiame a tanda specie de acidde: oltre a le numerose [[Passeriformes|passeriforme]], se arrecordane 'a [[Egretta garzetta|garzette]], 'a [[Ardeola ralloides|sgarze ciuffette]], 'u [[Tachybaptus ruficollis|tuffette]], 'a [[Gallinula chloropus|gallinelle d'acque]], 'u [[Himantopus himantopus|cavagliere d'Itaglie]], alcune anatre cumme 'u [[Anas platyrhynchos|germane reale]], 'u [[Anas clypeata|mestolone]], 'a [[Tadorna tadorna|volpoche]]; 'mbrà le rapace, frequende sò le veleggiate d'u [[Circus aeruginosus|falche de palude]] ca perlustre totte 'a zone o 'u "spirite sande" d'u [[Falco tinnunculus|gheppie]].
== Suggettate ==
=== Evoluzione demografeche ===
{{Demografije/Trinitapule}}
=== Etnie e minoranze furastiere ===
Seconde a le date ISTAT a 'u 31 decemmre 2018 'a popolazzione furastiere residende ere de 589 crestiàne.<ref>[http://demo.istat.it/str2018/query.php?lingua=ita&Rip=S4&Reg=R16&Pro=P110&Com=10&paese=A9999&submit=Tavola Tabbelle ISTAT a 'u 31 decemmre 2018]</ref>
Le nazionalitate cchiù rappresendate erane:
# [[Romanie]], 374
# [[Pulonie]], 35
# [[Marocche]], 34
# [[Ucraine]], 32
# [[Bulgarie]], 30
== Culture ==
=== Musée Civiche Archeologgeche de le Ipogée ===
'u Musée Civiche Archeologgeche de le Ipogée occupe 'a sede de l'ex funnazione spedaliere Di Biase, ca resale a' seconde metà d'u XIX sechele, gestite da le sore de Carità de San Vecinze de' Paoli
'U 'ndere immobbile, cu ambiende destribbuite sus a doje piane, ca ave 'u giardine e terrene larije, eppure ave 'na chiesere, avenìe pigghiate jndr'à 'u 1889 da 'u Comune pe fà 'nu condenitore culturale. 'U Musée Civiche stipe 'mbortande testimonianze archeologgeche fatte da vase, reperte de l'industrie litiche, metalle, oggette de ambre e avorie ca avénene da 'nu territorie ca restituisce signe preziuse d'a presenze umane da 'a Preiistorie a 'u Medioeve attestanne 'na comblesse rezze de rapporte pure cu 'u munne oriendale.
Assaije reperte stipate jndr'à le sale d'u Musée avénene da 'u Parche Archeologgeche de le Ipoggée fatte da 'na serie de strutture sotterranée, ca resalene a' medie Età d'u Bronze (cchiù o mene XVIII - metà d'u XIV sechele n.C.). In particolare l'Ipogée de le Bronze avenìe fatte pe funziune culturale collettive e cchiù nnande ausate cumme luéche de brucamende de adulte e piccinne de totte e doje le sesse. Jndr'à stu ipoggée onne state acchiate assaije reste umane, ma pure 'nu sbuénne de oggette de correde: vase decorate a intaglie, arme de bronze, gioielle e monile de ambre, de bronze, de paste de vitre e oggette oramendale de osse e avorie.
Jndr'à l'imbortande Ipoggée de le Avorie avenérene acchiate doje manufatte ca raffeguravane 'nu cinghiale e 'nu idole cu protome taurine fatiate a tutte tunne de avorie, stipate jndr'à 'u Musée civiche. Cu 'u 'ndende de recostruì 'u scenarie releggiose e culturale, le pratiche de consacrazione e le rite funeratie de le gende andiche ca se 'nzediarene jndr'à 'u territorie d'a cetate, jndr'à 'u Musée se ponne osservà le reste d'u Chiaute de le Gigande e d'a Signore de le Ambre.
== Amministrazione ==
Trinitapule face parte, cu [[Margherite de Savoiae (Itaglie)|Margherite de Savoie]] e [[San Ferdinande de Pugghie]], de l'Aunìone de le Comune Tavogliere Meridionale<ref>[http://ecobiker.over-blog.it/article-29406776.html Unione dei Comuni del Tavoliere Meridionale - è tempo di pedalare !]</ref>.
Elenghe de le amministraziune ca se onne succedute jndr'à stu comune:
{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Silvestre Miccoli|Inizio=28 luglie 1988|Fine=7 sciugne 1993|Partito=[[Partito Socialista Italiano]]|Note=<ref name=interno>http://amministratori.interno.it/</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Geséppe Brandi|Inizio=19 sciugne 1993|Fine=4 màrze 1997|Partito=[[Partito Democratico della Sinistra]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Arcangele Barisciano|Inizio=28 abbrile 1997|Fine=14 masce 2001|Partito=[[liste civiche]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Arcangele Barisciano|Inizio=14 masce 2001|Fine=28 masce 2006|Partito=[[centro-sinistra]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Ruggere Di Gennaro|Inizio=30 masce 2006|Fine=17 masce 2011|Partito=[[Democrazia è Libertà - La Margherita]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Frangische Di Feo|Inizio=17 masce 2011|Fine=20 luglie 2020|Partito=[[liste civiche]] [[centro-destra]] Rinascita trinitapolese|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Emanuele Pio Losapio|Inizio=22 settemmre 2020|Fine=31 màrze 2022|Partito=[[liste civiche]] [[centro-destra]] Rinascita trinitapolese 3.0|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Sport ==
Nel comune hanno sede le seguenti società sportive: la squadra di calcio A.S.D.Trinitapoli che disputa il campionato di Seconda categoria e la compagine maschile di pallavolo Casalvolley Trinitapoli, militante nella stagione 2019/20 nel campionato regionale di Prima Divisione. L'Alidaunia Trinitapoli, non attiva, fu la società locale di basket che raggiunse il suo culmine con la disputa di un campionato di serie C.
== Note ==
<references/>
== 'Ndruche pure ==
* [[Stazione de Trinitapule-San Ferdinande de Pugghie]]
== Otre pruggette ==
{{interprogetto}}
== Collegamiende fore a Uicchipèdie ==
* {{Collegamenti esterni}}
{{Provinge de Barletta-Andria-Trani}}
{{Controllo di autorità}}
{{portale|puglia}}
[[Categoria:Trinitapoli| ]]
[[Category:Comune d'a Pugghie]]
[[Category:Comune d'a provinge de Barlette-Andrie-Trane]]
7pzjutuv5tyq0f2q3m1el2p4ona8hmr
150937
150936
2024-12-07T18:32:32Z
Joetaras
326
/* Sport */ SEZ. OK
150937
wikitext
text/x-wiki
{{T}}
{{Divisione amministrative
|Nome = Trinitapule
|Panorama = Piazza Umberto I luminosa.jpg
|Didascalia = Chiazze Umberte I
|Voce bandiera =
|Voce stemma =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Pugghie
|Divisione amm grado 2 = Barlette-Andrie-Trane
|Amministratore locale = Giuseppine Ferri<br>Salvatore Guerra<br>Massimo Santoro
|Partito = commissione straordinarije
|Data elezione = 18-7-2023
|Data istituzione =
|Abitanti = 13881
|Note abitanti = {{Istat|110|10|2022}}
|Aggiornamento abitanti = 30-9-2022
|Zona sismica = 2
|Sottodivisioni = Sanda Chiare, Le Quattre Massarie
|Divisioni confinanti = [[Barlette]], [[Cerignole]] (FG), [[Margherite de Savoie (Itaglie)|Margherite de Savoie]], [[San Ferdinande de Pugghie]], [[Zapponete]] (FG)
|Gradi giorno = 1296
|Nome abitanti = casaline o trinitapulese
|Patrono = [[San Mechèle]]<br />[[Sando Stefane]]<br />[[Marije Sandissime de Lorete]]
|Festivo = 15 aguste (eppure 10 e 26 decemmre)
|Soprannome= 'U Casale, U Casoil (dialette locale)
|PIL =
|PIL procapite =
|Mappa = Map of comune of Trinitapoli (province of Barletta-Andria-Trani, region Apulia, Italy).svg
|Didascalia mappa = Posizione d'u comune de Trinitapule jndr'à provinge de Barlette-Andrie-Trane
}}
'''Trinitapule''' ('''Trinitapoli''' jndr'à 'u [[Lènghe tagliàne|tagliàne]], ''U Casòilǝ'' jndr'à 'u [[Dialette foggiane|dialette locale]], 'nzigne a 'u [[1863]] chiamate ''Casaltrinità'') jè 'nu [[Comune (Itaglie)|comune tagliàne]] de {{formatnum:13881}} crestiàne d'a [[provinge de Barlette-Andrie-Trane]] jndr'à [[Pugghie]]. Se iacchie jndr'à valle de l'Ofande, face parte de le comune ca trasene jndr'à zone d'u Vasce Tavogliere d'a [[Capitanante]] pugghiese.
== Storie ==
Jndr'à 'u [[X sechele n.C.]] de le gruppe de ''Liburne'', popolazziune illiriche de l'arée dalmate, attraversanne l'Adriateche, arrevarene sus a le coste italiche. A l'arrive de ste crestiàne se deve 'a nascite de diverse javetate 'mbrà le quale, jndr'à [[Daunie]], [[Salapie]]<ref name="liburni">https://www.archeologiadigitale.it/attidaunia/pdf/05-staccioli.pdf</ref>.
Ste sus a 'na penisole piccele d'a lagune atturne, Salapie ha state 'na floride cetate-state, cu 'nu guverne locale, 'na economije 'mbortande, 'na monete probbie; e da l'autonomije politeche sue non ge n'avenìe private quanne le Romane la occuparene. Durande 'u [[III sechele n.C.]], apprisse a' [[battagghie de Canne]], le Salapine se allearene cu [[Anibale]], ma apprisse sei anne de presenze cartagginese, aprirene le porte a 'u console Marcelle e saperene difenderse bbuéne da 'u tendative de le guarnigiune cartaggenise de riappropriarse d'a cetate.
Apprisse a le uerre d'u III sechele n.C. e le devastaziune conzeguende, a Salapie, cumme jndr'à le otre cetate apule, accumenzarene a manifestarse signe de crise, ca se accenduò cu 'a successive uerre sociale, durande 'a quale Salapie avenìe assediate da 'u pretore [[Caio Cosconio]], asckuate e quase rase a 'u suole. A tutte ste fatte, se aggiungerene pure fattore ambiendale e climatece ca trasformarene 'a lagune jndr'à 'na palude da le acque pestilenziale e generatrice de malarie.
[[File:Locatione de salpi.jpg|200px|miniature]]
Ha state accussì ca Ostilie, sus a le pressiune de le cetadine, avìe 'u consense d'u Senate romane a spustà 'a cetate jndr'à 'na località salubre, sus a 'na alture piccele de fronde a 'u lache, a quattre miglie a sud-est d'a prime: nasce accussì, jndr'à 'u [[I sechele n.C.]], Salapie Romane, ca pò jndr'à 'u tiembe cange arrete 'u nome jndr'à Salpi. Ggià jndr'à 'u IV sechele, jndr'à l'ambite de l'organizzazione d'u prime cristianesime, Salpi devendò [[Diocesi de Salpi|sede vescovile]] ('u prime vescove pugghiese de le quale se ave notizie jè Pardo, vescove de Salpi, attestate jndr'à 'u 314) e stu fatte testimonie 'a mbortanze d'a cetate, cu 'u puérte sue e l'economije vivace legate pure a' pesche, a 'u commerce, a l'artiggianate e a le stabbilimende pe fatià 'u sale, oltre a l'agricolture.
=== Medioeve ===
'A crisi de l'Alte Medioeve porte 'a ''civitas'' a devndà 'nu ''castrum'', 'nu borghe fortificate, cu bastiune de 5-6 metre de iertezze, sus 'a vanne cchiù ierte d'u site origgenarie. Le Longobbarde ne facerene 'nu capesalde d'u lore assette difensive condre a le Bizzandine, mise a sendinelle d'u litorale d'u Tavogliere.
Apprisse a 'u periode de presenze longobbarde, Salpi torne jndre a le confine d'u 'mbere bizzandine e cchiù nnande, apprisse 'a cadute de [[Bare]] d'u [[1071]], devendò 'nu feude normanne cu a cape 'nu signore sue, 'nu certe Guarine. Quanne [[Enriche VI de Svevie|Enriche VI]] mettì e fine a' dominazione normanne jndr'à l'Itaglie meridionale, jndr'à 'u passagge sue da [[Siponde]] a [[Barlette]], conguistò Salpi.
Atturne a 'u [[1220]] 'u feude de Salpi avenìe luate a 'u signore sue e turnò a' Corone mò d'u granne 'mberatore [[Federiche II de Svevie|Federiche II]]. Salpi devendò une de le ''loca solatiorum'', luèche d'u dilette, addò Federiche II passave periode de ripose, dedicannese soprattutte a' cacce. Vecine a' cetate Federiche facìe costruì 'u ''palatium'' sue.
Jndr'à le prime sechele apprisse a 'u Mille, le cambagne se animane de piccele 'nzediamiende rurale, de case e casale, eppure de chiesere, le quale, 'u cchiù de le vote, sò "dipendenze" de granne monastere. Sus a 'nu appezzamende de terrene, ddunate da 'nu facoltose javetande de Salpi, Moreliano, le monace de l'abbazzie benedettine d'a Trinità de Monde Sacre, sus a 'u Gargane, facerene costruì 'na chiesere, l<nowiki>'</nowiki>''Ecclesia Sancte Trinitatis'', atturne a' quale nascìe 'u Casale d'a Trinità.
Accussì, mendre ca Salpi canuscìe 'nu condinue periode de decline, 'u Casale d'a Trinità cresceve e devendave cendre de quedde “''Locatione de Trinità''”, addò le pasture d'Abbruzze carresciarene a scernà le gregge lore percorrenne le tratture d'a [[transumanze]].
=== Età moderne ===
'Ndande, jndr'à le prime decennie d'u Cingheciende, venute mene 'a presenze d'u vescove, Salpi se spopole definitivamende alimendanne 'nu flusse migratorie verse 'u Casale.
Ma ggià jndr'à seconde metà d'u Quattreciende 'nu belle gruppe de famigghie de [[Schiavoni]] (o Slavoni) ca avenèvane da le Balcane, avìe l'assenze regge a stà jndr'à 'u Casale, ca addevende accussì 'nu piccole crogiole de etnie, de mendalità, de civiltà, da quedde pastorale a quedde oriendale, a quedde indiggene de matrice daune.
Sine da 'a metà d'u XV sechele, pò, 'u casale jè prutette da 'na torre de uardie, une de le tande 'nzippate lunghe 'a coste pe frondeggià le 'ngursiune frequende de le pirate; scettate 'nderre sulamende jndr'à 'u XVIII sechele, purcé lesionate da terramote, de jedde jè memorie jndr'à 'u [[#Simbole|stemme civiche]], jndr'à 'u quale se presende cu sus 'na bandieruole russe cu 'u drappe careche d'a [[Croce de Malte]].
St'urteme particolare richiame 'n'otra fette de storie: apprisse ca avere state feude de quacche famigghie nobbile (Della Marra, Marulli), 'u Casale avenìe pe doje sechele (1589-1798) commende maggistrale de l'[[Ordene de le Cavagliere de Malte]] e,pure ca stave jndr'à 'u territorie d'u Priorate de Barlette, faceve parte d'u Gran Priorate de Venezie purcé avenìe accattate in sostituzione de quedde de [[Trevise]].
Cu l'occupazione napoleoneche de l'isole de Malte, accumenzò 'nu periode de crise e sbandamende pe l'Ordene le cui bene, ca s'acchiavane jndr'à diverse vanne d'Europe, avenèrene 'ngamerate da diverse sovrane e pe 'na vanne vennute; e stu destine tuccò pure a' Commende d'u Casale.
Assaije cangiamiende de carattere socie-economeche se onne reggistrate durante le sechele, facenne levità senzibbilmende 'u tenore de vite de totte 'a comunitate. Jndr'à 'u Setteciende accumenzò qidde processe de particolarizzazzione fondiarie ca purtò a 'u smandellamende de le granne possesse de terre. Jndr'à 'u XIX sechele se avèrene otre e doje svolte radicale: 'u passagge da 'a pastorizie a' cerealiculture (le pastore devendane agricoltore) e, sus a 'u scorce d'u sechele, 'a diffusione sus a larghe scale d'a colture specializzate d'a vite, ca leve spazie a' colture cchiù povere de le cereale.
'A crescite economeche, civile, demografeche e urbanisteche ca ne seguì facìe dicere ca non ge sceve cchiù bbuéne 'u nome de "Casale", e quinde jndr'à 'u 1863 se cercò a [[Vittorie Emanuele II]], Rre d'Itaglie, de puté cangià 'u nome de Casal Trinità jndr'à quidde de Trinipatule.
Vere 'a fine d'u '800 'a famigghie Querce de origgene napuletane se stabbelìe jndr'à cetate danne vite a attivitate vinicole cu particolare reguarde a 'u commerce de prodotte sfuse.
'U prime d'a famigghie Quercia a 'nzediarse avere state 'u signore Andonije, ca avenève da [[Pomigliane d'Arche]], 'u quale accattò a febbrare 1897 'nu granne vane a pianterrene pe ause candine cu affianghe 'nu podere ca s'acchiave sus a 'u vicolette d'u carcerem pe le attivitate 'ndustriale sue. Sus a stu suole, affianghe a' Chiesere Cattedrale, avenìe 'nzippate 'nu belle palazze ca addevendò 'mbrà le cchiù 'mbortande d'a cetadine e 'nu simbole d'u quartiere. Andonije Quercia e 'u figghie sue Frangische Eduarde, ca jndr'à quidde palazze stave cu 'a famigghie, onne rappresendate 'nu chiare esembie de 'ndraprendenze agroalimendare jndr'à cetate, a lunghe arrecurdate jndr'à 'u paese.
Apprisse 'nu passagge de probbietà fatte a le inizie de le anne '80 d'u Noveciende 'u palazze, accattate da 'u Comune, avenìe scettate 'nderre senze penzà doje vote, pe ffà spazie a 'nu parchegge. Cumme referimende a sta 'mbortande famigghie mò rumane sulamende 'u nome d'u giardine pertinenziale a 'nu moderne comblesse edilizie costruite jndr'à l'arée.
[[File:Trinitapoli - Corso Trinità e Chiesa di Sant'Anna.jpg|miniatura|Fote storeche d'a cehisere de Sand'Anne 'ndrucate da Corse Trinità]]
=== Età condemboranée ===
Osce a die Trinitapule jè 'na operose cetadine de cchiù o mene 14.500 crestiàne. 'A resorse prengepàle soje jè 'n'agricolture moderne e combetitive cu 'nu predominie de l'ortofrutticulture e d'a viticulture.
'U javetate se ave spannute assaije probbie, e le case vianghe e piccele, quase a vulerse sdraià a 'u sole, arrobbane spazie a 'u verde atturne de l'erbe e le fogghie; sus a 'u funne le Saline, cu le lore acque cu tanda culure, fanne da raccorde 'mbrà 'a terre e 'u mare. 'U panorame, suggestive, jndr'à semblicità soje, jè dumenate da 'u Cupolone d'a Chiesere Madre, a testimonià 'a genesi releggiose d'a cetate e 'a fede angore ferme de le crestiàne sue.<ref>{{Cita web|url=http://www.comune.trinitapoli.fg.it/hh/index.php|titolo= Comune di Trinitapoli|accesso=24 settemmre 2017|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20171031073110/http://www.comune.trinitapoli.fg.it/hh/index.php|urlmorto=sì}}</ref>
Pure ca jè da sembre legate a le vicende storeche-culturale d'a [[Capitanate]], jndr'à 'u 2004 'u comune ha state aggregate a' provingia nove de Barlette-Andrie-Trane, 'nzieme a le comune vicine de [[San Ferdinande de Pugghie]] e [[Margherite de Savoie (Itaglie)|Margherite de Savoie]], ca però tradiscene l'appartenenze storeche (e dialettale) a' Terre de Bare.
=== Simbole ===
'U stemme ha state congesse cu regge decrete d'u 15 luglie 1900.<ref name="ACS"/>
{{Citazione|Di azzurro, alla [[Banda (araldica)|banda]] d'argento accompagnata in capo dall'[[Occhio della Provvidenza|occhio nel triangolo raggiante]], d'oro, simbolo della Santissima [[Trinità]]; in punta da una [[Torre (araldica)|torre]] fondata sugli scogli, [[Attributi araldici di forma geometrica#Merlata alla ghibellina|merlata alla ghibellina]], il tutto d'argento, banderuolata di rosso col drappo carico di una Croce di Malta, ottagona, d'argento.<ref>{{cita libro |autore= Luigi Rangoni Machiavelli |anno=1934 |titolo=Stemmi delle colonie, delle provincie e dei comuni del Regno d'Italia riconosciuti o concessi dalla Consulta Araldica del Regno al 1º novembre 1932 |rivista=Rivista del Collegio Araldico |volume=anno XXXII |p= 267}}</ref> }}
{{quote|De azzurre, a' [[Banne (araldeche)|banne]] d'argende accumbagnate 'ngape da l'[[Uecchie d'a Provvidenze|uecchie jndr'à 'u triangole raggiande]], d'ore, simbole d'a Sandissime [[Trinità]]; in punde da 'na [[Torre (araldeche)|torre]] funnate sus a le scoglie, [[Attrebbute araldece de forme sciumetreche#Merlate a' ghibbelline|merlate a' ghibbelline]], tutte de argende, banneruole de russe cu 'u drappe careche de 'na Croce de Malte, ottagone, d'argende.<ref>{{cita libro |autore= Luigge Rangoni Machiavelli |anno=1934 |titolo=Stemmi delle colonie, delle provincie e dei comuni del Regno d'Italia riconosciuti o concessi dalla Consulta Araldica del Regno al 1º novembre 1932 |rivista=Rivista del Collegio Araldico |volume=anno XXXII |p= 267}}</ref>|lingua=roa-tara||Di azzurro, alla [[Banda (araldica)|banda]] d'argento accompagnata in capo dall'[[Occhio della Provvidenza|occhio nel triangolo raggiante]], d'oro, simbolo della Santissima [[Trinità]]; in punta da una [[Torre (araldica)|torre]] fondata sugli scogli, [[Attributi araldici di forma geometrica#Merlata alla ghibellina|merlata alla ghibellina]], il tutto d'argento, banderuolata di rosso col drappo carico di una Croce di Malta, ottagona, d'argento.<ref>{{cita libro |autore= Luigi Rangoni Machiavelli |anno=1934 |titolo=Stemmi delle colonie, delle provincie e dei comuni del Regno d'Italia riconosciuti o concessi dalla Consulta Araldica del Regno al 1º novembre 1932 |rivista=Rivista del Collegio Araldico |volume=anno XXXII |p= 267}}</ref>|lingua=it}}
'U gonfalone, congesse cu RD del 23 luglie 1937, jè 'nu drappe de vianghe.<ref name="ACS">{{cita web|url= http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?258 |titolo= Trinitapoli |sito= Archivio Centrale dello Stato |accesso= 13 abbrile 2024 }}</ref>
=== Onorificenze ===
{{Onorificenze
| immagine = Corona di Città Italiana.svg
| nome_onorificenza = Titole de Cetate
| collegamento_onorificenza = Titole de cetate jndr'à l'Itaglie
| motivazione = Decrete d'u Presidende d'a Repubbleche
| data = 14 masce 2004<ref>{{Cita web|url= https://www.araldicacivica.it/comune/Trinitapoli/ |titolo= Comune di Trinitapoli – (BT) }}</ref>
}}
== Monumiende e luèche de 'nderesse ==
=== Architetture releggiose ===
==== Duome de Sande Stefane protomartire ====
[[File:Chiesa Matrice di Santo Stefano Protomartire.jpg|miniatura|Duome de Sande Stefane Protomartire 'ndrucate de late]]
[[File:Chiesa Matrice di Santo Stefano Protomartire vista frontalmente.jpg|miniatura|Duome de Sande Stefane Protomartire 'ndrucate de fronde]]
De stambe neoclasseche, ave 'na facciate de marme vianghe e se affacce sus a chiazze Umberte I (cchiù canusciute cumme chiazze Municipie). Elevate a chiesere collegghiate da [[Papa Leone XIII]] cu 'a [[Bolle papale|bolle]] ''Sanctae Romanae Ecclesiae'' d'u 15 scennare 1896<ref>{{la}} Bolla ''Sanctae Romanae Ecclesiae'', in «Leonis XIII pontificis maximi acta», vol. XVI, Romae, 1897, pp. 21-36.</ref>, 'a chiesere dedicate a 'u protomartire sande Stefane stipe jndr'à 'nu scrigne moderne 'na storie assaije cchiù andiche.
L'uneche parrocchie d'u Casale avere cumme sede origgenarie 'a chiesere de San Geséppe, ma l'aumende demografeche e 'u forte sentimende releggiose assaije preste facerene fa 'na chiesere nove cchiù larije. Jndr'à le anne sessande d'u XVIII sechele se facìe, cu 'u sostegne de le cetadine e de l'Università, 'nzippà l'edifice nuéve.
Apirte a 'u culte jndr'à 'u [[1767]], pigghiò 'a confraternite d'u SS. Sacramende, ggià istituite jndr'à 'u [[1758]] e, pò, 'a confraternite dedicate a sande Stefane, funnate pe iniziative de quacche cetadine e approvate jndr'à 'u 1834. Angore 'na vote 'a storie de stu edifice releggiose asseconde le esiggenze devozionale e demografeche d'u Casale d'a Trinità e, resultanne piccele assaije pe accogliere 'nu belle nuere de fedele, avenìe recostruite partenne da 'u 1882 sus a 'nu pruggette de l'architette Rafaele Matrapasqua.
'A cheisera nove, aperte a 'u culte ggià jndr'à 'u 1889, avenìe solennemende consacrate jndr'à 'u settemmre 1935. 'A facciate de l'edifice nuéve, de guste neorinascimendale, se presende scandite jndr'à doje vanne da 'na trabeazzione aggettande. ?a vanne de sotte, ritmate da 'a presenze de culonne, nicchie e paraste, ave 'u portale cendrale arricchite da 'nu timbane spezzate e da 'u stemme d'a cetate e le doje accesse laterale cu sus le fenestre circolate; 'a vanne de sus, slangiate jndr'à 'u cuérpe cendrale correspondende a' navate maggiore, presende 'a bifore larije 'nguadrate da coppie de paraste.
Jndr'à l'edifice se sveluppe jndr'à tre navate scandite da coppie de culonne e 'nu transette cu doje cappelle larije a l'estremità, dedicate a' Madonne d'u Rosarie e a 'u SS. Sacramende. A 'u cendre d'u transette se 'nzippe 'na cupole prufonne susa tambure, cu luminose fenestre alternate a le raffeguraziune de le ''Virtù Cardinale'', 'mbostate sus a quattre pennacchie appettate cu le fegure de le Evangeliste.
Le coperture a botte d'a navate cendrale avenèrene affrescate a l'inizie d'u Noveciende cu scene d'a ''Vite de sande Stefane'', invece pa calotte absidale, jndr'à le anne trende, 'u molfettese Corrade Marije Poli facìe le disegne d'a Trnitià. L'altare maggiore jè dedicate a 'u protomartire Stefane, cu 'a statue ca avenìe mise jndr'à nicchie a 'u cendre de l'abside. De granne pregge sò l'altare e 'a balaustre de marme commesse d'u Setteciende jndr'à cappelle d'u SS. Sacramende.<ref>Pietro di Biase, ''Il cantiere dei sogni. Alle sorgenti del sacro nella Puglia del sole e del sale'', Fogge, 2000.</ref>
==== Sanduarije d'a Beate Marije Vergine de Lorete ====
[[File:Santuario della Beata Maria Vergine di Loreto.jpg|miniatura|Sanduarije d'a Beate Marije Vergine de Lorete]]
'A 'nditolazione non ge face referimende a 'u sanduarije marchiggiane de [[Lorete]], ma a 'u nome de battezze de 'nu pastore ca acchiò 'n'icone d'a Madonne e a carresciò a 'u culte pubbleche. 'A prime attestazione d'a chiesere jè jndr'à 'nu documende d'u [[1204]]; 'a primitive Cappelle, semi destrutte, avenìe trasformate jndr'à 'u tembie de osce a die a tre navate jndr'à prime metà d'u Uetteciende. Jndr'à 'u [[1971]] ha state 'nzippate a sanduarije diocesane. Se stipe, oltre a l'affresche d'a Vergine sus a l'altare maggiore, 'a statue de legne d'a Madonne, databbele atturne 'a fine d'u Setteciende e le inizie d'u Uetteciende. Stipe pure 'na tele de Giambattiste Calò ca raffegure ''Sande Stefane'' e 'na ''Via Crucis'' de bronze.
Jndr'à 'u [[2004]] ha state celebbrate l'ottave cendenarie d'a chiesere. <ref>''Nella città amata mi ha fatto abitare'', Atti dell'8º centenario della chiesa di S. Maria di Loreto in Trinitapoli, a cure de Pitre di Biase e Geséppe Pavone, Trinitapule, 2005.</ref>
==== Chiesere d'a Sandissime Trinità o de Sand'Anne ====
[[File:Chiesa Sant'Anna o della Santissima Trinità.jpg|miniatura|Chiesere d Sand'Anne o d'a Sandissime Trinità]]
L'andiche chiesere 'nditolate a' Trinità ha state sotte 'u patronate de le Cavagliere de Malte ca jndr'à 'u [[1589]] accattarene 'u Casale d'a Trinità da 'u conde Marulli. Jndr'à 'u corse d'u XVIII sechele 'a chiesere ha state oggette de costande 'ndervende de manutenzione a opere de le comendature de l'Ordene de Malte. Sotte 'u lore patronate revestirene 'nu ruole 'mbortande le festività de san Giuanne Battiste, patrone de l'Ordene, e d'a Trinità.
Mangate 'u possesse d'u Casale da vanne de le Cavagliere jndr'à 'u 1798, 'a chiesere cadìe jndr'à 'nu state d'abbandone, 'nzigne a quanne avenìe congesse a' confraternite dedicate a Sand'Anne, 'stituite jndr'à 'u 1832, ca facìe 'a restrutturazione e a' riaperture a 'u culte. Grave lesiune combortarene da vanne d'a confraternite 'na recostruzione de l'edificie atturne a' metà d'u Uetteciende.
'A chiesere se presende cu 'na facciate elegande affiangate da doje torre cambanarie. 'Na cornice sobrie divide 'u prospette jndr'à doje vanne, ca carresce angore 'u stemme de l'Ordene de le Cavagliere de malte, e quedde de sus avvrazze a 'u cendre 'nu rosone piccele e jè achiuse da 'nu fastigge a volute. 'U 'nderne, a navate uneche cu presbiterie cuperte da 'na cupole 'mbostate sus a pennacchie appettate, stipe testimonianze pettoreche e scultorée, cu date diverse 'mbrà 'a seconde metà d'u XVIII sechele e 'u XIX sechele, significative d'a storie releggiose d'u Casale: 'na sculture de legne d'a 'Mmaculate, 'nu depinde de l'Assunde 'mbrà le Dottore d'a Chiesere, 'na tele d'a Pietà cu le aneme pungende, 'nu gruppe de cartapeste d'a Pietà e 'nu reliquiarie de legne dorate uettecendesche ca stipe 'a reliquie d'a Croce de Criste. In onore d'a sande titolare d'a confraternite, ca 'ndervenìe libberande 'a cetadinanze da 'u colere a l'inizie d'u XIX sechele, se stipane le statue vestute de ''Sand'Anne cu Marije piccenne'' d'a metà d'u XIX sechele, oggette de granne devozione. <ref>Pitre di Biase, ''Trinitapoli sacra. Appunti per una storia socio-religiosa del Sud'', Melane, 1981.</ref>.
==== Chiesere de San Geséppe ====
[[File:Chiesa di San Giuseppe Trinitapoli.jpg|miniatura|Chiesere de San Geséppe]]
Cu 'u prospette revolte a' chiazze addò se affacciane 'u duome de Sande Stefane protomartire e l'andiche palazze de le commednature, osce a die sede comunale, 'a chiesere de San Geséppe jè 'na testimonianze 'mbortande d'a storei releggiose d'a cetate.
'Nzippate a l'inizie d'u XVIII sechele, ha state chiesere matrice 'nzigne a 'u [[1767]], quanne 'a parrocchie se trasferìe jndr'à l'edifice nuéve d'u Duome. Devendate sede d'a confraternite de San Geséppe, giuridicamende recanusciute jndr'à 'u [[1781]], 'a chiesere avenìe restaurate e mandenute aperte a 'u culte a opere de le confratelle.
Atturne a' metà d'u Uetteciende, pe volondà d'a confraternite, se allariò l'edifice releggiose recostruennele quase combletamende. 'A facciate svette sus 'a scalinate ierte cu 'u prospette scandite jndr'à ttre ordene de trabeaziune profonne. 'A vanne de sotte, percorse da 'na serie de lesene, presende 'u portale, cu sus 'na cornice mistilinée, ca jndr'à 'u 1975 se arricchì de le porte de bronze fatte da 'u scultore Andonije di Pillo cu sei scene d'a vite d'u patriarche San Geséppe: 'a ''Fughe in Eggitte'', 'a ''Natività'', 'a ''Morte'', a ''Fatìe jndr'à puuteje'', 'u ''<nowiki>'</nowiki>Nzuramende'' e 'a ''Preghiere cu 'u pape''. 'A venne de mmienze dèje slange a' torre cambanarie a chiande quadrate e a 'u fastigge de chiusure ca spicce cu 'nu timbane triangolare cu sus 'a statue de ''San Mechéle Arcangele''. Jndre se stipe, jndr'à 'na nicchie sus a l'altare maggiore, 'u buste de legne de ''San Geséppe'', d'u XVIII sechele, attrebbuite a Dumineche Brudaglio, invece lunghe le parete d'a navate prengepàle e de quedde laterale, acchiane poste otre opere pettoreche e scultoree variamende databbele 'mbrà 'u XVIII e 'u XIX sechele.
==== Chiesere d'u Criste Fatiatore (o d'u Villagge d'u Fangiulle) ====
Resale a 'u [[1961]], ha nate da n'idée de monzignore Geséppe Nenna. In origgene ere parte 'ndegrande d'a strutture affianghe a jedde chiamate Villagge d'u Fangiulle ca cumme obbiettive avere 'u scope de accogghiere e ospità le orfane, pe 'struirle e avviarle a 'na fatìe.
==== Parrocchie 'Mmaculate (o Convende de le Frate Minore Cappuccine) ====
[[File:Parocchia Immacolata Trinitapoli.jpg|miniatura|Parrocchie 'Mmaculate (o Convende de le Frate Minore Cappuccine)]]
'U convende cu 'a chiesere 'nzeccate dedicate a' 'Mmaculate, jè de probbietà de le Frate Cappuccine d'a Provinge monasteche de Pugghie. Sus a l'inderessamende d'u Terze Ordene Frangesacane de Trinitapule e de le frate sacerdote don Necole e don Felice Urbano, avenìe accattate 'nu terrene cu 'na torre piccele cangiate pò jndr'à 'nu luéche de preghiere jndr'à Contrade Sande Midece jndr'à periferie de fore d'a cetate, sus a vie Barlette.
Jndr'à 'u 1903 avenìe mise 'a prima petre pu convende de le frate. Jndr'à 'u 1937 se facìe 'u mure de cinde. Siccome 'a chiesere piccele non g'ere sufficiende pe accogliere le fedele e le esiggenze pastorale, se penzò de costruì 'a chiesere de osce a die addò le fatìe accumenzarene 'u 1954.
Jndr'à 'u 1966 avenìe 'nzippate canonicamende a parrocchie da l'[[Arcidiocesi de Trane-Barlette-Bisceglie|arcivescove de Trane]] Regginalde Geséppe Marije Addazi. Le opere artisteche ca stonne so: doje tele d'u 1600, 'a ''Madonne SS. De le Angele'', 'a ''Deposizione'' e ''Sanda Rite'' a opere d'u prof. Rollo. 'U tritteche frondale a' chiesere opere d'u scultore locale prof. Di Pillo.
=== Architetture civile ===
==== Palazze de le Commendature de Malte (Palazze de Cetate) ====
[[File:Panoramica Piazza Umberto I.jpg|miniatura|Cendralmende 'mbrà le doje strutture ecclesiasteche 'u palazze de le Commendature de Malte, osce a die palazze de cetate]]
'U Casale d'a Trinità ave signate 'a storia soje da l'avvicendarse de tanda feudatarie. Quidde ca osce a die jè palazze comunale, canusciute pure cumme castelle, ha state in particolare 'u palazze d'u commendatore de l'Ordene de le Cavagliere de Malte ca jndr'à 'u 1589 accattò 'u Casale da 'u feudatarie d'apprime, 'u conde Giuanne Mattie Marulli, pigghianne 'u possesse 'nzigne a 'u [[1798]].
'A prime funnazione d'u palazze comungue se penze ca resale a' metà d'u XVI sechele pe iniziative de le conde d'a Marra, a le quale Ferdinande I d'Aragone avere congesse, jndr'à 'u [[1465]], 'u Casale. L'aspette fortificate ca 'nu tiembe connotave 'u palazze oramaje s'a perse. Durande ìu terramote d'u [[1731]], 'a torre, elemende difensive d'u Casale, accessibbele da 'u palazze attraverse 'nu ponde de legne, avenìe irrimediabbilmende lesionate e pe stu fatte avenìe scettate 'nderre quase totte.
'A munificenze de le Cavagliere de Malte, se pò arrecurdà quedde d'u commendatore Scipione Caracciolo, facerene 'a residenze, cu le ambiende organizzate sus a cchiù piane atturne a 'nu cortile, abbitabbele e decorose.
Jndr'à 'u [[1854]] 'a sede andiche de le commendature d'u Sacre Ordene de Malte avenìe date a 'u Comune pe farle addevendà sede d'u Municipie de quidde Casale d'a Trinità ca jndr'à 'u 1863 pigghiò definitivamende 'u nome de Trinitapule.
Durande 'u XIX sechele non ge mangarene 'ndervende 'mbortande e cangiamiende ca purtarene a l'edifice l'aspette de osce a die. 'U prospette sus a Chiazze Umberte I ave 'na serie de accesse archivoltate a piane terre e 'na successione de balcune jndr'à le doje piane de sus; 'na cornice sobbrie percorre 'u coronamende e conge regolare a viste segnane le spigole de l'edifice. 'U prospette nord-occidendale vèje sus a 'u Larije Parlamende, core d'u cendre storeche d'a cetate.
==== Massarie ====
Le prime massarie d'a cetate nascene 'mbrà 'u XVII e 'u XVIII sechele pe vie de le gruppe de gregge abbruzzese ca, durande, 'a staggione 'da vernate, rumanevane jndr'à 'u territorie d'u paese.<ref>{{Cita libro|titolo=Masserie in Trincea|editore=Sabbine Russo}}</ref> Le massarie se dividevane jndr'à massarie de cambe e massarie de pechere: chidde de cambe servivane pa coltivazione invece chidde de pechere servivane pu pascole de le pechere.
* Massarie de Nardudde, se iacchie in contrade Poste Piane a 100 metre da 'u caselle ferroviarie sus 'a tratte Trinitapule / Candide e jè fatte da doje salune assaije vasce cu tette a doppie spiovende. 'A caratteristeche de sta massarie jè 'a presenze d'a calendule, assaije utile pe le anemale e pu strutte;
* Massarie 'a Motte, jè 'na massarie fortificate ca se iacchie jndr'à contrade Motte. 'Na caratteristeche de jedde jè 'a presenze de 'na nicchie cu 'nu quadre de sand'Andonije addò le fatiature erane assaije devote;
* Massarie d'u Filipponie, jè 'na massarie fortificate ca se iacchie jndr'à Contrade Massarie de Mmienze. L'anne de costruzione resale a 'u [[1834]] e jè caratterizzate da 'a presenze de 'na garitte cu spiongine ca sò revolte verse Trinitapule;
* Massarie Leonetti - Iattariello, jè 'na massarie de cambe ca se iacchie jndr'à Contrade Gattarielle fatte da sei locale, ca avene 'na chiesette, puzze, furne e fosse pu grane. 'A javetazione jè de doje piane e le fatiature scevene a 'u piane de sus cu 'na scale de legne. Jndr'à tutte le stanze 'u pavimende ere rivestite da basole vianghe invece fore ere adatte a' semine;
* Massarie d'a Grotte, jè 'na massarie fortificate fatte jndr'à 'u 1885 o 1835 in Contrada Masseria di Mezzo.
* Massarie Leonetti jndr'à Contrade Piane, 'a strutture ave 'na cappelle e de le stalle e jè cercunnate da pine. Le facciate de fore sò appettate de russe cu balcune a inferriate de ghise e fenestre ovale. 'U purtone, 'nvece, jè de legne e sus a jidde stonne sculpite de le rosone ca raffegurane de le putte. 'U 'nderne jè caratterizzate da affresche ca resalene a 'u 1800;
* Massarie Fornario, jè 'na massarie de cambe fatte jndr'à 'u 1810. Sus 'a facciate de levande ste 'na garitte cu sus 'na nicchie. Pò, 'a javetazione jè caratterizzate da 'a presenze de stalle, diverse durmetorie e 'nu pizze sus a l'aie. 'A particolaritate de sta massarie jè ca sotte l'arcate cu 'a quale se tràse a 'u giardine stonne raffegurate 'a Madonne de Lorete, patrone d'a cetate e otre sande. Le disegne onne state reprodotte da le fatiature cu l'ause d'a carvonelle cu 'a quale se scarfavane jdnr'à le pause;
* Massarie Di Fidio, jè 'na massarie de cambe fatte jndr'à 'u 1870. Sotte le arcate ca carresciane a 'u cortile ste raffegurate 'a Madonne de Lorete e ste 'nu puzze ca fungeve da abbeveratoie e lavanderie;
* Massarie Leonetti, jè 'na massarie de cambe cu jndre 'nu granne camine ca servive pe cucinà 'a verdure e 'u pancotte;
* Massarie Don Vecinze De Lillo, jè 'na massarie de cambe ca se iacchie jndr'à Contrade Poste Piane, vecine a 'nu ruscelle de acque piovane d'a zone S. Ferdinande de Pugghie;
* Massarie Don Andonije Di Leo, 'a strutture ave doje stalle, durmetorie, rimesse, pagghiare, candine, furne e pollaie. 'A cappe fumarie de osce a die avère a 'u late sinistre 'na culonne de granite ca a vène da l'andiche Salpi. 'A caratteristeche de sta massrie jè 'u passagge segrete ca carresce a' stazione de Candide;
* Massarie de Rutigliane, jè 'na massarie de cambe ca se iacchie jndr'à Contrade San Lorenze. Avè sulamende durmetorie pe le fatiature ca arrevavane addà durande 'u periode d'a mietiture d'u grane e da 'a raccolte de le alìe;
* Massarie de Parente, jè 'na massarie de cambe fatte jndr'à Contrade Mandriglie jndr'à 'u [[1720]]. 'U nome Mandriglie avène da 'u fatte ca jndr'à quedde contrade pascolavane assaije mandrie de bufale e mucche;
* Massarie Staffa, jè 'na massarie de cambe fortificate jndr'à Contrade Sand'Andonije Abbate. Ere 'na massarie gentilizie purcé le probbietarie erane nobbele de Casal Trinità- 'A strutture ere ricche de pagghiare e rimesse e avére 'na sole stalle addà stave 'nu cavaddere d'u padrone;
* Massarie Don Angeleche, ere 'na massarie fortificate ca se acchiave jndr'à Contrade Puzze Angele;
* Massarie Sanda Marije de le Manzi, jè 'na massarie de cambe ca ste jndr'à Contrade Sanda Marije de le Manzi. Jè 'a cchiù 'mbortande de le sei massarie atturne a' cetate. 'A strutture ave 'nu torrione ierte 15 metre de doje piane rettangolare cu scale jndr'à 'u giardine e fore ste 'nu furne ca pare 'na garitte;
* Massarie Cerinelle, a differenze de le otre ere 'na massarie de pechere. 'U avenève dichiarate de "poste" purcé se faceve 'u cange de le cavaddere ca trainavane le carrozze ca carresciavane le passeggere jndr'à le pajesere 'nzeccate;
* Massarie de Ceglia, sta massarie de cambe o de allevamende ha state fatte jndr'à 'u [[1831]] jndr'à Contrade Puzze Colme, sus 'a strade Cerignole/Trinitapule. 'Nzgine da 'u 1831 ha state cendre de allevamende de cavaddere pure sanghe, jndr'à 'u [[1940]] ha state addibite a l'allevamende de pechere da pellicce e jndr'à 'u [[1945]] a quidde de mucche de razze olandese.<ref>{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRT/TRT1452.html|titolo=Masseria di Ceglia.}}</ref> 'A strutture ere fatte da doje piane terre ca avène sei stanze e avère pure 'na majazzine, 'nu puzze e de le trebbiatrice. 'Na paerticolaritate de sta massarie ere 'a sculture de 'na cape de cavadde, sckaffate sus a l'architrave, osce a die jè stipate jndr'à l'Archivije de l'Archeclub<ref>{{Cita web|url=https://archeotrinitapoli.blogspot.com/2013/08/le-masserie-dellagro-di-trinitapoli.html|titolo=Archeoclub Trinitapoli}}</ref> d'a cetate.
<gallery widths="200">
File:Masseria Della Marra.png|Massarie d'a Marre
File:Masseria di Nardudde.jpg|Massarie de Nardudde
File:Masseria La Motta.png|Massarie 'a Motte
File:Masseria di Filipponio.jpg|Massarie de Filipponie
</gallery>
=== Site archeologgece ===
==== Parche Archeologgeche de le Ipogée ====
Fanne parte d'u Parche Archeologgeche de Trinitapule doje ipogée: l'ipogée de le Bronze e l'ipogée de le Avore. Le ipogée sò strutture 'mbortande scavate jndr'à rocce calcarée pe celebbrà rite suggestive de carattere propiziatorie, probbabilmende collegate a' cacce e a' fertilità d'u raccolte e pò ausate arrete cumme sepolture collettive.
Jndr'à cetate, 'nfatte, jndr'à ogne de le doje ipog>ée onne state acchiate cchiù o mene 200 brucamiende 'mbrà adulte e piccinne de entrambe le sesse, inumate jndr'à 'na posizione fetale e accumbagnate da ricche correde funebre.
L'architetture ipoggéiche, ca arrecorde jndr'à quacche mode strutture micenée fatte jndr'à Grecie jndr'à 'u stesse periode, se base sus a precise e comblesse norme ca se repetone sembre, cu differenze legate soprattutte a le dimenziune e a' forme d'a chiande.
L'accesse jè fatte da 'nu "dromos", 'na rambe strette e ripide a ciele apirte proporzionate jndr'à 'na lunghezze a le dimenziune de l'ambiende prengepàle, a 'u quale segue 'nu strette corridoie sotte terre ditte ''stomion'', cu 'a volte ca spicce cu 'na particolare 'ngonfondibbele a forme de cupolette apicale.
'A sale prengepàle granne presende a 'u cendre d'a volte 'n'aperture circolare pe l'aerazione e 'a fuoriuscite d'u fume.
De granna suggestione 'u brucamende femminile de alte ranghe, 'a Signore de le Ambre, addò 'u correde funerarie ricche ne rivele 'a 'mbortanze e 'u ruole rivestite e 'a scuperte recende d'u "Gigande de Trinitapule", reste de 'n'omme de cchiù o mene tremile anne fa, ierte 'nu metre e 85 centimetre: 'nu vere gigande pe l'epoche.<ref>{{Cita web|url=http://www.pugliaimperiale.com/turismo/wheretogo/beniculturali/content.asp?art=128&lang=IT|titolo=Parco Archeologico degli Ipogei Trinitapoli - Tesori dell'arte e della storia - Puglia Imperiale Turismo|autore=http://www.traniweb.it|accesso=24 settemmre 2017}}</ref>
==== Salapia ====
[[File:Locatione de salpi.jpg|miniatura|Cartine de [[Salpi]]]]
'A prime cetate de [[Salapia]] nasceve sus a le rive de l'andiche lagune, funate atturne a 'u IX sechele n.C. da popolazziune illireche ca avenèvane da 'a sponde adriateche de fronde. 'U puérte sue ere aunite a 'u mare aperte e a' cetate de [[Siponde]] passanne pa lagune. 'Mbrà le testimonianze cugghiute, de granne 'nderesse sò le vase a decorazione sciumetreche (da 'u IX a l'inizie d'u III sechele n.C.) e le stele daune: lastre calcarée rettangolare sione de chiaute.
==== Aree archeologgeche (Ville San Vite, Vasche Napuletane, Località "Mattune", Mezzane comunale) ====
* Ville San Vite: jndre a' [[Riserve naturale Saline de Margherite de Savoie]], jndr'à località San Vite, se iacchiane le reste architettonece de 'na ville gentilizie dì'u periode ellenisteche d'a comblesse planimetrie, cu atrie, peristilie e giardine porticate, divise jndr'à ''pars'' rustiche e ''pars'' urbane, cu 'na decorazione architettoneche ricche e parietale. Addibite a javetazione e a oleifice, avenìe fatte resalì a' fine d'u II sechele - inizie I sechele n.C. Sus a 'u poste stonne angore ben stipate: l'impluvium (vasche de raccolte de l'acque piovane mise a 'u cendre de l'atrie), de le ambiende atturne a l'atrie, reste de colonnate, 'na cisterne e otre strutture;
* Vasche Napuletane: jndr'à stu poste preistoreche stonne documendate quattre diverse fase de occupazione (Neoliteche, Eneoliteche, Età d'u bronze e Età classeche). 'U scave archeologgeche ave evidenziate, 'mbrà le otre, canalette cercolare de diverse diametre ca fanne penzà a 'n'attivitate collegate a' produzione d'u sale ('nzigne a inizie d'u XX sechele le ''salinare'' lassavane cumule de sale, le "massine", sus 'a piattaforme limitate da canalette pe combletà 'u processe de cristallizzazzione). 'A strutture jè databbele 'mbrà 'a fine de''a medie età d'u bronze e l'inizie d'u bronze recende (seconde metà d'u II millennie n.C.). Pl, onne state acchiate ttre enchytrismoi (vase de cerameche d'imbaste, de forme ovoide, ca avène le reste scheletrece de neonate);
* Località "Mattune": 'u nome d'u luéche arrecorde ca da sembre jndr'à st'arée, osce a die coltivate, se acciavane "mattune" in abbondanze: tegolame, frammende vascolare d'u sciumetreche daune, frammende vascolare a vernice gnore d'u stile de Gnathia, pese da telaie, fuseruole, frammende de anfore, pavemiende, 'ndonace e frammende de antefisse. 'U tipe de le materiale cugghiute atteste 'a frerquendazione de l'uemme da 'a medie Età d'u bronze a 'u II sechele n.C.;
* Mezzane comunale: villagge neoliteche delimitate da doje fossate cerculare cogendrice cu jndre fossate piccele a "C"; jè queste 'na caratteristeche de le villagge neolitece d'u Tavogliere accussìditte "tringerate". Probbabbilmende 'u fossate servive pe drenà le acque ca stagnavane sus a sus e pò pe costruì 'na difese a 'u villagge stesse.
=== Arée naturale ===
==== Parche Naturale d'a Zone Umide ====
[[File:Zona Umida.jpg|miniatura|Zone Umide de Trinitapule a 'u tramonde]]
'U parche cetadine jè 'n'arée de pregge, ca costituive 'a rive meridionale d'u Lache de Salpi, le quale terrene salese e paludose, ospitane 'na varietà de chiande alofile e vegetazzione vasce caratteristeche de le pascole inondate. 'U parche rappresende 'nu rare documende ambiendale pe quande arreguarde 'a flore spondanée, 'u [[salicorniete]] e 'u giunghete presende, costituiscene 'na combonende de l'habitat prioritarie "steppe salate mediterranée". Le specie ca stonne de cchiù sò 'a suaeda fruticose, le [[salicornie]], 'a [[Phragmites australis|cannucce de palude]], 'u giunghe spinose, 'a [[salsole sode]], 'a salsode kali, 'u statice comune, 'u [[Ecballium elaterium|melone asinine]], 'nvece l'arbuste diffuse jè 'a [[Tamarix|tamerice]].
'A presenze de 'nu lachette arricchisce l'habitat d'u parche e funge da richiame a tanda specie de acidde: oltre a le numerose [[Passeriformes|passeriforme]], se arrecordane 'a [[Egretta garzetta|garzette]], 'a [[Ardeola ralloides|sgarze ciuffette]], 'u [[Tachybaptus ruficollis|tuffette]], 'a [[Gallinula chloropus|gallinelle d'acque]], 'u [[Himantopus himantopus|cavagliere d'Itaglie]], alcune anatre cumme 'u [[Anas platyrhynchos|germane reale]], 'u [[Anas clypeata|mestolone]], 'a [[Tadorna tadorna|volpoche]]; 'mbrà le rapace, frequende sò le veleggiate d'u [[Circus aeruginosus|falche de palude]] ca perlustre totte 'a zone o 'u "spirite sande" d'u [[Falco tinnunculus|gheppie]].
== Suggettate ==
=== Evoluzione demografeche ===
{{Demografije/Trinitapule}}
=== Etnie e minoranze furastiere ===
Seconde a le date ISTAT a 'u 31 decemmre 2018 'a popolazzione furastiere residende ere de 589 crestiàne.<ref>[http://demo.istat.it/str2018/query.php?lingua=ita&Rip=S4&Reg=R16&Pro=P110&Com=10&paese=A9999&submit=Tavola Tabbelle ISTAT a 'u 31 decemmre 2018]</ref>
Le nazionalitate cchiù rappresendate erane:
# [[Romanie]], 374
# [[Pulonie]], 35
# [[Marocche]], 34
# [[Ucraine]], 32
# [[Bulgarie]], 30
== Culture ==
=== Musée Civiche Archeologgeche de le Ipogée ===
'u Musée Civiche Archeologgeche de le Ipogée occupe 'a sede de l'ex funnazione spedaliere Di Biase, ca resale a' seconde metà d'u XIX sechele, gestite da le sore de Carità de San Vecinze de' Paoli
'U 'ndere immobbile, cu ambiende destribbuite sus a doje piane, ca ave 'u giardine e terrene larije, eppure ave 'na chiesere, avenìe pigghiate jndr'à 'u 1889 da 'u Comune pe fà 'nu condenitore culturale. 'U Musée Civiche stipe 'mbortande testimonianze archeologgeche fatte da vase, reperte de l'industrie litiche, metalle, oggette de ambre e avorie ca avénene da 'nu territorie ca restituisce signe preziuse d'a presenze umane da 'a Preiistorie a 'u Medioeve attestanne 'na comblesse rezze de rapporte pure cu 'u munne oriendale.
Assaije reperte stipate jndr'à le sale d'u Musée avénene da 'u Parche Archeologgeche de le Ipoggée fatte da 'na serie de strutture sotterranée, ca resalene a' medie Età d'u Bronze (cchiù o mene XVIII - metà d'u XIV sechele n.C.). In particolare l'Ipogée de le Bronze avenìe fatte pe funziune culturale collettive e cchiù nnande ausate cumme luéche de brucamende de adulte e piccinne de totte e doje le sesse. Jndr'à stu ipoggée onne state acchiate assaije reste umane, ma pure 'nu sbuénne de oggette de correde: vase decorate a intaglie, arme de bronze, gioielle e monile de ambre, de bronze, de paste de vitre e oggette oramendale de osse e avorie.
Jndr'à l'imbortande Ipoggée de le Avorie avenérene acchiate doje manufatte ca raffeguravane 'nu cinghiale e 'nu idole cu protome taurine fatiate a tutte tunne de avorie, stipate jndr'à 'u Musée civiche. Cu 'u 'ndende de recostruì 'u scenarie releggiose e culturale, le pratiche de consacrazione e le rite funeratie de le gende andiche ca se 'nzediarene jndr'à 'u territorie d'a cetate, jndr'à 'u Musée se ponne osservà le reste d'u Chiaute de le Gigande e d'a Signore de le Ambre.
== Amministrazione ==
Trinitapule face parte, cu [[Margherite de Savoiae (Itaglie)|Margherite de Savoie]] e [[San Ferdinande de Pugghie]], de l'Aunìone de le Comune Tavogliere Meridionale<ref>[http://ecobiker.over-blog.it/article-29406776.html Unione dei Comuni del Tavoliere Meridionale - è tempo di pedalare !]</ref>.
Elenghe de le amministraziune ca se onne succedute jndr'à stu comune:
{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Silvestre Miccoli|Inizio=28 luglie 1988|Fine=7 sciugne 1993|Partito=[[Partito Socialista Italiano]]|Note=<ref name=interno>http://amministratori.interno.it/</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Geséppe Brandi|Inizio=19 sciugne 1993|Fine=4 màrze 1997|Partito=[[Partito Democratico della Sinistra]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Arcangele Barisciano|Inizio=28 abbrile 1997|Fine=14 masce 2001|Partito=[[liste civiche]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Arcangele Barisciano|Inizio=14 masce 2001|Fine=28 masce 2006|Partito=[[centro-sinistra]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Ruggere Di Gennaro|Inizio=30 masce 2006|Fine=17 masce 2011|Partito=[[Democrazia è Libertà - La Margherita]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Frangische Di Feo|Inizio=17 masce 2011|Fine=20 luglie 2020|Partito=[[liste civiche]] [[centro-destra]] Rinascita trinitapolese|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Emanuele Pio Losapio|Inizio=22 settemmre 2020|Fine=31 màrze 2022|Partito=[[liste civiche]] [[centro-destra]] Rinascita trinitapolese 3.0|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Sport ==
Aqquà stonne le sede de ste suggettate sportive: 'a squadre de ballone A.S.D. Trinitapoli ca scioche 'u cambionate de Seconde categorije e 'a squsdre maschile de pallavvole Casalvolley Trinitapoli, ca scioche jndr'à staggione 2019/2020 jndr'à 'u cambionate reggionale de Prime Divisione.
Jndr'à 'u passate, L'alidaunia Trinitapoli, sciucò jndr'à 'u cambionate de serie C de pallacanestre maschile.
== Note ==
<references/>
== 'Ndruche pure ==
* [[Stazione de Trinitapule-San Ferdinande de Pugghie]]
== Otre pruggette ==
{{interprogetto}}
== Collegamiende fore a Uicchipèdie ==
* {{Collegamenti esterni}}
{{Provinge de Barletta-Andria-Trani}}
{{Controllo di autorità}}
{{portale|puglia}}
[[Categoria:Trinitapoli| ]]
[[Category:Comune d'a Pugghie]]
[[Category:Comune d'a provinge de Barlette-Andrie-Trane]]
alnawmwdqixlclxnk8sxsgdab17khvq
150938
150937
2024-12-07T18:33:07Z
Joetaras
326
VOSCE SPICCIATE
150938
wikitext
text/x-wiki
{{Divisione amministrative
|Nome = Trinitapule
|Panorama = Piazza Umberto I luminosa.jpg
|Didascalia = Chiazze Umberte I
|Voce bandiera =
|Voce stemma =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Pugghie
|Divisione amm grado 2 = Barlette-Andrie-Trane
|Amministratore locale = Giuseppine Ferri<br>Salvatore Guerra<br>Massimo Santoro
|Partito = commissione straordinarije
|Data elezione = 18-7-2023
|Data istituzione =
|Abitanti = 13881
|Note abitanti = {{Istat|110|10|2022}}
|Aggiornamento abitanti = 30-9-2022
|Zona sismica = 2
|Sottodivisioni = Sanda Chiare, Le Quattre Massarie
|Divisioni confinanti = [[Barlette]], [[Cerignole]] (FG), [[Margherite de Savoie (Itaglie)|Margherite de Savoie]], [[San Ferdinande de Pugghie]], [[Zapponete]] (FG)
|Gradi giorno = 1296
|Nome abitanti = casaline o trinitapulese
|Patrono = [[San Mechèle]]<br />[[Sando Stefane]]<br />[[Marije Sandissime de Lorete]]
|Festivo = 15 aguste (eppure 10 e 26 decemmre)
|Soprannome= 'U Casale, U Casoil (dialette locale)
|PIL =
|PIL procapite =
|Mappa = Map of comune of Trinitapoli (province of Barletta-Andria-Trani, region Apulia, Italy).svg
|Didascalia mappa = Posizione d'u comune de Trinitapule jndr'à provinge de Barlette-Andrie-Trane
}}
'''Trinitapule''' ('''Trinitapoli''' jndr'à 'u [[Lènghe tagliàne|tagliàne]], ''U Casòilǝ'' jndr'à 'u [[Dialette foggiane|dialette locale]], 'nzigne a 'u [[1863]] chiamate ''Casaltrinità'') jè 'nu [[Comune (Itaglie)|comune tagliàne]] de {{formatnum:13881}} crestiàne d'a [[provinge de Barlette-Andrie-Trane]] jndr'à [[Pugghie]]. Se iacchie jndr'à valle de l'Ofande, face parte de le comune ca trasene jndr'à zone d'u Vasce Tavogliere d'a [[Capitanante]] pugghiese.
== Storie ==
Jndr'à 'u [[X sechele n.C.]] de le gruppe de ''Liburne'', popolazziune illiriche de l'arée dalmate, attraversanne l'Adriateche, arrevarene sus a le coste italiche. A l'arrive de ste crestiàne se deve 'a nascite de diverse javetate 'mbrà le quale, jndr'à [[Daunie]], [[Salapie]]<ref name="liburni">https://www.archeologiadigitale.it/attidaunia/pdf/05-staccioli.pdf</ref>.
Ste sus a 'na penisole piccele d'a lagune atturne, Salapie ha state 'na floride cetate-state, cu 'nu guverne locale, 'na economije 'mbortande, 'na monete probbie; e da l'autonomije politeche sue non ge n'avenìe private quanne le Romane la occuparene. Durande 'u [[III sechele n.C.]], apprisse a' [[battagghie de Canne]], le Salapine se allearene cu [[Anibale]], ma apprisse sei anne de presenze cartagginese, aprirene le porte a 'u console Marcelle e saperene difenderse bbuéne da 'u tendative de le guarnigiune cartaggenise de riappropriarse d'a cetate.
Apprisse a le uerre d'u III sechele n.C. e le devastaziune conzeguende, a Salapie, cumme jndr'à le otre cetate apule, accumenzarene a manifestarse signe de crise, ca se accenduò cu 'a successive uerre sociale, durande 'a quale Salapie avenìe assediate da 'u pretore [[Caio Cosconio]], asckuate e quase rase a 'u suole. A tutte ste fatte, se aggiungerene pure fattore ambiendale e climatece ca trasformarene 'a lagune jndr'à 'na palude da le acque pestilenziale e generatrice de malarie.
[[File:Locatione de salpi.jpg|200px|miniature]]
Ha state accussì ca Ostilie, sus a le pressiune de le cetadine, avìe 'u consense d'u Senate romane a spustà 'a cetate jndr'à 'na località salubre, sus a 'na alture piccele de fronde a 'u lache, a quattre miglie a sud-est d'a prime: nasce accussì, jndr'à 'u [[I sechele n.C.]], Salapie Romane, ca pò jndr'à 'u tiembe cange arrete 'u nome jndr'à Salpi. Ggià jndr'à 'u IV sechele, jndr'à l'ambite de l'organizzazione d'u prime cristianesime, Salpi devendò [[Diocesi de Salpi|sede vescovile]] ('u prime vescove pugghiese de le quale se ave notizie jè Pardo, vescove de Salpi, attestate jndr'à 'u 314) e stu fatte testimonie 'a mbortanze d'a cetate, cu 'u puérte sue e l'economije vivace legate pure a' pesche, a 'u commerce, a l'artiggianate e a le stabbilimende pe fatià 'u sale, oltre a l'agricolture.
=== Medioeve ===
'A crisi de l'Alte Medioeve porte 'a ''civitas'' a devndà 'nu ''castrum'', 'nu borghe fortificate, cu bastiune de 5-6 metre de iertezze, sus 'a vanne cchiù ierte d'u site origgenarie. Le Longobbarde ne facerene 'nu capesalde d'u lore assette difensive condre a le Bizzandine, mise a sendinelle d'u litorale d'u Tavogliere.
Apprisse a 'u periode de presenze longobbarde, Salpi torne jndre a le confine d'u 'mbere bizzandine e cchiù nnande, apprisse 'a cadute de [[Bare]] d'u [[1071]], devendò 'nu feude normanne cu a cape 'nu signore sue, 'nu certe Guarine. Quanne [[Enriche VI de Svevie|Enriche VI]] mettì e fine a' dominazione normanne jndr'à l'Itaglie meridionale, jndr'à 'u passagge sue da [[Siponde]] a [[Barlette]], conguistò Salpi.
Atturne a 'u [[1220]] 'u feude de Salpi avenìe luate a 'u signore sue e turnò a' Corone mò d'u granne 'mberatore [[Federiche II de Svevie|Federiche II]]. Salpi devendò une de le ''loca solatiorum'', luèche d'u dilette, addò Federiche II passave periode de ripose, dedicannese soprattutte a' cacce. Vecine a' cetate Federiche facìe costruì 'u ''palatium'' sue.
Jndr'à le prime sechele apprisse a 'u Mille, le cambagne se animane de piccele 'nzediamiende rurale, de case e casale, eppure de chiesere, le quale, 'u cchiù de le vote, sò "dipendenze" de granne monastere. Sus a 'nu appezzamende de terrene, ddunate da 'nu facoltose javetande de Salpi, Moreliano, le monace de l'abbazzie benedettine d'a Trinità de Monde Sacre, sus a 'u Gargane, facerene costruì 'na chiesere, l<nowiki>'</nowiki>''Ecclesia Sancte Trinitatis'', atturne a' quale nascìe 'u Casale d'a Trinità.
Accussì, mendre ca Salpi canuscìe 'nu condinue periode de decline, 'u Casale d'a Trinità cresceve e devendave cendre de quedde “''Locatione de Trinità''”, addò le pasture d'Abbruzze carresciarene a scernà le gregge lore percorrenne le tratture d'a [[transumanze]].
=== Età moderne ===
'Ndande, jndr'à le prime decennie d'u Cingheciende, venute mene 'a presenze d'u vescove, Salpi se spopole definitivamende alimendanne 'nu flusse migratorie verse 'u Casale.
Ma ggià jndr'à seconde metà d'u Quattreciende 'nu belle gruppe de famigghie de [[Schiavoni]] (o Slavoni) ca avenèvane da le Balcane, avìe l'assenze regge a stà jndr'à 'u Casale, ca addevende accussì 'nu piccole crogiole de etnie, de mendalità, de civiltà, da quedde pastorale a quedde oriendale, a quedde indiggene de matrice daune.
Sine da 'a metà d'u XV sechele, pò, 'u casale jè prutette da 'na torre de uardie, une de le tande 'nzippate lunghe 'a coste pe frondeggià le 'ngursiune frequende de le pirate; scettate 'nderre sulamende jndr'à 'u XVIII sechele, purcé lesionate da terramote, de jedde jè memorie jndr'à 'u [[#Simbole|stemme civiche]], jndr'à 'u quale se presende cu sus 'na bandieruole russe cu 'u drappe careche d'a [[Croce de Malte]].
St'urteme particolare richiame 'n'otra fette de storie: apprisse ca avere state feude de quacche famigghie nobbile (Della Marra, Marulli), 'u Casale avenìe pe doje sechele (1589-1798) commende maggistrale de l'[[Ordene de le Cavagliere de Malte]] e,pure ca stave jndr'à 'u territorie d'u Priorate de Barlette, faceve parte d'u Gran Priorate de Venezie purcé avenìe accattate in sostituzione de quedde de [[Trevise]].
Cu l'occupazione napoleoneche de l'isole de Malte, accumenzò 'nu periode de crise e sbandamende pe l'Ordene le cui bene, ca s'acchiavane jndr'à diverse vanne d'Europe, avenèrene 'ngamerate da diverse sovrane e pe 'na vanne vennute; e stu destine tuccò pure a' Commende d'u Casale.
Assaije cangiamiende de carattere socie-economeche se onne reggistrate durante le sechele, facenne levità senzibbilmende 'u tenore de vite de totte 'a comunitate. Jndr'à 'u Setteciende accumenzò qidde processe de particolarizzazzione fondiarie ca purtò a 'u smandellamende de le granne possesse de terre. Jndr'à 'u XIX sechele se avèrene otre e doje svolte radicale: 'u passagge da 'a pastorizie a' cerealiculture (le pastore devendane agricoltore) e, sus a 'u scorce d'u sechele, 'a diffusione sus a larghe scale d'a colture specializzate d'a vite, ca leve spazie a' colture cchiù povere de le cereale.
'A crescite economeche, civile, demografeche e urbanisteche ca ne seguì facìe dicere ca non ge sceve cchiù bbuéne 'u nome de "Casale", e quinde jndr'à 'u 1863 se cercò a [[Vittorie Emanuele II]], Rre d'Itaglie, de puté cangià 'u nome de Casal Trinità jndr'à quidde de Trinipatule.
Vere 'a fine d'u '800 'a famigghie Querce de origgene napuletane se stabbelìe jndr'à cetate danne vite a attivitate vinicole cu particolare reguarde a 'u commerce de prodotte sfuse.
'U prime d'a famigghie Quercia a 'nzediarse avere state 'u signore Andonije, ca avenève da [[Pomigliane d'Arche]], 'u quale accattò a febbrare 1897 'nu granne vane a pianterrene pe ause candine cu affianghe 'nu podere ca s'acchiave sus a 'u vicolette d'u carcerem pe le attivitate 'ndustriale sue. Sus a stu suole, affianghe a' Chiesere Cattedrale, avenìe 'nzippate 'nu belle palazze ca addevendò 'mbrà le cchiù 'mbortande d'a cetadine e 'nu simbole d'u quartiere. Andonije Quercia e 'u figghie sue Frangische Eduarde, ca jndr'à quidde palazze stave cu 'a famigghie, onne rappresendate 'nu chiare esembie de 'ndraprendenze agroalimendare jndr'à cetate, a lunghe arrecurdate jndr'à 'u paese.
Apprisse 'nu passagge de probbietà fatte a le inizie de le anne '80 d'u Noveciende 'u palazze, accattate da 'u Comune, avenìe scettate 'nderre senze penzà doje vote, pe ffà spazie a 'nu parchegge. Cumme referimende a sta 'mbortande famigghie mò rumane sulamende 'u nome d'u giardine pertinenziale a 'nu moderne comblesse edilizie costruite jndr'à l'arée.
[[File:Trinitapoli - Corso Trinità e Chiesa di Sant'Anna.jpg|miniatura|Fote storeche d'a cehisere de Sand'Anne 'ndrucate da Corse Trinità]]
=== Età condemboranée ===
Osce a die Trinitapule jè 'na operose cetadine de cchiù o mene 14.500 crestiàne. 'A resorse prengepàle soje jè 'n'agricolture moderne e combetitive cu 'nu predominie de l'ortofrutticulture e d'a viticulture.
'U javetate se ave spannute assaije probbie, e le case vianghe e piccele, quase a vulerse sdraià a 'u sole, arrobbane spazie a 'u verde atturne de l'erbe e le fogghie; sus a 'u funne le Saline, cu le lore acque cu tanda culure, fanne da raccorde 'mbrà 'a terre e 'u mare. 'U panorame, suggestive, jndr'à semblicità soje, jè dumenate da 'u Cupolone d'a Chiesere Madre, a testimonià 'a genesi releggiose d'a cetate e 'a fede angore ferme de le crestiàne sue.<ref>{{Cita web|url=http://www.comune.trinitapoli.fg.it/hh/index.php|titolo= Comune di Trinitapoli|accesso=24 settemmre 2017|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20171031073110/http://www.comune.trinitapoli.fg.it/hh/index.php|urlmorto=sì}}</ref>
Pure ca jè da sembre legate a le vicende storeche-culturale d'a [[Capitanate]], jndr'à 'u 2004 'u comune ha state aggregate a' provingia nove de Barlette-Andrie-Trane, 'nzieme a le comune vicine de [[San Ferdinande de Pugghie]] e [[Margherite de Savoie (Itaglie)|Margherite de Savoie]], ca però tradiscene l'appartenenze storeche (e dialettale) a' Terre de Bare.
=== Simbole ===
'U stemme ha state congesse cu regge decrete d'u 15 luglie 1900.<ref name="ACS"/>
{{Citazione|Di azzurro, alla [[Banda (araldica)|banda]] d'argento accompagnata in capo dall'[[Occhio della Provvidenza|occhio nel triangolo raggiante]], d'oro, simbolo della Santissima [[Trinità]]; in punta da una [[Torre (araldica)|torre]] fondata sugli scogli, [[Attributi araldici di forma geometrica#Merlata alla ghibellina|merlata alla ghibellina]], il tutto d'argento, banderuolata di rosso col drappo carico di una Croce di Malta, ottagona, d'argento.<ref>{{cita libro |autore= Luigi Rangoni Machiavelli |anno=1934 |titolo=Stemmi delle colonie, delle provincie e dei comuni del Regno d'Italia riconosciuti o concessi dalla Consulta Araldica del Regno al 1º novembre 1932 |rivista=Rivista del Collegio Araldico |volume=anno XXXII |p= 267}}</ref> }}
{{quote|De azzurre, a' [[Banne (araldeche)|banne]] d'argende accumbagnate 'ngape da l'[[Uecchie d'a Provvidenze|uecchie jndr'à 'u triangole raggiande]], d'ore, simbole d'a Sandissime [[Trinità]]; in punde da 'na [[Torre (araldeche)|torre]] funnate sus a le scoglie, [[Attrebbute araldece de forme sciumetreche#Merlate a' ghibbelline|merlate a' ghibbelline]], tutte de argende, banneruole de russe cu 'u drappe careche de 'na Croce de Malte, ottagone, d'argende.<ref>{{cita libro |autore= Luigge Rangoni Machiavelli |anno=1934 |titolo=Stemmi delle colonie, delle provincie e dei comuni del Regno d'Italia riconosciuti o concessi dalla Consulta Araldica del Regno al 1º novembre 1932 |rivista=Rivista del Collegio Araldico |volume=anno XXXII |p= 267}}</ref>|lingua=roa-tara||Di azzurro, alla [[Banda (araldica)|banda]] d'argento accompagnata in capo dall'[[Occhio della Provvidenza|occhio nel triangolo raggiante]], d'oro, simbolo della Santissima [[Trinità]]; in punta da una [[Torre (araldica)|torre]] fondata sugli scogli, [[Attributi araldici di forma geometrica#Merlata alla ghibellina|merlata alla ghibellina]], il tutto d'argento, banderuolata di rosso col drappo carico di una Croce di Malta, ottagona, d'argento.<ref>{{cita libro |autore= Luigi Rangoni Machiavelli |anno=1934 |titolo=Stemmi delle colonie, delle provincie e dei comuni del Regno d'Italia riconosciuti o concessi dalla Consulta Araldica del Regno al 1º novembre 1932 |rivista=Rivista del Collegio Araldico |volume=anno XXXII |p= 267}}</ref>|lingua=it}}
'U gonfalone, congesse cu RD del 23 luglie 1937, jè 'nu drappe de vianghe.<ref name="ACS">{{cita web|url= http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?258 |titolo= Trinitapoli |sito= Archivio Centrale dello Stato |accesso= 13 abbrile 2024 }}</ref>
=== Onorificenze ===
{{Onorificenze
| immagine = Corona di Città Italiana.svg
| nome_onorificenza = Titole de Cetate
| collegamento_onorificenza = Titole de cetate jndr'à l'Itaglie
| motivazione = Decrete d'u Presidende d'a Repubbleche
| data = 14 masce 2004<ref>{{Cita web|url= https://www.araldicacivica.it/comune/Trinitapoli/ |titolo= Comune di Trinitapoli – (BT) }}</ref>
}}
== Monumiende e luèche de 'nderesse ==
=== Architetture releggiose ===
==== Duome de Sande Stefane protomartire ====
[[File:Chiesa Matrice di Santo Stefano Protomartire.jpg|miniatura|Duome de Sande Stefane Protomartire 'ndrucate de late]]
[[File:Chiesa Matrice di Santo Stefano Protomartire vista frontalmente.jpg|miniatura|Duome de Sande Stefane Protomartire 'ndrucate de fronde]]
De stambe neoclasseche, ave 'na facciate de marme vianghe e se affacce sus a chiazze Umberte I (cchiù canusciute cumme chiazze Municipie). Elevate a chiesere collegghiate da [[Papa Leone XIII]] cu 'a [[Bolle papale|bolle]] ''Sanctae Romanae Ecclesiae'' d'u 15 scennare 1896<ref>{{la}} Bolla ''Sanctae Romanae Ecclesiae'', in «Leonis XIII pontificis maximi acta», vol. XVI, Romae, 1897, pp. 21-36.</ref>, 'a chiesere dedicate a 'u protomartire sande Stefane stipe jndr'à 'nu scrigne moderne 'na storie assaije cchiù andiche.
L'uneche parrocchie d'u Casale avere cumme sede origgenarie 'a chiesere de San Geséppe, ma l'aumende demografeche e 'u forte sentimende releggiose assaije preste facerene fa 'na chiesere nove cchiù larije. Jndr'à le anne sessande d'u XVIII sechele se facìe, cu 'u sostegne de le cetadine e de l'Università, 'nzippà l'edifice nuéve.
Apirte a 'u culte jndr'à 'u [[1767]], pigghiò 'a confraternite d'u SS. Sacramende, ggià istituite jndr'à 'u [[1758]] e, pò, 'a confraternite dedicate a sande Stefane, funnate pe iniziative de quacche cetadine e approvate jndr'à 'u 1834. Angore 'na vote 'a storie de stu edifice releggiose asseconde le esiggenze devozionale e demografeche d'u Casale d'a Trinità e, resultanne piccele assaije pe accogliere 'nu belle nuere de fedele, avenìe recostruite partenne da 'u 1882 sus a 'nu pruggette de l'architette Rafaele Matrapasqua.
'A cheisera nove, aperte a 'u culte ggià jndr'à 'u 1889, avenìe solennemende consacrate jndr'à 'u settemmre 1935. 'A facciate de l'edifice nuéve, de guste neorinascimendale, se presende scandite jndr'à doje vanne da 'na trabeazzione aggettande. ?a vanne de sotte, ritmate da 'a presenze de culonne, nicchie e paraste, ave 'u portale cendrale arricchite da 'nu timbane spezzate e da 'u stemme d'a cetate e le doje accesse laterale cu sus le fenestre circolate; 'a vanne de sus, slangiate jndr'à 'u cuérpe cendrale correspondende a' navate maggiore, presende 'a bifore larije 'nguadrate da coppie de paraste.
Jndr'à l'edifice se sveluppe jndr'à tre navate scandite da coppie de culonne e 'nu transette cu doje cappelle larije a l'estremità, dedicate a' Madonne d'u Rosarie e a 'u SS. Sacramende. A 'u cendre d'u transette se 'nzippe 'na cupole prufonne susa tambure, cu luminose fenestre alternate a le raffeguraziune de le ''Virtù Cardinale'', 'mbostate sus a quattre pennacchie appettate cu le fegure de le Evangeliste.
Le coperture a botte d'a navate cendrale avenèrene affrescate a l'inizie d'u Noveciende cu scene d'a ''Vite de sande Stefane'', invece pa calotte absidale, jndr'à le anne trende, 'u molfettese Corrade Marije Poli facìe le disegne d'a Trnitià. L'altare maggiore jè dedicate a 'u protomartire Stefane, cu 'a statue ca avenìe mise jndr'à nicchie a 'u cendre de l'abside. De granne pregge sò l'altare e 'a balaustre de marme commesse d'u Setteciende jndr'à cappelle d'u SS. Sacramende.<ref>Pietro di Biase, ''Il cantiere dei sogni. Alle sorgenti del sacro nella Puglia del sole e del sale'', Fogge, 2000.</ref>
==== Sanduarije d'a Beate Marije Vergine de Lorete ====
[[File:Santuario della Beata Maria Vergine di Loreto.jpg|miniatura|Sanduarije d'a Beate Marije Vergine de Lorete]]
'A 'nditolazione non ge face referimende a 'u sanduarije marchiggiane de [[Lorete]], ma a 'u nome de battezze de 'nu pastore ca acchiò 'n'icone d'a Madonne e a carresciò a 'u culte pubbleche. 'A prime attestazione d'a chiesere jè jndr'à 'nu documende d'u [[1204]]; 'a primitive Cappelle, semi destrutte, avenìe trasformate jndr'à 'u tembie de osce a die a tre navate jndr'à prime metà d'u Uetteciende. Jndr'à 'u [[1971]] ha state 'nzippate a sanduarije diocesane. Se stipe, oltre a l'affresche d'a Vergine sus a l'altare maggiore, 'a statue de legne d'a Madonne, databbele atturne 'a fine d'u Setteciende e le inizie d'u Uetteciende. Stipe pure 'na tele de Giambattiste Calò ca raffegure ''Sande Stefane'' e 'na ''Via Crucis'' de bronze.
Jndr'à 'u [[2004]] ha state celebbrate l'ottave cendenarie d'a chiesere. <ref>''Nella città amata mi ha fatto abitare'', Atti dell'8º centenario della chiesa di S. Maria di Loreto in Trinitapoli, a cure de Pitre di Biase e Geséppe Pavone, Trinitapule, 2005.</ref>
==== Chiesere d'a Sandissime Trinità o de Sand'Anne ====
[[File:Chiesa Sant'Anna o della Santissima Trinità.jpg|miniatura|Chiesere d Sand'Anne o d'a Sandissime Trinità]]
L'andiche chiesere 'nditolate a' Trinità ha state sotte 'u patronate de le Cavagliere de Malte ca jndr'à 'u [[1589]] accattarene 'u Casale d'a Trinità da 'u conde Marulli. Jndr'à 'u corse d'u XVIII sechele 'a chiesere ha state oggette de costande 'ndervende de manutenzione a opere de le comendature de l'Ordene de Malte. Sotte 'u lore patronate revestirene 'nu ruole 'mbortande le festività de san Giuanne Battiste, patrone de l'Ordene, e d'a Trinità.
Mangate 'u possesse d'u Casale da vanne de le Cavagliere jndr'à 'u 1798, 'a chiesere cadìe jndr'à 'nu state d'abbandone, 'nzigne a quanne avenìe congesse a' confraternite dedicate a Sand'Anne, 'stituite jndr'à 'u 1832, ca facìe 'a restrutturazione e a' riaperture a 'u culte. Grave lesiune combortarene da vanne d'a confraternite 'na recostruzione de l'edificie atturne a' metà d'u Uetteciende.
'A chiesere se presende cu 'na facciate elegande affiangate da doje torre cambanarie. 'Na cornice sobrie divide 'u prospette jndr'à doje vanne, ca carresce angore 'u stemme de l'Ordene de le Cavagliere de malte, e quedde de sus avvrazze a 'u cendre 'nu rosone piccele e jè achiuse da 'nu fastigge a volute. 'U 'nderne, a navate uneche cu presbiterie cuperte da 'na cupole 'mbostate sus a pennacchie appettate, stipe testimonianze pettoreche e scultorée, cu date diverse 'mbrà 'a seconde metà d'u XVIII sechele e 'u XIX sechele, significative d'a storie releggiose d'u Casale: 'na sculture de legne d'a 'Mmaculate, 'nu depinde de l'Assunde 'mbrà le Dottore d'a Chiesere, 'na tele d'a Pietà cu le aneme pungende, 'nu gruppe de cartapeste d'a Pietà e 'nu reliquiarie de legne dorate uettecendesche ca stipe 'a reliquie d'a Croce de Criste. In onore d'a sande titolare d'a confraternite, ca 'ndervenìe libberande 'a cetadinanze da 'u colere a l'inizie d'u XIX sechele, se stipane le statue vestute de ''Sand'Anne cu Marije piccenne'' d'a metà d'u XIX sechele, oggette de granne devozione. <ref>Pitre di Biase, ''Trinitapoli sacra. Appunti per una storia socio-religiosa del Sud'', Melane, 1981.</ref>.
==== Chiesere de San Geséppe ====
[[File:Chiesa di San Giuseppe Trinitapoli.jpg|miniatura|Chiesere de San Geséppe]]
Cu 'u prospette revolte a' chiazze addò se affacciane 'u duome de Sande Stefane protomartire e l'andiche palazze de le commednature, osce a die sede comunale, 'a chiesere de San Geséppe jè 'na testimonianze 'mbortande d'a storei releggiose d'a cetate.
'Nzippate a l'inizie d'u XVIII sechele, ha state chiesere matrice 'nzigne a 'u [[1767]], quanne 'a parrocchie se trasferìe jndr'à l'edifice nuéve d'u Duome. Devendate sede d'a confraternite de San Geséppe, giuridicamende recanusciute jndr'à 'u [[1781]], 'a chiesere avenìe restaurate e mandenute aperte a 'u culte a opere de le confratelle.
Atturne a' metà d'u Uetteciende, pe volondà d'a confraternite, se allariò l'edifice releggiose recostruennele quase combletamende. 'A facciate svette sus 'a scalinate ierte cu 'u prospette scandite jndr'à ttre ordene de trabeaziune profonne. 'A vanne de sotte, percorse da 'na serie de lesene, presende 'u portale, cu sus 'na cornice mistilinée, ca jndr'à 'u 1975 se arricchì de le porte de bronze fatte da 'u scultore Andonije di Pillo cu sei scene d'a vite d'u patriarche San Geséppe: 'a ''Fughe in Eggitte'', 'a ''Natività'', 'a ''Morte'', a ''Fatìe jndr'à puuteje'', 'u ''<nowiki>'</nowiki>Nzuramende'' e 'a ''Preghiere cu 'u pape''. 'A venne de mmienze dèje slange a' torre cambanarie a chiande quadrate e a 'u fastigge de chiusure ca spicce cu 'nu timbane triangolare cu sus 'a statue de ''San Mechéle Arcangele''. Jndre se stipe, jndr'à 'na nicchie sus a l'altare maggiore, 'u buste de legne de ''San Geséppe'', d'u XVIII sechele, attrebbuite a Dumineche Brudaglio, invece lunghe le parete d'a navate prengepàle e de quedde laterale, acchiane poste otre opere pettoreche e scultoree variamende databbele 'mbrà 'u XVIII e 'u XIX sechele.
==== Chiesere d'u Criste Fatiatore (o d'u Villagge d'u Fangiulle) ====
Resale a 'u [[1961]], ha nate da n'idée de monzignore Geséppe Nenna. In origgene ere parte 'ndegrande d'a strutture affianghe a jedde chiamate Villagge d'u Fangiulle ca cumme obbiettive avere 'u scope de accogghiere e ospità le orfane, pe 'struirle e avviarle a 'na fatìe.
==== Parrocchie 'Mmaculate (o Convende de le Frate Minore Cappuccine) ====
[[File:Parocchia Immacolata Trinitapoli.jpg|miniatura|Parrocchie 'Mmaculate (o Convende de le Frate Minore Cappuccine)]]
'U convende cu 'a chiesere 'nzeccate dedicate a' 'Mmaculate, jè de probbietà de le Frate Cappuccine d'a Provinge monasteche de Pugghie. Sus a l'inderessamende d'u Terze Ordene Frangesacane de Trinitapule e de le frate sacerdote don Necole e don Felice Urbano, avenìe accattate 'nu terrene cu 'na torre piccele cangiate pò jndr'à 'nu luéche de preghiere jndr'à Contrade Sande Midece jndr'à periferie de fore d'a cetate, sus a vie Barlette.
Jndr'à 'u 1903 avenìe mise 'a prima petre pu convende de le frate. Jndr'à 'u 1937 se facìe 'u mure de cinde. Siccome 'a chiesere piccele non g'ere sufficiende pe accogliere le fedele e le esiggenze pastorale, se penzò de costruì 'a chiesere de osce a die addò le fatìe accumenzarene 'u 1954.
Jndr'à 'u 1966 avenìe 'nzippate canonicamende a parrocchie da l'[[Arcidiocesi de Trane-Barlette-Bisceglie|arcivescove de Trane]] Regginalde Geséppe Marije Addazi. Le opere artisteche ca stonne so: doje tele d'u 1600, 'a ''Madonne SS. De le Angele'', 'a ''Deposizione'' e ''Sanda Rite'' a opere d'u prof. Rollo. 'U tritteche frondale a' chiesere opere d'u scultore locale prof. Di Pillo.
=== Architetture civile ===
==== Palazze de le Commendature de Malte (Palazze de Cetate) ====
[[File:Panoramica Piazza Umberto I.jpg|miniatura|Cendralmende 'mbrà le doje strutture ecclesiasteche 'u palazze de le Commendature de Malte, osce a die palazze de cetate]]
'U Casale d'a Trinità ave signate 'a storia soje da l'avvicendarse de tanda feudatarie. Quidde ca osce a die jè palazze comunale, canusciute pure cumme castelle, ha state in particolare 'u palazze d'u commendatore de l'Ordene de le Cavagliere de Malte ca jndr'à 'u 1589 accattò 'u Casale da 'u feudatarie d'apprime, 'u conde Giuanne Mattie Marulli, pigghianne 'u possesse 'nzigne a 'u [[1798]].
'A prime funnazione d'u palazze comungue se penze ca resale a' metà d'u XVI sechele pe iniziative de le conde d'a Marra, a le quale Ferdinande I d'Aragone avere congesse, jndr'à 'u [[1465]], 'u Casale. L'aspette fortificate ca 'nu tiembe connotave 'u palazze oramaje s'a perse. Durande ìu terramote d'u [[1731]], 'a torre, elemende difensive d'u Casale, accessibbele da 'u palazze attraverse 'nu ponde de legne, avenìe irrimediabbilmende lesionate e pe stu fatte avenìe scettate 'nderre quase totte.
'A munificenze de le Cavagliere de Malte, se pò arrecurdà quedde d'u commendatore Scipione Caracciolo, facerene 'a residenze, cu le ambiende organizzate sus a cchiù piane atturne a 'nu cortile, abbitabbele e decorose.
Jndr'à 'u [[1854]] 'a sede andiche de le commendature d'u Sacre Ordene de Malte avenìe date a 'u Comune pe farle addevendà sede d'u Municipie de quidde Casale d'a Trinità ca jndr'à 'u 1863 pigghiò definitivamende 'u nome de Trinitapule.
Durande 'u XIX sechele non ge mangarene 'ndervende 'mbortande e cangiamiende ca purtarene a l'edifice l'aspette de osce a die. 'U prospette sus a Chiazze Umberte I ave 'na serie de accesse archivoltate a piane terre e 'na successione de balcune jndr'à le doje piane de sus; 'na cornice sobbrie percorre 'u coronamende e conge regolare a viste segnane le spigole de l'edifice. 'U prospette nord-occidendale vèje sus a 'u Larije Parlamende, core d'u cendre storeche d'a cetate.
==== Massarie ====
Le prime massarie d'a cetate nascene 'mbrà 'u XVII e 'u XVIII sechele pe vie de le gruppe de gregge abbruzzese ca, durande, 'a staggione 'da vernate, rumanevane jndr'à 'u territorie d'u paese.<ref>{{Cita libro|titolo=Masserie in Trincea|editore=Sabbine Russo}}</ref> Le massarie se dividevane jndr'à massarie de cambe e massarie de pechere: chidde de cambe servivane pa coltivazione invece chidde de pechere servivane pu pascole de le pechere.
* Massarie de Nardudde, se iacchie in contrade Poste Piane a 100 metre da 'u caselle ferroviarie sus 'a tratte Trinitapule / Candide e jè fatte da doje salune assaije vasce cu tette a doppie spiovende. 'A caratteristeche de sta massarie jè 'a presenze d'a calendule, assaije utile pe le anemale e pu strutte;
* Massarie 'a Motte, jè 'na massarie fortificate ca se iacchie jndr'à contrade Motte. 'Na caratteristeche de jedde jè 'a presenze de 'na nicchie cu 'nu quadre de sand'Andonije addò le fatiature erane assaije devote;
* Massarie d'u Filipponie, jè 'na massarie fortificate ca se iacchie jndr'à Contrade Massarie de Mmienze. L'anne de costruzione resale a 'u [[1834]] e jè caratterizzate da 'a presenze de 'na garitte cu spiongine ca sò revolte verse Trinitapule;
* Massarie Leonetti - Iattariello, jè 'na massarie de cambe ca se iacchie jndr'à Contrade Gattarielle fatte da sei locale, ca avene 'na chiesette, puzze, furne e fosse pu grane. 'A javetazione jè de doje piane e le fatiature scevene a 'u piane de sus cu 'na scale de legne. Jndr'à tutte le stanze 'u pavimende ere rivestite da basole vianghe invece fore ere adatte a' semine;
* Massarie d'a Grotte, jè 'na massarie fortificate fatte jndr'à 'u 1885 o 1835 in Contrada Masseria di Mezzo.
* Massarie Leonetti jndr'à Contrade Piane, 'a strutture ave 'na cappelle e de le stalle e jè cercunnate da pine. Le facciate de fore sò appettate de russe cu balcune a inferriate de ghise e fenestre ovale. 'U purtone, 'nvece, jè de legne e sus a jidde stonne sculpite de le rosone ca raffegurane de le putte. 'U 'nderne jè caratterizzate da affresche ca resalene a 'u 1800;
* Massarie Fornario, jè 'na massarie de cambe fatte jndr'à 'u 1810. Sus 'a facciate de levande ste 'na garitte cu sus 'na nicchie. Pò, 'a javetazione jè caratterizzate da 'a presenze de stalle, diverse durmetorie e 'nu pizze sus a l'aie. 'A particolaritate de sta massarie jè ca sotte l'arcate cu 'a quale se tràse a 'u giardine stonne raffegurate 'a Madonne de Lorete, patrone d'a cetate e otre sande. Le disegne onne state reprodotte da le fatiature cu l'ause d'a carvonelle cu 'a quale se scarfavane jdnr'à le pause;
* Massarie Di Fidio, jè 'na massarie de cambe fatte jndr'à 'u 1870. Sotte le arcate ca carresciane a 'u cortile ste raffegurate 'a Madonne de Lorete e ste 'nu puzze ca fungeve da abbeveratoie e lavanderie;
* Massarie Leonetti, jè 'na massarie de cambe cu jndre 'nu granne camine ca servive pe cucinà 'a verdure e 'u pancotte;
* Massarie Don Vecinze De Lillo, jè 'na massarie de cambe ca se iacchie jndr'à Contrade Poste Piane, vecine a 'nu ruscelle de acque piovane d'a zone S. Ferdinande de Pugghie;
* Massarie Don Andonije Di Leo, 'a strutture ave doje stalle, durmetorie, rimesse, pagghiare, candine, furne e pollaie. 'A cappe fumarie de osce a die avère a 'u late sinistre 'na culonne de granite ca a vène da l'andiche Salpi. 'A caratteristeche de sta massrie jè 'u passagge segrete ca carresce a' stazione de Candide;
* Massarie de Rutigliane, jè 'na massarie de cambe ca se iacchie jndr'à Contrade San Lorenze. Avè sulamende durmetorie pe le fatiature ca arrevavane addà durande 'u periode d'a mietiture d'u grane e da 'a raccolte de le alìe;
* Massarie de Parente, jè 'na massarie de cambe fatte jndr'à Contrade Mandriglie jndr'à 'u [[1720]]. 'U nome Mandriglie avène da 'u fatte ca jndr'à quedde contrade pascolavane assaije mandrie de bufale e mucche;
* Massarie Staffa, jè 'na massarie de cambe fortificate jndr'à Contrade Sand'Andonije Abbate. Ere 'na massarie gentilizie purcé le probbietarie erane nobbele de Casal Trinità- 'A strutture ere ricche de pagghiare e rimesse e avére 'na sole stalle addà stave 'nu cavaddere d'u padrone;
* Massarie Don Angeleche, ere 'na massarie fortificate ca se acchiave jndr'à Contrade Puzze Angele;
* Massarie Sanda Marije de le Manzi, jè 'na massarie de cambe ca ste jndr'à Contrade Sanda Marije de le Manzi. Jè 'a cchiù 'mbortande de le sei massarie atturne a' cetate. 'A strutture ave 'nu torrione ierte 15 metre de doje piane rettangolare cu scale jndr'à 'u giardine e fore ste 'nu furne ca pare 'na garitte;
* Massarie Cerinelle, a differenze de le otre ere 'na massarie de pechere. 'U avenève dichiarate de "poste" purcé se faceve 'u cange de le cavaddere ca trainavane le carrozze ca carresciavane le passeggere jndr'à le pajesere 'nzeccate;
* Massarie de Ceglia, sta massarie de cambe o de allevamende ha state fatte jndr'à 'u [[1831]] jndr'à Contrade Puzze Colme, sus 'a strade Cerignole/Trinitapule. 'Nzgine da 'u 1831 ha state cendre de allevamende de cavaddere pure sanghe, jndr'à 'u [[1940]] ha state addibite a l'allevamende de pechere da pellicce e jndr'à 'u [[1945]] a quidde de mucche de razze olandese.<ref>{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRT/TRT1452.html|titolo=Masseria di Ceglia.}}</ref> 'A strutture ere fatte da doje piane terre ca avène sei stanze e avère pure 'na majazzine, 'nu puzze e de le trebbiatrice. 'Na paerticolaritate de sta massarie ere 'a sculture de 'na cape de cavadde, sckaffate sus a l'architrave, osce a die jè stipate jndr'à l'Archivije de l'Archeclub<ref>{{Cita web|url=https://archeotrinitapoli.blogspot.com/2013/08/le-masserie-dellagro-di-trinitapoli.html|titolo=Archeoclub Trinitapoli}}</ref> d'a cetate.
<gallery widths="200">
File:Masseria Della Marra.png|Massarie d'a Marre
File:Masseria di Nardudde.jpg|Massarie de Nardudde
File:Masseria La Motta.png|Massarie 'a Motte
File:Masseria di Filipponio.jpg|Massarie de Filipponie
</gallery>
=== Site archeologgece ===
==== Parche Archeologgeche de le Ipogée ====
Fanne parte d'u Parche Archeologgeche de Trinitapule doje ipogée: l'ipogée de le Bronze e l'ipogée de le Avore. Le ipogée sò strutture 'mbortande scavate jndr'à rocce calcarée pe celebbrà rite suggestive de carattere propiziatorie, probbabilmende collegate a' cacce e a' fertilità d'u raccolte e pò ausate arrete cumme sepolture collettive.
Jndr'à cetate, 'nfatte, jndr'à ogne de le doje ipog>ée onne state acchiate cchiù o mene 200 brucamiende 'mbrà adulte e piccinne de entrambe le sesse, inumate jndr'à 'na posizione fetale e accumbagnate da ricche correde funebre.
L'architetture ipoggéiche, ca arrecorde jndr'à quacche mode strutture micenée fatte jndr'à Grecie jndr'à 'u stesse periode, se base sus a precise e comblesse norme ca se repetone sembre, cu differenze legate soprattutte a le dimenziune e a' forme d'a chiande.
L'accesse jè fatte da 'nu "dromos", 'na rambe strette e ripide a ciele apirte proporzionate jndr'à 'na lunghezze a le dimenziune de l'ambiende prengepàle, a 'u quale segue 'nu strette corridoie sotte terre ditte ''stomion'', cu 'a volte ca spicce cu 'na particolare 'ngonfondibbele a forme de cupolette apicale.
'A sale prengepàle granne presende a 'u cendre d'a volte 'n'aperture circolare pe l'aerazione e 'a fuoriuscite d'u fume.
De granna suggestione 'u brucamende femminile de alte ranghe, 'a Signore de le Ambre, addò 'u correde funerarie ricche ne rivele 'a 'mbortanze e 'u ruole rivestite e 'a scuperte recende d'u "Gigande de Trinitapule", reste de 'n'omme de cchiù o mene tremile anne fa, ierte 'nu metre e 85 centimetre: 'nu vere gigande pe l'epoche.<ref>{{Cita web|url=http://www.pugliaimperiale.com/turismo/wheretogo/beniculturali/content.asp?art=128&lang=IT|titolo=Parco Archeologico degli Ipogei Trinitapoli - Tesori dell'arte e della storia - Puglia Imperiale Turismo|autore=http://www.traniweb.it|accesso=24 settemmre 2017}}</ref>
==== Salapia ====
[[File:Locatione de salpi.jpg|miniatura|Cartine de [[Salpi]]]]
'A prime cetate de [[Salapia]] nasceve sus a le rive de l'andiche lagune, funate atturne a 'u IX sechele n.C. da popolazziune illireche ca avenèvane da 'a sponde adriateche de fronde. 'U puérte sue ere aunite a 'u mare aperte e a' cetate de [[Siponde]] passanne pa lagune. 'Mbrà le testimonianze cugghiute, de granne 'nderesse sò le vase a decorazione sciumetreche (da 'u IX a l'inizie d'u III sechele n.C.) e le stele daune: lastre calcarée rettangolare sione de chiaute.
==== Aree archeologgeche (Ville San Vite, Vasche Napuletane, Località "Mattune", Mezzane comunale) ====
* Ville San Vite: jndre a' [[Riserve naturale Saline de Margherite de Savoie]], jndr'à località San Vite, se iacchiane le reste architettonece de 'na ville gentilizie dì'u periode ellenisteche d'a comblesse planimetrie, cu atrie, peristilie e giardine porticate, divise jndr'à ''pars'' rustiche e ''pars'' urbane, cu 'na decorazione architettoneche ricche e parietale. Addibite a javetazione e a oleifice, avenìe fatte resalì a' fine d'u II sechele - inizie I sechele n.C. Sus a 'u poste stonne angore ben stipate: l'impluvium (vasche de raccolte de l'acque piovane mise a 'u cendre de l'atrie), de le ambiende atturne a l'atrie, reste de colonnate, 'na cisterne e otre strutture;
* Vasche Napuletane: jndr'à stu poste preistoreche stonne documendate quattre diverse fase de occupazione (Neoliteche, Eneoliteche, Età d'u bronze e Età classeche). 'U scave archeologgeche ave evidenziate, 'mbrà le otre, canalette cercolare de diverse diametre ca fanne penzà a 'n'attivitate collegate a' produzione d'u sale ('nzigne a inizie d'u XX sechele le ''salinare'' lassavane cumule de sale, le "massine", sus 'a piattaforme limitate da canalette pe combletà 'u processe de cristallizzazzione). 'A strutture jè databbele 'mbrà 'a fine de''a medie età d'u bronze e l'inizie d'u bronze recende (seconde metà d'u II millennie n.C.). Pl, onne state acchiate ttre enchytrismoi (vase de cerameche d'imbaste, de forme ovoide, ca avène le reste scheletrece de neonate);
* Località "Mattune": 'u nome d'u luéche arrecorde ca da sembre jndr'à st'arée, osce a die coltivate, se acciavane "mattune" in abbondanze: tegolame, frammende vascolare d'u sciumetreche daune, frammende vascolare a vernice gnore d'u stile de Gnathia, pese da telaie, fuseruole, frammende de anfore, pavemiende, 'ndonace e frammende de antefisse. 'U tipe de le materiale cugghiute atteste 'a frerquendazione de l'uemme da 'a medie Età d'u bronze a 'u II sechele n.C.;
* Mezzane comunale: villagge neoliteche delimitate da doje fossate cerculare cogendrice cu jndre fossate piccele a "C"; jè queste 'na caratteristeche de le villagge neolitece d'u Tavogliere accussìditte "tringerate". Probbabbilmende 'u fossate servive pe drenà le acque ca stagnavane sus a sus e pò pe costruì 'na difese a 'u villagge stesse.
=== Arée naturale ===
==== Parche Naturale d'a Zone Umide ====
[[File:Zona Umida.jpg|miniatura|Zone Umide de Trinitapule a 'u tramonde]]
'U parche cetadine jè 'n'arée de pregge, ca costituive 'a rive meridionale d'u Lache de Salpi, le quale terrene salese e paludose, ospitane 'na varietà de chiande alofile e vegetazzione vasce caratteristeche de le pascole inondate. 'U parche rappresende 'nu rare documende ambiendale pe quande arreguarde 'a flore spondanée, 'u [[salicorniete]] e 'u giunghete presende, costituiscene 'na combonende de l'habitat prioritarie "steppe salate mediterranée". Le specie ca stonne de cchiù sò 'a suaeda fruticose, le [[salicornie]], 'a [[Phragmites australis|cannucce de palude]], 'u giunghe spinose, 'a [[salsole sode]], 'a salsode kali, 'u statice comune, 'u [[Ecballium elaterium|melone asinine]], 'nvece l'arbuste diffuse jè 'a [[Tamarix|tamerice]].
'A presenze de 'nu lachette arricchisce l'habitat d'u parche e funge da richiame a tanda specie de acidde: oltre a le numerose [[Passeriformes|passeriforme]], se arrecordane 'a [[Egretta garzetta|garzette]], 'a [[Ardeola ralloides|sgarze ciuffette]], 'u [[Tachybaptus ruficollis|tuffette]], 'a [[Gallinula chloropus|gallinelle d'acque]], 'u [[Himantopus himantopus|cavagliere d'Itaglie]], alcune anatre cumme 'u [[Anas platyrhynchos|germane reale]], 'u [[Anas clypeata|mestolone]], 'a [[Tadorna tadorna|volpoche]]; 'mbrà le rapace, frequende sò le veleggiate d'u [[Circus aeruginosus|falche de palude]] ca perlustre totte 'a zone o 'u "spirite sande" d'u [[Falco tinnunculus|gheppie]].
== Suggettate ==
=== Evoluzione demografeche ===
{{Demografije/Trinitapule}}
=== Etnie e minoranze furastiere ===
Seconde a le date ISTAT a 'u 31 decemmre 2018 'a popolazzione furastiere residende ere de 589 crestiàne.<ref>[http://demo.istat.it/str2018/query.php?lingua=ita&Rip=S4&Reg=R16&Pro=P110&Com=10&paese=A9999&submit=Tavola Tabbelle ISTAT a 'u 31 decemmre 2018]</ref>
Le nazionalitate cchiù rappresendate erane:
# [[Romanie]], 374
# [[Pulonie]], 35
# [[Marocche]], 34
# [[Ucraine]], 32
# [[Bulgarie]], 30
== Culture ==
=== Musée Civiche Archeologgeche de le Ipogée ===
'u Musée Civiche Archeologgeche de le Ipogée occupe 'a sede de l'ex funnazione spedaliere Di Biase, ca resale a' seconde metà d'u XIX sechele, gestite da le sore de Carità de San Vecinze de' Paoli
'U 'ndere immobbile, cu ambiende destribbuite sus a doje piane, ca ave 'u giardine e terrene larije, eppure ave 'na chiesere, avenìe pigghiate jndr'à 'u 1889 da 'u Comune pe fà 'nu condenitore culturale. 'U Musée Civiche stipe 'mbortande testimonianze archeologgeche fatte da vase, reperte de l'industrie litiche, metalle, oggette de ambre e avorie ca avénene da 'nu territorie ca restituisce signe preziuse d'a presenze umane da 'a Preiistorie a 'u Medioeve attestanne 'na comblesse rezze de rapporte pure cu 'u munne oriendale.
Assaije reperte stipate jndr'à le sale d'u Musée avénene da 'u Parche Archeologgeche de le Ipoggée fatte da 'na serie de strutture sotterranée, ca resalene a' medie Età d'u Bronze (cchiù o mene XVIII - metà d'u XIV sechele n.C.). In particolare l'Ipogée de le Bronze avenìe fatte pe funziune culturale collettive e cchiù nnande ausate cumme luéche de brucamende de adulte e piccinne de totte e doje le sesse. Jndr'à stu ipoggée onne state acchiate assaije reste umane, ma pure 'nu sbuénne de oggette de correde: vase decorate a intaglie, arme de bronze, gioielle e monile de ambre, de bronze, de paste de vitre e oggette oramendale de osse e avorie.
Jndr'à l'imbortande Ipoggée de le Avorie avenérene acchiate doje manufatte ca raffeguravane 'nu cinghiale e 'nu idole cu protome taurine fatiate a tutte tunne de avorie, stipate jndr'à 'u Musée civiche. Cu 'u 'ndende de recostruì 'u scenarie releggiose e culturale, le pratiche de consacrazione e le rite funeratie de le gende andiche ca se 'nzediarene jndr'à 'u territorie d'a cetate, jndr'à 'u Musée se ponne osservà le reste d'u Chiaute de le Gigande e d'a Signore de le Ambre.
== Amministrazione ==
Trinitapule face parte, cu [[Margherite de Savoiae (Itaglie)|Margherite de Savoie]] e [[San Ferdinande de Pugghie]], de l'Aunìone de le Comune Tavogliere Meridionale<ref>[http://ecobiker.over-blog.it/article-29406776.html Unione dei Comuni del Tavoliere Meridionale - è tempo di pedalare !]</ref>.
Elenghe de le amministraziune ca se onne succedute jndr'à stu comune:
{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Silvestre Miccoli|Inizio=28 luglie 1988|Fine=7 sciugne 1993|Partito=[[Partito Socialista Italiano]]|Note=<ref name=interno>http://amministratori.interno.it/</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Geséppe Brandi|Inizio=19 sciugne 1993|Fine=4 màrze 1997|Partito=[[Partito Democratico della Sinistra]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Arcangele Barisciano|Inizio=28 abbrile 1997|Fine=14 masce 2001|Partito=[[liste civiche]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Arcangele Barisciano|Inizio=14 masce 2001|Fine=28 masce 2006|Partito=[[centro-sinistra]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Ruggere Di Gennaro|Inizio=30 masce 2006|Fine=17 masce 2011|Partito=[[Democrazia è Libertà - La Margherita]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Frangische Di Feo|Inizio=17 masce 2011|Fine=20 luglie 2020|Partito=[[liste civiche]] [[centro-destra]] Rinascita trinitapolese|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Nome=Emanuele Pio Losapio|Inizio=22 settemmre 2020|Fine=31 màrze 2022|Partito=[[liste civiche]] [[centro-destra]] Rinascita trinitapolese 3.0|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Sport ==
Aqquà stonne le sede de ste suggettate sportive: 'a squadre de ballone A.S.D. Trinitapoli ca scioche 'u cambionate de Seconde categorije e 'a squsdre maschile de pallavvole Casalvolley Trinitapoli, ca scioche jndr'à staggione 2019/2020 jndr'à 'u cambionate reggionale de Prime Divisione.
Jndr'à 'u passate, L'alidaunia Trinitapoli, sciucò jndr'à 'u cambionate de serie C de pallacanestre maschile.
== Note ==
<references/>
== 'Ndruche pure ==
* [[Stazione de Trinitapule-San Ferdinande de Pugghie]]
== Otre pruggette ==
{{interprogetto}}
== Collegamiende fore a Uicchipèdie ==
* {{Collegamenti esterni}}
{{Provinge de Barletta-Andria-Trani}}
{{Controllo di autorità}}
{{portale|puglia}}
[[Categoria:Trinitapoli| ]]
[[Category:Comune d'a Pugghie]]
[[Category:Comune d'a provinge de Barlette-Andrie-Trane]]
6177zs5o668z39ewtuzzkgnmegn4bm9