Wikipedia
roa_tarawiki
https://roa-tara.wikipedia.org/wiki/Pagene_Prengep%C3%A1le
MediaWiki 1.44.0-wmf.8
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
Portale
'Ngazzaminde d'u Portale
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Orbassano
0
6779
150969
125941
2024-12-19T08:05:05Z
CommonsDelinker
34
Replacing Orbassano1.jpg with [[File:Chiesa_di_San_Giovanni_Battista_e_municipio_in_piazza_Umberto_I,_Orbassano.jpg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: [[:c:COM:FR#FR2|Criterion 2]]).
150969
wikitext
text/x-wiki
{{S}}
{{Comune <!-- per la compilazione vedi Aiuto:Comune -->
|nomeComune = Orbassano
|panorama =Chiesa di San Giovanni Battista e municipio in piazza Umberto I, Orbassano.jpg
|linkStemma = Orbassano-Stemma.png
|siglaRegione = PMN
|siglaProvincia = TO
|latitudineGradi = 45
|latitudineMinuti = 0
|latitudineSecondi = 0
|longitudineGradi = 7
|longitudineMinuti = 32
|longitudineSecondi = 0
|altitudine = 273
|superficie = 22,05
|abitanti = 22.512
|anno = 01-10-08
|densita = 1001,5
|frazioni = Gonzole, Tetti Valfrè
|comuniLimitrofi = [[Beinasco]], [[Candiolo]], [[Nichelino]], [[None]], [[Rivalta di Torino]], [[Rivoli]], [[Torino]], [[Volvera]]
|cap = 10043
|prefisso = [[011]]
|istat = 001171
|fiscale = G087
|nomeAbitanti = orbassanesi
|patrono = [[San Giovanni Battista]]
|festivo = [[24 giugno]]
|sito = http://www.comune.orbassano.to.it/
}}
'''Orbassano''' éte 'nu comune [[Italie|tagliáne]] de 21.667 crestiáne.
[[Category:Comune d'u Piemonte]]
[[Category:Comune d'a provinge de Torino]]
{{Provinge de Torino}}
agnnf99ejqjhre0qkoywusyk4pe8zu6
Trane
0
9389
150962
150960
2024-12-18T14:35:23Z
TarantoNelCuore
11052
/* Festa patronale della Croce di Colonna */
150962
wikitext
text/x-wiki
{{T}}
{{nd}}
{{Divisione amministrative
|Nome = Trane
|Panorama = Trani 061.JPG
|Didascalia = Panorama de Trane e d'a cattedrale da 'u fortine de Sand'Antuone jndr'à Ville comunale
|Voce bandiera =
|Voce stemma =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Pugghie
|Divisione amm grado 2 = Barlette-Andrie-Trane
|Amministratore locale = [[Amedée Bottaro]]
|Partito = [[Partito Democratico (Itaglie)|PD]]
|Data elezione = 19-6-2015
|Data rielezione = 23-9-2020
|Data istituzione =
|Altitudine =
|Acque interne = Torrende Andiche
|Abitanti = 54890
|Note abitanti = {{Istat|110|9|2023|data={{data|7|11|2023}}|accesso={{data|17|11|2023}}}}
|Aggiornamento abitanti = 31-8-2023
|Sottodivisioni = Capirre - Voccadore - Vallelune
|Divisioni confinanti = [[Andrie]], [[Barlette]], [[Bisceglie]], [[Corate]] ([[cetate metropolitane de Bari|BA]])
|Codice postale = 76125
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1190
|Nome abitanti = Tranese
|Patrono = [[San Necole 'u Pellegrine]]<ref name=tutt>{{Cita web|https://www.tuttitalia.it/puglia/73-trani|Trane|19 ottommre 2022}}</ref>
Compatroni: [[Sandissime Crugefisse]] de Culonne, San Magne, Marije Sandissime de l'Apparizione
|Festivo = 2 sciugne<ref name=tutt/>
|PIL =
|PIL procapite =
|Inno = Mannate da l'Attane (Inne de San Necole 'u Pellegrine)
|Soprannome = perla de l'Adriateche<ref>{{Cita web|url=https://st.ilsole24ore.com/art/viaggi/2016-07-05/puglia-trani-perla-adriatico-163551.shtml/|titolo=|accesso=4 decemmre 2021|dataarchivio=7 settemmre 2021|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20210907123408/https://st.ilsole24ore.com/art/viaggi/2016-07-05/puglia-trani-perla-adriatico-163551.shtml|urlmorto=sì}}</ref><br/>Atene de le Pugghie<ref name="pannunziomagazine.it">{{Cita web|url=https://www.pannunziomagazine.it/torniamo-al-de-sanctis-del-discorso-di-trani-di-giuseppe-brescia/|titolo=}}</ref><ref name="traniviva.it">{{Cita web|url=https://www.traniviva.it/notizie/omaggio-a-de-sanctis-sostenitore-di-trani-dell-italia-unita/|titolo=}}</ref>
|Motto = {{maiuscoletto|Fortis Ferox Fertilis}}
|Mappa = Map of comune of Trani (province of Barletta-Andria-Trani, region Apulia, Italy).svg
|Didascalia mappa = Posizione d'u comune de Trane jndr'à provinge de Barlette-Andrie-Trane
}}
'''Trane''' ('''Trani''' {{audio|It-Trani.ogg}}, jndr'à 'u [[Lènghe tagliàne|tagliàne]]<ref>{{cita libro |autore1=Teresa Cappello |autore2=Carle Tagliavini |wkautore2=Carlo Tagliavini |titolo=Dizionario degli etnici e dei toponimi italiani |città=Bologna |editore=Pàtron |anno=1981 |p=582 |sbn=IT\ICCU\UMC\0979712}}</ref>) jè 'nu [[Comune (Itaglie)|comune tagliàne]] de {{formatnum:54890}} crestiàne<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>, capeluèche, 'nzieme a [[Barlette]] e [[Andrie]], d'a [[provinge de Barlette-Andrie-Trane]] jndr'à [[Pugghie]], se affacce sus a 'u [[Mare Adriateche]].
Durande 'u medioeve ha state 'nu cendre urbane 'mbortande assaije e scale commerciale sus a l'Adriateche<ref>{{Cita pubblicazione|autore=Vittorio Franchetti Pardo|titolo=La città di Trani nel Medioevo|rivista=Conferenza presso la Facoltà di Architettura dell’Università di Bari}}</ref>; se penze ca se ave promulgate 'u prime [[codece maritteme]] d'u munne occidendale, le ''[[Ordinamenta et consuetudo maris]]'', jndr'à 'u [[1063]]<ref>{{Cita libro|autore=Francesco Schupfer|titolo=Trani ed Amalfi - studi sulle consuetudini marittime del medioevo|annooriginale=1892|editore=Loescher}}</ref>.
Jè sede de [[trebbunale]] e de [[Sezione de Archivije de State de Trane|sezione de Archivije de State]]. 'A cetate ha state sede d'a [[Regge Udienze]] provingiale pe cchiù de doje sechele, da 'u [[1586]] a 'u [[1806]], cu funziune de capeluéche e de prengepàle cendre amministrative e giudiziarie pe l'andiche provinge de [[Terre de Bare (provinge)|Terre de Bare]]; cchiù nnande devendò sede d'a [[Corte d'Appelle]] de le Pugghie<ref>{{Cita web|url=https://www.ordineavvocatitrani.it/consiglio/la-storia-del-tribunale-di-trani-storia-antica/|titolo=}}</ref>.
'A produzione economeche jè diverse: apparte l'estrazione e fatiamende de le cave sue d'a [[petre de Trane]], stè l'industrie de calzature, abbigliamende, metalmeccaneche e d'u legne<ref name=":8">{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/trani/|titolo=Trani}}</ref>; se produce 'u [[Moscate de Trane]]. Sò sveluppate 'u settore terziarie e 'u turisme, sie culturale ca balneare<ref name=":9">{{Cita web|url=http://www.comuni-italiani.it/16/balneari.html|titolo=Località balneari nella Regione Puglia segnalati da Legambiente nella Guida Blu.}}</ref>. 'A cetate jè recanusciute 'mbrà le [[cetate d'arte]] d'a Pugghie<ref name=":0">{{Cita web|url=https://www.regione.puglia.it/documents/538827/1168238/Atto+_2018_74_056_DIR.pdf/fb960f20-3224-c996-2b2f-3b678aac15c2?t=1615377389622|titolo=DD n. 2018/74/056 d'u 09/10/2018}}</ref>, grazie a' rilevanze storeche e artisteche<ref name=":10">{{Cita web|url=https://www.regione.puglia.it/documents/538827/1168238/Atto+_2018_74_056_DIR.pdf/fb960f20-3224-c996-2b2f-3b678aac15c2?t=1615377389622|titolo=art.3 co.1 - linee guida sui requisiti delle Città d'arte}}</ref> d'u borghe andiche e de monumiende quale 'a [[Cattedrale de Trane|cattedrale]] [[Architetture romaneche|romaneche]] e 'u [[Castelle sveve (Trane)|castelle sveve]].
== Sciugrafije fiseche ==
{{'Ndruche pure|Sciugrafije d'a Pugghie}}
=== Territorie ===
{{citazione|''Là dove l'Adriatico già promette lo Jonio e perde il verde acidulo sotto le squame d'un azzurro tiepido e denso, questa città (...), Trani, eleva un duomo alto come un'acropoli e una torre che ne misura la distanza dal cielo.''|[[Cesare Brandi]], ''Inno a Trani''}}
[[File:Panoramic of Trani (1) - Villa con mare.jpg|thumb|upright=2.3|Panorameche d'a coste, jndr'à 'u tratte 'mbrà 'a Ville Comunale e 'u [[Monastere de Sanda marije de Culonne|Monastere de S. Marije de Culonne]]]]
'A cetate ste sus 'a coste adriateche 42 km a nord de Bare, a 'n'altitudine de 7 metre s.l.m. 'Na 'nzenature piccele naturale, generate jndr'à l'andichità da 'a foce de 'nu jume oramaie scombarse, corresponne a 'u puérte cetadine. 'U territorie jè soprattutte pianeggiande, pure ca recade jndr'à l'estreme porzione settendrionale d'a Vasce [[Murge]] barese, caratterizzate da 'na serie de terrazze, addò l'altezze massime jè raggiunde in corrispondenze d'a matine de Sand'Elìe (a cchiù o mene 200 metre s.l.m), ca vonne verse 'a coste. 'U 'ndere territorie jè percorse da tanda [[Lame (geologgije)|lame]], 'mbrà le quale 'a cchiù 'mbortande jè Lame Paternem ca segne 'u confine cu 'u comune de [[Bisceglie]].
Le caratteristeche geologgeche d'u territorie onne permesse 'u sveluppe de l'attivitate estrattive d'a [[petre de Trane]], preggiate rocce calcarée, pe anne une de le cchiù 'mbortande motore de l'economije cetadine. L'attivitte estrattive de le urteme decennie ave però provocate irrimediabbilmende alteraziune d'u territorie, sie a levèlle ambiendale ca paesaggisteche, cu 'u probbleme angore osce a die irrisolte de le arée dismesse, fattore de rischie ambiendale e sanitarie, difficilmende recuperabbele<ref>{{Cita web|url= http://www.lapideiculturali.unifi.it/prin2004/_contents/Canosa/04_Territorio/60.pdf|titolo= A.Paglionico, D.Sollitto: ''Analisi delle aree estrattive dismesse nel territorio di Trani'', Convegne ''Le risorse lapidee dall'antichità ad oggi in area mediterranea, Canosa di Puglia, 25-27/09/2006''|accesso= 3 scennare 2013|urlarchivio= https://web.archive.org/web/20150402092138/http://www.lapideiculturali.unifi.it/prin2004/_contents/Canosa/04_Territorio/60.pdf|urlmorto= sì}}</ref>.
'A coste sud jè caratterizzate da 'a presenze de [[falesie]] piccele, formazione geologgeche tipeche d'u tratte de coste 'mbrà Trane e Bisceglie: 'u sfruttamende antropeche, l'erosione da vanne de le mote ondose e pe urteme le opere de conzolidamende d'a coste onne notevolmende redimenzionate l'estenzione de le falesie, presende oramaje sulamende jndr'à 'u tratte de coste 'mbrà 'u Lide Matinelle e 'a Torre Olivieri, a 'u confine cu 'u comune de Bisceglie.
'A vanne settendrionale d'u territorie, sciugafecamende condinue a' valle d'u jume [[Ofande]], se destingue pa presenze de' na [[zone umide]] costiere, jndr'à località Boccadore-Ariscianne, caratterizzate da 'a presenze de 'nu sbuènne de sorgende de acque salmastre, ca costituisce 'nu importante habitat naturale pe tanda specie anemale e vegetale.
[[File:Vigneto 1 Trani.jpg|miniatura|Vignetw jndr'à l'agre de Trane]]
'A vegetazzione d'u territorie jè fatte da [[pinus|pine]] (jndr'à le varietà [[Pinus pinea|domesteche]], [[Pinus pinaster|marittime]] e [[Pinus halepensis|de Aleppe]]), [[carrube]], [[corbezzole]], [[lentische]], [[querce]], [[ginepre]] e [[eriche]]. Le colture cchiù diffuse sò chidde de [[alìe]], [[amennele]] e [[uve]] da vine, in particolar mode d'u [[Moscate de Trane doce naturale|Moscate de Trane]].
=== Clime ===
[[File:Panorama trani.jpg|thumb|Vedute da 'u fortine, a 'u tramonde]]
* [[Classificazione climateche]]<ref>{{Cita web|url=http://www.confedilizia.it/clima-ZONE.htm|accesso=25 marzo 2007|titolo=Pagina con le classificazioni climatiche dei vari comuni italiani|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20100127140928/http://www.confedilizia.it/clima-ZONE.htm|urlmorto=sì}}</ref>:
** [[Zone climateche]] C;
** [[Grade sciurne]] 1190
Seconde 'a [[classificazione de le clime de Köppen]] 'a cetate appartene a' fasce ''Csa'' cioè a 'u clime temberate de le medie latitudine cu staggiune assaije cavede (temberature medie assolute d'u mese cchiù cavede non inferiore a le 22 °C) e staggione assutte. 'U clime tranese hè tipicamende [[Mar Mediterranée|mediterranée]]. Essenne 'na cetate costiere, l'umidità relative se mandene assaije ierte pe tutte l'anne, cu 'nu valore medie d'u 70%. 'A brezze marine face sine ca le temberature d'a staggione non ge 'nghianane generalmende sus a le 32 °C. Sulamende in case de vinde forte de libecce, pe effette favoneche, se ponne raggiungere e certe vote superà le 40 °C. (Record de +45,4 °C pe Bare Palese)<ref>{{Cita web|url= http://www.meteo-net.it/statistiche/estremi.aspx|titolo= Record meteo estremi|accesso= 25 settemmre 2010|urlarchivio= https://web.archive.org/web/20081226125538/http://www.meteo-net.it/statistiche/estremi.aspx|urlmorto= sì}}</ref>. Pure le temberature 'nverale sò abbastanze condenute. Non ge sò sare le arrive de arie fredde nord oriendale ca certe vote ponne carrescià precipitaziune pure de tipe nevose. Le piogge sò congendrate soprattutte l'autunne e 'a vernate, quase assende jndr'à 'u periode d'a staggione e soprattutte de carattere temboralesche.
{{ClimaAnnuale
| nome = Trane
<!-- Temperature massime mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in °C), da gennaio (01) a dicembre (12) -->
| tempmax01 = 11.4
| tempmax02 = 12.4
| tempmax03 = 14.9
| tempmax04 = 18.5
| tempmax05 = 23.3
| tempmax06 = 27.7
| tempmax07 = 30.7
| tempmax08 = 31.7
| tempmax09 = 26.8
| tempmax10 = 21.4
| tempmax11 = 16.5
| tempmax12 = 12.9
<!-- Temperature minime mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in °C), da gennaio (01) a dicembre (12) -->
| tempmin01 = 4.1
| tempmin02 = 4.3
| tempmin03 = 6.0
| tempmin04 = 8.4
| tempmin05 = 12.3
| tempmin06 = 16.2
| tempmin07 = 19.8
| tempmin08 = 20.0
| tempmin09 = 16.2
| tempmin10 = 12.3
| tempmin11 = 8.5
| tempmin12 = 5.6
<!-- Piovosità totali mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in mm), da gennaio (01) a dicembre (12) -->
| pioggia01 = 52
| pioggia02 = 58
| pioggia03 = 46
| pioggia04 = 43
| pioggia05 = 39
| pioggia06 = 30
| pioggia07 = 22
| pioggia08 = 26
| pioggia09 = 49
| pioggia10 = 61
| pioggia11 = 62
| pioggia12 = 60
<!-- Umidità percentuali medie mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in %), da gennaio (01) a dicembre (12) -->
| umido01 = 76.6
| umido02 = 75.1
| umido03 = 73.5
| umido04 = 71.1
| umido05 = 68.7
| umido06 = 64.2
| umido07 = 60.2
| umido08 = 61.3
| umido09 = 68.3
| umido10 = 74.4
| umido11 = 76.5
| umido12 = 77.0
}}
== Origgene d'u nome ==
[[File:Peutingeriana Aufidus.JPG|miniatura|Stuézze d'a [[Regio II Apulia et Calabria|Regio Apulia]] jndr'à [[Tabula Peutingeriana]]; jè indicate 'a posizione de ''Turenum'' (Trane) e 'a distanze, in miglie romane, ca 'a separe da ''Bardulos'' (Barlette) e da ''Natiolum'' (Giovinazze)]]
L'anlisi etimologgeche d'u toponime ''Trane'' jè conseguenze d'u rapporte de dependenze da 'u nome ''"Turenum/Tyrenum"'' ca 'ndicave 'u luéche addò nasce 'a cetate de osce a die. Stu nome jè attestabbele ggià jndr'à l'età classeche deducennele da l'etniche ''"Turnantini"'' repurtate da [[Plinie 'u Vecchie|Plinie]] ([[Naturalis historia|N.H.]]III.105) e presende jndr'à forme ''"Turenum"'' jndr'à [[Tavole Peutingeriane]]. 'U nome de osce a die "Trani" jè ambiamende canusciute jndr'à culture italiche d'u [[XIV sechele|XIV sec.]] ([[Giuanne Boccaccio|Boccaccio]], [[Decameron|Dec.]], II.4.28.30). 'U probbleme toponomasteche ha state cchiù vote afrondate da le studiuse, da G. Alessio e F. Ribezzo 'nzigne a le urteme analise sus 'a toponomasteche pugghiese coordinate da G. B. Pellegrini.
Conzideranne quinde l'ipotesi ca 'u nome "Trani" derive da "Turenum/Tyrenum", se pò relevà jndr'à quiste 'na base ca forme ''-tur'' ambiamende attestate jndr'à le lènghe preclasseche in ambite tirreneche e adriateche de l'[[età d'u firre]], conseguende a 'n'infiltrazione de strate o sostrate lenghuistece ellenece e illirice. Seguenne sta ipotesi 'nderpretative 'u toponime "Turenum" se mette jndr'à 'na fase abbastanze ierte, arcaiche, de le lènghe mediterranée.<ref>Le conzideraziune sus a 'u toponime "Turenum" sò pigghiate e rielabborate da 'a "Nota sull'origine del toponimo Trani" d'u dott. Mechèle Balice jndr'à "La città come organismo - Lettura di Trani alle diverse scale" de G. Strappa, M. Ieva, M.A. Dimatteo - Saggi e Monografie del Politecniche de Bare - Adda Editore</ref>
Vale 'a pene arrecurdà pure le otre ipotesi avenute apprisse: 'a tradizione storiografeche andiche arrecurdave cumme 'u nome de Trane ere legate a l'eroe d'a [[mitologgije greche]] [[Diomede]], cu 'u figghie [[Tirrene (mitologgije)|Tirrene]] avere funnate 'a cetate; 'n'otra ipotesi dice ca 'u toponime puteve essere 'a forme redotte de ''Traiane'', nome ca pò essere state date a' cetate in onore d'u [[Traiane|'mberatore]], 'u quale ave legate 'u nome sue jndr'à 'u territorie a 'u passagge d'a [[Vie Traiane|Vie Appie Traiane]]; 'n'otre angore ave viste 'u nome cumme derivazione da 'u termine medievale ''trana'' (o ''traina'') ca stave a 'ndicà 'n'inzenature adatte a' pesche<ref>[[Trani#cite ref-5|'''^''']] AA. VV., ''Dizionario di toponomastica'', Torine, UTET, 1990, p. 782, ISBN 88-02-07228-0.</ref>.
== Storie ==
{{'Ndruche pure|Storie d'a Pugghie}}
=== Le origgene ===
[[File:Trani Monastero posteriore.jpg|miniatura|'U promondorie de Cape Culonne, addò nascerene le prime 'nzediamiende de l'[[Età d'u bronze jndrà l'Europe|età d'u bronze]]]]
Quacche acchiamende archeologgeche ca conziste jndr'à tracce de 'nzediamiende javetative de l'[[Età d'u bronze jndrà l'Europe|età d'u bronze]] sus a 'u promondorie de Cape Culonne attestate le origgene preistoreche d'a presenze umane jndr'à 'u territorie. Onne state acchiate reste de capanne cercolare e rettangolare, rispettivamende de l'età d'u bronze e d'u bornze finale, documendate [[Dolium|dolie]] de argille decorate cu scanalature e signalate cerameche micenée.<ref>{{cita libro|titolo= Italia meridionale e mondo miceneo |autore= Marche Bettelli |anno= 2002 |isbn= 9788878142992 |editore= All'Insegna del Giglio}}</ref>
Pa genesi e 'u sveluppe d'u javetate de osce a die, le caratteristeche d'u territorie averena essere condiziune favorevole a 'u sveluppe de 'nu 'nzediamende: 'a presenze d'u puérte de origgene naturale, jndr'à 'na conghe mise in posizione riendrate respette a' linée de coste, formate da l'azione erosive de 'nu torrende andiche arrecurdate jndr'à documiende andiche cumme ''flumicellus'' determinave 'nu approde agevole e secure pe le andiche 'mbarcaziune; pò 'u clime mite e l'abbondanze de 'mbortande resorse quale 'u mare pescose, 'u terrene fertile e 'a petre calcarée, favoriscene 'u sveluppe de le prime stanziamiende.<ref name=":3" />
=== L'età romane e tardeandiche ===
[[File:Interno chiesa san Martino Trani.jpg|miniatura|'A [[Chiesere de San Martine (Trane)|chiesere de San Martine]], de epoche iertemedievale]]
Le tracce cchiù congrete de 'nu 'nzediamende urbane jndr'à 'u site d'a cetate de osce a die rimannene a periode none precedende a l'arrive de le [['Mbere romae|Romane]]. 'A cetate avenìe 'ndicate cu 'u nome de ''Turenum'' jndr'à [[Tavole Peutingeriane]], 'a cope medievale de 'nu stradarie de l'andiche Rome.
Sotte a le romane, a le tiembe d'u 'Mberatore [[Marche Aurelie]], 'a cetate ere 'nu Municipie, cumme se releve da 'n'andiche 'scrizione ca ste jndr'à 'u cortile de Palazze Beltrani:
{{citazione||Fonte bibliogr.: da {{Cita web|url=https://books.google.it/books?id=gv6Lnr-RkCMC&pg=PA141&lpg=PA141&dq=Abitanti+citt%C3%A0+Trani+nel+1700&source=bl&ots=DGNylE6EMQ&sig=Qhvpfd9riGcV_6RBDsJsyiLK4xw&hl=it&sa=X&ved=0ahUKEwiAu4jFlLvMAhWFtxQKHTE2DHAQ6AEINzAE#v=onepage&q=Abitanti%20citt%C3%A0%20Trani%20nel%201700&f=false|titolo=Istorica Descrizione del Regno di Napoli diviso in dodici province|autore=|data=|accesso=}}
|Imp. Caesa<br>
Ri Divi Anto<br>
Nini Filio Divi<br>
Hadriani Nepoti<br>
Divi Traiani Part.<br>
Pron. M. Aurel.<br>
Antonino Augusto<br>
Pontif. Max<br>
Trib. Pot. XV. Cons.II.<br>
Publ. D. D.|lingua=la}}
L'urteme righe de l'iscrizione reporte: ''Publico Decurionum Decreto.'' Quinde ''Turenum'', osce a die Trane, ere 'nu [[Municipie (storie romane)|Municipie]] in quande avere 'u Collegge de le [[Decurione|Decuriune]].
Testimonianze d'a presenze romane jndr'à 'u territorie de ''Turenum'' sò: 'nu mauseolée appartenute a' famigghie de le Bibii, 'nzippate probbabbilmende jndr'à 'u [[III sechele a.C.]] vecine a 'u ''flumicellus'' e scettate 'nderre jndr'à seconde metà d'u [[XIX sechele]]; le mure de [[Opere reticolate|opus reticolatum]] cumme arginature de 'nu torrende ca sfociave jndr'à l'inzenature d'u puérte, addò le reste avenèrene ausate pò cumme fondamende pu sottepassagge ferroviarie de vie Torrende Andiche; 'a sculture litiche de 'nu lione osce a die mise sus a 'u sagrate d'a [[Chiesere de Sand'Agustine(Trane)|chiesere de Sand'Agustine]]; doje epigrafe ca resalene a l'epoche de le 'Mberature [[Marche Aurelie]] e [[Costande I|Costande]], mò presende respettivamende jndr'à 'u palazze Beltrsani e jndr'à [[Chiesere de Sand'Andrée (Trane)|chiesere de Sand'Andrée]]; le ruvine de 'na ville urtemamende acchiate acchiate lunghe 'u tratte de coste verse Bisceglie, reconducibbele a 'u [[I sechele a.C.]]<ref>{{Cita web|url= http://www.tranilive.it/news/Attualit%C3%A0/210/news.aspx|titolo= Una villa romana alla "seconda spiaggia", da Tranilive (5/11/2008)|accesso= 25 settemmre 2010}}</ref>
'A cetate ha state sede de diocesi jndr'à l'età tardeandiche, 'u vescove Eutichie mise 'a probbie firme a 'u Congiglie Romane d'u 501 e a stu periode appartenene le reste de 'nu edificie de culte acchiate sotte a 'u piane d'a cripte longitudinale d'a Cattedrale romaneche.<ref>{{Cita web|url=http://cartapulia.it/dettaglio?id=127673|titolo=Trani - Carta dei Beni Culturali della Regione Puglia|sito=cartapulia.it |accesso=22 decemmre 2021}}</ref>
=== 'U Medioeve ===
{{quote|Trane ere une de le cchiù 'mbortande puérte d'a Pugghie, da sembre crocevie de popole e culture d'u Mediterranée e porte pe l'Oriende, testimone cu le chieseere sue, cu le palazze e 'a storie soje, de quedde età de mmienze, da sembre ricche de fascine e de mistere.|lingua=roa-tara|-|Trani era uno dei più importanti porti della Puglia, da sempre crocevia di popoli e culture del Mediterraneo e porta per l'Oriente, testimone con le sue chiese, con i suoi palazzi e con la sua storia, di quell'età di mezzo, da sempre ricca di fascino e di mistero.|lingua=it}}
[[File:Louis-Jean Desprez, The Cathedral at Trani, 1778, NGA 47092.jpg|miniatura|'A chiazze d'a [[Cattedrale de Trane|Cattedrale]], [[1778]]<ref>[[acquerelle]] de [[Louis Jean Desprez|Louis-Jean Desprez]] d'u [[1778]]</ref>|sinistra]]
[[File:ordinamentaTrani.JPG|miniatura|verticale|Le [[ordinamenta et consuetudo maris]]]]
Apprisse a' [[cadute d'u 'Mbere romne d'Occidende]] accumenzò jndr'à Pugghie 'u periode [[bizzandine]], caratterizzate da 'na pause de [[Regne longobbarde|dominazione longobbarde]] e da le minacce ca avenèvane da 'u mare pe màne de le [[Saracine]]. Ha state comungue 'u [[Medioeve]] 'u periode d'ore d'a cetate.
Le evidenze storeche e archeologgeche devendane cchiù 'mbortande partenne da 'u [[IX sechele]] a.C. Sotte 'a dominazione longobbarde Trane ha state sede de 'nu [[gastaldate]] e aqquà avenìe spustate 'a [[sede vescovile]], 'nzigne a quidde mumende stave a Canose, destrutte da le Saracine jndr'à 'u [[813]]. Apprisse a' cadute de l'[[Emirate de Bare]], le [[Bizzandine]] repigghiarene 'u condrolle de Trane, ca sa semblice [[vicus]] avere devendate oramaje 'na cetate fortificate, 'a cetate avere 'na cinde murarie cu quattre porte, ''Porte Aurée o Andiche'', ''Porta Nove'', ''Porte Vetere'' e ''Porte Vassalle''.
Pò, seconde 'u Diacone Paole, jndr'à 'u periode jndr'à 'u quale Bare scìe jndr'à le mane de le Saracine, e 'nzgine a' libberaziona soje, 'a cetate de Trane devendò pure sede d'u Streteghe, massime rappresendande de le bizzandine jndr'à 'u Sud Itaglie. Jndr'à stu periode 'u puérte d'a cetate ave avute 'nu sveluppe forte forte.
Durande 'u periode de appartenenze a 'u [['Mbere bizzandine]] 'a cetate godeve de 'nu certe grade de prestigge e autonomije cumme punde de 'ngondre 'mbrà Oriende e Occidende. Jndr'à 'u 1010 e jndr'à 'u 1018 'a cetate se aunisce a le mote guidate da [[Melo de Bare]] condre a le bizzandine, ca reprimene 'a revolte e repigghianne 'u condrolle d'a cetate 'mbonde a l'arrive de le [[Normanne]].
Jndr'à 'u [[1042]] 'a cetate avenìe scacchiate cumme sede de une de le dudece baronìe addò avenìe devise 'a [[Condée de Pugghie]]: assignate a 'u conde [[Pitre de Trane|Pitre]], avenìe espugnate sulamende diverse anne apprisse. Jndr'à stu periode 'a cetate gudìe de 'nu certe grade de autonomje, duvute a 'u condrolle oramaje formale da vanne de le guvernature bizzandine e a le lotte de potere 'mbrà le diverse rame d'a famigghie [[Altavilla]].
'A cetate cadìe definitivamende sotte a 'u [[Conguiste normanne de l'Itaglie meridionale|dominie normanne]] jndr'à 'u [[1037]], apprisse 50 sciurne de assedie, pe màne de [[Robberte 'u Guiscarde]].
Jndr'à stu periode, correspondende a' prime crociate, precisamende jndr'à 'u [[1099]], ca jndr'à cetate se accumenzarene le fatìe pa costruzione d'a [[Cattedrale de Trane|cattedrale]] in onore d'u sande patrone [[Nècole Pellegrino|San Nècole pellegrine]], 'nu uagnone greche in viagge verse [[Rome]] ca murìe a Trane, apprisse de le sciurne de malatìe e quacche miracole, e canonizzate subbete apprisse a furore de popole. Ggià allore avère granne 'mbortanze 'u puérte, ca pò devende punde de partenze e de retorne de diverse [[crociate]].
==== 'U primate commerciale e le [[Ordinamenta et consuetudo maris]] ====
[[File:Trani porta della cattedrale xilografia di Barberis 1898.jpg|miniatura|verticale|'U Portale d'a [[Cattedrale de Trane|Cattedrale]], [[XII sechele]]<ref name=":12">[[xilografije]] de Barberis, [[1898]]</ref>]]
[[File:Trani porta della chiesa di San Giacomo xilografia di Barberis 1898.jpg|miniatura|verticale|Porte d'a [[Chiesere de San Giacome (Trane)|chiesere de San Giacome]] [[XII sechele]]]]
Sotte a 'u dominie normanne 'a cetate gudìe, 'nzieme a le otre comunitate pugghiese, de 'na maggiore autonomje respette a 'u cendralisme d'u guverne Bizzandine. Le tranise se aunirene a le ribelliune frequende condre a le sovrane d'[[Altaville]], avenenne però sconfitte sie da [[Ruggere II]] jndr'à 'u 1134 ca, definitivamende, da 'u successore sue, [[Guglieme 'u Malo]], ca jndr'à 'u [[1156]] punìe duramende 'a cetate 'nzieme a le otre ribbelle pugghiese, 'mbrà le quale Bare ca avenèrene quase combletamende destrutte.
Jndr'à cetate furì 'u commerde de frumende e uegghie, destinate a le puérte de tutte l'Adriateche, in particolare verse 'a coste dalmate e [[Venezie]]. A testimonianze d'a prosperità economeche raggiunde 'mbrà l'XI e 'u XII sechele ste 'a costruzione d'a maestose [[Cattedrale de Trane|Cattedrale]] e 'a promulgazione de le [[Ordinamenta et consuetudo maris|Ordinamenta Maris]] jndr'à 'u [[1063]], seconde 'a datazione tradizionale, le quale rappresenderebbere 'u prime esembie de codece maritteme jndr'à 'u Mediterranée.
'U puérte, cu 'a 'nzenature naturale ca 'u faceve 'nu punde de approde strateggeche pa protezzione de le nave, devendò une de le prengepàle punde de 'mbarche pe le crociate in partenze verse 'a Terrasande. 'A cetate ere sede de 'nu ''"ospitale"'' de le [[Cavagliere temblare]], cu annesse 'u 'mbarcadere e 'a preggevole [[Chiesere de Ognessande (Trane)|chiesere]].
Durande 'a Sumane Sande d'u 1195, [[Enriche VI de Svevie|Enriche VI]], attane de [[Federiche II de Svevie|Federiche II]], annugiò trionfalmende, da Trane, 'a [[Crociate d'u 1197|crociate]].<ref>{{Cita web|url=https://issuu.com/rivista.militare1/docs/16._il_lazio_meridionale_tra_papato_e_impero_al_te|titolo=IL LAZIO MERIDIONALE TRA PAPATO E IMPERO AL TEMPO DI ENRICO VI by Biblioteca Militare - Issuu|sito=issuu.com|lingua=en|accesso=2022-10-06}}</ref>
'Nu documende 'mbortande ca reguarde l'aspette de Trane e de l'[[Arcidiocesi de Trane-Barlette-Bisceglie|Arcidiocesi]] soje jndr'à 'u [[XII sechele]] jè 'a [[Bolle pontificie|Bolle]] ''“Dignitatem ecclesiis”'', previlegge de [[Pape Calliste II]] d'u 6 novemmre 1120 dirette a l'Arcivescove de Trane Bisanzie II; quiste testimonie, pure, l'esistenze jndr'ò quedda date d'u ''Monastere de Sanda Marije d'u Monde'', jndr'à 'u quale pò avène costruite jndr'à 'u sechele apprisse [[Castel d'u Monde]]<ref>{{Cita web|url=https://www.andriarte.it/CastelDelMonte/documenti/Documenti-1240.html|titolo=Lettera dell'Imperatore Federico II al giustiziere di Capitanata Riccardo da Montefuscolo per la predisposizione dei materiali e di quanto necessario alla costruzione di un castello presso la chiesa e monastero di Santa Maria del Monte - 1240}}</ref>, e l'appartenenza soje a' Cetate e a l'Arcidiocesi de Trane<ref>{{Cita web|url=https://www.andriarte.it/Episcopio/documenti/BollaCallistoII_1120_SMariaDalMonte.html|titolo=Documenti: Bolla del 1120 di Callisto II - Monastero S. Maria dal Monte}}</ref>. Ste condenute avenèrene confermate, cchiù o mene repetenne pure 'a forme d'u teste, jndr'à otre bolle pontificie apprisse fatte pe tutte l'arche d'u [[XII sechele]]<ref>{{Cita web|url=https://www.andriarte.it/Episcopio/documenti/BollaCelestinoIII_1192_SMariaDalMonte.html|titolo=Documenti: Bolla del 1192 di Celestino III|accesso=2021-12-23}}</ref>. da 'u teste d'a bolle:
{{citazione|Cu 'u scritte d'u nostre privilegge de mò, quide, confermiame pe sembre a te e a le successure tune qualungue titole e qualungue parrocchie se sape ca appartene a' chiesere de l'arcivescovade de Trane, vale a dicere in relazione a le cetate de Trane, Corate, Andrie, Barlette, Bisceglie, cu tutte le lore pertinenze e chiesere costruite jndre e fore; 'U monastere de Sanda Marije d'u Monde, ca se iacchie jndr'à 'u territorie d'a cetate de Trane, cu otre monastere e chiesere ca appartenene a le luèche de sus e quand'otre jè canusciute ca appartene leggittimamende e regolarmende a' chiesere vostre.|Fonde bibbliogr.: da Ms. *original aux Archives du chapitre de Trani. - Éd. Prologo, Le carte che si conservano nello archivio del capitolo metropolitano della città di Trani (dal IX secolo fino all’anno 1266), p. 72. - Cat. Philippus Jaffé-S.Loewenfeld, in " Regesta pontificum romanorum : ab condita ecclesia ad annum post Christum natum MCXCVIII", Tomus I, Lipsiae, 1885, n° 6866, p.797" - nella pagina web Documenti: Bolla del 1120 di Callisto II - Monastero S. Maria dal Monte in https://www.andriarte.it/index.html|Per presentis igitur privilegii paginam tibi tuisque successoribus in perpetuum confirmamus quicquid dignitatis et quicquid parochiarum ad Tranensis archiepiscopatus ecclesiam cognoscitur pertinere, urbem videlicet Tranensem, Coratum, Andrem, Barulum, Vigilias cum omnibus pertinentiis suis et ecclesiis constructis intus et foris; monasterium Sanctae Mariae de Monte, quod in territorio Tranensis civitatis situm est, cum aliis monasteriis et ecclesiis ad predicta loca pertinentibus, et quaecunque alia ad vestram ecclesiam juste atque canonice pertinere noscuntur.|lingua=la}}
==== Federiche II de Svevie ====
Jndr'à 'u [[XIII sechele]] 'a popolazzione d'a cetate jè valutate, seconde l'ause d'u censimende in base a le ''"fuechere"'' sus a l'ordine de cchiù o mene 12-13 mile crestiàne, mendre,jndr'à 'u stesse periode, 'a popolazzione de Bare ere cchiù o mene 10-11 mile crestiàne: 'mbrà le cetate in Occidende d'u periode, ste dimenziune stavane a connotà 'nu cendre urbane de dimenziune medie-granne.
Trane pò essere arrevate a stu sveluppe apprisse ca Canose avenìe destrutte da le attacche de le Saracine, e a partì da quidde mumende, cu 'u passagge da 'a dominazione bizzandine a quedda normanne, addò 'a cetate comungue se oppose, e pò pure cu le sveve, angioine e oltre, Trane avìe speciale privilegge e beneficie pu commerce maritteme.<ref>{{Cita pubblicazione|nome=Vittorie Franchetti|cognome=Pardo|titolo=La città di Trani nel Medioevo|accesso=11 dicembre 2021|url=https://www.academia.edu/7121068/La_citt%C3%A0_di_Trani_nel_Medioevo}}</ref>
'U punde cchiù ierte d'a prosperità avenìe raggiunde cu 'a dominazione sveve: durande 'u regne de [[Federiche II de Svevie|Federiche II]], cu 'u privilegge d'u 28 abbrile [[1215]], 'a cetate se facìe confermà e allarià le deritte andiche e le beneficie de le quale gudeve: 'a flotte avenìe putenziate, le cetadine avenèrene esendate da 'u pajamende de le tasse de angoragge pe tutte le coste d'a Pugghie e avenèrene esonarate da partecipà a spediziune militare terrestre, putenne armà in cambie doje galee e avenìe lore garandite 'u deritte de essere chiamate in giudizie unicamende da giudice tranise, e sulamende jndr'à l'ambite d'u fore locale; avenìe conferite 'u deritte dfe cetadinanze a le furastire ca se avèrene trasferite jndr'à cetate. 'Mbrà le demostraziune de libberalità d'u 'mberatore sveve avenìe date 'a congessione de libbertà de culte a le ebbrée, ca jndr'à cetate furmavane 'na comunità prosperose.<ref name=":3" /><ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/trani_(Enciclopedia-Italiana)|titolo=TRANI in "Enciclopedia Italiana"|lingua=it-IT|accesso=2021-11-19}}</ref>
==== 'A comunitate ebbraiche ====
{{'Ndruche pure|Comunitate ebbraiche de Trane}}
[[File:Scolanova Synagogue.jpg|thumb|upright|'A [[sinagoghe Scolanova]]]]
'A presenze de 'nu grosse [[Comunitate ebbraiche|'nzedimende ebbraiche]] condrebbuì in mode 'mbortande a' prosperità cetadine: 'a comunitate animave 'nfatte le commerce e le studie e rappresendò pe tanda tiembe 'u cchiù granne 'nzedimanede de l'Itaglie meridionale. 'A [[comunitate ebbraiche de Trane]] se allariò soprattutte grazie a le espulsiune de le lore correligionarie de le otre state, cumme 'a [[Castiglie]] jndr'à 'u [[1144]] e 'a [[Frange]] jndr'à 'u [[1182]]. 'A destruzione de Bare a opere de [[Guglieme 'u Malo]] favorìe 'u spustamende de le ebbrée barise jndr'à cetate, ca se ste preparave a devendà l'epicendre de le attivitate commerciale jndr'à Pugghie.
Le ebbrée se 'nzediarene jndr'à Giudecche, quartiere ca ste jndr'à vanne oriendale d'u borghe andiche e collegate a 'u puérte: probbie 'a vie ca scenne a 'u puérte jè chiamate angore osce a die vie Cambio, pe arrecurdà le banghe de cange d'a comunitate ebbraiche, eppure de amalfitane e ravellese. Jndr'à Giudecche stavane quattre sinagoghe, de le quale se onne stepate 'a [[Sinagoghe-musée Sand'Anne|Sinogoghe Granne]] - pò chiesere de S. Anne e osce a die Musée, [[Sinagoghe Scolanove]], Sinagoghe de San Leonarde e Sinagoghe San Pitre 'u Martire. Fore de le Mure Federiciane se acchiave 'u Cimitere Ebbraiche. 'Nu ritratte 'mbortande d'a situazione de le ebbrée jndr'à cetate 'u face [[Beniamine de Tudela]], ca facenne tappe a Trane (cetate ca a le uecchie d'u visitatore apparive «Granne e Belle») durande 'u viagge sue, censìe 'a comunitate ebbraiche jndr'à 200 famigghie, dedite a le attivitate commerciale e artiggianale, cumme pe esembie tindorie e produzione de vase.
'U Quartiere Ebbraiche ave: Porte Andiche Vie 'A Giudea, Sinagoghe, d'a Giudecche, Mosè da Trane, viche 'A Giudea, larie Scolanove, Porte Nove.
'A comunitate ebbraiche avènie tutelate sie da le sovrane normanne ca da chidde sveve: cu l'arrive de le Angioine 'a situaizone peggiorò, cu 'mboseziune nuéve de trebbute e soprattutte favorenne le conversiune a 'u Crisitanesime. L'annichilimende d'a culture e de le tradiziune ebbraiche canuscìe l'apice sue durande 'u regne de [[Carle II de Durazze]], ca facìe trasformà le 4 sinagoghe d'a Giudecche jndr'à chiesere crestiane.
Pure ca 'a comunitate se avere jndr'à quacche mode conzervate, cumme demostrane le statute municipale congesse da Rre [[Ladislae I de Napule|Ladislae]] jndr'à 'u 1413, ca prevedevane 'a presenze de doje cetadine neofite jndrà 'u conziglie d'a cetate, sulamende cu l'arrive de [[Alfonze I de Napule|Alfonze d'Aragone]] se avìe arrete l'andiche tolleranze releggiose e 'a comunitate avenìe allariate grazie a le ebbrée ca ste fuscevane da 'a Spagne. 'A comunitate ebbraiche rumanìe jndr'à cetate 'nzigne a 'u [[1541]], quanne [[Carle V]] decretà 'a definitive espulsione de le ebbrée da 'u regne sue. In memorie d'a 'mbortande presenze ebbraiche a Trane, 'na [[Comunitate ebbraiche de Trane|comunitate ebbraiche]] nove ha state istituite jndr'à 'u [[2004]]<ref>[http://www.napoliebraica.it/wordpress/trani/ Trani]</ref><ref>{{Cita web|url=http://sinagogatrani.sistemab.it/gli-ebrei-a-trani/|titolo=Gli ebrei a Trani{{!}}Sinagoga Trani|accesso=31 dicembre 2013|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20140101022442/http://sinagogatrani.sistemab.it/gli-ebrei-a-trani/|urlmorto=sì}}</ref>.
==== 'A cinde murarie federiciane ====
[[File:Gennaro Moselli litografia della Porta Bisceglie.jpg|miniatura|''Porte Bisceglie'' litografie de Gennare Moselli <ref>[[litografie]] d'u pettore e 'ngisore Gennare Moselli [[1855]]</ref>]]
Federiche II promuovìe 'u rafforzamende de le fortificaziune urbane, funnanne jndr'à 'u [[1233]] 'u [[Castelle sveve (Trane)|castelle]] e facenne 'a cinda murarie nove<ref name=":6">{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/trani_(Enciclopedia-Italiana)|titolo=TRANI in "Enciclopedia Italiana"|lingua=it|accesso=9 decemmre 2021}}</ref>, ca pruteggìe 'a 'ndere 'nzenature d'u puérte e permettìe l'espanzione urbanisteche d'a cetate allarianne 'u perimetre de le mure. 'A cetate 'nzigne a allore avere rumaste condenute jndre a le andiche mure longobbarde, spannennese 'nu picche oltre. 'A murazione sveve, sus a le late ere prutette da 'nu fossate larje e avere 'u cape sue jndr'à 'u castelle, raggiungeve pò in direzione sud quedde ca osce a die jè Chiazze Gradenigo, e jndr'à stu tratte stave 'a ''"Porte de Barlette";'' condinuanne verse est, carresciannese in parallele a Corse Vittorie Emanuele e a Corse Cavour, pe spiccià 'nfine verse nord sus 'a penisolette addò mò ste 'a Ville Comunale, jndr'à zone chiamate ''"Cannete"''; Jndr'à prima vanne d'u tratte parallele a Corse Cavour, a l'inizie de ive Marie Pagano, se aprive 'a ''"Porte de Bisceglie"'', addò vecine vecine jndr'à 'u [[XVI sechele]] avenìe costruite 'a [[Chiesere de San Rocche (Trane)|chiesere de San Rocche]]<ref name=":7" />; le mure stavane atturne pure a le late verse 'u mare, e ste vanne sò angore esistende e ha state urtemamende restaurate e vesetabbele une de le andiche [[postierle]], quedde dette ''Porte Vassalle''; le mure erane 'nderrotte a le doje estremità da l'imboccature d'u puérte e addà stavane, e stonne angore osce a die, le doje torrette ca tenèvane le cape d'a catene de firre cu 'a quale se achiudeve l'accesse a 'u puérte. 'A murazione avere state quase combletamende scettate 'nderre jndr'à metà d'u [[XIX sechele]]; l'andamende e l'aspette de le fortificaziune jè rescontrabbele jndr'à certe planimetrie, jndr'à 'u disegne de [[Giuanne Battiste Pacichelli]] e jndr'à litofrafije de Porte Bisceglie de Gennare Moselli.<ref name=":5" />
==== Manfredi ====
[[Manfredi de Sicilie|Manfredi]], figghie de Federiche, condinuò l'opere de l'attane, congedenne 'u permesse de aprì logge e [[fondache]] a le prengepàle cetate marinare, 'mbrà le quale le [[repubbleche marenare]] de [[Ducate de Amalfi|Amalfi]]<ref>Armande Lodolini, ''Le repubbliche del mare'', edizioni Biblioteca di storia patria, a cure de l'Ente per la diffusione e l'educazione storica, Rome 1967 (pàgene 146)</ref>, [[Repubbleche de Genove|Genove]], [[Repubbleche de Venezie|Venezie]] e [[Repubbleche de Raguse|Raguse]]: le urteme doje 'nzediarene jndr'à cetate pure le console lore. 'Mbrà le comunitate ca popolarene 'a cetate jndr'à quidde periode, se arrecordane mercande le [[Ravello]], ca se 'nzediarene jndr'à 'na strade 'nguédde a le mure andiche, chiamate in lore onore ''"ruga Ravellensium"'', ricche de puteje e attivitate commerciale; 'nu sbuénne de banghiere fiorendine aprirene le sportelle jndr'à cetate.
Manfredi avìe 'u castelle d'a cetate cumme dimore predilette<ref>{{Cita web|url=https://www.catalogo.beniculturali.it/approfondimento/elenco-degli-edifizi-monumentali-italia-del-1902/puglia-provincia-bari/castello-federico-ii-trani|titolo=Catalogo Generale dei Beni Culturali|accesso=2021-12-22}}</ref> e 'u [[2 sciugne]] [[1259]] ve celebbrò cu granne onore le soje seconde nozze cu [[Elene Ducas|Elene Comneno Ducas]], figghie d'u [[despote d'Epire]] [[Mechele II d'Epire|Mechele II]].
=== Le periode angioine, aragonese e veneziane ===
[[File:QuadroPortoTrani.gif|thumb|'U puérte de Trane jndr'à 'u [[XVIII sechele]] de [[Jakob Philipp Hackert|Jacob Philipp Hackert]]]]
[[File:Monumento in ricordo della Disfida di Barletta (presso Corato).jpg|miniatura|verticale|Epitaffie d'a [[Disfide de Barlette|Disfide]] jndr'à l'agre de Trane<ref name=":14">[[xilografije]], [[Le Cento Città d'Italia]], [[1898]]</ref>]]
Jndr'à seconde metà d'u [[XIII sechele]] 'a cetate putette gudè de 'u 'nderesse pure de le successore d'a dinastie sveve: pure le prime sovrane angioine coinvolgerene 'a cetate jndr'à le attivitate d'a lore corte e se facerene otre 'nzuramiende de granne faste, celebbrate jndr'à 'u [[1266]] 'mbrà [[Carle I d'Angiò]] e [[Margherite de Provenze]] e jndr'à 'u [[1271]] chidde de [[Filippe d'Angiò|Filippe]], secondegenite de Carle, cu [[Isabbelle de Villehardouin]] [[Pringipate d'Acaie|pringipesse d'Acaie]]; Carle, 'a corta soje e 'a famigghia soje soggiornarene assaije vote jndr'à cetate<ref name=":22" />.
Durande 'u [[XIV sechele]], sotte a 'u dominie d'a dinastie angioine jndr'à 'u [[Regne de Napule]] e cu 'a fine de le [[Crociate]], 'a cetate canuscìe 'nu prime periode de crise, e de le sovrane d'u Regne facerene fronde cu 'a congessione de quacche privilegge, cumme l'istituzione de diverse fiere commerciale e 'ndervende de reparazione pu puérte. Probbie jndr'à 'u [[XIV sechele]], 'a cetate perdìe pe quacche anne 'u status de potestà demaniale e avenìe congesse in feude a 'u capitane de vendure [[Alberiche da Barbiane]] da 'u [[1383]], arrepigghianne 'u storeche privilegge de essere sotteposte sulamende a 'u sovrane jndr'à 'u [[1409]]; jndr'à 'u [[1425]] [[Giovanne II de Napule|Giovanne II]], l'urteme reggine angioine, e jndr'à 'u [[1436]] [[Alfonze V d'Aragone|Alfonze 'u Magnanime]], 'u prime Rre aragonese, confermarene cu doje atte 'mbortande, trascritte jndr'à 'u ''Libro Rosso dei Privilegi della città di Trani'', 'u pringipie pu quale 'a cetate e 'u castelle averena rumanè pe sembre demaniale e dipendende esclusivamende da 'a [[Regne de Napule|Corone]]<ref name=":22">AA. VV., ''Il Castello Svevo di Trani. Restauro, riuso e valorizzazione;'' Ministero per i Beni Culturali e Ambientali_ Soprintendenza per i Beni A.A.A.S.della Puglia; Electa, Napule, 1997</ref>.
Durande 'a uerre 'mbrà [[Ferdinande I de Napule]] e [[Giuanne II de Lorene]] Trane avenìe 'nvase pe conde de Giuanne da vanne de [[Jacope Piccinino]], ca promettìe 'na cospicue somme de turnise a 'u guvernatore neutre. Accussì Ferdinande I chiamò [[Giorge Castriote Scanderbeg]], ca reconguistò subbette seubbete 'a cetate e aiutò le aragonese a sconfiggere definitivamende le angioine.<ref>{{Cita libro|titolo= Lettres sur l'Italie|vol=1|editore= A. Nepveu|data= 1819|url=https://gutenberg.beic.it/webclient/DeliveryManager?pid=6116722|lingua=fr|capitolo=Lettre XV. Ville de Bari}}</ref> 'A cetate avenìe pe picche tiembe rifeudate jndr'à 'u [[1466]] a Scanderbeg, 'u quale però murìe doje anne apprisse, apprime de putè pigghià in consegne 'u dominie.
Jndr'à 'u [[1462]], durande 'a lotte 'mbrà Frange e Aragone, 'a cetate avenìe espugnate da [[Giuanne Andonije Orsini d'u Balzo]] e da [[Jacope Piccinino]]<ref>{{cita libro|titolo=Annali d'Italia dal principio dell'era volgare sino all'anno 1749|autore=Lodovico Antonio Muratori|vol=13|p=294|editore=Giambatista Pasquali libraro|città=Venezie|anno=1753|url=https://books.google.it/books?id=3dXCPkVSaq4C&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false}}</ref>; 'na vanne d'a popolazzione fuscìe a [[Ariane Irpine|Ariane]], addò osce a die esiste 'nu quartiere extra murale chiamate ''Tranesi''<ref>{{cita libro|Tommaso|Vitale|Storia della Regia città di Ariano e sua Diocesi|url=https://books.google.it/books?id=vW2YUtbHbH0C&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false|
1794|Salomoni|Roma|p=89}}</ref>.
Le abbesogne relative a' conduzione d'a uerre averene fatte devendà 'a cetate 'u cendre de commerce cchiù 'mbortande d'u vasce Adriateche, e jndr'à'u periode, de conseguenze, 'a classe de mercande, marinare e aramture crescìe de putere e le combonende aspirarene a partecipà a 'u guverne cetadine; de condre, 'a vecchie aristocrazie capeggiate da 'a famigghie Palagano, ricche de feude e privileggiate, scìe condre 'a fazione de le ricche nuéve; sta situazione 'mbrà 'u [[1440]] e 'u [[1460]] facè accumenzà conflitte, esiglie e banne d'a vanne de vote in vote ca perdeve, e avenìe resolte a' fine grazie a 'u 'ndervende de le trupe regge, restabilenne l'ordene. Ferdinande I se mettìe da 'a vanne d'a fazione popolare-borghese e condre a quedde aristocrateche, tuttavie se 'ngundrarene pure resistenze e proteste duvute soprattutte a 'u forte pese de le tasse.<ref name=":4" />
Da 'u 20 scennare [[1496]] 'a cetate e 'u castelle (cu Brinnese, Gallipoli e Otrande) passarene da 'a Corone Aragonese a' giurisdizione d'a [[Repubbleche de Venezie|Repubbleche Venete]], cumme pegne pu prestite congesse a [[Ferdinande II de Napule|Ferrande II]] de dojeciendemile ducate in occasione d'u [[Uerre d'Itaglie d'u XVI sechele|conflitte]] ca avenìe apprisse a' discese jndr'à l'Itaglie de [[Carle VIII de Frange|Carle VIII]]<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/puglia_(Enciclopedia-Italiana)|titolo=PUGLIA in "Enciclopedia Italiana"|lingua=it|accesso=6 decemmre 2021}}</ref>. Jndr'à 'u [[1496]] 'u [[Conziglie de le Pregadi|Senate venete]], de conzeguenze, delibberò l'elezione de 'nu guvernatore e de 'nu castellane pe Trane; jndr'à stu periode 'a cetate avìe 'n'arsenale, avìe recostruite 'u puérte civile e vedìe ravviarse 'u commerce.
Apprisse 'a formazione d'a [[Leghe de Cambrai]] (10 decemmre [[1508]]) 'a Spagne accumenzò a recuperà le puérte pugghiese ca erane d'a Repubblehce Venete, allore 'u vicerè [[Juan de Aragón|Giuanne d'Aragone]] jndr'à 'u masce [[1509]] convocò a [[Napule]] [[Prospere Colonna (condottiere)|Prospere Colonna]], pe pò scè cu jidde jndr'à Pugghie; le cetate de Monopoli, Mole, Polignane e Trane turnarene arrete a le Spagnule<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/prospero-colonna_(Dizionario-Biografico)|titolo=COLONNA, Prospero in "Dizionario Biografico"|lingua=it|accesso=9 decemmre 2021}}</ref>. 'A cetate però avenìe subbete repigghiate da le truppe veneziane e frangise, cu l'aijute de le popolane e 'mbrà le ostilità vive de l'aristocrazie tranese. Apprisse 'a [[Battagghie de Agnadelle]] jndr'à 'u 1509 'a cetate turnò a le Aragonise.
'A cetate, jndr'à 'u periode d'a dominazione venete, avenìe scacchiate cumme territorie pu combattimende d'a famose "[[Disfide de BArlette]]", purcé conziderate cambe neutre.
Da 'a metà d'u '400 a' metà d'u '500 'a cetate avìe splendore commerciale, avenìe frequendate da le mercande Veneziane ca accattavane grane e salnitre e vennevane tutte, da le monile a' pece, a 'u legne. 'Nu sbuénne de cetadine commerciavane, armavane nave, erane mediature cu 'u 'nderne, e pigghiavane parità de trattamende cu le veneziane privileggiate. 'A popolazzione jndr'à stu periode cresc^e. se passò da 870 fochere d'u [[1433]] a 950 d'u [[1475]], a 1022 d'u [[1499]]; pe colpe de le mote d'u [[1495]], angore de cchiù d'a peste d'u 1528-29 e pò pa uerre d'u 1529-30 'a popolazzione scennìe a 716 fochere, ma 'a cetate se repigghiò velcoe veloce e ggià jndr'à 'u [[1545]] turnò a cundà 1224 fochere.<ref name=":4">{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/trani_(Enciclopedia-Italiana)|titolo=TRANI in "Enciclopedia Italiana"|lingua=it|accesso=11 decemmre 2021}}</ref>
Durande 'u sechele apprisse se avìe l'inesorabbele decline de le attivitate commerciale marittime: oltre a' perdite de 'mbortanze de le rotte commerciale jndr'à 'u Mediterranée pe colpe d'a scuperte de le Americhe, 'a cetate non ge riuscìe a rimedià a 'u progressive 'nzabbiamende d'u puérte, legate a l'accumule de detrite carresciate da le acque torrendizie jndr'à l'insenature naturale e a l'attivitate d'a lavorazione d'u [[salnitre]], ca se faceve soprattutte jndr'à vanne meridionale de l'insenature. 'U retorne de le [[Aragonise]] cu [[Carle V d'Asburghe|Carle V]] aumendò 'a crise pure pe colpe d'a definitive esplulsione d'a comunitate ebbraiche, ca da sembre avere costituite 'nu putende fulcre economeche jndr'à suggettate cetadine.
=== 'A Sacre Regge Udienze (1586-1806) ===
[[File:Atlas_Van_der_Hagen-KW1049B12_079-REGNO_DI_NAPOLI.jpeg|miniatura|Carte d'u [[Regne de Napule]] pubblecate jndr'à 'u [[1640]] da le frate [[Joan Blaeu|Blaeu]]. A le margine de le stemme de le [[Suddivisione amministrative d'u Regne de Napule|Provinge]]. 'U regno ere a l'epoche territorie d'a [[Spagne de le Asburghe]] e sus a destre ste 'a fegure d'u stemme spagnole.]]
[[File:"Trani" (22089730899).jpg|miniatura|Rappresentazione d'a cetate jndr'à ''Il Regno di Napoli in prospettiva'' de [[Giuanne Battiste Pacichelli|G.B.Pacichelli]], 1703]]
'U guverne vicereale cercò de sistemà 'a crise 'nzedianneve 'a [[Regge Udienze|Sacre Regge Udienze]]: 'u [[Vicerè de Napule|Viceré]] Don [[Juan de Zúñiga y Requeséns|Giuanne de Zuniche]], Pringipe de [[Petraperzie]], jndr'à 'u [[1582]] comunecò a [[Filippe II de Spagne|Filippe II]], rre de Spagne, Napule e Sicilie, figghie de [[Carle V d'Asburghe]], ca ere opportune dà a' Sacre Regge Udienze de 'n'otra sede, oltre a quedde de [[Lecce]], purcé assaije lundane e de defficoltà jndr'à le comunicaziune 'mbrà Lecce e le cetate d'a provinge, e de ccrejà quinde 'n'otre jndr'à [[Terre de Bare (provinge)|Terre de Bare]] ca tenève le stesse competenze.
Rre [[Filippe II de Spagne|Filippe II]], jndr'à'u [[1583]], indicò Trane cumme capeluèche d'a [[Regge Udienze]] pa provinge de Terre de Bare.
'U decrete pe l'isituzione d'a Regge Udienze, comungue, avenìe conzegnate in vianghe jndr'à 'u punde addò 'ndicà 'a cetate da destinà a sede, a Don Diego de Vargas, nominate Preside d'a Provinge e Viceré Don [[Pedro Téllez-Girón, I duche de Osune]]. 'U De Vargas, arrvate a Bare jndr'à 'u [[1584]], 'ndicò queste cumme sede d'a Regge Udienze, ma pa durate de doje anne a titole de prove. Rre Filippe II, spicciate 'u periode de prove, sus 'a proposte d'u Viceré Pedro Téllez-Girón, I duca de Osune]] e cu l'appogge d'u Preside de Vargas, 'u 24 sciugne [[1585]] decretò ca avesse stabbilite a Trane 'a sede definitive d'a Sacre Regge Udienze d'a Provinge purcé 'a cetate ere 'mbortande assaije, specialmende in ambite giudiziarie.
'A Sacre Regge Udienze, ca corresponne a quedde ca osce a die jè 'a [[Corte d'appelle]], avìe combetenze giurisdizionale de seconde istanze in ambite civile, penale e amministrative, e quedde de le gravame da le sendenze de le giudice minore de totte 'a provinge de Terre de Bare da 'a quale facevane parte pure [[Matere]] e [[Trinitapule]]; in appelle apprime de allore avenèvane giudicate da 'a [[Gran Corte d'a Vicarie]] de Napule. 'U Preside oltre ca 'a cape d'a Provinge recuprive pure otre ruole 'mbortande, cioè Guvernatore de le arme e Cape Politeche, e cu sta qualitate presiedeve 'u Tribbunale Militare ca state sotte a' Regge Generale Udienze de Napule.
'A cetate, quinde, jndr'à luglie [[1586]], apprisse ca avenìe abbolite 'a Corte d'u Capitane ggià operande jndr'à cetate da 'u [[1424]], devendò sede d'a [[Reggfe Udienze]] d'a provinge de Terre de Bare. 'A sede avenìe mise a l'inizie jndr'à 'u [[Castelle sveve (Trane)|Castelle Regge]], pe pò passà jndr'à otre palazze cetadine, 'mbrà le quale quidde ca osce a die jè sede de dezione de l'Archivije de State.
Trane addevendò a tutte le effette 'u capeluèche d'a provinge de Terre de Bare<ref name=":03">{{cita web|url=http://www.ordineavvocatitrani.it/istituzionale/istituzionale.php?sezione=35|titolo=La Storia del Tribunale di Trani: Storia Antica|autore=Costanza Manzi|sito=ordineavvocatitrani.it|editore=Ordine degli Avvocati di Trani|accesso=19 scennare 2013|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130330020305/http://www.ordineavvocatitrani.it/istituzionale/istituzionale.php?sezione=35|urlmorto=sì|città=Trane}}</ref>, ruole ca reveste pe cchiù de dojeciende anne, 'nzigne a 'u [[1806]]: 'u Preside ere 'nfatte sie rappresendande d'u Regne ca esecutore d'u putere giudiziarie. 'A presenze de l'amministrazione giudiziarie permette a' cetate de revestìe 'nu ruole prestiggiose jndr' à'u cambe giurideche 'nzigne a le tiembe moderne. 'U 'nzedimende de l'Udienze avere date 'nfatte vite a nove prospettive de sveluppe economeche e suggiale d'a cetate 'a quale da cendre marinare e commerciale devendò pure cendre prengepàle, amministrative e culturale d'a Terre de Bare. Da quidde mumende 'a cetate devendò residenze de tanda nome illustre, avvocate, funziunarie e maggistrate, le quale se stabbilirene carrescianne cu lore pure le famigghie ca arricchirene 'a cetate de tesore d'arte, bibblioteche preziose e palazze assaije elegande. Trane vevìe accussì 'nu periode de granne fioriture culturale grazie a' funziona politeca soje, acchianne parte d'u passate splendore soprattutte jndr'à 'u [[XVIII sechele]], durande 'a dominazione de le [[Borbone]].
=== Le avvenemiende d'u 1799 ===
{{'Ndruche pure|Repubbleche Napoletane (1799)}}
Jndr'à le prime mise d'u [[1799]], apprisse a' proclamazione d'a [[Repubbleche Napuletane (1799)|Repubbleche Napuletane]], de le cetadine ispirate da le ideale libberale d'a nova repubbleche pruvarene a pigghià 'u condrolle d'a cetate: 'u Sinnache e le elette avenèrene dichiarate decadute e 'u 3 febbrare avenìe chiandate, 'mbacce a' [[Chiesere de San Frangische (Trane)|chiesere de San Frangische]], l<nowiki>'</nowiki>''[[arvule d'a libbertà]]'', jndr'à 'u luèche chiamate osce a die Chiazze Libbertà in memorie de chidde fatte. Quacche cetadine però se mettìe condre, scettanne 'nderre quacche sciurne apprisse l'arvule e proclammanne 'a fedeltà a 'u Rre: le reazionarie occuparene le punde strateggece d'a cetate e 'u puérte, procedenne a l'arreste de le cetadine repubblecane e aspettanne 'u retorne de le Borbone, aiutate da 'a flotte russe.
Jndr'à 'u frattiembe l'esercite frangese ca appuggiave 'a Repubbleche Napuletane, ere arrevate jndr'à Pugghie pe conguestà arrete le cetate reballatase a' Repubbleche, 'mbrà le quale Andrie, San Severe e Trane. Le reazionarie tranise, asserragliate jndr'à le mure federiciane massicce, resèingerene pe uette vote 'a richeiste de rese avanzate da 'u generale frangese [[Jean-Baptiste Broussier|Broussier]], e 'mbrà 'u 25 e 'u 29 màrze massacrarene tutte le 35 detenute politece repubblecane achiuse jndr'à 'u Castelle e otre cetadine ritenute fiangheggiatore lore. 'U 30 màrze 'a cetate avenìe assedite da le frangise, capitolanne apprisse a 'na sciurnate de assedie e de cannoneggiamende.
Bloccate ogne possibbele vie de fughe pure cu 'nu blocche navale, le frangise e le repbblecane capitanate da 'u Carafa, assaltarene 'a cetate 'u 1° abbrile, saccheggianne 'a cetate ca avenìe, pe 'na bella vanne, asckuate e destrutte. 'Nu sbuènne de crestiàne avenèrene massacrate, combrese tanda esponende de le famigghie de Lernia, Bianchi, di Feo, Bassi, Palumbo e Moscatelli<ref>Lambert', G. Amorese, ''Un secolo in veletta e cilindro''.</ref>: se stime ca jndr'à quidde sciurne murerene niende niende 800 cetadine, mendre 'u fume de le asckuamiende se 'ndrucave da le cetate vevine. Le nave frangise non ge se facerene probbleme a sparà cu le cannune sus a le pescherecce de le cetadine ca ste fuscevane e a catturà e a fucilà tanda cetadine fusciute da 'u blocche navale e sbarcate jndr'à approde ca se penzave cchiù secure. 'A rappresaglie frangese, determinate soprattutte da 'a convinzione sbagliate ca le Tranise erane condre a le idee nove d'a revoluzione, avere state spietate. Tanda probbie onne state le uccisione de cetadine oneste, indiziate o none, crestiàne vicchie, sacerdote, nobbile e plebbei, le sacchegge, le asckuamiende ca destruggrene documiende d'a cetate, carte notarile, libre preziose e arrede sacre.<ref>{{Cita web|url=http://www.ilgiornaleditrani.it/docs/trani/storia/La%20Storia%20di%20Trani.pdf|titolo=R. Piracci. Il Tranesiere}}</ref> 'U sciurne apprisse le frangise pigghiarene 'u condrolle d'a cetate, cu 'u generale [[Jean-Baptiste Broussier|Broussier]] ca emanò 'nu proclame de perdone pe le cetadine insubbordinate. 'A cetate, durande 'u periode curte de l'occupazione frangese, da 'u punde de viste amministrative devendò une de le candune d'u [[Dipartimende d'u Bradane (1799)|dipartimende d'e Bradane]] rette da 'u commissarie guvernative [[Necole Palomba]]. Le truppe frangise se ritirarene da 'a cetate quacche sumàne apprisse, permettenne 'u 16 masce 'a restaurazione d'u dominie borboneche.
=== Da 'u XIX sechele a osce a die ===
[[File:Veduta del porto di Trani (xilografia).jpg|miniatura|Vedute d'u puérte<ref name=":14" />]]
[[File:Trani – Veduta di una parte del porto (xilografia).jpg|miniatura|Vedute de 'na vanne d'u puérte]]
'A cetate avìe 'u status de capeluéche de provinge de Terre de Bare 'nzigne a l'ere [[Uerre napoleoneche|napoleoneche]], quanne cu [[Gesèppe Bonaparte]] e [[Giuacchine Murat]] se decretò ca Bare ([[1808]]) avera pigghià stu ruole: Trani perdìe accussì 'u ruole de capeluéche mandenute pe doje sechele. Le frangise apprime e le Borbone pò, apprisse 'a restaurazione, mandenerene comungue 'a [[Corte d'appelle (Itaglie)|Corte d'Appelle]] jndr'à cetate. Cu 'a proclamazione d'u [[Regne d'Itaglie (1861-1946)|Regne d'Itaglie]] jndr'à 'u [[1861]], 'a cetate mandenìe 'u primate giudiziarie 'nzigne a 'u [[1923]], quanne 'a Corte avenìe definitivamende spustate a Bare.
Pure ce 'a cetate jndr'à le prime anne d'u [[XIX sechele]] perdìe 'u ruole sue de cendre amministrative d'a provinge, signò ugualmende 'nu belle aumende sie d'u numere de javentande ca in termine de espanzione urbane; da 'nu verse, 'a crescite d'a cetate ere duvute a' permanenze d'u 'mbortande ruole giudiziarie, angore affidate a jedde, ca avìe 'u tribbunale provingiale e jndr'à 'u [[1817]] 'a Coprte d'Appelle e vedìe fiurì 'nu cete granne legate a le maggistrature, a le attivitate giurideche e 'nu sbuénne de 'ndellettuale, ca deffonnerene idee libberale, e da l'otre late, a' crescite condrebbuì l'attivitate d'u puérte ca avere state rennovate probbie jndr'à quidde periode, e grazie a 'u puérte ere possibbele 'u sostendamende de cchiù o mene doje terze d'a popolazzione cetadine, ca in totale arrevave a 16.000 crestiane<ref name=":3">Raffaello Piracci; Il Tranesiere, 1960; repubblecate da Radiobombo Il Giornale di Trani</ref>.
==== L'allariamende urbane uettecendesche ====
[[File:Trani – La Cattedrale vista dalla Villa (xilografia).jpg|miniatura|'A Cattedrale 'ndrucate da 'a Ville]]
Jndr'à prime metà d'u '800 se accumenzò a avvertì 'a necessità de spannere in mode regolare 'a cetate fore de l'andiche murazione, apprisse ca ggià sus a 'u spicciare d'u secole apprime avèrene nate le prime caseggiate jndr'à terrene de fore a le more. Jndr'à 'u [[1840]] 'u Comune affidò quinde a l'ingegnere comunale Caetane de Camelis 'u combite de scrivere 'a chiande d'u Borghe.
'U piane prevedeve ca, apprisse a 'u scettamend e'nderre de le mure, spicciate jndr'à 'u [[1846]], 'a cetate se spannesse in mode regolare, cu isolate mise a magghie ortogonale sus a tracciate rettilinèe; se detreminarene quinde de le asse de percorse maggiore, a collegà le chiazze e le 'nfrastrutture prengepàle, attraversate da strade perpendicolare, de larghezze 'nferiore; le isolate prevedevane 'a realizzazzione de fabbrecate 'nzippate de doje piane cchiù 'u terrene. L'allariamende uettecendesche d'a cetate sceve quinde a resultà abbastanze "seriale", jndr'à l'omoggeneità soje e uniformità, comungue 'a 'mbortanze de le 'nfrastrutture ca esistevane ggià legate a' viabbilità e a' cetate storeche, a le quale 'u sveluppe nuéve s'avere allaccià, facìe sine ca 'u tessute urbane, jndr'à 'u comblesse sue, avenìe dotate de carattere de granne organicità ca no se acchiavane facilmende jndr'à le allariamiende urbane d'a stesse epoche, de otre cetate, e none sulamende pugghiese<ref name=":5">{{cita libro|autore=Gesèppe Strappa, Mattée Ieva, Marije Andoniette Dimatteo|titolo=La città come organismo. Lettura di Trani alle diverse scale|anno=2003|editore=Dipartimento di Scienze dell'Ingegneria Civile ed Architettura, Politecnico di Bari - Mario Adda Editore}}</ref>.
[[File:Trani – Largo San Domenico (xilografia).jpg|miniatura|Larie Sa Dumineche]]
[[File:Trani – Corso Vittorio Emanuele (xilografia).jpg|miniatura|Corse Vittorie Emanuele]]
Jndr'à stu periode avenèrene fatte tanda opere pubbleche 'mbortande, 'mbrà le quale vonne securamende arrecurdate 'a Ville Comunale, inaugurate 'u [[1824]] e le doje strade carrabbile Trane-Corate e Trane-Andrie, spicciate jndr'à 'u [[1827]], caratterizzate da l'andamende rettilinée; jndr'à 'u [[1832]] avenìe inaugurate quedde ca osce a die jè Chiazze Cambe de le Longobbarde, destinate a mercate de genere elimendare e fatte da 'a demolizione de 'nu quartiere fatte da 'a Chiesere de l'Annunziate e da de le javetazune private; jndr'à 'u [[1840]] avenìe inaugurate 'u Cimitere de mò. Jndr'à 'u [[1828]] 'u Comune accattò 'a probbietà d'u Tiatre Comunale ''"San Ferdinande"'', 'nzippate jndr'à 'u [[1793]], 'mbrà le prime tiatre stabbile d'u [[Mezzoggiorne (Itaglie)|Mezzoggiorne]], e probbabbilmende 'u cchiù andiche de Pugghie<ref>{{Cita web|url=https://video.repubblica.it/edizione/bari/trani-il-teatro-piu-antico-di-puglia-rivive-in-3d/228427/227717|titolo=Trani, il teatro più antico di Puglia rivive in 3D|sito=Repubblica TV - Repubblica|data=12 febbrare 2016|lingua=it|accesso=8 decemmre 2021}}</ref>; 'u tiatre avenìe danneggiate da 'nu asckuamende in occasione de l'attacche de le truppe frangise jndr'à 'u [[1799]], e pò avenìe fatte 'a recostruzione, spicciate apprisse a cinghe anne, e pò danneggiate arrete jndr'à 'u terramote d'u [[1851]], pò angore danneggiatte assaije probbie durande le bombardamiende d'a seconda uerre mundiale, date 'nfine le grave condiziune stateche l'amministrazione comunale jndr'à 'u [[1958]] decedìe de scettarle 'nderre<ref name=":7">Benedetto Ronchi - Indagine sullo sviluppo urbanistico di Trani dall'XI al XVIII secolo; Schena Editore.</ref>; de l'arrede d'u tiatre se stipe 'u siparie appettate jndr'à 'u [[1863]] da 'u pettore Biagge Molinaro, raffigurande 'a promulgazione de le Statute maritteme.
==== 'U periode resorgimendale ====
'A presenze, jndr'à cetate, de 'nu belle numere de 'ndellettuale e de appartenende a' classe d'a borghesie aggiate, facìe sine ca pure a Trane se svelupparene e deffonderene le ideale d'u [[Risorgimende]]. Stave, jndr'à cetate, ggià da 'u [[1820]], 'n'associazione de Carvunare chiamate 'U Pellicane ca arrevò a cundà 506 iscritte, senze ca jndre stave differnze de cense, e d'a quale l'avv. Pitre d'Alessandro avere state Granne Maestre. Geséppe Beltrani, sinnache pe tanda anne, ere Presidende de 'n'otre associazione patriotteche. Jndr'à 'u [[1848]] 'a cetate partecipò cu endusiasme a 'u movimende libberale pe avè 'a Costituzione e mannò le avvocate Leopolde Tarantini e Geséppe Ugenti a 'u Parlamende Napuletane.<ref name=":3" />
'U 29 màrze 1848 'nu gruppe eteroggenée, fatte da 'ndellettuale, "galantuomene", artiggiane e uardie naziunale, asckuò jndr'à chiazze pubbleche 'u stemme austriache; stu atte avenìe conziderate "ostile" e purtò cchiù nnande a condanne; jndr' à'u febbrare [[1849]] avenìe date l'ordene de squagghià 'a uardie nazionale, comungue le cetadine se mettere condre facenne resistenze e 'a municipalità protestò cu forze, 'u sinnache allore avenìe destituite e se averene carceraziune, esilie e l'iscrizione jndr'à le liste de ''"attendibbele".''
Nonostande le repressiune d'u guverne, 'a cetate condinuò a essere 'u cendre d'a provinge addò le idee [[Resorgimende|resorgimendale]] se facerene sendè de cchiù; se cundarene 'nu sacche de cetadine 'mbrà le organizzature de le comunitate 'nsurrezionale d'u [[1860]].<ref name=":6" />
==== 'U "Discorso di Trani" de Frangische Francesco de Sanctis ====
'U famose storeche e criteche d'a letterature tagliàne [[Frangische de Sanctis]] jndr'à 'u [[1882]] se presendò cumme candidate a' [[Camere de le deputate (Itaglie)|Camere de le Deputate]] d'u [[Regne d'Itaglie (1861-1946)|Regne d'Itaglie]] jndr'à 'u collegge elettorale de Trane, venenne elette cu 4.279 vote condre a le 797 pigghiate da Pitre Andonije Cafiero, le 774 de Felice Cavallotti e le 403 de Carle Cafiero<ref name="pannunziomagazine.it" /><ref name="traniviva.it" />. 'A serate d'u 29 scennare [[1883]], jndr'à 'u tiatre comunale San Ferdinande, De Sanctis pronungiò quidde ca po' avène recanusciute cumme ''"Discorso di Trani"'', 'u quale resulte essere 'na specie de testamende politeche e etiche<ref>{{Cita web|url=https://www.senato.it/japp/bgt/showdoc/17/DDLPRES/966447/index.html?part=ddlpres_ddlpres1|titolo=ShowDoc|accesso=6 decemmre 2021}}</ref><ref>Jndr'à vanne finale de stu documende ste 'nu referimende a 'nu passagge d'u Descurse de Trane d'u De Sanctis - 'Ndervende de aperture d'a cerimonie pu bicendenarie d'a nascite de Frangische De Sanctis; Rome, Palazze d'a Conzulte, 8 novemmre 2018: https://www.cortecostituzionale.it/documenti/composizione/risorsePaginaPresidenteLattanzi/eventi/Intervento_di_apertura_della_cerimonia_per_il_bicentenario_della_nascita_di_Francesco_De_Sanctis_Roma_8_novembre_2018.pdf</ref>.
De Sanctis, jndr'à 'u descurse, afrondò ambiamende none sulamende 'u teme de l'Aunità d'Itaglie, ma pure quidde de l'"Aunificazione" nazionale, cioè, 'u mode pe raggiungere l'effettive e congrete aunità d'a nazione, sie a levélle sciugrafeche ca suggiale; esalte pò 'u ruole ca ave l'educazione, fondamendale pu progresse e 'u miglioramende d'a suggettate.
Quacche brane significative:
{{citazione|Io voglio dirvi quali sono le mie aspirazioni per il bene del mio Paese. Noi abbiamo ormai "l'unità nazionale"; ma a questa unità manca ancora la base, manca "l'unificazione", e l'unificazione è quel lento lavorio di assimilazione che deve scemare possibilmente le distanze, che separano ancora regione e regione, classe da classe. E a ciò non conduce questo aguzzare di continuo le passioni e le differenze di classi e di regioni, e seminare odio, invidia, uno stato di guerra negli animi, perché l’odio non crea niente, ma distrugge tutto, e perché questo non è unificare, ma segregare l’Italia, è un delitto contro l’unità nazionale. Io vi dirò qual è il mezzo per giungere a questa unificazione. L’organismo sociale è simile all’organismo umano, nel quale la malattia di un membro, se tu la trascuri, diviene malattia e morte di tutto l’organismo. Se una regione langue, quel languore si ripercuote»...«e una classe che soffre, diviene una piaga infissa nel corpo sociale, che si fa cancrena e lo uccide. Il male di uno diviene il male di tutti; e nasce quel sentimento di solidarietà, che ci fa sentire come nostra sventura, sventura di tutta Italia, la sventura che colpisce una regione, o una classe. E noi dobbiamo esser pronti all’aiuto non solo in nome di questa o quella regione, di questa o quella classe, ma in nome di tutta Italia, per il bene d’Italia. Noi dobbiamo creare negli animi questo sentimento di solidarietà, amore, carità, fratellanza; e avremo allora l’unificazione, avremo data alla nostra unità quella base di granito, che la renda indistruttibile non solo nella nostra coscienza, ma nella coscienza de’ nostri avversari.»...«L'opera dei secoli non si cancella in un giorno!»...«È l’educazione che ingrandisce i nostri cuori con l’ingrandire de’ nostri intelletti, e trasforma le società e le fa simili a noi.»...«Studiate, educatevi, siate intelligenti e buoni. L’Italia sarà quello che sarete voi.»|Discorso di Trani, De Sanctis {{!}} da Nilo Cardillo: http://www.nilocardillo.it/wp3/archives/720}}
A chiusure d'u descurse, cumme a menà acque sus a 'u fuéche aprrisse ca avere ditte congette accussì 'mbvortande, De Sanctis se ne scìe esprimenne 'u probbie combiacimende pe l'appellative de ''"Atene de le Pugghie"'' date a' cetate de Trane, ca l'avere appuggiate jndr'à le eleziune, e arrecurdanne 'u 'mbegne ca jidde avesse date pu bene comune:
{{citazione|Ora abbassiamo un po’ il tono e parliamo delle cose nostre come in famiglia. Io mi sento orgoglioso di rappresentare un collegio, dove è un corpo elettorale così disciplinato e così patriottico. Mi piace anche che la città capo del collegio, sia stata chiamata l’Atene delle Puglie, perché tra Atene e i miei studi e la mia vita c’è pure qualche simpatia. Io cercherò che Atene non resti un titulus sine re, un conte senza contea. Alcuni, che mi negarono il voto, dissero che io ero divenuto un pezzo da museo, una statua da essere messa in un tabernacolo; ma io sento quanto cuore ancora batte in questa statua. E sono contento, perché mi sento ancora buono a fare qualche bene all’Italia e qualche bene al mio collegio, e anche alla provincia, alla quale il collegio appartiene.|Discorso di Trani, De Sanctis {{!}} da Nilo Cardillo: http://www.nilocardillo.it/wp3/archives/720}}
==== Seconde uerre mundiale ====
Durande 'a [[Seconda uerre mundiale]] 'a cetate subbìe 'nu sacche de bombardamiende, 'u cchiù grave de le quale destruggìe 'na palazzine sus a 'u puérte accidenne 21 crestiàne 'u 27 abbrile [[1943]], arrecurdate da le cetadine cumme "Carsuniedde de sanghe". Quacche mese apprisse le tedesche 'nvaderene 'a cetate. 'A matine d'u 14 settemmre 1943 'n'aerée tedesche parte da Barlette bombardanne arrete 'a cetate. Avenérene culpite l'uffice de le Poste e probbabbilmende pe errore avenìe quase destrutte 'a palazzine d'u notaie Filippe Salvati jndr'à vie San Gervasie.<ref>{{Cita news|url=http://www.traniviva.it/rubriche/puntate/la-storia-di-pina-scampata-alle-bombe-tedesche-1/|titolo=La storia di Pina, scampata alle bombe tedesche. Racconto familiare dei fatti del '43.|pubblicazione=traniviva.it|accesso=4 novemmre 2016}}</ref> Apprime de ritirarse verse nord, le surdate nazziste rastrellarene 50 cetadine pe rappresaglie apprisse l'accisione de cinghe surdate durande 'n'azione de guerriglie. Grazie a 'u 'ndervende d'u podestà Geséppe Pappolla, d'u segretarie politeche Andonije Bassi e de l'arcivescove Monzignor Frangische Petronelli, le tranise avenèrene però rilasciate da 'u tenende colonnelle d'a guarniggione tedesche, Friedrich Kurtz, ca se rifiutò de dà l'ordene de fucilazione.
=== Simbole ===
[[File:Trani-Stemma.svg|left|Stemma comunale|136x136px]]
[[File:Trani-Gonfalone.png|left|Gonfalone comunale|198x198px]]
{{citazione|{{maiuscoletto|Fortis Ferox Fertilis}}|Muttette sus a' liste d'u stemme}}
'U stemme recanusciute cu [[decrete ministeriale]] d'u 13 luglie 1914<ref name="ACS"/> non ge corresponneve a 'u simbole storeche, ma a 'na recostruzione fatte attraverse le documiende a l'epoche note: pe fà 'nu combronde cu 'u stemme de osce a die, 'u draghe e 'a colline addò se pogge, se acchiavane 'ngape a' torre e non a 'u condrarie; 'u sfunne ere grigge e none azzurre e 'a cape ere bovine e none de tore. Apprisse accurate e approfonnite recerche storeche, pure cu 'u combronde cu le stemme scolpite sus a diverse edifice cetadine, ha state recostruite 'u stemme origgenale e fatte domande de sostituzione a 'u Ministere.
L'8 settemmre [[2000]]<ref name="ACS">{{cita web|url= http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?2951 |titolo= Trani |sito= Archivio Centrale dello Stato}}</ref> 'u [[Presidende d'a Repubbleche Tagliàne|presidende d'a Repubbleche]] [[Carle Azeglie Ciampi]] ave firmate 'u decrete de sostituzione d'u stemme e d'u gonfalone.<ref name=":2">{{Cita web|url= http://www.comune.trani.bt.it/turismo/citta/lo-stemma-e-il-gonfalone/index.aspx|titolo= Lo stemma e il gonfalone, scheda del Portale Istituzionale del Comune|accesso= 21 decemmre 2012|urlarchivio= https://web.archive.org/web/20160306042113/http://www.comune.trani.bt.it/turismo/citta/lo-stemma-e-il-gonfalone/index.aspx|urlmorto= sì}}</ref>
==== Stemme ====
{{quote|
De azzurre, a 'u draghe de verde, cu le ale apirte, cu le zambe d'ore, cu 'a code arruvugghiate, cu 'nu darde verse sus, ca mandene 'a torre de argende, murate de gnure, merlate a' ghibbelline de quattre, 'u draghe ca mette 'a zampe sinistre sus 'a colline de verde, funnate in punde, e ca pigghie 'a zampe destrem mise jndr'à 'na fasce, 'a cape e 'u cuédde de tore, mise a ttre quarte, d'argende; sotte a 'u scude, sus liste bifide e svolazzande de azzurre, 'u muttette, cu le lettere maiuscole gnore, FORTIS FEROX FERTILIS.
|lingua=roa-tara|[[Decrete d'u presidende d'a Repubbleche|DPR]] 8 settemmre 2000|
Di azzurro, al drago di verde, con le ali aperte, con le zampe d'oro, con la coda attorcigliata, desinente in dardo e volta all'insù, sostenente la torre di argento, murata di nero, merlata alla ghibellina di quattro, il drago poggiante la zampa sinistra sulla collina di verde, fondata in punta, e afferrante con la zampa destra, posta in fascia, la testa e il collo di toro, posti in tre quarti, d'argento; sotto lo scudo, su lista bifida e svolazzante di azzurro, il motto, in lettere maiuscole di nero, FORTIS FEROX FERTILIS.|lingua=it}}
==== Corone ====
{{quote|
Corone de cetate cu cinghe torre|lingua=roa-tara|[[Decrete ministeriale]] 13 luglie 1914|
Corona di citta con cinque torri|lingua=it}}
==== Gonfalone ====
{{quote|
Drappe de vianghe cu 'u borde de azzurre, riccamende ornate de ore e carecate d'u stemme sus descritte cu l'iscrizione cendrate d'ore, ca carresce 'u nome d'a Cetate. Le vanne de metalle e le cordone sò dorate, l'aste verticale adda essere recuperte de vellute de le culure d'u drappe, alternate, cu bullette dorate mise a spirale, jndr'à frecce avène rappresendate 'u stemme d'a Cetate e sus a 'u gambe 'ngise 'u nome. Cravatte cu nastre tricolorate da le culkkure nazionale frangiate d'ore.<ref name=":2" />|lingua=roa-tara||
Drappo di bianco con la bordatura di azzurro, riccamente ornato di ricami di oro e caricato dello stemma sopra descritto con la iscrizione centrata d'oro, recante la denominazione della Città. Le parti di metallo e i cordoni saranno dorati, l'asta verticale sarà ricoperta di velluto dei colori del drappo, alternati, con bullette dorate poste a spirale, nella freccia sarà rappresentato lo stemma della Città e sul gambo inciso il nome. Cravatta con nastri tricolorati dai colori nazionali frangiati d'oro.<ref name=":2" />|lingua=it}}
Ccrejate jndr'à 'u [[1098]] 'u stemme d'a cetate raffegure 'nu [[Draghe (araldeche)|draghe]] cu le ale granne, mendre ca ste stringe 'mbrà le artiglie sue 'na cape de tore, e cu 'na torre mise sus a 'u dorse. 'U stemme cambeggiave sus 'a porte urbeche oriendale ditte "de Bisceglie" e sus a 'u sedile d'u popole; esemblare andiche d'u stemme osce a die se iacchiane: une 'ngape a 'n'epigrade d'u [[1473]]<ref>{{Cita web|url=http://catalogo.beniculturali.it/detail/HistoricOrArtisticProperty/1600004515A|titolo=Stemma civico di Trani e arme gentilizia della famiglia Piczonis la|sito=catalogo.beniculturali.it|lingua=en|accesso=17 decemmre 2021}}</ref> mise pe arrecurdà 'a costruzione d'a coeva Torre d'u Rrelogge; n'otre sus a 'u fortine d'u puérte; pò sus 'a facciate d'a [[Chiesere de san Rocche (Trane)|chiesere de san Rocche]] 'nzieme a 'u stemme d'u guvernatore venete Vittore Soranzo ca facìe costruì 'a chiesere jndr'à 'u [[1528]]; 'n'otre angore ste sus 'a facciate d'a chiesere ggià de san Sebbastiane, osce a die [[Chiesere de sand'Agustine (Trane)|de sand'Agustine]], pure jndr'à stu case accumbagnate a 'u stemme cinghecendesche de 'n'otre guvernatore venete, Giugliane Gradenigo.<ref>''Lo Stemma e lo Stendardo della Città di Trani'', de Caetane de Camelis; Bombonotizie - ''Il Giornale di Trani''.</ref><ref>Luigge Lops, ''Lo stemma della città di Trani''.</ref>
'U significate ca pò essere dedotte da le parole d'u muttette ''"FORTIS FEROX FERTILIS"'' iacchie correspondenze jndr'à le vanne ca combonene 'u stemme:
*''FORTIS'' ("Forte", "resistende") - 'a [[Torre (araldeche)|torre]] indiche 'u grade de civiltà, 'a solidità de le fortificaziune e 'a forze de le deritte politece e storece ca avènene da le 'mbrese fatte e da 'a costande autonomie godute;
*''FEROX'' ("Fiere", "indomite", "intrepide") - 'u [[Draghe (araldeche)|draghe]], mise significativamende a sostegne d'a torre, in araldeche simbolegge ''viggilanze'', ''custodie'' e ''fedeltà'' e jè pure l'embleme de ''valore militare'';
*''FERTILIS'' ("Fertile", "feconde", "produttive") - 'a cape de [[Tore (araldeche)|tore]] e 'a [[Colle (araldeche)|colline]], a significà 'u processe de ricchezze, 'a produttività e 'a prosperità cetadine.<ref name=":2" />
=== Onorificenze ===
{{Onorificenze
|immagine=Merito civile silver medal BAR.svg
|nome_onorificenza=Medaglie d'argende a 'u merite civile
|collegamento_onorificenza=Merite civile
|motivazione=Durande l'urtema uerre mundiale, apprisse a 'nu bombardamende erée ca avere fatte 'nu sbuénne de muérte e danne, 'a popolazzione 'ndervenive subbete subbete in soccorse de le superstite e se adoperave pò, cu spirite 'mbavide de sacrifice e picche mezze a desposizione, jndr'à opere stangabbele de sgombere de le macerie e de recostruzione. Esembie splendide de umane solidarietà e ierte spirite de abnegazione. Trane 27 abbrile 1943|data= 8 masce 1998<ref>{{cita web|url=http://www.comune.trani.bt.it/turismo/citta/medaglia-d-argento-al-merito-civile/index.aspx|titolo= Comune di Trani |accesso=19 màrze 2009|urlmorto=sì|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20160305145331/http://www.comune.trani.bt.it/turismo/citta/medaglia-d-argento-al-merito-civile/index.aspx}}</ref>
}}
== Monumiende e luéche d'inderesse ==
[[File:Materials and documents of architecture and sculpture - classified alphabetically (1915) (14771482141).jpg|miniatura|A sinistre 'a bifore d'a "Case d'u Rabbine" jndr'à 'u quartiere ebbraiche, a destre 'a trifore de Palazze Caccetta<ref>in Materials and documents of architecture and sculpture - classified alphabetically (1915), Chicago: G. Broes Van Dort Co.</ref>]]
[[File:Paolo Monti - Servizio fotografico (Trani, 1965) - BEIC 6328875.jpg|miniatura|verticale|Dettaglie de l'archivolte d'u portale d'a [[Cattedrale de Trane|cattedrale]]]]
[[File:Paolo Monti - Servizio fotografico (Trani, 1970) - BEIC 6358227.jpg|miniatura|verticale|'U gruppe de l'accussìditte ''"[[Spinarie]]"'' sus a 'u fianghe meridionale d'a cattedrale]]
Trane se fregge d'u titole de [[cetate d'arte]]<ref name=":0" /> e vande 'nu patrimonie artisteche e architettoneche granne, testimonianze d' aparticolare prosperità gudute durande le sechele: apparte a' famose [[Cattedrale de Trane|cattedrale]] sus a 'u mare e a 'u [[Castelle sveve (Trane)|castelle sveve]],'a cetate jè ricche de chiesere e monastere, eppure de palazze storece. 'Mbrà le chiesere [[Architetture romaneche|romaneche]] stonne da sckaffà in risalte pe rilevanze artisteche 'a [[Chiesere de Ognessande (Trane)|chiesere de Ognessande]] ditte pure de le Temblare, le chiesere [[Chiesere de San Frangische (Trane)|de San Frangische]], [[Chiesere de Sand'Andrée (Trane)|de Sand'Andrée]]<ref name=":6" /> e [[Chiesere de San Giacome (Trane)|de San Giacome]].
Jndr'à 'u tessute urbane d'u borghe andiche 'u materiale cchiù ausate jè 'a [[petre de Trane]]; sò diffuse pu borghe, angore presende e leggibbele bbuéne, 'nu sbuénne de elemiende architettonece legate a 'u periode medievale: a chiste appartenene le caratteristece arche ogivale de logge a 'u pian terrene in passate ausate a scope commerciale, cu 'u passà d'u tiembe achiuse e sckaffate jndre a le locale de javetazione; le passagge 'mbrà le stritte cuperte cu volte a botte, sus a le quale fronde se 'mbostane arche de 'na certa fatture; sus a le prospette de le javetaziune se recanoscene paramiende murarie tipicamende medievale e sus a chiste stonne angore, libbere o tambonate, aperture de porte e fenestre cu [[Arche a tutte seste|arche a chiene cendre]], a [[Arche a seste acute|arche ogivale]] e certe vote stuézze de loggette<ref name=":5" />.
=== 'A descrizione de Trane de Anselme Adorno (1471) ===
Jndr'à 'u 1470 Anselme Adorno, nobbele fiamminghe ca apparteneve a 'na famigghie de origgene tagliàne, recevìe 'u 'ngareche da [[Carle I de Borgogne]] de esaminà le condiziune de le state musulmane jndr'à l'[[Oriende (reggione sciugrafeche)|Oriende]], passanne pe l'[[Itaglie]], pe referirle pò quidde ca avere 'ndrucate. Jndr'à 'u [[1471]] Adorno, turnanne da 'u viagge, facìe tappe jndr'à le prengepàle cetate tagliàne, <ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/anselmo-adorno_(Dizionario-Biografico)|titolo=ADORNO, Anselmo in "Dizionario Biografico"|lingua=it-IT|accesso=2021-12-19}}</ref> visitò Trane e screvìe 'na descrizione efficace jndr'à 'u sue ''"Itinerarium Terrae Sanctae"'':
{{citazione|TRANE - Trane jè conziderate une 'mbrà le megghie e cchiù belle cetate d'a Pugghie. Apprime de scè addà, amme passate 'a cetadine de Bisceglie. Jè cercunnate da mure belle gruésse e fortificaziune. 'A cetate de Trane se iacchie sus a 'u mare e ave jndre 'nu puérte ottime pe nave piccele, trireme e fuste; l'accesse a 'u puérte ave 'na sole endrate ca se ause pure pe assè, a protezione d'u puérte stonne de le torre. Atturne a 'u puérte onne state costruite case belle, e 'mbrà chiste ste 'na darsene ca serve a sistemà le galée e le nave. Nisicuna cetate jndr'à Pugghie s'assemegghie a Trane pe affare o commerce. Edifice belle, ierte e de marme so probbie assaije. Ste dimore sò de aspette belle e elegande assaije, 'a facciate de chiste jè de marme vianghe tagghiate a forme de diamande acute. Ogne petre 'nfatte jè rialzate mmienze e avvasciate atturne a le estreme, jndr'à stu mode se presende 'u castelle de Damasche e assaije otre case de Beirut. Ste case onne fenestre cu culonne sculpite e modanate. Amme giudicate assaije belle chidde edifice. Jndr'à sta cetate stonne 'nu sbuènne de ebbrée, alcune de le quale se onne convertite a' nostre fede jndr'à le anne passate. Le lore discendende avénene chiamate crestiàne novelle. Chiste onne costruite le case cchiù belle d'a cetate. Assaije chiesere d'a cetate sò decorate. A' cattedrale se 'nghiane 'nzigne a le gradinate de marme. Le porte de bronze sò sculpite a arte e meravigliose assaije. 'A cripte de sotte 'a chiesere jè granne quande 'a chiesere stesse. Jndr'à queste stonne assaije reliquie: 'u cuérpe d'u beate Necole Pellegrino, ca jè brucate jndr'à l'altare maggiore d'a cripte; avere state Greche de nazione, da 'a vocca soje non g'asseve otre ca Kyrieleyson, qualungue cose l'avessere cercate o ditte; 'u vrazze de san Luche, patriarche de Alessandrie; 'a mane de sanda Febronia; 'u cuérpe miracolose d'u Signore: 'na femmenodde jndr'à cetate, none pe cattiverie ma pe 'ngenuità, cercò de cucinà 'n'ostie consacrate ca se trasformò subbete in carne, angore osce a die ossservanne se 'ndruche 'a carne; 'u dicete de sand'Ambrogge vescove; 'a mane de san Attamiane; 'nu granne osse de san Giorge; 'n'immaggine d'a Vergine Marije, ca se dice ave appettate san Luche.
San Luche, 'nfatte, appettò tridece quadre de Nostre Signore, ognune de ste tridece pò essere chiamate Decatrie. Amme 'ndrucate assaije de ste cose aqquà e addà jndr'à luéche diverse.
Jndr'à sta cetate ste 'nu castelle abbastanze forte. Ste lundane da Bisceglie quattre miglie.
|Fonte bibliogr.: Testo in latino da: de Groër, Heers, Itinéraire d’Anselme Adorno en Terre Sainte
(1470-1471), 392; 1978 - "http:// www.viaggioadriatico.it"|DE TRANY - Inter Puliae civitates Tranensis una ex melioribus atquae pulchrioribus existimatur.
Priusquam ad eam applicuimus, Bisegi parvam urbem pertransivumus. Fortibus muris ac
moenibus cincta est. Tranensis civitas, super mari sita, pro parvis navibus, triremibus ac fustis
portum iocundissimum infra civitatem habet, fortem versus marinam exitum sive introitum
unum tantum habens, cum turribus fultum ad ipsius portus roborem, alias robur. Circumcirca
portum sunt pulchrae domus aedificatae, inter quas est inceptum dersmael ad galeas ac naves
reponendum. Nulla est in Pulia in negociis sive mercimoniis similis.
Edificia pulchra et alta marmorea et in copia magna sunt. In aspectu pulchrae et sumptuosae
dictae domus sunt, quarum anterior ex marmoribus albis paries in forma diamantum acutorum
scissus. Quilibet enim lapis in medio est elevatus et circa fines depressus in hunc modum
proprie quemadmodum est Damasci castrum ac prout domus multae sunt in Barutho.
Fenestras habent haec domus cum scissis sculptisque columpnis. Ea quidem edificia
pulcherrima iudicavimus. In ea multi iudei commorantur, quorum aliqui preteritis annis ad nostram fidem conversi
sunt. Quorum successores ibidem novelli christiani appellantur. Hii enim magnificentiores
domos civitatis construxerunt. Multae siquidem in ea ecclesiae ornatae sunt. Cathedralis vero
per gradus marmoreos ascenditur. Cuius ianuae aereae artificiose mirabiliterque sculptae sunt. Cripta infra ecclesiam est admodum magna quantum ecclesia est. Plures in ea reliquiae sunt:
corpus beati Nicolai peregrini, quod in altari maiori in cripta sepultum est; Graecus fuit
natione, ex cuius ore nunquam aliud quam Kyrieleyson evolavit, quidquid etiam sibi diceretur
vel ab eo peteretur; brachium sancti Leucae, patriarche Alexandriae; manus sanctae
Freboniae; corpus Domini miraculosum: muliercula quaedam in urbe, non ex versutis sed
simplicibus, hostiam sacratam coquaere conata est quae mox conversa in carnem, adhuc hodie
ibi caro oculis cernitur; digitus sancti Ambrosii episcopi; manus sancti Damiani; os magnum
sancti Georgii; imaginem unam Virginis Mariae, quam sanctum Lucam pinxisse ferunt.
Sanctus enim Lucas tredecim imagines Nostrae Dominae pinxit, quarum unaquaeque quasi
una ex tredecim decatria appellari potest. De hiis multas hinc inde diversis in locis vidimus.
Castrum est in ea satis forte. Distat a Bysegi miliaribus quattuor. |lingua=la}}
=== Architetture releggiose ===
Le chiesere de Trane se presendane pa maggiorparte jndr'à 'u [[Architetture romaneche|stile romaneche]], ''in primis'' 'a [[cattedrale]] [[Medioeve|medievale]]. Jndr'à tutte 'mbrà consacrate, scettate 'nderre e angore esistende se ne onne cundate cchiù de ciende. Pò 'a cetate vandave 'a presenze de quattre [[sinagoghe]] de le quale doje onne sciute perdute e le otre e doje angore esistende onne state reconvertite jndr'à chiesere.
==== Cattedrale de San Necole Pellegrine ====
[[File:Basilica di Trani.jpg|miniatura|verticale|Facciata d'a [[Cattedrale de Trane|Cattedrale]]]]
[[File:Trani – Cattedrale (xilografia).jpg|miniatura|verticale|'A facciate d'a cattedrale apprime de le restaure (1898)<ref name=":14" />]]
'A cattedrale de Trane, cu 'a basiliche superiore 'nditulate a sanda Marije Assunde, jè 'a costruzione cchiù prestiggiose d'a cetate pugghiese.
Jè une de le esembie cchiù rappresendative e preggevole de architetture [[Romaneche pugghiese|romaneche pugghiese]]<ref name=":6" /><ref>{{Cita web|url=https://www.catalogo.beniculturali.it/approfondimento/elenco-degli-edifizi-monumentali-italia-del-1902/puglia-provincia-bari/duomo-trani|titolo=Catalogo Generale dei Beni Culturali|accesso=18 decemmre 2021}}</ref><ref>{{Cita web|url=https://www.touringclub.it/destinazione/localita/chiesa/213553/cattedrale-trani|titolo=Cattedrale, Trani, localita, Chiesa|autore=Touring Club Italiano|sito=Touring Club Italiano|accesso=26 ottommre 2021}}</ref>. Ha state definite cumme ''"<nowiki>'</nowiki>a reggine de le cattedrale de Pugghie"''<ref>François Lenormant https://books.google.it/books/about/Trani_Storia_cultura_turismo.html?id=xC1OnQAACAAJ&redir_esc=y</ref><ref name=":11">{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0012.html|titolo=CATTEDRALE|accesso=21 settemmre 2021}}</ref> e costituisce pure 'na mete de turisme culturale assaije 'mbortande<ref>{{Cita news|url=http://bari.repubblica.it/cronaca/2018/03/19/foto/gianni_morandi_trani-191694314/#1|titolo=Gianni Morandi stregato dalla cattedrale di Trani: "Quella volta qui con Lucio Dalla"|pubblicazione=La Repubblica|data=19 màrze 2018|accesso=20 màrze 2018}}</ref>. 'A costruzione ha state fatte ausanne 'a petre [[Calce (elemende chimiche)|calcarée]] tipeche d'a zone, 'a [[petre de Trane]] pigghiate da le cave d'a cetate, caratterizzate da 'nu culore rosée chiarisseme, quase vianghe.
'A cattedrale se destingue da ogne otre esembie de architetture romaneche pugghiese apprime de tutte pa posiziona soje probbie vecine vecine a 'u mare e pu resultà chienamende leggibbele sus a le fronde de fore da tutte le late, grazie a 'na certa distanze ca 'a separe da le edifice atturne; se destingue pò pe l'imbonende [[transette]] coronate da 'nu cornicione elabborate, pe l'ause pò de l'[[arche a seste acute]] jndr'à 'u passagge ca ste sotte a 'u cambanile, fenomene non assaije diffuse jndr'à l'[[architetture romaneche]] e pe 'a presenze non solite de quattre diverse luéche de culte jndr'à stesse cattedrale, ognune dotate da 'a probbie distinzione e combiutezze architettoneche.
'Nu prime edifice de culte ca resale a 'u [[IV sechele]], cumme evidenziate da scave archeologgece recende, avere nate sus a l'arée addò ste osce a die 'a cattedrale. Pò 'a chiesere de Sanda Marije, ca corresponne a 'u piane d'a cripte de osce a die longitudinale mise sotte 'a navate d'a basileche superiore, sostituì l'edifice cchiù andiche e a 'u 'nderne sue avenìe scavate 'nu sacelle pe ospità le reliquie de san Leucio.
'A costruzione d'a cattedrale de soce a die accumenzò jndr'à 'u [[1099]], jndr'à 'u periode subbete apprisse a' sandificazione de san Necole Pellegrine, durande 'a [[Conguiste normanne de l'Itaglie meridionale|dominazione normanne]].
'A consacrazione avvenìe jndr'à 'u [[1143]] apprime angore d'u combletamende. 'A fase decisive d'a costruzione se avìe cchiù o mene 'mbrà 'u 1159 e 'u 1186 sotte a 'u vescove [[Bertrande]] II, invece verse 'u 1200 'u combletamende ere da conziderarse raggiunde, apparte 'u cambanile.<ref name=":11" /> L'elegande torre cambanarie, ierte cchiù o mene 58,90 m., avenìe 'nzippate sulamende apprisse, cchiù o mene 'mbrà 'u [[1230]] e 'u [[1239]], ma 'u combletamende se avìe apprisse 'a metà d'u Treciende mendre ere vescove Giacome Tura Scottini<ref name="mondi med">[http://www.mondimedievali.net/edifici/Puglia/Trani.htm Stefania Mola, pagina ''Trani: la cattedrale''], da 'u site [http://www.mondimedievali.net/Edifici/indice.htm ''Mondi medievali''] de l'[http://www.storiamedievale.net/ind02.htm Associazione culturale Italia medievale]</ref>.
Pe sechele 'a cripte dedicate a san Necole Pellegrine, cioè 'a cripte trasversale o soccuérpe de san Necole, mise satte satte sotte a 'u transette d'a basiliche superiore, ave stipate reliquie 'mbortande assaije, 'mbrà le quale 'u cuérpe d'a martire oriendale sanda Febronie, d'u quale jè possibbele angore osce a die ammirà 'u preggevole reliquiarie d'u XVIII sechele e 'nu dipinde ovale ca 'a raffigurescene, jndr'à 'u [[Musée diocesane (Trane)|musée diocesane]].
'A porte cendrale de bronze jè opere de [[Barisane da Trane]] e avenìe fatte jndr'à 'u [[1175]]: se tratte de une de le esembie cchiù 'nderessande d'u genere jndr'à l'[[Itaglie meridionale]]. 'A porte origgenale jè esposte jndre a l'edifice, invece fore ha state mise 'na copie fedele, inaugurate jndr'ò 'u [[2012]].
'U piazzale ca ste nnande a l'edifice romaneche se preste a avvenemiende artistece de diverse tipe, grazie a' cornice scenografeche offerte da 'a maestosità d'a cattedrale e da 'u mare. 'A chiazze ave ospitate 'nu sbuénne de congerte de artiste naziunale e 'ndernaziunale cumme [[Sting]], [[George Benson]], [[Massime Ranieri]], [[Gianne Morandi]], [[Lucio Dalla]], [[Ornelle Vanoni]], [[Gine Paoli]], [[Frangische De Gregori]], [[Jangele Branduardi]], [[Claudie Baglioni]], [[Andonelle Venditti]], [[Gianne Nannini]], [[Fiorelle Mannoia]], [[Gigi D'Alessio]], [[Frangische Renga]], [[Samuele Bersani]], [[Vinicio Capossela]], [[Ludoviche Einaudi]], [[Mario Biondi (candande)|Mario Biondi]], e tanda otre. Avènene fatte pure rappresendaziune tiatrale, urtemamende jndr'à 'u piazzale onne state fatte pure de le spettacole de opere.
==== Monastere de Sanda Marije de Culonne ====
[[File:Santa Maria di colonna Trani.jpg|thumb|'A chiesere d'u [[Monastere de Sanda Marije de Culonne|monastere de Culonne]]]]
[[File:Trani - Antico monastero di Colonna (xilografia).jpg|miniatura|Andiche Monastere de Culonne<ref name=":14" />]]
'U [[monastere de Sanda Marije de Culonne]], se iacchie sus 'a penisolette de Cape Culonne, jè a picche cchiù de 'nu miglie da 'u cendre d'a cetate, jndr'à 'n'arée 'nu tiembe fore da 'u javetate urbane, ma osce a die sckaffate jndr'à 'u cendre de 'na floride zone turisteche-residenziale. 'U monastere benedettine avenìe funnate 'nzieme a' chiesere 'nzeccate 'mbrà 'a fine de l'XI sechele e l'inizie d'u XII, da 'u nobbile tranese Goffrede Siniscalco.
'A facciate d'a chiesere jè fatte seconde scheme tipece de l'[[architetture romaneche]], ste 'u rosone, 'u portale jè sckaffate jndr'à 'nu [[protire]] cu arche fatiate sostenute da colonnione agile ca 'nglude 'nu architrave de finissime fatture ca avéne da 'nu monumende classeche, a coronamende ste 'na serie de archette pensile sus 'a cuspide.
Jndre a' chiesere se stipe 'u Crugefisse de legne d'u XV sechele oltraggiate da le corsare saracine e 'nu prezione altare ddunate da 'u Gran Duche de Toscane in cambie de le reliquie de Sande Stefane, ca aqquà se veneravane 'nzigne a 'u [[1684]]. Assaije belle jè 'a viste panorameche ca se 'ndruche da 'u piane de sus, da 'u quale jè possibbele osservà 'a coste de fronde 'u lunghemare, 'nzigne a' ville comunale cu 'a cattedrale sus a 'u sfunne.
Osce a die 'u monaster jè ausate pe iniziative culturale, congerte de museche jazz e classeche jndre a 'u chiostre o jndr'à 'u cortile de fore. 'U piazzale d'u [[Monastere de Sanda Marije de Culonne|monastere]] jè ausate, a 'u pare de le chiazze d'a cattedrale e d'u [[Castelle sveve (Trane)|castelle]] e de otre chiazze cetadine, cumme condenitore ideale pe avvenemiende artistece e musecale; ave avute granne 'mbortanze 'u congerte de [[Elton John]] 'u settemmre 2010.<ref>{{Cita web|url=http://www.traniviva.it/notizie/la-notte-di-elton-john-e-luminosa-anche-senza-le-stelle/|titolo=La notte di Elton John è luminosa anche senza le stelle|sito=TraniViva|data=21 settemmre 2010|lingua=it|accesso=18 decemmre 2021}}</ref>
==== Otre munastere ====
* Monastere / Convente de le Agustiniane;
* Monastere / Convente de Sanda Chiare;
* Monastere / Convente d'u Carmine;
* Monastere / Convente de le Capuccine;
* Monastere / Convente de San Dumineche;
* Monastere / San Giuanne Battiste (Le Clarisse);
* Monastere de le Carmelitane a' Scazate;
* Monastere / Convende de San Lorenze;
* Monastere / Convende de San Paole;
* Monastere Torre de le Monace.
===== Chiesere iertemedievale (IV - X sechele) =====
* [[Ipoggée de Sanda Geffa]];
* [[Chiesere de Sanda Marije de Giano]];
* [[Chiesere de Santa Marije de Dionisie]] (osce a die de le Sande Midece);
* [[Chiesere de San Martine (Trane)|Chiesere de San Martine]] - Chiesere Cristiàne Ortodosse.
===== Chiesere romaneche (XI - XII sechele) =====
* [[Chiesere de Sand'Andrée (Trane)|Chiesere de Sand’Andrée]];
* Chiesere de Sand'Agate;
* [[Chiesere de Sand'Andonije abbate (Trane)|Chiesere de Sand'Andonije Abbate]] e Furtine;
* [[Chiesere de San Frangische (Trane)|Chiesere de San Frangische]];
* [[Chiesere de San Giacome (Trane)|Chiesere de San Giacome]];
* Chiesere de Sanda Lucie - Palazze Gadaleta;
* [[Chiesere de Ognessande (Trane)|Chiesere de Ognessande]] / Temblare o Chiesere d'u Priatorie;
* [[Chiesere de Sanda Marije de Culonne]];
* Chiesette de San Nicolielle (ditte pure San Necoline).
===== Chiesere d'u periode angioine (XIII-XV sechele) =====
* [[Chiesere de Sanda Marije Scolanove]] - Sinagoghe;
* [[Chiesere de Sand'Anne (Trane)|Chiesere de Sand'Anne]] - Sinagoghe;
* Chiesere d'u SS. Crugefisse o Sanduarije de Marije SS. de l'Apparizzione<ref>{{cita web| url = http://www.ilgiornaleditrani.it/giornale/51339/-apparizione-l-effige-ha-un-secolo-via-agli-eventi| titolo = «Apparizione», l'effige ha un secolo. Via agli eventi| urlarchivio = https://web.archive.org/web/20200325220910/http://www.ilgiornaleditrani.it/giornale/51339/-apparizione-l-effige-ha-un-secolo-via-agli-eventi| urlmorto = sì| accesso = 25 màrze 2020}}</ref><ref>{{cita web | autore = Can. Giovanni Masciullo | url = http://www.mariadinazareth.it/www2005/Apparizioni%20data%20incerta/Apparizione%20Trani.htm | titolo = Maria SS. dell'Apparizione oppure detta "del Medico" | via = [https://archive.today/20200325214334/http://www.tranireligiosa.it/madonnadellapparizione-foto.aspx tranireligiosa.it] | urlarchivio = https://archive.today/20200325190445/http://www.mariadinazareth.it/www2005/Apparizioni%20data%20incerta/Apparizione%20Trani.htm | urlmorto = no | accesso = 27 màrze 2020 }}</ref>;
* [[Chiesere de Sanda Chiare (Trane)|Chiesere de Sanda Chiare]];
* [[Chiesere de San Dunate (Trane)|Chiesere de San Dunate]] e Torre d'u 'Rrelogge.
===== XVI sechele =====
* [[Chiesere de Sand'Agustine (Trane)|Chiesere de Sand'Agustine]];
* [[Chiesere d'u Carmine (Trane)|Chiesere d'u Carmine]];
* Chiesere de San Rocche;
* [[Chiesere de Sanda Marije de le Grazie (Trane)|Chiesere de Sanda Marije de le Grazie]] o de le Cappuccine.
===== XVIII sechele =====
* [[Chiesere de San Duminchee (Trane)|Chiesere de San Dumineche]];
* Chiesere de San Giuanne;
* Chiesere de San Luigge;
* [[Chiesere de Sanda Terese (Trani)|Chiesere de Sanda Terese]];
* Chiesere d'u SS. Salvatore o d'u [[Miracole eucaristeche de Trane|Miracole Eucaristeche]].
{{galleria
|larghezza=200px
|titolo= Architetture releggiose
|File:Navatasanmartinotrani.JPG|Navate laterale d'a Chiesere de San Martine
|File:Santa Maria Giano Trani.JPG|Chiesere da Sanda Marije de Giano
|File:Fortino trani.jpg|'A chiesere de Sand'Andonije Abbate jndre a 'u Furtine d'a Ville Comunale
|File:Paolo Monti - Servizio fotografico (Trani, 1970) - BEIC 6358226.jpg|Chiesere de Sand'Andrée
|File:Paolo Monti - Servizio fotografico (Trani, 1970) - BEIC 6358223 corr.jpg|Chiesere da San Giacome
|File:Ognissanti retro Trani.jpg|'U fore de le abside d'a Chiesere de Ognessande
|File:Trani San Francesco church.jpg|Chiesere de San Frangische
|File:Trani BW 2016-10-14 17-11-39.jpg|'A Sinagoghe Granne, pò Chiesere de Sand'Anne
|File:Inside scolanova2.JPG|Jndre a' Sinagoghe de Scolanove
|File:Internosantachiara.JPG|Jndre a' Chiesere de Sanda Chiare
|File:San DonatoTrani.jpg|Chiesere de San Dunate, sus a 'u sfunne 'a Torre d'u Rrelogge
|File:SantAgostino Trani.jpg|Chiesere de Sand'Agustine
|File:San Rocco trani.jpg|Chiesere de San Rocche
|File:CarmineTrani.jpg|Chiesere d'u Carmine
|File:Chiesa di Santa Maria delle Grazie (Trani).JPG|Chiesere da Sanda Marije de le Grazie (ditte pure de le Cappuccine)
|File:Santa Teresa Trani.jpg|Chiesere de Sanda Terese
|File:Trani San Domenico church.jpg|Chiesere de San Dumineche
|File:Internosangiovannitrani.JPG|Jndre a' Chiesere de San Giuanne
}}
===== XIX sechele =====
* Chiesere de San Mechele;
* Chiesere de San Toma;
* Chiesere de Sanda Marije d'u Soccorse (jndre a 'u cambesande).
===== XX sechele =====
* Chiesere de Sand'Andonije;
* Chiesere de le Jangele Custode;
* Chiesere de San Geséppe;
* Chiesere Madonne de Fatime;
* Chiesere d'u Sacre Cuore;
* Chiesere d'u Spirite Sande;
* Chiesere S. Marije d'u Puzze.
===== XXI sechele =====
* Chiesere de San Magne Vescove e Martire.<ref>{{Cita web|url=https://www.chiesaoggi.com/una-chiesa-aperta-al-territorio-la-nuova-chiesa-di-san-magno-a-trani/|titolo=La nuova chiesa di San Magno a Trani|sito=ChiesaOggi.com|data=2022-08-05|lingua=it-IT|accesso=2023-05-07}}</ref>
==== Sinagoghe ====
* [[Sinagoghe Scolanove]];
* [[Sinagoghe-musée Sand'Anne|Sinagoghe Granne]];
* Sinagoghe San Leonarde;
* Sinagoghe San Pitre 'u Martire.
=== Architetture militare ===
==== Castelle sveve ====
[[File:Castello Svevo di Trani.jpg|miniatura|'U castelle sveve]]
[[File:Castello di Trani, veduto dal mare (xilografia).jpg|miniatura|'U castelle accumme se presendave apprime de le restaure moderne<ref name=":14" />]]
'U [[Castelle sveve (Trane)|castelle sveve]] avenìe 'nzippate jndr'à 'u [[1233]] sotte a 'u regne de [[Federiche II de Svevie]]; jè une de le cchiù 'mbortande e megghie leggibbele 'mbrà le castiedde federiciane, nonostante quacche trasformazione ca ne onne in parte cangiate l'assette origgenarie<ref>{{Cita web|url=https://www.castelloditrani.beniculturali.it/it/97/la-storia|titolo=La storia|data=1º decemme 2017|accesso=26 novemmre 2021|urlmorto=sì|dataarchivio=10 abbrile 2022|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20220410022223/https://www.castelloditrani.beniculturali.it/it/97/la-storia}}</ref>. L'edificie ste 'mbacce a 'u prospette d'a cattedrale, e se iacchie jndr'à 'u tessute urbane in mode ca 'a iertezze origgenarie conziderevole de le torre dave agge a 'u condrolle d'u puérte e de le vie d'accesse a' cetate<ref name=":13">{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0011.html|titolo=CASTELLO SVEVO|accesso=26 novemmre 2021}}</ref>.
Jndr'à 'u stesse poste avere nate in precedenze 'na torre d'u X-XI sechele, de dimenziune none granne, a chiande quadrilatere e de accurate fatture, cu probabbele funziune de vedette, le quale reste onne state acchiate sotte a 'u piane de pavimendazione d'u 'ngresse de osce a die jndr'à l'androne oriendale<ref name=":13"/>. Jè secure ca jndr'à cetate stave ggià 'nu Castelle Andiche respette a quidde de osce a die, d'u quale però non se sape addò stave, costruite pe iniziative d'u Rre Normanne [[Ruggere II de Sicilie|Ruggere II]] e scettate 'nderre jndr'à 'u [[1137]]; da stu anne, 'nzigne a 'u mumende d'a funnazione d'u castelle de mò jndr'à 'u 1233, mangane documiende ca donne notizie sus a edificie castellare jndr'à cetate, ma è pure pruvate pe sta presenze jndr'à stu periode, e 'u 'nderessamende a' stesse, da vanne de Federiche II.<ref>Huillard-Breholles, 1852, vol II, pp. 137, 140</ref>.
Jndr'à 'u castelle soggiornò assaije vote 'u figghie de Federiche, [[Manfredi de Svevie|Manfredi]], ca 'u 2 sciugne [[1259]] se 'nzurò, in seconde nozze, cu [[Elene Ducas|Elene Ducas Comneno]], cu celebrazziune arrecurdate jndr'à le cronache pu sfarze e 'a solennità<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/elena-di-epiro-regina-di-sicilia_(Dizionario-Biografico)|titolo=ELENA di Epiro, regina di Sicilia in "Dizionario Biografico"|lingua=it|accesso=19 novemmre 2021}}</ref>.
Jndr'à seconda metà d'u XIII sechele, sotte a 'u dominie [[angioine]], 'u castelle avenìe ausate assaije probbie pe ruole de granne rilieve; jndr'à quidde periode 'nfatte ha state 'nu 'mbortande cendre amministrative e vivace ambiende pa vite de corte, le membre d'a famigghie reale rumanerene cu frequenze e se celebbrarene avvenemiende 'mbortande assaije.
Jndr'à 'u castelle avenèrene spustate le quaderne e le scritte de le conde de le ''Maestre Raziunale'', ca cugghiute jndr'à reggistre, seguivane 'a corte regge jndr'à le spustamiende lore; 'u 16 màrze [[1290]] 'u custode de l'archivije de le ''"rationes"'' d'a Curie, Guglielme de Pontoise, recevìe a [[Napule]] tutte le reggistre contabbele de le diverse funzionarie de le [[Suddivisione amministrative d'u Regne de Napule|provinge]], 'nzigne a allore stipate a Trane.<ref>{{Cita pubblicazione|nome=Stefano|cognome=Palmieri|data=1998|titolo=L'archivio della Regia Zecca. Formazione, perdite documentarie e ricostruzione|rivista=Publications de l'École Française de Rome|volume=245|numero=1|pp=417–445|accesso=2021-12-19|url=https://www.persee.fr/doc/efr_0223-5099_1998_act_245_1_5327}}</ref> Pe 'nu certe periode jndr'à 'u castelle avenìe stipate pure 'u tesore regge, 'u quale condrolle ere affidate a Mattée de Riso e a 'u castellane de Trane. L'edifice servìe pure cumme deposite regge pe materiale belliche e pe bene de valore: avìe quinde immagazzinate 'nu arsenale granne a disposizione de l'esercite, de le quale sò documendate jndr'à 'nu mode punduale 'a quantitate de firre e acciaie da forgià, de lange, balestre e quadrelle, e de uniforme; stavane pure custodite gruésse volume de cere e de merce recercate e prezione cumme pepe, cannelle, zucchere e bombice.
'N'ale d'u castelle ere tenute pronde a ospità 'u sovrane e 'a corta soje: grazie a le missive mannate da [[Carle I d'Angiò|Carle I]], da quacchedune se capisce ca 'u Rre avère 'a consuetudine de essere ospite d'u castelle ''-"in cameris castri nostri Trani, in quibus consuevimus hospitari"-'', e da otre ca dave le turnise ca servivane pe le spese de le figghie sue ca stavane addà. jndr'à 'u 1268 se tenérene jndr'à 'u castelle 'u 'nzuramende 'mbrà [[Carle I d'Angiò e [[Margherite de Borgogne]] e jndr'à 'u [[1271]] chidde de [[Filippe d'Angiò|Filippe]], secondegenite de Carle, cu [[Isabbelle de Villehardouin]] [[Pringipate d'Acaie|pringipesse d'Acaie]].
'U castelle sotte a 'u dominie spagnole, regnande [[Carle V d'Asburghe|Carle V]], subbìe partenne da 'u [[1533]] tanda trasformaziune, fine a quanne non g'avenève adeguate a le esiggenze difensive nove nate apprisse a l'invenzione d'a polvere da spare. Partenne da 'u 1832 subbìe 'na serie de fatìe pa trasformazione jndr'à carcere cendrale provingiale, apirte jndr'à 'u 1844, funzione mandenute 'nzigne a 'u 1974. Jndr'à 'u 1976 'u Castelle avenìe conzegnate a' Soprintendenze a le bene ambiendale e artistece d'a Pugghie. Ha state sottoposte a fatìe de restaure partenne da 'u [[1979]] e ha state apirte a 'u pubbleche 'u 5 sciugne [[1998]].<ref name=":22"/>
Ha state dichiarate [[Monumiende nazionale (Itaglie)|Monumende Nazionale]] cu 'u R.D. 27 ottommre 1936, n. 2091<ref name=":02">{{Cita web|url=http://www.normattiva.it/eli/stato/REGIO_DECRETO/1936/10/27/2091/ORIGINAL|titolo=REGIO DECRETO 27 ottobre 1936, n. 2091
Dichiarazione di monumento nazionale del Castello Svevo di Trani. (036U2091)}}</ref> (abbrogate da 'u D.P.R. 248/2010). da 'u decemmre 2014 'u [[Ministere pe le bene e le attivitate culturale e pu turisme|Ministere pe le bene e attività culturale]] 'u gestisce passanne da 'u Pole museale d'a Pugghie, jndr'à 'u decemmre 2019 addevende [[Musée nazionale tagliàne#Direziune reggionale Musée|Direzione reggionale Musée]].
==== Fortine de Sand'Andonije ====
[[File:Fortino di Trani.jpg|thumb|'U fortine 'ndrucate da 'a cattedrale]]
A l'estreme sinistre d'a ville comunale se tàse a l'andiche fortilizie destinate a' protezione de l'estreme punde oriendale d'u puérte: 'u fortine jè 'n'opere de fortificazione mise a protezione d'u 'ngresse d'u puérte, sus a 'u ''mode de Sand'Andonije'', ca pigghie 'u nome da 'n'edifice releggiose d'u XII sechele, 'a [[Chiesere de Sand'Andonije Abbate (Trane)|chiesere de Sand'Andonije Abbate]], da 'u 1478 sconsacrate e ausate cumme deposite 'nzeccate a 'nu candiere navale, jndr'à 'u quale 'u ricche commerciande Simone Caccetta, sembre jndr'à 'u 1478, facìe costruì 'na nave de stazze grosse dotate de 160 uemmene de equipagge. 'U 20 febbrare 1530 'u guvernatore venete Giuanne Vetturi jndr'à stu poste ufficializzò 'a consegne a' cetate a 'u vicarie de [[Carle V d'Asburghe|Carlo V]], [[Hernando de Alarcón (militare)|Fernando de Alarcon]].<ref>{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0015.html|titolo=CHIESA DI SANT'ANTONIO E FORTINO|accesso=2021-12-21}}</ref> 'A strutture d'a chiesere avenìe pò 'ngluse definitivamende jndr'à 'u 1541 jndre a' costruzione difensive ca stave apprime, apprisse a' fortificazione vulute da 'u [[Viceré de Napule|Viceré]] [[Pedro Álvarez de Toledo y Zúñiga|Pitre de Tolede]] pe esiggenze difensive d'a rade d'u puérte. 'A chiesere e 'u fortine onne state oggette de restaure jndr'à le anne '80 d'u XX sechele.
Da 'a sommità d'u fortine jè possibbele ammirà totte l'insenature addò s'affacce 'u borghe andiche, distinguenne chiaramende 'a cattedrale e le caratteristeche abside d'a [[Chiesere de Ognessande (Trane)|chiesere de Ognessande]]. Stu punde panorameche jè conziderate da le javetande une de le poste cchiù belle e suggestive d'a cetate.
==== Torre Barbinelli ====
[[File:Torrebarbinellitrani.JPG|miniatura|verticale|'A Torre Barbinelli]]
Torre fortificate d'e l'XI sechele ca se iacchie jndr'à chiazze [[Cesare Battisti]]. Cu scope de avvistamende faceve parte d'u prime castelle regge [[bizzandine]] - [[normanne]], inzieme a:
* Torre Lamadoro
* Torre Medievale
* Torre Olivieri
==== Porte Andiche ====
De le 4 porte de accesse de l'andiche cinde murarie Longobbarde, une sole se stipe angore osce a die sckaffate jndr'à le fabbrecate, jè porte andiche ditte pure ''aurea''.
=== Architetture civile ===
==== Case de Agnete ====
[[File:Palazzo d'Agnete à Trani (Pouilles), façade extérieure.JPG|miniatura|Case de Agnete]]
Avenìe 'nzippate jndr'à 'u 1283 da Necole Lombardo figghie de Giuanne De Agnete, ave 'na facciate medievale quase integre ricche de dettaglie architettonece decorative. A 'u piane terre ave, cumme otre edifice d'a stesse vie, le tracce de 'nu portiche andiche. A 'u prime levélle 'na fenestre elegande, in origgene bifore ma osce a die mangande d'a culonne cendrale, da 'u profile 'nderne lobate, tène sus 'na cornice a estroflessione de fore da 'a forme triangolare ca se pogge sus a doje colonnine, e doje finestrine monofore a arche acute lateralmende a' granne fenestre. A 'u levélle de sus ste 'na fenestre cendrale angore cchiù granne a arche acute a le late d'a quale stonne le mensole pogge tende.<ref>{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0049.html|titolo=CASA DE AGNETE|accesso=9 dicembre 2021}}</ref>
==== Torre d'u 'Rrelogge ====
'A torre medievale jè l'edifice cchiù ierte d'u cendre storeche apprisse 'u cambaniel d'a Cattedrale. Avenìe fatte 'nzippà da 'u Sinnache Spirite de Piczioni, jndr'à 'u 1473, affianghe 'a chiesere de San Dunate. Jndrè 'a torre, de probbietà d'u Comune, avenìe mise 'nu 'rrelogge meccaneche, une de le prime d'u [[Regne de Napule]]<ref>{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0075.html|titolo=CHIESA DI SAN DONATO E TORRE DELL'OROLOGIO|accesso=9 decemmre 2021}}</ref>. 'A base d'a torre ave 'u stemme origgenarie d'a cetate. 'A torre ha state restaurate jndr'à 'u 1931, invece 'u 'rrelogge ha state repristinate apprisse anne de 'ngurie sulamende jndr'à 'u 1994. Osce a die 'a torre non g'è visitabbele da 'u pubbleche.
==== Palazze Caccetta ====
[[File:Trani Palazzo Caccetta.jpg|thumb|upright|Palazze Caccetta]]
'U Palazze avenìe fatte 'nzippà da 'u mercande tranese Simone Caccetta<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/simone-caccetta_(Dizionario-Biografico)|titolo=CACCETTA, Simone in "Dizionario Biografico"|lingua=it|accesso=9 decemmre 2021}}</ref> jndr'à 'u 1456. Queste s0adda conziderà une de le opere cchiù 'nderessande de l'architetture d'u [[Quattreciende|'400]] a Trane, date 'u misckamende de genere ca caratterizze 'a facciate, sule parte de l'edifice a avè stipate le caratteristeche origgenarie de l'epoche de costruziuone d'u palazze. 'A facciate prengepàle ha state fatte soprattutte jndr'à 'u stile [[Tarde gotiche|tardegotiche]]; appate 'u portale a arche ogivale a raggere stonne otre elemiende architettonece 'nderessande, cumme le fenestre de diverse forme, ca vonne da le bifore a' bellissime trifore in corrispondenze d'u portale d'ingresse<ref>{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0044.html|titolo=PALAZZO CACCETTA|accesso=9 dicembre 2021}}</ref>.
Jndr'à 'u 1484 Rre [[Ferrande d'Aragone]] confiscò 'u palazze a Simone Caccetta, pe colpe de 'nu tendative de revolte condre a l'autorità regge, vennénnele pe 100 ducate a l'Univeristà de Trane. De probbietà d'u comune, ave ospitate le guvernatore venere 'nzigne a 'u [[1590]], devendò convende de le monace Teresiniane jndr'à 'u [[1642]] e Seminarie jndr'à 'u Setteciende.
'A tradizione vole ca da stu palazze 'a nuttate d'u 13 febbrare 1503 partì 'a notizie pe totte l'Itaglie d'a vittorie de le 13 cavagleire tagliàne capeggiate da [[Ettore Fieramosca]] sus a le frangise jndrà [[Disfide de Barlette]].
==== Palazze Antonacci Telesio ====
[[File:Trani Palazzo Telesio.jpg|thumb|'Ndrucamende de Palazze Telesio da 'u puérte (appprisse 'a restrutturazione d'u 2009)]]
Apprisse l'asckuamende de le case de le Antonacci jndr'à 'u [[1799]], 'u palazze avenìe 'nzippate jndr'à quidde poste jndr'à le anne d'u Uetteciende d'a famigghie Antonacci ('u stemme de famigghie mise jndr'à l'androne ca indiche 'a date d'u [[1761]] avenìe prelevate da l'androne d'u palazzette 'nzippate a vie San Giorge 15, pure de probbietà de le Antonacci, e mise jndr'à l'androne de Palazze Telesio-Antonacci jndr'à 'u [[1960]] da 'u Duche Vecinze Telesio e, perciò, non ge se referisce a' date de costruzione d'u palazze) e passò pò pe successione a' famigghie Telesio, 'nzignite d'u titole de Duche de Toritte, ca osce a die angore 'u javete. Cu 'a facciate prengepàle revolte verse 'u puérte sus a quedde ca osce a die jèChiazze Querce, ave subbite 'nu allariamende sus a 'u late est, apprisse a 'u scettamende 'nderre de le mure federiciane, jndr'à 'u 1845 a opere de l'architette Luigge Castellucci de Bitonde, 'u quale pure adeguò 'a facciate sus 'a chiazze Querce a 'u stile neoclasseche. 'U palazze ospite jndre 'u [[Musée de le carrozze de Trane|Musée de le Carrozze]]: 'na raccolte de 33 carrozze uettecendesche, ca appartevane soprattutte a' famigghie Telesio, oltre a finimende e divise da cocchiere. 'A 'mbortanze de sta raccolte ste jndr'à l'illustrà l'abbilità artiggianale de l'epoche e jndr'à 'u fà revivere 'a storie de 'n'indere classe suggiale a tutte colore ca pe jedde fatiavane.
==== Palazze Torres ====
[[File:Trani Palazzo Torres.jpg|miniatura|Palazzo Torres, sede cendrale d'u Tribbunale de Trane<ref name=":1">{{Cita web|url=https://www.tribunale.trani.giustizia.it/notizie_storiche.aspx?pnl=1|titolo=Tribunale di Trani|accesso=8 novemmre 2021}}</ref>, ggià sede d'a ''Corte d'Appelle de le Pugghie'']]
Avenìe costruite jndr'à chiazze nnande 'a [[Cattedrale de Trane|Cattedrale]] romaneche, jndr'à prime metà d'u [[XVI sechele]], da Martine Torres, membre de 'na famigghie tranese de origgene spagnole. 'U prospette jè 'nderamende fatte de [[Petre de Trane|petre]] e le piane sò scandite da [[cornice marcadavanzale]]; le elemiende ca stonne jndr'à facciate, 'u portale, le fenestre a timbane e le ttre balcune donne 'na sobbrie eleganze a 'u 'nzieme. Da 'u [[1811]] 'u Guverne avìe in congessione da 'u Comune l'ause d'u Palazze pe l'amministrazione d'a giustizie, ospitanne 'u massime organe giudiziarie d'a [[Terre de Bare (provinge=|Terre de Bare]] e da 'u 1861 a 'u 1923 'a ''Corte d'Appelle de le Pugghie''. Osce a die jè 'a sede cendrale d'u Tribbunale de Trane.<ref name=":1" />
==== Otre palazze nobbiliare d'a cetate ====
* [[Palazze de le Arte Beltrani|Palazze Beltrani]];
* Palazze Belvedere;
* Palazze Bianchi;
* Palazze Bonismiro;
* Palazze Broquier ggià Lepore Campitelli;
* Palazze De Angelis;
* Palazze De Angelis-Ventricelli;
* Palazze Candido;
* Palazze Carcano;
* Palazze Covelli ggià Forges Davanzati;
*Palazzo Fabiano ggià Filangeri;
* Palazze Filisio;
* Palazze Gadaleta;
* Palazze Gattola-Mondelli;
* Palazze Lambert ggià Palagano;
* Palazze Morola;
* Palazze Moselli-Maggiolla;
* Palazze Palumbo-Quercia;
* Palazze Paolillo;
* Palazze Petta ggià Lopez;
* Palazze Rogadeo osce a die Palazze Arcivescovile;
* Palazze [[Sarlo (famighie)|Sarlo]];
* Palazze Sifola;
* Palazze Sorìa;
* Palazze Suppa;
* Palazze Trombetta;
* Palazze Torres;
* Palazze Valenzano - Sede d'a [[Sezione de Archivije de State de Trane]];
* Palazze Ventricelli - Circole Aunione;
* Palazze Vischi;
* Massarie Macine de Monzignore;
* Massarie Melodia;
* Massarie Rossa.
<gallery>
File:PalazzoArcivescovileTrani.jpg|Palazze Rogadeo, osce a die Palazze Arcivescovile
File:Trani Palazzo Lambert.jpg|Palazze Lambert
File:Trani Palazzo Covelli.jpg|Palazze Covelli
File:Trani Palazzo Candido.jpg|Palazze Candido
File:Palazzo Beltrani.jpg|Palazze Beltrani
File:Trani Palazzo Quercia.jpg|Palazze Quercia
File:Trani Palazzo Filisio.jpg|Palazze Filisio
</gallery>
=== Parche e giardine ===
==== Ville comunale ====
[[File:Panoramic of Trani (4) - Villa.jpg|thumb|upright=2.3|'U viale prengepàle d'a Ville Comunale, jndr'à direzione d'u Monastere de Sanda Marije de Culonne]]
Jè 'u giardine pubbleche cchiù granne d'a cetate. Se stenne sus a 'nu terrazzamende a picche sus a 'u mare, avvrazzate da le bastiune de le andiche fortificaziune d'a cetate, cercunnate sus a ttre late da 'u mare. 'A posizione d'a ville offre, sus a 'u late sud, 'na bella vedute panorameche d'u lunghemare 'mbonde a 'u [[monastere de Sanda Marije de Culonne]], mendre da 'u late nord se tràse a 'u ''Fortine de Sand'Andonije'', da 'u quale se pò gudè d'a vedute d'a 'ndere 'nzenature d'u puérte e d'a cattedrale.
'A ville avenìe inaugurate jndr'à 'u 1824 e cchiù nnande allariate grazie a' bonifeche de le terrene subbete a sud, sus 'a coste, jndr'à zopne chiamate pe l'appunde ''"Cannete"'' a cause de le luéche ca no jerane salubbre. Avenìe citate 'mbrà le giardine cchiù belle de l'[[Itaglie meridionale]] jndr'à l'edizione d'u 1937 de l'[[Engiclopedije Treccani]]<ref name=":6" />.[[File:Villa comunale e monastero.jpg|thumb|Ville comunale e fortine|sinistra]]
[[File:Trani Villa Comunale Mon caduti.jpg|miniatura|'U Moumende a le Cadute, opere d'u scultore [[Andonije Bassi]]]]
L'arée jè chiandate a [[Arecaceae|palme]], [[Quercus ilex|lecce]], [[querce]] e [[pine]], e jè abbellite da aiuole, fundanelle e sciuéche pe le piccinne. Jndr'à vanna sud, jndre a 'na gallerie ca scenne a 'u levélle de le andiche mure, se iacchie 'nu acquarie ca ave diciotte vasche de petre de Trane ca ospitescene cchiù o mene cingheciende pisce de tanda specie ca avénene da tanda lache e jume d'u munne e chiande acquateche ornamendale.
'U viale cendrale corre quase 'nderamende parallele a' linée d'a coste e jè luénghe 350 metre; sus a 'u viale, mise 'mbronde a 'u 'ngresse prengepàle, se iacchie 'u monumende a le cadute, sculpite jndr'à 'u [[1923]] da 'u tranese [[Andonije Bassi]]. Percorrenne 'u viale se 'ngondre 'nu chalet d'u XIX sechele, sede de mostre e iniziative culturale a cure de artiste locale, e 'a casse armoneche, fatte jndr'à 'u [[1888]] e restaurate urtemamende e fatta essere funzionale<ref>{{Cita web|url= http://www.traniweb.it/trani/informa/7729.html|titolo= Restaurata la cassa armonica nella villa di Trani, Traniweb (28/05/2008)|urlmorto= sì}}</ref>; jndr'à le viale de destre stonne sei culonne miliare de l'andiche [[vie Traiane]], ca avènene da 'u tratte [[Ruve de Pugghie|Ruvo]]-[[Canose de Pugghie|Canose]].
== Suggettate ==
=== Evoluzione demografeche ===
{{Demografije/Trane}}
=== Etnie e minoranze furastiere ===
Le furastiere residende jndr'à cetate a 'u 31 decemmbre 2019 erane {{formatnum:2076}}, pare a 'u 3,7% d'a popolazzione. Le comunitate naziunale cchiù numerose erane<ref>[http://demo.istat.it/str2012/index.html Dati ISTAT 31-12-2012]</ref>:
* [[Albanie]]: 705
* [[Marocche]]: 385
* [[Romanie]]: 256
* [[Cine]]: 198
* [[Algerie]]: 78
=== Releggione ===
Trane jè 'a sede arcivescovile de l'[[arcidiocesi de Trane-Barlette-Bisceglie]] suffragganée de l'[[arcidiocesi de Bare-Bitonde]] e appartene a' [[reggione ecclesiasteche Pugghie]]. 'A diocesi ha state costituite jndr'à 'u [[VI sechele]] e jndr'à 'u [[2004]] cundave 274.060 battezzate sus a 286.560 crestiàne: osce a die jè rette da l'arcivescove [[Leonarde D'Ascenzo]]. L'arcidiocesi, apparte a le ttre cetate titolare, ave pure le cendre de [[Corate]], [[Margherite de Savoie (Itaglie)|Margherite de Savoie]], [[San Ferdinande de Pugghie]] e [[Trinitapule]].
'A cetate venere 'u ssande prutettore sue [[San Nécole Pellegrine]], 'nu predicatore greche uagnone morte a Trane jndr'à 'u [[1094]], e 'u crugefisse de Culonne, 'nu andiche crugefisse ca arrubbate da 'u monastere de Sanda Marije de Culonne jndr'à 'u [[1480]] durande 'n'ingursione saracenem avenìe mutilate d'u nase e miracolosamende pigghiò a sanguinà.
Jndr'à cetate stonne diverse [[Confraternite (Chiesere cattoleche)|confraternite]], se ne condane quinnece (de le quale ttre arciconfraternite),<ref>{{Cita web|url=https://www.confraternite.it/comuni/trani|titolo=Trani {{!}} Confraternite|accesso=15 decemmre 2021}}</ref> Ognune de chiste festegge 'nu probbie sande, da le quale pigghiane l'obblighe releggiose, le rite e le onere de le festeggiamiende, cumme le prugessione pe le vie cetadine.
Andicamende putevane nascere cumme organizzazziune laiche cu 'u scope de promuovere opere de carità e de assistenze, in specie ospedaliere e pe assecurà a le confratelle 'u rite funerarie e 'u brucamende jndr'à le cripte de le chiesere addò erane stabbilite le confraternite.<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/confraternita_(Enciclopedia-Italiana)|titolo=CONFRATERNITA in "Enciclopedia Italiana"|lingua=it|accesso=15 decemmre 2021}}</ref><ref>{{Cita web|url=https://www.tranireligiosa.net/le-confraternite-d-i-trani/|titolo=Le Confraternite di Trani – TRANI RELIGIOSA|lingua=it|accesso=15 decemmre 2021}}</ref><ref>''“Le Confraternite Tranesi” di Francesco Pagano''</ref> 'A cchiù andiche jè quedde de San Vite martire, ggià Sanda Marije de' Bianchi, cu 'a presenze jè attestate da 'u [[1466]].<ref>{{Cita web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/siusa/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=60118|titolo=SIUSA - Confraternita di San Vito di Trani|sito=siusa.archivi.beniculturali.it|accesso=15 decemmre 2021}}</ref>
Se reggistre da 'u 2004 'u retorone d'a [[Comunitate ebbraiche de Trane|comunitate ebbraiche]], attive da 'u Medioeve, ca osce a die esercite jndr'à [Sinagoghe Scolanove]], jè presende pure 'na comunitate [[Chiesere ortodosse rumene|ortodosse rumene]] ca esercite jndr'à l'andiche [[Chiesere de San Martine (Trane)|chiesere de San Martine]], conzegnate a 'u culte nuéve jndr'à 'u [[2008]].
=== Tradiziune e folclore ===
[[File:Croce di colonna.JPG|upright=0.7|thumb|Prugessione d-a Croce de Culonne]]
==== Sumàna sande ====
{{'Ndruche pure|Miracole eucaristeche de Trane}}
[[File:Processione Eucaristico-Penitenziale-Riparatoria..jpg|thumb|upright=0.7|Prugessione Eucaristeche-Penitenziale-Riparatorie (21 abbrile 1984, Sabate Sande) pe arrecorde d'u [[Miracole eucaristeche de Trane]]]]
'Nu periode particolare e suggestive d'a tradizione tranese jè 'a [[Sumàna sande]], pe stu fatte citame le ''Altare d'a Reposizione'' (chiamate, sbaglianne, ''Sepolcre'' pa successione de le avvenemiende veloce) d'u [[Sciuvedìe sande]], cioè 'a solenne esposizione de l'Ostie consacrate, prateche liturgeche comune a' cattolicità. Jndr'à cetate le diverse parrocche cetaine 'nzieme a' cattedrale e a' rettorie sede de associaziune releggiose, 'nzieme a le rispettive [[Confraternite (Chiesere cattoleche)|confraternite]], se 'mbegnane ogne anne preparanne de le Altare d'a Reposizione suggestive ca carresciane le cetadine a scè pe le vie d'a sere d'u Sciuvedìe sande 'nzigne a' matine d'u Venerdìe sande e a scè de chiesere pe chiesere. 'A tradizione vole ca abbesogne visità almende sette chiesere.
Une de le tradiziune cchiù suggestive ca 'a cetate vande jè 'a prugessione d'a 'Ddulurate organizzate da l'Arciconfraternite de l'Addulurate ca se face jndr'à le prime ore d'u matine (da le ttrede) d'u [[Venerdìe sande]]. 'A prugessione vèje quase tutte le vie d'a cetate, visitanne dece de le quattrodeche ''sepolcre'' de le chiesere cetadine seguite da 'na folle numerose de devote e non. L'assute d'a ''Madonne de notte'', cumme chiamane semblicemende le Tranise, jè fissate a le trede d'u matine da 'a [[Chiesere de Sanda Terese (Trane)|chiesere de Sanda Terese]], ca jè 'a stesse addò se venere 'a statue ca avéne carresciate jndr'à prugessione.
'N'otra prugessione d'a sumàna sande jè 'a Prugessione de le Mistere ca se face a le ore 20.30 d'u Venerdìe sande, 'na prugessione cu quattordece immaggine sacre ca parte da 'a cattedrale e arrive pe le vie cchiù andiche d'a cetate a' quale partecipane totte le confraternite cetadine e jè organizzate da l'Arciconfraternite d'u SS. Sacramende (o de le Vianghe).
Sta prugessione ha nate pr arrecurdà 'nu [[Miracole eucaristeche de Trane|miracole eucaristeche]] accappate jndr'à cetate jndr'à l'XI sechele, 'nfatte 'u gonfalone gnure ca iapre 'u cortée ave 'a scritte ''[[SPQR]]'' ca indichesce 'a presenze d'u [['Mbere romane d'Oriende]] durande stu miracole. 'Nzigne a 'u 1986 'a prugessione avenéve achiuse da quattre sacerdote ca, a' scazate, carresciavane a spalle 'n'urne de argende ca tenéve 'u Sandissime Sacramedne; quiste avvenive, tradizionalmende, in segne de reparazione a 'u miracole. Osce a die, invece, avéne carresciate 'na [[reliquie]] de 'nu stuézze d'a Sacra Croce.
Sta prugessione ave spesse cangiate sciurne 'nfatte da 'u Sciuvedìe sande s'ave passate a 'u Venerdìe, pò a 'u Sabbate (pe l'aliturgeche d'u sciurne) pe pò returnà a 'u venerdìe, cu 'nu passe lende ('nzigne a 'u 2006 'a prugessione parteve a le 17:00).
==== Feste patronale d'a Croce de Culonne ====
'U 3 masce se festegge 'u Ss. Crugefisse de Culonne ca ave origgene andichissime addò 'a storie e leggende se masckane. Se dice 'nfatte ca 'u 3 masce 1480 avenìe arrubbate da 'a chiesere de Sanda marije de Culonne da le pirate 'nu Crugefisse de legne e pò tagghiarene 'u nase de Criste ca pigghiò a sunguinà e avenìe scettate jndr'à mare; accussì da quidde anne l'avvenimende avéne angore arrecurdate.
'A feste d'u Ss. Crugefisse déje vite a 'na prugessione de varche ca partenne da 'a penisole de Culonne cu 'u Crugefisse a borde de una de le pescherecce d'a marinerie locale, arrive 'mbonde a 'u puérte addò avéne 'mpartite 'a benedizzione solenne a le acque 'mbrà fuéchere pirotecnice esuone de cambane, apprisse ca 'a Sacre Immaggine avéne sbarcate sus 'a terraferme e jè fatte 'a solenne prugessione cu 'a banne musecale ca sone. 'A prugessione ca tradizionalmente véje pe tutte 'u puérte, pò véje pe le strade prengepàle d'a cetate e pò arrive jndr'à une de le parrocchie d'a cetate addò 'u Ss. Crugefisse de Culonne rumane a' venerazione de le fedele pe cinghe sciurnate. 'A feste pò spicce cu 'a vie Lucis, partenne da 'a parrocchie addò ave rumaste esposte 'u Ss. Crugefisse, 'nzigne a 'u Sanduarije de Culonne.
'Nzigne a le anne '50 le festeggiamiende in onore d'u Ss. Crufefisse seguivane 'nu cerimoniale diverse da quidde de osce a die: apprisse ca avere arrevate a 'u puérte, se sceve pe 'ndere senze fà manghe 'na soste jndr'à une de le parrocchie cetadine e turnanne derettamende a 'u Sanduarije de Culonne.
==== Festa patronale di [[Nicola Pellegrino|san Nicola il Pellegrino]] ====
[[File:San Nicola Pellegrino.jpg|thumb|upright=0.7|Processione del Santo Patrono [[Nicola Pellegrino]]. Particolare dell'uscita della processione dalla [[Cattedrale di Trani]].]]
La festa patronale in onore di san Nicola il Pellegrino è organizzata dal Comitato Feste Patronali ed è molto sentita dalla devozione tranese. Le celebrazioni si svolgono nell'arco di tre giorni, tra il sabato e il lunedì della prima settimana di agosto. La festa per il Santo attira un grande numero di visitatori dalle zone limitrofe oltre ai turisti, anche stranieri.
Oltre alle solenni processioni e alle iniziative culturali e religiose, vengono organizzate gare e spettacoli pirotecnici, giri bandistici per le vie della città e concerti. Il momento principale della festa è la prima domenica di agosto, quando vengono portate in processione per le vie della città il busto d'argento e le reliquie del Santo, con la partecipazione delle massime autorità ecclesiastiche (Capitolo Cattedrale e clero tutto), civili e militari e tutte le arciconfraternite e confraternite della città.
== Cultura ==
=== Istruzione ===
==== Biblioteche ====
* [[Biblioteca comunale Giovanni Bovio]];
* Biblioteca diocesana.
==== Scuole ====
* [[Scuola secondaria di primo grado in Italia|Scuole Secondarie di I grado]]: 3 scuole
* [[Scuola secondaria di secondo grado in Italia|Scuole Secondarie di II grado]]: 6 scuole (2 istituti professionali, 1 istituti tecnici per ragionieri, 4 licei: classico, scientifico, pedagogico, linguistico)
==== Università ====
Sono presenti sul territorio cittadino due università telematiche: la [[Università degli Studi "Niccolò Cusano"|Unicusano]], la [[Università telematica "Guglielmo Marconi"|Guglielmo Marconi]] e la Unitelma Sapienza.
Era presente a Trani l'Istituto Superiore di Scienze Religiose "''San Nicola Pellegrino''". Con il riordino degli ISSR da parte della Conferenza Episcopale Pugliese anche questo istituto è stato chiuso come tutti gli istituti non metropolitani.
==== Musei ====
* [[Museo diocesano (Trani)|Museo diocesano]] la cui sede è il Palazzo Lodisposto, che comprende numerosi reperti recuperati dalla cattedrale e dalle varie chiese cittadine. Nasce nel 1975 per volontà dell'Arcivescovo Giuseppe Carata, al fine di dare una più adeguata sistemazione al materiale lapideo e scultorio proveniente da demolizioni operate nella Cattedrale ed in altre chiese della città di Trani. Nel corso degli anni il suo patrimonio si è notevolmente arricchito di opere e reperti di grande valore artistico e storico.
* [[Sinagoga-museo Sant'Anna|Museo ebraico]] situato presso la chiesa di sant'Anna (ex sinagoga), raccoglie opere e testimonianze della storie ebraica cittadina, è l'unico museo ebraico del sud Italia.
* [[Palazzo delle Arti "Beltrani" - Pinacoteca "Ivo Scaringi"|Pinacoteca Ivo Scaringi]] la cui sede è nel palazzo Beltrani, raccoglie una collezione di opere del pittore tranese Ivo Scaringi, donata dalla famiglia.
* [[Museo delle carrozze (Trani)|Museo delle carrozze]], sede presso il palazzo Antonacci in piazza Quercia, sono ospitate circa 40 carrozze appartenute ai duchi Telesio e divise di cocchieri e finimenti per i cavalli.
===== [[Sezione di Archivio di Stato di Trani]] =====
È una sezione dell'[[Archivio di Stato di Bari]] e ha sede nel settecentesco Palazzo Valenzano nel pregevole contesto del centro antico cittadino, in posizione di notevole interesse panoramico sul promontorio prospiciente il porto nelle vicinanze della celebre [[Cattedrale di Trani|cattedrale]] romanica.
=== Media ===
==== Radio ====
Le uniche emittenti radiofoniche presenti in città sono:
* Radio Bombo<ref>{{Cita web|http://www.radiobombo.com|titolo= Radiobombo, Il Giornale di Trani, ''Radiobombo,05/04/2012''}}</ref>
* Radio Canale 93 Stereo
==== Televisione ====
La città non ha ospitato per circa vent'anni alcuna emittente televisiva infatti l'unica TV locale presente, Tele Radio Nord Barese (Trnb), aveva cessato le trasmissioni a metà degli anni '90<ref>{{Cita web|http://www.tranilive.it/news/Cronaca/197297/news.aspx|titolo= È nata ufficialmente TeleTrani. Ecco la prima storica registrazione, Tranilive (28/08/2012)}}</ref>.
Con il passaggio al digitale terrestre è nata la nuova emittente TeleTrani, prodotta da [[Telebari]], che ospita il nuovo canale sulla sua piattaforma; a TeleTrani è stato assegnato il canale numero 188. La programmazione del nuovo canale è iniziata l'11 febbraio 2013.
=== Eventi ===
I <nowiki>''</nowiki>Dialoghi di Trani<nowiki>''</nowiki>, un festival culturale e letterario nato nel 2002 e organizzato dall'associazione La Maria del Porto con il patrocinio del comune di Trani, della provincia Barletta-Andria-Trani e della Regione Puglia. I <nowiki>''</nowiki>Dialoghi<nowiki>''</nowiki> ospitano principalmente dibattiti e tavole rotonde nella cornice del Castello svevo e coinvolgono scrittori, autori, giornalisti e artisti di fama nazionale ed internazionale. La programmazione del festival si articola in diverse giornate ed è caratterizzata da una tematica diversa ogni anno, intorno alla quale i diversi ospiti sono chiamati ad interessanti confronti e dibattiti.<ref>{{Cita web|url=https://www.idialoghiditrani.com/pagina.php?idSezione=11&idMenu=62|titolo=I Dialoghi di Trani|accesso=1º agosto 2020|dataarchivio=8 agosto 2020|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20200808085247/https://www.idialoghiditrani.com/pagina.php?idSezione=11&idMenu=62|urlmorto=sì}}</ref>
== Geografia antropica ==
=== Urbanistica ===
Il tessuto urbano della città è facilmente distinguibile in tre zone. Il primissimo nucleo racchiude la zona del porto e comprende la Giudecca o quartiere ebraico, che con porta Vassalla e porta Aurea racchiudono la prima murazione della città. Successivamente le mura furono ampliate, esse correvano lungo le attuali vie Alvarez e Bovio fino alla piazza della Repubblica dove sorgeva l'antica porta di [[Bisceglie]], per poi proseguire verso il mare, scendendo l'attuale corso Cavour con deviazione sull'attuale via E. Comneno fino alla villa comunale. Queste mura sono rimaste in piedi fino agli inizi dell'Ottocento, poi furono abbattute per l'esigenza espansionistica della città; nacque così il borgo ottocentesco formato da due strade principali che si intersecano presso piazza della Repubblica, via Cavour e corso Vittorio Emanuele. A ridosso di queste due direttrici si espandono le altre vie dritte e intersecate tra di loro e tutte parallele. È possibile notare la distinzione tra il borgo medioevale formato da vie strette e tortuose e la zona ottocentesca più lineare<ref>{{cita|Indagine sullo sviluppo urbanistico di Trani dall'XI al XVIII secolo - Benedetto Ronchi}}.</ref>. Malgrado i tentativi di rendere organica l'espansione della città, con un progetto di urbanizzazione lungo le direttrici del borgo ottocentesco, lo sviluppo urbanistico nel Novecento è proseguito dapprima sfruttando la direttrice di corso Vittorio Emanuele verso Bisceglie, lungo cui la città ha avuto la maggiore espansione, arrivando a collegare la zona intorno alla penisola di Colonna, fino agli anni '50 isolata e caratterizzata da pregevoli villette. Nell'ultima metà del XX secolo, si è avuta una notevole espansione anche verso Andria e Corato, con la nascita di quartieri periferici di grandi dimensioni (Pozzo Piano, Sant'Angelo, Stadio-Alberolongo). Non si è verificata invece un'espansione verso Barletta, a causa della nascita della zona industriale all'inizio del XX secolo, che si è in seguito sviluppata lungo la costa verso Barletta con l'insediamento di numerose attività di lavorazione del marmo e della pietra di Trani.
Disattese le direttive dei P.R.G. del 1929 e del 1977, la città si è dotata di un piano urbanistico generale nel 2009. L'ultimo decennio ha visto anche la progressiva urbanizzazione della frazione di Capirro, con la nascita di una zona residenziale, caratterizzata dalla presenza di villette monofamiliari: il nuovo agglomerato si è espanso a tal punto da essere collegato a nord-ovest con il resto della città, in particolar modo con i quartieri Stadio-Alberolongo e Pozzo Piano.
== Economia ==
{{Vedi anche|Economia della Puglia}}
=== Pesca e agricoltura ===
[[File:Trani BW 2016-10-14 14-20-03.jpg|miniatura|Imbarcazioni nel [[porto di Trani]]]]
La vocazione marinara della città è testimoniata dalla sua flotta [[Peschereccio|peschereccia]], che conta oltre 50 imbarcazioni e rende la [[Pesca (attività)|pesca]] un elemento di primo piano nell'economia cittadina.
L'agricoltura è imperniata principalmente sull'[[olivicoltura]] e la [[Azienda vinicola|produzione vinicola]]: il [[moscato di Trani dolce naturale|moscato di Trani]], che prende il nome dalla città ma è prodotto da uve coltivate anche nei comuni vicini, è un vino dolce naturale che gode della denominazione d'origine controllata. La versione [[moscato di Trani liquoroso|liquorosa]], pure DOC, è indicata per accompagnare i dessert.
A [[Milano]] e nel Milanese, dalla fine dell'800, l'esportazione dei vini prodotti a Trani nel [[Nord Italia]] e l'apertura di locali da parte dei cittadini che lì si erano trasferiti, sulle cui insegne spesso compariva la dicitura ''"Trani"'', ha fatto sì che con il termine ''"trani"'' si indicasse nell'uso comune della parlata milanese, fino a tempi recenti, il locale dedito alla mescita di vino e quindi taverne ed osterie; con un'accezione più generale, ''"vino di Trani"'' indicava anche il vino rosso sfuso.<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/vocabolario/trani|titolo=trani in Vocabolario - Treccani|lingua=it|accesso=17 dicembre 2021}}</ref> Una vivida descrizione dell'ambiente e dell'atmosfera dei locali chiamati ''"trani"'' è data da [[Giorgio Gaber]] nel brano ''"[[Trani a gogò]]".''
=== Industria lapidea e manifatturiera ===
L'economia della città è legata da sempre all'estrazione della tipica pietra locale detta [[pietra di Trani]]. Gravitano intorno a questo settore un gran numero di attività dedite all'estrazione e lavorazione e all'esportazione di questo prodotto, sono presenti infatti sul territorio un gran numero di cave e segherie. Oltre all'estrazione anche il settore dell'edilizia è molto importante per l'economia della città.
È da segnalare la presenza di molte imprese dedite alla lavorazione di calzature da donna (per lo più tomaifici) e dei capi di abbigliamento (maglifici). Tra le attività più tradizionali e rinomate vi sono quelle [[artigianato|artigianali]], che si distinguono per la lavorazione di [[vimini]] e [[giunchi]], finalizzati alla realizzazione di oggetti d'arredo.<ref name="Aci">{{cita libro | titolo=Atlante cartografico dell'artigianato | editore=A.C.I. | città=Roma | anno=1985 | volume=3 | p=11}}</ref>
=== Turismo ===
[[File:Cathédrale de Trani.JPG|miniatura|verticale|Veduta serale della torre della [[Cattedrale di Trani|cattedrale]]]]
[[File:Duomo di trani, facciata 03.jpg|miniatura|verticale|Veduta serale della [[Cattedrale di Trani|cattedrale]]]]
È sviluppato il settore legato al turismo, sia culturale che balneare<ref name=":8" /><ref name=":9" />. La rilevanza storica e artistica<ref name=":10" /> del borgo antico e di monumenti quali la [[Cattedrale di Trani|cattedrale]] [[Architettura romanica|romanica]] e il [[Castello svevo (Trani)|castello svevo]] hanno reso a Trani il riconoscimento di [[città d'arte]]<ref name=":0" />; questi monumenti, insieme alle altre attrattive e specificità dell'ambito cittadino e territoriale, costituiscono apprezzate mete turistiche. Il connubio dato dall'importanza dei siti storici e dalla presenza del litorale e delle spiagge cittadine, ha fatto attribuire più volte alla città l'appellativo di ''"Perla dell'Adriatico"''.<ref>{{Cita web|url=http://www.ilsole24ore.com/art/viaggi/2016-07-05/puglia-trani-perla-adriatico-163551.shtml?uuid=ADiPJ39|titolo=Puglia: Trani, perla dell'Adriatico|sito=Il Sole 24 ORE|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref><ref>{{Cita web|url=https://video.repubblica.it/edizione/bari/trani-la-perla-dell-adriatico-sospesa-fra-la-cattedrale-sul-mare-e-il-quartiere-ebraico/266116/266488|titolo=Trani, la perla dell'Adriatico sospesa fra la cattedrale sul mare e il quartiere ebraico|sito=Repubblica TV - Repubblica|data=26 gennaio 2017|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref>
La città è stata meta di viaggiatori già tra la seconda metà del [[XVIII secolo]] e la fine del [[XIX secolo]], quando intellettuali e studiosi giungevano da [[Francia]] e [[Germania]] con lo scopo di studiare da vicino i monumenti del passato, interessati specialmente a quelli classici e medievali, per poi trarne descrizioni e disegni da inserire nelle loro pubblicazioni.<ref>{{Cita web|url=http://www.viaggioadriatico.it/biblioteca_digitale/titoli/scheda_bibliografica.2012-11-08.7296311328|titolo=Trani nelle impressioni dei viaggiatori stranieri / Guido Malcangi. - Trani : Il tranesiere, 1961. - 69 p., [1] c. di tav. : ill. ; 24 cm. — ViaggiADR|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>
Ebbe grande importanza la visita alla città e alla [[Cattedrale di Trani|cattedrale]] nel maggio del [[1985]] da parte della coppia reale inglese, la principessa [[Diana Spencer]] con suo marito il principe [[Carlo, principe del Galles|Carlo]], in occasione dei loro viaggi compiuti in visita ad alcune delle città e dei monumenti più celebri d'[[Italia]]<ref>{{Cita web|url=https://www.raiplay.it/video/2021/07/Carlo-e-Diana-in-visita-a-Trani-Molfetta-e-Bari--1a62c528-b32f-4276-8392-2213654f6d8c.html|titolo=Inedita Lady D - Carlo e Diana in visita a Trani, Molfetta e Bari - Video|sito=RaiPlay|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>. Un articolo del quotidiano "[[La Repubblica (quotidiano)|la Repubblica]]" del 3 maggio 1985, riporta che la principessa [[Diana Spencer|Diana]] nella piazza antistante la [[Cattedrale di Trani|cattedrale]] abbia affermato che quello fosse il luogo più bello visto fino a quel momento, in relazione a quel viaggio<ref>{{Cita web|url=https://ricerca.repubblica.it/repubblica/archivio/repubblica/1985/05/03/in-piedi-all-alba-per-amore-di.html|titolo=IN PIEDI ALL' ALBA PER AMORE DI DIANA COSI' TENERA E SEXY - la Repubblica.it|sito=Archivio - la Repubblica.it|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>.
Nel [[2018]] [[Gianni Morandi]], in [[Puglia]] per un concerto al Palaflorio di Bari, ha trovato l'occasione per visitare le bellezze e i monumenti pugliesi, e visitando Trani ha pubblicato sui ''social network'' una sua fotografia nella piazza davanti alla cattedrale, allegando un messaggio con il quale ha ricordato il concerto di trent'anni prima con [[Lucio Dalla]] nello stesso luogo, ed ha espresso con termini lusinghieri il suo apprezzamento per la bellezza della [[Cattedrale di Trani|cattedrale]].<ref>{{Cita web|url=https://bari.repubblica.it/cronaca/2018/03/19/foto/gianni_morandi_trani-191694314/1/|titolo=Gianni Morandi stregato dalla cattedrale di Trani: "Quella volta qui con Lucio Dalla"|sito=la Repubblica|data=19 marzo 2018|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>
Nella stagione estiva del [[2021]] si è registrato un sensibile aumento degli arrivi di turisti rispetto all'anno precedente, il 12% in più, con 100mila presenze, soprattutto tramite trasporto ferroviario<ref>{{Cita web|url=https://bari.repubblica.it/cronaca/2021/10/08/news/puglia_2_4_milioni_di_turisti_hanno_scelto_i_treni_regionali_le_mete_piu_gettonate_polignano_monopoli_lecce_e_trani-321400618/|titolo=Puglia, 2,4 milioni di turisti hanno scelto i treni regionali: le località più gettonate Polignano, Monopoli, Lecce e Trani|sito=la Repubblica|data=8 ottobre 2021|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref>.
Il castello, noto per il suo valore storico e culturale, è un sito museale statale gestito dal [[Ministero della cultura|Ministero per i Beni Culturali]], nel [[2011]] è stato il terzo sito museale statale più visitato in [[Puglia]], con un totale di 49.510 visitatori secondo la classifica redatta dal [[Ministero della cultura|Ministero]]<ref>Visitatori e Introiti di Musei Monumenti e Aree Archeologiche Statali - ANNO 2011 - '''Ministero della Cultura - Ufficio di Statistica''' http://www.statistica.beniculturali.it/rilevazioni/musei/Anno%202011/MUSEI_TAVOLA7_2011.pdf</ref><ref>{{Cita web|url=https://www.tranilive.it/news/cronaca/217508/il-castello-di-trani-visitato-da-quasi-50mila-turisti-terzo-nella-classifica-pugliese|titolo=Il Castello di Trani visitato da quasi 50mila turisti. Terzo nella classifica pugliese|sito=TraniLive.it|lingua=it|accesso=14 dicembre 2021}}</ref>.
=== Ristorazione ===
La città sta ottenendo negli ultimi anni attestazioni di qualità per il settore della ristorazione: nel [[2020]] tre ristoranti hanno ricevuto ''due forchette'' sul massimo di tre da parte del Gambero Rosso<ref>{{Cita web|url=https://www.traniviva.it/notizie/tre-ristoranti-di-trani-insigniti-delle-due-forchette-del-gambero-rosso/|titolo=Tre ristoranti di Trani insigniti delle"Due Forchette" del Gambero Rosso|sito=TraniViva|data=24 novembre 2020|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref>; nel [[2021]] compaiono sei ristoranti nella Guida Michelin<ref>{{Cita web|url=https://guide.michelin.com/it/it/puglia/trani/ristoranti|titolo=Ristoranti MICHELIN a Trani - la Guida MICHELIN Italia|sito=MICHELIN Guide|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref>, dei quali due hanno ricevuto ''una stella'', riconoscimento già ricevuto l'anno precedente<ref>{{Cita web|url=https://www.traniviva.it/notizie/trani-sotto-due-stelle-michelin-nella-celebre-guida-dei-migliori-ristoranti-d-italia/|titolo=Trani sotto le "stelle Michelin" nella celebre Guida dei migliori ristoranti d'Italia|sito=TraniViva|data=25 novembre 2020|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref>. Hanno ricevuto riscontri di buon livello anche altre attività legate alla gastronomia, nel [[2021]] il Gambero Rosso ha assegnato il riconoscimento massimo di ''tre pani'' ad un panificio<ref>{{Cita web|url=https://www.tranilive.it/news/attualita/1044309/tre-pani-un-panificio-di-trani-ottiene-il-massimo-riconoscimento-del-gambero-rosso|titolo=Tre Pani, un panificio di Trani ottiene il massimo riconoscimento del Gambero Rosso|sito=TraniLive.it|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref> e ''due spicchi'' ad una pizzeria<ref>{{Cita web|url=https://www.gamberorosso.it/notizie/guida-pizzerie-ditalia-2022-del-gambero-rosso-tutti-i-premi/|titolo=Presentata la Guida Pizzerie d’Italia 2022: tutti i premi e la classifica delle migliori|autore=articoliGambero Rosso|sito=Gambero Rosso|data=11 ottobre 2021|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>.
La frequentazione turistica della città permette la presenza di un rilevante numero di locali di ristorazione, oltre che di altrettanto numerosi locali di svago e dedicati al fenomeno definito di ''"movida"'', quindi insieme a ristoranti, trattorie, pizzerie, osterie e taverne, vi sono anche enoteche, wine-bar e champagnerie.<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/vocabolario/champagneria_(Neologismi)|titolo=champagneria in Vocabolario - Treccani|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref><ref>{{Cita web|url=https://www.repubblica.it/viaggi/2021/09/01/news/trani_puglia_estate_vacanze-316111904/|titolo=Trani, sospesi tra movida e lentezza a scoprire i segreti della perla di Puglia|sito=la Repubblica|data=1º settembre 2021|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>
== Infrastrutture e trasporti ==
=== Strade ===
La città è attraversata dalla [[strada statale 16 Adriatica]] e servita in tangenziale dalla variante nota come strada statale 16 bis, che assicura i collegamenti veloci verso nord in direzione di [[Foggia]] e verso sud in direzione di [[Bari]]. I collegamenti a lunga percorrenza sulla direttrice nord-sud sono invece assicurati dall'[[autostrada A14 (Italia)|autostrada A14 Bologna-Taranto]], che a breve distanza della città presenta il casello di Trani.
Una rete di strade provinciali connette inoltre la città con i centri vicini: in particolare, [[Andria]] è raggiungibile mediante la strada provinciale 130 e [[Corato]] mediante la strada provinciale 238.
=== Ferrovie ===
La [[Stazione di Trani|stazione ferroviaria]] di Trani sorge lungo la [[ferrovia Adriatica]] [[Lecce]] - [[Bologna]], dotata di 2 binari di corretto tracciato più un'ulteriore binario.
=== Mobilità urbana ===
La gestione del trasporto urbano pubblico della città è gestita da Amet s.p.a. con tre linee di autobus.
La città ha la sede legale della [[STP Bari]] -Società Trasporti Provinciale- società, nata a Trani, che gestisce il trasporto pubblico extraurbano di persone nelle province di [[Provincia di Bari|Bari]] e [[Provincia di Barletta-Andria-Trani|Barletta-Andria-Trani]], con città anche della [[Provincia di Foggia]].
=== Pista ciclabile ===
[[File:Bike sharing trani.jpg|thumb|Una delle 4 postazioni di bike sharing]]
Sul lungomare è presente un tratto di percorso ciclabile, ovvero la pista ciclabile: fa parte del più ampio progetto della costruenda [[Ciclovia Adriatica]] che una volta completata collegherà tutte le località costiere dell'Adriatico, con benefici sulla mobilità sostenibile locale, sul turismo balneare e sul [[cicloturismo]] di lunga percorrenza che a queste latitudini è praticabile tutto l'anno. La pista ciclabile è blu e a doppio senso di marcia, lunga circa 2 km.
Nell'agosto 2009 è stata inaugurata una nuova pista ciclabile<ref>{{Cita web|url= http://www.traniweb.it/trani/informa/10297.html|titolo= Trani, inaugurata la pista ciclabile in via sant'Annibale , ''Traniweb, 1/08/2009''|accesso= 3 gennaio 2013|urlarchivio= https://web.archive.org/web/20100222084947/http://www.traniweb.it/trani/informa/10297.html|urlmorto= sì}}</ref>, completata solamente nel 2012, che costituisce un circuito nelle campagne della zona di Capirro, collegandosi con la parte sud della città lungo via Martiri di Palermo. La pista è a senso unico e di colore verde.
Nel giugno 2011 sono state installate 4 stazioni di ''[[bike sharing]]'' nei pressi della villa comunale, del castello, sulla penisola di colonna e alla stazione. Il servizio è stato temporaneamente sospeso a causa dei ripetuti atti di vandalismo, che hanno compromesso l'integrità delle biciclette<ref>{{Cita web|url= http://www.traniviva.it/magazine/notizie/le-bici-del-bike-sharing-di-trani-accatastate-in-un-cortile-comunale/|titolo= Le bici del bike-sharing accatastate in un cortile comunale , ''Traniviva, 3/12/2012''|urlmorto= sì}}</ref>.
== Amministrazione ==
{{vedi anche|Sindaci di Trani}}
=== Gemellaggi ===
*{{Gemellaggio|Croazia|Ragusa (Croazia){{!}}Ragusa}} ('''Dubrovnik)'''
*[[Podgorica]]<ref>{{Cita web|url=https://www.traniviva.it/amp/notizie/trani-gemellata-con-la-citta-montenegrina-di-podgorica/|titolo=Trani gemellata con la città montenegrina di Podgorica|sito=www.traniviva.it|accesso=2023-05-10}}</ref>
*[[Ischia (Italia)|Ischia]]<ref>{{Cita web|url=https://www.lagazzettadelmezzogiorno.it/news/puglia/23413/tutto-pronto-per-il-gemellaggio-trani-ischia.html|titolo=Tutto pronto per il gemellaggio Trani-Ischia|sito=www.lagazzettadelmezzogiorno.it|lingua=it|accesso=2023-05-10}}</ref>
== Sport ==
[[File:Unione Sportiva Calcio Trani following promotion to Serie B.jpg|thumb|La formazione della Polisportiva Trani che conquistò la serie B]]
Ha sede nel comune l'[[Associazione Sportiva Dilettantistica Vigor Trani Calcio]]. Fondata nel 1928 come Unione Sportiva Tranese, ha cambiato numerose denominazioni nella sua storia. Milita nel campionato di [[Eccellenza Puglia|Eccellenza pugliese]] e raggiunse il suo culmine con il campionato nazionale di [[serie B]] a metà degli anni sessanta.
In passato aveva sede a Trani l'[[Associazione Calcio Femminile Trani 80]] che ha vinto tre Scudetti e una coppa Italia.
Altre società sportive sono la Fortitudo Basket Trani, la Juve Trani basket, la squadra di pallavolo femminile [[Aquila Azzurra Trani]] e di pallavolo maschile Asd Geda Volley Trani<ref>{{citanews|lingua=it|url= http://247.libero.it/rfocus/34419377/1/trani-volley-grande-l-admaiora-volley-e-geda-volley-con-poker-di-vittorie-in-tutti-i-campionati/|titolo=Asd geda volley Trani }}</ref>. Si disputava nel comune la [[Trani Cup]], un torneo professionistico di [[tennis]] giocato sulla terra battuta, che ha fatto parte dell'[[ATP Challenger Tour]].
=== Impianti sportivi ===
[[Stadio comunale (Trani)|Stadio comunale]] “Nicola Lapi” con capienza di {{formatnum:8401}} posti a sedere.
Il ''Tensostatico Ferrante'' è un impianto utilizzato per ospitare partite di pallavolo e basket.<ref>{{citanews|lingua=it|url=http://www.fortitudotrani.it/tensostatico-comunale/|titolo=Tensostatico comunale di Trani}}</ref>
== Note ==
<references />
== Bibbliografije ==
* {{cita libro|autore=Benedette Ronchi|titolo=Invito a Trani|anno=1988|editore=[[Schena Editore]]}}
* Geséppe Amorese, Le cento chiese di Trani, Capone Editore
*{{cita libro|autore=Raffaelle Piracci|titolo=La storia di Trani|anno=2011|editore=Landriscina Editrice}}
*{{cita libro|autore=Geséppe Strappa, Matteo Ieva, Maria Antonietta Dimatteo|titolo=La città come organismo. Lettura di Trani alle diverse scale|anno=2003|editore=Mario Adda Editore}}
* {{cita libro|autore=Stefanie Mola|titolo=Trani guida turistico culturale|anno=1994|editore=[[Mario Adda Editore]]}}
* {{cita libro|autore=Line Patruno, Stefanie Mola, Rafaele Nigro|titolo=Trani|anno=2008|editore=Mario Adda Editore}}
*{{cita libro|autore=Frangesche Onesti|titolo=Il Borgo ottocentesco di Trani|anno= 1989}}
*{{cita libro|autore=Cosime Attamiane Fonseca|titolo=Trani|opera=Itinerari e centri urbani nel Mezzogiorno normanno-svevo, Atti delle decime giornate normanno-sveve|anno=1993|curatore=[[Giosuè Musca]]|p=365–384}}
*Nècole Nuzzolese, La Trani Antica, YouCanPrint Editore, 2021
== 'Ndruche pure ==
* [[Accademie de le Pellegrine]]
* [[Ordinamenta et consuetudo maris]]
* [[Regge Udienze]]
* [[Repubbleche Napultane (1799)]]
* [[Sezione de Archivije de State de Trane]]
* [[Storie d'a Pugghie]]
* [[Suddivisione amministrative d'u Regne de Napule]]
== Otre pruggette ==
{{interprogetto|wikt=Trani|voy}}
{{Collegamiende fore a Uicchipèdie}}
* {{Collegamenti esterni}}
{{Provinge de Barletta-Andria-Trani}}
{{Capeluèche de provinge tagliàne}}
{{Controllo di autorità}}
{{Portale|Puglia}}
[[Categoria:Trane| ]]
[[Category:Comune d'a Pugghie]]
[[Category:Comune d'a provinge de Barlette-Andrie-Trane]]
7ca79bz0ohgp54w89a51a0el8y07iub
150963
150962
2024-12-18T14:40:17Z
TarantoNelCuore
11052
/* Festa patronale di san Nicola il Pellegrino */
150963
wikitext
text/x-wiki
{{T}}
{{nd}}
{{Divisione amministrative
|Nome = Trane
|Panorama = Trani 061.JPG
|Didascalia = Panorama de Trane e d'a cattedrale da 'u fortine de Sand'Antuone jndr'à Ville comunale
|Voce bandiera =
|Voce stemma =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Pugghie
|Divisione amm grado 2 = Barlette-Andrie-Trane
|Amministratore locale = [[Amedée Bottaro]]
|Partito = [[Partito Democratico (Itaglie)|PD]]
|Data elezione = 19-6-2015
|Data rielezione = 23-9-2020
|Data istituzione =
|Altitudine =
|Acque interne = Torrende Andiche
|Abitanti = 54890
|Note abitanti = {{Istat|110|9|2023|data={{data|7|11|2023}}|accesso={{data|17|11|2023}}}}
|Aggiornamento abitanti = 31-8-2023
|Sottodivisioni = Capirre - Voccadore - Vallelune
|Divisioni confinanti = [[Andrie]], [[Barlette]], [[Bisceglie]], [[Corate]] ([[cetate metropolitane de Bari|BA]])
|Codice postale = 76125
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1190
|Nome abitanti = Tranese
|Patrono = [[San Necole 'u Pellegrine]]<ref name=tutt>{{Cita web|https://www.tuttitalia.it/puglia/73-trani|Trane|19 ottommre 2022}}</ref>
Compatroni: [[Sandissime Crugefisse]] de Culonne, San Magne, Marije Sandissime de l'Apparizione
|Festivo = 2 sciugne<ref name=tutt/>
|PIL =
|PIL procapite =
|Inno = Mannate da l'Attane (Inne de San Necole 'u Pellegrine)
|Soprannome = perla de l'Adriateche<ref>{{Cita web|url=https://st.ilsole24ore.com/art/viaggi/2016-07-05/puglia-trani-perla-adriatico-163551.shtml/|titolo=|accesso=4 decemmre 2021|dataarchivio=7 settemmre 2021|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20210907123408/https://st.ilsole24ore.com/art/viaggi/2016-07-05/puglia-trani-perla-adriatico-163551.shtml|urlmorto=sì}}</ref><br/>Atene de le Pugghie<ref name="pannunziomagazine.it">{{Cita web|url=https://www.pannunziomagazine.it/torniamo-al-de-sanctis-del-discorso-di-trani-di-giuseppe-brescia/|titolo=}}</ref><ref name="traniviva.it">{{Cita web|url=https://www.traniviva.it/notizie/omaggio-a-de-sanctis-sostenitore-di-trani-dell-italia-unita/|titolo=}}</ref>
|Motto = {{maiuscoletto|Fortis Ferox Fertilis}}
|Mappa = Map of comune of Trani (province of Barletta-Andria-Trani, region Apulia, Italy).svg
|Didascalia mappa = Posizione d'u comune de Trane jndr'à provinge de Barlette-Andrie-Trane
}}
'''Trane''' ('''Trani''' {{audio|It-Trani.ogg}}, jndr'à 'u [[Lènghe tagliàne|tagliàne]]<ref>{{cita libro |autore1=Teresa Cappello |autore2=Carle Tagliavini |wkautore2=Carlo Tagliavini |titolo=Dizionario degli etnici e dei toponimi italiani |città=Bologna |editore=Pàtron |anno=1981 |p=582 |sbn=IT\ICCU\UMC\0979712}}</ref>) jè 'nu [[Comune (Itaglie)|comune tagliàne]] de {{formatnum:54890}} crestiàne<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>, capeluèche, 'nzieme a [[Barlette]] e [[Andrie]], d'a [[provinge de Barlette-Andrie-Trane]] jndr'à [[Pugghie]], se affacce sus a 'u [[Mare Adriateche]].
Durande 'u medioeve ha state 'nu cendre urbane 'mbortande assaije e scale commerciale sus a l'Adriateche<ref>{{Cita pubblicazione|autore=Vittorio Franchetti Pardo|titolo=La città di Trani nel Medioevo|rivista=Conferenza presso la Facoltà di Architettura dell’Università di Bari}}</ref>; se penze ca se ave promulgate 'u prime [[codece maritteme]] d'u munne occidendale, le ''[[Ordinamenta et consuetudo maris]]'', jndr'à 'u [[1063]]<ref>{{Cita libro|autore=Francesco Schupfer|titolo=Trani ed Amalfi - studi sulle consuetudini marittime del medioevo|annooriginale=1892|editore=Loescher}}</ref>.
Jè sede de [[trebbunale]] e de [[Sezione de Archivije de State de Trane|sezione de Archivije de State]]. 'A cetate ha state sede d'a [[Regge Udienze]] provingiale pe cchiù de doje sechele, da 'u [[1586]] a 'u [[1806]], cu funziune de capeluéche e de prengepàle cendre amministrative e giudiziarie pe l'andiche provinge de [[Terre de Bare (provinge)|Terre de Bare]]; cchiù nnande devendò sede d'a [[Corte d'Appelle]] de le Pugghie<ref>{{Cita web|url=https://www.ordineavvocatitrani.it/consiglio/la-storia-del-tribunale-di-trani-storia-antica/|titolo=}}</ref>.
'A produzione economeche jè diverse: apparte l'estrazione e fatiamende de le cave sue d'a [[petre de Trane]], stè l'industrie de calzature, abbigliamende, metalmeccaneche e d'u legne<ref name=":8">{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/trani/|titolo=Trani}}</ref>; se produce 'u [[Moscate de Trane]]. Sò sveluppate 'u settore terziarie e 'u turisme, sie culturale ca balneare<ref name=":9">{{Cita web|url=http://www.comuni-italiani.it/16/balneari.html|titolo=Località balneari nella Regione Puglia segnalati da Legambiente nella Guida Blu.}}</ref>. 'A cetate jè recanusciute 'mbrà le [[cetate d'arte]] d'a Pugghie<ref name=":0">{{Cita web|url=https://www.regione.puglia.it/documents/538827/1168238/Atto+_2018_74_056_DIR.pdf/fb960f20-3224-c996-2b2f-3b678aac15c2?t=1615377389622|titolo=DD n. 2018/74/056 d'u 09/10/2018}}</ref>, grazie a' rilevanze storeche e artisteche<ref name=":10">{{Cita web|url=https://www.regione.puglia.it/documents/538827/1168238/Atto+_2018_74_056_DIR.pdf/fb960f20-3224-c996-2b2f-3b678aac15c2?t=1615377389622|titolo=art.3 co.1 - linee guida sui requisiti delle Città d'arte}}</ref> d'u borghe andiche e de monumiende quale 'a [[Cattedrale de Trane|cattedrale]] [[Architetture romaneche|romaneche]] e 'u [[Castelle sveve (Trane)|castelle sveve]].
== Sciugrafije fiseche ==
{{'Ndruche pure|Sciugrafije d'a Pugghie}}
=== Territorie ===
{{citazione|''Là dove l'Adriatico già promette lo Jonio e perde il verde acidulo sotto le squame d'un azzurro tiepido e denso, questa città (...), Trani, eleva un duomo alto come un'acropoli e una torre che ne misura la distanza dal cielo.''|[[Cesare Brandi]], ''Inno a Trani''}}
[[File:Panoramic of Trani (1) - Villa con mare.jpg|thumb|upright=2.3|Panorameche d'a coste, jndr'à 'u tratte 'mbrà 'a Ville Comunale e 'u [[Monastere de Sanda marije de Culonne|Monastere de S. Marije de Culonne]]]]
'A cetate ste sus 'a coste adriateche 42 km a nord de Bare, a 'n'altitudine de 7 metre s.l.m. 'Na 'nzenature piccele naturale, generate jndr'à l'andichità da 'a foce de 'nu jume oramaie scombarse, corresponne a 'u puérte cetadine. 'U territorie jè soprattutte pianeggiande, pure ca recade jndr'à l'estreme porzione settendrionale d'a Vasce [[Murge]] barese, caratterizzate da 'na serie de terrazze, addò l'altezze massime jè raggiunde in corrispondenze d'a matine de Sand'Elìe (a cchiù o mene 200 metre s.l.m), ca vonne verse 'a coste. 'U 'ndere territorie jè percorse da tanda [[Lame (geologgije)|lame]], 'mbrà le quale 'a cchiù 'mbortande jè Lame Paternem ca segne 'u confine cu 'u comune de [[Bisceglie]].
Le caratteristeche geologgeche d'u territorie onne permesse 'u sveluppe de l'attivitate estrattive d'a [[petre de Trane]], preggiate rocce calcarée, pe anne une de le cchiù 'mbortande motore de l'economije cetadine. L'attivitte estrattive de le urteme decennie ave però provocate irrimediabbilmende alteraziune d'u territorie, sie a levèlle ambiendale ca paesaggisteche, cu 'u probbleme angore osce a die irrisolte de le arée dismesse, fattore de rischie ambiendale e sanitarie, difficilmende recuperabbele<ref>{{Cita web|url= http://www.lapideiculturali.unifi.it/prin2004/_contents/Canosa/04_Territorio/60.pdf|titolo= A.Paglionico, D.Sollitto: ''Analisi delle aree estrattive dismesse nel territorio di Trani'', Convegne ''Le risorse lapidee dall'antichità ad oggi in area mediterranea, Canosa di Puglia, 25-27/09/2006''|accesso= 3 scennare 2013|urlarchivio= https://web.archive.org/web/20150402092138/http://www.lapideiculturali.unifi.it/prin2004/_contents/Canosa/04_Territorio/60.pdf|urlmorto= sì}}</ref>.
'A coste sud jè caratterizzate da 'a presenze de [[falesie]] piccele, formazione geologgeche tipeche d'u tratte de coste 'mbrà Trane e Bisceglie: 'u sfruttamende antropeche, l'erosione da vanne de le mote ondose e pe urteme le opere de conzolidamende d'a coste onne notevolmende redimenzionate l'estenzione de le falesie, presende oramaje sulamende jndr'à 'u tratte de coste 'mbrà 'u Lide Matinelle e 'a Torre Olivieri, a 'u confine cu 'u comune de Bisceglie.
'A vanne settendrionale d'u territorie, sciugafecamende condinue a' valle d'u jume [[Ofande]], se destingue pa presenze de' na [[zone umide]] costiere, jndr'à località Boccadore-Ariscianne, caratterizzate da 'a presenze de 'nu sbuènne de sorgende de acque salmastre, ca costituisce 'nu importante habitat naturale pe tanda specie anemale e vegetale.
[[File:Vigneto 1 Trani.jpg|miniatura|Vignetw jndr'à l'agre de Trane]]
'A vegetazzione d'u territorie jè fatte da [[pinus|pine]] (jndr'à le varietà [[Pinus pinea|domesteche]], [[Pinus pinaster|marittime]] e [[Pinus halepensis|de Aleppe]]), [[carrube]], [[corbezzole]], [[lentische]], [[querce]], [[ginepre]] e [[eriche]]. Le colture cchiù diffuse sò chidde de [[alìe]], [[amennele]] e [[uve]] da vine, in particolar mode d'u [[Moscate de Trane doce naturale|Moscate de Trane]].
=== Clime ===
[[File:Panorama trani.jpg|thumb|Vedute da 'u fortine, a 'u tramonde]]
* [[Classificazione climateche]]<ref>{{Cita web|url=http://www.confedilizia.it/clima-ZONE.htm|accesso=25 marzo 2007|titolo=Pagina con le classificazioni climatiche dei vari comuni italiani|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20100127140928/http://www.confedilizia.it/clima-ZONE.htm|urlmorto=sì}}</ref>:
** [[Zone climateche]] C;
** [[Grade sciurne]] 1190
Seconde 'a [[classificazione de le clime de Köppen]] 'a cetate appartene a' fasce ''Csa'' cioè a 'u clime temberate de le medie latitudine cu staggiune assaije cavede (temberature medie assolute d'u mese cchiù cavede non inferiore a le 22 °C) e staggione assutte. 'U clime tranese hè tipicamende [[Mar Mediterranée|mediterranée]]. Essenne 'na cetate costiere, l'umidità relative se mandene assaije ierte pe tutte l'anne, cu 'nu valore medie d'u 70%. 'A brezze marine face sine ca le temberature d'a staggione non ge 'nghianane generalmende sus a le 32 °C. Sulamende in case de vinde forte de libecce, pe effette favoneche, se ponne raggiungere e certe vote superà le 40 °C. (Record de +45,4 °C pe Bare Palese)<ref>{{Cita web|url= http://www.meteo-net.it/statistiche/estremi.aspx|titolo= Record meteo estremi|accesso= 25 settemmre 2010|urlarchivio= https://web.archive.org/web/20081226125538/http://www.meteo-net.it/statistiche/estremi.aspx|urlmorto= sì}}</ref>. Pure le temberature 'nverale sò abbastanze condenute. Non ge sò sare le arrive de arie fredde nord oriendale ca certe vote ponne carrescià precipitaziune pure de tipe nevose. Le piogge sò congendrate soprattutte l'autunne e 'a vernate, quase assende jndr'à 'u periode d'a staggione e soprattutte de carattere temboralesche.
{{ClimaAnnuale
| nome = Trane
<!-- Temperature massime mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in °C), da gennaio (01) a dicembre (12) -->
| tempmax01 = 11.4
| tempmax02 = 12.4
| tempmax03 = 14.9
| tempmax04 = 18.5
| tempmax05 = 23.3
| tempmax06 = 27.7
| tempmax07 = 30.7
| tempmax08 = 31.7
| tempmax09 = 26.8
| tempmax10 = 21.4
| tempmax11 = 16.5
| tempmax12 = 12.9
<!-- Temperature minime mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in °C), da gennaio (01) a dicembre (12) -->
| tempmin01 = 4.1
| tempmin02 = 4.3
| tempmin03 = 6.0
| tempmin04 = 8.4
| tempmin05 = 12.3
| tempmin06 = 16.2
| tempmin07 = 19.8
| tempmin08 = 20.0
| tempmin09 = 16.2
| tempmin10 = 12.3
| tempmin11 = 8.5
| tempmin12 = 5.6
<!-- Piovosità totali mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in mm), da gennaio (01) a dicembre (12) -->
| pioggia01 = 52
| pioggia02 = 58
| pioggia03 = 46
| pioggia04 = 43
| pioggia05 = 39
| pioggia06 = 30
| pioggia07 = 22
| pioggia08 = 26
| pioggia09 = 49
| pioggia10 = 61
| pioggia11 = 62
| pioggia12 = 60
<!-- Umidità percentuali medie mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in %), da gennaio (01) a dicembre (12) -->
| umido01 = 76.6
| umido02 = 75.1
| umido03 = 73.5
| umido04 = 71.1
| umido05 = 68.7
| umido06 = 64.2
| umido07 = 60.2
| umido08 = 61.3
| umido09 = 68.3
| umido10 = 74.4
| umido11 = 76.5
| umido12 = 77.0
}}
== Origgene d'u nome ==
[[File:Peutingeriana Aufidus.JPG|miniatura|Stuézze d'a [[Regio II Apulia et Calabria|Regio Apulia]] jndr'à [[Tabula Peutingeriana]]; jè indicate 'a posizione de ''Turenum'' (Trane) e 'a distanze, in miglie romane, ca 'a separe da ''Bardulos'' (Barlette) e da ''Natiolum'' (Giovinazze)]]
L'anlisi etimologgeche d'u toponime ''Trane'' jè conseguenze d'u rapporte de dependenze da 'u nome ''"Turenum/Tyrenum"'' ca 'ndicave 'u luéche addò nasce 'a cetate de osce a die. Stu nome jè attestabbele ggià jndr'à l'età classeche deducennele da l'etniche ''"Turnantini"'' repurtate da [[Plinie 'u Vecchie|Plinie]] ([[Naturalis historia|N.H.]]III.105) e presende jndr'à forme ''"Turenum"'' jndr'à [[Tavole Peutingeriane]]. 'U nome de osce a die "Trani" jè ambiamende canusciute jndr'à culture italiche d'u [[XIV sechele|XIV sec.]] ([[Giuanne Boccaccio|Boccaccio]], [[Decameron|Dec.]], II.4.28.30). 'U probbleme toponomasteche ha state cchiù vote afrondate da le studiuse, da G. Alessio e F. Ribezzo 'nzigne a le urteme analise sus 'a toponomasteche pugghiese coordinate da G. B. Pellegrini.
Conzideranne quinde l'ipotesi ca 'u nome "Trani" derive da "Turenum/Tyrenum", se pò relevà jndr'à quiste 'na base ca forme ''-tur'' ambiamende attestate jndr'à le lènghe preclasseche in ambite tirreneche e adriateche de l'[[età d'u firre]], conseguende a 'n'infiltrazione de strate o sostrate lenghuistece ellenece e illirice. Seguenne sta ipotesi 'nderpretative 'u toponime "Turenum" se mette jndr'à 'na fase abbastanze ierte, arcaiche, de le lènghe mediterranée.<ref>Le conzideraziune sus a 'u toponime "Turenum" sò pigghiate e rielabborate da 'a "Nota sull'origine del toponimo Trani" d'u dott. Mechèle Balice jndr'à "La città come organismo - Lettura di Trani alle diverse scale" de G. Strappa, M. Ieva, M.A. Dimatteo - Saggi e Monografie del Politecniche de Bare - Adda Editore</ref>
Vale 'a pene arrecurdà pure le otre ipotesi avenute apprisse: 'a tradizione storiografeche andiche arrecurdave cumme 'u nome de Trane ere legate a l'eroe d'a [[mitologgije greche]] [[Diomede]], cu 'u figghie [[Tirrene (mitologgije)|Tirrene]] avere funnate 'a cetate; 'n'otra ipotesi dice ca 'u toponime puteve essere 'a forme redotte de ''Traiane'', nome ca pò essere state date a' cetate in onore d'u [[Traiane|'mberatore]], 'u quale ave legate 'u nome sue jndr'à 'u territorie a 'u passagge d'a [[Vie Traiane|Vie Appie Traiane]]; 'n'otre angore ave viste 'u nome cumme derivazione da 'u termine medievale ''trana'' (o ''traina'') ca stave a 'ndicà 'n'inzenature adatte a' pesche<ref>[[Trani#cite ref-5|'''^''']] AA. VV., ''Dizionario di toponomastica'', Torine, UTET, 1990, p. 782, ISBN 88-02-07228-0.</ref>.
== Storie ==
{{'Ndruche pure|Storie d'a Pugghie}}
=== Le origgene ===
[[File:Trani Monastero posteriore.jpg|miniatura|'U promondorie de Cape Culonne, addò nascerene le prime 'nzediamiende de l'[[Età d'u bronze jndrà l'Europe|età d'u bronze]]]]
Quacche acchiamende archeologgeche ca conziste jndr'à tracce de 'nzediamiende javetative de l'[[Età d'u bronze jndrà l'Europe|età d'u bronze]] sus a 'u promondorie de Cape Culonne attestate le origgene preistoreche d'a presenze umane jndr'à 'u territorie. Onne state acchiate reste de capanne cercolare e rettangolare, rispettivamende de l'età d'u bronze e d'u bornze finale, documendate [[Dolium|dolie]] de argille decorate cu scanalature e signalate cerameche micenée.<ref>{{cita libro|titolo= Italia meridionale e mondo miceneo |autore= Marche Bettelli |anno= 2002 |isbn= 9788878142992 |editore= All'Insegna del Giglio}}</ref>
Pa genesi e 'u sveluppe d'u javetate de osce a die, le caratteristeche d'u territorie averena essere condiziune favorevole a 'u sveluppe de 'nu 'nzediamende: 'a presenze d'u puérte de origgene naturale, jndr'à 'na conghe mise in posizione riendrate respette a' linée de coste, formate da l'azione erosive de 'nu torrende andiche arrecurdate jndr'à documiende andiche cumme ''flumicellus'' determinave 'nu approde agevole e secure pe le andiche 'mbarcaziune; pò 'u clime mite e l'abbondanze de 'mbortande resorse quale 'u mare pescose, 'u terrene fertile e 'a petre calcarée, favoriscene 'u sveluppe de le prime stanziamiende.<ref name=":3" />
=== L'età romane e tardeandiche ===
[[File:Interno chiesa san Martino Trani.jpg|miniatura|'A [[Chiesere de San Martine (Trane)|chiesere de San Martine]], de epoche iertemedievale]]
Le tracce cchiù congrete de 'nu 'nzediamende urbane jndr'à 'u site d'a cetate de osce a die rimannene a periode none precedende a l'arrive de le [['Mbere romae|Romane]]. 'A cetate avenìe 'ndicate cu 'u nome de ''Turenum'' jndr'à [[Tavole Peutingeriane]], 'a cope medievale de 'nu stradarie de l'andiche Rome.
Sotte a le romane, a le tiembe d'u 'Mberatore [[Marche Aurelie]], 'a cetate ere 'nu Municipie, cumme se releve da 'n'andiche 'scrizione ca ste jndr'à 'u cortile de Palazze Beltrani:
{{citazione||Fonte bibliogr.: da {{Cita web|url=https://books.google.it/books?id=gv6Lnr-RkCMC&pg=PA141&lpg=PA141&dq=Abitanti+citt%C3%A0+Trani+nel+1700&source=bl&ots=DGNylE6EMQ&sig=Qhvpfd9riGcV_6RBDsJsyiLK4xw&hl=it&sa=X&ved=0ahUKEwiAu4jFlLvMAhWFtxQKHTE2DHAQ6AEINzAE#v=onepage&q=Abitanti%20citt%C3%A0%20Trani%20nel%201700&f=false|titolo=Istorica Descrizione del Regno di Napoli diviso in dodici province|autore=|data=|accesso=}}
|Imp. Caesa<br>
Ri Divi Anto<br>
Nini Filio Divi<br>
Hadriani Nepoti<br>
Divi Traiani Part.<br>
Pron. M. Aurel.<br>
Antonino Augusto<br>
Pontif. Max<br>
Trib. Pot. XV. Cons.II.<br>
Publ. D. D.|lingua=la}}
L'urteme righe de l'iscrizione reporte: ''Publico Decurionum Decreto.'' Quinde ''Turenum'', osce a die Trane, ere 'nu [[Municipie (storie romane)|Municipie]] in quande avere 'u Collegge de le [[Decurione|Decuriune]].
Testimonianze d'a presenze romane jndr'à 'u territorie de ''Turenum'' sò: 'nu mauseolée appartenute a' famigghie de le Bibii, 'nzippate probbabbilmende jndr'à 'u [[III sechele a.C.]] vecine a 'u ''flumicellus'' e scettate 'nderre jndr'à seconde metà d'u [[XIX sechele]]; le mure de [[Opere reticolate|opus reticolatum]] cumme arginature de 'nu torrende ca sfociave jndr'à l'inzenature d'u puérte, addò le reste avenèrene ausate pò cumme fondamende pu sottepassagge ferroviarie de vie Torrende Andiche; 'a sculture litiche de 'nu lione osce a die mise sus a 'u sagrate d'a [[Chiesere de Sand'Agustine(Trane)|chiesere de Sand'Agustine]]; doje epigrafe ca resalene a l'epoche de le 'Mberature [[Marche Aurelie]] e [[Costande I|Costande]], mò presende respettivamende jndr'à 'u palazze Beltrsani e jndr'à [[Chiesere de Sand'Andrée (Trane)|chiesere de Sand'Andrée]]; le ruvine de 'na ville urtemamende acchiate acchiate lunghe 'u tratte de coste verse Bisceglie, reconducibbele a 'u [[I sechele a.C.]]<ref>{{Cita web|url= http://www.tranilive.it/news/Attualit%C3%A0/210/news.aspx|titolo= Una villa romana alla "seconda spiaggia", da Tranilive (5/11/2008)|accesso= 25 settemmre 2010}}</ref>
'A cetate ha state sede de diocesi jndr'à l'età tardeandiche, 'u vescove Eutichie mise 'a probbie firme a 'u Congiglie Romane d'u 501 e a stu periode appartenene le reste de 'nu edificie de culte acchiate sotte a 'u piane d'a cripte longitudinale d'a Cattedrale romaneche.<ref>{{Cita web|url=http://cartapulia.it/dettaglio?id=127673|titolo=Trani - Carta dei Beni Culturali della Regione Puglia|sito=cartapulia.it |accesso=22 decemmre 2021}}</ref>
=== 'U Medioeve ===
{{quote|Trane ere une de le cchiù 'mbortande puérte d'a Pugghie, da sembre crocevie de popole e culture d'u Mediterranée e porte pe l'Oriende, testimone cu le chieseere sue, cu le palazze e 'a storie soje, de quedde età de mmienze, da sembre ricche de fascine e de mistere.|lingua=roa-tara|-|Trani era uno dei più importanti porti della Puglia, da sempre crocevia di popoli e culture del Mediterraneo e porta per l'Oriente, testimone con le sue chiese, con i suoi palazzi e con la sua storia, di quell'età di mezzo, da sempre ricca di fascino e di mistero.|lingua=it}}
[[File:Louis-Jean Desprez, The Cathedral at Trani, 1778, NGA 47092.jpg|miniatura|'A chiazze d'a [[Cattedrale de Trane|Cattedrale]], [[1778]]<ref>[[acquerelle]] de [[Louis Jean Desprez|Louis-Jean Desprez]] d'u [[1778]]</ref>|sinistra]]
[[File:ordinamentaTrani.JPG|miniatura|verticale|Le [[ordinamenta et consuetudo maris]]]]
Apprisse a' [[cadute d'u 'Mbere romne d'Occidende]] accumenzò jndr'à Pugghie 'u periode [[bizzandine]], caratterizzate da 'na pause de [[Regne longobbarde|dominazione longobbarde]] e da le minacce ca avenèvane da 'u mare pe màne de le [[Saracine]]. Ha state comungue 'u [[Medioeve]] 'u periode d'ore d'a cetate.
Le evidenze storeche e archeologgeche devendane cchiù 'mbortande partenne da 'u [[IX sechele]] a.C. Sotte 'a dominazione longobbarde Trane ha state sede de 'nu [[gastaldate]] e aqquà avenìe spustate 'a [[sede vescovile]], 'nzigne a quidde mumende stave a Canose, destrutte da le Saracine jndr'à 'u [[813]]. Apprisse a' cadute de l'[[Emirate de Bare]], le [[Bizzandine]] repigghiarene 'u condrolle de Trane, ca sa semblice [[vicus]] avere devendate oramaje 'na cetate fortificate, 'a cetate avere 'na cinde murarie cu quattre porte, ''Porte Aurée o Andiche'', ''Porta Nove'', ''Porte Vetere'' e ''Porte Vassalle''.
Pò, seconde 'u Diacone Paole, jndr'à 'u periode jndr'à 'u quale Bare scìe jndr'à le mane de le Saracine, e 'nzgine a' libberaziona soje, 'a cetate de Trane devendò pure sede d'u Streteghe, massime rappresendande de le bizzandine jndr'à 'u Sud Itaglie. Jndr'à stu periode 'u puérte d'a cetate ave avute 'nu sveluppe forte forte.
Durande 'u periode de appartenenze a 'u [['Mbere bizzandine]] 'a cetate godeve de 'nu certe grade de prestigge e autonomije cumme punde de 'ngondre 'mbrà Oriende e Occidende. Jndr'à 'u 1010 e jndr'à 'u 1018 'a cetate se aunisce a le mote guidate da [[Melo de Bare]] condre a le bizzandine, ca reprimene 'a revolte e repigghianne 'u condrolle d'a cetate 'mbonde a l'arrive de le [[Normanne]].
Jndr'à 'u [[1042]] 'a cetate avenìe scacchiate cumme sede de une de le dudece baronìe addò avenìe devise 'a [[Condée de Pugghie]]: assignate a 'u conde [[Pitre de Trane|Pitre]], avenìe espugnate sulamende diverse anne apprisse. Jndr'à stu periode 'a cetate gudìe de 'nu certe grade de autonomje, duvute a 'u condrolle oramaje formale da vanne de le guvernature bizzandine e a le lotte de potere 'mbrà le diverse rame d'a famigghie [[Altavilla]].
'A cetate cadìe definitivamende sotte a 'u [[Conguiste normanne de l'Itaglie meridionale|dominie normanne]] jndr'à 'u [[1037]], apprisse 50 sciurne de assedie, pe màne de [[Robberte 'u Guiscarde]].
Jndr'à stu periode, correspondende a' prime crociate, precisamende jndr'à 'u [[1099]], ca jndr'à cetate se accumenzarene le fatìe pa costruzione d'a [[Cattedrale de Trane|cattedrale]] in onore d'u sande patrone [[Nècole Pellegrino|San Nècole pellegrine]], 'nu uagnone greche in viagge verse [[Rome]] ca murìe a Trane, apprisse de le sciurne de malatìe e quacche miracole, e canonizzate subbete apprisse a furore de popole. Ggià allore avère granne 'mbortanze 'u puérte, ca pò devende punde de partenze e de retorne de diverse [[crociate]].
==== 'U primate commerciale e le [[Ordinamenta et consuetudo maris]] ====
[[File:Trani porta della cattedrale xilografia di Barberis 1898.jpg|miniatura|verticale|'U Portale d'a [[Cattedrale de Trane|Cattedrale]], [[XII sechele]]<ref name=":12">[[xilografije]] de Barberis, [[1898]]</ref>]]
[[File:Trani porta della chiesa di San Giacomo xilografia di Barberis 1898.jpg|miniatura|verticale|Porte d'a [[Chiesere de San Giacome (Trane)|chiesere de San Giacome]] [[XII sechele]]]]
Sotte a 'u dominie normanne 'a cetate gudìe, 'nzieme a le otre comunitate pugghiese, de 'na maggiore autonomje respette a 'u cendralisme d'u guverne Bizzandine. Le tranise se aunirene a le ribelliune frequende condre a le sovrane d'[[Altaville]], avenenne però sconfitte sie da [[Ruggere II]] jndr'à 'u 1134 ca, definitivamende, da 'u successore sue, [[Guglieme 'u Malo]], ca jndr'à 'u [[1156]] punìe duramende 'a cetate 'nzieme a le otre ribbelle pugghiese, 'mbrà le quale Bare ca avenèrene quase combletamende destrutte.
Jndr'à cetate furì 'u commerde de frumende e uegghie, destinate a le puérte de tutte l'Adriateche, in particolare verse 'a coste dalmate e [[Venezie]]. A testimonianze d'a prosperità economeche raggiunde 'mbrà l'XI e 'u XII sechele ste 'a costruzione d'a maestose [[Cattedrale de Trane|Cattedrale]] e 'a promulgazione de le [[Ordinamenta et consuetudo maris|Ordinamenta Maris]] jndr'à 'u [[1063]], seconde 'a datazione tradizionale, le quale rappresenderebbere 'u prime esembie de codece maritteme jndr'à 'u Mediterranée.
'U puérte, cu 'a 'nzenature naturale ca 'u faceve 'nu punde de approde strateggeche pa protezzione de le nave, devendò une de le prengepàle punde de 'mbarche pe le crociate in partenze verse 'a Terrasande. 'A cetate ere sede de 'nu ''"ospitale"'' de le [[Cavagliere temblare]], cu annesse 'u 'mbarcadere e 'a preggevole [[Chiesere de Ognessande (Trane)|chiesere]].
Durande 'a Sumane Sande d'u 1195, [[Enriche VI de Svevie|Enriche VI]], attane de [[Federiche II de Svevie|Federiche II]], annugiò trionfalmende, da Trane, 'a [[Crociate d'u 1197|crociate]].<ref>{{Cita web|url=https://issuu.com/rivista.militare1/docs/16._il_lazio_meridionale_tra_papato_e_impero_al_te|titolo=IL LAZIO MERIDIONALE TRA PAPATO E IMPERO AL TEMPO DI ENRICO VI by Biblioteca Militare - Issuu|sito=issuu.com|lingua=en|accesso=2022-10-06}}</ref>
'Nu documende 'mbortande ca reguarde l'aspette de Trane e de l'[[Arcidiocesi de Trane-Barlette-Bisceglie|Arcidiocesi]] soje jndr'à 'u [[XII sechele]] jè 'a [[Bolle pontificie|Bolle]] ''“Dignitatem ecclesiis”'', previlegge de [[Pape Calliste II]] d'u 6 novemmre 1120 dirette a l'Arcivescove de Trane Bisanzie II; quiste testimonie, pure, l'esistenze jndr'ò quedda date d'u ''Monastere de Sanda Marije d'u Monde'', jndr'à 'u quale pò avène costruite jndr'à 'u sechele apprisse [[Castel d'u Monde]]<ref>{{Cita web|url=https://www.andriarte.it/CastelDelMonte/documenti/Documenti-1240.html|titolo=Lettera dell'Imperatore Federico II al giustiziere di Capitanata Riccardo da Montefuscolo per la predisposizione dei materiali e di quanto necessario alla costruzione di un castello presso la chiesa e monastero di Santa Maria del Monte - 1240}}</ref>, e l'appartenenza soje a' Cetate e a l'Arcidiocesi de Trane<ref>{{Cita web|url=https://www.andriarte.it/Episcopio/documenti/BollaCallistoII_1120_SMariaDalMonte.html|titolo=Documenti: Bolla del 1120 di Callisto II - Monastero S. Maria dal Monte}}</ref>. Ste condenute avenèrene confermate, cchiù o mene repetenne pure 'a forme d'u teste, jndr'à otre bolle pontificie apprisse fatte pe tutte l'arche d'u [[XII sechele]]<ref>{{Cita web|url=https://www.andriarte.it/Episcopio/documenti/BollaCelestinoIII_1192_SMariaDalMonte.html|titolo=Documenti: Bolla del 1192 di Celestino III|accesso=2021-12-23}}</ref>. da 'u teste d'a bolle:
{{citazione|Cu 'u scritte d'u nostre privilegge de mò, quide, confermiame pe sembre a te e a le successure tune qualungue titole e qualungue parrocchie se sape ca appartene a' chiesere de l'arcivescovade de Trane, vale a dicere in relazione a le cetate de Trane, Corate, Andrie, Barlette, Bisceglie, cu tutte le lore pertinenze e chiesere costruite jndre e fore; 'U monastere de Sanda Marije d'u Monde, ca se iacchie jndr'à 'u territorie d'a cetate de Trane, cu otre monastere e chiesere ca appartenene a le luèche de sus e quand'otre jè canusciute ca appartene leggittimamende e regolarmende a' chiesere vostre.|Fonde bibbliogr.: da Ms. *original aux Archives du chapitre de Trani. - Éd. Prologo, Le carte che si conservano nello archivio del capitolo metropolitano della città di Trani (dal IX secolo fino all’anno 1266), p. 72. - Cat. Philippus Jaffé-S.Loewenfeld, in " Regesta pontificum romanorum : ab condita ecclesia ad annum post Christum natum MCXCVIII", Tomus I, Lipsiae, 1885, n° 6866, p.797" - nella pagina web Documenti: Bolla del 1120 di Callisto II - Monastero S. Maria dal Monte in https://www.andriarte.it/index.html|Per presentis igitur privilegii paginam tibi tuisque successoribus in perpetuum confirmamus quicquid dignitatis et quicquid parochiarum ad Tranensis archiepiscopatus ecclesiam cognoscitur pertinere, urbem videlicet Tranensem, Coratum, Andrem, Barulum, Vigilias cum omnibus pertinentiis suis et ecclesiis constructis intus et foris; monasterium Sanctae Mariae de Monte, quod in territorio Tranensis civitatis situm est, cum aliis monasteriis et ecclesiis ad predicta loca pertinentibus, et quaecunque alia ad vestram ecclesiam juste atque canonice pertinere noscuntur.|lingua=la}}
==== Federiche II de Svevie ====
Jndr'à 'u [[XIII sechele]] 'a popolazzione d'a cetate jè valutate, seconde l'ause d'u censimende in base a le ''"fuechere"'' sus a l'ordine de cchiù o mene 12-13 mile crestiàne, mendre,jndr'à 'u stesse periode, 'a popolazzione de Bare ere cchiù o mene 10-11 mile crestiàne: 'mbrà le cetate in Occidende d'u periode, ste dimenziune stavane a connotà 'nu cendre urbane de dimenziune medie-granne.
Trane pò essere arrevate a stu sveluppe apprisse ca Canose avenìe destrutte da le attacche de le Saracine, e a partì da quidde mumende, cu 'u passagge da 'a dominazione bizzandine a quedda normanne, addò 'a cetate comungue se oppose, e pò pure cu le sveve, angioine e oltre, Trane avìe speciale privilegge e beneficie pu commerce maritteme.<ref>{{Cita pubblicazione|nome=Vittorie Franchetti|cognome=Pardo|titolo=La città di Trani nel Medioevo|accesso=11 dicembre 2021|url=https://www.academia.edu/7121068/La_citt%C3%A0_di_Trani_nel_Medioevo}}</ref>
'U punde cchiù ierte d'a prosperità avenìe raggiunde cu 'a dominazione sveve: durande 'u regne de [[Federiche II de Svevie|Federiche II]], cu 'u privilegge d'u 28 abbrile [[1215]], 'a cetate se facìe confermà e allarià le deritte andiche e le beneficie de le quale gudeve: 'a flotte avenìe putenziate, le cetadine avenèrene esendate da 'u pajamende de le tasse de angoragge pe tutte le coste d'a Pugghie e avenèrene esonarate da partecipà a spediziune militare terrestre, putenne armà in cambie doje galee e avenìe lore garandite 'u deritte de essere chiamate in giudizie unicamende da giudice tranise, e sulamende jndr'à l'ambite d'u fore locale; avenìe conferite 'u deritte dfe cetadinanze a le furastire ca se avèrene trasferite jndr'à cetate. 'Mbrà le demostraziune de libberalità d'u 'mberatore sveve avenìe date 'a congessione de libbertà de culte a le ebbrée, ca jndr'à cetate furmavane 'na comunità prosperose.<ref name=":3" /><ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/trani_(Enciclopedia-Italiana)|titolo=TRANI in "Enciclopedia Italiana"|lingua=it-IT|accesso=2021-11-19}}</ref>
==== 'A comunitate ebbraiche ====
{{'Ndruche pure|Comunitate ebbraiche de Trane}}
[[File:Scolanova Synagogue.jpg|thumb|upright|'A [[sinagoghe Scolanova]]]]
'A presenze de 'nu grosse [[Comunitate ebbraiche|'nzedimende ebbraiche]] condrebbuì in mode 'mbortande a' prosperità cetadine: 'a comunitate animave 'nfatte le commerce e le studie e rappresendò pe tanda tiembe 'u cchiù granne 'nzedimanede de l'Itaglie meridionale. 'A [[comunitate ebbraiche de Trane]] se allariò soprattutte grazie a le espulsiune de le lore correligionarie de le otre state, cumme 'a [[Castiglie]] jndr'à 'u [[1144]] e 'a [[Frange]] jndr'à 'u [[1182]]. 'A destruzione de Bare a opere de [[Guglieme 'u Malo]] favorìe 'u spustamende de le ebbrée barise jndr'à cetate, ca se ste preparave a devendà l'epicendre de le attivitate commerciale jndr'à Pugghie.
Le ebbrée se 'nzediarene jndr'à Giudecche, quartiere ca ste jndr'à vanne oriendale d'u borghe andiche e collegate a 'u puérte: probbie 'a vie ca scenne a 'u puérte jè chiamate angore osce a die vie Cambio, pe arrecurdà le banghe de cange d'a comunitate ebbraiche, eppure de amalfitane e ravellese. Jndr'à Giudecche stavane quattre sinagoghe, de le quale se onne stepate 'a [[Sinagoghe-musée Sand'Anne|Sinogoghe Granne]] - pò chiesere de S. Anne e osce a die Musée, [[Sinagoghe Scolanove]], Sinagoghe de San Leonarde e Sinagoghe San Pitre 'u Martire. Fore de le Mure Federiciane se acchiave 'u Cimitere Ebbraiche. 'Nu ritratte 'mbortande d'a situazione de le ebbrée jndr'à cetate 'u face [[Beniamine de Tudela]], ca facenne tappe a Trane (cetate ca a le uecchie d'u visitatore apparive «Granne e Belle») durande 'u viagge sue, censìe 'a comunitate ebbraiche jndr'à 200 famigghie, dedite a le attivitate commerciale e artiggianale, cumme pe esembie tindorie e produzione de vase.
'U Quartiere Ebbraiche ave: Porte Andiche Vie 'A Giudea, Sinagoghe, d'a Giudecche, Mosè da Trane, viche 'A Giudea, larie Scolanove, Porte Nove.
'A comunitate ebbraiche avènie tutelate sie da le sovrane normanne ca da chidde sveve: cu l'arrive de le Angioine 'a situaizone peggiorò, cu 'mboseziune nuéve de trebbute e soprattutte favorenne le conversiune a 'u Crisitanesime. L'annichilimende d'a culture e de le tradiziune ebbraiche canuscìe l'apice sue durande 'u regne de [[Carle II de Durazze]], ca facìe trasformà le 4 sinagoghe d'a Giudecche jndr'à chiesere crestiane.
Pure ca 'a comunitate se avere jndr'à quacche mode conzervate, cumme demostrane le statute municipale congesse da Rre [[Ladislae I de Napule|Ladislae]] jndr'à 'u 1413, ca prevedevane 'a presenze de doje cetadine neofite jndrà 'u conziglie d'a cetate, sulamende cu l'arrive de [[Alfonze I de Napule|Alfonze d'Aragone]] se avìe arrete l'andiche tolleranze releggiose e 'a comunitate avenìe allariate grazie a le ebbrée ca ste fuscevane da 'a Spagne. 'A comunitate ebbraiche rumanìe jndr'à cetate 'nzigne a 'u [[1541]], quanne [[Carle V]] decretà 'a definitive espulsione de le ebbrée da 'u regne sue. In memorie d'a 'mbortande presenze ebbraiche a Trane, 'na [[Comunitate ebbraiche de Trane|comunitate ebbraiche]] nove ha state istituite jndr'à 'u [[2004]]<ref>[http://www.napoliebraica.it/wordpress/trani/ Trani]</ref><ref>{{Cita web|url=http://sinagogatrani.sistemab.it/gli-ebrei-a-trani/|titolo=Gli ebrei a Trani{{!}}Sinagoga Trani|accesso=31 dicembre 2013|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20140101022442/http://sinagogatrani.sistemab.it/gli-ebrei-a-trani/|urlmorto=sì}}</ref>.
==== 'A cinde murarie federiciane ====
[[File:Gennaro Moselli litografia della Porta Bisceglie.jpg|miniatura|''Porte Bisceglie'' litografie de Gennare Moselli <ref>[[litografie]] d'u pettore e 'ngisore Gennare Moselli [[1855]]</ref>]]
Federiche II promuovìe 'u rafforzamende de le fortificaziune urbane, funnanne jndr'à 'u [[1233]] 'u [[Castelle sveve (Trane)|castelle]] e facenne 'a cinda murarie nove<ref name=":6">{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/trani_(Enciclopedia-Italiana)|titolo=TRANI in "Enciclopedia Italiana"|lingua=it|accesso=9 decemmre 2021}}</ref>, ca pruteggìe 'a 'ndere 'nzenature d'u puérte e permettìe l'espanzione urbanisteche d'a cetate allarianne 'u perimetre de le mure. 'A cetate 'nzigne a allore avere rumaste condenute jndre a le andiche mure longobbarde, spannennese 'nu picche oltre. 'A murazione sveve, sus a le late ere prutette da 'nu fossate larje e avere 'u cape sue jndr'à 'u castelle, raggiungeve pò in direzione sud quedde ca osce a die jè Chiazze Gradenigo, e jndr'à stu tratte stave 'a ''"Porte de Barlette";'' condinuanne verse est, carresciannese in parallele a Corse Vittorie Emanuele e a Corse Cavour, pe spiccià 'nfine verse nord sus 'a penisolette addò mò ste 'a Ville Comunale, jndr'à zone chiamate ''"Cannete"''; Jndr'à prima vanne d'u tratte parallele a Corse Cavour, a l'inizie de ive Marie Pagano, se aprive 'a ''"Porte de Bisceglie"'', addò vecine vecine jndr'à 'u [[XVI sechele]] avenìe costruite 'a [[Chiesere de San Rocche (Trane)|chiesere de San Rocche]]<ref name=":7" />; le mure stavane atturne pure a le late verse 'u mare, e ste vanne sò angore esistende e ha state urtemamende restaurate e vesetabbele une de le andiche [[postierle]], quedde dette ''Porte Vassalle''; le mure erane 'nderrotte a le doje estremità da l'imboccature d'u puérte e addà stavane, e stonne angore osce a die, le doje torrette ca tenèvane le cape d'a catene de firre cu 'a quale se achiudeve l'accesse a 'u puérte. 'A murazione avere state quase combletamende scettate 'nderre jndr'à metà d'u [[XIX sechele]]; l'andamende e l'aspette de le fortificaziune jè rescontrabbele jndr'à certe planimetrie, jndr'à 'u disegne de [[Giuanne Battiste Pacichelli]] e jndr'à litofrafije de Porte Bisceglie de Gennare Moselli.<ref name=":5" />
==== Manfredi ====
[[Manfredi de Sicilie|Manfredi]], figghie de Federiche, condinuò l'opere de l'attane, congedenne 'u permesse de aprì logge e [[fondache]] a le prengepàle cetate marinare, 'mbrà le quale le [[repubbleche marenare]] de [[Ducate de Amalfi|Amalfi]]<ref>Armande Lodolini, ''Le repubbliche del mare'', edizioni Biblioteca di storia patria, a cure de l'Ente per la diffusione e l'educazione storica, Rome 1967 (pàgene 146)</ref>, [[Repubbleche de Genove|Genove]], [[Repubbleche de Venezie|Venezie]] e [[Repubbleche de Raguse|Raguse]]: le urteme doje 'nzediarene jndr'à cetate pure le console lore. 'Mbrà le comunitate ca popolarene 'a cetate jndr'à quidde periode, se arrecordane mercande le [[Ravello]], ca se 'nzediarene jndr'à 'na strade 'nguédde a le mure andiche, chiamate in lore onore ''"ruga Ravellensium"'', ricche de puteje e attivitate commerciale; 'nu sbuénne de banghiere fiorendine aprirene le sportelle jndr'à cetate.
Manfredi avìe 'u castelle d'a cetate cumme dimore predilette<ref>{{Cita web|url=https://www.catalogo.beniculturali.it/approfondimento/elenco-degli-edifizi-monumentali-italia-del-1902/puglia-provincia-bari/castello-federico-ii-trani|titolo=Catalogo Generale dei Beni Culturali|accesso=2021-12-22}}</ref> e 'u [[2 sciugne]] [[1259]] ve celebbrò cu granne onore le soje seconde nozze cu [[Elene Ducas|Elene Comneno Ducas]], figghie d'u [[despote d'Epire]] [[Mechele II d'Epire|Mechele II]].
=== Le periode angioine, aragonese e veneziane ===
[[File:QuadroPortoTrani.gif|thumb|'U puérte de Trane jndr'à 'u [[XVIII sechele]] de [[Jakob Philipp Hackert|Jacob Philipp Hackert]]]]
[[File:Monumento in ricordo della Disfida di Barletta (presso Corato).jpg|miniatura|verticale|Epitaffie d'a [[Disfide de Barlette|Disfide]] jndr'à l'agre de Trane<ref name=":14">[[xilografije]], [[Le Cento Città d'Italia]], [[1898]]</ref>]]
Jndr'à seconde metà d'u [[XIII sechele]] 'a cetate putette gudè de 'u 'nderesse pure de le successore d'a dinastie sveve: pure le prime sovrane angioine coinvolgerene 'a cetate jndr'à le attivitate d'a lore corte e se facerene otre 'nzuramiende de granne faste, celebbrate jndr'à 'u [[1266]] 'mbrà [[Carle I d'Angiò]] e [[Margherite de Provenze]] e jndr'à 'u [[1271]] chidde de [[Filippe d'Angiò|Filippe]], secondegenite de Carle, cu [[Isabbelle de Villehardouin]] [[Pringipate d'Acaie|pringipesse d'Acaie]]; Carle, 'a corta soje e 'a famigghia soje soggiornarene assaije vote jndr'à cetate<ref name=":22" />.
Durande 'u [[XIV sechele]], sotte a 'u dominie d'a dinastie angioine jndr'à 'u [[Regne de Napule]] e cu 'a fine de le [[Crociate]], 'a cetate canuscìe 'nu prime periode de crise, e de le sovrane d'u Regne facerene fronde cu 'a congessione de quacche privilegge, cumme l'istituzione de diverse fiere commerciale e 'ndervende de reparazione pu puérte. Probbie jndr'à 'u [[XIV sechele]], 'a cetate perdìe pe quacche anne 'u status de potestà demaniale e avenìe congesse in feude a 'u capitane de vendure [[Alberiche da Barbiane]] da 'u [[1383]], arrepigghianne 'u storeche privilegge de essere sotteposte sulamende a 'u sovrane jndr'à 'u [[1409]]; jndr'à 'u [[1425]] [[Giovanne II de Napule|Giovanne II]], l'urteme reggine angioine, e jndr'à 'u [[1436]] [[Alfonze V d'Aragone|Alfonze 'u Magnanime]], 'u prime Rre aragonese, confermarene cu doje atte 'mbortande, trascritte jndr'à 'u ''Libro Rosso dei Privilegi della città di Trani'', 'u pringipie pu quale 'a cetate e 'u castelle averena rumanè pe sembre demaniale e dipendende esclusivamende da 'a [[Regne de Napule|Corone]]<ref name=":22">AA. VV., ''Il Castello Svevo di Trani. Restauro, riuso e valorizzazione;'' Ministero per i Beni Culturali e Ambientali_ Soprintendenza per i Beni A.A.A.S.della Puglia; Electa, Napule, 1997</ref>.
Durande 'a uerre 'mbrà [[Ferdinande I de Napule]] e [[Giuanne II de Lorene]] Trane avenìe 'nvase pe conde de Giuanne da vanne de [[Jacope Piccinino]], ca promettìe 'na cospicue somme de turnise a 'u guvernatore neutre. Accussì Ferdinande I chiamò [[Giorge Castriote Scanderbeg]], ca reconguistò subbette seubbete 'a cetate e aiutò le aragonese a sconfiggere definitivamende le angioine.<ref>{{Cita libro|titolo= Lettres sur l'Italie|vol=1|editore= A. Nepveu|data= 1819|url=https://gutenberg.beic.it/webclient/DeliveryManager?pid=6116722|lingua=fr|capitolo=Lettre XV. Ville de Bari}}</ref> 'A cetate avenìe pe picche tiembe rifeudate jndr'à 'u [[1466]] a Scanderbeg, 'u quale però murìe doje anne apprisse, apprime de putè pigghià in consegne 'u dominie.
Jndr'à 'u [[1462]], durande 'a lotte 'mbrà Frange e Aragone, 'a cetate avenìe espugnate da [[Giuanne Andonije Orsini d'u Balzo]] e da [[Jacope Piccinino]]<ref>{{cita libro|titolo=Annali d'Italia dal principio dell'era volgare sino all'anno 1749|autore=Lodovico Antonio Muratori|vol=13|p=294|editore=Giambatista Pasquali libraro|città=Venezie|anno=1753|url=https://books.google.it/books?id=3dXCPkVSaq4C&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false}}</ref>; 'na vanne d'a popolazzione fuscìe a [[Ariane Irpine|Ariane]], addò osce a die esiste 'nu quartiere extra murale chiamate ''Tranesi''<ref>{{cita libro|Tommaso|Vitale|Storia della Regia città di Ariano e sua Diocesi|url=https://books.google.it/books?id=vW2YUtbHbH0C&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false|
1794|Salomoni|Roma|p=89}}</ref>.
Le abbesogne relative a' conduzione d'a uerre averene fatte devendà 'a cetate 'u cendre de commerce cchiù 'mbortande d'u vasce Adriateche, e jndr'à'u periode, de conseguenze, 'a classe de mercande, marinare e aramture crescìe de putere e le combonende aspirarene a partecipà a 'u guverne cetadine; de condre, 'a vecchie aristocrazie capeggiate da 'a famigghie Palagano, ricche de feude e privileggiate, scìe condre 'a fazione de le ricche nuéve; sta situazione 'mbrà 'u [[1440]] e 'u [[1460]] facè accumenzà conflitte, esiglie e banne d'a vanne de vote in vote ca perdeve, e avenìe resolte a' fine grazie a 'u 'ndervende de le trupe regge, restabilenne l'ordene. Ferdinande I se mettìe da 'a vanne d'a fazione popolare-borghese e condre a quedde aristocrateche, tuttavie se 'ngundrarene pure resistenze e proteste duvute soprattutte a 'u forte pese de le tasse.<ref name=":4" />
Da 'u 20 scennare [[1496]] 'a cetate e 'u castelle (cu Brinnese, Gallipoli e Otrande) passarene da 'a Corone Aragonese a' giurisdizione d'a [[Repubbleche de Venezie|Repubbleche Venete]], cumme pegne pu prestite congesse a [[Ferdinande II de Napule|Ferrande II]] de dojeciendemile ducate in occasione d'u [[Uerre d'Itaglie d'u XVI sechele|conflitte]] ca avenìe apprisse a' discese jndr'à l'Itaglie de [[Carle VIII de Frange|Carle VIII]]<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/puglia_(Enciclopedia-Italiana)|titolo=PUGLIA in "Enciclopedia Italiana"|lingua=it|accesso=6 decemmre 2021}}</ref>. Jndr'à 'u [[1496]] 'u [[Conziglie de le Pregadi|Senate venete]], de conzeguenze, delibberò l'elezione de 'nu guvernatore e de 'nu castellane pe Trane; jndr'à stu periode 'a cetate avìe 'n'arsenale, avìe recostruite 'u puérte civile e vedìe ravviarse 'u commerce.
Apprisse 'a formazione d'a [[Leghe de Cambrai]] (10 decemmre [[1508]]) 'a Spagne accumenzò a recuperà le puérte pugghiese ca erane d'a Repubblehce Venete, allore 'u vicerè [[Juan de Aragón|Giuanne d'Aragone]] jndr'à 'u masce [[1509]] convocò a [[Napule]] [[Prospere Colonna (condottiere)|Prospere Colonna]], pe pò scè cu jidde jndr'à Pugghie; le cetate de Monopoli, Mole, Polignane e Trane turnarene arrete a le Spagnule<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/prospero-colonna_(Dizionario-Biografico)|titolo=COLONNA, Prospero in "Dizionario Biografico"|lingua=it|accesso=9 decemmre 2021}}</ref>. 'A cetate però avenìe subbete repigghiate da le truppe veneziane e frangise, cu l'aijute de le popolane e 'mbrà le ostilità vive de l'aristocrazie tranese. Apprisse 'a [[Battagghie de Agnadelle]] jndr'à 'u 1509 'a cetate turnò a le Aragonise.
'A cetate, jndr'à 'u periode d'a dominazione venete, avenìe scacchiate cumme territorie pu combattimende d'a famose "[[Disfide de BArlette]]", purcé conziderate cambe neutre.
Da 'a metà d'u '400 a' metà d'u '500 'a cetate avìe splendore commerciale, avenìe frequendate da le mercande Veneziane ca accattavane grane e salnitre e vennevane tutte, da le monile a' pece, a 'u legne. 'Nu sbuénne de cetadine commerciavane, armavane nave, erane mediature cu 'u 'nderne, e pigghiavane parità de trattamende cu le veneziane privileggiate. 'A popolazzione jndr'à stu periode cresc^e. se passò da 870 fochere d'u [[1433]] a 950 d'u [[1475]], a 1022 d'u [[1499]]; pe colpe de le mote d'u [[1495]], angore de cchiù d'a peste d'u 1528-29 e pò pa uerre d'u 1529-30 'a popolazzione scennìe a 716 fochere, ma 'a cetate se repigghiò velcoe veloce e ggià jndr'à 'u [[1545]] turnò a cundà 1224 fochere.<ref name=":4">{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/trani_(Enciclopedia-Italiana)|titolo=TRANI in "Enciclopedia Italiana"|lingua=it|accesso=11 decemmre 2021}}</ref>
Durande 'u sechele apprisse se avìe l'inesorabbele decline de le attivitate commerciale marittime: oltre a' perdite de 'mbortanze de le rotte commerciale jndr'à 'u Mediterranée pe colpe d'a scuperte de le Americhe, 'a cetate non ge riuscìe a rimedià a 'u progressive 'nzabbiamende d'u puérte, legate a l'accumule de detrite carresciate da le acque torrendizie jndr'à l'insenature naturale e a l'attivitate d'a lavorazione d'u [[salnitre]], ca se faceve soprattutte jndr'à vanne meridionale de l'insenature. 'U retorne de le [[Aragonise]] cu [[Carle V d'Asburghe|Carle V]] aumendò 'a crise pure pe colpe d'a definitive esplulsione d'a comunitate ebbraiche, ca da sembre avere costituite 'nu putende fulcre economeche jndr'à suggettate cetadine.
=== 'A Sacre Regge Udienze (1586-1806) ===
[[File:Atlas_Van_der_Hagen-KW1049B12_079-REGNO_DI_NAPOLI.jpeg|miniatura|Carte d'u [[Regne de Napule]] pubblecate jndr'à 'u [[1640]] da le frate [[Joan Blaeu|Blaeu]]. A le margine de le stemme de le [[Suddivisione amministrative d'u Regne de Napule|Provinge]]. 'U regno ere a l'epoche territorie d'a [[Spagne de le Asburghe]] e sus a destre ste 'a fegure d'u stemme spagnole.]]
[[File:"Trani" (22089730899).jpg|miniatura|Rappresentazione d'a cetate jndr'à ''Il Regno di Napoli in prospettiva'' de [[Giuanne Battiste Pacichelli|G.B.Pacichelli]], 1703]]
'U guverne vicereale cercò de sistemà 'a crise 'nzedianneve 'a [[Regge Udienze|Sacre Regge Udienze]]: 'u [[Vicerè de Napule|Viceré]] Don [[Juan de Zúñiga y Requeséns|Giuanne de Zuniche]], Pringipe de [[Petraperzie]], jndr'à 'u [[1582]] comunecò a [[Filippe II de Spagne|Filippe II]], rre de Spagne, Napule e Sicilie, figghie de [[Carle V d'Asburghe]], ca ere opportune dà a' Sacre Regge Udienze de 'n'otra sede, oltre a quedde de [[Lecce]], purcé assaije lundane e de defficoltà jndr'à le comunicaziune 'mbrà Lecce e le cetate d'a provinge, e de ccrejà quinde 'n'otre jndr'à [[Terre de Bare (provinge)|Terre de Bare]] ca tenève le stesse competenze.
Rre [[Filippe II de Spagne|Filippe II]], jndr'à'u [[1583]], indicò Trane cumme capeluèche d'a [[Regge Udienze]] pa provinge de Terre de Bare.
'U decrete pe l'isituzione d'a Regge Udienze, comungue, avenìe conzegnate in vianghe jndr'à 'u punde addò 'ndicà 'a cetate da destinà a sede, a Don Diego de Vargas, nominate Preside d'a Provinge e Viceré Don [[Pedro Téllez-Girón, I duche de Osune]]. 'U De Vargas, arrvate a Bare jndr'à 'u [[1584]], 'ndicò queste cumme sede d'a Regge Udienze, ma pa durate de doje anne a titole de prove. Rre Filippe II, spicciate 'u periode de prove, sus 'a proposte d'u Viceré Pedro Téllez-Girón, I duca de Osune]] e cu l'appogge d'u Preside de Vargas, 'u 24 sciugne [[1585]] decretò ca avesse stabbilite a Trane 'a sede definitive d'a Sacre Regge Udienze d'a Provinge purcé 'a cetate ere 'mbortande assaije, specialmende in ambite giudiziarie.
'A Sacre Regge Udienze, ca corresponne a quedde ca osce a die jè 'a [[Corte d'appelle]], avìe combetenze giurisdizionale de seconde istanze in ambite civile, penale e amministrative, e quedde de le gravame da le sendenze de le giudice minore de totte 'a provinge de Terre de Bare da 'a quale facevane parte pure [[Matere]] e [[Trinitapule]]; in appelle apprime de allore avenèvane giudicate da 'a [[Gran Corte d'a Vicarie]] de Napule. 'U Preside oltre ca 'a cape d'a Provinge recuprive pure otre ruole 'mbortande, cioè Guvernatore de le arme e Cape Politeche, e cu sta qualitate presiedeve 'u Tribbunale Militare ca state sotte a' Regge Generale Udienze de Napule.
'A cetate, quinde, jndr'à luglie [[1586]], apprisse ca avenìe abbolite 'a Corte d'u Capitane ggià operande jndr'à cetate da 'u [[1424]], devendò sede d'a [[Reggfe Udienze]] d'a provinge de Terre de Bare. 'A sede avenìe mise a l'inizie jndr'à 'u [[Castelle sveve (Trane)|Castelle Regge]], pe pò passà jndr'à otre palazze cetadine, 'mbrà le quale quidde ca osce a die jè sede de dezione de l'Archivije de State.
Trane addevendò a tutte le effette 'u capeluèche d'a provinge de Terre de Bare<ref name=":03">{{cita web|url=http://www.ordineavvocatitrani.it/istituzionale/istituzionale.php?sezione=35|titolo=La Storia del Tribunale di Trani: Storia Antica|autore=Costanza Manzi|sito=ordineavvocatitrani.it|editore=Ordine degli Avvocati di Trani|accesso=19 scennare 2013|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130330020305/http://www.ordineavvocatitrani.it/istituzionale/istituzionale.php?sezione=35|urlmorto=sì|città=Trane}}</ref>, ruole ca reveste pe cchiù de dojeciende anne, 'nzigne a 'u [[1806]]: 'u Preside ere 'nfatte sie rappresendande d'u Regne ca esecutore d'u putere giudiziarie. 'A presenze de l'amministrazione giudiziarie permette a' cetate de revestìe 'nu ruole prestiggiose jndr' à'u cambe giurideche 'nzigne a le tiembe moderne. 'U 'nzedimende de l'Udienze avere date 'nfatte vite a nove prospettive de sveluppe economeche e suggiale d'a cetate 'a quale da cendre marinare e commerciale devendò pure cendre prengepàle, amministrative e culturale d'a Terre de Bare. Da quidde mumende 'a cetate devendò residenze de tanda nome illustre, avvocate, funziunarie e maggistrate, le quale se stabbilirene carrescianne cu lore pure le famigghie ca arricchirene 'a cetate de tesore d'arte, bibblioteche preziose e palazze assaije elegande. Trane vevìe accussì 'nu periode de granne fioriture culturale grazie a' funziona politeca soje, acchianne parte d'u passate splendore soprattutte jndr'à 'u [[XVIII sechele]], durande 'a dominazione de le [[Borbone]].
=== Le avvenemiende d'u 1799 ===
{{'Ndruche pure|Repubbleche Napoletane (1799)}}
Jndr'à le prime mise d'u [[1799]], apprisse a' proclamazione d'a [[Repubbleche Napuletane (1799)|Repubbleche Napuletane]], de le cetadine ispirate da le ideale libberale d'a nova repubbleche pruvarene a pigghià 'u condrolle d'a cetate: 'u Sinnache e le elette avenèrene dichiarate decadute e 'u 3 febbrare avenìe chiandate, 'mbacce a' [[Chiesere de San Frangische (Trane)|chiesere de San Frangische]], l<nowiki>'</nowiki>''[[arvule d'a libbertà]]'', jndr'à 'u luèche chiamate osce a die Chiazze Libbertà in memorie de chidde fatte. Quacche cetadine però se mettìe condre, scettanne 'nderre quacche sciurne apprisse l'arvule e proclammanne 'a fedeltà a 'u Rre: le reazionarie occuparene le punde strateggece d'a cetate e 'u puérte, procedenne a l'arreste de le cetadine repubblecane e aspettanne 'u retorne de le Borbone, aiutate da 'a flotte russe.
Jndr'à 'u frattiembe l'esercite frangese ca appuggiave 'a Repubbleche Napuletane, ere arrevate jndr'à Pugghie pe conguestà arrete le cetate reballatase a' Repubbleche, 'mbrà le quale Andrie, San Severe e Trane. Le reazionarie tranise, asserragliate jndr'à le mure federiciane massicce, resèingerene pe uette vote 'a richeiste de rese avanzate da 'u generale frangese [[Jean-Baptiste Broussier|Broussier]], e 'mbrà 'u 25 e 'u 29 màrze massacrarene tutte le 35 detenute politece repubblecane achiuse jndr'à 'u Castelle e otre cetadine ritenute fiangheggiatore lore. 'U 30 màrze 'a cetate avenìe assedite da le frangise, capitolanne apprisse a 'na sciurnate de assedie e de cannoneggiamende.
Bloccate ogne possibbele vie de fughe pure cu 'nu blocche navale, le frangise e le repbblecane capitanate da 'u Carafa, assaltarene 'a cetate 'u 1° abbrile, saccheggianne 'a cetate ca avenìe, pe 'na bella vanne, asckuate e destrutte. 'Nu sbuènne de crestiàne avenèrene massacrate, combrese tanda esponende de le famigghie de Lernia, Bianchi, di Feo, Bassi, Palumbo e Moscatelli<ref>Lambert', G. Amorese, ''Un secolo in veletta e cilindro''.</ref>: se stime ca jndr'à quidde sciurne murerene niende niende 800 cetadine, mendre 'u fume de le asckuamiende se 'ndrucave da le cetate vevine. Le nave frangise non ge se facerene probbleme a sparà cu le cannune sus a le pescherecce de le cetadine ca ste fuscevane e a catturà e a fucilà tanda cetadine fusciute da 'u blocche navale e sbarcate jndr'à approde ca se penzave cchiù secure. 'A rappresaglie frangese, determinate soprattutte da 'a convinzione sbagliate ca le Tranise erane condre a le idee nove d'a revoluzione, avere state spietate. Tanda probbie onne state le uccisione de cetadine oneste, indiziate o none, crestiàne vicchie, sacerdote, nobbile e plebbei, le sacchegge, le asckuamiende ca destruggrene documiende d'a cetate, carte notarile, libre preziose e arrede sacre.<ref>{{Cita web|url=http://www.ilgiornaleditrani.it/docs/trani/storia/La%20Storia%20di%20Trani.pdf|titolo=R. Piracci. Il Tranesiere}}</ref> 'U sciurne apprisse le frangise pigghiarene 'u condrolle d'a cetate, cu 'u generale [[Jean-Baptiste Broussier|Broussier]] ca emanò 'nu proclame de perdone pe le cetadine insubbordinate. 'A cetate, durande 'u periode curte de l'occupazione frangese, da 'u punde de viste amministrative devendò une de le candune d'u [[Dipartimende d'u Bradane (1799)|dipartimende d'e Bradane]] rette da 'u commissarie guvernative [[Necole Palomba]]. Le truppe frangise se ritirarene da 'a cetate quacche sumàne apprisse, permettenne 'u 16 masce 'a restaurazione d'u dominie borboneche.
=== Da 'u XIX sechele a osce a die ===
[[File:Veduta del porto di Trani (xilografia).jpg|miniatura|Vedute d'u puérte<ref name=":14" />]]
[[File:Trani – Veduta di una parte del porto (xilografia).jpg|miniatura|Vedute de 'na vanne d'u puérte]]
'A cetate avìe 'u status de capeluéche de provinge de Terre de Bare 'nzigne a l'ere [[Uerre napoleoneche|napoleoneche]], quanne cu [[Gesèppe Bonaparte]] e [[Giuacchine Murat]] se decretò ca Bare ([[1808]]) avera pigghià stu ruole: Trani perdìe accussì 'u ruole de capeluéche mandenute pe doje sechele. Le frangise apprime e le Borbone pò, apprisse 'a restaurazione, mandenerene comungue 'a [[Corte d'appelle (Itaglie)|Corte d'Appelle]] jndr'à cetate. Cu 'a proclamazione d'u [[Regne d'Itaglie (1861-1946)|Regne d'Itaglie]] jndr'à 'u [[1861]], 'a cetate mandenìe 'u primate giudiziarie 'nzigne a 'u [[1923]], quanne 'a Corte avenìe definitivamende spustate a Bare.
Pure ce 'a cetate jndr'à le prime anne d'u [[XIX sechele]] perdìe 'u ruole sue de cendre amministrative d'a provinge, signò ugualmende 'nu belle aumende sie d'u numere de javentande ca in termine de espanzione urbane; da 'nu verse, 'a crescite d'a cetate ere duvute a' permanenze d'u 'mbortande ruole giudiziarie, angore affidate a jedde, ca avìe 'u tribbunale provingiale e jndr'à 'u [[1817]] 'a Coprte d'Appelle e vedìe fiurì 'nu cete granne legate a le maggistrature, a le attivitate giurideche e 'nu sbuénne de 'ndellettuale, ca deffonnerene idee libberale, e da l'otre late, a' crescite condrebbuì l'attivitate d'u puérte ca avere state rennovate probbie jndr'à quidde periode, e grazie a 'u puérte ere possibbele 'u sostendamende de cchiù o mene doje terze d'a popolazzione cetadine, ca in totale arrevave a 16.000 crestiane<ref name=":3">Raffaello Piracci; Il Tranesiere, 1960; repubblecate da Radiobombo Il Giornale di Trani</ref>.
==== L'allariamende urbane uettecendesche ====
[[File:Trani – La Cattedrale vista dalla Villa (xilografia).jpg|miniatura|'A Cattedrale 'ndrucate da 'a Ville]]
Jndr'à prime metà d'u '800 se accumenzò a avvertì 'a necessità de spannere in mode regolare 'a cetate fore de l'andiche murazione, apprisse ca ggià sus a 'u spicciare d'u secole apprime avèrene nate le prime caseggiate jndr'à terrene de fore a le more. Jndr'à 'u [[1840]] 'u Comune affidò quinde a l'ingegnere comunale Caetane de Camelis 'u combite de scrivere 'a chiande d'u Borghe.
'U piane prevedeve ca, apprisse a 'u scettamend e'nderre de le mure, spicciate jndr'à 'u [[1846]], 'a cetate se spannesse in mode regolare, cu isolate mise a magghie ortogonale sus a tracciate rettilinèe; se detreminarene quinde de le asse de percorse maggiore, a collegà le chiazze e le 'nfrastrutture prengepàle, attraversate da strade perpendicolare, de larghezze 'nferiore; le isolate prevedevane 'a realizzazzione de fabbrecate 'nzippate de doje piane cchiù 'u terrene. L'allariamende uettecendesche d'a cetate sceve quinde a resultà abbastanze "seriale", jndr'à l'omoggeneità soje e uniformità, comungue 'a 'mbortanze de le 'nfrastrutture ca esistevane ggià legate a' viabbilità e a' cetate storeche, a le quale 'u sveluppe nuéve s'avere allaccià, facìe sine ca 'u tessute urbane, jndr'à 'u comblesse sue, avenìe dotate de carattere de granne organicità ca no se acchiavane facilmende jndr'à le allariamiende urbane d'a stesse epoche, de otre cetate, e none sulamende pugghiese<ref name=":5">{{cita libro|autore=Gesèppe Strappa, Mattée Ieva, Marije Andoniette Dimatteo|titolo=La città come organismo. Lettura di Trani alle diverse scale|anno=2003|editore=Dipartimento di Scienze dell'Ingegneria Civile ed Architettura, Politecnico di Bari - Mario Adda Editore}}</ref>.
[[File:Trani – Largo San Domenico (xilografia).jpg|miniatura|Larie Sa Dumineche]]
[[File:Trani – Corso Vittorio Emanuele (xilografia).jpg|miniatura|Corse Vittorie Emanuele]]
Jndr'à stu periode avenèrene fatte tanda opere pubbleche 'mbortande, 'mbrà le quale vonne securamende arrecurdate 'a Ville Comunale, inaugurate 'u [[1824]] e le doje strade carrabbile Trane-Corate e Trane-Andrie, spicciate jndr'à 'u [[1827]], caratterizzate da l'andamende rettilinée; jndr'à 'u [[1832]] avenìe inaugurate quedde ca osce a die jè Chiazze Cambe de le Longobbarde, destinate a mercate de genere elimendare e fatte da 'a demolizione de 'nu quartiere fatte da 'a Chiesere de l'Annunziate e da de le javetazune private; jndr'à 'u [[1840]] avenìe inaugurate 'u Cimitere de mò. Jndr'à 'u [[1828]] 'u Comune accattò 'a probbietà d'u Tiatre Comunale ''"San Ferdinande"'', 'nzippate jndr'à 'u [[1793]], 'mbrà le prime tiatre stabbile d'u [[Mezzoggiorne (Itaglie)|Mezzoggiorne]], e probbabbilmende 'u cchiù andiche de Pugghie<ref>{{Cita web|url=https://video.repubblica.it/edizione/bari/trani-il-teatro-piu-antico-di-puglia-rivive-in-3d/228427/227717|titolo=Trani, il teatro più antico di Puglia rivive in 3D|sito=Repubblica TV - Repubblica|data=12 febbrare 2016|lingua=it|accesso=8 decemmre 2021}}</ref>; 'u tiatre avenìe danneggiate da 'nu asckuamende in occasione de l'attacche de le truppe frangise jndr'à 'u [[1799]], e pò avenìe fatte 'a recostruzione, spicciate apprisse a cinghe anne, e pò danneggiate arrete jndr'à 'u terramote d'u [[1851]], pò angore danneggiatte assaije probbie durande le bombardamiende d'a seconda uerre mundiale, date 'nfine le grave condiziune stateche l'amministrazione comunale jndr'à 'u [[1958]] decedìe de scettarle 'nderre<ref name=":7">Benedetto Ronchi - Indagine sullo sviluppo urbanistico di Trani dall'XI al XVIII secolo; Schena Editore.</ref>; de l'arrede d'u tiatre se stipe 'u siparie appettate jndr'à 'u [[1863]] da 'u pettore Biagge Molinaro, raffigurande 'a promulgazione de le Statute maritteme.
==== 'U periode resorgimendale ====
'A presenze, jndr'à cetate, de 'nu belle numere de 'ndellettuale e de appartenende a' classe d'a borghesie aggiate, facìe sine ca pure a Trane se svelupparene e deffonderene le ideale d'u [[Risorgimende]]. Stave, jndr'à cetate, ggià da 'u [[1820]], 'n'associazione de Carvunare chiamate 'U Pellicane ca arrevò a cundà 506 iscritte, senze ca jndre stave differnze de cense, e d'a quale l'avv. Pitre d'Alessandro avere state Granne Maestre. Geséppe Beltrani, sinnache pe tanda anne, ere Presidende de 'n'otre associazione patriotteche. Jndr'à 'u [[1848]] 'a cetate partecipò cu endusiasme a 'u movimende libberale pe avè 'a Costituzione e mannò le avvocate Leopolde Tarantini e Geséppe Ugenti a 'u Parlamende Napuletane.<ref name=":3" />
'U 29 màrze 1848 'nu gruppe eteroggenée, fatte da 'ndellettuale, "galantuomene", artiggiane e uardie naziunale, asckuò jndr'à chiazze pubbleche 'u stemme austriache; stu atte avenìe conziderate "ostile" e purtò cchiù nnande a condanne; jndr' à'u febbrare [[1849]] avenìe date l'ordene de squagghià 'a uardie nazionale, comungue le cetadine se mettere condre facenne resistenze e 'a municipalità protestò cu forze, 'u sinnache allore avenìe destituite e se averene carceraziune, esilie e l'iscrizione jndr'à le liste de ''"attendibbele".''
Nonostande le repressiune d'u guverne, 'a cetate condinuò a essere 'u cendre d'a provinge addò le idee [[Resorgimende|resorgimendale]] se facerene sendè de cchiù; se cundarene 'nu sacche de cetadine 'mbrà le organizzature de le comunitate 'nsurrezionale d'u [[1860]].<ref name=":6" />
==== 'U "Discorso di Trani" de Frangische Francesco de Sanctis ====
'U famose storeche e criteche d'a letterature tagliàne [[Frangische de Sanctis]] jndr'à 'u [[1882]] se presendò cumme candidate a' [[Camere de le deputate (Itaglie)|Camere de le Deputate]] d'u [[Regne d'Itaglie (1861-1946)|Regne d'Itaglie]] jndr'à 'u collegge elettorale de Trane, venenne elette cu 4.279 vote condre a le 797 pigghiate da Pitre Andonije Cafiero, le 774 de Felice Cavallotti e le 403 de Carle Cafiero<ref name="pannunziomagazine.it" /><ref name="traniviva.it" />. 'A serate d'u 29 scennare [[1883]], jndr'à 'u tiatre comunale San Ferdinande, De Sanctis pronungiò quidde ca po' avène recanusciute cumme ''"Discorso di Trani"'', 'u quale resulte essere 'na specie de testamende politeche e etiche<ref>{{Cita web|url=https://www.senato.it/japp/bgt/showdoc/17/DDLPRES/966447/index.html?part=ddlpres_ddlpres1|titolo=ShowDoc|accesso=6 decemmre 2021}}</ref><ref>Jndr'à vanne finale de stu documende ste 'nu referimende a 'nu passagge d'u Descurse de Trane d'u De Sanctis - 'Ndervende de aperture d'a cerimonie pu bicendenarie d'a nascite de Frangische De Sanctis; Rome, Palazze d'a Conzulte, 8 novemmre 2018: https://www.cortecostituzionale.it/documenti/composizione/risorsePaginaPresidenteLattanzi/eventi/Intervento_di_apertura_della_cerimonia_per_il_bicentenario_della_nascita_di_Francesco_De_Sanctis_Roma_8_novembre_2018.pdf</ref>.
De Sanctis, jndr'à 'u descurse, afrondò ambiamende none sulamende 'u teme de l'Aunità d'Itaglie, ma pure quidde de l'"Aunificazione" nazionale, cioè, 'u mode pe raggiungere l'effettive e congrete aunità d'a nazione, sie a levélle sciugrafeche ca suggiale; esalte pò 'u ruole ca ave l'educazione, fondamendale pu progresse e 'u miglioramende d'a suggettate.
Quacche brane significative:
{{citazione|Io voglio dirvi quali sono le mie aspirazioni per il bene del mio Paese. Noi abbiamo ormai "l'unità nazionale"; ma a questa unità manca ancora la base, manca "l'unificazione", e l'unificazione è quel lento lavorio di assimilazione che deve scemare possibilmente le distanze, che separano ancora regione e regione, classe da classe. E a ciò non conduce questo aguzzare di continuo le passioni e le differenze di classi e di regioni, e seminare odio, invidia, uno stato di guerra negli animi, perché l’odio non crea niente, ma distrugge tutto, e perché questo non è unificare, ma segregare l’Italia, è un delitto contro l’unità nazionale. Io vi dirò qual è il mezzo per giungere a questa unificazione. L’organismo sociale è simile all’organismo umano, nel quale la malattia di un membro, se tu la trascuri, diviene malattia e morte di tutto l’organismo. Se una regione langue, quel languore si ripercuote»...«e una classe che soffre, diviene una piaga infissa nel corpo sociale, che si fa cancrena e lo uccide. Il male di uno diviene il male di tutti; e nasce quel sentimento di solidarietà, che ci fa sentire come nostra sventura, sventura di tutta Italia, la sventura che colpisce una regione, o una classe. E noi dobbiamo esser pronti all’aiuto non solo in nome di questa o quella regione, di questa o quella classe, ma in nome di tutta Italia, per il bene d’Italia. Noi dobbiamo creare negli animi questo sentimento di solidarietà, amore, carità, fratellanza; e avremo allora l’unificazione, avremo data alla nostra unità quella base di granito, che la renda indistruttibile non solo nella nostra coscienza, ma nella coscienza de’ nostri avversari.»...«L'opera dei secoli non si cancella in un giorno!»...«È l’educazione che ingrandisce i nostri cuori con l’ingrandire de’ nostri intelletti, e trasforma le società e le fa simili a noi.»...«Studiate, educatevi, siate intelligenti e buoni. L’Italia sarà quello che sarete voi.»|Discorso di Trani, De Sanctis {{!}} da Nilo Cardillo: http://www.nilocardillo.it/wp3/archives/720}}
A chiusure d'u descurse, cumme a menà acque sus a 'u fuéche aprrisse ca avere ditte congette accussì 'mbvortande, De Sanctis se ne scìe esprimenne 'u probbie combiacimende pe l'appellative de ''"Atene de le Pugghie"'' date a' cetate de Trane, ca l'avere appuggiate jndr'à le eleziune, e arrecurdanne 'u 'mbegne ca jidde avesse date pu bene comune:
{{citazione|Ora abbassiamo un po’ il tono e parliamo delle cose nostre come in famiglia. Io mi sento orgoglioso di rappresentare un collegio, dove è un corpo elettorale così disciplinato e così patriottico. Mi piace anche che la città capo del collegio, sia stata chiamata l’Atene delle Puglie, perché tra Atene e i miei studi e la mia vita c’è pure qualche simpatia. Io cercherò che Atene non resti un titulus sine re, un conte senza contea. Alcuni, che mi negarono il voto, dissero che io ero divenuto un pezzo da museo, una statua da essere messa in un tabernacolo; ma io sento quanto cuore ancora batte in questa statua. E sono contento, perché mi sento ancora buono a fare qualche bene all’Italia e qualche bene al mio collegio, e anche alla provincia, alla quale il collegio appartiene.|Discorso di Trani, De Sanctis {{!}} da Nilo Cardillo: http://www.nilocardillo.it/wp3/archives/720}}
==== Seconde uerre mundiale ====
Durande 'a [[Seconda uerre mundiale]] 'a cetate subbìe 'nu sacche de bombardamiende, 'u cchiù grave de le quale destruggìe 'na palazzine sus a 'u puérte accidenne 21 crestiàne 'u 27 abbrile [[1943]], arrecurdate da le cetadine cumme "Carsuniedde de sanghe". Quacche mese apprisse le tedesche 'nvaderene 'a cetate. 'A matine d'u 14 settemmre 1943 'n'aerée tedesche parte da Barlette bombardanne arrete 'a cetate. Avenérene culpite l'uffice de le Poste e probbabbilmende pe errore avenìe quase destrutte 'a palazzine d'u notaie Filippe Salvati jndr'à vie San Gervasie.<ref>{{Cita news|url=http://www.traniviva.it/rubriche/puntate/la-storia-di-pina-scampata-alle-bombe-tedesche-1/|titolo=La storia di Pina, scampata alle bombe tedesche. Racconto familiare dei fatti del '43.|pubblicazione=traniviva.it|accesso=4 novemmre 2016}}</ref> Apprime de ritirarse verse nord, le surdate nazziste rastrellarene 50 cetadine pe rappresaglie apprisse l'accisione de cinghe surdate durande 'n'azione de guerriglie. Grazie a 'u 'ndervende d'u podestà Geséppe Pappolla, d'u segretarie politeche Andonije Bassi e de l'arcivescove Monzignor Frangische Petronelli, le tranise avenèrene però rilasciate da 'u tenende colonnelle d'a guarniggione tedesche, Friedrich Kurtz, ca se rifiutò de dà l'ordene de fucilazione.
=== Simbole ===
[[File:Trani-Stemma.svg|left|Stemma comunale|136x136px]]
[[File:Trani-Gonfalone.png|left|Gonfalone comunale|198x198px]]
{{citazione|{{maiuscoletto|Fortis Ferox Fertilis}}|Muttette sus a' liste d'u stemme}}
'U stemme recanusciute cu [[decrete ministeriale]] d'u 13 luglie 1914<ref name="ACS"/> non ge corresponneve a 'u simbole storeche, ma a 'na recostruzione fatte attraverse le documiende a l'epoche note: pe fà 'nu combronde cu 'u stemme de osce a die, 'u draghe e 'a colline addò se pogge, se acchiavane 'ngape a' torre e non a 'u condrarie; 'u sfunne ere grigge e none azzurre e 'a cape ere bovine e none de tore. Apprisse accurate e approfonnite recerche storeche, pure cu 'u combronde cu le stemme scolpite sus a diverse edifice cetadine, ha state recostruite 'u stemme origgenale e fatte domande de sostituzione a 'u Ministere.
L'8 settemmre [[2000]]<ref name="ACS">{{cita web|url= http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?2951 |titolo= Trani |sito= Archivio Centrale dello Stato}}</ref> 'u [[Presidende d'a Repubbleche Tagliàne|presidende d'a Repubbleche]] [[Carle Azeglie Ciampi]] ave firmate 'u decrete de sostituzione d'u stemme e d'u gonfalone.<ref name=":2">{{Cita web|url= http://www.comune.trani.bt.it/turismo/citta/lo-stemma-e-il-gonfalone/index.aspx|titolo= Lo stemma e il gonfalone, scheda del Portale Istituzionale del Comune|accesso= 21 decemmre 2012|urlarchivio= https://web.archive.org/web/20160306042113/http://www.comune.trani.bt.it/turismo/citta/lo-stemma-e-il-gonfalone/index.aspx|urlmorto= sì}}</ref>
==== Stemme ====
{{quote|
De azzurre, a 'u draghe de verde, cu le ale apirte, cu le zambe d'ore, cu 'a code arruvugghiate, cu 'nu darde verse sus, ca mandene 'a torre de argende, murate de gnure, merlate a' ghibbelline de quattre, 'u draghe ca mette 'a zampe sinistre sus 'a colline de verde, funnate in punde, e ca pigghie 'a zampe destrem mise jndr'à 'na fasce, 'a cape e 'u cuédde de tore, mise a ttre quarte, d'argende; sotte a 'u scude, sus liste bifide e svolazzande de azzurre, 'u muttette, cu le lettere maiuscole gnore, FORTIS FEROX FERTILIS.
|lingua=roa-tara|[[Decrete d'u presidende d'a Repubbleche|DPR]] 8 settemmre 2000|
Di azzurro, al drago di verde, con le ali aperte, con le zampe d'oro, con la coda attorcigliata, desinente in dardo e volta all'insù, sostenente la torre di argento, murata di nero, merlata alla ghibellina di quattro, il drago poggiante la zampa sinistra sulla collina di verde, fondata in punta, e afferrante con la zampa destra, posta in fascia, la testa e il collo di toro, posti in tre quarti, d'argento; sotto lo scudo, su lista bifida e svolazzante di azzurro, il motto, in lettere maiuscole di nero, FORTIS FEROX FERTILIS.|lingua=it}}
==== Corone ====
{{quote|
Corone de cetate cu cinghe torre|lingua=roa-tara|[[Decrete ministeriale]] 13 luglie 1914|
Corona di citta con cinque torri|lingua=it}}
==== Gonfalone ====
{{quote|
Drappe de vianghe cu 'u borde de azzurre, riccamende ornate de ore e carecate d'u stemme sus descritte cu l'iscrizione cendrate d'ore, ca carresce 'u nome d'a Cetate. Le vanne de metalle e le cordone sò dorate, l'aste verticale adda essere recuperte de vellute de le culure d'u drappe, alternate, cu bullette dorate mise a spirale, jndr'à frecce avène rappresendate 'u stemme d'a Cetate e sus a 'u gambe 'ngise 'u nome. Cravatte cu nastre tricolorate da le culkkure nazionale frangiate d'ore.<ref name=":2" />|lingua=roa-tara||
Drappo di bianco con la bordatura di azzurro, riccamente ornato di ricami di oro e caricato dello stemma sopra descritto con la iscrizione centrata d'oro, recante la denominazione della Città. Le parti di metallo e i cordoni saranno dorati, l'asta verticale sarà ricoperta di velluto dei colori del drappo, alternati, con bullette dorate poste a spirale, nella freccia sarà rappresentato lo stemma della Città e sul gambo inciso il nome. Cravatta con nastri tricolorati dai colori nazionali frangiati d'oro.<ref name=":2" />|lingua=it}}
Ccrejate jndr'à 'u [[1098]] 'u stemme d'a cetate raffegure 'nu [[Draghe (araldeche)|draghe]] cu le ale granne, mendre ca ste stringe 'mbrà le artiglie sue 'na cape de tore, e cu 'na torre mise sus a 'u dorse. 'U stemme cambeggiave sus 'a porte urbeche oriendale ditte "de Bisceglie" e sus a 'u sedile d'u popole; esemblare andiche d'u stemme osce a die se iacchiane: une 'ngape a 'n'epigrade d'u [[1473]]<ref>{{Cita web|url=http://catalogo.beniculturali.it/detail/HistoricOrArtisticProperty/1600004515A|titolo=Stemma civico di Trani e arme gentilizia della famiglia Piczonis la|sito=catalogo.beniculturali.it|lingua=en|accesso=17 decemmre 2021}}</ref> mise pe arrecurdà 'a costruzione d'a coeva Torre d'u Rrelogge; n'otre sus a 'u fortine d'u puérte; pò sus 'a facciate d'a [[Chiesere de san Rocche (Trane)|chiesere de san Rocche]] 'nzieme a 'u stemme d'u guvernatore venete Vittore Soranzo ca facìe costruì 'a chiesere jndr'à 'u [[1528]]; 'n'otre angore ste sus 'a facciate d'a chiesere ggià de san Sebbastiane, osce a die [[Chiesere de sand'Agustine (Trane)|de sand'Agustine]], pure jndr'à stu case accumbagnate a 'u stemme cinghecendesche de 'n'otre guvernatore venete, Giugliane Gradenigo.<ref>''Lo Stemma e lo Stendardo della Città di Trani'', de Caetane de Camelis; Bombonotizie - ''Il Giornale di Trani''.</ref><ref>Luigge Lops, ''Lo stemma della città di Trani''.</ref>
'U significate ca pò essere dedotte da le parole d'u muttette ''"FORTIS FEROX FERTILIS"'' iacchie correspondenze jndr'à le vanne ca combonene 'u stemme:
*''FORTIS'' ("Forte", "resistende") - 'a [[Torre (araldeche)|torre]] indiche 'u grade de civiltà, 'a solidità de le fortificaziune e 'a forze de le deritte politece e storece ca avènene da le 'mbrese fatte e da 'a costande autonomie godute;
*''FEROX'' ("Fiere", "indomite", "intrepide") - 'u [[Draghe (araldeche)|draghe]], mise significativamende a sostegne d'a torre, in araldeche simbolegge ''viggilanze'', ''custodie'' e ''fedeltà'' e jè pure l'embleme de ''valore militare'';
*''FERTILIS'' ("Fertile", "feconde", "produttive") - 'a cape de [[Tore (araldeche)|tore]] e 'a [[Colle (araldeche)|colline]], a significà 'u processe de ricchezze, 'a produttività e 'a prosperità cetadine.<ref name=":2" />
=== Onorificenze ===
{{Onorificenze
|immagine=Merito civile silver medal BAR.svg
|nome_onorificenza=Medaglie d'argende a 'u merite civile
|collegamento_onorificenza=Merite civile
|motivazione=Durande l'urtema uerre mundiale, apprisse a 'nu bombardamende erée ca avere fatte 'nu sbuénne de muérte e danne, 'a popolazzione 'ndervenive subbete subbete in soccorse de le superstite e se adoperave pò, cu spirite 'mbavide de sacrifice e picche mezze a desposizione, jndr'à opere stangabbele de sgombere de le macerie e de recostruzione. Esembie splendide de umane solidarietà e ierte spirite de abnegazione. Trane 27 abbrile 1943|data= 8 masce 1998<ref>{{cita web|url=http://www.comune.trani.bt.it/turismo/citta/medaglia-d-argento-al-merito-civile/index.aspx|titolo= Comune di Trani |accesso=19 màrze 2009|urlmorto=sì|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20160305145331/http://www.comune.trani.bt.it/turismo/citta/medaglia-d-argento-al-merito-civile/index.aspx}}</ref>
}}
== Monumiende e luéche d'inderesse ==
[[File:Materials and documents of architecture and sculpture - classified alphabetically (1915) (14771482141).jpg|miniatura|A sinistre 'a bifore d'a "Case d'u Rabbine" jndr'à 'u quartiere ebbraiche, a destre 'a trifore de Palazze Caccetta<ref>in Materials and documents of architecture and sculpture - classified alphabetically (1915), Chicago: G. Broes Van Dort Co.</ref>]]
[[File:Paolo Monti - Servizio fotografico (Trani, 1965) - BEIC 6328875.jpg|miniatura|verticale|Dettaglie de l'archivolte d'u portale d'a [[Cattedrale de Trane|cattedrale]]]]
[[File:Paolo Monti - Servizio fotografico (Trani, 1970) - BEIC 6358227.jpg|miniatura|verticale|'U gruppe de l'accussìditte ''"[[Spinarie]]"'' sus a 'u fianghe meridionale d'a cattedrale]]
Trane se fregge d'u titole de [[cetate d'arte]]<ref name=":0" /> e vande 'nu patrimonie artisteche e architettoneche granne, testimonianze d' aparticolare prosperità gudute durande le sechele: apparte a' famose [[Cattedrale de Trane|cattedrale]] sus a 'u mare e a 'u [[Castelle sveve (Trane)|castelle sveve]],'a cetate jè ricche de chiesere e monastere, eppure de palazze storece. 'Mbrà le chiesere [[Architetture romaneche|romaneche]] stonne da sckaffà in risalte pe rilevanze artisteche 'a [[Chiesere de Ognessande (Trane)|chiesere de Ognessande]] ditte pure de le Temblare, le chiesere [[Chiesere de San Frangische (Trane)|de San Frangische]], [[Chiesere de Sand'Andrée (Trane)|de Sand'Andrée]]<ref name=":6" /> e [[Chiesere de San Giacome (Trane)|de San Giacome]].
Jndr'à 'u tessute urbane d'u borghe andiche 'u materiale cchiù ausate jè 'a [[petre de Trane]]; sò diffuse pu borghe, angore presende e leggibbele bbuéne, 'nu sbuénne de elemiende architettonece legate a 'u periode medievale: a chiste appartenene le caratteristece arche ogivale de logge a 'u pian terrene in passate ausate a scope commerciale, cu 'u passà d'u tiembe achiuse e sckaffate jndre a le locale de javetazione; le passagge 'mbrà le stritte cuperte cu volte a botte, sus a le quale fronde se 'mbostane arche de 'na certa fatture; sus a le prospette de le javetaziune se recanoscene paramiende murarie tipicamende medievale e sus a chiste stonne angore, libbere o tambonate, aperture de porte e fenestre cu [[Arche a tutte seste|arche a chiene cendre]], a [[Arche a seste acute|arche ogivale]] e certe vote stuézze de loggette<ref name=":5" />.
=== 'A descrizione de Trane de Anselme Adorno (1471) ===
Jndr'à 'u 1470 Anselme Adorno, nobbele fiamminghe ca apparteneve a 'na famigghie de origgene tagliàne, recevìe 'u 'ngareche da [[Carle I de Borgogne]] de esaminà le condiziune de le state musulmane jndr'à l'[[Oriende (reggione sciugrafeche)|Oriende]], passanne pe l'[[Itaglie]], pe referirle pò quidde ca avere 'ndrucate. Jndr'à 'u [[1471]] Adorno, turnanne da 'u viagge, facìe tappe jndr'à le prengepàle cetate tagliàne, <ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/anselmo-adorno_(Dizionario-Biografico)|titolo=ADORNO, Anselmo in "Dizionario Biografico"|lingua=it-IT|accesso=2021-12-19}}</ref> visitò Trane e screvìe 'na descrizione efficace jndr'à 'u sue ''"Itinerarium Terrae Sanctae"'':
{{citazione|TRANE - Trane jè conziderate une 'mbrà le megghie e cchiù belle cetate d'a Pugghie. Apprime de scè addà, amme passate 'a cetadine de Bisceglie. Jè cercunnate da mure belle gruésse e fortificaziune. 'A cetate de Trane se iacchie sus a 'u mare e ave jndre 'nu puérte ottime pe nave piccele, trireme e fuste; l'accesse a 'u puérte ave 'na sole endrate ca se ause pure pe assè, a protezione d'u puérte stonne de le torre. Atturne a 'u puérte onne state costruite case belle, e 'mbrà chiste ste 'na darsene ca serve a sistemà le galée e le nave. Nisicuna cetate jndr'à Pugghie s'assemegghie a Trane pe affare o commerce. Edifice belle, ierte e de marme so probbie assaije. Ste dimore sò de aspette belle e elegande assaije, 'a facciate de chiste jè de marme vianghe tagghiate a forme de diamande acute. Ogne petre 'nfatte jè rialzate mmienze e avvasciate atturne a le estreme, jndr'à stu mode se presende 'u castelle de Damasche e assaije otre case de Beirut. Ste case onne fenestre cu culonne sculpite e modanate. Amme giudicate assaije belle chidde edifice. Jndr'à sta cetate stonne 'nu sbuènne de ebbrée, alcune de le quale se onne convertite a' nostre fede jndr'à le anne passate. Le lore discendende avénene chiamate crestiàne novelle. Chiste onne costruite le case cchiù belle d'a cetate. Assaije chiesere d'a cetate sò decorate. A' cattedrale se 'nghiane 'nzigne a le gradinate de marme. Le porte de bronze sò sculpite a arte e meravigliose assaije. 'A cripte de sotte 'a chiesere jè granne quande 'a chiesere stesse. Jndr'à queste stonne assaije reliquie: 'u cuérpe d'u beate Necole Pellegrino, ca jè brucate jndr'à l'altare maggiore d'a cripte; avere state Greche de nazione, da 'a vocca soje non g'asseve otre ca Kyrieleyson, qualungue cose l'avessere cercate o ditte; 'u vrazze de san Luche, patriarche de Alessandrie; 'a mane de sanda Febronia; 'u cuérpe miracolose d'u Signore: 'na femmenodde jndr'à cetate, none pe cattiverie ma pe 'ngenuità, cercò de cucinà 'n'ostie consacrate ca se trasformò subbete in carne, angore osce a die ossservanne se 'ndruche 'a carne; 'u dicete de sand'Ambrogge vescove; 'a mane de san Attamiane; 'nu granne osse de san Giorge; 'n'immaggine d'a Vergine Marije, ca se dice ave appettate san Luche.
San Luche, 'nfatte, appettò tridece quadre de Nostre Signore, ognune de ste tridece pò essere chiamate Decatrie. Amme 'ndrucate assaije de ste cose aqquà e addà jndr'à luéche diverse.
Jndr'à sta cetate ste 'nu castelle abbastanze forte. Ste lundane da Bisceglie quattre miglie.
|Fonte bibliogr.: Testo in latino da: de Groër, Heers, Itinéraire d’Anselme Adorno en Terre Sainte
(1470-1471), 392; 1978 - "http:// www.viaggioadriatico.it"|DE TRANY - Inter Puliae civitates Tranensis una ex melioribus atquae pulchrioribus existimatur.
Priusquam ad eam applicuimus, Bisegi parvam urbem pertransivumus. Fortibus muris ac
moenibus cincta est. Tranensis civitas, super mari sita, pro parvis navibus, triremibus ac fustis
portum iocundissimum infra civitatem habet, fortem versus marinam exitum sive introitum
unum tantum habens, cum turribus fultum ad ipsius portus roborem, alias robur. Circumcirca
portum sunt pulchrae domus aedificatae, inter quas est inceptum dersmael ad galeas ac naves
reponendum. Nulla est in Pulia in negociis sive mercimoniis similis.
Edificia pulchra et alta marmorea et in copia magna sunt. In aspectu pulchrae et sumptuosae
dictae domus sunt, quarum anterior ex marmoribus albis paries in forma diamantum acutorum
scissus. Quilibet enim lapis in medio est elevatus et circa fines depressus in hunc modum
proprie quemadmodum est Damasci castrum ac prout domus multae sunt in Barutho.
Fenestras habent haec domus cum scissis sculptisque columpnis. Ea quidem edificia
pulcherrima iudicavimus. In ea multi iudei commorantur, quorum aliqui preteritis annis ad nostram fidem conversi
sunt. Quorum successores ibidem novelli christiani appellantur. Hii enim magnificentiores
domos civitatis construxerunt. Multae siquidem in ea ecclesiae ornatae sunt. Cathedralis vero
per gradus marmoreos ascenditur. Cuius ianuae aereae artificiose mirabiliterque sculptae sunt. Cripta infra ecclesiam est admodum magna quantum ecclesia est. Plures in ea reliquiae sunt:
corpus beati Nicolai peregrini, quod in altari maiori in cripta sepultum est; Graecus fuit
natione, ex cuius ore nunquam aliud quam Kyrieleyson evolavit, quidquid etiam sibi diceretur
vel ab eo peteretur; brachium sancti Leucae, patriarche Alexandriae; manus sanctae
Freboniae; corpus Domini miraculosum: muliercula quaedam in urbe, non ex versutis sed
simplicibus, hostiam sacratam coquaere conata est quae mox conversa in carnem, adhuc hodie
ibi caro oculis cernitur; digitus sancti Ambrosii episcopi; manus sancti Damiani; os magnum
sancti Georgii; imaginem unam Virginis Mariae, quam sanctum Lucam pinxisse ferunt.
Sanctus enim Lucas tredecim imagines Nostrae Dominae pinxit, quarum unaquaeque quasi
una ex tredecim decatria appellari potest. De hiis multas hinc inde diversis in locis vidimus.
Castrum est in ea satis forte. Distat a Bysegi miliaribus quattuor. |lingua=la}}
=== Architetture releggiose ===
Le chiesere de Trane se presendane pa maggiorparte jndr'à 'u [[Architetture romaneche|stile romaneche]], ''in primis'' 'a [[cattedrale]] [[Medioeve|medievale]]. Jndr'à tutte 'mbrà consacrate, scettate 'nderre e angore esistende se ne onne cundate cchiù de ciende. Pò 'a cetate vandave 'a presenze de quattre [[sinagoghe]] de le quale doje onne sciute perdute e le otre e doje angore esistende onne state reconvertite jndr'à chiesere.
==== Cattedrale de San Necole Pellegrine ====
[[File:Basilica di Trani.jpg|miniatura|verticale|Facciata d'a [[Cattedrale de Trane|Cattedrale]]]]
[[File:Trani – Cattedrale (xilografia).jpg|miniatura|verticale|'A facciate d'a cattedrale apprime de le restaure (1898)<ref name=":14" />]]
'A cattedrale de Trane, cu 'a basiliche superiore 'nditulate a sanda Marije Assunde, jè 'a costruzione cchiù prestiggiose d'a cetate pugghiese.
Jè une de le esembie cchiù rappresendative e preggevole de architetture [[Romaneche pugghiese|romaneche pugghiese]]<ref name=":6" /><ref>{{Cita web|url=https://www.catalogo.beniculturali.it/approfondimento/elenco-degli-edifizi-monumentali-italia-del-1902/puglia-provincia-bari/duomo-trani|titolo=Catalogo Generale dei Beni Culturali|accesso=18 decemmre 2021}}</ref><ref>{{Cita web|url=https://www.touringclub.it/destinazione/localita/chiesa/213553/cattedrale-trani|titolo=Cattedrale, Trani, localita, Chiesa|autore=Touring Club Italiano|sito=Touring Club Italiano|accesso=26 ottommre 2021}}</ref>. Ha state definite cumme ''"<nowiki>'</nowiki>a reggine de le cattedrale de Pugghie"''<ref>François Lenormant https://books.google.it/books/about/Trani_Storia_cultura_turismo.html?id=xC1OnQAACAAJ&redir_esc=y</ref><ref name=":11">{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0012.html|titolo=CATTEDRALE|accesso=21 settemmre 2021}}</ref> e costituisce pure 'na mete de turisme culturale assaije 'mbortande<ref>{{Cita news|url=http://bari.repubblica.it/cronaca/2018/03/19/foto/gianni_morandi_trani-191694314/#1|titolo=Gianni Morandi stregato dalla cattedrale di Trani: "Quella volta qui con Lucio Dalla"|pubblicazione=La Repubblica|data=19 màrze 2018|accesso=20 màrze 2018}}</ref>. 'A costruzione ha state fatte ausanne 'a petre [[Calce (elemende chimiche)|calcarée]] tipeche d'a zone, 'a [[petre de Trane]] pigghiate da le cave d'a cetate, caratterizzate da 'nu culore rosée chiarisseme, quase vianghe.
'A cattedrale se destingue da ogne otre esembie de architetture romaneche pugghiese apprime de tutte pa posiziona soje probbie vecine vecine a 'u mare e pu resultà chienamende leggibbele sus a le fronde de fore da tutte le late, grazie a 'na certa distanze ca 'a separe da le edifice atturne; se destingue pò pe l'imbonende [[transette]] coronate da 'nu cornicione elabborate, pe l'ause pò de l'[[arche a seste acute]] jndr'à 'u passagge ca ste sotte a 'u cambanile, fenomene non assaije diffuse jndr'à l'[[architetture romaneche]] e pe 'a presenze non solite de quattre diverse luéche de culte jndr'à stesse cattedrale, ognune dotate da 'a probbie distinzione e combiutezze architettoneche.
'Nu prime edifice de culte ca resale a 'u [[IV sechele]], cumme evidenziate da scave archeologgece recende, avere nate sus a l'arée addò ste osce a die 'a cattedrale. Pò 'a chiesere de Sanda Marije, ca corresponne a 'u piane d'a cripte de osce a die longitudinale mise sotte 'a navate d'a basileche superiore, sostituì l'edifice cchiù andiche e a 'u 'nderne sue avenìe scavate 'nu sacelle pe ospità le reliquie de san Leucio.
'A costruzione d'a cattedrale de soce a die accumenzò jndr'à 'u [[1099]], jndr'à 'u periode subbete apprisse a' sandificazione de san Necole Pellegrine, durande 'a [[Conguiste normanne de l'Itaglie meridionale|dominazione normanne]].
'A consacrazione avvenìe jndr'à 'u [[1143]] apprime angore d'u combletamende. 'A fase decisive d'a costruzione se avìe cchiù o mene 'mbrà 'u 1159 e 'u 1186 sotte a 'u vescove [[Bertrande]] II, invece verse 'u 1200 'u combletamende ere da conziderarse raggiunde, apparte 'u cambanile.<ref name=":11" /> L'elegande torre cambanarie, ierte cchiù o mene 58,90 m., avenìe 'nzippate sulamende apprisse, cchiù o mene 'mbrà 'u [[1230]] e 'u [[1239]], ma 'u combletamende se avìe apprisse 'a metà d'u Treciende mendre ere vescove Giacome Tura Scottini<ref name="mondi med">[http://www.mondimedievali.net/edifici/Puglia/Trani.htm Stefania Mola, pagina ''Trani: la cattedrale''], da 'u site [http://www.mondimedievali.net/Edifici/indice.htm ''Mondi medievali''] de l'[http://www.storiamedievale.net/ind02.htm Associazione culturale Italia medievale]</ref>.
Pe sechele 'a cripte dedicate a san Necole Pellegrine, cioè 'a cripte trasversale o soccuérpe de san Necole, mise satte satte sotte a 'u transette d'a basiliche superiore, ave stipate reliquie 'mbortande assaije, 'mbrà le quale 'u cuérpe d'a martire oriendale sanda Febronie, d'u quale jè possibbele angore osce a die ammirà 'u preggevole reliquiarie d'u XVIII sechele e 'nu dipinde ovale ca 'a raffigurescene, jndr'à 'u [[Musée diocesane (Trane)|musée diocesane]].
'A porte cendrale de bronze jè opere de [[Barisane da Trane]] e avenìe fatte jndr'à 'u [[1175]]: se tratte de une de le esembie cchiù 'nderessande d'u genere jndr'à l'[[Itaglie meridionale]]. 'A porte origgenale jè esposte jndre a l'edifice, invece fore ha state mise 'na copie fedele, inaugurate jndr'ò 'u [[2012]].
'U piazzale ca ste nnande a l'edifice romaneche se preste a avvenemiende artistece de diverse tipe, grazie a' cornice scenografeche offerte da 'a maestosità d'a cattedrale e da 'u mare. 'A chiazze ave ospitate 'nu sbuénne de congerte de artiste naziunale e 'ndernaziunale cumme [[Sting]], [[George Benson]], [[Massime Ranieri]], [[Gianne Morandi]], [[Lucio Dalla]], [[Ornelle Vanoni]], [[Gine Paoli]], [[Frangische De Gregori]], [[Jangele Branduardi]], [[Claudie Baglioni]], [[Andonelle Venditti]], [[Gianne Nannini]], [[Fiorelle Mannoia]], [[Gigi D'Alessio]], [[Frangische Renga]], [[Samuele Bersani]], [[Vinicio Capossela]], [[Ludoviche Einaudi]], [[Mario Biondi (candande)|Mario Biondi]], e tanda otre. Avènene fatte pure rappresendaziune tiatrale, urtemamende jndr'à 'u piazzale onne state fatte pure de le spettacole de opere.
==== Monastere de Sanda Marije de Culonne ====
[[File:Santa Maria di colonna Trani.jpg|thumb|'A chiesere d'u [[Monastere de Sanda Marije de Culonne|monastere de Culonne]]]]
[[File:Trani - Antico monastero di Colonna (xilografia).jpg|miniatura|Andiche Monastere de Culonne<ref name=":14" />]]
'U [[monastere de Sanda Marije de Culonne]], se iacchie sus 'a penisolette de Cape Culonne, jè a picche cchiù de 'nu miglie da 'u cendre d'a cetate, jndr'à 'n'arée 'nu tiembe fore da 'u javetate urbane, ma osce a die sckaffate jndr'à 'u cendre de 'na floride zone turisteche-residenziale. 'U monastere benedettine avenìe funnate 'nzieme a' chiesere 'nzeccate 'mbrà 'a fine de l'XI sechele e l'inizie d'u XII, da 'u nobbile tranese Goffrede Siniscalco.
'A facciate d'a chiesere jè fatte seconde scheme tipece de l'[[architetture romaneche]], ste 'u rosone, 'u portale jè sckaffate jndr'à 'nu [[protire]] cu arche fatiate sostenute da colonnione agile ca 'nglude 'nu architrave de finissime fatture ca avéne da 'nu monumende classeche, a coronamende ste 'na serie de archette pensile sus 'a cuspide.
Jndre a' chiesere se stipe 'u Crugefisse de legne d'u XV sechele oltraggiate da le corsare saracine e 'nu prezione altare ddunate da 'u Gran Duche de Toscane in cambie de le reliquie de Sande Stefane, ca aqquà se veneravane 'nzigne a 'u [[1684]]. Assaije belle jè 'a viste panorameche ca se 'ndruche da 'u piane de sus, da 'u quale jè possibbele osservà 'a coste de fronde 'u lunghemare, 'nzigne a' ville comunale cu 'a cattedrale sus a 'u sfunne.
Osce a die 'u monaster jè ausate pe iniziative culturale, congerte de museche jazz e classeche jndre a 'u chiostre o jndr'à 'u cortile de fore. 'U piazzale d'u [[Monastere de Sanda Marije de Culonne|monastere]] jè ausate, a 'u pare de le chiazze d'a cattedrale e d'u [[Castelle sveve (Trane)|castelle]] e de otre chiazze cetadine, cumme condenitore ideale pe avvenemiende artistece e musecale; ave avute granne 'mbortanze 'u congerte de [[Elton John]] 'u settemmre 2010.<ref>{{Cita web|url=http://www.traniviva.it/notizie/la-notte-di-elton-john-e-luminosa-anche-senza-le-stelle/|titolo=La notte di Elton John è luminosa anche senza le stelle|sito=TraniViva|data=21 settemmre 2010|lingua=it|accesso=18 decemmre 2021}}</ref>
==== Otre munastere ====
* Monastere / Convente de le Agustiniane;
* Monastere / Convente de Sanda Chiare;
* Monastere / Convente d'u Carmine;
* Monastere / Convente de le Capuccine;
* Monastere / Convente de San Dumineche;
* Monastere / San Giuanne Battiste (Le Clarisse);
* Monastere de le Carmelitane a' Scazate;
* Monastere / Convende de San Lorenze;
* Monastere / Convende de San Paole;
* Monastere Torre de le Monace.
===== Chiesere iertemedievale (IV - X sechele) =====
* [[Ipoggée de Sanda Geffa]];
* [[Chiesere de Sanda Marije de Giano]];
* [[Chiesere de Santa Marije de Dionisie]] (osce a die de le Sande Midece);
* [[Chiesere de San Martine (Trane)|Chiesere de San Martine]] - Chiesere Cristiàne Ortodosse.
===== Chiesere romaneche (XI - XII sechele) =====
* [[Chiesere de Sand'Andrée (Trane)|Chiesere de Sand’Andrée]];
* Chiesere de Sand'Agate;
* [[Chiesere de Sand'Andonije abbate (Trane)|Chiesere de Sand'Andonije Abbate]] e Furtine;
* [[Chiesere de San Frangische (Trane)|Chiesere de San Frangische]];
* [[Chiesere de San Giacome (Trane)|Chiesere de San Giacome]];
* Chiesere de Sanda Lucie - Palazze Gadaleta;
* [[Chiesere de Ognessande (Trane)|Chiesere de Ognessande]] / Temblare o Chiesere d'u Priatorie;
* [[Chiesere de Sanda Marije de Culonne]];
* Chiesette de San Nicolielle (ditte pure San Necoline).
===== Chiesere d'u periode angioine (XIII-XV sechele) =====
* [[Chiesere de Sanda Marije Scolanove]] - Sinagoghe;
* [[Chiesere de Sand'Anne (Trane)|Chiesere de Sand'Anne]] - Sinagoghe;
* Chiesere d'u SS. Crugefisse o Sanduarije de Marije SS. de l'Apparizzione<ref>{{cita web| url = http://www.ilgiornaleditrani.it/giornale/51339/-apparizione-l-effige-ha-un-secolo-via-agli-eventi| titolo = «Apparizione», l'effige ha un secolo. Via agli eventi| urlarchivio = https://web.archive.org/web/20200325220910/http://www.ilgiornaleditrani.it/giornale/51339/-apparizione-l-effige-ha-un-secolo-via-agli-eventi| urlmorto = sì| accesso = 25 màrze 2020}}</ref><ref>{{cita web | autore = Can. Giovanni Masciullo | url = http://www.mariadinazareth.it/www2005/Apparizioni%20data%20incerta/Apparizione%20Trani.htm | titolo = Maria SS. dell'Apparizione oppure detta "del Medico" | via = [https://archive.today/20200325214334/http://www.tranireligiosa.it/madonnadellapparizione-foto.aspx tranireligiosa.it] | urlarchivio = https://archive.today/20200325190445/http://www.mariadinazareth.it/www2005/Apparizioni%20data%20incerta/Apparizione%20Trani.htm | urlmorto = no | accesso = 27 màrze 2020 }}</ref>;
* [[Chiesere de Sanda Chiare (Trane)|Chiesere de Sanda Chiare]];
* [[Chiesere de San Dunate (Trane)|Chiesere de San Dunate]] e Torre d'u 'Rrelogge.
===== XVI sechele =====
* [[Chiesere de Sand'Agustine (Trane)|Chiesere de Sand'Agustine]];
* [[Chiesere d'u Carmine (Trane)|Chiesere d'u Carmine]];
* Chiesere de San Rocche;
* [[Chiesere de Sanda Marije de le Grazie (Trane)|Chiesere de Sanda Marije de le Grazie]] o de le Cappuccine.
===== XVIII sechele =====
* [[Chiesere de San Duminchee (Trane)|Chiesere de San Dumineche]];
* Chiesere de San Giuanne;
* Chiesere de San Luigge;
* [[Chiesere de Sanda Terese (Trani)|Chiesere de Sanda Terese]];
* Chiesere d'u SS. Salvatore o d'u [[Miracole eucaristeche de Trane|Miracole Eucaristeche]].
{{galleria
|larghezza=200px
|titolo= Architetture releggiose
|File:Navatasanmartinotrani.JPG|Navate laterale d'a Chiesere de San Martine
|File:Santa Maria Giano Trani.JPG|Chiesere da Sanda Marije de Giano
|File:Fortino trani.jpg|'A chiesere de Sand'Andonije Abbate jndre a 'u Furtine d'a Ville Comunale
|File:Paolo Monti - Servizio fotografico (Trani, 1970) - BEIC 6358226.jpg|Chiesere de Sand'Andrée
|File:Paolo Monti - Servizio fotografico (Trani, 1970) - BEIC 6358223 corr.jpg|Chiesere da San Giacome
|File:Ognissanti retro Trani.jpg|'U fore de le abside d'a Chiesere de Ognessande
|File:Trani San Francesco church.jpg|Chiesere de San Frangische
|File:Trani BW 2016-10-14 17-11-39.jpg|'A Sinagoghe Granne, pò Chiesere de Sand'Anne
|File:Inside scolanova2.JPG|Jndre a' Sinagoghe de Scolanove
|File:Internosantachiara.JPG|Jndre a' Chiesere de Sanda Chiare
|File:San DonatoTrani.jpg|Chiesere de San Dunate, sus a 'u sfunne 'a Torre d'u Rrelogge
|File:SantAgostino Trani.jpg|Chiesere de Sand'Agustine
|File:San Rocco trani.jpg|Chiesere de San Rocche
|File:CarmineTrani.jpg|Chiesere d'u Carmine
|File:Chiesa di Santa Maria delle Grazie (Trani).JPG|Chiesere da Sanda Marije de le Grazie (ditte pure de le Cappuccine)
|File:Santa Teresa Trani.jpg|Chiesere de Sanda Terese
|File:Trani San Domenico church.jpg|Chiesere de San Dumineche
|File:Internosangiovannitrani.JPG|Jndre a' Chiesere de San Giuanne
}}
===== XIX sechele =====
* Chiesere de San Mechele;
* Chiesere de San Toma;
* Chiesere de Sanda Marije d'u Soccorse (jndre a 'u cambesande).
===== XX sechele =====
* Chiesere de Sand'Andonije;
* Chiesere de le Jangele Custode;
* Chiesere de San Geséppe;
* Chiesere Madonne de Fatime;
* Chiesere d'u Sacre Cuore;
* Chiesere d'u Spirite Sande;
* Chiesere S. Marije d'u Puzze.
===== XXI sechele =====
* Chiesere de San Magne Vescove e Martire.<ref>{{Cita web|url=https://www.chiesaoggi.com/una-chiesa-aperta-al-territorio-la-nuova-chiesa-di-san-magno-a-trani/|titolo=La nuova chiesa di San Magno a Trani|sito=ChiesaOggi.com|data=2022-08-05|lingua=it-IT|accesso=2023-05-07}}</ref>
==== Sinagoghe ====
* [[Sinagoghe Scolanove]];
* [[Sinagoghe-musée Sand'Anne|Sinagoghe Granne]];
* Sinagoghe San Leonarde;
* Sinagoghe San Pitre 'u Martire.
=== Architetture militare ===
==== Castelle sveve ====
[[File:Castello Svevo di Trani.jpg|miniatura|'U castelle sveve]]
[[File:Castello di Trani, veduto dal mare (xilografia).jpg|miniatura|'U castelle accumme se presendave apprime de le restaure moderne<ref name=":14" />]]
'U [[Castelle sveve (Trane)|castelle sveve]] avenìe 'nzippate jndr'à 'u [[1233]] sotte a 'u regne de [[Federiche II de Svevie]]; jè une de le cchiù 'mbortande e megghie leggibbele 'mbrà le castiedde federiciane, nonostante quacche trasformazione ca ne onne in parte cangiate l'assette origgenarie<ref>{{Cita web|url=https://www.castelloditrani.beniculturali.it/it/97/la-storia|titolo=La storia|data=1º decemme 2017|accesso=26 novemmre 2021|urlmorto=sì|dataarchivio=10 abbrile 2022|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20220410022223/https://www.castelloditrani.beniculturali.it/it/97/la-storia}}</ref>. L'edificie ste 'mbacce a 'u prospette d'a cattedrale, e se iacchie jndr'à 'u tessute urbane in mode ca 'a iertezze origgenarie conziderevole de le torre dave agge a 'u condrolle d'u puérte e de le vie d'accesse a' cetate<ref name=":13">{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0011.html|titolo=CASTELLO SVEVO|accesso=26 novemmre 2021}}</ref>.
Jndr'à 'u stesse poste avere nate in precedenze 'na torre d'u X-XI sechele, de dimenziune none granne, a chiande quadrilatere e de accurate fatture, cu probabbele funziune de vedette, le quale reste onne state acchiate sotte a 'u piane de pavimendazione d'u 'ngresse de osce a die jndr'à l'androne oriendale<ref name=":13"/>. Jè secure ca jndr'à cetate stave ggià 'nu Castelle Andiche respette a quidde de osce a die, d'u quale però non se sape addò stave, costruite pe iniziative d'u Rre Normanne [[Ruggere II de Sicilie|Ruggere II]] e scettate 'nderre jndr'à 'u [[1137]]; da stu anne, 'nzigne a 'u mumende d'a funnazione d'u castelle de mò jndr'à 'u 1233, mangane documiende ca donne notizie sus a edificie castellare jndr'à cetate, ma è pure pruvate pe sta presenze jndr'à stu periode, e 'u 'nderessamende a' stesse, da vanne de Federiche II.<ref>Huillard-Breholles, 1852, vol II, pp. 137, 140</ref>.
Jndr'à 'u castelle soggiornò assaije vote 'u figghie de Federiche, [[Manfredi de Svevie|Manfredi]], ca 'u 2 sciugne [[1259]] se 'nzurò, in seconde nozze, cu [[Elene Ducas|Elene Ducas Comneno]], cu celebrazziune arrecurdate jndr'à le cronache pu sfarze e 'a solennità<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/elena-di-epiro-regina-di-sicilia_(Dizionario-Biografico)|titolo=ELENA di Epiro, regina di Sicilia in "Dizionario Biografico"|lingua=it|accesso=19 novemmre 2021}}</ref>.
Jndr'à seconda metà d'u XIII sechele, sotte a 'u dominie [[angioine]], 'u castelle avenìe ausate assaije probbie pe ruole de granne rilieve; jndr'à quidde periode 'nfatte ha state 'nu 'mbortande cendre amministrative e vivace ambiende pa vite de corte, le membre d'a famigghie reale rumanerene cu frequenze e se celebbrarene avvenemiende 'mbortande assaije.
Jndr'à 'u castelle avenèrene spustate le quaderne e le scritte de le conde de le ''Maestre Raziunale'', ca cugghiute jndr'à reggistre, seguivane 'a corte regge jndr'à le spustamiende lore; 'u 16 màrze [[1290]] 'u custode de l'archivije de le ''"rationes"'' d'a Curie, Guglielme de Pontoise, recevìe a [[Napule]] tutte le reggistre contabbele de le diverse funzionarie de le [[Suddivisione amministrative d'u Regne de Napule|provinge]], 'nzigne a allore stipate a Trane.<ref>{{Cita pubblicazione|nome=Stefano|cognome=Palmieri|data=1998|titolo=L'archivio della Regia Zecca. Formazione, perdite documentarie e ricostruzione|rivista=Publications de l'École Française de Rome|volume=245|numero=1|pp=417–445|accesso=2021-12-19|url=https://www.persee.fr/doc/efr_0223-5099_1998_act_245_1_5327}}</ref> Pe 'nu certe periode jndr'à 'u castelle avenìe stipate pure 'u tesore regge, 'u quale condrolle ere affidate a Mattée de Riso e a 'u castellane de Trane. L'edifice servìe pure cumme deposite regge pe materiale belliche e pe bene de valore: avìe quinde immagazzinate 'nu arsenale granne a disposizione de l'esercite, de le quale sò documendate jndr'à 'nu mode punduale 'a quantitate de firre e acciaie da forgià, de lange, balestre e quadrelle, e de uniforme; stavane pure custodite gruésse volume de cere e de merce recercate e prezione cumme pepe, cannelle, zucchere e bombice.
'N'ale d'u castelle ere tenute pronde a ospità 'u sovrane e 'a corta soje: grazie a le missive mannate da [[Carle I d'Angiò|Carle I]], da quacchedune se capisce ca 'u Rre avère 'a consuetudine de essere ospite d'u castelle ''-"in cameris castri nostri Trani, in quibus consuevimus hospitari"-'', e da otre ca dave le turnise ca servivane pe le spese de le figghie sue ca stavane addà. jndr'à 'u 1268 se tenérene jndr'à 'u castelle 'u 'nzuramende 'mbrà [[Carle I d'Angiò e [[Margherite de Borgogne]] e jndr'à 'u [[1271]] chidde de [[Filippe d'Angiò|Filippe]], secondegenite de Carle, cu [[Isabbelle de Villehardouin]] [[Pringipate d'Acaie|pringipesse d'Acaie]].
'U castelle sotte a 'u dominie spagnole, regnande [[Carle V d'Asburghe|Carle V]], subbìe partenne da 'u [[1533]] tanda trasformaziune, fine a quanne non g'avenève adeguate a le esiggenze difensive nove nate apprisse a l'invenzione d'a polvere da spare. Partenne da 'u 1832 subbìe 'na serie de fatìe pa trasformazione jndr'à carcere cendrale provingiale, apirte jndr'à 'u 1844, funzione mandenute 'nzigne a 'u 1974. Jndr'à 'u 1976 'u Castelle avenìe conzegnate a' Soprintendenze a le bene ambiendale e artistece d'a Pugghie. Ha state sottoposte a fatìe de restaure partenne da 'u [[1979]] e ha state apirte a 'u pubbleche 'u 5 sciugne [[1998]].<ref name=":22"/>
Ha state dichiarate [[Monumiende nazionale (Itaglie)|Monumende Nazionale]] cu 'u R.D. 27 ottommre 1936, n. 2091<ref name=":02">{{Cita web|url=http://www.normattiva.it/eli/stato/REGIO_DECRETO/1936/10/27/2091/ORIGINAL|titolo=REGIO DECRETO 27 ottobre 1936, n. 2091
Dichiarazione di monumento nazionale del Castello Svevo di Trani. (036U2091)}}</ref> (abbrogate da 'u D.P.R. 248/2010). da 'u decemmre 2014 'u [[Ministere pe le bene e le attivitate culturale e pu turisme|Ministere pe le bene e attività culturale]] 'u gestisce passanne da 'u Pole museale d'a Pugghie, jndr'à 'u decemmre 2019 addevende [[Musée nazionale tagliàne#Direziune reggionale Musée|Direzione reggionale Musée]].
==== Fortine de Sand'Andonije ====
[[File:Fortino di Trani.jpg|thumb|'U fortine 'ndrucate da 'a cattedrale]]
A l'estreme sinistre d'a ville comunale se tàse a l'andiche fortilizie destinate a' protezione de l'estreme punde oriendale d'u puérte: 'u fortine jè 'n'opere de fortificazione mise a protezione d'u 'ngresse d'u puérte, sus a 'u ''mode de Sand'Andonije'', ca pigghie 'u nome da 'n'edifice releggiose d'u XII sechele, 'a [[Chiesere de Sand'Andonije Abbate (Trane)|chiesere de Sand'Andonije Abbate]], da 'u 1478 sconsacrate e ausate cumme deposite 'nzeccate a 'nu candiere navale, jndr'à 'u quale 'u ricche commerciande Simone Caccetta, sembre jndr'à 'u 1478, facìe costruì 'na nave de stazze grosse dotate de 160 uemmene de equipagge. 'U 20 febbrare 1530 'u guvernatore venete Giuanne Vetturi jndr'à stu poste ufficializzò 'a consegne a' cetate a 'u vicarie de [[Carle V d'Asburghe|Carlo V]], [[Hernando de Alarcón (militare)|Fernando de Alarcon]].<ref>{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0015.html|titolo=CHIESA DI SANT'ANTONIO E FORTINO|accesso=2021-12-21}}</ref> 'A strutture d'a chiesere avenìe pò 'ngluse definitivamende jndr'à 'u 1541 jndre a' costruzione difensive ca stave apprime, apprisse a' fortificazione vulute da 'u [[Viceré de Napule|Viceré]] [[Pedro Álvarez de Toledo y Zúñiga|Pitre de Tolede]] pe esiggenze difensive d'a rade d'u puérte. 'A chiesere e 'u fortine onne state oggette de restaure jndr'à le anne '80 d'u XX sechele.
Da 'a sommità d'u fortine jè possibbele ammirà totte l'insenature addò s'affacce 'u borghe andiche, distinguenne chiaramende 'a cattedrale e le caratteristeche abside d'a [[Chiesere de Ognessande (Trane)|chiesere de Ognessande]]. Stu punde panorameche jè conziderate da le javetande une de le poste cchiù belle e suggestive d'a cetate.
==== Torre Barbinelli ====
[[File:Torrebarbinellitrani.JPG|miniatura|verticale|'A Torre Barbinelli]]
Torre fortificate d'e l'XI sechele ca se iacchie jndr'à chiazze [[Cesare Battisti]]. Cu scope de avvistamende faceve parte d'u prime castelle regge [[bizzandine]] - [[normanne]], inzieme a:
* Torre Lamadoro
* Torre Medievale
* Torre Olivieri
==== Porte Andiche ====
De le 4 porte de accesse de l'andiche cinde murarie Longobbarde, une sole se stipe angore osce a die sckaffate jndr'à le fabbrecate, jè porte andiche ditte pure ''aurea''.
=== Architetture civile ===
==== Case de Agnete ====
[[File:Palazzo d'Agnete à Trani (Pouilles), façade extérieure.JPG|miniatura|Case de Agnete]]
Avenìe 'nzippate jndr'à 'u 1283 da Necole Lombardo figghie de Giuanne De Agnete, ave 'na facciate medievale quase integre ricche de dettaglie architettonece decorative. A 'u piane terre ave, cumme otre edifice d'a stesse vie, le tracce de 'nu portiche andiche. A 'u prime levélle 'na fenestre elegande, in origgene bifore ma osce a die mangande d'a culonne cendrale, da 'u profile 'nderne lobate, tène sus 'na cornice a estroflessione de fore da 'a forme triangolare ca se pogge sus a doje colonnine, e doje finestrine monofore a arche acute lateralmende a' granne fenestre. A 'u levélle de sus ste 'na fenestre cendrale angore cchiù granne a arche acute a le late d'a quale stonne le mensole pogge tende.<ref>{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0049.html|titolo=CASA DE AGNETE|accesso=9 dicembre 2021}}</ref>
==== Torre d'u 'Rrelogge ====
'A torre medievale jè l'edifice cchiù ierte d'u cendre storeche apprisse 'u cambaniel d'a Cattedrale. Avenìe fatte 'nzippà da 'u Sinnache Spirite de Piczioni, jndr'à 'u 1473, affianghe 'a chiesere de San Dunate. Jndrè 'a torre, de probbietà d'u Comune, avenìe mise 'nu 'rrelogge meccaneche, une de le prime d'u [[Regne de Napule]]<ref>{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0075.html|titolo=CHIESA DI SAN DONATO E TORRE DELL'OROLOGIO|accesso=9 decemmre 2021}}</ref>. 'A base d'a torre ave 'u stemme origgenarie d'a cetate. 'A torre ha state restaurate jndr'à 'u 1931, invece 'u 'rrelogge ha state repristinate apprisse anne de 'ngurie sulamende jndr'à 'u 1994. Osce a die 'a torre non g'è visitabbele da 'u pubbleche.
==== Palazze Caccetta ====
[[File:Trani Palazzo Caccetta.jpg|thumb|upright|Palazze Caccetta]]
'U Palazze avenìe fatte 'nzippà da 'u mercande tranese Simone Caccetta<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/simone-caccetta_(Dizionario-Biografico)|titolo=CACCETTA, Simone in "Dizionario Biografico"|lingua=it|accesso=9 decemmre 2021}}</ref> jndr'à 'u 1456. Queste s0adda conziderà une de le opere cchiù 'nderessande de l'architetture d'u [[Quattreciende|'400]] a Trane, date 'u misckamende de genere ca caratterizze 'a facciate, sule parte de l'edifice a avè stipate le caratteristeche origgenarie de l'epoche de costruziuone d'u palazze. 'A facciate prengepàle ha state fatte soprattutte jndr'à 'u stile [[Tarde gotiche|tardegotiche]]; appate 'u portale a arche ogivale a raggere stonne otre elemiende architettonece 'nderessande, cumme le fenestre de diverse forme, ca vonne da le bifore a' bellissime trifore in corrispondenze d'u portale d'ingresse<ref>{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0044.html|titolo=PALAZZO CACCETTA|accesso=9 dicembre 2021}}</ref>.
Jndr'à 'u 1484 Rre [[Ferrande d'Aragone]] confiscò 'u palazze a Simone Caccetta, pe colpe de 'nu tendative de revolte condre a l'autorità regge, vennénnele pe 100 ducate a l'Univeristà de Trane. De probbietà d'u comune, ave ospitate le guvernatore venere 'nzigne a 'u [[1590]], devendò convende de le monace Teresiniane jndr'à 'u [[1642]] e Seminarie jndr'à 'u Setteciende.
'A tradizione vole ca da stu palazze 'a nuttate d'u 13 febbrare 1503 partì 'a notizie pe totte l'Itaglie d'a vittorie de le 13 cavagleire tagliàne capeggiate da [[Ettore Fieramosca]] sus a le frangise jndrà [[Disfide de Barlette]].
==== Palazze Antonacci Telesio ====
[[File:Trani Palazzo Telesio.jpg|thumb|'Ndrucamende de Palazze Telesio da 'u puérte (appprisse 'a restrutturazione d'u 2009)]]
Apprisse l'asckuamende de le case de le Antonacci jndr'à 'u [[1799]], 'u palazze avenìe 'nzippate jndr'à quidde poste jndr'à le anne d'u Uetteciende d'a famigghie Antonacci ('u stemme de famigghie mise jndr'à l'androne ca indiche 'a date d'u [[1761]] avenìe prelevate da l'androne d'u palazzette 'nzippate a vie San Giorge 15, pure de probbietà de le Antonacci, e mise jndr'à l'androne de Palazze Telesio-Antonacci jndr'à 'u [[1960]] da 'u Duche Vecinze Telesio e, perciò, non ge se referisce a' date de costruzione d'u palazze) e passò pò pe successione a' famigghie Telesio, 'nzignite d'u titole de Duche de Toritte, ca osce a die angore 'u javete. Cu 'a facciate prengepàle revolte verse 'u puérte sus a quedde ca osce a die jèChiazze Querce, ave subbite 'nu allariamende sus a 'u late est, apprisse a 'u scettamende 'nderre de le mure federiciane, jndr'à 'u 1845 a opere de l'architette Luigge Castellucci de Bitonde, 'u quale pure adeguò 'a facciate sus 'a chiazze Querce a 'u stile neoclasseche. 'U palazze ospite jndre 'u [[Musée de le carrozze de Trane|Musée de le Carrozze]]: 'na raccolte de 33 carrozze uettecendesche, ca appartevane soprattutte a' famigghie Telesio, oltre a finimende e divise da cocchiere. 'A 'mbortanze de sta raccolte ste jndr'à l'illustrà l'abbilità artiggianale de l'epoche e jndr'à 'u fà revivere 'a storie de 'n'indere classe suggiale a tutte colore ca pe jedde fatiavane.
==== Palazze Torres ====
[[File:Trani Palazzo Torres.jpg|miniatura|Palazzo Torres, sede cendrale d'u Tribbunale de Trane<ref name=":1">{{Cita web|url=https://www.tribunale.trani.giustizia.it/notizie_storiche.aspx?pnl=1|titolo=Tribunale di Trani|accesso=8 novemmre 2021}}</ref>, ggià sede d'a ''Corte d'Appelle de le Pugghie'']]
Avenìe costruite jndr'à chiazze nnande 'a [[Cattedrale de Trane|Cattedrale]] romaneche, jndr'à prime metà d'u [[XVI sechele]], da Martine Torres, membre de 'na famigghie tranese de origgene spagnole. 'U prospette jè 'nderamende fatte de [[Petre de Trane|petre]] e le piane sò scandite da [[cornice marcadavanzale]]; le elemiende ca stonne jndr'à facciate, 'u portale, le fenestre a timbane e le ttre balcune donne 'na sobbrie eleganze a 'u 'nzieme. Da 'u [[1811]] 'u Guverne avìe in congessione da 'u Comune l'ause d'u Palazze pe l'amministrazione d'a giustizie, ospitanne 'u massime organe giudiziarie d'a [[Terre de Bare (provinge=|Terre de Bare]] e da 'u 1861 a 'u 1923 'a ''Corte d'Appelle de le Pugghie''. Osce a die jè 'a sede cendrale d'u Tribbunale de Trane.<ref name=":1" />
==== Otre palazze nobbiliare d'a cetate ====
* [[Palazze de le Arte Beltrani|Palazze Beltrani]];
* Palazze Belvedere;
* Palazze Bianchi;
* Palazze Bonismiro;
* Palazze Broquier ggià Lepore Campitelli;
* Palazze De Angelis;
* Palazze De Angelis-Ventricelli;
* Palazze Candido;
* Palazze Carcano;
* Palazze Covelli ggià Forges Davanzati;
*Palazzo Fabiano ggià Filangeri;
* Palazze Filisio;
* Palazze Gadaleta;
* Palazze Gattola-Mondelli;
* Palazze Lambert ggià Palagano;
* Palazze Morola;
* Palazze Moselli-Maggiolla;
* Palazze Palumbo-Quercia;
* Palazze Paolillo;
* Palazze Petta ggià Lopez;
* Palazze Rogadeo osce a die Palazze Arcivescovile;
* Palazze [[Sarlo (famighie)|Sarlo]];
* Palazze Sifola;
* Palazze Sorìa;
* Palazze Suppa;
* Palazze Trombetta;
* Palazze Torres;
* Palazze Valenzano - Sede d'a [[Sezione de Archivije de State de Trane]];
* Palazze Ventricelli - Circole Aunione;
* Palazze Vischi;
* Massarie Macine de Monzignore;
* Massarie Melodia;
* Massarie Rossa.
<gallery>
File:PalazzoArcivescovileTrani.jpg|Palazze Rogadeo, osce a die Palazze Arcivescovile
File:Trani Palazzo Lambert.jpg|Palazze Lambert
File:Trani Palazzo Covelli.jpg|Palazze Covelli
File:Trani Palazzo Candido.jpg|Palazze Candido
File:Palazzo Beltrani.jpg|Palazze Beltrani
File:Trani Palazzo Quercia.jpg|Palazze Quercia
File:Trani Palazzo Filisio.jpg|Palazze Filisio
</gallery>
=== Parche e giardine ===
==== Ville comunale ====
[[File:Panoramic of Trani (4) - Villa.jpg|thumb|upright=2.3|'U viale prengepàle d'a Ville Comunale, jndr'à direzione d'u Monastere de Sanda Marije de Culonne]]
Jè 'u giardine pubbleche cchiù granne d'a cetate. Se stenne sus a 'nu terrazzamende a picche sus a 'u mare, avvrazzate da le bastiune de le andiche fortificaziune d'a cetate, cercunnate sus a ttre late da 'u mare. 'A posizione d'a ville offre, sus a 'u late sud, 'na bella vedute panorameche d'u lunghemare 'mbonde a 'u [[monastere de Sanda Marije de Culonne]], mendre da 'u late nord se tràse a 'u ''Fortine de Sand'Andonije'', da 'u quale se pò gudè d'a vedute d'a 'ndere 'nzenature d'u puérte e d'a cattedrale.
'A ville avenìe inaugurate jndr'à 'u 1824 e cchiù nnande allariate grazie a' bonifeche de le terrene subbete a sud, sus 'a coste, jndr'à zopne chiamate pe l'appunde ''"Cannete"'' a cause de le luéche ca no jerane salubbre. Avenìe citate 'mbrà le giardine cchiù belle de l'[[Itaglie meridionale]] jndr'à l'edizione d'u 1937 de l'[[Engiclopedije Treccani]]<ref name=":6" />.[[File:Villa comunale e monastero.jpg|thumb|Ville comunale e fortine|sinistra]]
[[File:Trani Villa Comunale Mon caduti.jpg|miniatura|'U Moumende a le Cadute, opere d'u scultore [[Andonije Bassi]]]]
L'arée jè chiandate a [[Arecaceae|palme]], [[Quercus ilex|lecce]], [[querce]] e [[pine]], e jè abbellite da aiuole, fundanelle e sciuéche pe le piccinne. Jndr'à vanna sud, jndre a 'na gallerie ca scenne a 'u levélle de le andiche mure, se iacchie 'nu acquarie ca ave diciotte vasche de petre de Trane ca ospitescene cchiù o mene cingheciende pisce de tanda specie ca avénene da tanda lache e jume d'u munne e chiande acquateche ornamendale.
'U viale cendrale corre quase 'nderamende parallele a' linée d'a coste e jè luénghe 350 metre; sus a 'u viale, mise 'mbronde a 'u 'ngresse prengepàle, se iacchie 'u monumende a le cadute, sculpite jndr'à 'u [[1923]] da 'u tranese [[Andonije Bassi]]. Percorrenne 'u viale se 'ngondre 'nu chalet d'u XIX sechele, sede de mostre e iniziative culturale a cure de artiste locale, e 'a casse armoneche, fatte jndr'à 'u [[1888]] e restaurate urtemamende e fatta essere funzionale<ref>{{Cita web|url= http://www.traniweb.it/trani/informa/7729.html|titolo= Restaurata la cassa armonica nella villa di Trani, Traniweb (28/05/2008)|urlmorto= sì}}</ref>; jndr'à le viale de destre stonne sei culonne miliare de l'andiche [[vie Traiane]], ca avènene da 'u tratte [[Ruve de Pugghie|Ruvo]]-[[Canose de Pugghie|Canose]].
== Suggettate ==
=== Evoluzione demografeche ===
{{Demografije/Trane}}
=== Etnie e minoranze furastiere ===
Le furastiere residende jndr'à cetate a 'u 31 decemmbre 2019 erane {{formatnum:2076}}, pare a 'u 3,7% d'a popolazzione. Le comunitate naziunale cchiù numerose erane<ref>[http://demo.istat.it/str2012/index.html Dati ISTAT 31-12-2012]</ref>:
* [[Albanie]]: 705
* [[Marocche]]: 385
* [[Romanie]]: 256
* [[Cine]]: 198
* [[Algerie]]: 78
=== Releggione ===
Trane jè 'a sede arcivescovile de l'[[arcidiocesi de Trane-Barlette-Bisceglie]] suffragganée de l'[[arcidiocesi de Bare-Bitonde]] e appartene a' [[reggione ecclesiasteche Pugghie]]. 'A diocesi ha state costituite jndr'à 'u [[VI sechele]] e jndr'à 'u [[2004]] cundave 274.060 battezzate sus a 286.560 crestiàne: osce a die jè rette da l'arcivescove [[Leonarde D'Ascenzo]]. L'arcidiocesi, apparte a le ttre cetate titolare, ave pure le cendre de [[Corate]], [[Margherite de Savoie (Itaglie)|Margherite de Savoie]], [[San Ferdinande de Pugghie]] e [[Trinitapule]].
'A cetate venere 'u ssande prutettore sue [[San Nécole Pellegrine]], 'nu predicatore greche uagnone morte a Trane jndr'à 'u [[1094]], e 'u crugefisse de Culonne, 'nu andiche crugefisse ca arrubbate da 'u monastere de Sanda Marije de Culonne jndr'à 'u [[1480]] durande 'n'ingursione saracenem avenìe mutilate d'u nase e miracolosamende pigghiò a sanguinà.
Jndr'à cetate stonne diverse [[Confraternite (Chiesere cattoleche)|confraternite]], se ne condane quinnece (de le quale ttre arciconfraternite),<ref>{{Cita web|url=https://www.confraternite.it/comuni/trani|titolo=Trani {{!}} Confraternite|accesso=15 decemmre 2021}}</ref> Ognune de chiste festegge 'nu probbie sande, da le quale pigghiane l'obblighe releggiose, le rite e le onere de le festeggiamiende, cumme le prugessione pe le vie cetadine.
Andicamende putevane nascere cumme organizzazziune laiche cu 'u scope de promuovere opere de carità e de assistenze, in specie ospedaliere e pe assecurà a le confratelle 'u rite funerarie e 'u brucamende jndr'à le cripte de le chiesere addò erane stabbilite le confraternite.<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/confraternita_(Enciclopedia-Italiana)|titolo=CONFRATERNITA in "Enciclopedia Italiana"|lingua=it|accesso=15 decemmre 2021}}</ref><ref>{{Cita web|url=https://www.tranireligiosa.net/le-confraternite-d-i-trani/|titolo=Le Confraternite di Trani – TRANI RELIGIOSA|lingua=it|accesso=15 decemmre 2021}}</ref><ref>''“Le Confraternite Tranesi” di Francesco Pagano''</ref> 'A cchiù andiche jè quedde de San Vite martire, ggià Sanda Marije de' Bianchi, cu 'a presenze jè attestate da 'u [[1466]].<ref>{{Cita web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/siusa/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=60118|titolo=SIUSA - Confraternita di San Vito di Trani|sito=siusa.archivi.beniculturali.it|accesso=15 decemmre 2021}}</ref>
Se reggistre da 'u 2004 'u retorone d'a [[Comunitate ebbraiche de Trane|comunitate ebbraiche]], attive da 'u Medioeve, ca osce a die esercite jndr'à [Sinagoghe Scolanove]], jè presende pure 'na comunitate [[Chiesere ortodosse rumene|ortodosse rumene]] ca esercite jndr'à l'andiche [[Chiesere de San Martine (Trane)|chiesere de San Martine]], conzegnate a 'u culte nuéve jndr'à 'u [[2008]].
=== Tradiziune e folclore ===
[[File:Croce di colonna.JPG|upright=0.7|thumb|Prugessione d-a Croce de Culonne]]
==== Sumàna sande ====
{{'Ndruche pure|Miracole eucaristeche de Trane}}
[[File:Processione Eucaristico-Penitenziale-Riparatoria..jpg|thumb|upright=0.7|Prugessione Eucaristeche-Penitenziale-Riparatorie (21 abbrile 1984, Sabate Sande) pe arrecorde d'u [[Miracole eucaristeche de Trane]]]]
'Nu periode particolare e suggestive d'a tradizione tranese jè 'a [[Sumàna sande]], pe stu fatte citame le ''Altare d'a Reposizione'' (chiamate, sbaglianne, ''Sepolcre'' pa successione de le avvenemiende veloce) d'u [[Sciuvedìe sande]], cioè 'a solenne esposizione de l'Ostie consacrate, prateche liturgeche comune a' cattolicità. Jndr'à cetate le diverse parrocche cetaine 'nzieme a' cattedrale e a' rettorie sede de associaziune releggiose, 'nzieme a le rispettive [[Confraternite (Chiesere cattoleche)|confraternite]], se 'mbegnane ogne anne preparanne de le Altare d'a Reposizione suggestive ca carresciane le cetadine a scè pe le vie d'a sere d'u Sciuvedìe sande 'nzigne a' matine d'u Venerdìe sande e a scè de chiesere pe chiesere. 'A tradizione vole ca abbesogne visità almende sette chiesere.
Une de le tradiziune cchiù suggestive ca 'a cetate vande jè 'a prugessione d'a 'Ddulurate organizzate da l'Arciconfraternite de l'Addulurate ca se face jndr'à le prime ore d'u matine (da le ttrede) d'u [[Venerdìe sande]]. 'A prugessione vèje quase tutte le vie d'a cetate, visitanne dece de le quattrodeche ''sepolcre'' de le chiesere cetadine seguite da 'na folle numerose de devote e non. L'assute d'a ''Madonne de notte'', cumme chiamane semblicemende le Tranise, jè fissate a le trede d'u matine da 'a [[Chiesere de Sanda Terese (Trane)|chiesere de Sanda Terese]], ca jè 'a stesse addò se venere 'a statue ca avéne carresciate jndr'à prugessione.
'N'otra prugessione d'a sumàna sande jè 'a Prugessione de le Mistere ca se face a le ore 20.30 d'u Venerdìe sande, 'na prugessione cu quattordece immaggine sacre ca parte da 'a cattedrale e arrive pe le vie cchiù andiche d'a cetate a' quale partecipane totte le confraternite cetadine e jè organizzate da l'Arciconfraternite d'u SS. Sacramende (o de le Vianghe).
Sta prugessione ha nate pr arrecurdà 'nu [[Miracole eucaristeche de Trane|miracole eucaristeche]] accappate jndr'à cetate jndr'à l'XI sechele, 'nfatte 'u gonfalone gnure ca iapre 'u cortée ave 'a scritte ''[[SPQR]]'' ca indichesce 'a presenze d'u [['Mbere romane d'Oriende]] durande stu miracole. 'Nzigne a 'u 1986 'a prugessione avenéve achiuse da quattre sacerdote ca, a' scazate, carresciavane a spalle 'n'urne de argende ca tenéve 'u Sandissime Sacramedne; quiste avvenive, tradizionalmende, in segne de reparazione a 'u miracole. Osce a die, invece, avéne carresciate 'na [[reliquie]] de 'nu stuézze d'a Sacra Croce.
Sta prugessione ave spesse cangiate sciurne 'nfatte da 'u Sciuvedìe sande s'ave passate a 'u Venerdìe, pò a 'u Sabbate (pe l'aliturgeche d'u sciurne) pe pò returnà a 'u venerdìe, cu 'nu passe lende ('nzigne a 'u 2006 'a prugessione parteve a le 17:00).
==== Feste patronale d'a Croce de Culonne ====
'U 3 masce se festegge 'u Ss. Crugefisse de Culonne ca ave origgene andichissime addò 'a storie e leggende se masckane. Se dice 'nfatte ca 'u 3 masce 1480 avenìe arrubbate da 'a chiesere de Sanda marije de Culonne da le pirate 'nu Crugefisse de legne e pò tagghiarene 'u nase de Criste ca pigghiò a sunguinà e avenìe scettate jndr'à mare; accussì da quidde anne l'avvenimende avéne angore arrecurdate.
'A feste d'u Ss. Crugefisse déje vite a 'na prugessione de varche ca partenne da 'a penisole de Culonne cu 'u Crugefisse a borde de una de le pescherecce d'a marinerie locale, arrive 'mbonde a 'u puérte addò avéne 'mpartite 'a benedizzione solenne a le acque 'mbrà fuéchere pirotecnice esuone de cambane, apprisse ca 'a Sacre Immaggine avéne sbarcate sus 'a terraferme e jè fatte 'a solenne prugessione cu 'a banne musecale ca sone. 'A prugessione ca tradizionalmente véje pe tutte 'u puérte, pò véje pe le strade prengepàle d'a cetate e pò arrive jndr'à une de le parrocchie d'a cetate addò 'u Ss. Crugefisse de Culonne rumane a' venerazione de le fedele pe cinghe sciurnate. 'A feste pò spicce cu 'a vie Lucis, partenne da 'a parrocchie addò ave rumaste esposte 'u Ss. Crugefisse, 'nzigne a 'u Sanduarije de Culonne.
'Nzigne a le anne '50 le festeggiamiende in onore d'u Ss. Crufefisse seguivane 'nu cerimoniale diverse da quidde de osce a die: apprisse ca avere arrevate a 'u puérte, se sceve pe 'ndere senze fà manghe 'na soste jndr'à une de le parrocchie cetadine e turnanne derettamende a 'u Sanduarije de Culonne.
==== Feste patronale de San Necole Pellegrine ====
[[File:San Nicola Pellegrino.jpg|thumb|upright=0.7|Prugessione d'u Sande Patrone [[Necole Pellegrine]]. Particolare de l'assute da 'a prugessione da 'a Cattedrale]]
'A feste patronale in onore de [[Necole Pellegrine|san Necole 'u Pelelgrine]] jè organizzate da 'u Comitate Feste patronale e jè assaije sendute da 'a devozione tranese. Le celebbrazziune se fanne jndr'à ttre sciurne, 'mbrà 'u sabbate e 'u lunedìe d'a prime sumàne de aguste. 'A feste pu Sande attire 'nu granne numere de visitature da le zone 'nzeccate eppure le turiste, pure furastiere.
Apaprte le solenne prugessiune e a le iniziative culturale e releggiose, avénene organizzate gare e spettacole pirotecnice, gire bandistece pe le vie d'a cetate e congerte. 'U mumende prengepàle d'a feste jè 'a prime dumeneche de aguste, quanne avénene carresciate in prugessione pe le vie cetadine 'u buste d'argende e le reliquie d'u Sande, cu 'a partecipazione de le massime autorità ecclesiasteche (Capitole Cattedrale e clere tutte), civile e militare e tutte le arciconfraternite e confraternite d'a cetate.
== Cultura ==
=== Istruzione ===
==== Biblioteche ====
* [[Biblioteca comunale Giovanni Bovio]];
* Biblioteca diocesana.
==== Scuole ====
* [[Scuola secondaria di primo grado in Italia|Scuole Secondarie di I grado]]: 3 scuole
* [[Scuola secondaria di secondo grado in Italia|Scuole Secondarie di II grado]]: 6 scuole (2 istituti professionali, 1 istituti tecnici per ragionieri, 4 licei: classico, scientifico, pedagogico, linguistico)
==== Università ====
Sono presenti sul territorio cittadino due università telematiche: la [[Università degli Studi "Niccolò Cusano"|Unicusano]], la [[Università telematica "Guglielmo Marconi"|Guglielmo Marconi]] e la Unitelma Sapienza.
Era presente a Trani l'Istituto Superiore di Scienze Religiose "''San Nicola Pellegrino''". Con il riordino degli ISSR da parte della Conferenza Episcopale Pugliese anche questo istituto è stato chiuso come tutti gli istituti non metropolitani.
==== Musei ====
* [[Museo diocesano (Trani)|Museo diocesano]] la cui sede è il Palazzo Lodisposto, che comprende numerosi reperti recuperati dalla cattedrale e dalle varie chiese cittadine. Nasce nel 1975 per volontà dell'Arcivescovo Giuseppe Carata, al fine di dare una più adeguata sistemazione al materiale lapideo e scultorio proveniente da demolizioni operate nella Cattedrale ed in altre chiese della città di Trani. Nel corso degli anni il suo patrimonio si è notevolmente arricchito di opere e reperti di grande valore artistico e storico.
* [[Sinagoga-museo Sant'Anna|Museo ebraico]] situato presso la chiesa di sant'Anna (ex sinagoga), raccoglie opere e testimonianze della storie ebraica cittadina, è l'unico museo ebraico del sud Italia.
* [[Palazzo delle Arti "Beltrani" - Pinacoteca "Ivo Scaringi"|Pinacoteca Ivo Scaringi]] la cui sede è nel palazzo Beltrani, raccoglie una collezione di opere del pittore tranese Ivo Scaringi, donata dalla famiglia.
* [[Museo delle carrozze (Trani)|Museo delle carrozze]], sede presso il palazzo Antonacci in piazza Quercia, sono ospitate circa 40 carrozze appartenute ai duchi Telesio e divise di cocchieri e finimenti per i cavalli.
===== [[Sezione di Archivio di Stato di Trani]] =====
È una sezione dell'[[Archivio di Stato di Bari]] e ha sede nel settecentesco Palazzo Valenzano nel pregevole contesto del centro antico cittadino, in posizione di notevole interesse panoramico sul promontorio prospiciente il porto nelle vicinanze della celebre [[Cattedrale di Trani|cattedrale]] romanica.
=== Media ===
==== Radio ====
Le uniche emittenti radiofoniche presenti in città sono:
* Radio Bombo<ref>{{Cita web|http://www.radiobombo.com|titolo= Radiobombo, Il Giornale di Trani, ''Radiobombo,05/04/2012''}}</ref>
* Radio Canale 93 Stereo
==== Televisione ====
La città non ha ospitato per circa vent'anni alcuna emittente televisiva infatti l'unica TV locale presente, Tele Radio Nord Barese (Trnb), aveva cessato le trasmissioni a metà degli anni '90<ref>{{Cita web|http://www.tranilive.it/news/Cronaca/197297/news.aspx|titolo= È nata ufficialmente TeleTrani. Ecco la prima storica registrazione, Tranilive (28/08/2012)}}</ref>.
Con il passaggio al digitale terrestre è nata la nuova emittente TeleTrani, prodotta da [[Telebari]], che ospita il nuovo canale sulla sua piattaforma; a TeleTrani è stato assegnato il canale numero 188. La programmazione del nuovo canale è iniziata l'11 febbraio 2013.
=== Eventi ===
I <nowiki>''</nowiki>Dialoghi di Trani<nowiki>''</nowiki>, un festival culturale e letterario nato nel 2002 e organizzato dall'associazione La Maria del Porto con il patrocinio del comune di Trani, della provincia Barletta-Andria-Trani e della Regione Puglia. I <nowiki>''</nowiki>Dialoghi<nowiki>''</nowiki> ospitano principalmente dibattiti e tavole rotonde nella cornice del Castello svevo e coinvolgono scrittori, autori, giornalisti e artisti di fama nazionale ed internazionale. La programmazione del festival si articola in diverse giornate ed è caratterizzata da una tematica diversa ogni anno, intorno alla quale i diversi ospiti sono chiamati ad interessanti confronti e dibattiti.<ref>{{Cita web|url=https://www.idialoghiditrani.com/pagina.php?idSezione=11&idMenu=62|titolo=I Dialoghi di Trani|accesso=1º agosto 2020|dataarchivio=8 agosto 2020|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20200808085247/https://www.idialoghiditrani.com/pagina.php?idSezione=11&idMenu=62|urlmorto=sì}}</ref>
== Geografia antropica ==
=== Urbanistica ===
Il tessuto urbano della città è facilmente distinguibile in tre zone. Il primissimo nucleo racchiude la zona del porto e comprende la Giudecca o quartiere ebraico, che con porta Vassalla e porta Aurea racchiudono la prima murazione della città. Successivamente le mura furono ampliate, esse correvano lungo le attuali vie Alvarez e Bovio fino alla piazza della Repubblica dove sorgeva l'antica porta di [[Bisceglie]], per poi proseguire verso il mare, scendendo l'attuale corso Cavour con deviazione sull'attuale via E. Comneno fino alla villa comunale. Queste mura sono rimaste in piedi fino agli inizi dell'Ottocento, poi furono abbattute per l'esigenza espansionistica della città; nacque così il borgo ottocentesco formato da due strade principali che si intersecano presso piazza della Repubblica, via Cavour e corso Vittorio Emanuele. A ridosso di queste due direttrici si espandono le altre vie dritte e intersecate tra di loro e tutte parallele. È possibile notare la distinzione tra il borgo medioevale formato da vie strette e tortuose e la zona ottocentesca più lineare<ref>{{cita|Indagine sullo sviluppo urbanistico di Trani dall'XI al XVIII secolo - Benedetto Ronchi}}.</ref>. Malgrado i tentativi di rendere organica l'espansione della città, con un progetto di urbanizzazione lungo le direttrici del borgo ottocentesco, lo sviluppo urbanistico nel Novecento è proseguito dapprima sfruttando la direttrice di corso Vittorio Emanuele verso Bisceglie, lungo cui la città ha avuto la maggiore espansione, arrivando a collegare la zona intorno alla penisola di Colonna, fino agli anni '50 isolata e caratterizzata da pregevoli villette. Nell'ultima metà del XX secolo, si è avuta una notevole espansione anche verso Andria e Corato, con la nascita di quartieri periferici di grandi dimensioni (Pozzo Piano, Sant'Angelo, Stadio-Alberolongo). Non si è verificata invece un'espansione verso Barletta, a causa della nascita della zona industriale all'inizio del XX secolo, che si è in seguito sviluppata lungo la costa verso Barletta con l'insediamento di numerose attività di lavorazione del marmo e della pietra di Trani.
Disattese le direttive dei P.R.G. del 1929 e del 1977, la città si è dotata di un piano urbanistico generale nel 2009. L'ultimo decennio ha visto anche la progressiva urbanizzazione della frazione di Capirro, con la nascita di una zona residenziale, caratterizzata dalla presenza di villette monofamiliari: il nuovo agglomerato si è espanso a tal punto da essere collegato a nord-ovest con il resto della città, in particolar modo con i quartieri Stadio-Alberolongo e Pozzo Piano.
== Economia ==
{{Vedi anche|Economia della Puglia}}
=== Pesca e agricoltura ===
[[File:Trani BW 2016-10-14 14-20-03.jpg|miniatura|Imbarcazioni nel [[porto di Trani]]]]
La vocazione marinara della città è testimoniata dalla sua flotta [[Peschereccio|peschereccia]], che conta oltre 50 imbarcazioni e rende la [[Pesca (attività)|pesca]] un elemento di primo piano nell'economia cittadina.
L'agricoltura è imperniata principalmente sull'[[olivicoltura]] e la [[Azienda vinicola|produzione vinicola]]: il [[moscato di Trani dolce naturale|moscato di Trani]], che prende il nome dalla città ma è prodotto da uve coltivate anche nei comuni vicini, è un vino dolce naturale che gode della denominazione d'origine controllata. La versione [[moscato di Trani liquoroso|liquorosa]], pure DOC, è indicata per accompagnare i dessert.
A [[Milano]] e nel Milanese, dalla fine dell'800, l'esportazione dei vini prodotti a Trani nel [[Nord Italia]] e l'apertura di locali da parte dei cittadini che lì si erano trasferiti, sulle cui insegne spesso compariva la dicitura ''"Trani"'', ha fatto sì che con il termine ''"trani"'' si indicasse nell'uso comune della parlata milanese, fino a tempi recenti, il locale dedito alla mescita di vino e quindi taverne ed osterie; con un'accezione più generale, ''"vino di Trani"'' indicava anche il vino rosso sfuso.<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/vocabolario/trani|titolo=trani in Vocabolario - Treccani|lingua=it|accesso=17 dicembre 2021}}</ref> Una vivida descrizione dell'ambiente e dell'atmosfera dei locali chiamati ''"trani"'' è data da [[Giorgio Gaber]] nel brano ''"[[Trani a gogò]]".''
=== Industria lapidea e manifatturiera ===
L'economia della città è legata da sempre all'estrazione della tipica pietra locale detta [[pietra di Trani]]. Gravitano intorno a questo settore un gran numero di attività dedite all'estrazione e lavorazione e all'esportazione di questo prodotto, sono presenti infatti sul territorio un gran numero di cave e segherie. Oltre all'estrazione anche il settore dell'edilizia è molto importante per l'economia della città.
È da segnalare la presenza di molte imprese dedite alla lavorazione di calzature da donna (per lo più tomaifici) e dei capi di abbigliamento (maglifici). Tra le attività più tradizionali e rinomate vi sono quelle [[artigianato|artigianali]], che si distinguono per la lavorazione di [[vimini]] e [[giunchi]], finalizzati alla realizzazione di oggetti d'arredo.<ref name="Aci">{{cita libro | titolo=Atlante cartografico dell'artigianato | editore=A.C.I. | città=Roma | anno=1985 | volume=3 | p=11}}</ref>
=== Turismo ===
[[File:Cathédrale de Trani.JPG|miniatura|verticale|Veduta serale della torre della [[Cattedrale di Trani|cattedrale]]]]
[[File:Duomo di trani, facciata 03.jpg|miniatura|verticale|Veduta serale della [[Cattedrale di Trani|cattedrale]]]]
È sviluppato il settore legato al turismo, sia culturale che balneare<ref name=":8" /><ref name=":9" />. La rilevanza storica e artistica<ref name=":10" /> del borgo antico e di monumenti quali la [[Cattedrale di Trani|cattedrale]] [[Architettura romanica|romanica]] e il [[Castello svevo (Trani)|castello svevo]] hanno reso a Trani il riconoscimento di [[città d'arte]]<ref name=":0" />; questi monumenti, insieme alle altre attrattive e specificità dell'ambito cittadino e territoriale, costituiscono apprezzate mete turistiche. Il connubio dato dall'importanza dei siti storici e dalla presenza del litorale e delle spiagge cittadine, ha fatto attribuire più volte alla città l'appellativo di ''"Perla dell'Adriatico"''.<ref>{{Cita web|url=http://www.ilsole24ore.com/art/viaggi/2016-07-05/puglia-trani-perla-adriatico-163551.shtml?uuid=ADiPJ39|titolo=Puglia: Trani, perla dell'Adriatico|sito=Il Sole 24 ORE|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref><ref>{{Cita web|url=https://video.repubblica.it/edizione/bari/trani-la-perla-dell-adriatico-sospesa-fra-la-cattedrale-sul-mare-e-il-quartiere-ebraico/266116/266488|titolo=Trani, la perla dell'Adriatico sospesa fra la cattedrale sul mare e il quartiere ebraico|sito=Repubblica TV - Repubblica|data=26 gennaio 2017|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref>
La città è stata meta di viaggiatori già tra la seconda metà del [[XVIII secolo]] e la fine del [[XIX secolo]], quando intellettuali e studiosi giungevano da [[Francia]] e [[Germania]] con lo scopo di studiare da vicino i monumenti del passato, interessati specialmente a quelli classici e medievali, per poi trarne descrizioni e disegni da inserire nelle loro pubblicazioni.<ref>{{Cita web|url=http://www.viaggioadriatico.it/biblioteca_digitale/titoli/scheda_bibliografica.2012-11-08.7296311328|titolo=Trani nelle impressioni dei viaggiatori stranieri / Guido Malcangi. - Trani : Il tranesiere, 1961. - 69 p., [1] c. di tav. : ill. ; 24 cm. — ViaggiADR|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>
Ebbe grande importanza la visita alla città e alla [[Cattedrale di Trani|cattedrale]] nel maggio del [[1985]] da parte della coppia reale inglese, la principessa [[Diana Spencer]] con suo marito il principe [[Carlo, principe del Galles|Carlo]], in occasione dei loro viaggi compiuti in visita ad alcune delle città e dei monumenti più celebri d'[[Italia]]<ref>{{Cita web|url=https://www.raiplay.it/video/2021/07/Carlo-e-Diana-in-visita-a-Trani-Molfetta-e-Bari--1a62c528-b32f-4276-8392-2213654f6d8c.html|titolo=Inedita Lady D - Carlo e Diana in visita a Trani, Molfetta e Bari - Video|sito=RaiPlay|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>. Un articolo del quotidiano "[[La Repubblica (quotidiano)|la Repubblica]]" del 3 maggio 1985, riporta che la principessa [[Diana Spencer|Diana]] nella piazza antistante la [[Cattedrale di Trani|cattedrale]] abbia affermato che quello fosse il luogo più bello visto fino a quel momento, in relazione a quel viaggio<ref>{{Cita web|url=https://ricerca.repubblica.it/repubblica/archivio/repubblica/1985/05/03/in-piedi-all-alba-per-amore-di.html|titolo=IN PIEDI ALL' ALBA PER AMORE DI DIANA COSI' TENERA E SEXY - la Repubblica.it|sito=Archivio - la Repubblica.it|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>.
Nel [[2018]] [[Gianni Morandi]], in [[Puglia]] per un concerto al Palaflorio di Bari, ha trovato l'occasione per visitare le bellezze e i monumenti pugliesi, e visitando Trani ha pubblicato sui ''social network'' una sua fotografia nella piazza davanti alla cattedrale, allegando un messaggio con il quale ha ricordato il concerto di trent'anni prima con [[Lucio Dalla]] nello stesso luogo, ed ha espresso con termini lusinghieri il suo apprezzamento per la bellezza della [[Cattedrale di Trani|cattedrale]].<ref>{{Cita web|url=https://bari.repubblica.it/cronaca/2018/03/19/foto/gianni_morandi_trani-191694314/1/|titolo=Gianni Morandi stregato dalla cattedrale di Trani: "Quella volta qui con Lucio Dalla"|sito=la Repubblica|data=19 marzo 2018|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>
Nella stagione estiva del [[2021]] si è registrato un sensibile aumento degli arrivi di turisti rispetto all'anno precedente, il 12% in più, con 100mila presenze, soprattutto tramite trasporto ferroviario<ref>{{Cita web|url=https://bari.repubblica.it/cronaca/2021/10/08/news/puglia_2_4_milioni_di_turisti_hanno_scelto_i_treni_regionali_le_mete_piu_gettonate_polignano_monopoli_lecce_e_trani-321400618/|titolo=Puglia, 2,4 milioni di turisti hanno scelto i treni regionali: le località più gettonate Polignano, Monopoli, Lecce e Trani|sito=la Repubblica|data=8 ottobre 2021|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref>.
Il castello, noto per il suo valore storico e culturale, è un sito museale statale gestito dal [[Ministero della cultura|Ministero per i Beni Culturali]], nel [[2011]] è stato il terzo sito museale statale più visitato in [[Puglia]], con un totale di 49.510 visitatori secondo la classifica redatta dal [[Ministero della cultura|Ministero]]<ref>Visitatori e Introiti di Musei Monumenti e Aree Archeologiche Statali - ANNO 2011 - '''Ministero della Cultura - Ufficio di Statistica''' http://www.statistica.beniculturali.it/rilevazioni/musei/Anno%202011/MUSEI_TAVOLA7_2011.pdf</ref><ref>{{Cita web|url=https://www.tranilive.it/news/cronaca/217508/il-castello-di-trani-visitato-da-quasi-50mila-turisti-terzo-nella-classifica-pugliese|titolo=Il Castello di Trani visitato da quasi 50mila turisti. Terzo nella classifica pugliese|sito=TraniLive.it|lingua=it|accesso=14 dicembre 2021}}</ref>.
=== Ristorazione ===
La città sta ottenendo negli ultimi anni attestazioni di qualità per il settore della ristorazione: nel [[2020]] tre ristoranti hanno ricevuto ''due forchette'' sul massimo di tre da parte del Gambero Rosso<ref>{{Cita web|url=https://www.traniviva.it/notizie/tre-ristoranti-di-trani-insigniti-delle-due-forchette-del-gambero-rosso/|titolo=Tre ristoranti di Trani insigniti delle"Due Forchette" del Gambero Rosso|sito=TraniViva|data=24 novembre 2020|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref>; nel [[2021]] compaiono sei ristoranti nella Guida Michelin<ref>{{Cita web|url=https://guide.michelin.com/it/it/puglia/trani/ristoranti|titolo=Ristoranti MICHELIN a Trani - la Guida MICHELIN Italia|sito=MICHELIN Guide|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref>, dei quali due hanno ricevuto ''una stella'', riconoscimento già ricevuto l'anno precedente<ref>{{Cita web|url=https://www.traniviva.it/notizie/trani-sotto-due-stelle-michelin-nella-celebre-guida-dei-migliori-ristoranti-d-italia/|titolo=Trani sotto le "stelle Michelin" nella celebre Guida dei migliori ristoranti d'Italia|sito=TraniViva|data=25 novembre 2020|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref>. Hanno ricevuto riscontri di buon livello anche altre attività legate alla gastronomia, nel [[2021]] il Gambero Rosso ha assegnato il riconoscimento massimo di ''tre pani'' ad un panificio<ref>{{Cita web|url=https://www.tranilive.it/news/attualita/1044309/tre-pani-un-panificio-di-trani-ottiene-il-massimo-riconoscimento-del-gambero-rosso|titolo=Tre Pani, un panificio di Trani ottiene il massimo riconoscimento del Gambero Rosso|sito=TraniLive.it|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref> e ''due spicchi'' ad una pizzeria<ref>{{Cita web|url=https://www.gamberorosso.it/notizie/guida-pizzerie-ditalia-2022-del-gambero-rosso-tutti-i-premi/|titolo=Presentata la Guida Pizzerie d’Italia 2022: tutti i premi e la classifica delle migliori|autore=articoliGambero Rosso|sito=Gambero Rosso|data=11 ottobre 2021|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>.
La frequentazione turistica della città permette la presenza di un rilevante numero di locali di ristorazione, oltre che di altrettanto numerosi locali di svago e dedicati al fenomeno definito di ''"movida"'', quindi insieme a ristoranti, trattorie, pizzerie, osterie e taverne, vi sono anche enoteche, wine-bar e champagnerie.<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/vocabolario/champagneria_(Neologismi)|titolo=champagneria in Vocabolario - Treccani|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref><ref>{{Cita web|url=https://www.repubblica.it/viaggi/2021/09/01/news/trani_puglia_estate_vacanze-316111904/|titolo=Trani, sospesi tra movida e lentezza a scoprire i segreti della perla di Puglia|sito=la Repubblica|data=1º settembre 2021|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>
== Infrastrutture e trasporti ==
=== Strade ===
La città è attraversata dalla [[strada statale 16 Adriatica]] e servita in tangenziale dalla variante nota come strada statale 16 bis, che assicura i collegamenti veloci verso nord in direzione di [[Foggia]] e verso sud in direzione di [[Bari]]. I collegamenti a lunga percorrenza sulla direttrice nord-sud sono invece assicurati dall'[[autostrada A14 (Italia)|autostrada A14 Bologna-Taranto]], che a breve distanza della città presenta il casello di Trani.
Una rete di strade provinciali connette inoltre la città con i centri vicini: in particolare, [[Andria]] è raggiungibile mediante la strada provinciale 130 e [[Corato]] mediante la strada provinciale 238.
=== Ferrovie ===
La [[Stazione di Trani|stazione ferroviaria]] di Trani sorge lungo la [[ferrovia Adriatica]] [[Lecce]] - [[Bologna]], dotata di 2 binari di corretto tracciato più un'ulteriore binario.
=== Mobilità urbana ===
La gestione del trasporto urbano pubblico della città è gestita da Amet s.p.a. con tre linee di autobus.
La città ha la sede legale della [[STP Bari]] -Società Trasporti Provinciale- società, nata a Trani, che gestisce il trasporto pubblico extraurbano di persone nelle province di [[Provincia di Bari|Bari]] e [[Provincia di Barletta-Andria-Trani|Barletta-Andria-Trani]], con città anche della [[Provincia di Foggia]].
=== Pista ciclabile ===
[[File:Bike sharing trani.jpg|thumb|Una delle 4 postazioni di bike sharing]]
Sul lungomare è presente un tratto di percorso ciclabile, ovvero la pista ciclabile: fa parte del più ampio progetto della costruenda [[Ciclovia Adriatica]] che una volta completata collegherà tutte le località costiere dell'Adriatico, con benefici sulla mobilità sostenibile locale, sul turismo balneare e sul [[cicloturismo]] di lunga percorrenza che a queste latitudini è praticabile tutto l'anno. La pista ciclabile è blu e a doppio senso di marcia, lunga circa 2 km.
Nell'agosto 2009 è stata inaugurata una nuova pista ciclabile<ref>{{Cita web|url= http://www.traniweb.it/trani/informa/10297.html|titolo= Trani, inaugurata la pista ciclabile in via sant'Annibale , ''Traniweb, 1/08/2009''|accesso= 3 gennaio 2013|urlarchivio= https://web.archive.org/web/20100222084947/http://www.traniweb.it/trani/informa/10297.html|urlmorto= sì}}</ref>, completata solamente nel 2012, che costituisce un circuito nelle campagne della zona di Capirro, collegandosi con la parte sud della città lungo via Martiri di Palermo. La pista è a senso unico e di colore verde.
Nel giugno 2011 sono state installate 4 stazioni di ''[[bike sharing]]'' nei pressi della villa comunale, del castello, sulla penisola di colonna e alla stazione. Il servizio è stato temporaneamente sospeso a causa dei ripetuti atti di vandalismo, che hanno compromesso l'integrità delle biciclette<ref>{{Cita web|url= http://www.traniviva.it/magazine/notizie/le-bici-del-bike-sharing-di-trani-accatastate-in-un-cortile-comunale/|titolo= Le bici del bike-sharing accatastate in un cortile comunale , ''Traniviva, 3/12/2012''|urlmorto= sì}}</ref>.
== Amministrazione ==
{{vedi anche|Sindaci di Trani}}
=== Gemellaggi ===
*{{Gemellaggio|Croazia|Ragusa (Croazia){{!}}Ragusa}} ('''Dubrovnik)'''
*[[Podgorica]]<ref>{{Cita web|url=https://www.traniviva.it/amp/notizie/trani-gemellata-con-la-citta-montenegrina-di-podgorica/|titolo=Trani gemellata con la città montenegrina di Podgorica|sito=www.traniviva.it|accesso=2023-05-10}}</ref>
*[[Ischia (Italia)|Ischia]]<ref>{{Cita web|url=https://www.lagazzettadelmezzogiorno.it/news/puglia/23413/tutto-pronto-per-il-gemellaggio-trani-ischia.html|titolo=Tutto pronto per il gemellaggio Trani-Ischia|sito=www.lagazzettadelmezzogiorno.it|lingua=it|accesso=2023-05-10}}</ref>
== Sport ==
[[File:Unione Sportiva Calcio Trani following promotion to Serie B.jpg|thumb|La formazione della Polisportiva Trani che conquistò la serie B]]
Ha sede nel comune l'[[Associazione Sportiva Dilettantistica Vigor Trani Calcio]]. Fondata nel 1928 come Unione Sportiva Tranese, ha cambiato numerose denominazioni nella sua storia. Milita nel campionato di [[Eccellenza Puglia|Eccellenza pugliese]] e raggiunse il suo culmine con il campionato nazionale di [[serie B]] a metà degli anni sessanta.
In passato aveva sede a Trani l'[[Associazione Calcio Femminile Trani 80]] che ha vinto tre Scudetti e una coppa Italia.
Altre società sportive sono la Fortitudo Basket Trani, la Juve Trani basket, la squadra di pallavolo femminile [[Aquila Azzurra Trani]] e di pallavolo maschile Asd Geda Volley Trani<ref>{{citanews|lingua=it|url= http://247.libero.it/rfocus/34419377/1/trani-volley-grande-l-admaiora-volley-e-geda-volley-con-poker-di-vittorie-in-tutti-i-campionati/|titolo=Asd geda volley Trani }}</ref>. Si disputava nel comune la [[Trani Cup]], un torneo professionistico di [[tennis]] giocato sulla terra battuta, che ha fatto parte dell'[[ATP Challenger Tour]].
=== Impianti sportivi ===
[[Stadio comunale (Trani)|Stadio comunale]] “Nicola Lapi” con capienza di {{formatnum:8401}} posti a sedere.
Il ''Tensostatico Ferrante'' è un impianto utilizzato per ospitare partite di pallavolo e basket.<ref>{{citanews|lingua=it|url=http://www.fortitudotrani.it/tensostatico-comunale/|titolo=Tensostatico comunale di Trani}}</ref>
== Note ==
<references />
== Bibbliografije ==
* {{cita libro|autore=Benedette Ronchi|titolo=Invito a Trani|anno=1988|editore=[[Schena Editore]]}}
* Geséppe Amorese, Le cento chiese di Trani, Capone Editore
*{{cita libro|autore=Raffaelle Piracci|titolo=La storia di Trani|anno=2011|editore=Landriscina Editrice}}
*{{cita libro|autore=Geséppe Strappa, Matteo Ieva, Maria Antonietta Dimatteo|titolo=La città come organismo. Lettura di Trani alle diverse scale|anno=2003|editore=Mario Adda Editore}}
* {{cita libro|autore=Stefanie Mola|titolo=Trani guida turistico culturale|anno=1994|editore=[[Mario Adda Editore]]}}
* {{cita libro|autore=Line Patruno, Stefanie Mola, Rafaele Nigro|titolo=Trani|anno=2008|editore=Mario Adda Editore}}
*{{cita libro|autore=Frangesche Onesti|titolo=Il Borgo ottocentesco di Trani|anno= 1989}}
*{{cita libro|autore=Cosime Attamiane Fonseca|titolo=Trani|opera=Itinerari e centri urbani nel Mezzogiorno normanno-svevo, Atti delle decime giornate normanno-sveve|anno=1993|curatore=[[Giosuè Musca]]|p=365–384}}
*Nècole Nuzzolese, La Trani Antica, YouCanPrint Editore, 2021
== 'Ndruche pure ==
* [[Accademie de le Pellegrine]]
* [[Ordinamenta et consuetudo maris]]
* [[Regge Udienze]]
* [[Repubbleche Napultane (1799)]]
* [[Sezione de Archivije de State de Trane]]
* [[Storie d'a Pugghie]]
* [[Suddivisione amministrative d'u Regne de Napule]]
== Otre pruggette ==
{{interprogetto|wikt=Trani|voy}}
{{Collegamiende fore a Uicchipèdie}}
* {{Collegamenti esterni}}
{{Provinge de Barletta-Andria-Trani}}
{{Capeluèche de provinge tagliàne}}
{{Controllo di autorità}}
{{Portale|Puglia}}
[[Categoria:Trane| ]]
[[Category:Comune d'a Pugghie]]
[[Category:Comune d'a provinge de Barlette-Andrie-Trane]]
btkk6cfv4sekm095bodqki65hqrh4pv
150964
150963
2024-12-18T14:42:31Z
TarantoNelCuore
11052
/* Cultura */
150964
wikitext
text/x-wiki
{{T}}
{{nd}}
{{Divisione amministrative
|Nome = Trane
|Panorama = Trani 061.JPG
|Didascalia = Panorama de Trane e d'a cattedrale da 'u fortine de Sand'Antuone jndr'à Ville comunale
|Voce bandiera =
|Voce stemma =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Pugghie
|Divisione amm grado 2 = Barlette-Andrie-Trane
|Amministratore locale = [[Amedée Bottaro]]
|Partito = [[Partito Democratico (Itaglie)|PD]]
|Data elezione = 19-6-2015
|Data rielezione = 23-9-2020
|Data istituzione =
|Altitudine =
|Acque interne = Torrende Andiche
|Abitanti = 54890
|Note abitanti = {{Istat|110|9|2023|data={{data|7|11|2023}}|accesso={{data|17|11|2023}}}}
|Aggiornamento abitanti = 31-8-2023
|Sottodivisioni = Capirre - Voccadore - Vallelune
|Divisioni confinanti = [[Andrie]], [[Barlette]], [[Bisceglie]], [[Corate]] ([[cetate metropolitane de Bari|BA]])
|Codice postale = 76125
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1190
|Nome abitanti = Tranese
|Patrono = [[San Necole 'u Pellegrine]]<ref name=tutt>{{Cita web|https://www.tuttitalia.it/puglia/73-trani|Trane|19 ottommre 2022}}</ref>
Compatroni: [[Sandissime Crugefisse]] de Culonne, San Magne, Marije Sandissime de l'Apparizione
|Festivo = 2 sciugne<ref name=tutt/>
|PIL =
|PIL procapite =
|Inno = Mannate da l'Attane (Inne de San Necole 'u Pellegrine)
|Soprannome = perla de l'Adriateche<ref>{{Cita web|url=https://st.ilsole24ore.com/art/viaggi/2016-07-05/puglia-trani-perla-adriatico-163551.shtml/|titolo=|accesso=4 decemmre 2021|dataarchivio=7 settemmre 2021|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20210907123408/https://st.ilsole24ore.com/art/viaggi/2016-07-05/puglia-trani-perla-adriatico-163551.shtml|urlmorto=sì}}</ref><br/>Atene de le Pugghie<ref name="pannunziomagazine.it">{{Cita web|url=https://www.pannunziomagazine.it/torniamo-al-de-sanctis-del-discorso-di-trani-di-giuseppe-brescia/|titolo=}}</ref><ref name="traniviva.it">{{Cita web|url=https://www.traniviva.it/notizie/omaggio-a-de-sanctis-sostenitore-di-trani-dell-italia-unita/|titolo=}}</ref>
|Motto = {{maiuscoletto|Fortis Ferox Fertilis}}
|Mappa = Map of comune of Trani (province of Barletta-Andria-Trani, region Apulia, Italy).svg
|Didascalia mappa = Posizione d'u comune de Trane jndr'à provinge de Barlette-Andrie-Trane
}}
'''Trane''' ('''Trani''' {{audio|It-Trani.ogg}}, jndr'à 'u [[Lènghe tagliàne|tagliàne]]<ref>{{cita libro |autore1=Teresa Cappello |autore2=Carle Tagliavini |wkautore2=Carlo Tagliavini |titolo=Dizionario degli etnici e dei toponimi italiani |città=Bologna |editore=Pàtron |anno=1981 |p=582 |sbn=IT\ICCU\UMC\0979712}}</ref>) jè 'nu [[Comune (Itaglie)|comune tagliàne]] de {{formatnum:54890}} crestiàne<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>, capeluèche, 'nzieme a [[Barlette]] e [[Andrie]], d'a [[provinge de Barlette-Andrie-Trane]] jndr'à [[Pugghie]], se affacce sus a 'u [[Mare Adriateche]].
Durande 'u medioeve ha state 'nu cendre urbane 'mbortande assaije e scale commerciale sus a l'Adriateche<ref>{{Cita pubblicazione|autore=Vittorio Franchetti Pardo|titolo=La città di Trani nel Medioevo|rivista=Conferenza presso la Facoltà di Architettura dell’Università di Bari}}</ref>; se penze ca se ave promulgate 'u prime [[codece maritteme]] d'u munne occidendale, le ''[[Ordinamenta et consuetudo maris]]'', jndr'à 'u [[1063]]<ref>{{Cita libro|autore=Francesco Schupfer|titolo=Trani ed Amalfi - studi sulle consuetudini marittime del medioevo|annooriginale=1892|editore=Loescher}}</ref>.
Jè sede de [[trebbunale]] e de [[Sezione de Archivije de State de Trane|sezione de Archivije de State]]. 'A cetate ha state sede d'a [[Regge Udienze]] provingiale pe cchiù de doje sechele, da 'u [[1586]] a 'u [[1806]], cu funziune de capeluéche e de prengepàle cendre amministrative e giudiziarie pe l'andiche provinge de [[Terre de Bare (provinge)|Terre de Bare]]; cchiù nnande devendò sede d'a [[Corte d'Appelle]] de le Pugghie<ref>{{Cita web|url=https://www.ordineavvocatitrani.it/consiglio/la-storia-del-tribunale-di-trani-storia-antica/|titolo=}}</ref>.
'A produzione economeche jè diverse: apparte l'estrazione e fatiamende de le cave sue d'a [[petre de Trane]], stè l'industrie de calzature, abbigliamende, metalmeccaneche e d'u legne<ref name=":8">{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/trani/|titolo=Trani}}</ref>; se produce 'u [[Moscate de Trane]]. Sò sveluppate 'u settore terziarie e 'u turisme, sie culturale ca balneare<ref name=":9">{{Cita web|url=http://www.comuni-italiani.it/16/balneari.html|titolo=Località balneari nella Regione Puglia segnalati da Legambiente nella Guida Blu.}}</ref>. 'A cetate jè recanusciute 'mbrà le [[cetate d'arte]] d'a Pugghie<ref name=":0">{{Cita web|url=https://www.regione.puglia.it/documents/538827/1168238/Atto+_2018_74_056_DIR.pdf/fb960f20-3224-c996-2b2f-3b678aac15c2?t=1615377389622|titolo=DD n. 2018/74/056 d'u 09/10/2018}}</ref>, grazie a' rilevanze storeche e artisteche<ref name=":10">{{Cita web|url=https://www.regione.puglia.it/documents/538827/1168238/Atto+_2018_74_056_DIR.pdf/fb960f20-3224-c996-2b2f-3b678aac15c2?t=1615377389622|titolo=art.3 co.1 - linee guida sui requisiti delle Città d'arte}}</ref> d'u borghe andiche e de monumiende quale 'a [[Cattedrale de Trane|cattedrale]] [[Architetture romaneche|romaneche]] e 'u [[Castelle sveve (Trane)|castelle sveve]].
== Sciugrafije fiseche ==
{{'Ndruche pure|Sciugrafije d'a Pugghie}}
=== Territorie ===
{{citazione|''Là dove l'Adriatico già promette lo Jonio e perde il verde acidulo sotto le squame d'un azzurro tiepido e denso, questa città (...), Trani, eleva un duomo alto come un'acropoli e una torre che ne misura la distanza dal cielo.''|[[Cesare Brandi]], ''Inno a Trani''}}
[[File:Panoramic of Trani (1) - Villa con mare.jpg|thumb|upright=2.3|Panorameche d'a coste, jndr'à 'u tratte 'mbrà 'a Ville Comunale e 'u [[Monastere de Sanda marije de Culonne|Monastere de S. Marije de Culonne]]]]
'A cetate ste sus 'a coste adriateche 42 km a nord de Bare, a 'n'altitudine de 7 metre s.l.m. 'Na 'nzenature piccele naturale, generate jndr'à l'andichità da 'a foce de 'nu jume oramaie scombarse, corresponne a 'u puérte cetadine. 'U territorie jè soprattutte pianeggiande, pure ca recade jndr'à l'estreme porzione settendrionale d'a Vasce [[Murge]] barese, caratterizzate da 'na serie de terrazze, addò l'altezze massime jè raggiunde in corrispondenze d'a matine de Sand'Elìe (a cchiù o mene 200 metre s.l.m), ca vonne verse 'a coste. 'U 'ndere territorie jè percorse da tanda [[Lame (geologgije)|lame]], 'mbrà le quale 'a cchiù 'mbortande jè Lame Paternem ca segne 'u confine cu 'u comune de [[Bisceglie]].
Le caratteristeche geologgeche d'u territorie onne permesse 'u sveluppe de l'attivitate estrattive d'a [[petre de Trane]], preggiate rocce calcarée, pe anne une de le cchiù 'mbortande motore de l'economije cetadine. L'attivitte estrattive de le urteme decennie ave però provocate irrimediabbilmende alteraziune d'u territorie, sie a levèlle ambiendale ca paesaggisteche, cu 'u probbleme angore osce a die irrisolte de le arée dismesse, fattore de rischie ambiendale e sanitarie, difficilmende recuperabbele<ref>{{Cita web|url= http://www.lapideiculturali.unifi.it/prin2004/_contents/Canosa/04_Territorio/60.pdf|titolo= A.Paglionico, D.Sollitto: ''Analisi delle aree estrattive dismesse nel territorio di Trani'', Convegne ''Le risorse lapidee dall'antichità ad oggi in area mediterranea, Canosa di Puglia, 25-27/09/2006''|accesso= 3 scennare 2013|urlarchivio= https://web.archive.org/web/20150402092138/http://www.lapideiculturali.unifi.it/prin2004/_contents/Canosa/04_Territorio/60.pdf|urlmorto= sì}}</ref>.
'A coste sud jè caratterizzate da 'a presenze de [[falesie]] piccele, formazione geologgeche tipeche d'u tratte de coste 'mbrà Trane e Bisceglie: 'u sfruttamende antropeche, l'erosione da vanne de le mote ondose e pe urteme le opere de conzolidamende d'a coste onne notevolmende redimenzionate l'estenzione de le falesie, presende oramaje sulamende jndr'à 'u tratte de coste 'mbrà 'u Lide Matinelle e 'a Torre Olivieri, a 'u confine cu 'u comune de Bisceglie.
'A vanne settendrionale d'u territorie, sciugafecamende condinue a' valle d'u jume [[Ofande]], se destingue pa presenze de' na [[zone umide]] costiere, jndr'à località Boccadore-Ariscianne, caratterizzate da 'a presenze de 'nu sbuènne de sorgende de acque salmastre, ca costituisce 'nu importante habitat naturale pe tanda specie anemale e vegetale.
[[File:Vigneto 1 Trani.jpg|miniatura|Vignetw jndr'à l'agre de Trane]]
'A vegetazzione d'u territorie jè fatte da [[pinus|pine]] (jndr'à le varietà [[Pinus pinea|domesteche]], [[Pinus pinaster|marittime]] e [[Pinus halepensis|de Aleppe]]), [[carrube]], [[corbezzole]], [[lentische]], [[querce]], [[ginepre]] e [[eriche]]. Le colture cchiù diffuse sò chidde de [[alìe]], [[amennele]] e [[uve]] da vine, in particolar mode d'u [[Moscate de Trane doce naturale|Moscate de Trane]].
=== Clime ===
[[File:Panorama trani.jpg|thumb|Vedute da 'u fortine, a 'u tramonde]]
* [[Classificazione climateche]]<ref>{{Cita web|url=http://www.confedilizia.it/clima-ZONE.htm|accesso=25 marzo 2007|titolo=Pagina con le classificazioni climatiche dei vari comuni italiani|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20100127140928/http://www.confedilizia.it/clima-ZONE.htm|urlmorto=sì}}</ref>:
** [[Zone climateche]] C;
** [[Grade sciurne]] 1190
Seconde 'a [[classificazione de le clime de Köppen]] 'a cetate appartene a' fasce ''Csa'' cioè a 'u clime temberate de le medie latitudine cu staggiune assaije cavede (temberature medie assolute d'u mese cchiù cavede non inferiore a le 22 °C) e staggione assutte. 'U clime tranese hè tipicamende [[Mar Mediterranée|mediterranée]]. Essenne 'na cetate costiere, l'umidità relative se mandene assaije ierte pe tutte l'anne, cu 'nu valore medie d'u 70%. 'A brezze marine face sine ca le temberature d'a staggione non ge 'nghianane generalmende sus a le 32 °C. Sulamende in case de vinde forte de libecce, pe effette favoneche, se ponne raggiungere e certe vote superà le 40 °C. (Record de +45,4 °C pe Bare Palese)<ref>{{Cita web|url= http://www.meteo-net.it/statistiche/estremi.aspx|titolo= Record meteo estremi|accesso= 25 settemmre 2010|urlarchivio= https://web.archive.org/web/20081226125538/http://www.meteo-net.it/statistiche/estremi.aspx|urlmorto= sì}}</ref>. Pure le temberature 'nverale sò abbastanze condenute. Non ge sò sare le arrive de arie fredde nord oriendale ca certe vote ponne carrescià precipitaziune pure de tipe nevose. Le piogge sò congendrate soprattutte l'autunne e 'a vernate, quase assende jndr'à 'u periode d'a staggione e soprattutte de carattere temboralesche.
{{ClimaAnnuale
| nome = Trane
<!-- Temperature massime mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in °C), da gennaio (01) a dicembre (12) -->
| tempmax01 = 11.4
| tempmax02 = 12.4
| tempmax03 = 14.9
| tempmax04 = 18.5
| tempmax05 = 23.3
| tempmax06 = 27.7
| tempmax07 = 30.7
| tempmax08 = 31.7
| tempmax09 = 26.8
| tempmax10 = 21.4
| tempmax11 = 16.5
| tempmax12 = 12.9
<!-- Temperature minime mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in °C), da gennaio (01) a dicembre (12) -->
| tempmin01 = 4.1
| tempmin02 = 4.3
| tempmin03 = 6.0
| tempmin04 = 8.4
| tempmin05 = 12.3
| tempmin06 = 16.2
| tempmin07 = 19.8
| tempmin08 = 20.0
| tempmin09 = 16.2
| tempmin10 = 12.3
| tempmin11 = 8.5
| tempmin12 = 5.6
<!-- Piovosità totali mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in mm), da gennaio (01) a dicembre (12) -->
| pioggia01 = 52
| pioggia02 = 58
| pioggia03 = 46
| pioggia04 = 43
| pioggia05 = 39
| pioggia06 = 30
| pioggia07 = 22
| pioggia08 = 26
| pioggia09 = 49
| pioggia10 = 61
| pioggia11 = 62
| pioggia12 = 60
<!-- Umidità percentuali medie mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in %), da gennaio (01) a dicembre (12) -->
| umido01 = 76.6
| umido02 = 75.1
| umido03 = 73.5
| umido04 = 71.1
| umido05 = 68.7
| umido06 = 64.2
| umido07 = 60.2
| umido08 = 61.3
| umido09 = 68.3
| umido10 = 74.4
| umido11 = 76.5
| umido12 = 77.0
}}
== Origgene d'u nome ==
[[File:Peutingeriana Aufidus.JPG|miniatura|Stuézze d'a [[Regio II Apulia et Calabria|Regio Apulia]] jndr'à [[Tabula Peutingeriana]]; jè indicate 'a posizione de ''Turenum'' (Trane) e 'a distanze, in miglie romane, ca 'a separe da ''Bardulos'' (Barlette) e da ''Natiolum'' (Giovinazze)]]
L'anlisi etimologgeche d'u toponime ''Trane'' jè conseguenze d'u rapporte de dependenze da 'u nome ''"Turenum/Tyrenum"'' ca 'ndicave 'u luéche addò nasce 'a cetate de osce a die. Stu nome jè attestabbele ggià jndr'à l'età classeche deducennele da l'etniche ''"Turnantini"'' repurtate da [[Plinie 'u Vecchie|Plinie]] ([[Naturalis historia|N.H.]]III.105) e presende jndr'à forme ''"Turenum"'' jndr'à [[Tavole Peutingeriane]]. 'U nome de osce a die "Trani" jè ambiamende canusciute jndr'à culture italiche d'u [[XIV sechele|XIV sec.]] ([[Giuanne Boccaccio|Boccaccio]], [[Decameron|Dec.]], II.4.28.30). 'U probbleme toponomasteche ha state cchiù vote afrondate da le studiuse, da G. Alessio e F. Ribezzo 'nzigne a le urteme analise sus 'a toponomasteche pugghiese coordinate da G. B. Pellegrini.
Conzideranne quinde l'ipotesi ca 'u nome "Trani" derive da "Turenum/Tyrenum", se pò relevà jndr'à quiste 'na base ca forme ''-tur'' ambiamende attestate jndr'à le lènghe preclasseche in ambite tirreneche e adriateche de l'[[età d'u firre]], conseguende a 'n'infiltrazione de strate o sostrate lenghuistece ellenece e illirice. Seguenne sta ipotesi 'nderpretative 'u toponime "Turenum" se mette jndr'à 'na fase abbastanze ierte, arcaiche, de le lènghe mediterranée.<ref>Le conzideraziune sus a 'u toponime "Turenum" sò pigghiate e rielabborate da 'a "Nota sull'origine del toponimo Trani" d'u dott. Mechèle Balice jndr'à "La città come organismo - Lettura di Trani alle diverse scale" de G. Strappa, M. Ieva, M.A. Dimatteo - Saggi e Monografie del Politecniche de Bare - Adda Editore</ref>
Vale 'a pene arrecurdà pure le otre ipotesi avenute apprisse: 'a tradizione storiografeche andiche arrecurdave cumme 'u nome de Trane ere legate a l'eroe d'a [[mitologgije greche]] [[Diomede]], cu 'u figghie [[Tirrene (mitologgije)|Tirrene]] avere funnate 'a cetate; 'n'otra ipotesi dice ca 'u toponime puteve essere 'a forme redotte de ''Traiane'', nome ca pò essere state date a' cetate in onore d'u [[Traiane|'mberatore]], 'u quale ave legate 'u nome sue jndr'à 'u territorie a 'u passagge d'a [[Vie Traiane|Vie Appie Traiane]]; 'n'otre angore ave viste 'u nome cumme derivazione da 'u termine medievale ''trana'' (o ''traina'') ca stave a 'ndicà 'n'inzenature adatte a' pesche<ref>[[Trani#cite ref-5|'''^''']] AA. VV., ''Dizionario di toponomastica'', Torine, UTET, 1990, p. 782, ISBN 88-02-07228-0.</ref>.
== Storie ==
{{'Ndruche pure|Storie d'a Pugghie}}
=== Le origgene ===
[[File:Trani Monastero posteriore.jpg|miniatura|'U promondorie de Cape Culonne, addò nascerene le prime 'nzediamiende de l'[[Età d'u bronze jndrà l'Europe|età d'u bronze]]]]
Quacche acchiamende archeologgeche ca conziste jndr'à tracce de 'nzediamiende javetative de l'[[Età d'u bronze jndrà l'Europe|età d'u bronze]] sus a 'u promondorie de Cape Culonne attestate le origgene preistoreche d'a presenze umane jndr'à 'u territorie. Onne state acchiate reste de capanne cercolare e rettangolare, rispettivamende de l'età d'u bronze e d'u bornze finale, documendate [[Dolium|dolie]] de argille decorate cu scanalature e signalate cerameche micenée.<ref>{{cita libro|titolo= Italia meridionale e mondo miceneo |autore= Marche Bettelli |anno= 2002 |isbn= 9788878142992 |editore= All'Insegna del Giglio}}</ref>
Pa genesi e 'u sveluppe d'u javetate de osce a die, le caratteristeche d'u territorie averena essere condiziune favorevole a 'u sveluppe de 'nu 'nzediamende: 'a presenze d'u puérte de origgene naturale, jndr'à 'na conghe mise in posizione riendrate respette a' linée de coste, formate da l'azione erosive de 'nu torrende andiche arrecurdate jndr'à documiende andiche cumme ''flumicellus'' determinave 'nu approde agevole e secure pe le andiche 'mbarcaziune; pò 'u clime mite e l'abbondanze de 'mbortande resorse quale 'u mare pescose, 'u terrene fertile e 'a petre calcarée, favoriscene 'u sveluppe de le prime stanziamiende.<ref name=":3" />
=== L'età romane e tardeandiche ===
[[File:Interno chiesa san Martino Trani.jpg|miniatura|'A [[Chiesere de San Martine (Trane)|chiesere de San Martine]], de epoche iertemedievale]]
Le tracce cchiù congrete de 'nu 'nzediamende urbane jndr'à 'u site d'a cetate de osce a die rimannene a periode none precedende a l'arrive de le [['Mbere romae|Romane]]. 'A cetate avenìe 'ndicate cu 'u nome de ''Turenum'' jndr'à [[Tavole Peutingeriane]], 'a cope medievale de 'nu stradarie de l'andiche Rome.
Sotte a le romane, a le tiembe d'u 'Mberatore [[Marche Aurelie]], 'a cetate ere 'nu Municipie, cumme se releve da 'n'andiche 'scrizione ca ste jndr'à 'u cortile de Palazze Beltrani:
{{citazione||Fonte bibliogr.: da {{Cita web|url=https://books.google.it/books?id=gv6Lnr-RkCMC&pg=PA141&lpg=PA141&dq=Abitanti+citt%C3%A0+Trani+nel+1700&source=bl&ots=DGNylE6EMQ&sig=Qhvpfd9riGcV_6RBDsJsyiLK4xw&hl=it&sa=X&ved=0ahUKEwiAu4jFlLvMAhWFtxQKHTE2DHAQ6AEINzAE#v=onepage&q=Abitanti%20citt%C3%A0%20Trani%20nel%201700&f=false|titolo=Istorica Descrizione del Regno di Napoli diviso in dodici province|autore=|data=|accesso=}}
|Imp. Caesa<br>
Ri Divi Anto<br>
Nini Filio Divi<br>
Hadriani Nepoti<br>
Divi Traiani Part.<br>
Pron. M. Aurel.<br>
Antonino Augusto<br>
Pontif. Max<br>
Trib. Pot. XV. Cons.II.<br>
Publ. D. D.|lingua=la}}
L'urteme righe de l'iscrizione reporte: ''Publico Decurionum Decreto.'' Quinde ''Turenum'', osce a die Trane, ere 'nu [[Municipie (storie romane)|Municipie]] in quande avere 'u Collegge de le [[Decurione|Decuriune]].
Testimonianze d'a presenze romane jndr'à 'u territorie de ''Turenum'' sò: 'nu mauseolée appartenute a' famigghie de le Bibii, 'nzippate probbabbilmende jndr'à 'u [[III sechele a.C.]] vecine a 'u ''flumicellus'' e scettate 'nderre jndr'à seconde metà d'u [[XIX sechele]]; le mure de [[Opere reticolate|opus reticolatum]] cumme arginature de 'nu torrende ca sfociave jndr'à l'inzenature d'u puérte, addò le reste avenèrene ausate pò cumme fondamende pu sottepassagge ferroviarie de vie Torrende Andiche; 'a sculture litiche de 'nu lione osce a die mise sus a 'u sagrate d'a [[Chiesere de Sand'Agustine(Trane)|chiesere de Sand'Agustine]]; doje epigrafe ca resalene a l'epoche de le 'Mberature [[Marche Aurelie]] e [[Costande I|Costande]], mò presende respettivamende jndr'à 'u palazze Beltrsani e jndr'à [[Chiesere de Sand'Andrée (Trane)|chiesere de Sand'Andrée]]; le ruvine de 'na ville urtemamende acchiate acchiate lunghe 'u tratte de coste verse Bisceglie, reconducibbele a 'u [[I sechele a.C.]]<ref>{{Cita web|url= http://www.tranilive.it/news/Attualit%C3%A0/210/news.aspx|titolo= Una villa romana alla "seconda spiaggia", da Tranilive (5/11/2008)|accesso= 25 settemmre 2010}}</ref>
'A cetate ha state sede de diocesi jndr'à l'età tardeandiche, 'u vescove Eutichie mise 'a probbie firme a 'u Congiglie Romane d'u 501 e a stu periode appartenene le reste de 'nu edificie de culte acchiate sotte a 'u piane d'a cripte longitudinale d'a Cattedrale romaneche.<ref>{{Cita web|url=http://cartapulia.it/dettaglio?id=127673|titolo=Trani - Carta dei Beni Culturali della Regione Puglia|sito=cartapulia.it |accesso=22 decemmre 2021}}</ref>
=== 'U Medioeve ===
{{quote|Trane ere une de le cchiù 'mbortande puérte d'a Pugghie, da sembre crocevie de popole e culture d'u Mediterranée e porte pe l'Oriende, testimone cu le chieseere sue, cu le palazze e 'a storie soje, de quedde età de mmienze, da sembre ricche de fascine e de mistere.|lingua=roa-tara|-|Trani era uno dei più importanti porti della Puglia, da sempre crocevia di popoli e culture del Mediterraneo e porta per l'Oriente, testimone con le sue chiese, con i suoi palazzi e con la sua storia, di quell'età di mezzo, da sempre ricca di fascino e di mistero.|lingua=it}}
[[File:Louis-Jean Desprez, The Cathedral at Trani, 1778, NGA 47092.jpg|miniatura|'A chiazze d'a [[Cattedrale de Trane|Cattedrale]], [[1778]]<ref>[[acquerelle]] de [[Louis Jean Desprez|Louis-Jean Desprez]] d'u [[1778]]</ref>|sinistra]]
[[File:ordinamentaTrani.JPG|miniatura|verticale|Le [[ordinamenta et consuetudo maris]]]]
Apprisse a' [[cadute d'u 'Mbere romne d'Occidende]] accumenzò jndr'à Pugghie 'u periode [[bizzandine]], caratterizzate da 'na pause de [[Regne longobbarde|dominazione longobbarde]] e da le minacce ca avenèvane da 'u mare pe màne de le [[Saracine]]. Ha state comungue 'u [[Medioeve]] 'u periode d'ore d'a cetate.
Le evidenze storeche e archeologgeche devendane cchiù 'mbortande partenne da 'u [[IX sechele]] a.C. Sotte 'a dominazione longobbarde Trane ha state sede de 'nu [[gastaldate]] e aqquà avenìe spustate 'a [[sede vescovile]], 'nzigne a quidde mumende stave a Canose, destrutte da le Saracine jndr'à 'u [[813]]. Apprisse a' cadute de l'[[Emirate de Bare]], le [[Bizzandine]] repigghiarene 'u condrolle de Trane, ca sa semblice [[vicus]] avere devendate oramaje 'na cetate fortificate, 'a cetate avere 'na cinde murarie cu quattre porte, ''Porte Aurée o Andiche'', ''Porta Nove'', ''Porte Vetere'' e ''Porte Vassalle''.
Pò, seconde 'u Diacone Paole, jndr'à 'u periode jndr'à 'u quale Bare scìe jndr'à le mane de le Saracine, e 'nzgine a' libberaziona soje, 'a cetate de Trane devendò pure sede d'u Streteghe, massime rappresendande de le bizzandine jndr'à 'u Sud Itaglie. Jndr'à stu periode 'u puérte d'a cetate ave avute 'nu sveluppe forte forte.
Durande 'u periode de appartenenze a 'u [['Mbere bizzandine]] 'a cetate godeve de 'nu certe grade de prestigge e autonomije cumme punde de 'ngondre 'mbrà Oriende e Occidende. Jndr'à 'u 1010 e jndr'à 'u 1018 'a cetate se aunisce a le mote guidate da [[Melo de Bare]] condre a le bizzandine, ca reprimene 'a revolte e repigghianne 'u condrolle d'a cetate 'mbonde a l'arrive de le [[Normanne]].
Jndr'à 'u [[1042]] 'a cetate avenìe scacchiate cumme sede de une de le dudece baronìe addò avenìe devise 'a [[Condée de Pugghie]]: assignate a 'u conde [[Pitre de Trane|Pitre]], avenìe espugnate sulamende diverse anne apprisse. Jndr'à stu periode 'a cetate gudìe de 'nu certe grade de autonomje, duvute a 'u condrolle oramaje formale da vanne de le guvernature bizzandine e a le lotte de potere 'mbrà le diverse rame d'a famigghie [[Altavilla]].
'A cetate cadìe definitivamende sotte a 'u [[Conguiste normanne de l'Itaglie meridionale|dominie normanne]] jndr'à 'u [[1037]], apprisse 50 sciurne de assedie, pe màne de [[Robberte 'u Guiscarde]].
Jndr'à stu periode, correspondende a' prime crociate, precisamende jndr'à 'u [[1099]], ca jndr'à cetate se accumenzarene le fatìe pa costruzione d'a [[Cattedrale de Trane|cattedrale]] in onore d'u sande patrone [[Nècole Pellegrino|San Nècole pellegrine]], 'nu uagnone greche in viagge verse [[Rome]] ca murìe a Trane, apprisse de le sciurne de malatìe e quacche miracole, e canonizzate subbete apprisse a furore de popole. Ggià allore avère granne 'mbortanze 'u puérte, ca pò devende punde de partenze e de retorne de diverse [[crociate]].
==== 'U primate commerciale e le [[Ordinamenta et consuetudo maris]] ====
[[File:Trani porta della cattedrale xilografia di Barberis 1898.jpg|miniatura|verticale|'U Portale d'a [[Cattedrale de Trane|Cattedrale]], [[XII sechele]]<ref name=":12">[[xilografije]] de Barberis, [[1898]]</ref>]]
[[File:Trani porta della chiesa di San Giacomo xilografia di Barberis 1898.jpg|miniatura|verticale|Porte d'a [[Chiesere de San Giacome (Trane)|chiesere de San Giacome]] [[XII sechele]]]]
Sotte a 'u dominie normanne 'a cetate gudìe, 'nzieme a le otre comunitate pugghiese, de 'na maggiore autonomje respette a 'u cendralisme d'u guverne Bizzandine. Le tranise se aunirene a le ribelliune frequende condre a le sovrane d'[[Altaville]], avenenne però sconfitte sie da [[Ruggere II]] jndr'à 'u 1134 ca, definitivamende, da 'u successore sue, [[Guglieme 'u Malo]], ca jndr'à 'u [[1156]] punìe duramende 'a cetate 'nzieme a le otre ribbelle pugghiese, 'mbrà le quale Bare ca avenèrene quase combletamende destrutte.
Jndr'à cetate furì 'u commerde de frumende e uegghie, destinate a le puérte de tutte l'Adriateche, in particolare verse 'a coste dalmate e [[Venezie]]. A testimonianze d'a prosperità economeche raggiunde 'mbrà l'XI e 'u XII sechele ste 'a costruzione d'a maestose [[Cattedrale de Trane|Cattedrale]] e 'a promulgazione de le [[Ordinamenta et consuetudo maris|Ordinamenta Maris]] jndr'à 'u [[1063]], seconde 'a datazione tradizionale, le quale rappresenderebbere 'u prime esembie de codece maritteme jndr'à 'u Mediterranée.
'U puérte, cu 'a 'nzenature naturale ca 'u faceve 'nu punde de approde strateggeche pa protezzione de le nave, devendò une de le prengepàle punde de 'mbarche pe le crociate in partenze verse 'a Terrasande. 'A cetate ere sede de 'nu ''"ospitale"'' de le [[Cavagliere temblare]], cu annesse 'u 'mbarcadere e 'a preggevole [[Chiesere de Ognessande (Trane)|chiesere]].
Durande 'a Sumane Sande d'u 1195, [[Enriche VI de Svevie|Enriche VI]], attane de [[Federiche II de Svevie|Federiche II]], annugiò trionfalmende, da Trane, 'a [[Crociate d'u 1197|crociate]].<ref>{{Cita web|url=https://issuu.com/rivista.militare1/docs/16._il_lazio_meridionale_tra_papato_e_impero_al_te|titolo=IL LAZIO MERIDIONALE TRA PAPATO E IMPERO AL TEMPO DI ENRICO VI by Biblioteca Militare - Issuu|sito=issuu.com|lingua=en|accesso=2022-10-06}}</ref>
'Nu documende 'mbortande ca reguarde l'aspette de Trane e de l'[[Arcidiocesi de Trane-Barlette-Bisceglie|Arcidiocesi]] soje jndr'à 'u [[XII sechele]] jè 'a [[Bolle pontificie|Bolle]] ''“Dignitatem ecclesiis”'', previlegge de [[Pape Calliste II]] d'u 6 novemmre 1120 dirette a l'Arcivescove de Trane Bisanzie II; quiste testimonie, pure, l'esistenze jndr'ò quedda date d'u ''Monastere de Sanda Marije d'u Monde'', jndr'à 'u quale pò avène costruite jndr'à 'u sechele apprisse [[Castel d'u Monde]]<ref>{{Cita web|url=https://www.andriarte.it/CastelDelMonte/documenti/Documenti-1240.html|titolo=Lettera dell'Imperatore Federico II al giustiziere di Capitanata Riccardo da Montefuscolo per la predisposizione dei materiali e di quanto necessario alla costruzione di un castello presso la chiesa e monastero di Santa Maria del Monte - 1240}}</ref>, e l'appartenenza soje a' Cetate e a l'Arcidiocesi de Trane<ref>{{Cita web|url=https://www.andriarte.it/Episcopio/documenti/BollaCallistoII_1120_SMariaDalMonte.html|titolo=Documenti: Bolla del 1120 di Callisto II - Monastero S. Maria dal Monte}}</ref>. Ste condenute avenèrene confermate, cchiù o mene repetenne pure 'a forme d'u teste, jndr'à otre bolle pontificie apprisse fatte pe tutte l'arche d'u [[XII sechele]]<ref>{{Cita web|url=https://www.andriarte.it/Episcopio/documenti/BollaCelestinoIII_1192_SMariaDalMonte.html|titolo=Documenti: Bolla del 1192 di Celestino III|accesso=2021-12-23}}</ref>. da 'u teste d'a bolle:
{{citazione|Cu 'u scritte d'u nostre privilegge de mò, quide, confermiame pe sembre a te e a le successure tune qualungue titole e qualungue parrocchie se sape ca appartene a' chiesere de l'arcivescovade de Trane, vale a dicere in relazione a le cetate de Trane, Corate, Andrie, Barlette, Bisceglie, cu tutte le lore pertinenze e chiesere costruite jndre e fore; 'U monastere de Sanda Marije d'u Monde, ca se iacchie jndr'à 'u territorie d'a cetate de Trane, cu otre monastere e chiesere ca appartenene a le luèche de sus e quand'otre jè canusciute ca appartene leggittimamende e regolarmende a' chiesere vostre.|Fonde bibbliogr.: da Ms. *original aux Archives du chapitre de Trani. - Éd. Prologo, Le carte che si conservano nello archivio del capitolo metropolitano della città di Trani (dal IX secolo fino all’anno 1266), p. 72. - Cat. Philippus Jaffé-S.Loewenfeld, in " Regesta pontificum romanorum : ab condita ecclesia ad annum post Christum natum MCXCVIII", Tomus I, Lipsiae, 1885, n° 6866, p.797" - nella pagina web Documenti: Bolla del 1120 di Callisto II - Monastero S. Maria dal Monte in https://www.andriarte.it/index.html|Per presentis igitur privilegii paginam tibi tuisque successoribus in perpetuum confirmamus quicquid dignitatis et quicquid parochiarum ad Tranensis archiepiscopatus ecclesiam cognoscitur pertinere, urbem videlicet Tranensem, Coratum, Andrem, Barulum, Vigilias cum omnibus pertinentiis suis et ecclesiis constructis intus et foris; monasterium Sanctae Mariae de Monte, quod in territorio Tranensis civitatis situm est, cum aliis monasteriis et ecclesiis ad predicta loca pertinentibus, et quaecunque alia ad vestram ecclesiam juste atque canonice pertinere noscuntur.|lingua=la}}
==== Federiche II de Svevie ====
Jndr'à 'u [[XIII sechele]] 'a popolazzione d'a cetate jè valutate, seconde l'ause d'u censimende in base a le ''"fuechere"'' sus a l'ordine de cchiù o mene 12-13 mile crestiàne, mendre,jndr'à 'u stesse periode, 'a popolazzione de Bare ere cchiù o mene 10-11 mile crestiàne: 'mbrà le cetate in Occidende d'u periode, ste dimenziune stavane a connotà 'nu cendre urbane de dimenziune medie-granne.
Trane pò essere arrevate a stu sveluppe apprisse ca Canose avenìe destrutte da le attacche de le Saracine, e a partì da quidde mumende, cu 'u passagge da 'a dominazione bizzandine a quedda normanne, addò 'a cetate comungue se oppose, e pò pure cu le sveve, angioine e oltre, Trane avìe speciale privilegge e beneficie pu commerce maritteme.<ref>{{Cita pubblicazione|nome=Vittorie Franchetti|cognome=Pardo|titolo=La città di Trani nel Medioevo|accesso=11 dicembre 2021|url=https://www.academia.edu/7121068/La_citt%C3%A0_di_Trani_nel_Medioevo}}</ref>
'U punde cchiù ierte d'a prosperità avenìe raggiunde cu 'a dominazione sveve: durande 'u regne de [[Federiche II de Svevie|Federiche II]], cu 'u privilegge d'u 28 abbrile [[1215]], 'a cetate se facìe confermà e allarià le deritte andiche e le beneficie de le quale gudeve: 'a flotte avenìe putenziate, le cetadine avenèrene esendate da 'u pajamende de le tasse de angoragge pe tutte le coste d'a Pugghie e avenèrene esonarate da partecipà a spediziune militare terrestre, putenne armà in cambie doje galee e avenìe lore garandite 'u deritte de essere chiamate in giudizie unicamende da giudice tranise, e sulamende jndr'à l'ambite d'u fore locale; avenìe conferite 'u deritte dfe cetadinanze a le furastire ca se avèrene trasferite jndr'à cetate. 'Mbrà le demostraziune de libberalità d'u 'mberatore sveve avenìe date 'a congessione de libbertà de culte a le ebbrée, ca jndr'à cetate furmavane 'na comunità prosperose.<ref name=":3" /><ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/trani_(Enciclopedia-Italiana)|titolo=TRANI in "Enciclopedia Italiana"|lingua=it-IT|accesso=2021-11-19}}</ref>
==== 'A comunitate ebbraiche ====
{{'Ndruche pure|Comunitate ebbraiche de Trane}}
[[File:Scolanova Synagogue.jpg|thumb|upright|'A [[sinagoghe Scolanova]]]]
'A presenze de 'nu grosse [[Comunitate ebbraiche|'nzedimende ebbraiche]] condrebbuì in mode 'mbortande a' prosperità cetadine: 'a comunitate animave 'nfatte le commerce e le studie e rappresendò pe tanda tiembe 'u cchiù granne 'nzedimanede de l'Itaglie meridionale. 'A [[comunitate ebbraiche de Trane]] se allariò soprattutte grazie a le espulsiune de le lore correligionarie de le otre state, cumme 'a [[Castiglie]] jndr'à 'u [[1144]] e 'a [[Frange]] jndr'à 'u [[1182]]. 'A destruzione de Bare a opere de [[Guglieme 'u Malo]] favorìe 'u spustamende de le ebbrée barise jndr'à cetate, ca se ste preparave a devendà l'epicendre de le attivitate commerciale jndr'à Pugghie.
Le ebbrée se 'nzediarene jndr'à Giudecche, quartiere ca ste jndr'à vanne oriendale d'u borghe andiche e collegate a 'u puérte: probbie 'a vie ca scenne a 'u puérte jè chiamate angore osce a die vie Cambio, pe arrecurdà le banghe de cange d'a comunitate ebbraiche, eppure de amalfitane e ravellese. Jndr'à Giudecche stavane quattre sinagoghe, de le quale se onne stepate 'a [[Sinagoghe-musée Sand'Anne|Sinogoghe Granne]] - pò chiesere de S. Anne e osce a die Musée, [[Sinagoghe Scolanove]], Sinagoghe de San Leonarde e Sinagoghe San Pitre 'u Martire. Fore de le Mure Federiciane se acchiave 'u Cimitere Ebbraiche. 'Nu ritratte 'mbortande d'a situazione de le ebbrée jndr'à cetate 'u face [[Beniamine de Tudela]], ca facenne tappe a Trane (cetate ca a le uecchie d'u visitatore apparive «Granne e Belle») durande 'u viagge sue, censìe 'a comunitate ebbraiche jndr'à 200 famigghie, dedite a le attivitate commerciale e artiggianale, cumme pe esembie tindorie e produzione de vase.
'U Quartiere Ebbraiche ave: Porte Andiche Vie 'A Giudea, Sinagoghe, d'a Giudecche, Mosè da Trane, viche 'A Giudea, larie Scolanove, Porte Nove.
'A comunitate ebbraiche avènie tutelate sie da le sovrane normanne ca da chidde sveve: cu l'arrive de le Angioine 'a situaizone peggiorò, cu 'mboseziune nuéve de trebbute e soprattutte favorenne le conversiune a 'u Crisitanesime. L'annichilimende d'a culture e de le tradiziune ebbraiche canuscìe l'apice sue durande 'u regne de [[Carle II de Durazze]], ca facìe trasformà le 4 sinagoghe d'a Giudecche jndr'à chiesere crestiane.
Pure ca 'a comunitate se avere jndr'à quacche mode conzervate, cumme demostrane le statute municipale congesse da Rre [[Ladislae I de Napule|Ladislae]] jndr'à 'u 1413, ca prevedevane 'a presenze de doje cetadine neofite jndrà 'u conziglie d'a cetate, sulamende cu l'arrive de [[Alfonze I de Napule|Alfonze d'Aragone]] se avìe arrete l'andiche tolleranze releggiose e 'a comunitate avenìe allariate grazie a le ebbrée ca ste fuscevane da 'a Spagne. 'A comunitate ebbraiche rumanìe jndr'à cetate 'nzigne a 'u [[1541]], quanne [[Carle V]] decretà 'a definitive espulsione de le ebbrée da 'u regne sue. In memorie d'a 'mbortande presenze ebbraiche a Trane, 'na [[Comunitate ebbraiche de Trane|comunitate ebbraiche]] nove ha state istituite jndr'à 'u [[2004]]<ref>[http://www.napoliebraica.it/wordpress/trani/ Trani]</ref><ref>{{Cita web|url=http://sinagogatrani.sistemab.it/gli-ebrei-a-trani/|titolo=Gli ebrei a Trani{{!}}Sinagoga Trani|accesso=31 dicembre 2013|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20140101022442/http://sinagogatrani.sistemab.it/gli-ebrei-a-trani/|urlmorto=sì}}</ref>.
==== 'A cinde murarie federiciane ====
[[File:Gennaro Moselli litografia della Porta Bisceglie.jpg|miniatura|''Porte Bisceglie'' litografie de Gennare Moselli <ref>[[litografie]] d'u pettore e 'ngisore Gennare Moselli [[1855]]</ref>]]
Federiche II promuovìe 'u rafforzamende de le fortificaziune urbane, funnanne jndr'à 'u [[1233]] 'u [[Castelle sveve (Trane)|castelle]] e facenne 'a cinda murarie nove<ref name=":6">{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/trani_(Enciclopedia-Italiana)|titolo=TRANI in "Enciclopedia Italiana"|lingua=it|accesso=9 decemmre 2021}}</ref>, ca pruteggìe 'a 'ndere 'nzenature d'u puérte e permettìe l'espanzione urbanisteche d'a cetate allarianne 'u perimetre de le mure. 'A cetate 'nzigne a allore avere rumaste condenute jndre a le andiche mure longobbarde, spannennese 'nu picche oltre. 'A murazione sveve, sus a le late ere prutette da 'nu fossate larje e avere 'u cape sue jndr'à 'u castelle, raggiungeve pò in direzione sud quedde ca osce a die jè Chiazze Gradenigo, e jndr'à stu tratte stave 'a ''"Porte de Barlette";'' condinuanne verse est, carresciannese in parallele a Corse Vittorie Emanuele e a Corse Cavour, pe spiccià 'nfine verse nord sus 'a penisolette addò mò ste 'a Ville Comunale, jndr'à zone chiamate ''"Cannete"''; Jndr'à prima vanne d'u tratte parallele a Corse Cavour, a l'inizie de ive Marie Pagano, se aprive 'a ''"Porte de Bisceglie"'', addò vecine vecine jndr'à 'u [[XVI sechele]] avenìe costruite 'a [[Chiesere de San Rocche (Trane)|chiesere de San Rocche]]<ref name=":7" />; le mure stavane atturne pure a le late verse 'u mare, e ste vanne sò angore esistende e ha state urtemamende restaurate e vesetabbele une de le andiche [[postierle]], quedde dette ''Porte Vassalle''; le mure erane 'nderrotte a le doje estremità da l'imboccature d'u puérte e addà stavane, e stonne angore osce a die, le doje torrette ca tenèvane le cape d'a catene de firre cu 'a quale se achiudeve l'accesse a 'u puérte. 'A murazione avere state quase combletamende scettate 'nderre jndr'à metà d'u [[XIX sechele]]; l'andamende e l'aspette de le fortificaziune jè rescontrabbele jndr'à certe planimetrie, jndr'à 'u disegne de [[Giuanne Battiste Pacichelli]] e jndr'à litofrafije de Porte Bisceglie de Gennare Moselli.<ref name=":5" />
==== Manfredi ====
[[Manfredi de Sicilie|Manfredi]], figghie de Federiche, condinuò l'opere de l'attane, congedenne 'u permesse de aprì logge e [[fondache]] a le prengepàle cetate marinare, 'mbrà le quale le [[repubbleche marenare]] de [[Ducate de Amalfi|Amalfi]]<ref>Armande Lodolini, ''Le repubbliche del mare'', edizioni Biblioteca di storia patria, a cure de l'Ente per la diffusione e l'educazione storica, Rome 1967 (pàgene 146)</ref>, [[Repubbleche de Genove|Genove]], [[Repubbleche de Venezie|Venezie]] e [[Repubbleche de Raguse|Raguse]]: le urteme doje 'nzediarene jndr'à cetate pure le console lore. 'Mbrà le comunitate ca popolarene 'a cetate jndr'à quidde periode, se arrecordane mercande le [[Ravello]], ca se 'nzediarene jndr'à 'na strade 'nguédde a le mure andiche, chiamate in lore onore ''"ruga Ravellensium"'', ricche de puteje e attivitate commerciale; 'nu sbuénne de banghiere fiorendine aprirene le sportelle jndr'à cetate.
Manfredi avìe 'u castelle d'a cetate cumme dimore predilette<ref>{{Cita web|url=https://www.catalogo.beniculturali.it/approfondimento/elenco-degli-edifizi-monumentali-italia-del-1902/puglia-provincia-bari/castello-federico-ii-trani|titolo=Catalogo Generale dei Beni Culturali|accesso=2021-12-22}}</ref> e 'u [[2 sciugne]] [[1259]] ve celebbrò cu granne onore le soje seconde nozze cu [[Elene Ducas|Elene Comneno Ducas]], figghie d'u [[despote d'Epire]] [[Mechele II d'Epire|Mechele II]].
=== Le periode angioine, aragonese e veneziane ===
[[File:QuadroPortoTrani.gif|thumb|'U puérte de Trane jndr'à 'u [[XVIII sechele]] de [[Jakob Philipp Hackert|Jacob Philipp Hackert]]]]
[[File:Monumento in ricordo della Disfida di Barletta (presso Corato).jpg|miniatura|verticale|Epitaffie d'a [[Disfide de Barlette|Disfide]] jndr'à l'agre de Trane<ref name=":14">[[xilografije]], [[Le Cento Città d'Italia]], [[1898]]</ref>]]
Jndr'à seconde metà d'u [[XIII sechele]] 'a cetate putette gudè de 'u 'nderesse pure de le successore d'a dinastie sveve: pure le prime sovrane angioine coinvolgerene 'a cetate jndr'à le attivitate d'a lore corte e se facerene otre 'nzuramiende de granne faste, celebbrate jndr'à 'u [[1266]] 'mbrà [[Carle I d'Angiò]] e [[Margherite de Provenze]] e jndr'à 'u [[1271]] chidde de [[Filippe d'Angiò|Filippe]], secondegenite de Carle, cu [[Isabbelle de Villehardouin]] [[Pringipate d'Acaie|pringipesse d'Acaie]]; Carle, 'a corta soje e 'a famigghia soje soggiornarene assaije vote jndr'à cetate<ref name=":22" />.
Durande 'u [[XIV sechele]], sotte a 'u dominie d'a dinastie angioine jndr'à 'u [[Regne de Napule]] e cu 'a fine de le [[Crociate]], 'a cetate canuscìe 'nu prime periode de crise, e de le sovrane d'u Regne facerene fronde cu 'a congessione de quacche privilegge, cumme l'istituzione de diverse fiere commerciale e 'ndervende de reparazione pu puérte. Probbie jndr'à 'u [[XIV sechele]], 'a cetate perdìe pe quacche anne 'u status de potestà demaniale e avenìe congesse in feude a 'u capitane de vendure [[Alberiche da Barbiane]] da 'u [[1383]], arrepigghianne 'u storeche privilegge de essere sotteposte sulamende a 'u sovrane jndr'à 'u [[1409]]; jndr'à 'u [[1425]] [[Giovanne II de Napule|Giovanne II]], l'urteme reggine angioine, e jndr'à 'u [[1436]] [[Alfonze V d'Aragone|Alfonze 'u Magnanime]], 'u prime Rre aragonese, confermarene cu doje atte 'mbortande, trascritte jndr'à 'u ''Libro Rosso dei Privilegi della città di Trani'', 'u pringipie pu quale 'a cetate e 'u castelle averena rumanè pe sembre demaniale e dipendende esclusivamende da 'a [[Regne de Napule|Corone]]<ref name=":22">AA. VV., ''Il Castello Svevo di Trani. Restauro, riuso e valorizzazione;'' Ministero per i Beni Culturali e Ambientali_ Soprintendenza per i Beni A.A.A.S.della Puglia; Electa, Napule, 1997</ref>.
Durande 'a uerre 'mbrà [[Ferdinande I de Napule]] e [[Giuanne II de Lorene]] Trane avenìe 'nvase pe conde de Giuanne da vanne de [[Jacope Piccinino]], ca promettìe 'na cospicue somme de turnise a 'u guvernatore neutre. Accussì Ferdinande I chiamò [[Giorge Castriote Scanderbeg]], ca reconguistò subbette seubbete 'a cetate e aiutò le aragonese a sconfiggere definitivamende le angioine.<ref>{{Cita libro|titolo= Lettres sur l'Italie|vol=1|editore= A. Nepveu|data= 1819|url=https://gutenberg.beic.it/webclient/DeliveryManager?pid=6116722|lingua=fr|capitolo=Lettre XV. Ville de Bari}}</ref> 'A cetate avenìe pe picche tiembe rifeudate jndr'à 'u [[1466]] a Scanderbeg, 'u quale però murìe doje anne apprisse, apprime de putè pigghià in consegne 'u dominie.
Jndr'à 'u [[1462]], durande 'a lotte 'mbrà Frange e Aragone, 'a cetate avenìe espugnate da [[Giuanne Andonije Orsini d'u Balzo]] e da [[Jacope Piccinino]]<ref>{{cita libro|titolo=Annali d'Italia dal principio dell'era volgare sino all'anno 1749|autore=Lodovico Antonio Muratori|vol=13|p=294|editore=Giambatista Pasquali libraro|città=Venezie|anno=1753|url=https://books.google.it/books?id=3dXCPkVSaq4C&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false}}</ref>; 'na vanne d'a popolazzione fuscìe a [[Ariane Irpine|Ariane]], addò osce a die esiste 'nu quartiere extra murale chiamate ''Tranesi''<ref>{{cita libro|Tommaso|Vitale|Storia della Regia città di Ariano e sua Diocesi|url=https://books.google.it/books?id=vW2YUtbHbH0C&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false|
1794|Salomoni|Roma|p=89}}</ref>.
Le abbesogne relative a' conduzione d'a uerre averene fatte devendà 'a cetate 'u cendre de commerce cchiù 'mbortande d'u vasce Adriateche, e jndr'à'u periode, de conseguenze, 'a classe de mercande, marinare e aramture crescìe de putere e le combonende aspirarene a partecipà a 'u guverne cetadine; de condre, 'a vecchie aristocrazie capeggiate da 'a famigghie Palagano, ricche de feude e privileggiate, scìe condre 'a fazione de le ricche nuéve; sta situazione 'mbrà 'u [[1440]] e 'u [[1460]] facè accumenzà conflitte, esiglie e banne d'a vanne de vote in vote ca perdeve, e avenìe resolte a' fine grazie a 'u 'ndervende de le trupe regge, restabilenne l'ordene. Ferdinande I se mettìe da 'a vanne d'a fazione popolare-borghese e condre a quedde aristocrateche, tuttavie se 'ngundrarene pure resistenze e proteste duvute soprattutte a 'u forte pese de le tasse.<ref name=":4" />
Da 'u 20 scennare [[1496]] 'a cetate e 'u castelle (cu Brinnese, Gallipoli e Otrande) passarene da 'a Corone Aragonese a' giurisdizione d'a [[Repubbleche de Venezie|Repubbleche Venete]], cumme pegne pu prestite congesse a [[Ferdinande II de Napule|Ferrande II]] de dojeciendemile ducate in occasione d'u [[Uerre d'Itaglie d'u XVI sechele|conflitte]] ca avenìe apprisse a' discese jndr'à l'Itaglie de [[Carle VIII de Frange|Carle VIII]]<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/puglia_(Enciclopedia-Italiana)|titolo=PUGLIA in "Enciclopedia Italiana"|lingua=it|accesso=6 decemmre 2021}}</ref>. Jndr'à 'u [[1496]] 'u [[Conziglie de le Pregadi|Senate venete]], de conzeguenze, delibberò l'elezione de 'nu guvernatore e de 'nu castellane pe Trane; jndr'à stu periode 'a cetate avìe 'n'arsenale, avìe recostruite 'u puérte civile e vedìe ravviarse 'u commerce.
Apprisse 'a formazione d'a [[Leghe de Cambrai]] (10 decemmre [[1508]]) 'a Spagne accumenzò a recuperà le puérte pugghiese ca erane d'a Repubblehce Venete, allore 'u vicerè [[Juan de Aragón|Giuanne d'Aragone]] jndr'à 'u masce [[1509]] convocò a [[Napule]] [[Prospere Colonna (condottiere)|Prospere Colonna]], pe pò scè cu jidde jndr'à Pugghie; le cetate de Monopoli, Mole, Polignane e Trane turnarene arrete a le Spagnule<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/prospero-colonna_(Dizionario-Biografico)|titolo=COLONNA, Prospero in "Dizionario Biografico"|lingua=it|accesso=9 decemmre 2021}}</ref>. 'A cetate però avenìe subbete repigghiate da le truppe veneziane e frangise, cu l'aijute de le popolane e 'mbrà le ostilità vive de l'aristocrazie tranese. Apprisse 'a [[Battagghie de Agnadelle]] jndr'à 'u 1509 'a cetate turnò a le Aragonise.
'A cetate, jndr'à 'u periode d'a dominazione venete, avenìe scacchiate cumme territorie pu combattimende d'a famose "[[Disfide de BArlette]]", purcé conziderate cambe neutre.
Da 'a metà d'u '400 a' metà d'u '500 'a cetate avìe splendore commerciale, avenìe frequendate da le mercande Veneziane ca accattavane grane e salnitre e vennevane tutte, da le monile a' pece, a 'u legne. 'Nu sbuénne de cetadine commerciavane, armavane nave, erane mediature cu 'u 'nderne, e pigghiavane parità de trattamende cu le veneziane privileggiate. 'A popolazzione jndr'à stu periode cresc^e. se passò da 870 fochere d'u [[1433]] a 950 d'u [[1475]], a 1022 d'u [[1499]]; pe colpe de le mote d'u [[1495]], angore de cchiù d'a peste d'u 1528-29 e pò pa uerre d'u 1529-30 'a popolazzione scennìe a 716 fochere, ma 'a cetate se repigghiò velcoe veloce e ggià jndr'à 'u [[1545]] turnò a cundà 1224 fochere.<ref name=":4">{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/trani_(Enciclopedia-Italiana)|titolo=TRANI in "Enciclopedia Italiana"|lingua=it|accesso=11 decemmre 2021}}</ref>
Durande 'u sechele apprisse se avìe l'inesorabbele decline de le attivitate commerciale marittime: oltre a' perdite de 'mbortanze de le rotte commerciale jndr'à 'u Mediterranée pe colpe d'a scuperte de le Americhe, 'a cetate non ge riuscìe a rimedià a 'u progressive 'nzabbiamende d'u puérte, legate a l'accumule de detrite carresciate da le acque torrendizie jndr'à l'insenature naturale e a l'attivitate d'a lavorazione d'u [[salnitre]], ca se faceve soprattutte jndr'à vanne meridionale de l'insenature. 'U retorne de le [[Aragonise]] cu [[Carle V d'Asburghe|Carle V]] aumendò 'a crise pure pe colpe d'a definitive esplulsione d'a comunitate ebbraiche, ca da sembre avere costituite 'nu putende fulcre economeche jndr'à suggettate cetadine.
=== 'A Sacre Regge Udienze (1586-1806) ===
[[File:Atlas_Van_der_Hagen-KW1049B12_079-REGNO_DI_NAPOLI.jpeg|miniatura|Carte d'u [[Regne de Napule]] pubblecate jndr'à 'u [[1640]] da le frate [[Joan Blaeu|Blaeu]]. A le margine de le stemme de le [[Suddivisione amministrative d'u Regne de Napule|Provinge]]. 'U regno ere a l'epoche territorie d'a [[Spagne de le Asburghe]] e sus a destre ste 'a fegure d'u stemme spagnole.]]
[[File:"Trani" (22089730899).jpg|miniatura|Rappresentazione d'a cetate jndr'à ''Il Regno di Napoli in prospettiva'' de [[Giuanne Battiste Pacichelli|G.B.Pacichelli]], 1703]]
'U guverne vicereale cercò de sistemà 'a crise 'nzedianneve 'a [[Regge Udienze|Sacre Regge Udienze]]: 'u [[Vicerè de Napule|Viceré]] Don [[Juan de Zúñiga y Requeséns|Giuanne de Zuniche]], Pringipe de [[Petraperzie]], jndr'à 'u [[1582]] comunecò a [[Filippe II de Spagne|Filippe II]], rre de Spagne, Napule e Sicilie, figghie de [[Carle V d'Asburghe]], ca ere opportune dà a' Sacre Regge Udienze de 'n'otra sede, oltre a quedde de [[Lecce]], purcé assaije lundane e de defficoltà jndr'à le comunicaziune 'mbrà Lecce e le cetate d'a provinge, e de ccrejà quinde 'n'otre jndr'à [[Terre de Bare (provinge)|Terre de Bare]] ca tenève le stesse competenze.
Rre [[Filippe II de Spagne|Filippe II]], jndr'à'u [[1583]], indicò Trane cumme capeluèche d'a [[Regge Udienze]] pa provinge de Terre de Bare.
'U decrete pe l'isituzione d'a Regge Udienze, comungue, avenìe conzegnate in vianghe jndr'à 'u punde addò 'ndicà 'a cetate da destinà a sede, a Don Diego de Vargas, nominate Preside d'a Provinge e Viceré Don [[Pedro Téllez-Girón, I duche de Osune]]. 'U De Vargas, arrvate a Bare jndr'à 'u [[1584]], 'ndicò queste cumme sede d'a Regge Udienze, ma pa durate de doje anne a titole de prove. Rre Filippe II, spicciate 'u periode de prove, sus 'a proposte d'u Viceré Pedro Téllez-Girón, I duca de Osune]] e cu l'appogge d'u Preside de Vargas, 'u 24 sciugne [[1585]] decretò ca avesse stabbilite a Trane 'a sede definitive d'a Sacre Regge Udienze d'a Provinge purcé 'a cetate ere 'mbortande assaije, specialmende in ambite giudiziarie.
'A Sacre Regge Udienze, ca corresponne a quedde ca osce a die jè 'a [[Corte d'appelle]], avìe combetenze giurisdizionale de seconde istanze in ambite civile, penale e amministrative, e quedde de le gravame da le sendenze de le giudice minore de totte 'a provinge de Terre de Bare da 'a quale facevane parte pure [[Matere]] e [[Trinitapule]]; in appelle apprime de allore avenèvane giudicate da 'a [[Gran Corte d'a Vicarie]] de Napule. 'U Preside oltre ca 'a cape d'a Provinge recuprive pure otre ruole 'mbortande, cioè Guvernatore de le arme e Cape Politeche, e cu sta qualitate presiedeve 'u Tribbunale Militare ca state sotte a' Regge Generale Udienze de Napule.
'A cetate, quinde, jndr'à luglie [[1586]], apprisse ca avenìe abbolite 'a Corte d'u Capitane ggià operande jndr'à cetate da 'u [[1424]], devendò sede d'a [[Reggfe Udienze]] d'a provinge de Terre de Bare. 'A sede avenìe mise a l'inizie jndr'à 'u [[Castelle sveve (Trane)|Castelle Regge]], pe pò passà jndr'à otre palazze cetadine, 'mbrà le quale quidde ca osce a die jè sede de dezione de l'Archivije de State.
Trane addevendò a tutte le effette 'u capeluèche d'a provinge de Terre de Bare<ref name=":03">{{cita web|url=http://www.ordineavvocatitrani.it/istituzionale/istituzionale.php?sezione=35|titolo=La Storia del Tribunale di Trani: Storia Antica|autore=Costanza Manzi|sito=ordineavvocatitrani.it|editore=Ordine degli Avvocati di Trani|accesso=19 scennare 2013|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130330020305/http://www.ordineavvocatitrani.it/istituzionale/istituzionale.php?sezione=35|urlmorto=sì|città=Trane}}</ref>, ruole ca reveste pe cchiù de dojeciende anne, 'nzigne a 'u [[1806]]: 'u Preside ere 'nfatte sie rappresendande d'u Regne ca esecutore d'u putere giudiziarie. 'A presenze de l'amministrazione giudiziarie permette a' cetate de revestìe 'nu ruole prestiggiose jndr' à'u cambe giurideche 'nzigne a le tiembe moderne. 'U 'nzedimende de l'Udienze avere date 'nfatte vite a nove prospettive de sveluppe economeche e suggiale d'a cetate 'a quale da cendre marinare e commerciale devendò pure cendre prengepàle, amministrative e culturale d'a Terre de Bare. Da quidde mumende 'a cetate devendò residenze de tanda nome illustre, avvocate, funziunarie e maggistrate, le quale se stabbilirene carrescianne cu lore pure le famigghie ca arricchirene 'a cetate de tesore d'arte, bibblioteche preziose e palazze assaije elegande. Trane vevìe accussì 'nu periode de granne fioriture culturale grazie a' funziona politeca soje, acchianne parte d'u passate splendore soprattutte jndr'à 'u [[XVIII sechele]], durande 'a dominazione de le [[Borbone]].
=== Le avvenemiende d'u 1799 ===
{{'Ndruche pure|Repubbleche Napoletane (1799)}}
Jndr'à le prime mise d'u [[1799]], apprisse a' proclamazione d'a [[Repubbleche Napuletane (1799)|Repubbleche Napuletane]], de le cetadine ispirate da le ideale libberale d'a nova repubbleche pruvarene a pigghià 'u condrolle d'a cetate: 'u Sinnache e le elette avenèrene dichiarate decadute e 'u 3 febbrare avenìe chiandate, 'mbacce a' [[Chiesere de San Frangische (Trane)|chiesere de San Frangische]], l<nowiki>'</nowiki>''[[arvule d'a libbertà]]'', jndr'à 'u luèche chiamate osce a die Chiazze Libbertà in memorie de chidde fatte. Quacche cetadine però se mettìe condre, scettanne 'nderre quacche sciurne apprisse l'arvule e proclammanne 'a fedeltà a 'u Rre: le reazionarie occuparene le punde strateggece d'a cetate e 'u puérte, procedenne a l'arreste de le cetadine repubblecane e aspettanne 'u retorne de le Borbone, aiutate da 'a flotte russe.
Jndr'à 'u frattiembe l'esercite frangese ca appuggiave 'a Repubbleche Napuletane, ere arrevate jndr'à Pugghie pe conguestà arrete le cetate reballatase a' Repubbleche, 'mbrà le quale Andrie, San Severe e Trane. Le reazionarie tranise, asserragliate jndr'à le mure federiciane massicce, resèingerene pe uette vote 'a richeiste de rese avanzate da 'u generale frangese [[Jean-Baptiste Broussier|Broussier]], e 'mbrà 'u 25 e 'u 29 màrze massacrarene tutte le 35 detenute politece repubblecane achiuse jndr'à 'u Castelle e otre cetadine ritenute fiangheggiatore lore. 'U 30 màrze 'a cetate avenìe assedite da le frangise, capitolanne apprisse a 'na sciurnate de assedie e de cannoneggiamende.
Bloccate ogne possibbele vie de fughe pure cu 'nu blocche navale, le frangise e le repbblecane capitanate da 'u Carafa, assaltarene 'a cetate 'u 1° abbrile, saccheggianne 'a cetate ca avenìe, pe 'na bella vanne, asckuate e destrutte. 'Nu sbuènne de crestiàne avenèrene massacrate, combrese tanda esponende de le famigghie de Lernia, Bianchi, di Feo, Bassi, Palumbo e Moscatelli<ref>Lambert', G. Amorese, ''Un secolo in veletta e cilindro''.</ref>: se stime ca jndr'à quidde sciurne murerene niende niende 800 cetadine, mendre 'u fume de le asckuamiende se 'ndrucave da le cetate vevine. Le nave frangise non ge se facerene probbleme a sparà cu le cannune sus a le pescherecce de le cetadine ca ste fuscevane e a catturà e a fucilà tanda cetadine fusciute da 'u blocche navale e sbarcate jndr'à approde ca se penzave cchiù secure. 'A rappresaglie frangese, determinate soprattutte da 'a convinzione sbagliate ca le Tranise erane condre a le idee nove d'a revoluzione, avere state spietate. Tanda probbie onne state le uccisione de cetadine oneste, indiziate o none, crestiàne vicchie, sacerdote, nobbile e plebbei, le sacchegge, le asckuamiende ca destruggrene documiende d'a cetate, carte notarile, libre preziose e arrede sacre.<ref>{{Cita web|url=http://www.ilgiornaleditrani.it/docs/trani/storia/La%20Storia%20di%20Trani.pdf|titolo=R. Piracci. Il Tranesiere}}</ref> 'U sciurne apprisse le frangise pigghiarene 'u condrolle d'a cetate, cu 'u generale [[Jean-Baptiste Broussier|Broussier]] ca emanò 'nu proclame de perdone pe le cetadine insubbordinate. 'A cetate, durande 'u periode curte de l'occupazione frangese, da 'u punde de viste amministrative devendò une de le candune d'u [[Dipartimende d'u Bradane (1799)|dipartimende d'e Bradane]] rette da 'u commissarie guvernative [[Necole Palomba]]. Le truppe frangise se ritirarene da 'a cetate quacche sumàne apprisse, permettenne 'u 16 masce 'a restaurazione d'u dominie borboneche.
=== Da 'u XIX sechele a osce a die ===
[[File:Veduta del porto di Trani (xilografia).jpg|miniatura|Vedute d'u puérte<ref name=":14" />]]
[[File:Trani – Veduta di una parte del porto (xilografia).jpg|miniatura|Vedute de 'na vanne d'u puérte]]
'A cetate avìe 'u status de capeluéche de provinge de Terre de Bare 'nzigne a l'ere [[Uerre napoleoneche|napoleoneche]], quanne cu [[Gesèppe Bonaparte]] e [[Giuacchine Murat]] se decretò ca Bare ([[1808]]) avera pigghià stu ruole: Trani perdìe accussì 'u ruole de capeluéche mandenute pe doje sechele. Le frangise apprime e le Borbone pò, apprisse 'a restaurazione, mandenerene comungue 'a [[Corte d'appelle (Itaglie)|Corte d'Appelle]] jndr'à cetate. Cu 'a proclamazione d'u [[Regne d'Itaglie (1861-1946)|Regne d'Itaglie]] jndr'à 'u [[1861]], 'a cetate mandenìe 'u primate giudiziarie 'nzigne a 'u [[1923]], quanne 'a Corte avenìe definitivamende spustate a Bare.
Pure ce 'a cetate jndr'à le prime anne d'u [[XIX sechele]] perdìe 'u ruole sue de cendre amministrative d'a provinge, signò ugualmende 'nu belle aumende sie d'u numere de javentande ca in termine de espanzione urbane; da 'nu verse, 'a crescite d'a cetate ere duvute a' permanenze d'u 'mbortande ruole giudiziarie, angore affidate a jedde, ca avìe 'u tribbunale provingiale e jndr'à 'u [[1817]] 'a Coprte d'Appelle e vedìe fiurì 'nu cete granne legate a le maggistrature, a le attivitate giurideche e 'nu sbuénne de 'ndellettuale, ca deffonnerene idee libberale, e da l'otre late, a' crescite condrebbuì l'attivitate d'u puérte ca avere state rennovate probbie jndr'à quidde periode, e grazie a 'u puérte ere possibbele 'u sostendamende de cchiù o mene doje terze d'a popolazzione cetadine, ca in totale arrevave a 16.000 crestiane<ref name=":3">Raffaello Piracci; Il Tranesiere, 1960; repubblecate da Radiobombo Il Giornale di Trani</ref>.
==== L'allariamende urbane uettecendesche ====
[[File:Trani – La Cattedrale vista dalla Villa (xilografia).jpg|miniatura|'A Cattedrale 'ndrucate da 'a Ville]]
Jndr'à prime metà d'u '800 se accumenzò a avvertì 'a necessità de spannere in mode regolare 'a cetate fore de l'andiche murazione, apprisse ca ggià sus a 'u spicciare d'u secole apprime avèrene nate le prime caseggiate jndr'à terrene de fore a le more. Jndr'à 'u [[1840]] 'u Comune affidò quinde a l'ingegnere comunale Caetane de Camelis 'u combite de scrivere 'a chiande d'u Borghe.
'U piane prevedeve ca, apprisse a 'u scettamend e'nderre de le mure, spicciate jndr'à 'u [[1846]], 'a cetate se spannesse in mode regolare, cu isolate mise a magghie ortogonale sus a tracciate rettilinèe; se detreminarene quinde de le asse de percorse maggiore, a collegà le chiazze e le 'nfrastrutture prengepàle, attraversate da strade perpendicolare, de larghezze 'nferiore; le isolate prevedevane 'a realizzazzione de fabbrecate 'nzippate de doje piane cchiù 'u terrene. L'allariamende uettecendesche d'a cetate sceve quinde a resultà abbastanze "seriale", jndr'à l'omoggeneità soje e uniformità, comungue 'a 'mbortanze de le 'nfrastrutture ca esistevane ggià legate a' viabbilità e a' cetate storeche, a le quale 'u sveluppe nuéve s'avere allaccià, facìe sine ca 'u tessute urbane, jndr'à 'u comblesse sue, avenìe dotate de carattere de granne organicità ca no se acchiavane facilmende jndr'à le allariamiende urbane d'a stesse epoche, de otre cetate, e none sulamende pugghiese<ref name=":5">{{cita libro|autore=Gesèppe Strappa, Mattée Ieva, Marije Andoniette Dimatteo|titolo=La città come organismo. Lettura di Trani alle diverse scale|anno=2003|editore=Dipartimento di Scienze dell'Ingegneria Civile ed Architettura, Politecnico di Bari - Mario Adda Editore}}</ref>.
[[File:Trani – Largo San Domenico (xilografia).jpg|miniatura|Larie Sa Dumineche]]
[[File:Trani – Corso Vittorio Emanuele (xilografia).jpg|miniatura|Corse Vittorie Emanuele]]
Jndr'à stu periode avenèrene fatte tanda opere pubbleche 'mbortande, 'mbrà le quale vonne securamende arrecurdate 'a Ville Comunale, inaugurate 'u [[1824]] e le doje strade carrabbile Trane-Corate e Trane-Andrie, spicciate jndr'à 'u [[1827]], caratterizzate da l'andamende rettilinée; jndr'à 'u [[1832]] avenìe inaugurate quedde ca osce a die jè Chiazze Cambe de le Longobbarde, destinate a mercate de genere elimendare e fatte da 'a demolizione de 'nu quartiere fatte da 'a Chiesere de l'Annunziate e da de le javetazune private; jndr'à 'u [[1840]] avenìe inaugurate 'u Cimitere de mò. Jndr'à 'u [[1828]] 'u Comune accattò 'a probbietà d'u Tiatre Comunale ''"San Ferdinande"'', 'nzippate jndr'à 'u [[1793]], 'mbrà le prime tiatre stabbile d'u [[Mezzoggiorne (Itaglie)|Mezzoggiorne]], e probbabbilmende 'u cchiù andiche de Pugghie<ref>{{Cita web|url=https://video.repubblica.it/edizione/bari/trani-il-teatro-piu-antico-di-puglia-rivive-in-3d/228427/227717|titolo=Trani, il teatro più antico di Puglia rivive in 3D|sito=Repubblica TV - Repubblica|data=12 febbrare 2016|lingua=it|accesso=8 decemmre 2021}}</ref>; 'u tiatre avenìe danneggiate da 'nu asckuamende in occasione de l'attacche de le truppe frangise jndr'à 'u [[1799]], e pò avenìe fatte 'a recostruzione, spicciate apprisse a cinghe anne, e pò danneggiate arrete jndr'à 'u terramote d'u [[1851]], pò angore danneggiatte assaije probbie durande le bombardamiende d'a seconda uerre mundiale, date 'nfine le grave condiziune stateche l'amministrazione comunale jndr'à 'u [[1958]] decedìe de scettarle 'nderre<ref name=":7">Benedetto Ronchi - Indagine sullo sviluppo urbanistico di Trani dall'XI al XVIII secolo; Schena Editore.</ref>; de l'arrede d'u tiatre se stipe 'u siparie appettate jndr'à 'u [[1863]] da 'u pettore Biagge Molinaro, raffigurande 'a promulgazione de le Statute maritteme.
==== 'U periode resorgimendale ====
'A presenze, jndr'à cetate, de 'nu belle numere de 'ndellettuale e de appartenende a' classe d'a borghesie aggiate, facìe sine ca pure a Trane se svelupparene e deffonderene le ideale d'u [[Risorgimende]]. Stave, jndr'à cetate, ggià da 'u [[1820]], 'n'associazione de Carvunare chiamate 'U Pellicane ca arrevò a cundà 506 iscritte, senze ca jndre stave differnze de cense, e d'a quale l'avv. Pitre d'Alessandro avere state Granne Maestre. Geséppe Beltrani, sinnache pe tanda anne, ere Presidende de 'n'otre associazione patriotteche. Jndr'à 'u [[1848]] 'a cetate partecipò cu endusiasme a 'u movimende libberale pe avè 'a Costituzione e mannò le avvocate Leopolde Tarantini e Geséppe Ugenti a 'u Parlamende Napuletane.<ref name=":3" />
'U 29 màrze 1848 'nu gruppe eteroggenée, fatte da 'ndellettuale, "galantuomene", artiggiane e uardie naziunale, asckuò jndr'à chiazze pubbleche 'u stemme austriache; stu atte avenìe conziderate "ostile" e purtò cchiù nnande a condanne; jndr' à'u febbrare [[1849]] avenìe date l'ordene de squagghià 'a uardie nazionale, comungue le cetadine se mettere condre facenne resistenze e 'a municipalità protestò cu forze, 'u sinnache allore avenìe destituite e se averene carceraziune, esilie e l'iscrizione jndr'à le liste de ''"attendibbele".''
Nonostande le repressiune d'u guverne, 'a cetate condinuò a essere 'u cendre d'a provinge addò le idee [[Resorgimende|resorgimendale]] se facerene sendè de cchiù; se cundarene 'nu sacche de cetadine 'mbrà le organizzature de le comunitate 'nsurrezionale d'u [[1860]].<ref name=":6" />
==== 'U "Discorso di Trani" de Frangische Francesco de Sanctis ====
'U famose storeche e criteche d'a letterature tagliàne [[Frangische de Sanctis]] jndr'à 'u [[1882]] se presendò cumme candidate a' [[Camere de le deputate (Itaglie)|Camere de le Deputate]] d'u [[Regne d'Itaglie (1861-1946)|Regne d'Itaglie]] jndr'à 'u collegge elettorale de Trane, venenne elette cu 4.279 vote condre a le 797 pigghiate da Pitre Andonije Cafiero, le 774 de Felice Cavallotti e le 403 de Carle Cafiero<ref name="pannunziomagazine.it" /><ref name="traniviva.it" />. 'A serate d'u 29 scennare [[1883]], jndr'à 'u tiatre comunale San Ferdinande, De Sanctis pronungiò quidde ca po' avène recanusciute cumme ''"Discorso di Trani"'', 'u quale resulte essere 'na specie de testamende politeche e etiche<ref>{{Cita web|url=https://www.senato.it/japp/bgt/showdoc/17/DDLPRES/966447/index.html?part=ddlpres_ddlpres1|titolo=ShowDoc|accesso=6 decemmre 2021}}</ref><ref>Jndr'à vanne finale de stu documende ste 'nu referimende a 'nu passagge d'u Descurse de Trane d'u De Sanctis - 'Ndervende de aperture d'a cerimonie pu bicendenarie d'a nascite de Frangische De Sanctis; Rome, Palazze d'a Conzulte, 8 novemmre 2018: https://www.cortecostituzionale.it/documenti/composizione/risorsePaginaPresidenteLattanzi/eventi/Intervento_di_apertura_della_cerimonia_per_il_bicentenario_della_nascita_di_Francesco_De_Sanctis_Roma_8_novembre_2018.pdf</ref>.
De Sanctis, jndr'à 'u descurse, afrondò ambiamende none sulamende 'u teme de l'Aunità d'Itaglie, ma pure quidde de l'"Aunificazione" nazionale, cioè, 'u mode pe raggiungere l'effettive e congrete aunità d'a nazione, sie a levélle sciugrafeche ca suggiale; esalte pò 'u ruole ca ave l'educazione, fondamendale pu progresse e 'u miglioramende d'a suggettate.
Quacche brane significative:
{{citazione|Io voglio dirvi quali sono le mie aspirazioni per il bene del mio Paese. Noi abbiamo ormai "l'unità nazionale"; ma a questa unità manca ancora la base, manca "l'unificazione", e l'unificazione è quel lento lavorio di assimilazione che deve scemare possibilmente le distanze, che separano ancora regione e regione, classe da classe. E a ciò non conduce questo aguzzare di continuo le passioni e le differenze di classi e di regioni, e seminare odio, invidia, uno stato di guerra negli animi, perché l’odio non crea niente, ma distrugge tutto, e perché questo non è unificare, ma segregare l’Italia, è un delitto contro l’unità nazionale. Io vi dirò qual è il mezzo per giungere a questa unificazione. L’organismo sociale è simile all’organismo umano, nel quale la malattia di un membro, se tu la trascuri, diviene malattia e morte di tutto l’organismo. Se una regione langue, quel languore si ripercuote»...«e una classe che soffre, diviene una piaga infissa nel corpo sociale, che si fa cancrena e lo uccide. Il male di uno diviene il male di tutti; e nasce quel sentimento di solidarietà, che ci fa sentire come nostra sventura, sventura di tutta Italia, la sventura che colpisce una regione, o una classe. E noi dobbiamo esser pronti all’aiuto non solo in nome di questa o quella regione, di questa o quella classe, ma in nome di tutta Italia, per il bene d’Italia. Noi dobbiamo creare negli animi questo sentimento di solidarietà, amore, carità, fratellanza; e avremo allora l’unificazione, avremo data alla nostra unità quella base di granito, che la renda indistruttibile non solo nella nostra coscienza, ma nella coscienza de’ nostri avversari.»...«L'opera dei secoli non si cancella in un giorno!»...«È l’educazione che ingrandisce i nostri cuori con l’ingrandire de’ nostri intelletti, e trasforma le società e le fa simili a noi.»...«Studiate, educatevi, siate intelligenti e buoni. L’Italia sarà quello che sarete voi.»|Discorso di Trani, De Sanctis {{!}} da Nilo Cardillo: http://www.nilocardillo.it/wp3/archives/720}}
A chiusure d'u descurse, cumme a menà acque sus a 'u fuéche aprrisse ca avere ditte congette accussì 'mbvortande, De Sanctis se ne scìe esprimenne 'u probbie combiacimende pe l'appellative de ''"Atene de le Pugghie"'' date a' cetate de Trane, ca l'avere appuggiate jndr'à le eleziune, e arrecurdanne 'u 'mbegne ca jidde avesse date pu bene comune:
{{citazione|Ora abbassiamo un po’ il tono e parliamo delle cose nostre come in famiglia. Io mi sento orgoglioso di rappresentare un collegio, dove è un corpo elettorale così disciplinato e così patriottico. Mi piace anche che la città capo del collegio, sia stata chiamata l’Atene delle Puglie, perché tra Atene e i miei studi e la mia vita c’è pure qualche simpatia. Io cercherò che Atene non resti un titulus sine re, un conte senza contea. Alcuni, che mi negarono il voto, dissero che io ero divenuto un pezzo da museo, una statua da essere messa in un tabernacolo; ma io sento quanto cuore ancora batte in questa statua. E sono contento, perché mi sento ancora buono a fare qualche bene all’Italia e qualche bene al mio collegio, e anche alla provincia, alla quale il collegio appartiene.|Discorso di Trani, De Sanctis {{!}} da Nilo Cardillo: http://www.nilocardillo.it/wp3/archives/720}}
==== Seconde uerre mundiale ====
Durande 'a [[Seconda uerre mundiale]] 'a cetate subbìe 'nu sacche de bombardamiende, 'u cchiù grave de le quale destruggìe 'na palazzine sus a 'u puérte accidenne 21 crestiàne 'u 27 abbrile [[1943]], arrecurdate da le cetadine cumme "Carsuniedde de sanghe". Quacche mese apprisse le tedesche 'nvaderene 'a cetate. 'A matine d'u 14 settemmre 1943 'n'aerée tedesche parte da Barlette bombardanne arrete 'a cetate. Avenérene culpite l'uffice de le Poste e probbabbilmende pe errore avenìe quase destrutte 'a palazzine d'u notaie Filippe Salvati jndr'à vie San Gervasie.<ref>{{Cita news|url=http://www.traniviva.it/rubriche/puntate/la-storia-di-pina-scampata-alle-bombe-tedesche-1/|titolo=La storia di Pina, scampata alle bombe tedesche. Racconto familiare dei fatti del '43.|pubblicazione=traniviva.it|accesso=4 novemmre 2016}}</ref> Apprime de ritirarse verse nord, le surdate nazziste rastrellarene 50 cetadine pe rappresaglie apprisse l'accisione de cinghe surdate durande 'n'azione de guerriglie. Grazie a 'u 'ndervende d'u podestà Geséppe Pappolla, d'u segretarie politeche Andonije Bassi e de l'arcivescove Monzignor Frangische Petronelli, le tranise avenèrene però rilasciate da 'u tenende colonnelle d'a guarniggione tedesche, Friedrich Kurtz, ca se rifiutò de dà l'ordene de fucilazione.
=== Simbole ===
[[File:Trani-Stemma.svg|left|Stemma comunale|136x136px]]
[[File:Trani-Gonfalone.png|left|Gonfalone comunale|198x198px]]
{{citazione|{{maiuscoletto|Fortis Ferox Fertilis}}|Muttette sus a' liste d'u stemme}}
'U stemme recanusciute cu [[decrete ministeriale]] d'u 13 luglie 1914<ref name="ACS"/> non ge corresponneve a 'u simbole storeche, ma a 'na recostruzione fatte attraverse le documiende a l'epoche note: pe fà 'nu combronde cu 'u stemme de osce a die, 'u draghe e 'a colline addò se pogge, se acchiavane 'ngape a' torre e non a 'u condrarie; 'u sfunne ere grigge e none azzurre e 'a cape ere bovine e none de tore. Apprisse accurate e approfonnite recerche storeche, pure cu 'u combronde cu le stemme scolpite sus a diverse edifice cetadine, ha state recostruite 'u stemme origgenale e fatte domande de sostituzione a 'u Ministere.
L'8 settemmre [[2000]]<ref name="ACS">{{cita web|url= http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?2951 |titolo= Trani |sito= Archivio Centrale dello Stato}}</ref> 'u [[Presidende d'a Repubbleche Tagliàne|presidende d'a Repubbleche]] [[Carle Azeglie Ciampi]] ave firmate 'u decrete de sostituzione d'u stemme e d'u gonfalone.<ref name=":2">{{Cita web|url= http://www.comune.trani.bt.it/turismo/citta/lo-stemma-e-il-gonfalone/index.aspx|titolo= Lo stemma e il gonfalone, scheda del Portale Istituzionale del Comune|accesso= 21 decemmre 2012|urlarchivio= https://web.archive.org/web/20160306042113/http://www.comune.trani.bt.it/turismo/citta/lo-stemma-e-il-gonfalone/index.aspx|urlmorto= sì}}</ref>
==== Stemme ====
{{quote|
De azzurre, a 'u draghe de verde, cu le ale apirte, cu le zambe d'ore, cu 'a code arruvugghiate, cu 'nu darde verse sus, ca mandene 'a torre de argende, murate de gnure, merlate a' ghibbelline de quattre, 'u draghe ca mette 'a zampe sinistre sus 'a colline de verde, funnate in punde, e ca pigghie 'a zampe destrem mise jndr'à 'na fasce, 'a cape e 'u cuédde de tore, mise a ttre quarte, d'argende; sotte a 'u scude, sus liste bifide e svolazzande de azzurre, 'u muttette, cu le lettere maiuscole gnore, FORTIS FEROX FERTILIS.
|lingua=roa-tara|[[Decrete d'u presidende d'a Repubbleche|DPR]] 8 settemmre 2000|
Di azzurro, al drago di verde, con le ali aperte, con le zampe d'oro, con la coda attorcigliata, desinente in dardo e volta all'insù, sostenente la torre di argento, murata di nero, merlata alla ghibellina di quattro, il drago poggiante la zampa sinistra sulla collina di verde, fondata in punta, e afferrante con la zampa destra, posta in fascia, la testa e il collo di toro, posti in tre quarti, d'argento; sotto lo scudo, su lista bifida e svolazzante di azzurro, il motto, in lettere maiuscole di nero, FORTIS FEROX FERTILIS.|lingua=it}}
==== Corone ====
{{quote|
Corone de cetate cu cinghe torre|lingua=roa-tara|[[Decrete ministeriale]] 13 luglie 1914|
Corona di citta con cinque torri|lingua=it}}
==== Gonfalone ====
{{quote|
Drappe de vianghe cu 'u borde de azzurre, riccamende ornate de ore e carecate d'u stemme sus descritte cu l'iscrizione cendrate d'ore, ca carresce 'u nome d'a Cetate. Le vanne de metalle e le cordone sò dorate, l'aste verticale adda essere recuperte de vellute de le culure d'u drappe, alternate, cu bullette dorate mise a spirale, jndr'à frecce avène rappresendate 'u stemme d'a Cetate e sus a 'u gambe 'ngise 'u nome. Cravatte cu nastre tricolorate da le culkkure nazionale frangiate d'ore.<ref name=":2" />|lingua=roa-tara||
Drappo di bianco con la bordatura di azzurro, riccamente ornato di ricami di oro e caricato dello stemma sopra descritto con la iscrizione centrata d'oro, recante la denominazione della Città. Le parti di metallo e i cordoni saranno dorati, l'asta verticale sarà ricoperta di velluto dei colori del drappo, alternati, con bullette dorate poste a spirale, nella freccia sarà rappresentato lo stemma della Città e sul gambo inciso il nome. Cravatta con nastri tricolorati dai colori nazionali frangiati d'oro.<ref name=":2" />|lingua=it}}
Ccrejate jndr'à 'u [[1098]] 'u stemme d'a cetate raffegure 'nu [[Draghe (araldeche)|draghe]] cu le ale granne, mendre ca ste stringe 'mbrà le artiglie sue 'na cape de tore, e cu 'na torre mise sus a 'u dorse. 'U stemme cambeggiave sus 'a porte urbeche oriendale ditte "de Bisceglie" e sus a 'u sedile d'u popole; esemblare andiche d'u stemme osce a die se iacchiane: une 'ngape a 'n'epigrade d'u [[1473]]<ref>{{Cita web|url=http://catalogo.beniculturali.it/detail/HistoricOrArtisticProperty/1600004515A|titolo=Stemma civico di Trani e arme gentilizia della famiglia Piczonis la|sito=catalogo.beniculturali.it|lingua=en|accesso=17 decemmre 2021}}</ref> mise pe arrecurdà 'a costruzione d'a coeva Torre d'u Rrelogge; n'otre sus a 'u fortine d'u puérte; pò sus 'a facciate d'a [[Chiesere de san Rocche (Trane)|chiesere de san Rocche]] 'nzieme a 'u stemme d'u guvernatore venete Vittore Soranzo ca facìe costruì 'a chiesere jndr'à 'u [[1528]]; 'n'otre angore ste sus 'a facciate d'a chiesere ggià de san Sebbastiane, osce a die [[Chiesere de sand'Agustine (Trane)|de sand'Agustine]], pure jndr'à stu case accumbagnate a 'u stemme cinghecendesche de 'n'otre guvernatore venete, Giugliane Gradenigo.<ref>''Lo Stemma e lo Stendardo della Città di Trani'', de Caetane de Camelis; Bombonotizie - ''Il Giornale di Trani''.</ref><ref>Luigge Lops, ''Lo stemma della città di Trani''.</ref>
'U significate ca pò essere dedotte da le parole d'u muttette ''"FORTIS FEROX FERTILIS"'' iacchie correspondenze jndr'à le vanne ca combonene 'u stemme:
*''FORTIS'' ("Forte", "resistende") - 'a [[Torre (araldeche)|torre]] indiche 'u grade de civiltà, 'a solidità de le fortificaziune e 'a forze de le deritte politece e storece ca avènene da le 'mbrese fatte e da 'a costande autonomie godute;
*''FEROX'' ("Fiere", "indomite", "intrepide") - 'u [[Draghe (araldeche)|draghe]], mise significativamende a sostegne d'a torre, in araldeche simbolegge ''viggilanze'', ''custodie'' e ''fedeltà'' e jè pure l'embleme de ''valore militare'';
*''FERTILIS'' ("Fertile", "feconde", "produttive") - 'a cape de [[Tore (araldeche)|tore]] e 'a [[Colle (araldeche)|colline]], a significà 'u processe de ricchezze, 'a produttività e 'a prosperità cetadine.<ref name=":2" />
=== Onorificenze ===
{{Onorificenze
|immagine=Merito civile silver medal BAR.svg
|nome_onorificenza=Medaglie d'argende a 'u merite civile
|collegamento_onorificenza=Merite civile
|motivazione=Durande l'urtema uerre mundiale, apprisse a 'nu bombardamende erée ca avere fatte 'nu sbuénne de muérte e danne, 'a popolazzione 'ndervenive subbete subbete in soccorse de le superstite e se adoperave pò, cu spirite 'mbavide de sacrifice e picche mezze a desposizione, jndr'à opere stangabbele de sgombere de le macerie e de recostruzione. Esembie splendide de umane solidarietà e ierte spirite de abnegazione. Trane 27 abbrile 1943|data= 8 masce 1998<ref>{{cita web|url=http://www.comune.trani.bt.it/turismo/citta/medaglia-d-argento-al-merito-civile/index.aspx|titolo= Comune di Trani |accesso=19 màrze 2009|urlmorto=sì|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20160305145331/http://www.comune.trani.bt.it/turismo/citta/medaglia-d-argento-al-merito-civile/index.aspx}}</ref>
}}
== Monumiende e luéche d'inderesse ==
[[File:Materials and documents of architecture and sculpture - classified alphabetically (1915) (14771482141).jpg|miniatura|A sinistre 'a bifore d'a "Case d'u Rabbine" jndr'à 'u quartiere ebbraiche, a destre 'a trifore de Palazze Caccetta<ref>in Materials and documents of architecture and sculpture - classified alphabetically (1915), Chicago: G. Broes Van Dort Co.</ref>]]
[[File:Paolo Monti - Servizio fotografico (Trani, 1965) - BEIC 6328875.jpg|miniatura|verticale|Dettaglie de l'archivolte d'u portale d'a [[Cattedrale de Trane|cattedrale]]]]
[[File:Paolo Monti - Servizio fotografico (Trani, 1970) - BEIC 6358227.jpg|miniatura|verticale|'U gruppe de l'accussìditte ''"[[Spinarie]]"'' sus a 'u fianghe meridionale d'a cattedrale]]
Trane se fregge d'u titole de [[cetate d'arte]]<ref name=":0" /> e vande 'nu patrimonie artisteche e architettoneche granne, testimonianze d' aparticolare prosperità gudute durande le sechele: apparte a' famose [[Cattedrale de Trane|cattedrale]] sus a 'u mare e a 'u [[Castelle sveve (Trane)|castelle sveve]],'a cetate jè ricche de chiesere e monastere, eppure de palazze storece. 'Mbrà le chiesere [[Architetture romaneche|romaneche]] stonne da sckaffà in risalte pe rilevanze artisteche 'a [[Chiesere de Ognessande (Trane)|chiesere de Ognessande]] ditte pure de le Temblare, le chiesere [[Chiesere de San Frangische (Trane)|de San Frangische]], [[Chiesere de Sand'Andrée (Trane)|de Sand'Andrée]]<ref name=":6" /> e [[Chiesere de San Giacome (Trane)|de San Giacome]].
Jndr'à 'u tessute urbane d'u borghe andiche 'u materiale cchiù ausate jè 'a [[petre de Trane]]; sò diffuse pu borghe, angore presende e leggibbele bbuéne, 'nu sbuénne de elemiende architettonece legate a 'u periode medievale: a chiste appartenene le caratteristece arche ogivale de logge a 'u pian terrene in passate ausate a scope commerciale, cu 'u passà d'u tiembe achiuse e sckaffate jndre a le locale de javetazione; le passagge 'mbrà le stritte cuperte cu volte a botte, sus a le quale fronde se 'mbostane arche de 'na certa fatture; sus a le prospette de le javetaziune se recanoscene paramiende murarie tipicamende medievale e sus a chiste stonne angore, libbere o tambonate, aperture de porte e fenestre cu [[Arche a tutte seste|arche a chiene cendre]], a [[Arche a seste acute|arche ogivale]] e certe vote stuézze de loggette<ref name=":5" />.
=== 'A descrizione de Trane de Anselme Adorno (1471) ===
Jndr'à 'u 1470 Anselme Adorno, nobbele fiamminghe ca apparteneve a 'na famigghie de origgene tagliàne, recevìe 'u 'ngareche da [[Carle I de Borgogne]] de esaminà le condiziune de le state musulmane jndr'à l'[[Oriende (reggione sciugrafeche)|Oriende]], passanne pe l'[[Itaglie]], pe referirle pò quidde ca avere 'ndrucate. Jndr'à 'u [[1471]] Adorno, turnanne da 'u viagge, facìe tappe jndr'à le prengepàle cetate tagliàne, <ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/anselmo-adorno_(Dizionario-Biografico)|titolo=ADORNO, Anselmo in "Dizionario Biografico"|lingua=it-IT|accesso=2021-12-19}}</ref> visitò Trane e screvìe 'na descrizione efficace jndr'à 'u sue ''"Itinerarium Terrae Sanctae"'':
{{citazione|TRANE - Trane jè conziderate une 'mbrà le megghie e cchiù belle cetate d'a Pugghie. Apprime de scè addà, amme passate 'a cetadine de Bisceglie. Jè cercunnate da mure belle gruésse e fortificaziune. 'A cetate de Trane se iacchie sus a 'u mare e ave jndre 'nu puérte ottime pe nave piccele, trireme e fuste; l'accesse a 'u puérte ave 'na sole endrate ca se ause pure pe assè, a protezione d'u puérte stonne de le torre. Atturne a 'u puérte onne state costruite case belle, e 'mbrà chiste ste 'na darsene ca serve a sistemà le galée e le nave. Nisicuna cetate jndr'à Pugghie s'assemegghie a Trane pe affare o commerce. Edifice belle, ierte e de marme so probbie assaije. Ste dimore sò de aspette belle e elegande assaije, 'a facciate de chiste jè de marme vianghe tagghiate a forme de diamande acute. Ogne petre 'nfatte jè rialzate mmienze e avvasciate atturne a le estreme, jndr'à stu mode se presende 'u castelle de Damasche e assaije otre case de Beirut. Ste case onne fenestre cu culonne sculpite e modanate. Amme giudicate assaije belle chidde edifice. Jndr'à sta cetate stonne 'nu sbuènne de ebbrée, alcune de le quale se onne convertite a' nostre fede jndr'à le anne passate. Le lore discendende avénene chiamate crestiàne novelle. Chiste onne costruite le case cchiù belle d'a cetate. Assaije chiesere d'a cetate sò decorate. A' cattedrale se 'nghiane 'nzigne a le gradinate de marme. Le porte de bronze sò sculpite a arte e meravigliose assaije. 'A cripte de sotte 'a chiesere jè granne quande 'a chiesere stesse. Jndr'à queste stonne assaije reliquie: 'u cuérpe d'u beate Necole Pellegrino, ca jè brucate jndr'à l'altare maggiore d'a cripte; avere state Greche de nazione, da 'a vocca soje non g'asseve otre ca Kyrieleyson, qualungue cose l'avessere cercate o ditte; 'u vrazze de san Luche, patriarche de Alessandrie; 'a mane de sanda Febronia; 'u cuérpe miracolose d'u Signore: 'na femmenodde jndr'à cetate, none pe cattiverie ma pe 'ngenuità, cercò de cucinà 'n'ostie consacrate ca se trasformò subbete in carne, angore osce a die ossservanne se 'ndruche 'a carne; 'u dicete de sand'Ambrogge vescove; 'a mane de san Attamiane; 'nu granne osse de san Giorge; 'n'immaggine d'a Vergine Marije, ca se dice ave appettate san Luche.
San Luche, 'nfatte, appettò tridece quadre de Nostre Signore, ognune de ste tridece pò essere chiamate Decatrie. Amme 'ndrucate assaije de ste cose aqquà e addà jndr'à luéche diverse.
Jndr'à sta cetate ste 'nu castelle abbastanze forte. Ste lundane da Bisceglie quattre miglie.
|Fonte bibliogr.: Testo in latino da: de Groër, Heers, Itinéraire d’Anselme Adorno en Terre Sainte
(1470-1471), 392; 1978 - "http:// www.viaggioadriatico.it"|DE TRANY - Inter Puliae civitates Tranensis una ex melioribus atquae pulchrioribus existimatur.
Priusquam ad eam applicuimus, Bisegi parvam urbem pertransivumus. Fortibus muris ac
moenibus cincta est. Tranensis civitas, super mari sita, pro parvis navibus, triremibus ac fustis
portum iocundissimum infra civitatem habet, fortem versus marinam exitum sive introitum
unum tantum habens, cum turribus fultum ad ipsius portus roborem, alias robur. Circumcirca
portum sunt pulchrae domus aedificatae, inter quas est inceptum dersmael ad galeas ac naves
reponendum. Nulla est in Pulia in negociis sive mercimoniis similis.
Edificia pulchra et alta marmorea et in copia magna sunt. In aspectu pulchrae et sumptuosae
dictae domus sunt, quarum anterior ex marmoribus albis paries in forma diamantum acutorum
scissus. Quilibet enim lapis in medio est elevatus et circa fines depressus in hunc modum
proprie quemadmodum est Damasci castrum ac prout domus multae sunt in Barutho.
Fenestras habent haec domus cum scissis sculptisque columpnis. Ea quidem edificia
pulcherrima iudicavimus. In ea multi iudei commorantur, quorum aliqui preteritis annis ad nostram fidem conversi
sunt. Quorum successores ibidem novelli christiani appellantur. Hii enim magnificentiores
domos civitatis construxerunt. Multae siquidem in ea ecclesiae ornatae sunt. Cathedralis vero
per gradus marmoreos ascenditur. Cuius ianuae aereae artificiose mirabiliterque sculptae sunt. Cripta infra ecclesiam est admodum magna quantum ecclesia est. Plures in ea reliquiae sunt:
corpus beati Nicolai peregrini, quod in altari maiori in cripta sepultum est; Graecus fuit
natione, ex cuius ore nunquam aliud quam Kyrieleyson evolavit, quidquid etiam sibi diceretur
vel ab eo peteretur; brachium sancti Leucae, patriarche Alexandriae; manus sanctae
Freboniae; corpus Domini miraculosum: muliercula quaedam in urbe, non ex versutis sed
simplicibus, hostiam sacratam coquaere conata est quae mox conversa in carnem, adhuc hodie
ibi caro oculis cernitur; digitus sancti Ambrosii episcopi; manus sancti Damiani; os magnum
sancti Georgii; imaginem unam Virginis Mariae, quam sanctum Lucam pinxisse ferunt.
Sanctus enim Lucas tredecim imagines Nostrae Dominae pinxit, quarum unaquaeque quasi
una ex tredecim decatria appellari potest. De hiis multas hinc inde diversis in locis vidimus.
Castrum est in ea satis forte. Distat a Bysegi miliaribus quattuor. |lingua=la}}
=== Architetture releggiose ===
Le chiesere de Trane se presendane pa maggiorparte jndr'à 'u [[Architetture romaneche|stile romaneche]], ''in primis'' 'a [[cattedrale]] [[Medioeve|medievale]]. Jndr'à tutte 'mbrà consacrate, scettate 'nderre e angore esistende se ne onne cundate cchiù de ciende. Pò 'a cetate vandave 'a presenze de quattre [[sinagoghe]] de le quale doje onne sciute perdute e le otre e doje angore esistende onne state reconvertite jndr'à chiesere.
==== Cattedrale de San Necole Pellegrine ====
[[File:Basilica di Trani.jpg|miniatura|verticale|Facciata d'a [[Cattedrale de Trane|Cattedrale]]]]
[[File:Trani – Cattedrale (xilografia).jpg|miniatura|verticale|'A facciate d'a cattedrale apprime de le restaure (1898)<ref name=":14" />]]
'A cattedrale de Trane, cu 'a basiliche superiore 'nditulate a sanda Marije Assunde, jè 'a costruzione cchiù prestiggiose d'a cetate pugghiese.
Jè une de le esembie cchiù rappresendative e preggevole de architetture [[Romaneche pugghiese|romaneche pugghiese]]<ref name=":6" /><ref>{{Cita web|url=https://www.catalogo.beniculturali.it/approfondimento/elenco-degli-edifizi-monumentali-italia-del-1902/puglia-provincia-bari/duomo-trani|titolo=Catalogo Generale dei Beni Culturali|accesso=18 decemmre 2021}}</ref><ref>{{Cita web|url=https://www.touringclub.it/destinazione/localita/chiesa/213553/cattedrale-trani|titolo=Cattedrale, Trani, localita, Chiesa|autore=Touring Club Italiano|sito=Touring Club Italiano|accesso=26 ottommre 2021}}</ref>. Ha state definite cumme ''"<nowiki>'</nowiki>a reggine de le cattedrale de Pugghie"''<ref>François Lenormant https://books.google.it/books/about/Trani_Storia_cultura_turismo.html?id=xC1OnQAACAAJ&redir_esc=y</ref><ref name=":11">{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0012.html|titolo=CATTEDRALE|accesso=21 settemmre 2021}}</ref> e costituisce pure 'na mete de turisme culturale assaije 'mbortande<ref>{{Cita news|url=http://bari.repubblica.it/cronaca/2018/03/19/foto/gianni_morandi_trani-191694314/#1|titolo=Gianni Morandi stregato dalla cattedrale di Trani: "Quella volta qui con Lucio Dalla"|pubblicazione=La Repubblica|data=19 màrze 2018|accesso=20 màrze 2018}}</ref>. 'A costruzione ha state fatte ausanne 'a petre [[Calce (elemende chimiche)|calcarée]] tipeche d'a zone, 'a [[petre de Trane]] pigghiate da le cave d'a cetate, caratterizzate da 'nu culore rosée chiarisseme, quase vianghe.
'A cattedrale se destingue da ogne otre esembie de architetture romaneche pugghiese apprime de tutte pa posiziona soje probbie vecine vecine a 'u mare e pu resultà chienamende leggibbele sus a le fronde de fore da tutte le late, grazie a 'na certa distanze ca 'a separe da le edifice atturne; se destingue pò pe l'imbonende [[transette]] coronate da 'nu cornicione elabborate, pe l'ause pò de l'[[arche a seste acute]] jndr'à 'u passagge ca ste sotte a 'u cambanile, fenomene non assaije diffuse jndr'à l'[[architetture romaneche]] e pe 'a presenze non solite de quattre diverse luéche de culte jndr'à stesse cattedrale, ognune dotate da 'a probbie distinzione e combiutezze architettoneche.
'Nu prime edifice de culte ca resale a 'u [[IV sechele]], cumme evidenziate da scave archeologgece recende, avere nate sus a l'arée addò ste osce a die 'a cattedrale. Pò 'a chiesere de Sanda Marije, ca corresponne a 'u piane d'a cripte de osce a die longitudinale mise sotte 'a navate d'a basileche superiore, sostituì l'edifice cchiù andiche e a 'u 'nderne sue avenìe scavate 'nu sacelle pe ospità le reliquie de san Leucio.
'A costruzione d'a cattedrale de soce a die accumenzò jndr'à 'u [[1099]], jndr'à 'u periode subbete apprisse a' sandificazione de san Necole Pellegrine, durande 'a [[Conguiste normanne de l'Itaglie meridionale|dominazione normanne]].
'A consacrazione avvenìe jndr'à 'u [[1143]] apprime angore d'u combletamende. 'A fase decisive d'a costruzione se avìe cchiù o mene 'mbrà 'u 1159 e 'u 1186 sotte a 'u vescove [[Bertrande]] II, invece verse 'u 1200 'u combletamende ere da conziderarse raggiunde, apparte 'u cambanile.<ref name=":11" /> L'elegande torre cambanarie, ierte cchiù o mene 58,90 m., avenìe 'nzippate sulamende apprisse, cchiù o mene 'mbrà 'u [[1230]] e 'u [[1239]], ma 'u combletamende se avìe apprisse 'a metà d'u Treciende mendre ere vescove Giacome Tura Scottini<ref name="mondi med">[http://www.mondimedievali.net/edifici/Puglia/Trani.htm Stefania Mola, pagina ''Trani: la cattedrale''], da 'u site [http://www.mondimedievali.net/Edifici/indice.htm ''Mondi medievali''] de l'[http://www.storiamedievale.net/ind02.htm Associazione culturale Italia medievale]</ref>.
Pe sechele 'a cripte dedicate a san Necole Pellegrine, cioè 'a cripte trasversale o soccuérpe de san Necole, mise satte satte sotte a 'u transette d'a basiliche superiore, ave stipate reliquie 'mbortande assaije, 'mbrà le quale 'u cuérpe d'a martire oriendale sanda Febronie, d'u quale jè possibbele angore osce a die ammirà 'u preggevole reliquiarie d'u XVIII sechele e 'nu dipinde ovale ca 'a raffigurescene, jndr'à 'u [[Musée diocesane (Trane)|musée diocesane]].
'A porte cendrale de bronze jè opere de [[Barisane da Trane]] e avenìe fatte jndr'à 'u [[1175]]: se tratte de une de le esembie cchiù 'nderessande d'u genere jndr'à l'[[Itaglie meridionale]]. 'A porte origgenale jè esposte jndre a l'edifice, invece fore ha state mise 'na copie fedele, inaugurate jndr'ò 'u [[2012]].
'U piazzale ca ste nnande a l'edifice romaneche se preste a avvenemiende artistece de diverse tipe, grazie a' cornice scenografeche offerte da 'a maestosità d'a cattedrale e da 'u mare. 'A chiazze ave ospitate 'nu sbuénne de congerte de artiste naziunale e 'ndernaziunale cumme [[Sting]], [[George Benson]], [[Massime Ranieri]], [[Gianne Morandi]], [[Lucio Dalla]], [[Ornelle Vanoni]], [[Gine Paoli]], [[Frangische De Gregori]], [[Jangele Branduardi]], [[Claudie Baglioni]], [[Andonelle Venditti]], [[Gianne Nannini]], [[Fiorelle Mannoia]], [[Gigi D'Alessio]], [[Frangische Renga]], [[Samuele Bersani]], [[Vinicio Capossela]], [[Ludoviche Einaudi]], [[Mario Biondi (candande)|Mario Biondi]], e tanda otre. Avènene fatte pure rappresendaziune tiatrale, urtemamende jndr'à 'u piazzale onne state fatte pure de le spettacole de opere.
==== Monastere de Sanda Marije de Culonne ====
[[File:Santa Maria di colonna Trani.jpg|thumb|'A chiesere d'u [[Monastere de Sanda Marije de Culonne|monastere de Culonne]]]]
[[File:Trani - Antico monastero di Colonna (xilografia).jpg|miniatura|Andiche Monastere de Culonne<ref name=":14" />]]
'U [[monastere de Sanda Marije de Culonne]], se iacchie sus 'a penisolette de Cape Culonne, jè a picche cchiù de 'nu miglie da 'u cendre d'a cetate, jndr'à 'n'arée 'nu tiembe fore da 'u javetate urbane, ma osce a die sckaffate jndr'à 'u cendre de 'na floride zone turisteche-residenziale. 'U monastere benedettine avenìe funnate 'nzieme a' chiesere 'nzeccate 'mbrà 'a fine de l'XI sechele e l'inizie d'u XII, da 'u nobbile tranese Goffrede Siniscalco.
'A facciate d'a chiesere jè fatte seconde scheme tipece de l'[[architetture romaneche]], ste 'u rosone, 'u portale jè sckaffate jndr'à 'nu [[protire]] cu arche fatiate sostenute da colonnione agile ca 'nglude 'nu architrave de finissime fatture ca avéne da 'nu monumende classeche, a coronamende ste 'na serie de archette pensile sus 'a cuspide.
Jndre a' chiesere se stipe 'u Crugefisse de legne d'u XV sechele oltraggiate da le corsare saracine e 'nu prezione altare ddunate da 'u Gran Duche de Toscane in cambie de le reliquie de Sande Stefane, ca aqquà se veneravane 'nzigne a 'u [[1684]]. Assaije belle jè 'a viste panorameche ca se 'ndruche da 'u piane de sus, da 'u quale jè possibbele osservà 'a coste de fronde 'u lunghemare, 'nzigne a' ville comunale cu 'a cattedrale sus a 'u sfunne.
Osce a die 'u monaster jè ausate pe iniziative culturale, congerte de museche jazz e classeche jndre a 'u chiostre o jndr'à 'u cortile de fore. 'U piazzale d'u [[Monastere de Sanda Marije de Culonne|monastere]] jè ausate, a 'u pare de le chiazze d'a cattedrale e d'u [[Castelle sveve (Trane)|castelle]] e de otre chiazze cetadine, cumme condenitore ideale pe avvenemiende artistece e musecale; ave avute granne 'mbortanze 'u congerte de [[Elton John]] 'u settemmre 2010.<ref>{{Cita web|url=http://www.traniviva.it/notizie/la-notte-di-elton-john-e-luminosa-anche-senza-le-stelle/|titolo=La notte di Elton John è luminosa anche senza le stelle|sito=TraniViva|data=21 settemmre 2010|lingua=it|accesso=18 decemmre 2021}}</ref>
==== Otre munastere ====
* Monastere / Convente de le Agustiniane;
* Monastere / Convente de Sanda Chiare;
* Monastere / Convente d'u Carmine;
* Monastere / Convente de le Capuccine;
* Monastere / Convente de San Dumineche;
* Monastere / San Giuanne Battiste (Le Clarisse);
* Monastere de le Carmelitane a' Scazate;
* Monastere / Convende de San Lorenze;
* Monastere / Convende de San Paole;
* Monastere Torre de le Monace.
===== Chiesere iertemedievale (IV - X sechele) =====
* [[Ipoggée de Sanda Geffa]];
* [[Chiesere de Sanda Marije de Giano]];
* [[Chiesere de Santa Marije de Dionisie]] (osce a die de le Sande Midece);
* [[Chiesere de San Martine (Trane)|Chiesere de San Martine]] - Chiesere Cristiàne Ortodosse.
===== Chiesere romaneche (XI - XII sechele) =====
* [[Chiesere de Sand'Andrée (Trane)|Chiesere de Sand’Andrée]];
* Chiesere de Sand'Agate;
* [[Chiesere de Sand'Andonije abbate (Trane)|Chiesere de Sand'Andonije Abbate]] e Furtine;
* [[Chiesere de San Frangische (Trane)|Chiesere de San Frangische]];
* [[Chiesere de San Giacome (Trane)|Chiesere de San Giacome]];
* Chiesere de Sanda Lucie - Palazze Gadaleta;
* [[Chiesere de Ognessande (Trane)|Chiesere de Ognessande]] / Temblare o Chiesere d'u Priatorie;
* [[Chiesere de Sanda Marije de Culonne]];
* Chiesette de San Nicolielle (ditte pure San Necoline).
===== Chiesere d'u periode angioine (XIII-XV sechele) =====
* [[Chiesere de Sanda Marije Scolanove]] - Sinagoghe;
* [[Chiesere de Sand'Anne (Trane)|Chiesere de Sand'Anne]] - Sinagoghe;
* Chiesere d'u SS. Crugefisse o Sanduarije de Marije SS. de l'Apparizzione<ref>{{cita web| url = http://www.ilgiornaleditrani.it/giornale/51339/-apparizione-l-effige-ha-un-secolo-via-agli-eventi| titolo = «Apparizione», l'effige ha un secolo. Via agli eventi| urlarchivio = https://web.archive.org/web/20200325220910/http://www.ilgiornaleditrani.it/giornale/51339/-apparizione-l-effige-ha-un-secolo-via-agli-eventi| urlmorto = sì| accesso = 25 màrze 2020}}</ref><ref>{{cita web | autore = Can. Giovanni Masciullo | url = http://www.mariadinazareth.it/www2005/Apparizioni%20data%20incerta/Apparizione%20Trani.htm | titolo = Maria SS. dell'Apparizione oppure detta "del Medico" | via = [https://archive.today/20200325214334/http://www.tranireligiosa.it/madonnadellapparizione-foto.aspx tranireligiosa.it] | urlarchivio = https://archive.today/20200325190445/http://www.mariadinazareth.it/www2005/Apparizioni%20data%20incerta/Apparizione%20Trani.htm | urlmorto = no | accesso = 27 màrze 2020 }}</ref>;
* [[Chiesere de Sanda Chiare (Trane)|Chiesere de Sanda Chiare]];
* [[Chiesere de San Dunate (Trane)|Chiesere de San Dunate]] e Torre d'u 'Rrelogge.
===== XVI sechele =====
* [[Chiesere de Sand'Agustine (Trane)|Chiesere de Sand'Agustine]];
* [[Chiesere d'u Carmine (Trane)|Chiesere d'u Carmine]];
* Chiesere de San Rocche;
* [[Chiesere de Sanda Marije de le Grazie (Trane)|Chiesere de Sanda Marije de le Grazie]] o de le Cappuccine.
===== XVIII sechele =====
* [[Chiesere de San Duminchee (Trane)|Chiesere de San Dumineche]];
* Chiesere de San Giuanne;
* Chiesere de San Luigge;
* [[Chiesere de Sanda Terese (Trani)|Chiesere de Sanda Terese]];
* Chiesere d'u SS. Salvatore o d'u [[Miracole eucaristeche de Trane|Miracole Eucaristeche]].
{{galleria
|larghezza=200px
|titolo= Architetture releggiose
|File:Navatasanmartinotrani.JPG|Navate laterale d'a Chiesere de San Martine
|File:Santa Maria Giano Trani.JPG|Chiesere da Sanda Marije de Giano
|File:Fortino trani.jpg|'A chiesere de Sand'Andonije Abbate jndre a 'u Furtine d'a Ville Comunale
|File:Paolo Monti - Servizio fotografico (Trani, 1970) - BEIC 6358226.jpg|Chiesere de Sand'Andrée
|File:Paolo Monti - Servizio fotografico (Trani, 1970) - BEIC 6358223 corr.jpg|Chiesere da San Giacome
|File:Ognissanti retro Trani.jpg|'U fore de le abside d'a Chiesere de Ognessande
|File:Trani San Francesco church.jpg|Chiesere de San Frangische
|File:Trani BW 2016-10-14 17-11-39.jpg|'A Sinagoghe Granne, pò Chiesere de Sand'Anne
|File:Inside scolanova2.JPG|Jndre a' Sinagoghe de Scolanove
|File:Internosantachiara.JPG|Jndre a' Chiesere de Sanda Chiare
|File:San DonatoTrani.jpg|Chiesere de San Dunate, sus a 'u sfunne 'a Torre d'u Rrelogge
|File:SantAgostino Trani.jpg|Chiesere de Sand'Agustine
|File:San Rocco trani.jpg|Chiesere de San Rocche
|File:CarmineTrani.jpg|Chiesere d'u Carmine
|File:Chiesa di Santa Maria delle Grazie (Trani).JPG|Chiesere da Sanda Marije de le Grazie (ditte pure de le Cappuccine)
|File:Santa Teresa Trani.jpg|Chiesere de Sanda Terese
|File:Trani San Domenico church.jpg|Chiesere de San Dumineche
|File:Internosangiovannitrani.JPG|Jndre a' Chiesere de San Giuanne
}}
===== XIX sechele =====
* Chiesere de San Mechele;
* Chiesere de San Toma;
* Chiesere de Sanda Marije d'u Soccorse (jndre a 'u cambesande).
===== XX sechele =====
* Chiesere de Sand'Andonije;
* Chiesere de le Jangele Custode;
* Chiesere de San Geséppe;
* Chiesere Madonne de Fatime;
* Chiesere d'u Sacre Cuore;
* Chiesere d'u Spirite Sande;
* Chiesere S. Marije d'u Puzze.
===== XXI sechele =====
* Chiesere de San Magne Vescove e Martire.<ref>{{Cita web|url=https://www.chiesaoggi.com/una-chiesa-aperta-al-territorio-la-nuova-chiesa-di-san-magno-a-trani/|titolo=La nuova chiesa di San Magno a Trani|sito=ChiesaOggi.com|data=2022-08-05|lingua=it-IT|accesso=2023-05-07}}</ref>
==== Sinagoghe ====
* [[Sinagoghe Scolanove]];
* [[Sinagoghe-musée Sand'Anne|Sinagoghe Granne]];
* Sinagoghe San Leonarde;
* Sinagoghe San Pitre 'u Martire.
=== Architetture militare ===
==== Castelle sveve ====
[[File:Castello Svevo di Trani.jpg|miniatura|'U castelle sveve]]
[[File:Castello di Trani, veduto dal mare (xilografia).jpg|miniatura|'U castelle accumme se presendave apprime de le restaure moderne<ref name=":14" />]]
'U [[Castelle sveve (Trane)|castelle sveve]] avenìe 'nzippate jndr'à 'u [[1233]] sotte a 'u regne de [[Federiche II de Svevie]]; jè une de le cchiù 'mbortande e megghie leggibbele 'mbrà le castiedde federiciane, nonostante quacche trasformazione ca ne onne in parte cangiate l'assette origgenarie<ref>{{Cita web|url=https://www.castelloditrani.beniculturali.it/it/97/la-storia|titolo=La storia|data=1º decemme 2017|accesso=26 novemmre 2021|urlmorto=sì|dataarchivio=10 abbrile 2022|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20220410022223/https://www.castelloditrani.beniculturali.it/it/97/la-storia}}</ref>. L'edificie ste 'mbacce a 'u prospette d'a cattedrale, e se iacchie jndr'à 'u tessute urbane in mode ca 'a iertezze origgenarie conziderevole de le torre dave agge a 'u condrolle d'u puérte e de le vie d'accesse a' cetate<ref name=":13">{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0011.html|titolo=CASTELLO SVEVO|accesso=26 novemmre 2021}}</ref>.
Jndr'à 'u stesse poste avere nate in precedenze 'na torre d'u X-XI sechele, de dimenziune none granne, a chiande quadrilatere e de accurate fatture, cu probabbele funziune de vedette, le quale reste onne state acchiate sotte a 'u piane de pavimendazione d'u 'ngresse de osce a die jndr'à l'androne oriendale<ref name=":13"/>. Jè secure ca jndr'à cetate stave ggià 'nu Castelle Andiche respette a quidde de osce a die, d'u quale però non se sape addò stave, costruite pe iniziative d'u Rre Normanne [[Ruggere II de Sicilie|Ruggere II]] e scettate 'nderre jndr'à 'u [[1137]]; da stu anne, 'nzigne a 'u mumende d'a funnazione d'u castelle de mò jndr'à 'u 1233, mangane documiende ca donne notizie sus a edificie castellare jndr'à cetate, ma è pure pruvate pe sta presenze jndr'à stu periode, e 'u 'nderessamende a' stesse, da vanne de Federiche II.<ref>Huillard-Breholles, 1852, vol II, pp. 137, 140</ref>.
Jndr'à 'u castelle soggiornò assaije vote 'u figghie de Federiche, [[Manfredi de Svevie|Manfredi]], ca 'u 2 sciugne [[1259]] se 'nzurò, in seconde nozze, cu [[Elene Ducas|Elene Ducas Comneno]], cu celebrazziune arrecurdate jndr'à le cronache pu sfarze e 'a solennità<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/elena-di-epiro-regina-di-sicilia_(Dizionario-Biografico)|titolo=ELENA di Epiro, regina di Sicilia in "Dizionario Biografico"|lingua=it|accesso=19 novemmre 2021}}</ref>.
Jndr'à seconda metà d'u XIII sechele, sotte a 'u dominie [[angioine]], 'u castelle avenìe ausate assaije probbie pe ruole de granne rilieve; jndr'à quidde periode 'nfatte ha state 'nu 'mbortande cendre amministrative e vivace ambiende pa vite de corte, le membre d'a famigghie reale rumanerene cu frequenze e se celebbrarene avvenemiende 'mbortande assaije.
Jndr'à 'u castelle avenèrene spustate le quaderne e le scritte de le conde de le ''Maestre Raziunale'', ca cugghiute jndr'à reggistre, seguivane 'a corte regge jndr'à le spustamiende lore; 'u 16 màrze [[1290]] 'u custode de l'archivije de le ''"rationes"'' d'a Curie, Guglielme de Pontoise, recevìe a [[Napule]] tutte le reggistre contabbele de le diverse funzionarie de le [[Suddivisione amministrative d'u Regne de Napule|provinge]], 'nzigne a allore stipate a Trane.<ref>{{Cita pubblicazione|nome=Stefano|cognome=Palmieri|data=1998|titolo=L'archivio della Regia Zecca. Formazione, perdite documentarie e ricostruzione|rivista=Publications de l'École Française de Rome|volume=245|numero=1|pp=417–445|accesso=2021-12-19|url=https://www.persee.fr/doc/efr_0223-5099_1998_act_245_1_5327}}</ref> Pe 'nu certe periode jndr'à 'u castelle avenìe stipate pure 'u tesore regge, 'u quale condrolle ere affidate a Mattée de Riso e a 'u castellane de Trane. L'edifice servìe pure cumme deposite regge pe materiale belliche e pe bene de valore: avìe quinde immagazzinate 'nu arsenale granne a disposizione de l'esercite, de le quale sò documendate jndr'à 'nu mode punduale 'a quantitate de firre e acciaie da forgià, de lange, balestre e quadrelle, e de uniforme; stavane pure custodite gruésse volume de cere e de merce recercate e prezione cumme pepe, cannelle, zucchere e bombice.
'N'ale d'u castelle ere tenute pronde a ospità 'u sovrane e 'a corta soje: grazie a le missive mannate da [[Carle I d'Angiò|Carle I]], da quacchedune se capisce ca 'u Rre avère 'a consuetudine de essere ospite d'u castelle ''-"in cameris castri nostri Trani, in quibus consuevimus hospitari"-'', e da otre ca dave le turnise ca servivane pe le spese de le figghie sue ca stavane addà. jndr'à 'u 1268 se tenérene jndr'à 'u castelle 'u 'nzuramende 'mbrà [[Carle I d'Angiò e [[Margherite de Borgogne]] e jndr'à 'u [[1271]] chidde de [[Filippe d'Angiò|Filippe]], secondegenite de Carle, cu [[Isabbelle de Villehardouin]] [[Pringipate d'Acaie|pringipesse d'Acaie]].
'U castelle sotte a 'u dominie spagnole, regnande [[Carle V d'Asburghe|Carle V]], subbìe partenne da 'u [[1533]] tanda trasformaziune, fine a quanne non g'avenève adeguate a le esiggenze difensive nove nate apprisse a l'invenzione d'a polvere da spare. Partenne da 'u 1832 subbìe 'na serie de fatìe pa trasformazione jndr'à carcere cendrale provingiale, apirte jndr'à 'u 1844, funzione mandenute 'nzigne a 'u 1974. Jndr'à 'u 1976 'u Castelle avenìe conzegnate a' Soprintendenze a le bene ambiendale e artistece d'a Pugghie. Ha state sottoposte a fatìe de restaure partenne da 'u [[1979]] e ha state apirte a 'u pubbleche 'u 5 sciugne [[1998]].<ref name=":22"/>
Ha state dichiarate [[Monumiende nazionale (Itaglie)|Monumende Nazionale]] cu 'u R.D. 27 ottommre 1936, n. 2091<ref name=":02">{{Cita web|url=http://www.normattiva.it/eli/stato/REGIO_DECRETO/1936/10/27/2091/ORIGINAL|titolo=REGIO DECRETO 27 ottobre 1936, n. 2091
Dichiarazione di monumento nazionale del Castello Svevo di Trani. (036U2091)}}</ref> (abbrogate da 'u D.P.R. 248/2010). da 'u decemmre 2014 'u [[Ministere pe le bene e le attivitate culturale e pu turisme|Ministere pe le bene e attività culturale]] 'u gestisce passanne da 'u Pole museale d'a Pugghie, jndr'à 'u decemmre 2019 addevende [[Musée nazionale tagliàne#Direziune reggionale Musée|Direzione reggionale Musée]].
==== Fortine de Sand'Andonije ====
[[File:Fortino di Trani.jpg|thumb|'U fortine 'ndrucate da 'a cattedrale]]
A l'estreme sinistre d'a ville comunale se tàse a l'andiche fortilizie destinate a' protezione de l'estreme punde oriendale d'u puérte: 'u fortine jè 'n'opere de fortificazione mise a protezione d'u 'ngresse d'u puérte, sus a 'u ''mode de Sand'Andonije'', ca pigghie 'u nome da 'n'edifice releggiose d'u XII sechele, 'a [[Chiesere de Sand'Andonije Abbate (Trane)|chiesere de Sand'Andonije Abbate]], da 'u 1478 sconsacrate e ausate cumme deposite 'nzeccate a 'nu candiere navale, jndr'à 'u quale 'u ricche commerciande Simone Caccetta, sembre jndr'à 'u 1478, facìe costruì 'na nave de stazze grosse dotate de 160 uemmene de equipagge. 'U 20 febbrare 1530 'u guvernatore venete Giuanne Vetturi jndr'à stu poste ufficializzò 'a consegne a' cetate a 'u vicarie de [[Carle V d'Asburghe|Carlo V]], [[Hernando de Alarcón (militare)|Fernando de Alarcon]].<ref>{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0015.html|titolo=CHIESA DI SANT'ANTONIO E FORTINO|accesso=2021-12-21}}</ref> 'A strutture d'a chiesere avenìe pò 'ngluse definitivamende jndr'à 'u 1541 jndre a' costruzione difensive ca stave apprime, apprisse a' fortificazione vulute da 'u [[Viceré de Napule|Viceré]] [[Pedro Álvarez de Toledo y Zúñiga|Pitre de Tolede]] pe esiggenze difensive d'a rade d'u puérte. 'A chiesere e 'u fortine onne state oggette de restaure jndr'à le anne '80 d'u XX sechele.
Da 'a sommità d'u fortine jè possibbele ammirà totte l'insenature addò s'affacce 'u borghe andiche, distinguenne chiaramende 'a cattedrale e le caratteristeche abside d'a [[Chiesere de Ognessande (Trane)|chiesere de Ognessande]]. Stu punde panorameche jè conziderate da le javetande une de le poste cchiù belle e suggestive d'a cetate.
==== Torre Barbinelli ====
[[File:Torrebarbinellitrani.JPG|miniatura|verticale|'A Torre Barbinelli]]
Torre fortificate d'e l'XI sechele ca se iacchie jndr'à chiazze [[Cesare Battisti]]. Cu scope de avvistamende faceve parte d'u prime castelle regge [[bizzandine]] - [[normanne]], inzieme a:
* Torre Lamadoro
* Torre Medievale
* Torre Olivieri
==== Porte Andiche ====
De le 4 porte de accesse de l'andiche cinde murarie Longobbarde, une sole se stipe angore osce a die sckaffate jndr'à le fabbrecate, jè porte andiche ditte pure ''aurea''.
=== Architetture civile ===
==== Case de Agnete ====
[[File:Palazzo d'Agnete à Trani (Pouilles), façade extérieure.JPG|miniatura|Case de Agnete]]
Avenìe 'nzippate jndr'à 'u 1283 da Necole Lombardo figghie de Giuanne De Agnete, ave 'na facciate medievale quase integre ricche de dettaglie architettonece decorative. A 'u piane terre ave, cumme otre edifice d'a stesse vie, le tracce de 'nu portiche andiche. A 'u prime levélle 'na fenestre elegande, in origgene bifore ma osce a die mangande d'a culonne cendrale, da 'u profile 'nderne lobate, tène sus 'na cornice a estroflessione de fore da 'a forme triangolare ca se pogge sus a doje colonnine, e doje finestrine monofore a arche acute lateralmende a' granne fenestre. A 'u levélle de sus ste 'na fenestre cendrale angore cchiù granne a arche acute a le late d'a quale stonne le mensole pogge tende.<ref>{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0049.html|titolo=CASA DE AGNETE|accesso=9 dicembre 2021}}</ref>
==== Torre d'u 'Rrelogge ====
'A torre medievale jè l'edifice cchiù ierte d'u cendre storeche apprisse 'u cambaniel d'a Cattedrale. Avenìe fatte 'nzippà da 'u Sinnache Spirite de Piczioni, jndr'à 'u 1473, affianghe 'a chiesere de San Dunate. Jndrè 'a torre, de probbietà d'u Comune, avenìe mise 'nu 'rrelogge meccaneche, une de le prime d'u [[Regne de Napule]]<ref>{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0075.html|titolo=CHIESA DI SAN DONATO E TORRE DELL'OROLOGIO|accesso=9 decemmre 2021}}</ref>. 'A base d'a torre ave 'u stemme origgenarie d'a cetate. 'A torre ha state restaurate jndr'à 'u 1931, invece 'u 'rrelogge ha state repristinate apprisse anne de 'ngurie sulamende jndr'à 'u 1994. Osce a die 'a torre non g'è visitabbele da 'u pubbleche.
==== Palazze Caccetta ====
[[File:Trani Palazzo Caccetta.jpg|thumb|upright|Palazze Caccetta]]
'U Palazze avenìe fatte 'nzippà da 'u mercande tranese Simone Caccetta<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/simone-caccetta_(Dizionario-Biografico)|titolo=CACCETTA, Simone in "Dizionario Biografico"|lingua=it|accesso=9 decemmre 2021}}</ref> jndr'à 'u 1456. Queste s0adda conziderà une de le opere cchiù 'nderessande de l'architetture d'u [[Quattreciende|'400]] a Trane, date 'u misckamende de genere ca caratterizze 'a facciate, sule parte de l'edifice a avè stipate le caratteristeche origgenarie de l'epoche de costruziuone d'u palazze. 'A facciate prengepàle ha state fatte soprattutte jndr'à 'u stile [[Tarde gotiche|tardegotiche]]; appate 'u portale a arche ogivale a raggere stonne otre elemiende architettonece 'nderessande, cumme le fenestre de diverse forme, ca vonne da le bifore a' bellissime trifore in corrispondenze d'u portale d'ingresse<ref>{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0044.html|titolo=PALAZZO CACCETTA|accesso=9 dicembre 2021}}</ref>.
Jndr'à 'u 1484 Rre [[Ferrande d'Aragone]] confiscò 'u palazze a Simone Caccetta, pe colpe de 'nu tendative de revolte condre a l'autorità regge, vennénnele pe 100 ducate a l'Univeristà de Trane. De probbietà d'u comune, ave ospitate le guvernatore venere 'nzigne a 'u [[1590]], devendò convende de le monace Teresiniane jndr'à 'u [[1642]] e Seminarie jndr'à 'u Setteciende.
'A tradizione vole ca da stu palazze 'a nuttate d'u 13 febbrare 1503 partì 'a notizie pe totte l'Itaglie d'a vittorie de le 13 cavagleire tagliàne capeggiate da [[Ettore Fieramosca]] sus a le frangise jndrà [[Disfide de Barlette]].
==== Palazze Antonacci Telesio ====
[[File:Trani Palazzo Telesio.jpg|thumb|'Ndrucamende de Palazze Telesio da 'u puérte (appprisse 'a restrutturazione d'u 2009)]]
Apprisse l'asckuamende de le case de le Antonacci jndr'à 'u [[1799]], 'u palazze avenìe 'nzippate jndr'à quidde poste jndr'à le anne d'u Uetteciende d'a famigghie Antonacci ('u stemme de famigghie mise jndr'à l'androne ca indiche 'a date d'u [[1761]] avenìe prelevate da l'androne d'u palazzette 'nzippate a vie San Giorge 15, pure de probbietà de le Antonacci, e mise jndr'à l'androne de Palazze Telesio-Antonacci jndr'à 'u [[1960]] da 'u Duche Vecinze Telesio e, perciò, non ge se referisce a' date de costruzione d'u palazze) e passò pò pe successione a' famigghie Telesio, 'nzignite d'u titole de Duche de Toritte, ca osce a die angore 'u javete. Cu 'a facciate prengepàle revolte verse 'u puérte sus a quedde ca osce a die jèChiazze Querce, ave subbite 'nu allariamende sus a 'u late est, apprisse a 'u scettamende 'nderre de le mure federiciane, jndr'à 'u 1845 a opere de l'architette Luigge Castellucci de Bitonde, 'u quale pure adeguò 'a facciate sus 'a chiazze Querce a 'u stile neoclasseche. 'U palazze ospite jndre 'u [[Musée de le carrozze de Trane|Musée de le Carrozze]]: 'na raccolte de 33 carrozze uettecendesche, ca appartevane soprattutte a' famigghie Telesio, oltre a finimende e divise da cocchiere. 'A 'mbortanze de sta raccolte ste jndr'à l'illustrà l'abbilità artiggianale de l'epoche e jndr'à 'u fà revivere 'a storie de 'n'indere classe suggiale a tutte colore ca pe jedde fatiavane.
==== Palazze Torres ====
[[File:Trani Palazzo Torres.jpg|miniatura|Palazzo Torres, sede cendrale d'u Tribbunale de Trane<ref name=":1">{{Cita web|url=https://www.tribunale.trani.giustizia.it/notizie_storiche.aspx?pnl=1|titolo=Tribunale di Trani|accesso=8 novemmre 2021}}</ref>, ggià sede d'a ''Corte d'Appelle de le Pugghie'']]
Avenìe costruite jndr'à chiazze nnande 'a [[Cattedrale de Trane|Cattedrale]] romaneche, jndr'à prime metà d'u [[XVI sechele]], da Martine Torres, membre de 'na famigghie tranese de origgene spagnole. 'U prospette jè 'nderamende fatte de [[Petre de Trane|petre]] e le piane sò scandite da [[cornice marcadavanzale]]; le elemiende ca stonne jndr'à facciate, 'u portale, le fenestre a timbane e le ttre balcune donne 'na sobbrie eleganze a 'u 'nzieme. Da 'u [[1811]] 'u Guverne avìe in congessione da 'u Comune l'ause d'u Palazze pe l'amministrazione d'a giustizie, ospitanne 'u massime organe giudiziarie d'a [[Terre de Bare (provinge=|Terre de Bare]] e da 'u 1861 a 'u 1923 'a ''Corte d'Appelle de le Pugghie''. Osce a die jè 'a sede cendrale d'u Tribbunale de Trane.<ref name=":1" />
==== Otre palazze nobbiliare d'a cetate ====
* [[Palazze de le Arte Beltrani|Palazze Beltrani]];
* Palazze Belvedere;
* Palazze Bianchi;
* Palazze Bonismiro;
* Palazze Broquier ggià Lepore Campitelli;
* Palazze De Angelis;
* Palazze De Angelis-Ventricelli;
* Palazze Candido;
* Palazze Carcano;
* Palazze Covelli ggià Forges Davanzati;
*Palazzo Fabiano ggià Filangeri;
* Palazze Filisio;
* Palazze Gadaleta;
* Palazze Gattola-Mondelli;
* Palazze Lambert ggià Palagano;
* Palazze Morola;
* Palazze Moselli-Maggiolla;
* Palazze Palumbo-Quercia;
* Palazze Paolillo;
* Palazze Petta ggià Lopez;
* Palazze Rogadeo osce a die Palazze Arcivescovile;
* Palazze [[Sarlo (famighie)|Sarlo]];
* Palazze Sifola;
* Palazze Sorìa;
* Palazze Suppa;
* Palazze Trombetta;
* Palazze Torres;
* Palazze Valenzano - Sede d'a [[Sezione de Archivije de State de Trane]];
* Palazze Ventricelli - Circole Aunione;
* Palazze Vischi;
* Massarie Macine de Monzignore;
* Massarie Melodia;
* Massarie Rossa.
<gallery>
File:PalazzoArcivescovileTrani.jpg|Palazze Rogadeo, osce a die Palazze Arcivescovile
File:Trani Palazzo Lambert.jpg|Palazze Lambert
File:Trani Palazzo Covelli.jpg|Palazze Covelli
File:Trani Palazzo Candido.jpg|Palazze Candido
File:Palazzo Beltrani.jpg|Palazze Beltrani
File:Trani Palazzo Quercia.jpg|Palazze Quercia
File:Trani Palazzo Filisio.jpg|Palazze Filisio
</gallery>
=== Parche e giardine ===
==== Ville comunale ====
[[File:Panoramic of Trani (4) - Villa.jpg|thumb|upright=2.3|'U viale prengepàle d'a Ville Comunale, jndr'à direzione d'u Monastere de Sanda Marije de Culonne]]
Jè 'u giardine pubbleche cchiù granne d'a cetate. Se stenne sus a 'nu terrazzamende a picche sus a 'u mare, avvrazzate da le bastiune de le andiche fortificaziune d'a cetate, cercunnate sus a ttre late da 'u mare. 'A posizione d'a ville offre, sus a 'u late sud, 'na bella vedute panorameche d'u lunghemare 'mbonde a 'u [[monastere de Sanda Marije de Culonne]], mendre da 'u late nord se tràse a 'u ''Fortine de Sand'Andonije'', da 'u quale se pò gudè d'a vedute d'a 'ndere 'nzenature d'u puérte e d'a cattedrale.
'A ville avenìe inaugurate jndr'à 'u 1824 e cchiù nnande allariate grazie a' bonifeche de le terrene subbete a sud, sus 'a coste, jndr'à zopne chiamate pe l'appunde ''"Cannete"'' a cause de le luéche ca no jerane salubbre. Avenìe citate 'mbrà le giardine cchiù belle de l'[[Itaglie meridionale]] jndr'à l'edizione d'u 1937 de l'[[Engiclopedije Treccani]]<ref name=":6" />.[[File:Villa comunale e monastero.jpg|thumb|Ville comunale e fortine|sinistra]]
[[File:Trani Villa Comunale Mon caduti.jpg|miniatura|'U Moumende a le Cadute, opere d'u scultore [[Andonije Bassi]]]]
L'arée jè chiandate a [[Arecaceae|palme]], [[Quercus ilex|lecce]], [[querce]] e [[pine]], e jè abbellite da aiuole, fundanelle e sciuéche pe le piccinne. Jndr'à vanna sud, jndre a 'na gallerie ca scenne a 'u levélle de le andiche mure, se iacchie 'nu acquarie ca ave diciotte vasche de petre de Trane ca ospitescene cchiù o mene cingheciende pisce de tanda specie ca avénene da tanda lache e jume d'u munne e chiande acquateche ornamendale.
'U viale cendrale corre quase 'nderamende parallele a' linée d'a coste e jè luénghe 350 metre; sus a 'u viale, mise 'mbronde a 'u 'ngresse prengepàle, se iacchie 'u monumende a le cadute, sculpite jndr'à 'u [[1923]] da 'u tranese [[Andonije Bassi]]. Percorrenne 'u viale se 'ngondre 'nu chalet d'u XIX sechele, sede de mostre e iniziative culturale a cure de artiste locale, e 'a casse armoneche, fatte jndr'à 'u [[1888]] e restaurate urtemamende e fatta essere funzionale<ref>{{Cita web|url= http://www.traniweb.it/trani/informa/7729.html|titolo= Restaurata la cassa armonica nella villa di Trani, Traniweb (28/05/2008)|urlmorto= sì}}</ref>; jndr'à le viale de destre stonne sei culonne miliare de l'andiche [[vie Traiane]], ca avènene da 'u tratte [[Ruve de Pugghie|Ruvo]]-[[Canose de Pugghie|Canose]].
== Suggettate ==
=== Evoluzione demografeche ===
{{Demografije/Trane}}
=== Etnie e minoranze furastiere ===
Le furastiere residende jndr'à cetate a 'u 31 decemmbre 2019 erane {{formatnum:2076}}, pare a 'u 3,7% d'a popolazzione. Le comunitate naziunale cchiù numerose erane<ref>[http://demo.istat.it/str2012/index.html Dati ISTAT 31-12-2012]</ref>:
* [[Albanie]]: 705
* [[Marocche]]: 385
* [[Romanie]]: 256
* [[Cine]]: 198
* [[Algerie]]: 78
=== Releggione ===
Trane jè 'a sede arcivescovile de l'[[arcidiocesi de Trane-Barlette-Bisceglie]] suffragganée de l'[[arcidiocesi de Bare-Bitonde]] e appartene a' [[reggione ecclesiasteche Pugghie]]. 'A diocesi ha state costituite jndr'à 'u [[VI sechele]] e jndr'à 'u [[2004]] cundave 274.060 battezzate sus a 286.560 crestiàne: osce a die jè rette da l'arcivescove [[Leonarde D'Ascenzo]]. L'arcidiocesi, apparte a le ttre cetate titolare, ave pure le cendre de [[Corate]], [[Margherite de Savoie (Itaglie)|Margherite de Savoie]], [[San Ferdinande de Pugghie]] e [[Trinitapule]].
'A cetate venere 'u ssande prutettore sue [[San Nécole Pellegrine]], 'nu predicatore greche uagnone morte a Trane jndr'à 'u [[1094]], e 'u crugefisse de Culonne, 'nu andiche crugefisse ca arrubbate da 'u monastere de Sanda Marije de Culonne jndr'à 'u [[1480]] durande 'n'ingursione saracenem avenìe mutilate d'u nase e miracolosamende pigghiò a sanguinà.
Jndr'à cetate stonne diverse [[Confraternite (Chiesere cattoleche)|confraternite]], se ne condane quinnece (de le quale ttre arciconfraternite),<ref>{{Cita web|url=https://www.confraternite.it/comuni/trani|titolo=Trani {{!}} Confraternite|accesso=15 decemmre 2021}}</ref> Ognune de chiste festegge 'nu probbie sande, da le quale pigghiane l'obblighe releggiose, le rite e le onere de le festeggiamiende, cumme le prugessione pe le vie cetadine.
Andicamende putevane nascere cumme organizzazziune laiche cu 'u scope de promuovere opere de carità e de assistenze, in specie ospedaliere e pe assecurà a le confratelle 'u rite funerarie e 'u brucamende jndr'à le cripte de le chiesere addò erane stabbilite le confraternite.<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/confraternita_(Enciclopedia-Italiana)|titolo=CONFRATERNITA in "Enciclopedia Italiana"|lingua=it|accesso=15 decemmre 2021}}</ref><ref>{{Cita web|url=https://www.tranireligiosa.net/le-confraternite-d-i-trani/|titolo=Le Confraternite di Trani – TRANI RELIGIOSA|lingua=it|accesso=15 decemmre 2021}}</ref><ref>''“Le Confraternite Tranesi” di Francesco Pagano''</ref> 'A cchiù andiche jè quedde de San Vite martire, ggià Sanda Marije de' Bianchi, cu 'a presenze jè attestate da 'u [[1466]].<ref>{{Cita web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/siusa/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=60118|titolo=SIUSA - Confraternita di San Vito di Trani|sito=siusa.archivi.beniculturali.it|accesso=15 decemmre 2021}}</ref>
Se reggistre da 'u 2004 'u retorone d'a [[Comunitate ebbraiche de Trane|comunitate ebbraiche]], attive da 'u Medioeve, ca osce a die esercite jndr'à [Sinagoghe Scolanove]], jè presende pure 'na comunitate [[Chiesere ortodosse rumene|ortodosse rumene]] ca esercite jndr'à l'andiche [[Chiesere de San Martine (Trane)|chiesere de San Martine]], conzegnate a 'u culte nuéve jndr'à 'u [[2008]].
=== Tradiziune e folclore ===
[[File:Croce di colonna.JPG|upright=0.7|thumb|Prugessione d-a Croce de Culonne]]
==== Sumàna sande ====
{{'Ndruche pure|Miracole eucaristeche de Trane}}
[[File:Processione Eucaristico-Penitenziale-Riparatoria..jpg|thumb|upright=0.7|Prugessione Eucaristeche-Penitenziale-Riparatorie (21 abbrile 1984, Sabate Sande) pe arrecorde d'u [[Miracole eucaristeche de Trane]]]]
'Nu periode particolare e suggestive d'a tradizione tranese jè 'a [[Sumàna sande]], pe stu fatte citame le ''Altare d'a Reposizione'' (chiamate, sbaglianne, ''Sepolcre'' pa successione de le avvenemiende veloce) d'u [[Sciuvedìe sande]], cioè 'a solenne esposizione de l'Ostie consacrate, prateche liturgeche comune a' cattolicità. Jndr'à cetate le diverse parrocche cetaine 'nzieme a' cattedrale e a' rettorie sede de associaziune releggiose, 'nzieme a le rispettive [[Confraternite (Chiesere cattoleche)|confraternite]], se 'mbegnane ogne anne preparanne de le Altare d'a Reposizione suggestive ca carresciane le cetadine a scè pe le vie d'a sere d'u Sciuvedìe sande 'nzigne a' matine d'u Venerdìe sande e a scè de chiesere pe chiesere. 'A tradizione vole ca abbesogne visità almende sette chiesere.
Une de le tradiziune cchiù suggestive ca 'a cetate vande jè 'a prugessione d'a 'Ddulurate organizzate da l'Arciconfraternite de l'Addulurate ca se face jndr'à le prime ore d'u matine (da le ttrede) d'u [[Venerdìe sande]]. 'A prugessione vèje quase tutte le vie d'a cetate, visitanne dece de le quattrodeche ''sepolcre'' de le chiesere cetadine seguite da 'na folle numerose de devote e non. L'assute d'a ''Madonne de notte'', cumme chiamane semblicemende le Tranise, jè fissate a le trede d'u matine da 'a [[Chiesere de Sanda Terese (Trane)|chiesere de Sanda Terese]], ca jè 'a stesse addò se venere 'a statue ca avéne carresciate jndr'à prugessione.
'N'otra prugessione d'a sumàna sande jè 'a Prugessione de le Mistere ca se face a le ore 20.30 d'u Venerdìe sande, 'na prugessione cu quattordece immaggine sacre ca parte da 'a cattedrale e arrive pe le vie cchiù andiche d'a cetate a' quale partecipane totte le confraternite cetadine e jè organizzate da l'Arciconfraternite d'u SS. Sacramende (o de le Vianghe).
Sta prugessione ha nate pr arrecurdà 'nu [[Miracole eucaristeche de Trane|miracole eucaristeche]] accappate jndr'à cetate jndr'à l'XI sechele, 'nfatte 'u gonfalone gnure ca iapre 'u cortée ave 'a scritte ''[[SPQR]]'' ca indichesce 'a presenze d'u [['Mbere romane d'Oriende]] durande stu miracole. 'Nzigne a 'u 1986 'a prugessione avenéve achiuse da quattre sacerdote ca, a' scazate, carresciavane a spalle 'n'urne de argende ca tenéve 'u Sandissime Sacramedne; quiste avvenive, tradizionalmende, in segne de reparazione a 'u miracole. Osce a die, invece, avéne carresciate 'na [[reliquie]] de 'nu stuézze d'a Sacra Croce.
Sta prugessione ave spesse cangiate sciurne 'nfatte da 'u Sciuvedìe sande s'ave passate a 'u Venerdìe, pò a 'u Sabbate (pe l'aliturgeche d'u sciurne) pe pò returnà a 'u venerdìe, cu 'nu passe lende ('nzigne a 'u 2006 'a prugessione parteve a le 17:00).
==== Feste patronale d'a Croce de Culonne ====
'U 3 masce se festegge 'u Ss. Crugefisse de Culonne ca ave origgene andichissime addò 'a storie e leggende se masckane. Se dice 'nfatte ca 'u 3 masce 1480 avenìe arrubbate da 'a chiesere de Sanda marije de Culonne da le pirate 'nu Crugefisse de legne e pò tagghiarene 'u nase de Criste ca pigghiò a sunguinà e avenìe scettate jndr'à mare; accussì da quidde anne l'avvenimende avéne angore arrecurdate.
'A feste d'u Ss. Crugefisse déje vite a 'na prugessione de varche ca partenne da 'a penisole de Culonne cu 'u Crugefisse a borde de una de le pescherecce d'a marinerie locale, arrive 'mbonde a 'u puérte addò avéne 'mpartite 'a benedizzione solenne a le acque 'mbrà fuéchere pirotecnice esuone de cambane, apprisse ca 'a Sacre Immaggine avéne sbarcate sus 'a terraferme e jè fatte 'a solenne prugessione cu 'a banne musecale ca sone. 'A prugessione ca tradizionalmente véje pe tutte 'u puérte, pò véje pe le strade prengepàle d'a cetate e pò arrive jndr'à une de le parrocchie d'a cetate addò 'u Ss. Crugefisse de Culonne rumane a' venerazione de le fedele pe cinghe sciurnate. 'A feste pò spicce cu 'a vie Lucis, partenne da 'a parrocchie addò ave rumaste esposte 'u Ss. Crugefisse, 'nzigne a 'u Sanduarije de Culonne.
'Nzigne a le anne '50 le festeggiamiende in onore d'u Ss. Crufefisse seguivane 'nu cerimoniale diverse da quidde de osce a die: apprisse ca avere arrevate a 'u puérte, se sceve pe 'ndere senze fà manghe 'na soste jndr'à une de le parrocchie cetadine e turnanne derettamende a 'u Sanduarije de Culonne.
==== Feste patronale de San Necole Pellegrine ====
[[File:San Nicola Pellegrino.jpg|thumb|upright=0.7|Prugessione d'u Sande Patrone [[Necole Pellegrine]]. Particolare de l'assute da 'a prugessione da 'a Cattedrale]]
'A feste patronale in onore de [[Necole Pellegrine|san Necole 'u Pelelgrine]] jè organizzate da 'u Comitate Feste patronale e jè assaije sendute da 'a devozione tranese. Le celebbrazziune se fanne jndr'à ttre sciurne, 'mbrà 'u sabbate e 'u lunedìe d'a prime sumàne de aguste. 'A feste pu Sande attire 'nu granne numere de visitature da le zone 'nzeccate eppure le turiste, pure furastiere.
Apaprte le solenne prugessiune e a le iniziative culturale e releggiose, avénene organizzate gare e spettacole pirotecnice, gire bandistece pe le vie d'a cetate e congerte. 'U mumende prengepàle d'a feste jè 'a prime dumeneche de aguste, quanne avénene carresciate in prugessione pe le vie cetadine 'u buste d'argende e le reliquie d'u Sande, cu 'a partecipazione de le massime autorità ecclesiasteche (Capitole Cattedrale e clere tutte), civile e militare e tutte le arciconfraternite e confraternite d'a cetate.
== Culture ==
=== 'Struzione ===
==== Bibblioteche ====
* [[Bibblioteche comunale Giuanne Bovio]];
* Bibblioteche diocesane.
==== Scole ====
* [[Scole secondarie de prime grade jndr'à l'Itaglie|Scole secondarie de I grnde]]: 3
* [[Scole secondarie de seconde grade jndr'à l'Itaglie|Scole secondarie de II grade]]: 7 (2 istitute professionale, 1 istitute tecniche pe raggioniere, 4 licée: classeche, sciendifeche, padegaoggeche, lenguisteche)
==== Università ====
Sono presenti sul territorio cittadino due università telematiche: la [[Università degli Studi "Niccolò Cusano"|Unicusano]], la [[Università telematica "Guglielmo Marconi"|Guglielmo Marconi]] e la Unitelma Sapienza.
Era presente a Trani l'Istituto Superiore di Scienze Religiose "''San Nicola Pellegrino''". Con il riordino degli ISSR da parte della Conferenza Episcopale Pugliese anche questo istituto è stato chiuso come tutti gli istituti non metropolitani.
==== Musei ====
* [[Museo diocesano (Trani)|Museo diocesano]] la cui sede è il Palazzo Lodisposto, che comprende numerosi reperti recuperati dalla cattedrale e dalle varie chiese cittadine. Nasce nel 1975 per volontà dell'Arcivescovo Giuseppe Carata, al fine di dare una più adeguata sistemazione al materiale lapideo e scultorio proveniente da demolizioni operate nella Cattedrale ed in altre chiese della città di Trani. Nel corso degli anni il suo patrimonio si è notevolmente arricchito di opere e reperti di grande valore artistico e storico.
* [[Sinagoga-museo Sant'Anna|Museo ebraico]] situato presso la chiesa di sant'Anna (ex sinagoga), raccoglie opere e testimonianze della storie ebraica cittadina, è l'unico museo ebraico del sud Italia.
* [[Palazzo delle Arti "Beltrani" - Pinacoteca "Ivo Scaringi"|Pinacoteca Ivo Scaringi]] la cui sede è nel palazzo Beltrani, raccoglie una collezione di opere del pittore tranese Ivo Scaringi, donata dalla famiglia.
* [[Museo delle carrozze (Trani)|Museo delle carrozze]], sede presso il palazzo Antonacci in piazza Quercia, sono ospitate circa 40 carrozze appartenute ai duchi Telesio e divise di cocchieri e finimenti per i cavalli.
===== [[Sezione di Archivio di Stato di Trani]] =====
È una sezione dell'[[Archivio di Stato di Bari]] e ha sede nel settecentesco Palazzo Valenzano nel pregevole contesto del centro antico cittadino, in posizione di notevole interesse panoramico sul promontorio prospiciente il porto nelle vicinanze della celebre [[Cattedrale di Trani|cattedrale]] romanica.
=== Media ===
==== Radio ====
Le uniche emittenti radiofoniche presenti in città sono:
* Radio Bombo<ref>{{Cita web|http://www.radiobombo.com|titolo= Radiobombo, Il Giornale di Trani, ''Radiobombo,05/04/2012''}}</ref>
* Radio Canale 93 Stereo
==== Televisione ====
La città non ha ospitato per circa vent'anni alcuna emittente televisiva infatti l'unica TV locale presente, Tele Radio Nord Barese (Trnb), aveva cessato le trasmissioni a metà degli anni '90<ref>{{Cita web|http://www.tranilive.it/news/Cronaca/197297/news.aspx|titolo= È nata ufficialmente TeleTrani. Ecco la prima storica registrazione, Tranilive (28/08/2012)}}</ref>.
Con il passaggio al digitale terrestre è nata la nuova emittente TeleTrani, prodotta da [[Telebari]], che ospita il nuovo canale sulla sua piattaforma; a TeleTrani è stato assegnato il canale numero 188. La programmazione del nuovo canale è iniziata l'11 febbraio 2013.
=== Eventi ===
I <nowiki>''</nowiki>Dialoghi di Trani<nowiki>''</nowiki>, un festival culturale e letterario nato nel 2002 e organizzato dall'associazione La Maria del Porto con il patrocinio del comune di Trani, della provincia Barletta-Andria-Trani e della Regione Puglia. I <nowiki>''</nowiki>Dialoghi<nowiki>''</nowiki> ospitano principalmente dibattiti e tavole rotonde nella cornice del Castello svevo e coinvolgono scrittori, autori, giornalisti e artisti di fama nazionale ed internazionale. La programmazione del festival si articola in diverse giornate ed è caratterizzata da una tematica diversa ogni anno, intorno alla quale i diversi ospiti sono chiamati ad interessanti confronti e dibattiti.<ref>{{Cita web|url=https://www.idialoghiditrani.com/pagina.php?idSezione=11&idMenu=62|titolo=I Dialoghi di Trani|accesso=1º agosto 2020|dataarchivio=8 agosto 2020|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20200808085247/https://www.idialoghiditrani.com/pagina.php?idSezione=11&idMenu=62|urlmorto=sì}}</ref>
== Geografia antropica ==
=== Urbanistica ===
Il tessuto urbano della città è facilmente distinguibile in tre zone. Il primissimo nucleo racchiude la zona del porto e comprende la Giudecca o quartiere ebraico, che con porta Vassalla e porta Aurea racchiudono la prima murazione della città. Successivamente le mura furono ampliate, esse correvano lungo le attuali vie Alvarez e Bovio fino alla piazza della Repubblica dove sorgeva l'antica porta di [[Bisceglie]], per poi proseguire verso il mare, scendendo l'attuale corso Cavour con deviazione sull'attuale via E. Comneno fino alla villa comunale. Queste mura sono rimaste in piedi fino agli inizi dell'Ottocento, poi furono abbattute per l'esigenza espansionistica della città; nacque così il borgo ottocentesco formato da due strade principali che si intersecano presso piazza della Repubblica, via Cavour e corso Vittorio Emanuele. A ridosso di queste due direttrici si espandono le altre vie dritte e intersecate tra di loro e tutte parallele. È possibile notare la distinzione tra il borgo medioevale formato da vie strette e tortuose e la zona ottocentesca più lineare<ref>{{cita|Indagine sullo sviluppo urbanistico di Trani dall'XI al XVIII secolo - Benedetto Ronchi}}.</ref>. Malgrado i tentativi di rendere organica l'espansione della città, con un progetto di urbanizzazione lungo le direttrici del borgo ottocentesco, lo sviluppo urbanistico nel Novecento è proseguito dapprima sfruttando la direttrice di corso Vittorio Emanuele verso Bisceglie, lungo cui la città ha avuto la maggiore espansione, arrivando a collegare la zona intorno alla penisola di Colonna, fino agli anni '50 isolata e caratterizzata da pregevoli villette. Nell'ultima metà del XX secolo, si è avuta una notevole espansione anche verso Andria e Corato, con la nascita di quartieri periferici di grandi dimensioni (Pozzo Piano, Sant'Angelo, Stadio-Alberolongo). Non si è verificata invece un'espansione verso Barletta, a causa della nascita della zona industriale all'inizio del XX secolo, che si è in seguito sviluppata lungo la costa verso Barletta con l'insediamento di numerose attività di lavorazione del marmo e della pietra di Trani.
Disattese le direttive dei P.R.G. del 1929 e del 1977, la città si è dotata di un piano urbanistico generale nel 2009. L'ultimo decennio ha visto anche la progressiva urbanizzazione della frazione di Capirro, con la nascita di una zona residenziale, caratterizzata dalla presenza di villette monofamiliari: il nuovo agglomerato si è espanso a tal punto da essere collegato a nord-ovest con il resto della città, in particolar modo con i quartieri Stadio-Alberolongo e Pozzo Piano.
== Economia ==
{{Vedi anche|Economia della Puglia}}
=== Pesca e agricoltura ===
[[File:Trani BW 2016-10-14 14-20-03.jpg|miniatura|Imbarcazioni nel [[porto di Trani]]]]
La vocazione marinara della città è testimoniata dalla sua flotta [[Peschereccio|peschereccia]], che conta oltre 50 imbarcazioni e rende la [[Pesca (attività)|pesca]] un elemento di primo piano nell'economia cittadina.
L'agricoltura è imperniata principalmente sull'[[olivicoltura]] e la [[Azienda vinicola|produzione vinicola]]: il [[moscato di Trani dolce naturale|moscato di Trani]], che prende il nome dalla città ma è prodotto da uve coltivate anche nei comuni vicini, è un vino dolce naturale che gode della denominazione d'origine controllata. La versione [[moscato di Trani liquoroso|liquorosa]], pure DOC, è indicata per accompagnare i dessert.
A [[Milano]] e nel Milanese, dalla fine dell'800, l'esportazione dei vini prodotti a Trani nel [[Nord Italia]] e l'apertura di locali da parte dei cittadini che lì si erano trasferiti, sulle cui insegne spesso compariva la dicitura ''"Trani"'', ha fatto sì che con il termine ''"trani"'' si indicasse nell'uso comune della parlata milanese, fino a tempi recenti, il locale dedito alla mescita di vino e quindi taverne ed osterie; con un'accezione più generale, ''"vino di Trani"'' indicava anche il vino rosso sfuso.<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/vocabolario/trani|titolo=trani in Vocabolario - Treccani|lingua=it|accesso=17 dicembre 2021}}</ref> Una vivida descrizione dell'ambiente e dell'atmosfera dei locali chiamati ''"trani"'' è data da [[Giorgio Gaber]] nel brano ''"[[Trani a gogò]]".''
=== Industria lapidea e manifatturiera ===
L'economia della città è legata da sempre all'estrazione della tipica pietra locale detta [[pietra di Trani]]. Gravitano intorno a questo settore un gran numero di attività dedite all'estrazione e lavorazione e all'esportazione di questo prodotto, sono presenti infatti sul territorio un gran numero di cave e segherie. Oltre all'estrazione anche il settore dell'edilizia è molto importante per l'economia della città.
È da segnalare la presenza di molte imprese dedite alla lavorazione di calzature da donna (per lo più tomaifici) e dei capi di abbigliamento (maglifici). Tra le attività più tradizionali e rinomate vi sono quelle [[artigianato|artigianali]], che si distinguono per la lavorazione di [[vimini]] e [[giunchi]], finalizzati alla realizzazione di oggetti d'arredo.<ref name="Aci">{{cita libro | titolo=Atlante cartografico dell'artigianato | editore=A.C.I. | città=Roma | anno=1985 | volume=3 | p=11}}</ref>
=== Turismo ===
[[File:Cathédrale de Trani.JPG|miniatura|verticale|Veduta serale della torre della [[Cattedrale di Trani|cattedrale]]]]
[[File:Duomo di trani, facciata 03.jpg|miniatura|verticale|Veduta serale della [[Cattedrale di Trani|cattedrale]]]]
È sviluppato il settore legato al turismo, sia culturale che balneare<ref name=":8" /><ref name=":9" />. La rilevanza storica e artistica<ref name=":10" /> del borgo antico e di monumenti quali la [[Cattedrale di Trani|cattedrale]] [[Architettura romanica|romanica]] e il [[Castello svevo (Trani)|castello svevo]] hanno reso a Trani il riconoscimento di [[città d'arte]]<ref name=":0" />; questi monumenti, insieme alle altre attrattive e specificità dell'ambito cittadino e territoriale, costituiscono apprezzate mete turistiche. Il connubio dato dall'importanza dei siti storici e dalla presenza del litorale e delle spiagge cittadine, ha fatto attribuire più volte alla città l'appellativo di ''"Perla dell'Adriatico"''.<ref>{{Cita web|url=http://www.ilsole24ore.com/art/viaggi/2016-07-05/puglia-trani-perla-adriatico-163551.shtml?uuid=ADiPJ39|titolo=Puglia: Trani, perla dell'Adriatico|sito=Il Sole 24 ORE|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref><ref>{{Cita web|url=https://video.repubblica.it/edizione/bari/trani-la-perla-dell-adriatico-sospesa-fra-la-cattedrale-sul-mare-e-il-quartiere-ebraico/266116/266488|titolo=Trani, la perla dell'Adriatico sospesa fra la cattedrale sul mare e il quartiere ebraico|sito=Repubblica TV - Repubblica|data=26 gennaio 2017|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref>
La città è stata meta di viaggiatori già tra la seconda metà del [[XVIII secolo]] e la fine del [[XIX secolo]], quando intellettuali e studiosi giungevano da [[Francia]] e [[Germania]] con lo scopo di studiare da vicino i monumenti del passato, interessati specialmente a quelli classici e medievali, per poi trarne descrizioni e disegni da inserire nelle loro pubblicazioni.<ref>{{Cita web|url=http://www.viaggioadriatico.it/biblioteca_digitale/titoli/scheda_bibliografica.2012-11-08.7296311328|titolo=Trani nelle impressioni dei viaggiatori stranieri / Guido Malcangi. - Trani : Il tranesiere, 1961. - 69 p., [1] c. di tav. : ill. ; 24 cm. — ViaggiADR|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>
Ebbe grande importanza la visita alla città e alla [[Cattedrale di Trani|cattedrale]] nel maggio del [[1985]] da parte della coppia reale inglese, la principessa [[Diana Spencer]] con suo marito il principe [[Carlo, principe del Galles|Carlo]], in occasione dei loro viaggi compiuti in visita ad alcune delle città e dei monumenti più celebri d'[[Italia]]<ref>{{Cita web|url=https://www.raiplay.it/video/2021/07/Carlo-e-Diana-in-visita-a-Trani-Molfetta-e-Bari--1a62c528-b32f-4276-8392-2213654f6d8c.html|titolo=Inedita Lady D - Carlo e Diana in visita a Trani, Molfetta e Bari - Video|sito=RaiPlay|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>. Un articolo del quotidiano "[[La Repubblica (quotidiano)|la Repubblica]]" del 3 maggio 1985, riporta che la principessa [[Diana Spencer|Diana]] nella piazza antistante la [[Cattedrale di Trani|cattedrale]] abbia affermato che quello fosse il luogo più bello visto fino a quel momento, in relazione a quel viaggio<ref>{{Cita web|url=https://ricerca.repubblica.it/repubblica/archivio/repubblica/1985/05/03/in-piedi-all-alba-per-amore-di.html|titolo=IN PIEDI ALL' ALBA PER AMORE DI DIANA COSI' TENERA E SEXY - la Repubblica.it|sito=Archivio - la Repubblica.it|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>.
Nel [[2018]] [[Gianni Morandi]], in [[Puglia]] per un concerto al Palaflorio di Bari, ha trovato l'occasione per visitare le bellezze e i monumenti pugliesi, e visitando Trani ha pubblicato sui ''social network'' una sua fotografia nella piazza davanti alla cattedrale, allegando un messaggio con il quale ha ricordato il concerto di trent'anni prima con [[Lucio Dalla]] nello stesso luogo, ed ha espresso con termini lusinghieri il suo apprezzamento per la bellezza della [[Cattedrale di Trani|cattedrale]].<ref>{{Cita web|url=https://bari.repubblica.it/cronaca/2018/03/19/foto/gianni_morandi_trani-191694314/1/|titolo=Gianni Morandi stregato dalla cattedrale di Trani: "Quella volta qui con Lucio Dalla"|sito=la Repubblica|data=19 marzo 2018|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>
Nella stagione estiva del [[2021]] si è registrato un sensibile aumento degli arrivi di turisti rispetto all'anno precedente, il 12% in più, con 100mila presenze, soprattutto tramite trasporto ferroviario<ref>{{Cita web|url=https://bari.repubblica.it/cronaca/2021/10/08/news/puglia_2_4_milioni_di_turisti_hanno_scelto_i_treni_regionali_le_mete_piu_gettonate_polignano_monopoli_lecce_e_trani-321400618/|titolo=Puglia, 2,4 milioni di turisti hanno scelto i treni regionali: le località più gettonate Polignano, Monopoli, Lecce e Trani|sito=la Repubblica|data=8 ottobre 2021|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref>.
Il castello, noto per il suo valore storico e culturale, è un sito museale statale gestito dal [[Ministero della cultura|Ministero per i Beni Culturali]], nel [[2011]] è stato il terzo sito museale statale più visitato in [[Puglia]], con un totale di 49.510 visitatori secondo la classifica redatta dal [[Ministero della cultura|Ministero]]<ref>Visitatori e Introiti di Musei Monumenti e Aree Archeologiche Statali - ANNO 2011 - '''Ministero della Cultura - Ufficio di Statistica''' http://www.statistica.beniculturali.it/rilevazioni/musei/Anno%202011/MUSEI_TAVOLA7_2011.pdf</ref><ref>{{Cita web|url=https://www.tranilive.it/news/cronaca/217508/il-castello-di-trani-visitato-da-quasi-50mila-turisti-terzo-nella-classifica-pugliese|titolo=Il Castello di Trani visitato da quasi 50mila turisti. Terzo nella classifica pugliese|sito=TraniLive.it|lingua=it|accesso=14 dicembre 2021}}</ref>.
=== Ristorazione ===
La città sta ottenendo negli ultimi anni attestazioni di qualità per il settore della ristorazione: nel [[2020]] tre ristoranti hanno ricevuto ''due forchette'' sul massimo di tre da parte del Gambero Rosso<ref>{{Cita web|url=https://www.traniviva.it/notizie/tre-ristoranti-di-trani-insigniti-delle-due-forchette-del-gambero-rosso/|titolo=Tre ristoranti di Trani insigniti delle"Due Forchette" del Gambero Rosso|sito=TraniViva|data=24 novembre 2020|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref>; nel [[2021]] compaiono sei ristoranti nella Guida Michelin<ref>{{Cita web|url=https://guide.michelin.com/it/it/puglia/trani/ristoranti|titolo=Ristoranti MICHELIN a Trani - la Guida MICHELIN Italia|sito=MICHELIN Guide|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref>, dei quali due hanno ricevuto ''una stella'', riconoscimento già ricevuto l'anno precedente<ref>{{Cita web|url=https://www.traniviva.it/notizie/trani-sotto-due-stelle-michelin-nella-celebre-guida-dei-migliori-ristoranti-d-italia/|titolo=Trani sotto le "stelle Michelin" nella celebre Guida dei migliori ristoranti d'Italia|sito=TraniViva|data=25 novembre 2020|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref>. Hanno ricevuto riscontri di buon livello anche altre attività legate alla gastronomia, nel [[2021]] il Gambero Rosso ha assegnato il riconoscimento massimo di ''tre pani'' ad un panificio<ref>{{Cita web|url=https://www.tranilive.it/news/attualita/1044309/tre-pani-un-panificio-di-trani-ottiene-il-massimo-riconoscimento-del-gambero-rosso|titolo=Tre Pani, un panificio di Trani ottiene il massimo riconoscimento del Gambero Rosso|sito=TraniLive.it|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref> e ''due spicchi'' ad una pizzeria<ref>{{Cita web|url=https://www.gamberorosso.it/notizie/guida-pizzerie-ditalia-2022-del-gambero-rosso-tutti-i-premi/|titolo=Presentata la Guida Pizzerie d’Italia 2022: tutti i premi e la classifica delle migliori|autore=articoliGambero Rosso|sito=Gambero Rosso|data=11 ottobre 2021|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>.
La frequentazione turistica della città permette la presenza di un rilevante numero di locali di ristorazione, oltre che di altrettanto numerosi locali di svago e dedicati al fenomeno definito di ''"movida"'', quindi insieme a ristoranti, trattorie, pizzerie, osterie e taverne, vi sono anche enoteche, wine-bar e champagnerie.<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/vocabolario/champagneria_(Neologismi)|titolo=champagneria in Vocabolario - Treccani|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref><ref>{{Cita web|url=https://www.repubblica.it/viaggi/2021/09/01/news/trani_puglia_estate_vacanze-316111904/|titolo=Trani, sospesi tra movida e lentezza a scoprire i segreti della perla di Puglia|sito=la Repubblica|data=1º settembre 2021|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>
== Infrastrutture e trasporti ==
=== Strade ===
La città è attraversata dalla [[strada statale 16 Adriatica]] e servita in tangenziale dalla variante nota come strada statale 16 bis, che assicura i collegamenti veloci verso nord in direzione di [[Foggia]] e verso sud in direzione di [[Bari]]. I collegamenti a lunga percorrenza sulla direttrice nord-sud sono invece assicurati dall'[[autostrada A14 (Italia)|autostrada A14 Bologna-Taranto]], che a breve distanza della città presenta il casello di Trani.
Una rete di strade provinciali connette inoltre la città con i centri vicini: in particolare, [[Andria]] è raggiungibile mediante la strada provinciale 130 e [[Corato]] mediante la strada provinciale 238.
=== Ferrovie ===
La [[Stazione di Trani|stazione ferroviaria]] di Trani sorge lungo la [[ferrovia Adriatica]] [[Lecce]] - [[Bologna]], dotata di 2 binari di corretto tracciato più un'ulteriore binario.
=== Mobilità urbana ===
La gestione del trasporto urbano pubblico della città è gestita da Amet s.p.a. con tre linee di autobus.
La città ha la sede legale della [[STP Bari]] -Società Trasporti Provinciale- società, nata a Trani, che gestisce il trasporto pubblico extraurbano di persone nelle province di [[Provincia di Bari|Bari]] e [[Provincia di Barletta-Andria-Trani|Barletta-Andria-Trani]], con città anche della [[Provincia di Foggia]].
=== Pista ciclabile ===
[[File:Bike sharing trani.jpg|thumb|Una delle 4 postazioni di bike sharing]]
Sul lungomare è presente un tratto di percorso ciclabile, ovvero la pista ciclabile: fa parte del più ampio progetto della costruenda [[Ciclovia Adriatica]] che una volta completata collegherà tutte le località costiere dell'Adriatico, con benefici sulla mobilità sostenibile locale, sul turismo balneare e sul [[cicloturismo]] di lunga percorrenza che a queste latitudini è praticabile tutto l'anno. La pista ciclabile è blu e a doppio senso di marcia, lunga circa 2 km.
Nell'agosto 2009 è stata inaugurata una nuova pista ciclabile<ref>{{Cita web|url= http://www.traniweb.it/trani/informa/10297.html|titolo= Trani, inaugurata la pista ciclabile in via sant'Annibale , ''Traniweb, 1/08/2009''|accesso= 3 gennaio 2013|urlarchivio= https://web.archive.org/web/20100222084947/http://www.traniweb.it/trani/informa/10297.html|urlmorto= sì}}</ref>, completata solamente nel 2012, che costituisce un circuito nelle campagne della zona di Capirro, collegandosi con la parte sud della città lungo via Martiri di Palermo. La pista è a senso unico e di colore verde.
Nel giugno 2011 sono state installate 4 stazioni di ''[[bike sharing]]'' nei pressi della villa comunale, del castello, sulla penisola di colonna e alla stazione. Il servizio è stato temporaneamente sospeso a causa dei ripetuti atti di vandalismo, che hanno compromesso l'integrità delle biciclette<ref>{{Cita web|url= http://www.traniviva.it/magazine/notizie/le-bici-del-bike-sharing-di-trani-accatastate-in-un-cortile-comunale/|titolo= Le bici del bike-sharing accatastate in un cortile comunale , ''Traniviva, 3/12/2012''|urlmorto= sì}}</ref>.
== Amministrazione ==
{{vedi anche|Sindaci di Trani}}
=== Gemellaggi ===
*{{Gemellaggio|Croazia|Ragusa (Croazia){{!}}Ragusa}} ('''Dubrovnik)'''
*[[Podgorica]]<ref>{{Cita web|url=https://www.traniviva.it/amp/notizie/trani-gemellata-con-la-citta-montenegrina-di-podgorica/|titolo=Trani gemellata con la città montenegrina di Podgorica|sito=www.traniviva.it|accesso=2023-05-10}}</ref>
*[[Ischia (Italia)|Ischia]]<ref>{{Cita web|url=https://www.lagazzettadelmezzogiorno.it/news/puglia/23413/tutto-pronto-per-il-gemellaggio-trani-ischia.html|titolo=Tutto pronto per il gemellaggio Trani-Ischia|sito=www.lagazzettadelmezzogiorno.it|lingua=it|accesso=2023-05-10}}</ref>
== Sport ==
[[File:Unione Sportiva Calcio Trani following promotion to Serie B.jpg|thumb|La formazione della Polisportiva Trani che conquistò la serie B]]
Ha sede nel comune l'[[Associazione Sportiva Dilettantistica Vigor Trani Calcio]]. Fondata nel 1928 come Unione Sportiva Tranese, ha cambiato numerose denominazioni nella sua storia. Milita nel campionato di [[Eccellenza Puglia|Eccellenza pugliese]] e raggiunse il suo culmine con il campionato nazionale di [[serie B]] a metà degli anni sessanta.
In passato aveva sede a Trani l'[[Associazione Calcio Femminile Trani 80]] che ha vinto tre Scudetti e una coppa Italia.
Altre società sportive sono la Fortitudo Basket Trani, la Juve Trani basket, la squadra di pallavolo femminile [[Aquila Azzurra Trani]] e di pallavolo maschile Asd Geda Volley Trani<ref>{{citanews|lingua=it|url= http://247.libero.it/rfocus/34419377/1/trani-volley-grande-l-admaiora-volley-e-geda-volley-con-poker-di-vittorie-in-tutti-i-campionati/|titolo=Asd geda volley Trani }}</ref>. Si disputava nel comune la [[Trani Cup]], un torneo professionistico di [[tennis]] giocato sulla terra battuta, che ha fatto parte dell'[[ATP Challenger Tour]].
=== Impianti sportivi ===
[[Stadio comunale (Trani)|Stadio comunale]] “Nicola Lapi” con capienza di {{formatnum:8401}} posti a sedere.
Il ''Tensostatico Ferrante'' è un impianto utilizzato per ospitare partite di pallavolo e basket.<ref>{{citanews|lingua=it|url=http://www.fortitudotrani.it/tensostatico-comunale/|titolo=Tensostatico comunale di Trani}}</ref>
== Note ==
<references />
== Bibbliografije ==
* {{cita libro|autore=Benedette Ronchi|titolo=Invito a Trani|anno=1988|editore=[[Schena Editore]]}}
* Geséppe Amorese, Le cento chiese di Trani, Capone Editore
*{{cita libro|autore=Raffaelle Piracci|titolo=La storia di Trani|anno=2011|editore=Landriscina Editrice}}
*{{cita libro|autore=Geséppe Strappa, Matteo Ieva, Maria Antonietta Dimatteo|titolo=La città come organismo. Lettura di Trani alle diverse scale|anno=2003|editore=Mario Adda Editore}}
* {{cita libro|autore=Stefanie Mola|titolo=Trani guida turistico culturale|anno=1994|editore=[[Mario Adda Editore]]}}
* {{cita libro|autore=Line Patruno, Stefanie Mola, Rafaele Nigro|titolo=Trani|anno=2008|editore=Mario Adda Editore}}
*{{cita libro|autore=Frangesche Onesti|titolo=Il Borgo ottocentesco di Trani|anno= 1989}}
*{{cita libro|autore=Cosime Attamiane Fonseca|titolo=Trani|opera=Itinerari e centri urbani nel Mezzogiorno normanno-svevo, Atti delle decime giornate normanno-sveve|anno=1993|curatore=[[Giosuè Musca]]|p=365–384}}
*Nècole Nuzzolese, La Trani Antica, YouCanPrint Editore, 2021
== 'Ndruche pure ==
* [[Accademie de le Pellegrine]]
* [[Ordinamenta et consuetudo maris]]
* [[Regge Udienze]]
* [[Repubbleche Napultane (1799)]]
* [[Sezione de Archivije de State de Trane]]
* [[Storie d'a Pugghie]]
* [[Suddivisione amministrative d'u Regne de Napule]]
== Otre pruggette ==
{{interprogetto|wikt=Trani|voy}}
{{Collegamiende fore a Uicchipèdie}}
* {{Collegamenti esterni}}
{{Provinge de Barletta-Andria-Trani}}
{{Capeluèche de provinge tagliàne}}
{{Controllo di autorità}}
{{Portale|Puglia}}
[[Categoria:Trane| ]]
[[Category:Comune d'a Pugghie]]
[[Category:Comune d'a provinge de Barlette-Andrie-Trane]]
9fau8z7jg5bkkt94d4wcbmk3mblialq
150965
150964
2024-12-18T14:42:46Z
TarantoNelCuore
11052
/* Scole */
150965
wikitext
text/x-wiki
{{T}}
{{nd}}
{{Divisione amministrative
|Nome = Trane
|Panorama = Trani 061.JPG
|Didascalia = Panorama de Trane e d'a cattedrale da 'u fortine de Sand'Antuone jndr'à Ville comunale
|Voce bandiera =
|Voce stemma =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Pugghie
|Divisione amm grado 2 = Barlette-Andrie-Trane
|Amministratore locale = [[Amedée Bottaro]]
|Partito = [[Partito Democratico (Itaglie)|PD]]
|Data elezione = 19-6-2015
|Data rielezione = 23-9-2020
|Data istituzione =
|Altitudine =
|Acque interne = Torrende Andiche
|Abitanti = 54890
|Note abitanti = {{Istat|110|9|2023|data={{data|7|11|2023}}|accesso={{data|17|11|2023}}}}
|Aggiornamento abitanti = 31-8-2023
|Sottodivisioni = Capirre - Voccadore - Vallelune
|Divisioni confinanti = [[Andrie]], [[Barlette]], [[Bisceglie]], [[Corate]] ([[cetate metropolitane de Bari|BA]])
|Codice postale = 76125
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1190
|Nome abitanti = Tranese
|Patrono = [[San Necole 'u Pellegrine]]<ref name=tutt>{{Cita web|https://www.tuttitalia.it/puglia/73-trani|Trane|19 ottommre 2022}}</ref>
Compatroni: [[Sandissime Crugefisse]] de Culonne, San Magne, Marije Sandissime de l'Apparizione
|Festivo = 2 sciugne<ref name=tutt/>
|PIL =
|PIL procapite =
|Inno = Mannate da l'Attane (Inne de San Necole 'u Pellegrine)
|Soprannome = perla de l'Adriateche<ref>{{Cita web|url=https://st.ilsole24ore.com/art/viaggi/2016-07-05/puglia-trani-perla-adriatico-163551.shtml/|titolo=|accesso=4 decemmre 2021|dataarchivio=7 settemmre 2021|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20210907123408/https://st.ilsole24ore.com/art/viaggi/2016-07-05/puglia-trani-perla-adriatico-163551.shtml|urlmorto=sì}}</ref><br/>Atene de le Pugghie<ref name="pannunziomagazine.it">{{Cita web|url=https://www.pannunziomagazine.it/torniamo-al-de-sanctis-del-discorso-di-trani-di-giuseppe-brescia/|titolo=}}</ref><ref name="traniviva.it">{{Cita web|url=https://www.traniviva.it/notizie/omaggio-a-de-sanctis-sostenitore-di-trani-dell-italia-unita/|titolo=}}</ref>
|Motto = {{maiuscoletto|Fortis Ferox Fertilis}}
|Mappa = Map of comune of Trani (province of Barletta-Andria-Trani, region Apulia, Italy).svg
|Didascalia mappa = Posizione d'u comune de Trane jndr'à provinge de Barlette-Andrie-Trane
}}
'''Trane''' ('''Trani''' {{audio|It-Trani.ogg}}, jndr'à 'u [[Lènghe tagliàne|tagliàne]]<ref>{{cita libro |autore1=Teresa Cappello |autore2=Carle Tagliavini |wkautore2=Carlo Tagliavini |titolo=Dizionario degli etnici e dei toponimi italiani |città=Bologna |editore=Pàtron |anno=1981 |p=582 |sbn=IT\ICCU\UMC\0979712}}</ref>) jè 'nu [[Comune (Itaglie)|comune tagliàne]] de {{formatnum:54890}} crestiàne<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>, capeluèche, 'nzieme a [[Barlette]] e [[Andrie]], d'a [[provinge de Barlette-Andrie-Trane]] jndr'à [[Pugghie]], se affacce sus a 'u [[Mare Adriateche]].
Durande 'u medioeve ha state 'nu cendre urbane 'mbortande assaije e scale commerciale sus a l'Adriateche<ref>{{Cita pubblicazione|autore=Vittorio Franchetti Pardo|titolo=La città di Trani nel Medioevo|rivista=Conferenza presso la Facoltà di Architettura dell’Università di Bari}}</ref>; se penze ca se ave promulgate 'u prime [[codece maritteme]] d'u munne occidendale, le ''[[Ordinamenta et consuetudo maris]]'', jndr'à 'u [[1063]]<ref>{{Cita libro|autore=Francesco Schupfer|titolo=Trani ed Amalfi - studi sulle consuetudini marittime del medioevo|annooriginale=1892|editore=Loescher}}</ref>.
Jè sede de [[trebbunale]] e de [[Sezione de Archivije de State de Trane|sezione de Archivije de State]]. 'A cetate ha state sede d'a [[Regge Udienze]] provingiale pe cchiù de doje sechele, da 'u [[1586]] a 'u [[1806]], cu funziune de capeluéche e de prengepàle cendre amministrative e giudiziarie pe l'andiche provinge de [[Terre de Bare (provinge)|Terre de Bare]]; cchiù nnande devendò sede d'a [[Corte d'Appelle]] de le Pugghie<ref>{{Cita web|url=https://www.ordineavvocatitrani.it/consiglio/la-storia-del-tribunale-di-trani-storia-antica/|titolo=}}</ref>.
'A produzione economeche jè diverse: apparte l'estrazione e fatiamende de le cave sue d'a [[petre de Trane]], stè l'industrie de calzature, abbigliamende, metalmeccaneche e d'u legne<ref name=":8">{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/trani/|titolo=Trani}}</ref>; se produce 'u [[Moscate de Trane]]. Sò sveluppate 'u settore terziarie e 'u turisme, sie culturale ca balneare<ref name=":9">{{Cita web|url=http://www.comuni-italiani.it/16/balneari.html|titolo=Località balneari nella Regione Puglia segnalati da Legambiente nella Guida Blu.}}</ref>. 'A cetate jè recanusciute 'mbrà le [[cetate d'arte]] d'a Pugghie<ref name=":0">{{Cita web|url=https://www.regione.puglia.it/documents/538827/1168238/Atto+_2018_74_056_DIR.pdf/fb960f20-3224-c996-2b2f-3b678aac15c2?t=1615377389622|titolo=DD n. 2018/74/056 d'u 09/10/2018}}</ref>, grazie a' rilevanze storeche e artisteche<ref name=":10">{{Cita web|url=https://www.regione.puglia.it/documents/538827/1168238/Atto+_2018_74_056_DIR.pdf/fb960f20-3224-c996-2b2f-3b678aac15c2?t=1615377389622|titolo=art.3 co.1 - linee guida sui requisiti delle Città d'arte}}</ref> d'u borghe andiche e de monumiende quale 'a [[Cattedrale de Trane|cattedrale]] [[Architetture romaneche|romaneche]] e 'u [[Castelle sveve (Trane)|castelle sveve]].
== Sciugrafije fiseche ==
{{'Ndruche pure|Sciugrafije d'a Pugghie}}
=== Territorie ===
{{citazione|''Là dove l'Adriatico già promette lo Jonio e perde il verde acidulo sotto le squame d'un azzurro tiepido e denso, questa città (...), Trani, eleva un duomo alto come un'acropoli e una torre che ne misura la distanza dal cielo.''|[[Cesare Brandi]], ''Inno a Trani''}}
[[File:Panoramic of Trani (1) - Villa con mare.jpg|thumb|upright=2.3|Panorameche d'a coste, jndr'à 'u tratte 'mbrà 'a Ville Comunale e 'u [[Monastere de Sanda marije de Culonne|Monastere de S. Marije de Culonne]]]]
'A cetate ste sus 'a coste adriateche 42 km a nord de Bare, a 'n'altitudine de 7 metre s.l.m. 'Na 'nzenature piccele naturale, generate jndr'à l'andichità da 'a foce de 'nu jume oramaie scombarse, corresponne a 'u puérte cetadine. 'U territorie jè soprattutte pianeggiande, pure ca recade jndr'à l'estreme porzione settendrionale d'a Vasce [[Murge]] barese, caratterizzate da 'na serie de terrazze, addò l'altezze massime jè raggiunde in corrispondenze d'a matine de Sand'Elìe (a cchiù o mene 200 metre s.l.m), ca vonne verse 'a coste. 'U 'ndere territorie jè percorse da tanda [[Lame (geologgije)|lame]], 'mbrà le quale 'a cchiù 'mbortande jè Lame Paternem ca segne 'u confine cu 'u comune de [[Bisceglie]].
Le caratteristeche geologgeche d'u territorie onne permesse 'u sveluppe de l'attivitate estrattive d'a [[petre de Trane]], preggiate rocce calcarée, pe anne une de le cchiù 'mbortande motore de l'economije cetadine. L'attivitte estrattive de le urteme decennie ave però provocate irrimediabbilmende alteraziune d'u territorie, sie a levèlle ambiendale ca paesaggisteche, cu 'u probbleme angore osce a die irrisolte de le arée dismesse, fattore de rischie ambiendale e sanitarie, difficilmende recuperabbele<ref>{{Cita web|url= http://www.lapideiculturali.unifi.it/prin2004/_contents/Canosa/04_Territorio/60.pdf|titolo= A.Paglionico, D.Sollitto: ''Analisi delle aree estrattive dismesse nel territorio di Trani'', Convegne ''Le risorse lapidee dall'antichità ad oggi in area mediterranea, Canosa di Puglia, 25-27/09/2006''|accesso= 3 scennare 2013|urlarchivio= https://web.archive.org/web/20150402092138/http://www.lapideiculturali.unifi.it/prin2004/_contents/Canosa/04_Territorio/60.pdf|urlmorto= sì}}</ref>.
'A coste sud jè caratterizzate da 'a presenze de [[falesie]] piccele, formazione geologgeche tipeche d'u tratte de coste 'mbrà Trane e Bisceglie: 'u sfruttamende antropeche, l'erosione da vanne de le mote ondose e pe urteme le opere de conzolidamende d'a coste onne notevolmende redimenzionate l'estenzione de le falesie, presende oramaje sulamende jndr'à 'u tratte de coste 'mbrà 'u Lide Matinelle e 'a Torre Olivieri, a 'u confine cu 'u comune de Bisceglie.
'A vanne settendrionale d'u territorie, sciugafecamende condinue a' valle d'u jume [[Ofande]], se destingue pa presenze de' na [[zone umide]] costiere, jndr'à località Boccadore-Ariscianne, caratterizzate da 'a presenze de 'nu sbuènne de sorgende de acque salmastre, ca costituisce 'nu importante habitat naturale pe tanda specie anemale e vegetale.
[[File:Vigneto 1 Trani.jpg|miniatura|Vignetw jndr'à l'agre de Trane]]
'A vegetazzione d'u territorie jè fatte da [[pinus|pine]] (jndr'à le varietà [[Pinus pinea|domesteche]], [[Pinus pinaster|marittime]] e [[Pinus halepensis|de Aleppe]]), [[carrube]], [[corbezzole]], [[lentische]], [[querce]], [[ginepre]] e [[eriche]]. Le colture cchiù diffuse sò chidde de [[alìe]], [[amennele]] e [[uve]] da vine, in particolar mode d'u [[Moscate de Trane doce naturale|Moscate de Trane]].
=== Clime ===
[[File:Panorama trani.jpg|thumb|Vedute da 'u fortine, a 'u tramonde]]
* [[Classificazione climateche]]<ref>{{Cita web|url=http://www.confedilizia.it/clima-ZONE.htm|accesso=25 marzo 2007|titolo=Pagina con le classificazioni climatiche dei vari comuni italiani|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20100127140928/http://www.confedilizia.it/clima-ZONE.htm|urlmorto=sì}}</ref>:
** [[Zone climateche]] C;
** [[Grade sciurne]] 1190
Seconde 'a [[classificazione de le clime de Köppen]] 'a cetate appartene a' fasce ''Csa'' cioè a 'u clime temberate de le medie latitudine cu staggiune assaije cavede (temberature medie assolute d'u mese cchiù cavede non inferiore a le 22 °C) e staggione assutte. 'U clime tranese hè tipicamende [[Mar Mediterranée|mediterranée]]. Essenne 'na cetate costiere, l'umidità relative se mandene assaije ierte pe tutte l'anne, cu 'nu valore medie d'u 70%. 'A brezze marine face sine ca le temberature d'a staggione non ge 'nghianane generalmende sus a le 32 °C. Sulamende in case de vinde forte de libecce, pe effette favoneche, se ponne raggiungere e certe vote superà le 40 °C. (Record de +45,4 °C pe Bare Palese)<ref>{{Cita web|url= http://www.meteo-net.it/statistiche/estremi.aspx|titolo= Record meteo estremi|accesso= 25 settemmre 2010|urlarchivio= https://web.archive.org/web/20081226125538/http://www.meteo-net.it/statistiche/estremi.aspx|urlmorto= sì}}</ref>. Pure le temberature 'nverale sò abbastanze condenute. Non ge sò sare le arrive de arie fredde nord oriendale ca certe vote ponne carrescià precipitaziune pure de tipe nevose. Le piogge sò congendrate soprattutte l'autunne e 'a vernate, quase assende jndr'à 'u periode d'a staggione e soprattutte de carattere temboralesche.
{{ClimaAnnuale
| nome = Trane
<!-- Temperature massime mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in °C), da gennaio (01) a dicembre (12) -->
| tempmax01 = 11.4
| tempmax02 = 12.4
| tempmax03 = 14.9
| tempmax04 = 18.5
| tempmax05 = 23.3
| tempmax06 = 27.7
| tempmax07 = 30.7
| tempmax08 = 31.7
| tempmax09 = 26.8
| tempmax10 = 21.4
| tempmax11 = 16.5
| tempmax12 = 12.9
<!-- Temperature minime mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in °C), da gennaio (01) a dicembre (12) -->
| tempmin01 = 4.1
| tempmin02 = 4.3
| tempmin03 = 6.0
| tempmin04 = 8.4
| tempmin05 = 12.3
| tempmin06 = 16.2
| tempmin07 = 19.8
| tempmin08 = 20.0
| tempmin09 = 16.2
| tempmin10 = 12.3
| tempmin11 = 8.5
| tempmin12 = 5.6
<!-- Piovosità totali mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in mm), da gennaio (01) a dicembre (12) -->
| pioggia01 = 52
| pioggia02 = 58
| pioggia03 = 46
| pioggia04 = 43
| pioggia05 = 39
| pioggia06 = 30
| pioggia07 = 22
| pioggia08 = 26
| pioggia09 = 49
| pioggia10 = 61
| pioggia11 = 62
| pioggia12 = 60
<!-- Umidità percentuali medie mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in %), da gennaio (01) a dicembre (12) -->
| umido01 = 76.6
| umido02 = 75.1
| umido03 = 73.5
| umido04 = 71.1
| umido05 = 68.7
| umido06 = 64.2
| umido07 = 60.2
| umido08 = 61.3
| umido09 = 68.3
| umido10 = 74.4
| umido11 = 76.5
| umido12 = 77.0
}}
== Origgene d'u nome ==
[[File:Peutingeriana Aufidus.JPG|miniatura|Stuézze d'a [[Regio II Apulia et Calabria|Regio Apulia]] jndr'à [[Tabula Peutingeriana]]; jè indicate 'a posizione de ''Turenum'' (Trane) e 'a distanze, in miglie romane, ca 'a separe da ''Bardulos'' (Barlette) e da ''Natiolum'' (Giovinazze)]]
L'anlisi etimologgeche d'u toponime ''Trane'' jè conseguenze d'u rapporte de dependenze da 'u nome ''"Turenum/Tyrenum"'' ca 'ndicave 'u luéche addò nasce 'a cetate de osce a die. Stu nome jè attestabbele ggià jndr'à l'età classeche deducennele da l'etniche ''"Turnantini"'' repurtate da [[Plinie 'u Vecchie|Plinie]] ([[Naturalis historia|N.H.]]III.105) e presende jndr'à forme ''"Turenum"'' jndr'à [[Tavole Peutingeriane]]. 'U nome de osce a die "Trani" jè ambiamende canusciute jndr'à culture italiche d'u [[XIV sechele|XIV sec.]] ([[Giuanne Boccaccio|Boccaccio]], [[Decameron|Dec.]], II.4.28.30). 'U probbleme toponomasteche ha state cchiù vote afrondate da le studiuse, da G. Alessio e F. Ribezzo 'nzigne a le urteme analise sus 'a toponomasteche pugghiese coordinate da G. B. Pellegrini.
Conzideranne quinde l'ipotesi ca 'u nome "Trani" derive da "Turenum/Tyrenum", se pò relevà jndr'à quiste 'na base ca forme ''-tur'' ambiamende attestate jndr'à le lènghe preclasseche in ambite tirreneche e adriateche de l'[[età d'u firre]], conseguende a 'n'infiltrazione de strate o sostrate lenghuistece ellenece e illirice. Seguenne sta ipotesi 'nderpretative 'u toponime "Turenum" se mette jndr'à 'na fase abbastanze ierte, arcaiche, de le lènghe mediterranée.<ref>Le conzideraziune sus a 'u toponime "Turenum" sò pigghiate e rielabborate da 'a "Nota sull'origine del toponimo Trani" d'u dott. Mechèle Balice jndr'à "La città come organismo - Lettura di Trani alle diverse scale" de G. Strappa, M. Ieva, M.A. Dimatteo - Saggi e Monografie del Politecniche de Bare - Adda Editore</ref>
Vale 'a pene arrecurdà pure le otre ipotesi avenute apprisse: 'a tradizione storiografeche andiche arrecurdave cumme 'u nome de Trane ere legate a l'eroe d'a [[mitologgije greche]] [[Diomede]], cu 'u figghie [[Tirrene (mitologgije)|Tirrene]] avere funnate 'a cetate; 'n'otra ipotesi dice ca 'u toponime puteve essere 'a forme redotte de ''Traiane'', nome ca pò essere state date a' cetate in onore d'u [[Traiane|'mberatore]], 'u quale ave legate 'u nome sue jndr'à 'u territorie a 'u passagge d'a [[Vie Traiane|Vie Appie Traiane]]; 'n'otre angore ave viste 'u nome cumme derivazione da 'u termine medievale ''trana'' (o ''traina'') ca stave a 'ndicà 'n'inzenature adatte a' pesche<ref>[[Trani#cite ref-5|'''^''']] AA. VV., ''Dizionario di toponomastica'', Torine, UTET, 1990, p. 782, ISBN 88-02-07228-0.</ref>.
== Storie ==
{{'Ndruche pure|Storie d'a Pugghie}}
=== Le origgene ===
[[File:Trani Monastero posteriore.jpg|miniatura|'U promondorie de Cape Culonne, addò nascerene le prime 'nzediamiende de l'[[Età d'u bronze jndrà l'Europe|età d'u bronze]]]]
Quacche acchiamende archeologgeche ca conziste jndr'à tracce de 'nzediamiende javetative de l'[[Età d'u bronze jndrà l'Europe|età d'u bronze]] sus a 'u promondorie de Cape Culonne attestate le origgene preistoreche d'a presenze umane jndr'à 'u territorie. Onne state acchiate reste de capanne cercolare e rettangolare, rispettivamende de l'età d'u bronze e d'u bornze finale, documendate [[Dolium|dolie]] de argille decorate cu scanalature e signalate cerameche micenée.<ref>{{cita libro|titolo= Italia meridionale e mondo miceneo |autore= Marche Bettelli |anno= 2002 |isbn= 9788878142992 |editore= All'Insegna del Giglio}}</ref>
Pa genesi e 'u sveluppe d'u javetate de osce a die, le caratteristeche d'u territorie averena essere condiziune favorevole a 'u sveluppe de 'nu 'nzediamende: 'a presenze d'u puérte de origgene naturale, jndr'à 'na conghe mise in posizione riendrate respette a' linée de coste, formate da l'azione erosive de 'nu torrende andiche arrecurdate jndr'à documiende andiche cumme ''flumicellus'' determinave 'nu approde agevole e secure pe le andiche 'mbarcaziune; pò 'u clime mite e l'abbondanze de 'mbortande resorse quale 'u mare pescose, 'u terrene fertile e 'a petre calcarée, favoriscene 'u sveluppe de le prime stanziamiende.<ref name=":3" />
=== L'età romane e tardeandiche ===
[[File:Interno chiesa san Martino Trani.jpg|miniatura|'A [[Chiesere de San Martine (Trane)|chiesere de San Martine]], de epoche iertemedievale]]
Le tracce cchiù congrete de 'nu 'nzediamende urbane jndr'à 'u site d'a cetate de osce a die rimannene a periode none precedende a l'arrive de le [['Mbere romae|Romane]]. 'A cetate avenìe 'ndicate cu 'u nome de ''Turenum'' jndr'à [[Tavole Peutingeriane]], 'a cope medievale de 'nu stradarie de l'andiche Rome.
Sotte a le romane, a le tiembe d'u 'Mberatore [[Marche Aurelie]], 'a cetate ere 'nu Municipie, cumme se releve da 'n'andiche 'scrizione ca ste jndr'à 'u cortile de Palazze Beltrani:
{{citazione||Fonte bibliogr.: da {{Cita web|url=https://books.google.it/books?id=gv6Lnr-RkCMC&pg=PA141&lpg=PA141&dq=Abitanti+citt%C3%A0+Trani+nel+1700&source=bl&ots=DGNylE6EMQ&sig=Qhvpfd9riGcV_6RBDsJsyiLK4xw&hl=it&sa=X&ved=0ahUKEwiAu4jFlLvMAhWFtxQKHTE2DHAQ6AEINzAE#v=onepage&q=Abitanti%20citt%C3%A0%20Trani%20nel%201700&f=false|titolo=Istorica Descrizione del Regno di Napoli diviso in dodici province|autore=|data=|accesso=}}
|Imp. Caesa<br>
Ri Divi Anto<br>
Nini Filio Divi<br>
Hadriani Nepoti<br>
Divi Traiani Part.<br>
Pron. M. Aurel.<br>
Antonino Augusto<br>
Pontif. Max<br>
Trib. Pot. XV. Cons.II.<br>
Publ. D. D.|lingua=la}}
L'urteme righe de l'iscrizione reporte: ''Publico Decurionum Decreto.'' Quinde ''Turenum'', osce a die Trane, ere 'nu [[Municipie (storie romane)|Municipie]] in quande avere 'u Collegge de le [[Decurione|Decuriune]].
Testimonianze d'a presenze romane jndr'à 'u territorie de ''Turenum'' sò: 'nu mauseolée appartenute a' famigghie de le Bibii, 'nzippate probbabbilmende jndr'à 'u [[III sechele a.C.]] vecine a 'u ''flumicellus'' e scettate 'nderre jndr'à seconde metà d'u [[XIX sechele]]; le mure de [[Opere reticolate|opus reticolatum]] cumme arginature de 'nu torrende ca sfociave jndr'à l'inzenature d'u puérte, addò le reste avenèrene ausate pò cumme fondamende pu sottepassagge ferroviarie de vie Torrende Andiche; 'a sculture litiche de 'nu lione osce a die mise sus a 'u sagrate d'a [[Chiesere de Sand'Agustine(Trane)|chiesere de Sand'Agustine]]; doje epigrafe ca resalene a l'epoche de le 'Mberature [[Marche Aurelie]] e [[Costande I|Costande]], mò presende respettivamende jndr'à 'u palazze Beltrsani e jndr'à [[Chiesere de Sand'Andrée (Trane)|chiesere de Sand'Andrée]]; le ruvine de 'na ville urtemamende acchiate acchiate lunghe 'u tratte de coste verse Bisceglie, reconducibbele a 'u [[I sechele a.C.]]<ref>{{Cita web|url= http://www.tranilive.it/news/Attualit%C3%A0/210/news.aspx|titolo= Una villa romana alla "seconda spiaggia", da Tranilive (5/11/2008)|accesso= 25 settemmre 2010}}</ref>
'A cetate ha state sede de diocesi jndr'à l'età tardeandiche, 'u vescove Eutichie mise 'a probbie firme a 'u Congiglie Romane d'u 501 e a stu periode appartenene le reste de 'nu edificie de culte acchiate sotte a 'u piane d'a cripte longitudinale d'a Cattedrale romaneche.<ref>{{Cita web|url=http://cartapulia.it/dettaglio?id=127673|titolo=Trani - Carta dei Beni Culturali della Regione Puglia|sito=cartapulia.it |accesso=22 decemmre 2021}}</ref>
=== 'U Medioeve ===
{{quote|Trane ere une de le cchiù 'mbortande puérte d'a Pugghie, da sembre crocevie de popole e culture d'u Mediterranée e porte pe l'Oriende, testimone cu le chieseere sue, cu le palazze e 'a storie soje, de quedde età de mmienze, da sembre ricche de fascine e de mistere.|lingua=roa-tara|-|Trani era uno dei più importanti porti della Puglia, da sempre crocevia di popoli e culture del Mediterraneo e porta per l'Oriente, testimone con le sue chiese, con i suoi palazzi e con la sua storia, di quell'età di mezzo, da sempre ricca di fascino e di mistero.|lingua=it}}
[[File:Louis-Jean Desprez, The Cathedral at Trani, 1778, NGA 47092.jpg|miniatura|'A chiazze d'a [[Cattedrale de Trane|Cattedrale]], [[1778]]<ref>[[acquerelle]] de [[Louis Jean Desprez|Louis-Jean Desprez]] d'u [[1778]]</ref>|sinistra]]
[[File:ordinamentaTrani.JPG|miniatura|verticale|Le [[ordinamenta et consuetudo maris]]]]
Apprisse a' [[cadute d'u 'Mbere romne d'Occidende]] accumenzò jndr'à Pugghie 'u periode [[bizzandine]], caratterizzate da 'na pause de [[Regne longobbarde|dominazione longobbarde]] e da le minacce ca avenèvane da 'u mare pe màne de le [[Saracine]]. Ha state comungue 'u [[Medioeve]] 'u periode d'ore d'a cetate.
Le evidenze storeche e archeologgeche devendane cchiù 'mbortande partenne da 'u [[IX sechele]] a.C. Sotte 'a dominazione longobbarde Trane ha state sede de 'nu [[gastaldate]] e aqquà avenìe spustate 'a [[sede vescovile]], 'nzigne a quidde mumende stave a Canose, destrutte da le Saracine jndr'à 'u [[813]]. Apprisse a' cadute de l'[[Emirate de Bare]], le [[Bizzandine]] repigghiarene 'u condrolle de Trane, ca sa semblice [[vicus]] avere devendate oramaje 'na cetate fortificate, 'a cetate avere 'na cinde murarie cu quattre porte, ''Porte Aurée o Andiche'', ''Porta Nove'', ''Porte Vetere'' e ''Porte Vassalle''.
Pò, seconde 'u Diacone Paole, jndr'à 'u periode jndr'à 'u quale Bare scìe jndr'à le mane de le Saracine, e 'nzgine a' libberaziona soje, 'a cetate de Trane devendò pure sede d'u Streteghe, massime rappresendande de le bizzandine jndr'à 'u Sud Itaglie. Jndr'à stu periode 'u puérte d'a cetate ave avute 'nu sveluppe forte forte.
Durande 'u periode de appartenenze a 'u [['Mbere bizzandine]] 'a cetate godeve de 'nu certe grade de prestigge e autonomije cumme punde de 'ngondre 'mbrà Oriende e Occidende. Jndr'à 'u 1010 e jndr'à 'u 1018 'a cetate se aunisce a le mote guidate da [[Melo de Bare]] condre a le bizzandine, ca reprimene 'a revolte e repigghianne 'u condrolle d'a cetate 'mbonde a l'arrive de le [[Normanne]].
Jndr'à 'u [[1042]] 'a cetate avenìe scacchiate cumme sede de une de le dudece baronìe addò avenìe devise 'a [[Condée de Pugghie]]: assignate a 'u conde [[Pitre de Trane|Pitre]], avenìe espugnate sulamende diverse anne apprisse. Jndr'à stu periode 'a cetate gudìe de 'nu certe grade de autonomje, duvute a 'u condrolle oramaje formale da vanne de le guvernature bizzandine e a le lotte de potere 'mbrà le diverse rame d'a famigghie [[Altavilla]].
'A cetate cadìe definitivamende sotte a 'u [[Conguiste normanne de l'Itaglie meridionale|dominie normanne]] jndr'à 'u [[1037]], apprisse 50 sciurne de assedie, pe màne de [[Robberte 'u Guiscarde]].
Jndr'à stu periode, correspondende a' prime crociate, precisamende jndr'à 'u [[1099]], ca jndr'à cetate se accumenzarene le fatìe pa costruzione d'a [[Cattedrale de Trane|cattedrale]] in onore d'u sande patrone [[Nècole Pellegrino|San Nècole pellegrine]], 'nu uagnone greche in viagge verse [[Rome]] ca murìe a Trane, apprisse de le sciurne de malatìe e quacche miracole, e canonizzate subbete apprisse a furore de popole. Ggià allore avère granne 'mbortanze 'u puérte, ca pò devende punde de partenze e de retorne de diverse [[crociate]].
==== 'U primate commerciale e le [[Ordinamenta et consuetudo maris]] ====
[[File:Trani porta della cattedrale xilografia di Barberis 1898.jpg|miniatura|verticale|'U Portale d'a [[Cattedrale de Trane|Cattedrale]], [[XII sechele]]<ref name=":12">[[xilografije]] de Barberis, [[1898]]</ref>]]
[[File:Trani porta della chiesa di San Giacomo xilografia di Barberis 1898.jpg|miniatura|verticale|Porte d'a [[Chiesere de San Giacome (Trane)|chiesere de San Giacome]] [[XII sechele]]]]
Sotte a 'u dominie normanne 'a cetate gudìe, 'nzieme a le otre comunitate pugghiese, de 'na maggiore autonomje respette a 'u cendralisme d'u guverne Bizzandine. Le tranise se aunirene a le ribelliune frequende condre a le sovrane d'[[Altaville]], avenenne però sconfitte sie da [[Ruggere II]] jndr'à 'u 1134 ca, definitivamende, da 'u successore sue, [[Guglieme 'u Malo]], ca jndr'à 'u [[1156]] punìe duramende 'a cetate 'nzieme a le otre ribbelle pugghiese, 'mbrà le quale Bare ca avenèrene quase combletamende destrutte.
Jndr'à cetate furì 'u commerde de frumende e uegghie, destinate a le puérte de tutte l'Adriateche, in particolare verse 'a coste dalmate e [[Venezie]]. A testimonianze d'a prosperità economeche raggiunde 'mbrà l'XI e 'u XII sechele ste 'a costruzione d'a maestose [[Cattedrale de Trane|Cattedrale]] e 'a promulgazione de le [[Ordinamenta et consuetudo maris|Ordinamenta Maris]] jndr'à 'u [[1063]], seconde 'a datazione tradizionale, le quale rappresenderebbere 'u prime esembie de codece maritteme jndr'à 'u Mediterranée.
'U puérte, cu 'a 'nzenature naturale ca 'u faceve 'nu punde de approde strateggeche pa protezzione de le nave, devendò une de le prengepàle punde de 'mbarche pe le crociate in partenze verse 'a Terrasande. 'A cetate ere sede de 'nu ''"ospitale"'' de le [[Cavagliere temblare]], cu annesse 'u 'mbarcadere e 'a preggevole [[Chiesere de Ognessande (Trane)|chiesere]].
Durande 'a Sumane Sande d'u 1195, [[Enriche VI de Svevie|Enriche VI]], attane de [[Federiche II de Svevie|Federiche II]], annugiò trionfalmende, da Trane, 'a [[Crociate d'u 1197|crociate]].<ref>{{Cita web|url=https://issuu.com/rivista.militare1/docs/16._il_lazio_meridionale_tra_papato_e_impero_al_te|titolo=IL LAZIO MERIDIONALE TRA PAPATO E IMPERO AL TEMPO DI ENRICO VI by Biblioteca Militare - Issuu|sito=issuu.com|lingua=en|accesso=2022-10-06}}</ref>
'Nu documende 'mbortande ca reguarde l'aspette de Trane e de l'[[Arcidiocesi de Trane-Barlette-Bisceglie|Arcidiocesi]] soje jndr'à 'u [[XII sechele]] jè 'a [[Bolle pontificie|Bolle]] ''“Dignitatem ecclesiis”'', previlegge de [[Pape Calliste II]] d'u 6 novemmre 1120 dirette a l'Arcivescove de Trane Bisanzie II; quiste testimonie, pure, l'esistenze jndr'ò quedda date d'u ''Monastere de Sanda Marije d'u Monde'', jndr'à 'u quale pò avène costruite jndr'à 'u sechele apprisse [[Castel d'u Monde]]<ref>{{Cita web|url=https://www.andriarte.it/CastelDelMonte/documenti/Documenti-1240.html|titolo=Lettera dell'Imperatore Federico II al giustiziere di Capitanata Riccardo da Montefuscolo per la predisposizione dei materiali e di quanto necessario alla costruzione di un castello presso la chiesa e monastero di Santa Maria del Monte - 1240}}</ref>, e l'appartenenza soje a' Cetate e a l'Arcidiocesi de Trane<ref>{{Cita web|url=https://www.andriarte.it/Episcopio/documenti/BollaCallistoII_1120_SMariaDalMonte.html|titolo=Documenti: Bolla del 1120 di Callisto II - Monastero S. Maria dal Monte}}</ref>. Ste condenute avenèrene confermate, cchiù o mene repetenne pure 'a forme d'u teste, jndr'à otre bolle pontificie apprisse fatte pe tutte l'arche d'u [[XII sechele]]<ref>{{Cita web|url=https://www.andriarte.it/Episcopio/documenti/BollaCelestinoIII_1192_SMariaDalMonte.html|titolo=Documenti: Bolla del 1192 di Celestino III|accesso=2021-12-23}}</ref>. da 'u teste d'a bolle:
{{citazione|Cu 'u scritte d'u nostre privilegge de mò, quide, confermiame pe sembre a te e a le successure tune qualungue titole e qualungue parrocchie se sape ca appartene a' chiesere de l'arcivescovade de Trane, vale a dicere in relazione a le cetate de Trane, Corate, Andrie, Barlette, Bisceglie, cu tutte le lore pertinenze e chiesere costruite jndre e fore; 'U monastere de Sanda Marije d'u Monde, ca se iacchie jndr'à 'u territorie d'a cetate de Trane, cu otre monastere e chiesere ca appartenene a le luèche de sus e quand'otre jè canusciute ca appartene leggittimamende e regolarmende a' chiesere vostre.|Fonde bibbliogr.: da Ms. *original aux Archives du chapitre de Trani. - Éd. Prologo, Le carte che si conservano nello archivio del capitolo metropolitano della città di Trani (dal IX secolo fino all’anno 1266), p. 72. - Cat. Philippus Jaffé-S.Loewenfeld, in " Regesta pontificum romanorum : ab condita ecclesia ad annum post Christum natum MCXCVIII", Tomus I, Lipsiae, 1885, n° 6866, p.797" - nella pagina web Documenti: Bolla del 1120 di Callisto II - Monastero S. Maria dal Monte in https://www.andriarte.it/index.html|Per presentis igitur privilegii paginam tibi tuisque successoribus in perpetuum confirmamus quicquid dignitatis et quicquid parochiarum ad Tranensis archiepiscopatus ecclesiam cognoscitur pertinere, urbem videlicet Tranensem, Coratum, Andrem, Barulum, Vigilias cum omnibus pertinentiis suis et ecclesiis constructis intus et foris; monasterium Sanctae Mariae de Monte, quod in territorio Tranensis civitatis situm est, cum aliis monasteriis et ecclesiis ad predicta loca pertinentibus, et quaecunque alia ad vestram ecclesiam juste atque canonice pertinere noscuntur.|lingua=la}}
==== Federiche II de Svevie ====
Jndr'à 'u [[XIII sechele]] 'a popolazzione d'a cetate jè valutate, seconde l'ause d'u censimende in base a le ''"fuechere"'' sus a l'ordine de cchiù o mene 12-13 mile crestiàne, mendre,jndr'à 'u stesse periode, 'a popolazzione de Bare ere cchiù o mene 10-11 mile crestiàne: 'mbrà le cetate in Occidende d'u periode, ste dimenziune stavane a connotà 'nu cendre urbane de dimenziune medie-granne.
Trane pò essere arrevate a stu sveluppe apprisse ca Canose avenìe destrutte da le attacche de le Saracine, e a partì da quidde mumende, cu 'u passagge da 'a dominazione bizzandine a quedda normanne, addò 'a cetate comungue se oppose, e pò pure cu le sveve, angioine e oltre, Trane avìe speciale privilegge e beneficie pu commerce maritteme.<ref>{{Cita pubblicazione|nome=Vittorie Franchetti|cognome=Pardo|titolo=La città di Trani nel Medioevo|accesso=11 dicembre 2021|url=https://www.academia.edu/7121068/La_citt%C3%A0_di_Trani_nel_Medioevo}}</ref>
'U punde cchiù ierte d'a prosperità avenìe raggiunde cu 'a dominazione sveve: durande 'u regne de [[Federiche II de Svevie|Federiche II]], cu 'u privilegge d'u 28 abbrile [[1215]], 'a cetate se facìe confermà e allarià le deritte andiche e le beneficie de le quale gudeve: 'a flotte avenìe putenziate, le cetadine avenèrene esendate da 'u pajamende de le tasse de angoragge pe tutte le coste d'a Pugghie e avenèrene esonarate da partecipà a spediziune militare terrestre, putenne armà in cambie doje galee e avenìe lore garandite 'u deritte de essere chiamate in giudizie unicamende da giudice tranise, e sulamende jndr'à l'ambite d'u fore locale; avenìe conferite 'u deritte dfe cetadinanze a le furastire ca se avèrene trasferite jndr'à cetate. 'Mbrà le demostraziune de libberalità d'u 'mberatore sveve avenìe date 'a congessione de libbertà de culte a le ebbrée, ca jndr'à cetate furmavane 'na comunità prosperose.<ref name=":3" /><ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/trani_(Enciclopedia-Italiana)|titolo=TRANI in "Enciclopedia Italiana"|lingua=it-IT|accesso=2021-11-19}}</ref>
==== 'A comunitate ebbraiche ====
{{'Ndruche pure|Comunitate ebbraiche de Trane}}
[[File:Scolanova Synagogue.jpg|thumb|upright|'A [[sinagoghe Scolanova]]]]
'A presenze de 'nu grosse [[Comunitate ebbraiche|'nzedimende ebbraiche]] condrebbuì in mode 'mbortande a' prosperità cetadine: 'a comunitate animave 'nfatte le commerce e le studie e rappresendò pe tanda tiembe 'u cchiù granne 'nzedimanede de l'Itaglie meridionale. 'A [[comunitate ebbraiche de Trane]] se allariò soprattutte grazie a le espulsiune de le lore correligionarie de le otre state, cumme 'a [[Castiglie]] jndr'à 'u [[1144]] e 'a [[Frange]] jndr'à 'u [[1182]]. 'A destruzione de Bare a opere de [[Guglieme 'u Malo]] favorìe 'u spustamende de le ebbrée barise jndr'à cetate, ca se ste preparave a devendà l'epicendre de le attivitate commerciale jndr'à Pugghie.
Le ebbrée se 'nzediarene jndr'à Giudecche, quartiere ca ste jndr'à vanne oriendale d'u borghe andiche e collegate a 'u puérte: probbie 'a vie ca scenne a 'u puérte jè chiamate angore osce a die vie Cambio, pe arrecurdà le banghe de cange d'a comunitate ebbraiche, eppure de amalfitane e ravellese. Jndr'à Giudecche stavane quattre sinagoghe, de le quale se onne stepate 'a [[Sinagoghe-musée Sand'Anne|Sinogoghe Granne]] - pò chiesere de S. Anne e osce a die Musée, [[Sinagoghe Scolanove]], Sinagoghe de San Leonarde e Sinagoghe San Pitre 'u Martire. Fore de le Mure Federiciane se acchiave 'u Cimitere Ebbraiche. 'Nu ritratte 'mbortande d'a situazione de le ebbrée jndr'à cetate 'u face [[Beniamine de Tudela]], ca facenne tappe a Trane (cetate ca a le uecchie d'u visitatore apparive «Granne e Belle») durande 'u viagge sue, censìe 'a comunitate ebbraiche jndr'à 200 famigghie, dedite a le attivitate commerciale e artiggianale, cumme pe esembie tindorie e produzione de vase.
'U Quartiere Ebbraiche ave: Porte Andiche Vie 'A Giudea, Sinagoghe, d'a Giudecche, Mosè da Trane, viche 'A Giudea, larie Scolanove, Porte Nove.
'A comunitate ebbraiche avènie tutelate sie da le sovrane normanne ca da chidde sveve: cu l'arrive de le Angioine 'a situaizone peggiorò, cu 'mboseziune nuéve de trebbute e soprattutte favorenne le conversiune a 'u Crisitanesime. L'annichilimende d'a culture e de le tradiziune ebbraiche canuscìe l'apice sue durande 'u regne de [[Carle II de Durazze]], ca facìe trasformà le 4 sinagoghe d'a Giudecche jndr'à chiesere crestiane.
Pure ca 'a comunitate se avere jndr'à quacche mode conzervate, cumme demostrane le statute municipale congesse da Rre [[Ladislae I de Napule|Ladislae]] jndr'à 'u 1413, ca prevedevane 'a presenze de doje cetadine neofite jndrà 'u conziglie d'a cetate, sulamende cu l'arrive de [[Alfonze I de Napule|Alfonze d'Aragone]] se avìe arrete l'andiche tolleranze releggiose e 'a comunitate avenìe allariate grazie a le ebbrée ca ste fuscevane da 'a Spagne. 'A comunitate ebbraiche rumanìe jndr'à cetate 'nzigne a 'u [[1541]], quanne [[Carle V]] decretà 'a definitive espulsione de le ebbrée da 'u regne sue. In memorie d'a 'mbortande presenze ebbraiche a Trane, 'na [[Comunitate ebbraiche de Trane|comunitate ebbraiche]] nove ha state istituite jndr'à 'u [[2004]]<ref>[http://www.napoliebraica.it/wordpress/trani/ Trani]</ref><ref>{{Cita web|url=http://sinagogatrani.sistemab.it/gli-ebrei-a-trani/|titolo=Gli ebrei a Trani{{!}}Sinagoga Trani|accesso=31 dicembre 2013|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20140101022442/http://sinagogatrani.sistemab.it/gli-ebrei-a-trani/|urlmorto=sì}}</ref>.
==== 'A cinde murarie federiciane ====
[[File:Gennaro Moselli litografia della Porta Bisceglie.jpg|miniatura|''Porte Bisceglie'' litografie de Gennare Moselli <ref>[[litografie]] d'u pettore e 'ngisore Gennare Moselli [[1855]]</ref>]]
Federiche II promuovìe 'u rafforzamende de le fortificaziune urbane, funnanne jndr'à 'u [[1233]] 'u [[Castelle sveve (Trane)|castelle]] e facenne 'a cinda murarie nove<ref name=":6">{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/trani_(Enciclopedia-Italiana)|titolo=TRANI in "Enciclopedia Italiana"|lingua=it|accesso=9 decemmre 2021}}</ref>, ca pruteggìe 'a 'ndere 'nzenature d'u puérte e permettìe l'espanzione urbanisteche d'a cetate allarianne 'u perimetre de le mure. 'A cetate 'nzigne a allore avere rumaste condenute jndre a le andiche mure longobbarde, spannennese 'nu picche oltre. 'A murazione sveve, sus a le late ere prutette da 'nu fossate larje e avere 'u cape sue jndr'à 'u castelle, raggiungeve pò in direzione sud quedde ca osce a die jè Chiazze Gradenigo, e jndr'à stu tratte stave 'a ''"Porte de Barlette";'' condinuanne verse est, carresciannese in parallele a Corse Vittorie Emanuele e a Corse Cavour, pe spiccià 'nfine verse nord sus 'a penisolette addò mò ste 'a Ville Comunale, jndr'à zone chiamate ''"Cannete"''; Jndr'à prima vanne d'u tratte parallele a Corse Cavour, a l'inizie de ive Marie Pagano, se aprive 'a ''"Porte de Bisceglie"'', addò vecine vecine jndr'à 'u [[XVI sechele]] avenìe costruite 'a [[Chiesere de San Rocche (Trane)|chiesere de San Rocche]]<ref name=":7" />; le mure stavane atturne pure a le late verse 'u mare, e ste vanne sò angore esistende e ha state urtemamende restaurate e vesetabbele une de le andiche [[postierle]], quedde dette ''Porte Vassalle''; le mure erane 'nderrotte a le doje estremità da l'imboccature d'u puérte e addà stavane, e stonne angore osce a die, le doje torrette ca tenèvane le cape d'a catene de firre cu 'a quale se achiudeve l'accesse a 'u puérte. 'A murazione avere state quase combletamende scettate 'nderre jndr'à metà d'u [[XIX sechele]]; l'andamende e l'aspette de le fortificaziune jè rescontrabbele jndr'à certe planimetrie, jndr'à 'u disegne de [[Giuanne Battiste Pacichelli]] e jndr'à litofrafije de Porte Bisceglie de Gennare Moselli.<ref name=":5" />
==== Manfredi ====
[[Manfredi de Sicilie|Manfredi]], figghie de Federiche, condinuò l'opere de l'attane, congedenne 'u permesse de aprì logge e [[fondache]] a le prengepàle cetate marinare, 'mbrà le quale le [[repubbleche marenare]] de [[Ducate de Amalfi|Amalfi]]<ref>Armande Lodolini, ''Le repubbliche del mare'', edizioni Biblioteca di storia patria, a cure de l'Ente per la diffusione e l'educazione storica, Rome 1967 (pàgene 146)</ref>, [[Repubbleche de Genove|Genove]], [[Repubbleche de Venezie|Venezie]] e [[Repubbleche de Raguse|Raguse]]: le urteme doje 'nzediarene jndr'à cetate pure le console lore. 'Mbrà le comunitate ca popolarene 'a cetate jndr'à quidde periode, se arrecordane mercande le [[Ravello]], ca se 'nzediarene jndr'à 'na strade 'nguédde a le mure andiche, chiamate in lore onore ''"ruga Ravellensium"'', ricche de puteje e attivitate commerciale; 'nu sbuénne de banghiere fiorendine aprirene le sportelle jndr'à cetate.
Manfredi avìe 'u castelle d'a cetate cumme dimore predilette<ref>{{Cita web|url=https://www.catalogo.beniculturali.it/approfondimento/elenco-degli-edifizi-monumentali-italia-del-1902/puglia-provincia-bari/castello-federico-ii-trani|titolo=Catalogo Generale dei Beni Culturali|accesso=2021-12-22}}</ref> e 'u [[2 sciugne]] [[1259]] ve celebbrò cu granne onore le soje seconde nozze cu [[Elene Ducas|Elene Comneno Ducas]], figghie d'u [[despote d'Epire]] [[Mechele II d'Epire|Mechele II]].
=== Le periode angioine, aragonese e veneziane ===
[[File:QuadroPortoTrani.gif|thumb|'U puérte de Trane jndr'à 'u [[XVIII sechele]] de [[Jakob Philipp Hackert|Jacob Philipp Hackert]]]]
[[File:Monumento in ricordo della Disfida di Barletta (presso Corato).jpg|miniatura|verticale|Epitaffie d'a [[Disfide de Barlette|Disfide]] jndr'à l'agre de Trane<ref name=":14">[[xilografije]], [[Le Cento Città d'Italia]], [[1898]]</ref>]]
Jndr'à seconde metà d'u [[XIII sechele]] 'a cetate putette gudè de 'u 'nderesse pure de le successore d'a dinastie sveve: pure le prime sovrane angioine coinvolgerene 'a cetate jndr'à le attivitate d'a lore corte e se facerene otre 'nzuramiende de granne faste, celebbrate jndr'à 'u [[1266]] 'mbrà [[Carle I d'Angiò]] e [[Margherite de Provenze]] e jndr'à 'u [[1271]] chidde de [[Filippe d'Angiò|Filippe]], secondegenite de Carle, cu [[Isabbelle de Villehardouin]] [[Pringipate d'Acaie|pringipesse d'Acaie]]; Carle, 'a corta soje e 'a famigghia soje soggiornarene assaije vote jndr'à cetate<ref name=":22" />.
Durande 'u [[XIV sechele]], sotte a 'u dominie d'a dinastie angioine jndr'à 'u [[Regne de Napule]] e cu 'a fine de le [[Crociate]], 'a cetate canuscìe 'nu prime periode de crise, e de le sovrane d'u Regne facerene fronde cu 'a congessione de quacche privilegge, cumme l'istituzione de diverse fiere commerciale e 'ndervende de reparazione pu puérte. Probbie jndr'à 'u [[XIV sechele]], 'a cetate perdìe pe quacche anne 'u status de potestà demaniale e avenìe congesse in feude a 'u capitane de vendure [[Alberiche da Barbiane]] da 'u [[1383]], arrepigghianne 'u storeche privilegge de essere sotteposte sulamende a 'u sovrane jndr'à 'u [[1409]]; jndr'à 'u [[1425]] [[Giovanne II de Napule|Giovanne II]], l'urteme reggine angioine, e jndr'à 'u [[1436]] [[Alfonze V d'Aragone|Alfonze 'u Magnanime]], 'u prime Rre aragonese, confermarene cu doje atte 'mbortande, trascritte jndr'à 'u ''Libro Rosso dei Privilegi della città di Trani'', 'u pringipie pu quale 'a cetate e 'u castelle averena rumanè pe sembre demaniale e dipendende esclusivamende da 'a [[Regne de Napule|Corone]]<ref name=":22">AA. VV., ''Il Castello Svevo di Trani. Restauro, riuso e valorizzazione;'' Ministero per i Beni Culturali e Ambientali_ Soprintendenza per i Beni A.A.A.S.della Puglia; Electa, Napule, 1997</ref>.
Durande 'a uerre 'mbrà [[Ferdinande I de Napule]] e [[Giuanne II de Lorene]] Trane avenìe 'nvase pe conde de Giuanne da vanne de [[Jacope Piccinino]], ca promettìe 'na cospicue somme de turnise a 'u guvernatore neutre. Accussì Ferdinande I chiamò [[Giorge Castriote Scanderbeg]], ca reconguistò subbette seubbete 'a cetate e aiutò le aragonese a sconfiggere definitivamende le angioine.<ref>{{Cita libro|titolo= Lettres sur l'Italie|vol=1|editore= A. Nepveu|data= 1819|url=https://gutenberg.beic.it/webclient/DeliveryManager?pid=6116722|lingua=fr|capitolo=Lettre XV. Ville de Bari}}</ref> 'A cetate avenìe pe picche tiembe rifeudate jndr'à 'u [[1466]] a Scanderbeg, 'u quale però murìe doje anne apprisse, apprime de putè pigghià in consegne 'u dominie.
Jndr'à 'u [[1462]], durande 'a lotte 'mbrà Frange e Aragone, 'a cetate avenìe espugnate da [[Giuanne Andonije Orsini d'u Balzo]] e da [[Jacope Piccinino]]<ref>{{cita libro|titolo=Annali d'Italia dal principio dell'era volgare sino all'anno 1749|autore=Lodovico Antonio Muratori|vol=13|p=294|editore=Giambatista Pasquali libraro|città=Venezie|anno=1753|url=https://books.google.it/books?id=3dXCPkVSaq4C&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false}}</ref>; 'na vanne d'a popolazzione fuscìe a [[Ariane Irpine|Ariane]], addò osce a die esiste 'nu quartiere extra murale chiamate ''Tranesi''<ref>{{cita libro|Tommaso|Vitale|Storia della Regia città di Ariano e sua Diocesi|url=https://books.google.it/books?id=vW2YUtbHbH0C&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false|
1794|Salomoni|Roma|p=89}}</ref>.
Le abbesogne relative a' conduzione d'a uerre averene fatte devendà 'a cetate 'u cendre de commerce cchiù 'mbortande d'u vasce Adriateche, e jndr'à'u periode, de conseguenze, 'a classe de mercande, marinare e aramture crescìe de putere e le combonende aspirarene a partecipà a 'u guverne cetadine; de condre, 'a vecchie aristocrazie capeggiate da 'a famigghie Palagano, ricche de feude e privileggiate, scìe condre 'a fazione de le ricche nuéve; sta situazione 'mbrà 'u [[1440]] e 'u [[1460]] facè accumenzà conflitte, esiglie e banne d'a vanne de vote in vote ca perdeve, e avenìe resolte a' fine grazie a 'u 'ndervende de le trupe regge, restabilenne l'ordene. Ferdinande I se mettìe da 'a vanne d'a fazione popolare-borghese e condre a quedde aristocrateche, tuttavie se 'ngundrarene pure resistenze e proteste duvute soprattutte a 'u forte pese de le tasse.<ref name=":4" />
Da 'u 20 scennare [[1496]] 'a cetate e 'u castelle (cu Brinnese, Gallipoli e Otrande) passarene da 'a Corone Aragonese a' giurisdizione d'a [[Repubbleche de Venezie|Repubbleche Venete]], cumme pegne pu prestite congesse a [[Ferdinande II de Napule|Ferrande II]] de dojeciendemile ducate in occasione d'u [[Uerre d'Itaglie d'u XVI sechele|conflitte]] ca avenìe apprisse a' discese jndr'à l'Itaglie de [[Carle VIII de Frange|Carle VIII]]<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/puglia_(Enciclopedia-Italiana)|titolo=PUGLIA in "Enciclopedia Italiana"|lingua=it|accesso=6 decemmre 2021}}</ref>. Jndr'à 'u [[1496]] 'u [[Conziglie de le Pregadi|Senate venete]], de conzeguenze, delibberò l'elezione de 'nu guvernatore e de 'nu castellane pe Trane; jndr'à stu periode 'a cetate avìe 'n'arsenale, avìe recostruite 'u puérte civile e vedìe ravviarse 'u commerce.
Apprisse 'a formazione d'a [[Leghe de Cambrai]] (10 decemmre [[1508]]) 'a Spagne accumenzò a recuperà le puérte pugghiese ca erane d'a Repubblehce Venete, allore 'u vicerè [[Juan de Aragón|Giuanne d'Aragone]] jndr'à 'u masce [[1509]] convocò a [[Napule]] [[Prospere Colonna (condottiere)|Prospere Colonna]], pe pò scè cu jidde jndr'à Pugghie; le cetate de Monopoli, Mole, Polignane e Trane turnarene arrete a le Spagnule<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/prospero-colonna_(Dizionario-Biografico)|titolo=COLONNA, Prospero in "Dizionario Biografico"|lingua=it|accesso=9 decemmre 2021}}</ref>. 'A cetate però avenìe subbete repigghiate da le truppe veneziane e frangise, cu l'aijute de le popolane e 'mbrà le ostilità vive de l'aristocrazie tranese. Apprisse 'a [[Battagghie de Agnadelle]] jndr'à 'u 1509 'a cetate turnò a le Aragonise.
'A cetate, jndr'à 'u periode d'a dominazione venete, avenìe scacchiate cumme territorie pu combattimende d'a famose "[[Disfide de BArlette]]", purcé conziderate cambe neutre.
Da 'a metà d'u '400 a' metà d'u '500 'a cetate avìe splendore commerciale, avenìe frequendate da le mercande Veneziane ca accattavane grane e salnitre e vennevane tutte, da le monile a' pece, a 'u legne. 'Nu sbuénne de cetadine commerciavane, armavane nave, erane mediature cu 'u 'nderne, e pigghiavane parità de trattamende cu le veneziane privileggiate. 'A popolazzione jndr'à stu periode cresc^e. se passò da 870 fochere d'u [[1433]] a 950 d'u [[1475]], a 1022 d'u [[1499]]; pe colpe de le mote d'u [[1495]], angore de cchiù d'a peste d'u 1528-29 e pò pa uerre d'u 1529-30 'a popolazzione scennìe a 716 fochere, ma 'a cetate se repigghiò velcoe veloce e ggià jndr'à 'u [[1545]] turnò a cundà 1224 fochere.<ref name=":4">{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/trani_(Enciclopedia-Italiana)|titolo=TRANI in "Enciclopedia Italiana"|lingua=it|accesso=11 decemmre 2021}}</ref>
Durande 'u sechele apprisse se avìe l'inesorabbele decline de le attivitate commerciale marittime: oltre a' perdite de 'mbortanze de le rotte commerciale jndr'à 'u Mediterranée pe colpe d'a scuperte de le Americhe, 'a cetate non ge riuscìe a rimedià a 'u progressive 'nzabbiamende d'u puérte, legate a l'accumule de detrite carresciate da le acque torrendizie jndr'à l'insenature naturale e a l'attivitate d'a lavorazione d'u [[salnitre]], ca se faceve soprattutte jndr'à vanne meridionale de l'insenature. 'U retorne de le [[Aragonise]] cu [[Carle V d'Asburghe|Carle V]] aumendò 'a crise pure pe colpe d'a definitive esplulsione d'a comunitate ebbraiche, ca da sembre avere costituite 'nu putende fulcre economeche jndr'à suggettate cetadine.
=== 'A Sacre Regge Udienze (1586-1806) ===
[[File:Atlas_Van_der_Hagen-KW1049B12_079-REGNO_DI_NAPOLI.jpeg|miniatura|Carte d'u [[Regne de Napule]] pubblecate jndr'à 'u [[1640]] da le frate [[Joan Blaeu|Blaeu]]. A le margine de le stemme de le [[Suddivisione amministrative d'u Regne de Napule|Provinge]]. 'U regno ere a l'epoche territorie d'a [[Spagne de le Asburghe]] e sus a destre ste 'a fegure d'u stemme spagnole.]]
[[File:"Trani" (22089730899).jpg|miniatura|Rappresentazione d'a cetate jndr'à ''Il Regno di Napoli in prospettiva'' de [[Giuanne Battiste Pacichelli|G.B.Pacichelli]], 1703]]
'U guverne vicereale cercò de sistemà 'a crise 'nzedianneve 'a [[Regge Udienze|Sacre Regge Udienze]]: 'u [[Vicerè de Napule|Viceré]] Don [[Juan de Zúñiga y Requeséns|Giuanne de Zuniche]], Pringipe de [[Petraperzie]], jndr'à 'u [[1582]] comunecò a [[Filippe II de Spagne|Filippe II]], rre de Spagne, Napule e Sicilie, figghie de [[Carle V d'Asburghe]], ca ere opportune dà a' Sacre Regge Udienze de 'n'otra sede, oltre a quedde de [[Lecce]], purcé assaije lundane e de defficoltà jndr'à le comunicaziune 'mbrà Lecce e le cetate d'a provinge, e de ccrejà quinde 'n'otre jndr'à [[Terre de Bare (provinge)|Terre de Bare]] ca tenève le stesse competenze.
Rre [[Filippe II de Spagne|Filippe II]], jndr'à'u [[1583]], indicò Trane cumme capeluèche d'a [[Regge Udienze]] pa provinge de Terre de Bare.
'U decrete pe l'isituzione d'a Regge Udienze, comungue, avenìe conzegnate in vianghe jndr'à 'u punde addò 'ndicà 'a cetate da destinà a sede, a Don Diego de Vargas, nominate Preside d'a Provinge e Viceré Don [[Pedro Téllez-Girón, I duche de Osune]]. 'U De Vargas, arrvate a Bare jndr'à 'u [[1584]], 'ndicò queste cumme sede d'a Regge Udienze, ma pa durate de doje anne a titole de prove. Rre Filippe II, spicciate 'u periode de prove, sus 'a proposte d'u Viceré Pedro Téllez-Girón, I duca de Osune]] e cu l'appogge d'u Preside de Vargas, 'u 24 sciugne [[1585]] decretò ca avesse stabbilite a Trane 'a sede definitive d'a Sacre Regge Udienze d'a Provinge purcé 'a cetate ere 'mbortande assaije, specialmende in ambite giudiziarie.
'A Sacre Regge Udienze, ca corresponne a quedde ca osce a die jè 'a [[Corte d'appelle]], avìe combetenze giurisdizionale de seconde istanze in ambite civile, penale e amministrative, e quedde de le gravame da le sendenze de le giudice minore de totte 'a provinge de Terre de Bare da 'a quale facevane parte pure [[Matere]] e [[Trinitapule]]; in appelle apprime de allore avenèvane giudicate da 'a [[Gran Corte d'a Vicarie]] de Napule. 'U Preside oltre ca 'a cape d'a Provinge recuprive pure otre ruole 'mbortande, cioè Guvernatore de le arme e Cape Politeche, e cu sta qualitate presiedeve 'u Tribbunale Militare ca state sotte a' Regge Generale Udienze de Napule.
'A cetate, quinde, jndr'à luglie [[1586]], apprisse ca avenìe abbolite 'a Corte d'u Capitane ggià operande jndr'à cetate da 'u [[1424]], devendò sede d'a [[Reggfe Udienze]] d'a provinge de Terre de Bare. 'A sede avenìe mise a l'inizie jndr'à 'u [[Castelle sveve (Trane)|Castelle Regge]], pe pò passà jndr'à otre palazze cetadine, 'mbrà le quale quidde ca osce a die jè sede de dezione de l'Archivije de State.
Trane addevendò a tutte le effette 'u capeluèche d'a provinge de Terre de Bare<ref name=":03">{{cita web|url=http://www.ordineavvocatitrani.it/istituzionale/istituzionale.php?sezione=35|titolo=La Storia del Tribunale di Trani: Storia Antica|autore=Costanza Manzi|sito=ordineavvocatitrani.it|editore=Ordine degli Avvocati di Trani|accesso=19 scennare 2013|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130330020305/http://www.ordineavvocatitrani.it/istituzionale/istituzionale.php?sezione=35|urlmorto=sì|città=Trane}}</ref>, ruole ca reveste pe cchiù de dojeciende anne, 'nzigne a 'u [[1806]]: 'u Preside ere 'nfatte sie rappresendande d'u Regne ca esecutore d'u putere giudiziarie. 'A presenze de l'amministrazione giudiziarie permette a' cetate de revestìe 'nu ruole prestiggiose jndr' à'u cambe giurideche 'nzigne a le tiembe moderne. 'U 'nzedimende de l'Udienze avere date 'nfatte vite a nove prospettive de sveluppe economeche e suggiale d'a cetate 'a quale da cendre marinare e commerciale devendò pure cendre prengepàle, amministrative e culturale d'a Terre de Bare. Da quidde mumende 'a cetate devendò residenze de tanda nome illustre, avvocate, funziunarie e maggistrate, le quale se stabbilirene carrescianne cu lore pure le famigghie ca arricchirene 'a cetate de tesore d'arte, bibblioteche preziose e palazze assaije elegande. Trane vevìe accussì 'nu periode de granne fioriture culturale grazie a' funziona politeca soje, acchianne parte d'u passate splendore soprattutte jndr'à 'u [[XVIII sechele]], durande 'a dominazione de le [[Borbone]].
=== Le avvenemiende d'u 1799 ===
{{'Ndruche pure|Repubbleche Napoletane (1799)}}
Jndr'à le prime mise d'u [[1799]], apprisse a' proclamazione d'a [[Repubbleche Napuletane (1799)|Repubbleche Napuletane]], de le cetadine ispirate da le ideale libberale d'a nova repubbleche pruvarene a pigghià 'u condrolle d'a cetate: 'u Sinnache e le elette avenèrene dichiarate decadute e 'u 3 febbrare avenìe chiandate, 'mbacce a' [[Chiesere de San Frangische (Trane)|chiesere de San Frangische]], l<nowiki>'</nowiki>''[[arvule d'a libbertà]]'', jndr'à 'u luèche chiamate osce a die Chiazze Libbertà in memorie de chidde fatte. Quacche cetadine però se mettìe condre, scettanne 'nderre quacche sciurne apprisse l'arvule e proclammanne 'a fedeltà a 'u Rre: le reazionarie occuparene le punde strateggece d'a cetate e 'u puérte, procedenne a l'arreste de le cetadine repubblecane e aspettanne 'u retorne de le Borbone, aiutate da 'a flotte russe.
Jndr'à 'u frattiembe l'esercite frangese ca appuggiave 'a Repubbleche Napuletane, ere arrevate jndr'à Pugghie pe conguestà arrete le cetate reballatase a' Repubbleche, 'mbrà le quale Andrie, San Severe e Trane. Le reazionarie tranise, asserragliate jndr'à le mure federiciane massicce, resèingerene pe uette vote 'a richeiste de rese avanzate da 'u generale frangese [[Jean-Baptiste Broussier|Broussier]], e 'mbrà 'u 25 e 'u 29 màrze massacrarene tutte le 35 detenute politece repubblecane achiuse jndr'à 'u Castelle e otre cetadine ritenute fiangheggiatore lore. 'U 30 màrze 'a cetate avenìe assedite da le frangise, capitolanne apprisse a 'na sciurnate de assedie e de cannoneggiamende.
Bloccate ogne possibbele vie de fughe pure cu 'nu blocche navale, le frangise e le repbblecane capitanate da 'u Carafa, assaltarene 'a cetate 'u 1° abbrile, saccheggianne 'a cetate ca avenìe, pe 'na bella vanne, asckuate e destrutte. 'Nu sbuènne de crestiàne avenèrene massacrate, combrese tanda esponende de le famigghie de Lernia, Bianchi, di Feo, Bassi, Palumbo e Moscatelli<ref>Lambert', G. Amorese, ''Un secolo in veletta e cilindro''.</ref>: se stime ca jndr'à quidde sciurne murerene niende niende 800 cetadine, mendre 'u fume de le asckuamiende se 'ndrucave da le cetate vevine. Le nave frangise non ge se facerene probbleme a sparà cu le cannune sus a le pescherecce de le cetadine ca ste fuscevane e a catturà e a fucilà tanda cetadine fusciute da 'u blocche navale e sbarcate jndr'à approde ca se penzave cchiù secure. 'A rappresaglie frangese, determinate soprattutte da 'a convinzione sbagliate ca le Tranise erane condre a le idee nove d'a revoluzione, avere state spietate. Tanda probbie onne state le uccisione de cetadine oneste, indiziate o none, crestiàne vicchie, sacerdote, nobbile e plebbei, le sacchegge, le asckuamiende ca destruggrene documiende d'a cetate, carte notarile, libre preziose e arrede sacre.<ref>{{Cita web|url=http://www.ilgiornaleditrani.it/docs/trani/storia/La%20Storia%20di%20Trani.pdf|titolo=R. Piracci. Il Tranesiere}}</ref> 'U sciurne apprisse le frangise pigghiarene 'u condrolle d'a cetate, cu 'u generale [[Jean-Baptiste Broussier|Broussier]] ca emanò 'nu proclame de perdone pe le cetadine insubbordinate. 'A cetate, durande 'u periode curte de l'occupazione frangese, da 'u punde de viste amministrative devendò une de le candune d'u [[Dipartimende d'u Bradane (1799)|dipartimende d'e Bradane]] rette da 'u commissarie guvernative [[Necole Palomba]]. Le truppe frangise se ritirarene da 'a cetate quacche sumàne apprisse, permettenne 'u 16 masce 'a restaurazione d'u dominie borboneche.
=== Da 'u XIX sechele a osce a die ===
[[File:Veduta del porto di Trani (xilografia).jpg|miniatura|Vedute d'u puérte<ref name=":14" />]]
[[File:Trani – Veduta di una parte del porto (xilografia).jpg|miniatura|Vedute de 'na vanne d'u puérte]]
'A cetate avìe 'u status de capeluéche de provinge de Terre de Bare 'nzigne a l'ere [[Uerre napoleoneche|napoleoneche]], quanne cu [[Gesèppe Bonaparte]] e [[Giuacchine Murat]] se decretò ca Bare ([[1808]]) avera pigghià stu ruole: Trani perdìe accussì 'u ruole de capeluéche mandenute pe doje sechele. Le frangise apprime e le Borbone pò, apprisse 'a restaurazione, mandenerene comungue 'a [[Corte d'appelle (Itaglie)|Corte d'Appelle]] jndr'à cetate. Cu 'a proclamazione d'u [[Regne d'Itaglie (1861-1946)|Regne d'Itaglie]] jndr'à 'u [[1861]], 'a cetate mandenìe 'u primate giudiziarie 'nzigne a 'u [[1923]], quanne 'a Corte avenìe definitivamende spustate a Bare.
Pure ce 'a cetate jndr'à le prime anne d'u [[XIX sechele]] perdìe 'u ruole sue de cendre amministrative d'a provinge, signò ugualmende 'nu belle aumende sie d'u numere de javentande ca in termine de espanzione urbane; da 'nu verse, 'a crescite d'a cetate ere duvute a' permanenze d'u 'mbortande ruole giudiziarie, angore affidate a jedde, ca avìe 'u tribbunale provingiale e jndr'à 'u [[1817]] 'a Coprte d'Appelle e vedìe fiurì 'nu cete granne legate a le maggistrature, a le attivitate giurideche e 'nu sbuénne de 'ndellettuale, ca deffonnerene idee libberale, e da l'otre late, a' crescite condrebbuì l'attivitate d'u puérte ca avere state rennovate probbie jndr'à quidde periode, e grazie a 'u puérte ere possibbele 'u sostendamende de cchiù o mene doje terze d'a popolazzione cetadine, ca in totale arrevave a 16.000 crestiane<ref name=":3">Raffaello Piracci; Il Tranesiere, 1960; repubblecate da Radiobombo Il Giornale di Trani</ref>.
==== L'allariamende urbane uettecendesche ====
[[File:Trani – La Cattedrale vista dalla Villa (xilografia).jpg|miniatura|'A Cattedrale 'ndrucate da 'a Ville]]
Jndr'à prime metà d'u '800 se accumenzò a avvertì 'a necessità de spannere in mode regolare 'a cetate fore de l'andiche murazione, apprisse ca ggià sus a 'u spicciare d'u secole apprime avèrene nate le prime caseggiate jndr'à terrene de fore a le more. Jndr'à 'u [[1840]] 'u Comune affidò quinde a l'ingegnere comunale Caetane de Camelis 'u combite de scrivere 'a chiande d'u Borghe.
'U piane prevedeve ca, apprisse a 'u scettamend e'nderre de le mure, spicciate jndr'à 'u [[1846]], 'a cetate se spannesse in mode regolare, cu isolate mise a magghie ortogonale sus a tracciate rettilinèe; se detreminarene quinde de le asse de percorse maggiore, a collegà le chiazze e le 'nfrastrutture prengepàle, attraversate da strade perpendicolare, de larghezze 'nferiore; le isolate prevedevane 'a realizzazzione de fabbrecate 'nzippate de doje piane cchiù 'u terrene. L'allariamende uettecendesche d'a cetate sceve quinde a resultà abbastanze "seriale", jndr'à l'omoggeneità soje e uniformità, comungue 'a 'mbortanze de le 'nfrastrutture ca esistevane ggià legate a' viabbilità e a' cetate storeche, a le quale 'u sveluppe nuéve s'avere allaccià, facìe sine ca 'u tessute urbane, jndr'à 'u comblesse sue, avenìe dotate de carattere de granne organicità ca no se acchiavane facilmende jndr'à le allariamiende urbane d'a stesse epoche, de otre cetate, e none sulamende pugghiese<ref name=":5">{{cita libro|autore=Gesèppe Strappa, Mattée Ieva, Marije Andoniette Dimatteo|titolo=La città come organismo. Lettura di Trani alle diverse scale|anno=2003|editore=Dipartimento di Scienze dell'Ingegneria Civile ed Architettura, Politecnico di Bari - Mario Adda Editore}}</ref>.
[[File:Trani – Largo San Domenico (xilografia).jpg|miniatura|Larie Sa Dumineche]]
[[File:Trani – Corso Vittorio Emanuele (xilografia).jpg|miniatura|Corse Vittorie Emanuele]]
Jndr'à stu periode avenèrene fatte tanda opere pubbleche 'mbortande, 'mbrà le quale vonne securamende arrecurdate 'a Ville Comunale, inaugurate 'u [[1824]] e le doje strade carrabbile Trane-Corate e Trane-Andrie, spicciate jndr'à 'u [[1827]], caratterizzate da l'andamende rettilinée; jndr'à 'u [[1832]] avenìe inaugurate quedde ca osce a die jè Chiazze Cambe de le Longobbarde, destinate a mercate de genere elimendare e fatte da 'a demolizione de 'nu quartiere fatte da 'a Chiesere de l'Annunziate e da de le javetazune private; jndr'à 'u [[1840]] avenìe inaugurate 'u Cimitere de mò. Jndr'à 'u [[1828]] 'u Comune accattò 'a probbietà d'u Tiatre Comunale ''"San Ferdinande"'', 'nzippate jndr'à 'u [[1793]], 'mbrà le prime tiatre stabbile d'u [[Mezzoggiorne (Itaglie)|Mezzoggiorne]], e probbabbilmende 'u cchiù andiche de Pugghie<ref>{{Cita web|url=https://video.repubblica.it/edizione/bari/trani-il-teatro-piu-antico-di-puglia-rivive-in-3d/228427/227717|titolo=Trani, il teatro più antico di Puglia rivive in 3D|sito=Repubblica TV - Repubblica|data=12 febbrare 2016|lingua=it|accesso=8 decemmre 2021}}</ref>; 'u tiatre avenìe danneggiate da 'nu asckuamende in occasione de l'attacche de le truppe frangise jndr'à 'u [[1799]], e pò avenìe fatte 'a recostruzione, spicciate apprisse a cinghe anne, e pò danneggiate arrete jndr'à 'u terramote d'u [[1851]], pò angore danneggiatte assaije probbie durande le bombardamiende d'a seconda uerre mundiale, date 'nfine le grave condiziune stateche l'amministrazione comunale jndr'à 'u [[1958]] decedìe de scettarle 'nderre<ref name=":7">Benedetto Ronchi - Indagine sullo sviluppo urbanistico di Trani dall'XI al XVIII secolo; Schena Editore.</ref>; de l'arrede d'u tiatre se stipe 'u siparie appettate jndr'à 'u [[1863]] da 'u pettore Biagge Molinaro, raffigurande 'a promulgazione de le Statute maritteme.
==== 'U periode resorgimendale ====
'A presenze, jndr'à cetate, de 'nu belle numere de 'ndellettuale e de appartenende a' classe d'a borghesie aggiate, facìe sine ca pure a Trane se svelupparene e deffonderene le ideale d'u [[Risorgimende]]. Stave, jndr'à cetate, ggià da 'u [[1820]], 'n'associazione de Carvunare chiamate 'U Pellicane ca arrevò a cundà 506 iscritte, senze ca jndre stave differnze de cense, e d'a quale l'avv. Pitre d'Alessandro avere state Granne Maestre. Geséppe Beltrani, sinnache pe tanda anne, ere Presidende de 'n'otre associazione patriotteche. Jndr'à 'u [[1848]] 'a cetate partecipò cu endusiasme a 'u movimende libberale pe avè 'a Costituzione e mannò le avvocate Leopolde Tarantini e Geséppe Ugenti a 'u Parlamende Napuletane.<ref name=":3" />
'U 29 màrze 1848 'nu gruppe eteroggenée, fatte da 'ndellettuale, "galantuomene", artiggiane e uardie naziunale, asckuò jndr'à chiazze pubbleche 'u stemme austriache; stu atte avenìe conziderate "ostile" e purtò cchiù nnande a condanne; jndr' à'u febbrare [[1849]] avenìe date l'ordene de squagghià 'a uardie nazionale, comungue le cetadine se mettere condre facenne resistenze e 'a municipalità protestò cu forze, 'u sinnache allore avenìe destituite e se averene carceraziune, esilie e l'iscrizione jndr'à le liste de ''"attendibbele".''
Nonostande le repressiune d'u guverne, 'a cetate condinuò a essere 'u cendre d'a provinge addò le idee [[Resorgimende|resorgimendale]] se facerene sendè de cchiù; se cundarene 'nu sacche de cetadine 'mbrà le organizzature de le comunitate 'nsurrezionale d'u [[1860]].<ref name=":6" />
==== 'U "Discorso di Trani" de Frangische Francesco de Sanctis ====
'U famose storeche e criteche d'a letterature tagliàne [[Frangische de Sanctis]] jndr'à 'u [[1882]] se presendò cumme candidate a' [[Camere de le deputate (Itaglie)|Camere de le Deputate]] d'u [[Regne d'Itaglie (1861-1946)|Regne d'Itaglie]] jndr'à 'u collegge elettorale de Trane, venenne elette cu 4.279 vote condre a le 797 pigghiate da Pitre Andonije Cafiero, le 774 de Felice Cavallotti e le 403 de Carle Cafiero<ref name="pannunziomagazine.it" /><ref name="traniviva.it" />. 'A serate d'u 29 scennare [[1883]], jndr'à 'u tiatre comunale San Ferdinande, De Sanctis pronungiò quidde ca po' avène recanusciute cumme ''"Discorso di Trani"'', 'u quale resulte essere 'na specie de testamende politeche e etiche<ref>{{Cita web|url=https://www.senato.it/japp/bgt/showdoc/17/DDLPRES/966447/index.html?part=ddlpres_ddlpres1|titolo=ShowDoc|accesso=6 decemmre 2021}}</ref><ref>Jndr'à vanne finale de stu documende ste 'nu referimende a 'nu passagge d'u Descurse de Trane d'u De Sanctis - 'Ndervende de aperture d'a cerimonie pu bicendenarie d'a nascite de Frangische De Sanctis; Rome, Palazze d'a Conzulte, 8 novemmre 2018: https://www.cortecostituzionale.it/documenti/composizione/risorsePaginaPresidenteLattanzi/eventi/Intervento_di_apertura_della_cerimonia_per_il_bicentenario_della_nascita_di_Francesco_De_Sanctis_Roma_8_novembre_2018.pdf</ref>.
De Sanctis, jndr'à 'u descurse, afrondò ambiamende none sulamende 'u teme de l'Aunità d'Itaglie, ma pure quidde de l'"Aunificazione" nazionale, cioè, 'u mode pe raggiungere l'effettive e congrete aunità d'a nazione, sie a levélle sciugrafeche ca suggiale; esalte pò 'u ruole ca ave l'educazione, fondamendale pu progresse e 'u miglioramende d'a suggettate.
Quacche brane significative:
{{citazione|Io voglio dirvi quali sono le mie aspirazioni per il bene del mio Paese. Noi abbiamo ormai "l'unità nazionale"; ma a questa unità manca ancora la base, manca "l'unificazione", e l'unificazione è quel lento lavorio di assimilazione che deve scemare possibilmente le distanze, che separano ancora regione e regione, classe da classe. E a ciò non conduce questo aguzzare di continuo le passioni e le differenze di classi e di regioni, e seminare odio, invidia, uno stato di guerra negli animi, perché l’odio non crea niente, ma distrugge tutto, e perché questo non è unificare, ma segregare l’Italia, è un delitto contro l’unità nazionale. Io vi dirò qual è il mezzo per giungere a questa unificazione. L’organismo sociale è simile all’organismo umano, nel quale la malattia di un membro, se tu la trascuri, diviene malattia e morte di tutto l’organismo. Se una regione langue, quel languore si ripercuote»...«e una classe che soffre, diviene una piaga infissa nel corpo sociale, che si fa cancrena e lo uccide. Il male di uno diviene il male di tutti; e nasce quel sentimento di solidarietà, che ci fa sentire come nostra sventura, sventura di tutta Italia, la sventura che colpisce una regione, o una classe. E noi dobbiamo esser pronti all’aiuto non solo in nome di questa o quella regione, di questa o quella classe, ma in nome di tutta Italia, per il bene d’Italia. Noi dobbiamo creare negli animi questo sentimento di solidarietà, amore, carità, fratellanza; e avremo allora l’unificazione, avremo data alla nostra unità quella base di granito, che la renda indistruttibile non solo nella nostra coscienza, ma nella coscienza de’ nostri avversari.»...«L'opera dei secoli non si cancella in un giorno!»...«È l’educazione che ingrandisce i nostri cuori con l’ingrandire de’ nostri intelletti, e trasforma le società e le fa simili a noi.»...«Studiate, educatevi, siate intelligenti e buoni. L’Italia sarà quello che sarete voi.»|Discorso di Trani, De Sanctis {{!}} da Nilo Cardillo: http://www.nilocardillo.it/wp3/archives/720}}
A chiusure d'u descurse, cumme a menà acque sus a 'u fuéche aprrisse ca avere ditte congette accussì 'mbvortande, De Sanctis se ne scìe esprimenne 'u probbie combiacimende pe l'appellative de ''"Atene de le Pugghie"'' date a' cetate de Trane, ca l'avere appuggiate jndr'à le eleziune, e arrecurdanne 'u 'mbegne ca jidde avesse date pu bene comune:
{{citazione|Ora abbassiamo un po’ il tono e parliamo delle cose nostre come in famiglia. Io mi sento orgoglioso di rappresentare un collegio, dove è un corpo elettorale così disciplinato e così patriottico. Mi piace anche che la città capo del collegio, sia stata chiamata l’Atene delle Puglie, perché tra Atene e i miei studi e la mia vita c’è pure qualche simpatia. Io cercherò che Atene non resti un titulus sine re, un conte senza contea. Alcuni, che mi negarono il voto, dissero che io ero divenuto un pezzo da museo, una statua da essere messa in un tabernacolo; ma io sento quanto cuore ancora batte in questa statua. E sono contento, perché mi sento ancora buono a fare qualche bene all’Italia e qualche bene al mio collegio, e anche alla provincia, alla quale il collegio appartiene.|Discorso di Trani, De Sanctis {{!}} da Nilo Cardillo: http://www.nilocardillo.it/wp3/archives/720}}
==== Seconde uerre mundiale ====
Durande 'a [[Seconda uerre mundiale]] 'a cetate subbìe 'nu sacche de bombardamiende, 'u cchiù grave de le quale destruggìe 'na palazzine sus a 'u puérte accidenne 21 crestiàne 'u 27 abbrile [[1943]], arrecurdate da le cetadine cumme "Carsuniedde de sanghe". Quacche mese apprisse le tedesche 'nvaderene 'a cetate. 'A matine d'u 14 settemmre 1943 'n'aerée tedesche parte da Barlette bombardanne arrete 'a cetate. Avenérene culpite l'uffice de le Poste e probbabbilmende pe errore avenìe quase destrutte 'a palazzine d'u notaie Filippe Salvati jndr'à vie San Gervasie.<ref>{{Cita news|url=http://www.traniviva.it/rubriche/puntate/la-storia-di-pina-scampata-alle-bombe-tedesche-1/|titolo=La storia di Pina, scampata alle bombe tedesche. Racconto familiare dei fatti del '43.|pubblicazione=traniviva.it|accesso=4 novemmre 2016}}</ref> Apprime de ritirarse verse nord, le surdate nazziste rastrellarene 50 cetadine pe rappresaglie apprisse l'accisione de cinghe surdate durande 'n'azione de guerriglie. Grazie a 'u 'ndervende d'u podestà Geséppe Pappolla, d'u segretarie politeche Andonije Bassi e de l'arcivescove Monzignor Frangische Petronelli, le tranise avenèrene però rilasciate da 'u tenende colonnelle d'a guarniggione tedesche, Friedrich Kurtz, ca se rifiutò de dà l'ordene de fucilazione.
=== Simbole ===
[[File:Trani-Stemma.svg|left|Stemma comunale|136x136px]]
[[File:Trani-Gonfalone.png|left|Gonfalone comunale|198x198px]]
{{citazione|{{maiuscoletto|Fortis Ferox Fertilis}}|Muttette sus a' liste d'u stemme}}
'U stemme recanusciute cu [[decrete ministeriale]] d'u 13 luglie 1914<ref name="ACS"/> non ge corresponneve a 'u simbole storeche, ma a 'na recostruzione fatte attraverse le documiende a l'epoche note: pe fà 'nu combronde cu 'u stemme de osce a die, 'u draghe e 'a colline addò se pogge, se acchiavane 'ngape a' torre e non a 'u condrarie; 'u sfunne ere grigge e none azzurre e 'a cape ere bovine e none de tore. Apprisse accurate e approfonnite recerche storeche, pure cu 'u combronde cu le stemme scolpite sus a diverse edifice cetadine, ha state recostruite 'u stemme origgenale e fatte domande de sostituzione a 'u Ministere.
L'8 settemmre [[2000]]<ref name="ACS">{{cita web|url= http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?2951 |titolo= Trani |sito= Archivio Centrale dello Stato}}</ref> 'u [[Presidende d'a Repubbleche Tagliàne|presidende d'a Repubbleche]] [[Carle Azeglie Ciampi]] ave firmate 'u decrete de sostituzione d'u stemme e d'u gonfalone.<ref name=":2">{{Cita web|url= http://www.comune.trani.bt.it/turismo/citta/lo-stemma-e-il-gonfalone/index.aspx|titolo= Lo stemma e il gonfalone, scheda del Portale Istituzionale del Comune|accesso= 21 decemmre 2012|urlarchivio= https://web.archive.org/web/20160306042113/http://www.comune.trani.bt.it/turismo/citta/lo-stemma-e-il-gonfalone/index.aspx|urlmorto= sì}}</ref>
==== Stemme ====
{{quote|
De azzurre, a 'u draghe de verde, cu le ale apirte, cu le zambe d'ore, cu 'a code arruvugghiate, cu 'nu darde verse sus, ca mandene 'a torre de argende, murate de gnure, merlate a' ghibbelline de quattre, 'u draghe ca mette 'a zampe sinistre sus 'a colline de verde, funnate in punde, e ca pigghie 'a zampe destrem mise jndr'à 'na fasce, 'a cape e 'u cuédde de tore, mise a ttre quarte, d'argende; sotte a 'u scude, sus liste bifide e svolazzande de azzurre, 'u muttette, cu le lettere maiuscole gnore, FORTIS FEROX FERTILIS.
|lingua=roa-tara|[[Decrete d'u presidende d'a Repubbleche|DPR]] 8 settemmre 2000|
Di azzurro, al drago di verde, con le ali aperte, con le zampe d'oro, con la coda attorcigliata, desinente in dardo e volta all'insù, sostenente la torre di argento, murata di nero, merlata alla ghibellina di quattro, il drago poggiante la zampa sinistra sulla collina di verde, fondata in punta, e afferrante con la zampa destra, posta in fascia, la testa e il collo di toro, posti in tre quarti, d'argento; sotto lo scudo, su lista bifida e svolazzante di azzurro, il motto, in lettere maiuscole di nero, FORTIS FEROX FERTILIS.|lingua=it}}
==== Corone ====
{{quote|
Corone de cetate cu cinghe torre|lingua=roa-tara|[[Decrete ministeriale]] 13 luglie 1914|
Corona di citta con cinque torri|lingua=it}}
==== Gonfalone ====
{{quote|
Drappe de vianghe cu 'u borde de azzurre, riccamende ornate de ore e carecate d'u stemme sus descritte cu l'iscrizione cendrate d'ore, ca carresce 'u nome d'a Cetate. Le vanne de metalle e le cordone sò dorate, l'aste verticale adda essere recuperte de vellute de le culure d'u drappe, alternate, cu bullette dorate mise a spirale, jndr'à frecce avène rappresendate 'u stemme d'a Cetate e sus a 'u gambe 'ngise 'u nome. Cravatte cu nastre tricolorate da le culkkure nazionale frangiate d'ore.<ref name=":2" />|lingua=roa-tara||
Drappo di bianco con la bordatura di azzurro, riccamente ornato di ricami di oro e caricato dello stemma sopra descritto con la iscrizione centrata d'oro, recante la denominazione della Città. Le parti di metallo e i cordoni saranno dorati, l'asta verticale sarà ricoperta di velluto dei colori del drappo, alternati, con bullette dorate poste a spirale, nella freccia sarà rappresentato lo stemma della Città e sul gambo inciso il nome. Cravatta con nastri tricolorati dai colori nazionali frangiati d'oro.<ref name=":2" />|lingua=it}}
Ccrejate jndr'à 'u [[1098]] 'u stemme d'a cetate raffegure 'nu [[Draghe (araldeche)|draghe]] cu le ale granne, mendre ca ste stringe 'mbrà le artiglie sue 'na cape de tore, e cu 'na torre mise sus a 'u dorse. 'U stemme cambeggiave sus 'a porte urbeche oriendale ditte "de Bisceglie" e sus a 'u sedile d'u popole; esemblare andiche d'u stemme osce a die se iacchiane: une 'ngape a 'n'epigrade d'u [[1473]]<ref>{{Cita web|url=http://catalogo.beniculturali.it/detail/HistoricOrArtisticProperty/1600004515A|titolo=Stemma civico di Trani e arme gentilizia della famiglia Piczonis la|sito=catalogo.beniculturali.it|lingua=en|accesso=17 decemmre 2021}}</ref> mise pe arrecurdà 'a costruzione d'a coeva Torre d'u Rrelogge; n'otre sus a 'u fortine d'u puérte; pò sus 'a facciate d'a [[Chiesere de san Rocche (Trane)|chiesere de san Rocche]] 'nzieme a 'u stemme d'u guvernatore venete Vittore Soranzo ca facìe costruì 'a chiesere jndr'à 'u [[1528]]; 'n'otre angore ste sus 'a facciate d'a chiesere ggià de san Sebbastiane, osce a die [[Chiesere de sand'Agustine (Trane)|de sand'Agustine]], pure jndr'à stu case accumbagnate a 'u stemme cinghecendesche de 'n'otre guvernatore venete, Giugliane Gradenigo.<ref>''Lo Stemma e lo Stendardo della Città di Trani'', de Caetane de Camelis; Bombonotizie - ''Il Giornale di Trani''.</ref><ref>Luigge Lops, ''Lo stemma della città di Trani''.</ref>
'U significate ca pò essere dedotte da le parole d'u muttette ''"FORTIS FEROX FERTILIS"'' iacchie correspondenze jndr'à le vanne ca combonene 'u stemme:
*''FORTIS'' ("Forte", "resistende") - 'a [[Torre (araldeche)|torre]] indiche 'u grade de civiltà, 'a solidità de le fortificaziune e 'a forze de le deritte politece e storece ca avènene da le 'mbrese fatte e da 'a costande autonomie godute;
*''FEROX'' ("Fiere", "indomite", "intrepide") - 'u [[Draghe (araldeche)|draghe]], mise significativamende a sostegne d'a torre, in araldeche simbolegge ''viggilanze'', ''custodie'' e ''fedeltà'' e jè pure l'embleme de ''valore militare'';
*''FERTILIS'' ("Fertile", "feconde", "produttive") - 'a cape de [[Tore (araldeche)|tore]] e 'a [[Colle (araldeche)|colline]], a significà 'u processe de ricchezze, 'a produttività e 'a prosperità cetadine.<ref name=":2" />
=== Onorificenze ===
{{Onorificenze
|immagine=Merito civile silver medal BAR.svg
|nome_onorificenza=Medaglie d'argende a 'u merite civile
|collegamento_onorificenza=Merite civile
|motivazione=Durande l'urtema uerre mundiale, apprisse a 'nu bombardamende erée ca avere fatte 'nu sbuénne de muérte e danne, 'a popolazzione 'ndervenive subbete subbete in soccorse de le superstite e se adoperave pò, cu spirite 'mbavide de sacrifice e picche mezze a desposizione, jndr'à opere stangabbele de sgombere de le macerie e de recostruzione. Esembie splendide de umane solidarietà e ierte spirite de abnegazione. Trane 27 abbrile 1943|data= 8 masce 1998<ref>{{cita web|url=http://www.comune.trani.bt.it/turismo/citta/medaglia-d-argento-al-merito-civile/index.aspx|titolo= Comune di Trani |accesso=19 màrze 2009|urlmorto=sì|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20160305145331/http://www.comune.trani.bt.it/turismo/citta/medaglia-d-argento-al-merito-civile/index.aspx}}</ref>
}}
== Monumiende e luéche d'inderesse ==
[[File:Materials and documents of architecture and sculpture - classified alphabetically (1915) (14771482141).jpg|miniatura|A sinistre 'a bifore d'a "Case d'u Rabbine" jndr'à 'u quartiere ebbraiche, a destre 'a trifore de Palazze Caccetta<ref>in Materials and documents of architecture and sculpture - classified alphabetically (1915), Chicago: G. Broes Van Dort Co.</ref>]]
[[File:Paolo Monti - Servizio fotografico (Trani, 1965) - BEIC 6328875.jpg|miniatura|verticale|Dettaglie de l'archivolte d'u portale d'a [[Cattedrale de Trane|cattedrale]]]]
[[File:Paolo Monti - Servizio fotografico (Trani, 1970) - BEIC 6358227.jpg|miniatura|verticale|'U gruppe de l'accussìditte ''"[[Spinarie]]"'' sus a 'u fianghe meridionale d'a cattedrale]]
Trane se fregge d'u titole de [[cetate d'arte]]<ref name=":0" /> e vande 'nu patrimonie artisteche e architettoneche granne, testimonianze d' aparticolare prosperità gudute durande le sechele: apparte a' famose [[Cattedrale de Trane|cattedrale]] sus a 'u mare e a 'u [[Castelle sveve (Trane)|castelle sveve]],'a cetate jè ricche de chiesere e monastere, eppure de palazze storece. 'Mbrà le chiesere [[Architetture romaneche|romaneche]] stonne da sckaffà in risalte pe rilevanze artisteche 'a [[Chiesere de Ognessande (Trane)|chiesere de Ognessande]] ditte pure de le Temblare, le chiesere [[Chiesere de San Frangische (Trane)|de San Frangische]], [[Chiesere de Sand'Andrée (Trane)|de Sand'Andrée]]<ref name=":6" /> e [[Chiesere de San Giacome (Trane)|de San Giacome]].
Jndr'à 'u tessute urbane d'u borghe andiche 'u materiale cchiù ausate jè 'a [[petre de Trane]]; sò diffuse pu borghe, angore presende e leggibbele bbuéne, 'nu sbuénne de elemiende architettonece legate a 'u periode medievale: a chiste appartenene le caratteristece arche ogivale de logge a 'u pian terrene in passate ausate a scope commerciale, cu 'u passà d'u tiembe achiuse e sckaffate jndre a le locale de javetazione; le passagge 'mbrà le stritte cuperte cu volte a botte, sus a le quale fronde se 'mbostane arche de 'na certa fatture; sus a le prospette de le javetaziune se recanoscene paramiende murarie tipicamende medievale e sus a chiste stonne angore, libbere o tambonate, aperture de porte e fenestre cu [[Arche a tutte seste|arche a chiene cendre]], a [[Arche a seste acute|arche ogivale]] e certe vote stuézze de loggette<ref name=":5" />.
=== 'A descrizione de Trane de Anselme Adorno (1471) ===
Jndr'à 'u 1470 Anselme Adorno, nobbele fiamminghe ca apparteneve a 'na famigghie de origgene tagliàne, recevìe 'u 'ngareche da [[Carle I de Borgogne]] de esaminà le condiziune de le state musulmane jndr'à l'[[Oriende (reggione sciugrafeche)|Oriende]], passanne pe l'[[Itaglie]], pe referirle pò quidde ca avere 'ndrucate. Jndr'à 'u [[1471]] Adorno, turnanne da 'u viagge, facìe tappe jndr'à le prengepàle cetate tagliàne, <ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/anselmo-adorno_(Dizionario-Biografico)|titolo=ADORNO, Anselmo in "Dizionario Biografico"|lingua=it-IT|accesso=2021-12-19}}</ref> visitò Trane e screvìe 'na descrizione efficace jndr'à 'u sue ''"Itinerarium Terrae Sanctae"'':
{{citazione|TRANE - Trane jè conziderate une 'mbrà le megghie e cchiù belle cetate d'a Pugghie. Apprime de scè addà, amme passate 'a cetadine de Bisceglie. Jè cercunnate da mure belle gruésse e fortificaziune. 'A cetate de Trane se iacchie sus a 'u mare e ave jndre 'nu puérte ottime pe nave piccele, trireme e fuste; l'accesse a 'u puérte ave 'na sole endrate ca se ause pure pe assè, a protezione d'u puérte stonne de le torre. Atturne a 'u puérte onne state costruite case belle, e 'mbrà chiste ste 'na darsene ca serve a sistemà le galée e le nave. Nisicuna cetate jndr'à Pugghie s'assemegghie a Trane pe affare o commerce. Edifice belle, ierte e de marme so probbie assaije. Ste dimore sò de aspette belle e elegande assaije, 'a facciate de chiste jè de marme vianghe tagghiate a forme de diamande acute. Ogne petre 'nfatte jè rialzate mmienze e avvasciate atturne a le estreme, jndr'à stu mode se presende 'u castelle de Damasche e assaije otre case de Beirut. Ste case onne fenestre cu culonne sculpite e modanate. Amme giudicate assaije belle chidde edifice. Jndr'à sta cetate stonne 'nu sbuènne de ebbrée, alcune de le quale se onne convertite a' nostre fede jndr'à le anne passate. Le lore discendende avénene chiamate crestiàne novelle. Chiste onne costruite le case cchiù belle d'a cetate. Assaije chiesere d'a cetate sò decorate. A' cattedrale se 'nghiane 'nzigne a le gradinate de marme. Le porte de bronze sò sculpite a arte e meravigliose assaije. 'A cripte de sotte 'a chiesere jè granne quande 'a chiesere stesse. Jndr'à queste stonne assaije reliquie: 'u cuérpe d'u beate Necole Pellegrino, ca jè brucate jndr'à l'altare maggiore d'a cripte; avere state Greche de nazione, da 'a vocca soje non g'asseve otre ca Kyrieleyson, qualungue cose l'avessere cercate o ditte; 'u vrazze de san Luche, patriarche de Alessandrie; 'a mane de sanda Febronia; 'u cuérpe miracolose d'u Signore: 'na femmenodde jndr'à cetate, none pe cattiverie ma pe 'ngenuità, cercò de cucinà 'n'ostie consacrate ca se trasformò subbete in carne, angore osce a die ossservanne se 'ndruche 'a carne; 'u dicete de sand'Ambrogge vescove; 'a mane de san Attamiane; 'nu granne osse de san Giorge; 'n'immaggine d'a Vergine Marije, ca se dice ave appettate san Luche.
San Luche, 'nfatte, appettò tridece quadre de Nostre Signore, ognune de ste tridece pò essere chiamate Decatrie. Amme 'ndrucate assaije de ste cose aqquà e addà jndr'à luéche diverse.
Jndr'à sta cetate ste 'nu castelle abbastanze forte. Ste lundane da Bisceglie quattre miglie.
|Fonte bibliogr.: Testo in latino da: de Groër, Heers, Itinéraire d’Anselme Adorno en Terre Sainte
(1470-1471), 392; 1978 - "http:// www.viaggioadriatico.it"|DE TRANY - Inter Puliae civitates Tranensis una ex melioribus atquae pulchrioribus existimatur.
Priusquam ad eam applicuimus, Bisegi parvam urbem pertransivumus. Fortibus muris ac
moenibus cincta est. Tranensis civitas, super mari sita, pro parvis navibus, triremibus ac fustis
portum iocundissimum infra civitatem habet, fortem versus marinam exitum sive introitum
unum tantum habens, cum turribus fultum ad ipsius portus roborem, alias robur. Circumcirca
portum sunt pulchrae domus aedificatae, inter quas est inceptum dersmael ad galeas ac naves
reponendum. Nulla est in Pulia in negociis sive mercimoniis similis.
Edificia pulchra et alta marmorea et in copia magna sunt. In aspectu pulchrae et sumptuosae
dictae domus sunt, quarum anterior ex marmoribus albis paries in forma diamantum acutorum
scissus. Quilibet enim lapis in medio est elevatus et circa fines depressus in hunc modum
proprie quemadmodum est Damasci castrum ac prout domus multae sunt in Barutho.
Fenestras habent haec domus cum scissis sculptisque columpnis. Ea quidem edificia
pulcherrima iudicavimus. In ea multi iudei commorantur, quorum aliqui preteritis annis ad nostram fidem conversi
sunt. Quorum successores ibidem novelli christiani appellantur. Hii enim magnificentiores
domos civitatis construxerunt. Multae siquidem in ea ecclesiae ornatae sunt. Cathedralis vero
per gradus marmoreos ascenditur. Cuius ianuae aereae artificiose mirabiliterque sculptae sunt. Cripta infra ecclesiam est admodum magna quantum ecclesia est. Plures in ea reliquiae sunt:
corpus beati Nicolai peregrini, quod in altari maiori in cripta sepultum est; Graecus fuit
natione, ex cuius ore nunquam aliud quam Kyrieleyson evolavit, quidquid etiam sibi diceretur
vel ab eo peteretur; brachium sancti Leucae, patriarche Alexandriae; manus sanctae
Freboniae; corpus Domini miraculosum: muliercula quaedam in urbe, non ex versutis sed
simplicibus, hostiam sacratam coquaere conata est quae mox conversa in carnem, adhuc hodie
ibi caro oculis cernitur; digitus sancti Ambrosii episcopi; manus sancti Damiani; os magnum
sancti Georgii; imaginem unam Virginis Mariae, quam sanctum Lucam pinxisse ferunt.
Sanctus enim Lucas tredecim imagines Nostrae Dominae pinxit, quarum unaquaeque quasi
una ex tredecim decatria appellari potest. De hiis multas hinc inde diversis in locis vidimus.
Castrum est in ea satis forte. Distat a Bysegi miliaribus quattuor. |lingua=la}}
=== Architetture releggiose ===
Le chiesere de Trane se presendane pa maggiorparte jndr'à 'u [[Architetture romaneche|stile romaneche]], ''in primis'' 'a [[cattedrale]] [[Medioeve|medievale]]. Jndr'à tutte 'mbrà consacrate, scettate 'nderre e angore esistende se ne onne cundate cchiù de ciende. Pò 'a cetate vandave 'a presenze de quattre [[sinagoghe]] de le quale doje onne sciute perdute e le otre e doje angore esistende onne state reconvertite jndr'à chiesere.
==== Cattedrale de San Necole Pellegrine ====
[[File:Basilica di Trani.jpg|miniatura|verticale|Facciata d'a [[Cattedrale de Trane|Cattedrale]]]]
[[File:Trani – Cattedrale (xilografia).jpg|miniatura|verticale|'A facciate d'a cattedrale apprime de le restaure (1898)<ref name=":14" />]]
'A cattedrale de Trane, cu 'a basiliche superiore 'nditulate a sanda Marije Assunde, jè 'a costruzione cchiù prestiggiose d'a cetate pugghiese.
Jè une de le esembie cchiù rappresendative e preggevole de architetture [[Romaneche pugghiese|romaneche pugghiese]]<ref name=":6" /><ref>{{Cita web|url=https://www.catalogo.beniculturali.it/approfondimento/elenco-degli-edifizi-monumentali-italia-del-1902/puglia-provincia-bari/duomo-trani|titolo=Catalogo Generale dei Beni Culturali|accesso=18 decemmre 2021}}</ref><ref>{{Cita web|url=https://www.touringclub.it/destinazione/localita/chiesa/213553/cattedrale-trani|titolo=Cattedrale, Trani, localita, Chiesa|autore=Touring Club Italiano|sito=Touring Club Italiano|accesso=26 ottommre 2021}}</ref>. Ha state definite cumme ''"<nowiki>'</nowiki>a reggine de le cattedrale de Pugghie"''<ref>François Lenormant https://books.google.it/books/about/Trani_Storia_cultura_turismo.html?id=xC1OnQAACAAJ&redir_esc=y</ref><ref name=":11">{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0012.html|titolo=CATTEDRALE|accesso=21 settemmre 2021}}</ref> e costituisce pure 'na mete de turisme culturale assaije 'mbortande<ref>{{Cita news|url=http://bari.repubblica.it/cronaca/2018/03/19/foto/gianni_morandi_trani-191694314/#1|titolo=Gianni Morandi stregato dalla cattedrale di Trani: "Quella volta qui con Lucio Dalla"|pubblicazione=La Repubblica|data=19 màrze 2018|accesso=20 màrze 2018}}</ref>. 'A costruzione ha state fatte ausanne 'a petre [[Calce (elemende chimiche)|calcarée]] tipeche d'a zone, 'a [[petre de Trane]] pigghiate da le cave d'a cetate, caratterizzate da 'nu culore rosée chiarisseme, quase vianghe.
'A cattedrale se destingue da ogne otre esembie de architetture romaneche pugghiese apprime de tutte pa posiziona soje probbie vecine vecine a 'u mare e pu resultà chienamende leggibbele sus a le fronde de fore da tutte le late, grazie a 'na certa distanze ca 'a separe da le edifice atturne; se destingue pò pe l'imbonende [[transette]] coronate da 'nu cornicione elabborate, pe l'ause pò de l'[[arche a seste acute]] jndr'à 'u passagge ca ste sotte a 'u cambanile, fenomene non assaije diffuse jndr'à l'[[architetture romaneche]] e pe 'a presenze non solite de quattre diverse luéche de culte jndr'à stesse cattedrale, ognune dotate da 'a probbie distinzione e combiutezze architettoneche.
'Nu prime edifice de culte ca resale a 'u [[IV sechele]], cumme evidenziate da scave archeologgece recende, avere nate sus a l'arée addò ste osce a die 'a cattedrale. Pò 'a chiesere de Sanda Marije, ca corresponne a 'u piane d'a cripte de osce a die longitudinale mise sotte 'a navate d'a basileche superiore, sostituì l'edifice cchiù andiche e a 'u 'nderne sue avenìe scavate 'nu sacelle pe ospità le reliquie de san Leucio.
'A costruzione d'a cattedrale de soce a die accumenzò jndr'à 'u [[1099]], jndr'à 'u periode subbete apprisse a' sandificazione de san Necole Pellegrine, durande 'a [[Conguiste normanne de l'Itaglie meridionale|dominazione normanne]].
'A consacrazione avvenìe jndr'à 'u [[1143]] apprime angore d'u combletamende. 'A fase decisive d'a costruzione se avìe cchiù o mene 'mbrà 'u 1159 e 'u 1186 sotte a 'u vescove [[Bertrande]] II, invece verse 'u 1200 'u combletamende ere da conziderarse raggiunde, apparte 'u cambanile.<ref name=":11" /> L'elegande torre cambanarie, ierte cchiù o mene 58,90 m., avenìe 'nzippate sulamende apprisse, cchiù o mene 'mbrà 'u [[1230]] e 'u [[1239]], ma 'u combletamende se avìe apprisse 'a metà d'u Treciende mendre ere vescove Giacome Tura Scottini<ref name="mondi med">[http://www.mondimedievali.net/edifici/Puglia/Trani.htm Stefania Mola, pagina ''Trani: la cattedrale''], da 'u site [http://www.mondimedievali.net/Edifici/indice.htm ''Mondi medievali''] de l'[http://www.storiamedievale.net/ind02.htm Associazione culturale Italia medievale]</ref>.
Pe sechele 'a cripte dedicate a san Necole Pellegrine, cioè 'a cripte trasversale o soccuérpe de san Necole, mise satte satte sotte a 'u transette d'a basiliche superiore, ave stipate reliquie 'mbortande assaije, 'mbrà le quale 'u cuérpe d'a martire oriendale sanda Febronie, d'u quale jè possibbele angore osce a die ammirà 'u preggevole reliquiarie d'u XVIII sechele e 'nu dipinde ovale ca 'a raffigurescene, jndr'à 'u [[Musée diocesane (Trane)|musée diocesane]].
'A porte cendrale de bronze jè opere de [[Barisane da Trane]] e avenìe fatte jndr'à 'u [[1175]]: se tratte de une de le esembie cchiù 'nderessande d'u genere jndr'à l'[[Itaglie meridionale]]. 'A porte origgenale jè esposte jndre a l'edifice, invece fore ha state mise 'na copie fedele, inaugurate jndr'ò 'u [[2012]].
'U piazzale ca ste nnande a l'edifice romaneche se preste a avvenemiende artistece de diverse tipe, grazie a' cornice scenografeche offerte da 'a maestosità d'a cattedrale e da 'u mare. 'A chiazze ave ospitate 'nu sbuénne de congerte de artiste naziunale e 'ndernaziunale cumme [[Sting]], [[George Benson]], [[Massime Ranieri]], [[Gianne Morandi]], [[Lucio Dalla]], [[Ornelle Vanoni]], [[Gine Paoli]], [[Frangische De Gregori]], [[Jangele Branduardi]], [[Claudie Baglioni]], [[Andonelle Venditti]], [[Gianne Nannini]], [[Fiorelle Mannoia]], [[Gigi D'Alessio]], [[Frangische Renga]], [[Samuele Bersani]], [[Vinicio Capossela]], [[Ludoviche Einaudi]], [[Mario Biondi (candande)|Mario Biondi]], e tanda otre. Avènene fatte pure rappresendaziune tiatrale, urtemamende jndr'à 'u piazzale onne state fatte pure de le spettacole de opere.
==== Monastere de Sanda Marije de Culonne ====
[[File:Santa Maria di colonna Trani.jpg|thumb|'A chiesere d'u [[Monastere de Sanda Marije de Culonne|monastere de Culonne]]]]
[[File:Trani - Antico monastero di Colonna (xilografia).jpg|miniatura|Andiche Monastere de Culonne<ref name=":14" />]]
'U [[monastere de Sanda Marije de Culonne]], se iacchie sus 'a penisolette de Cape Culonne, jè a picche cchiù de 'nu miglie da 'u cendre d'a cetate, jndr'à 'n'arée 'nu tiembe fore da 'u javetate urbane, ma osce a die sckaffate jndr'à 'u cendre de 'na floride zone turisteche-residenziale. 'U monastere benedettine avenìe funnate 'nzieme a' chiesere 'nzeccate 'mbrà 'a fine de l'XI sechele e l'inizie d'u XII, da 'u nobbile tranese Goffrede Siniscalco.
'A facciate d'a chiesere jè fatte seconde scheme tipece de l'[[architetture romaneche]], ste 'u rosone, 'u portale jè sckaffate jndr'à 'nu [[protire]] cu arche fatiate sostenute da colonnione agile ca 'nglude 'nu architrave de finissime fatture ca avéne da 'nu monumende classeche, a coronamende ste 'na serie de archette pensile sus 'a cuspide.
Jndre a' chiesere se stipe 'u Crugefisse de legne d'u XV sechele oltraggiate da le corsare saracine e 'nu prezione altare ddunate da 'u Gran Duche de Toscane in cambie de le reliquie de Sande Stefane, ca aqquà se veneravane 'nzigne a 'u [[1684]]. Assaije belle jè 'a viste panorameche ca se 'ndruche da 'u piane de sus, da 'u quale jè possibbele osservà 'a coste de fronde 'u lunghemare, 'nzigne a' ville comunale cu 'a cattedrale sus a 'u sfunne.
Osce a die 'u monaster jè ausate pe iniziative culturale, congerte de museche jazz e classeche jndre a 'u chiostre o jndr'à 'u cortile de fore. 'U piazzale d'u [[Monastere de Sanda Marije de Culonne|monastere]] jè ausate, a 'u pare de le chiazze d'a cattedrale e d'u [[Castelle sveve (Trane)|castelle]] e de otre chiazze cetadine, cumme condenitore ideale pe avvenemiende artistece e musecale; ave avute granne 'mbortanze 'u congerte de [[Elton John]] 'u settemmre 2010.<ref>{{Cita web|url=http://www.traniviva.it/notizie/la-notte-di-elton-john-e-luminosa-anche-senza-le-stelle/|titolo=La notte di Elton John è luminosa anche senza le stelle|sito=TraniViva|data=21 settemmre 2010|lingua=it|accesso=18 decemmre 2021}}</ref>
==== Otre munastere ====
* Monastere / Convente de le Agustiniane;
* Monastere / Convente de Sanda Chiare;
* Monastere / Convente d'u Carmine;
* Monastere / Convente de le Capuccine;
* Monastere / Convente de San Dumineche;
* Monastere / San Giuanne Battiste (Le Clarisse);
* Monastere de le Carmelitane a' Scazate;
* Monastere / Convende de San Lorenze;
* Monastere / Convende de San Paole;
* Monastere Torre de le Monace.
===== Chiesere iertemedievale (IV - X sechele) =====
* [[Ipoggée de Sanda Geffa]];
* [[Chiesere de Sanda Marije de Giano]];
* [[Chiesere de Santa Marije de Dionisie]] (osce a die de le Sande Midece);
* [[Chiesere de San Martine (Trane)|Chiesere de San Martine]] - Chiesere Cristiàne Ortodosse.
===== Chiesere romaneche (XI - XII sechele) =====
* [[Chiesere de Sand'Andrée (Trane)|Chiesere de Sand’Andrée]];
* Chiesere de Sand'Agate;
* [[Chiesere de Sand'Andonije abbate (Trane)|Chiesere de Sand'Andonije Abbate]] e Furtine;
* [[Chiesere de San Frangische (Trane)|Chiesere de San Frangische]];
* [[Chiesere de San Giacome (Trane)|Chiesere de San Giacome]];
* Chiesere de Sanda Lucie - Palazze Gadaleta;
* [[Chiesere de Ognessande (Trane)|Chiesere de Ognessande]] / Temblare o Chiesere d'u Priatorie;
* [[Chiesere de Sanda Marije de Culonne]];
* Chiesette de San Nicolielle (ditte pure San Necoline).
===== Chiesere d'u periode angioine (XIII-XV sechele) =====
* [[Chiesere de Sanda Marije Scolanove]] - Sinagoghe;
* [[Chiesere de Sand'Anne (Trane)|Chiesere de Sand'Anne]] - Sinagoghe;
* Chiesere d'u SS. Crugefisse o Sanduarije de Marije SS. de l'Apparizzione<ref>{{cita web| url = http://www.ilgiornaleditrani.it/giornale/51339/-apparizione-l-effige-ha-un-secolo-via-agli-eventi| titolo = «Apparizione», l'effige ha un secolo. Via agli eventi| urlarchivio = https://web.archive.org/web/20200325220910/http://www.ilgiornaleditrani.it/giornale/51339/-apparizione-l-effige-ha-un-secolo-via-agli-eventi| urlmorto = sì| accesso = 25 màrze 2020}}</ref><ref>{{cita web | autore = Can. Giovanni Masciullo | url = http://www.mariadinazareth.it/www2005/Apparizioni%20data%20incerta/Apparizione%20Trani.htm | titolo = Maria SS. dell'Apparizione oppure detta "del Medico" | via = [https://archive.today/20200325214334/http://www.tranireligiosa.it/madonnadellapparizione-foto.aspx tranireligiosa.it] | urlarchivio = https://archive.today/20200325190445/http://www.mariadinazareth.it/www2005/Apparizioni%20data%20incerta/Apparizione%20Trani.htm | urlmorto = no | accesso = 27 màrze 2020 }}</ref>;
* [[Chiesere de Sanda Chiare (Trane)|Chiesere de Sanda Chiare]];
* [[Chiesere de San Dunate (Trane)|Chiesere de San Dunate]] e Torre d'u 'Rrelogge.
===== XVI sechele =====
* [[Chiesere de Sand'Agustine (Trane)|Chiesere de Sand'Agustine]];
* [[Chiesere d'u Carmine (Trane)|Chiesere d'u Carmine]];
* Chiesere de San Rocche;
* [[Chiesere de Sanda Marije de le Grazie (Trane)|Chiesere de Sanda Marije de le Grazie]] o de le Cappuccine.
===== XVIII sechele =====
* [[Chiesere de San Duminchee (Trane)|Chiesere de San Dumineche]];
* Chiesere de San Giuanne;
* Chiesere de San Luigge;
* [[Chiesere de Sanda Terese (Trani)|Chiesere de Sanda Terese]];
* Chiesere d'u SS. Salvatore o d'u [[Miracole eucaristeche de Trane|Miracole Eucaristeche]].
{{galleria
|larghezza=200px
|titolo= Architetture releggiose
|File:Navatasanmartinotrani.JPG|Navate laterale d'a Chiesere de San Martine
|File:Santa Maria Giano Trani.JPG|Chiesere da Sanda Marije de Giano
|File:Fortino trani.jpg|'A chiesere de Sand'Andonije Abbate jndre a 'u Furtine d'a Ville Comunale
|File:Paolo Monti - Servizio fotografico (Trani, 1970) - BEIC 6358226.jpg|Chiesere de Sand'Andrée
|File:Paolo Monti - Servizio fotografico (Trani, 1970) - BEIC 6358223 corr.jpg|Chiesere da San Giacome
|File:Ognissanti retro Trani.jpg|'U fore de le abside d'a Chiesere de Ognessande
|File:Trani San Francesco church.jpg|Chiesere de San Frangische
|File:Trani BW 2016-10-14 17-11-39.jpg|'A Sinagoghe Granne, pò Chiesere de Sand'Anne
|File:Inside scolanova2.JPG|Jndre a' Sinagoghe de Scolanove
|File:Internosantachiara.JPG|Jndre a' Chiesere de Sanda Chiare
|File:San DonatoTrani.jpg|Chiesere de San Dunate, sus a 'u sfunne 'a Torre d'u Rrelogge
|File:SantAgostino Trani.jpg|Chiesere de Sand'Agustine
|File:San Rocco trani.jpg|Chiesere de San Rocche
|File:CarmineTrani.jpg|Chiesere d'u Carmine
|File:Chiesa di Santa Maria delle Grazie (Trani).JPG|Chiesere da Sanda Marije de le Grazie (ditte pure de le Cappuccine)
|File:Santa Teresa Trani.jpg|Chiesere de Sanda Terese
|File:Trani San Domenico church.jpg|Chiesere de San Dumineche
|File:Internosangiovannitrani.JPG|Jndre a' Chiesere de San Giuanne
}}
===== XIX sechele =====
* Chiesere de San Mechele;
* Chiesere de San Toma;
* Chiesere de Sanda Marije d'u Soccorse (jndre a 'u cambesande).
===== XX sechele =====
* Chiesere de Sand'Andonije;
* Chiesere de le Jangele Custode;
* Chiesere de San Geséppe;
* Chiesere Madonne de Fatime;
* Chiesere d'u Sacre Cuore;
* Chiesere d'u Spirite Sande;
* Chiesere S. Marije d'u Puzze.
===== XXI sechele =====
* Chiesere de San Magne Vescove e Martire.<ref>{{Cita web|url=https://www.chiesaoggi.com/una-chiesa-aperta-al-territorio-la-nuova-chiesa-di-san-magno-a-trani/|titolo=La nuova chiesa di San Magno a Trani|sito=ChiesaOggi.com|data=2022-08-05|lingua=it-IT|accesso=2023-05-07}}</ref>
==== Sinagoghe ====
* [[Sinagoghe Scolanove]];
* [[Sinagoghe-musée Sand'Anne|Sinagoghe Granne]];
* Sinagoghe San Leonarde;
* Sinagoghe San Pitre 'u Martire.
=== Architetture militare ===
==== Castelle sveve ====
[[File:Castello Svevo di Trani.jpg|miniatura|'U castelle sveve]]
[[File:Castello di Trani, veduto dal mare (xilografia).jpg|miniatura|'U castelle accumme se presendave apprime de le restaure moderne<ref name=":14" />]]
'U [[Castelle sveve (Trane)|castelle sveve]] avenìe 'nzippate jndr'à 'u [[1233]] sotte a 'u regne de [[Federiche II de Svevie]]; jè une de le cchiù 'mbortande e megghie leggibbele 'mbrà le castiedde federiciane, nonostante quacche trasformazione ca ne onne in parte cangiate l'assette origgenarie<ref>{{Cita web|url=https://www.castelloditrani.beniculturali.it/it/97/la-storia|titolo=La storia|data=1º decemme 2017|accesso=26 novemmre 2021|urlmorto=sì|dataarchivio=10 abbrile 2022|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20220410022223/https://www.castelloditrani.beniculturali.it/it/97/la-storia}}</ref>. L'edificie ste 'mbacce a 'u prospette d'a cattedrale, e se iacchie jndr'à 'u tessute urbane in mode ca 'a iertezze origgenarie conziderevole de le torre dave agge a 'u condrolle d'u puérte e de le vie d'accesse a' cetate<ref name=":13">{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0011.html|titolo=CASTELLO SVEVO|accesso=26 novemmre 2021}}</ref>.
Jndr'à 'u stesse poste avere nate in precedenze 'na torre d'u X-XI sechele, de dimenziune none granne, a chiande quadrilatere e de accurate fatture, cu probabbele funziune de vedette, le quale reste onne state acchiate sotte a 'u piane de pavimendazione d'u 'ngresse de osce a die jndr'à l'androne oriendale<ref name=":13"/>. Jè secure ca jndr'à cetate stave ggià 'nu Castelle Andiche respette a quidde de osce a die, d'u quale però non se sape addò stave, costruite pe iniziative d'u Rre Normanne [[Ruggere II de Sicilie|Ruggere II]] e scettate 'nderre jndr'à 'u [[1137]]; da stu anne, 'nzigne a 'u mumende d'a funnazione d'u castelle de mò jndr'à 'u 1233, mangane documiende ca donne notizie sus a edificie castellare jndr'à cetate, ma è pure pruvate pe sta presenze jndr'à stu periode, e 'u 'nderessamende a' stesse, da vanne de Federiche II.<ref>Huillard-Breholles, 1852, vol II, pp. 137, 140</ref>.
Jndr'à 'u castelle soggiornò assaije vote 'u figghie de Federiche, [[Manfredi de Svevie|Manfredi]], ca 'u 2 sciugne [[1259]] se 'nzurò, in seconde nozze, cu [[Elene Ducas|Elene Ducas Comneno]], cu celebrazziune arrecurdate jndr'à le cronache pu sfarze e 'a solennità<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/elena-di-epiro-regina-di-sicilia_(Dizionario-Biografico)|titolo=ELENA di Epiro, regina di Sicilia in "Dizionario Biografico"|lingua=it|accesso=19 novemmre 2021}}</ref>.
Jndr'à seconda metà d'u XIII sechele, sotte a 'u dominie [[angioine]], 'u castelle avenìe ausate assaije probbie pe ruole de granne rilieve; jndr'à quidde periode 'nfatte ha state 'nu 'mbortande cendre amministrative e vivace ambiende pa vite de corte, le membre d'a famigghie reale rumanerene cu frequenze e se celebbrarene avvenemiende 'mbortande assaije.
Jndr'à 'u castelle avenèrene spustate le quaderne e le scritte de le conde de le ''Maestre Raziunale'', ca cugghiute jndr'à reggistre, seguivane 'a corte regge jndr'à le spustamiende lore; 'u 16 màrze [[1290]] 'u custode de l'archivije de le ''"rationes"'' d'a Curie, Guglielme de Pontoise, recevìe a [[Napule]] tutte le reggistre contabbele de le diverse funzionarie de le [[Suddivisione amministrative d'u Regne de Napule|provinge]], 'nzigne a allore stipate a Trane.<ref>{{Cita pubblicazione|nome=Stefano|cognome=Palmieri|data=1998|titolo=L'archivio della Regia Zecca. Formazione, perdite documentarie e ricostruzione|rivista=Publications de l'École Française de Rome|volume=245|numero=1|pp=417–445|accesso=2021-12-19|url=https://www.persee.fr/doc/efr_0223-5099_1998_act_245_1_5327}}</ref> Pe 'nu certe periode jndr'à 'u castelle avenìe stipate pure 'u tesore regge, 'u quale condrolle ere affidate a Mattée de Riso e a 'u castellane de Trane. L'edifice servìe pure cumme deposite regge pe materiale belliche e pe bene de valore: avìe quinde immagazzinate 'nu arsenale granne a disposizione de l'esercite, de le quale sò documendate jndr'à 'nu mode punduale 'a quantitate de firre e acciaie da forgià, de lange, balestre e quadrelle, e de uniforme; stavane pure custodite gruésse volume de cere e de merce recercate e prezione cumme pepe, cannelle, zucchere e bombice.
'N'ale d'u castelle ere tenute pronde a ospità 'u sovrane e 'a corta soje: grazie a le missive mannate da [[Carle I d'Angiò|Carle I]], da quacchedune se capisce ca 'u Rre avère 'a consuetudine de essere ospite d'u castelle ''-"in cameris castri nostri Trani, in quibus consuevimus hospitari"-'', e da otre ca dave le turnise ca servivane pe le spese de le figghie sue ca stavane addà. jndr'à 'u 1268 se tenérene jndr'à 'u castelle 'u 'nzuramende 'mbrà [[Carle I d'Angiò e [[Margherite de Borgogne]] e jndr'à 'u [[1271]] chidde de [[Filippe d'Angiò|Filippe]], secondegenite de Carle, cu [[Isabbelle de Villehardouin]] [[Pringipate d'Acaie|pringipesse d'Acaie]].
'U castelle sotte a 'u dominie spagnole, regnande [[Carle V d'Asburghe|Carle V]], subbìe partenne da 'u [[1533]] tanda trasformaziune, fine a quanne non g'avenève adeguate a le esiggenze difensive nove nate apprisse a l'invenzione d'a polvere da spare. Partenne da 'u 1832 subbìe 'na serie de fatìe pa trasformazione jndr'à carcere cendrale provingiale, apirte jndr'à 'u 1844, funzione mandenute 'nzigne a 'u 1974. Jndr'à 'u 1976 'u Castelle avenìe conzegnate a' Soprintendenze a le bene ambiendale e artistece d'a Pugghie. Ha state sottoposte a fatìe de restaure partenne da 'u [[1979]] e ha state apirte a 'u pubbleche 'u 5 sciugne [[1998]].<ref name=":22"/>
Ha state dichiarate [[Monumiende nazionale (Itaglie)|Monumende Nazionale]] cu 'u R.D. 27 ottommre 1936, n. 2091<ref name=":02">{{Cita web|url=http://www.normattiva.it/eli/stato/REGIO_DECRETO/1936/10/27/2091/ORIGINAL|titolo=REGIO DECRETO 27 ottobre 1936, n. 2091
Dichiarazione di monumento nazionale del Castello Svevo di Trani. (036U2091)}}</ref> (abbrogate da 'u D.P.R. 248/2010). da 'u decemmre 2014 'u [[Ministere pe le bene e le attivitate culturale e pu turisme|Ministere pe le bene e attività culturale]] 'u gestisce passanne da 'u Pole museale d'a Pugghie, jndr'à 'u decemmre 2019 addevende [[Musée nazionale tagliàne#Direziune reggionale Musée|Direzione reggionale Musée]].
==== Fortine de Sand'Andonije ====
[[File:Fortino di Trani.jpg|thumb|'U fortine 'ndrucate da 'a cattedrale]]
A l'estreme sinistre d'a ville comunale se tàse a l'andiche fortilizie destinate a' protezione de l'estreme punde oriendale d'u puérte: 'u fortine jè 'n'opere de fortificazione mise a protezione d'u 'ngresse d'u puérte, sus a 'u ''mode de Sand'Andonije'', ca pigghie 'u nome da 'n'edifice releggiose d'u XII sechele, 'a [[Chiesere de Sand'Andonije Abbate (Trane)|chiesere de Sand'Andonije Abbate]], da 'u 1478 sconsacrate e ausate cumme deposite 'nzeccate a 'nu candiere navale, jndr'à 'u quale 'u ricche commerciande Simone Caccetta, sembre jndr'à 'u 1478, facìe costruì 'na nave de stazze grosse dotate de 160 uemmene de equipagge. 'U 20 febbrare 1530 'u guvernatore venete Giuanne Vetturi jndr'à stu poste ufficializzò 'a consegne a' cetate a 'u vicarie de [[Carle V d'Asburghe|Carlo V]], [[Hernando de Alarcón (militare)|Fernando de Alarcon]].<ref>{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0015.html|titolo=CHIESA DI SANT'ANTONIO E FORTINO|accesso=2021-12-21}}</ref> 'A strutture d'a chiesere avenìe pò 'ngluse definitivamende jndr'à 'u 1541 jndre a' costruzione difensive ca stave apprime, apprisse a' fortificazione vulute da 'u [[Viceré de Napule|Viceré]] [[Pedro Álvarez de Toledo y Zúñiga|Pitre de Tolede]] pe esiggenze difensive d'a rade d'u puérte. 'A chiesere e 'u fortine onne state oggette de restaure jndr'à le anne '80 d'u XX sechele.
Da 'a sommità d'u fortine jè possibbele ammirà totte l'insenature addò s'affacce 'u borghe andiche, distinguenne chiaramende 'a cattedrale e le caratteristeche abside d'a [[Chiesere de Ognessande (Trane)|chiesere de Ognessande]]. Stu punde panorameche jè conziderate da le javetande une de le poste cchiù belle e suggestive d'a cetate.
==== Torre Barbinelli ====
[[File:Torrebarbinellitrani.JPG|miniatura|verticale|'A Torre Barbinelli]]
Torre fortificate d'e l'XI sechele ca se iacchie jndr'à chiazze [[Cesare Battisti]]. Cu scope de avvistamende faceve parte d'u prime castelle regge [[bizzandine]] - [[normanne]], inzieme a:
* Torre Lamadoro
* Torre Medievale
* Torre Olivieri
==== Porte Andiche ====
De le 4 porte de accesse de l'andiche cinde murarie Longobbarde, une sole se stipe angore osce a die sckaffate jndr'à le fabbrecate, jè porte andiche ditte pure ''aurea''.
=== Architetture civile ===
==== Case de Agnete ====
[[File:Palazzo d'Agnete à Trani (Pouilles), façade extérieure.JPG|miniatura|Case de Agnete]]
Avenìe 'nzippate jndr'à 'u 1283 da Necole Lombardo figghie de Giuanne De Agnete, ave 'na facciate medievale quase integre ricche de dettaglie architettonece decorative. A 'u piane terre ave, cumme otre edifice d'a stesse vie, le tracce de 'nu portiche andiche. A 'u prime levélle 'na fenestre elegande, in origgene bifore ma osce a die mangande d'a culonne cendrale, da 'u profile 'nderne lobate, tène sus 'na cornice a estroflessione de fore da 'a forme triangolare ca se pogge sus a doje colonnine, e doje finestrine monofore a arche acute lateralmende a' granne fenestre. A 'u levélle de sus ste 'na fenestre cendrale angore cchiù granne a arche acute a le late d'a quale stonne le mensole pogge tende.<ref>{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0049.html|titolo=CASA DE AGNETE|accesso=9 dicembre 2021}}</ref>
==== Torre d'u 'Rrelogge ====
'A torre medievale jè l'edifice cchiù ierte d'u cendre storeche apprisse 'u cambaniel d'a Cattedrale. Avenìe fatte 'nzippà da 'u Sinnache Spirite de Piczioni, jndr'à 'u 1473, affianghe 'a chiesere de San Dunate. Jndrè 'a torre, de probbietà d'u Comune, avenìe mise 'nu 'rrelogge meccaneche, une de le prime d'u [[Regne de Napule]]<ref>{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0075.html|titolo=CHIESA DI SAN DONATO E TORRE DELL'OROLOGIO|accesso=9 decemmre 2021}}</ref>. 'A base d'a torre ave 'u stemme origgenarie d'a cetate. 'A torre ha state restaurate jndr'à 'u 1931, invece 'u 'rrelogge ha state repristinate apprisse anne de 'ngurie sulamende jndr'à 'u 1994. Osce a die 'a torre non g'è visitabbele da 'u pubbleche.
==== Palazze Caccetta ====
[[File:Trani Palazzo Caccetta.jpg|thumb|upright|Palazze Caccetta]]
'U Palazze avenìe fatte 'nzippà da 'u mercande tranese Simone Caccetta<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/simone-caccetta_(Dizionario-Biografico)|titolo=CACCETTA, Simone in "Dizionario Biografico"|lingua=it|accesso=9 decemmre 2021}}</ref> jndr'à 'u 1456. Queste s0adda conziderà une de le opere cchiù 'nderessande de l'architetture d'u [[Quattreciende|'400]] a Trane, date 'u misckamende de genere ca caratterizze 'a facciate, sule parte de l'edifice a avè stipate le caratteristeche origgenarie de l'epoche de costruziuone d'u palazze. 'A facciate prengepàle ha state fatte soprattutte jndr'à 'u stile [[Tarde gotiche|tardegotiche]]; appate 'u portale a arche ogivale a raggere stonne otre elemiende architettonece 'nderessande, cumme le fenestre de diverse forme, ca vonne da le bifore a' bellissime trifore in corrispondenze d'u portale d'ingresse<ref>{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0044.html|titolo=PALAZZO CACCETTA|accesso=9 dicembre 2021}}</ref>.
Jndr'à 'u 1484 Rre [[Ferrande d'Aragone]] confiscò 'u palazze a Simone Caccetta, pe colpe de 'nu tendative de revolte condre a l'autorità regge, vennénnele pe 100 ducate a l'Univeristà de Trane. De probbietà d'u comune, ave ospitate le guvernatore venere 'nzigne a 'u [[1590]], devendò convende de le monace Teresiniane jndr'à 'u [[1642]] e Seminarie jndr'à 'u Setteciende.
'A tradizione vole ca da stu palazze 'a nuttate d'u 13 febbrare 1503 partì 'a notizie pe totte l'Itaglie d'a vittorie de le 13 cavagleire tagliàne capeggiate da [[Ettore Fieramosca]] sus a le frangise jndrà [[Disfide de Barlette]].
==== Palazze Antonacci Telesio ====
[[File:Trani Palazzo Telesio.jpg|thumb|'Ndrucamende de Palazze Telesio da 'u puérte (appprisse 'a restrutturazione d'u 2009)]]
Apprisse l'asckuamende de le case de le Antonacci jndr'à 'u [[1799]], 'u palazze avenìe 'nzippate jndr'à quidde poste jndr'à le anne d'u Uetteciende d'a famigghie Antonacci ('u stemme de famigghie mise jndr'à l'androne ca indiche 'a date d'u [[1761]] avenìe prelevate da l'androne d'u palazzette 'nzippate a vie San Giorge 15, pure de probbietà de le Antonacci, e mise jndr'à l'androne de Palazze Telesio-Antonacci jndr'à 'u [[1960]] da 'u Duche Vecinze Telesio e, perciò, non ge se referisce a' date de costruzione d'u palazze) e passò pò pe successione a' famigghie Telesio, 'nzignite d'u titole de Duche de Toritte, ca osce a die angore 'u javete. Cu 'a facciate prengepàle revolte verse 'u puérte sus a quedde ca osce a die jèChiazze Querce, ave subbite 'nu allariamende sus a 'u late est, apprisse a 'u scettamende 'nderre de le mure federiciane, jndr'à 'u 1845 a opere de l'architette Luigge Castellucci de Bitonde, 'u quale pure adeguò 'a facciate sus 'a chiazze Querce a 'u stile neoclasseche. 'U palazze ospite jndre 'u [[Musée de le carrozze de Trane|Musée de le Carrozze]]: 'na raccolte de 33 carrozze uettecendesche, ca appartevane soprattutte a' famigghie Telesio, oltre a finimende e divise da cocchiere. 'A 'mbortanze de sta raccolte ste jndr'à l'illustrà l'abbilità artiggianale de l'epoche e jndr'à 'u fà revivere 'a storie de 'n'indere classe suggiale a tutte colore ca pe jedde fatiavane.
==== Palazze Torres ====
[[File:Trani Palazzo Torres.jpg|miniatura|Palazzo Torres, sede cendrale d'u Tribbunale de Trane<ref name=":1">{{Cita web|url=https://www.tribunale.trani.giustizia.it/notizie_storiche.aspx?pnl=1|titolo=Tribunale di Trani|accesso=8 novemmre 2021}}</ref>, ggià sede d'a ''Corte d'Appelle de le Pugghie'']]
Avenìe costruite jndr'à chiazze nnande 'a [[Cattedrale de Trane|Cattedrale]] romaneche, jndr'à prime metà d'u [[XVI sechele]], da Martine Torres, membre de 'na famigghie tranese de origgene spagnole. 'U prospette jè 'nderamende fatte de [[Petre de Trane|petre]] e le piane sò scandite da [[cornice marcadavanzale]]; le elemiende ca stonne jndr'à facciate, 'u portale, le fenestre a timbane e le ttre balcune donne 'na sobbrie eleganze a 'u 'nzieme. Da 'u [[1811]] 'u Guverne avìe in congessione da 'u Comune l'ause d'u Palazze pe l'amministrazione d'a giustizie, ospitanne 'u massime organe giudiziarie d'a [[Terre de Bare (provinge=|Terre de Bare]] e da 'u 1861 a 'u 1923 'a ''Corte d'Appelle de le Pugghie''. Osce a die jè 'a sede cendrale d'u Tribbunale de Trane.<ref name=":1" />
==== Otre palazze nobbiliare d'a cetate ====
* [[Palazze de le Arte Beltrani|Palazze Beltrani]];
* Palazze Belvedere;
* Palazze Bianchi;
* Palazze Bonismiro;
* Palazze Broquier ggià Lepore Campitelli;
* Palazze De Angelis;
* Palazze De Angelis-Ventricelli;
* Palazze Candido;
* Palazze Carcano;
* Palazze Covelli ggià Forges Davanzati;
*Palazzo Fabiano ggià Filangeri;
* Palazze Filisio;
* Palazze Gadaleta;
* Palazze Gattola-Mondelli;
* Palazze Lambert ggià Palagano;
* Palazze Morola;
* Palazze Moselli-Maggiolla;
* Palazze Palumbo-Quercia;
* Palazze Paolillo;
* Palazze Petta ggià Lopez;
* Palazze Rogadeo osce a die Palazze Arcivescovile;
* Palazze [[Sarlo (famighie)|Sarlo]];
* Palazze Sifola;
* Palazze Sorìa;
* Palazze Suppa;
* Palazze Trombetta;
* Palazze Torres;
* Palazze Valenzano - Sede d'a [[Sezione de Archivije de State de Trane]];
* Palazze Ventricelli - Circole Aunione;
* Palazze Vischi;
* Massarie Macine de Monzignore;
* Massarie Melodia;
* Massarie Rossa.
<gallery>
File:PalazzoArcivescovileTrani.jpg|Palazze Rogadeo, osce a die Palazze Arcivescovile
File:Trani Palazzo Lambert.jpg|Palazze Lambert
File:Trani Palazzo Covelli.jpg|Palazze Covelli
File:Trani Palazzo Candido.jpg|Palazze Candido
File:Palazzo Beltrani.jpg|Palazze Beltrani
File:Trani Palazzo Quercia.jpg|Palazze Quercia
File:Trani Palazzo Filisio.jpg|Palazze Filisio
</gallery>
=== Parche e giardine ===
==== Ville comunale ====
[[File:Panoramic of Trani (4) - Villa.jpg|thumb|upright=2.3|'U viale prengepàle d'a Ville Comunale, jndr'à direzione d'u Monastere de Sanda Marije de Culonne]]
Jè 'u giardine pubbleche cchiù granne d'a cetate. Se stenne sus a 'nu terrazzamende a picche sus a 'u mare, avvrazzate da le bastiune de le andiche fortificaziune d'a cetate, cercunnate sus a ttre late da 'u mare. 'A posizione d'a ville offre, sus a 'u late sud, 'na bella vedute panorameche d'u lunghemare 'mbonde a 'u [[monastere de Sanda Marije de Culonne]], mendre da 'u late nord se tràse a 'u ''Fortine de Sand'Andonije'', da 'u quale se pò gudè d'a vedute d'a 'ndere 'nzenature d'u puérte e d'a cattedrale.
'A ville avenìe inaugurate jndr'à 'u 1824 e cchiù nnande allariate grazie a' bonifeche de le terrene subbete a sud, sus 'a coste, jndr'à zopne chiamate pe l'appunde ''"Cannete"'' a cause de le luéche ca no jerane salubbre. Avenìe citate 'mbrà le giardine cchiù belle de l'[[Itaglie meridionale]] jndr'à l'edizione d'u 1937 de l'[[Engiclopedije Treccani]]<ref name=":6" />.[[File:Villa comunale e monastero.jpg|thumb|Ville comunale e fortine|sinistra]]
[[File:Trani Villa Comunale Mon caduti.jpg|miniatura|'U Moumende a le Cadute, opere d'u scultore [[Andonije Bassi]]]]
L'arée jè chiandate a [[Arecaceae|palme]], [[Quercus ilex|lecce]], [[querce]] e [[pine]], e jè abbellite da aiuole, fundanelle e sciuéche pe le piccinne. Jndr'à vanna sud, jndre a 'na gallerie ca scenne a 'u levélle de le andiche mure, se iacchie 'nu acquarie ca ave diciotte vasche de petre de Trane ca ospitescene cchiù o mene cingheciende pisce de tanda specie ca avénene da tanda lache e jume d'u munne e chiande acquateche ornamendale.
'U viale cendrale corre quase 'nderamende parallele a' linée d'a coste e jè luénghe 350 metre; sus a 'u viale, mise 'mbronde a 'u 'ngresse prengepàle, se iacchie 'u monumende a le cadute, sculpite jndr'à 'u [[1923]] da 'u tranese [[Andonije Bassi]]. Percorrenne 'u viale se 'ngondre 'nu chalet d'u XIX sechele, sede de mostre e iniziative culturale a cure de artiste locale, e 'a casse armoneche, fatte jndr'à 'u [[1888]] e restaurate urtemamende e fatta essere funzionale<ref>{{Cita web|url= http://www.traniweb.it/trani/informa/7729.html|titolo= Restaurata la cassa armonica nella villa di Trani, Traniweb (28/05/2008)|urlmorto= sì}}</ref>; jndr'à le viale de destre stonne sei culonne miliare de l'andiche [[vie Traiane]], ca avènene da 'u tratte [[Ruve de Pugghie|Ruvo]]-[[Canose de Pugghie|Canose]].
== Suggettate ==
=== Evoluzione demografeche ===
{{Demografije/Trane}}
=== Etnie e minoranze furastiere ===
Le furastiere residende jndr'à cetate a 'u 31 decemmbre 2019 erane {{formatnum:2076}}, pare a 'u 3,7% d'a popolazzione. Le comunitate naziunale cchiù numerose erane<ref>[http://demo.istat.it/str2012/index.html Dati ISTAT 31-12-2012]</ref>:
* [[Albanie]]: 705
* [[Marocche]]: 385
* [[Romanie]]: 256
* [[Cine]]: 198
* [[Algerie]]: 78
=== Releggione ===
Trane jè 'a sede arcivescovile de l'[[arcidiocesi de Trane-Barlette-Bisceglie]] suffragganée de l'[[arcidiocesi de Bare-Bitonde]] e appartene a' [[reggione ecclesiasteche Pugghie]]. 'A diocesi ha state costituite jndr'à 'u [[VI sechele]] e jndr'à 'u [[2004]] cundave 274.060 battezzate sus a 286.560 crestiàne: osce a die jè rette da l'arcivescove [[Leonarde D'Ascenzo]]. L'arcidiocesi, apparte a le ttre cetate titolare, ave pure le cendre de [[Corate]], [[Margherite de Savoie (Itaglie)|Margherite de Savoie]], [[San Ferdinande de Pugghie]] e [[Trinitapule]].
'A cetate venere 'u ssande prutettore sue [[San Nécole Pellegrine]], 'nu predicatore greche uagnone morte a Trane jndr'à 'u [[1094]], e 'u crugefisse de Culonne, 'nu andiche crugefisse ca arrubbate da 'u monastere de Sanda Marije de Culonne jndr'à 'u [[1480]] durande 'n'ingursione saracenem avenìe mutilate d'u nase e miracolosamende pigghiò a sanguinà.
Jndr'à cetate stonne diverse [[Confraternite (Chiesere cattoleche)|confraternite]], se ne condane quinnece (de le quale ttre arciconfraternite),<ref>{{Cita web|url=https://www.confraternite.it/comuni/trani|titolo=Trani {{!}} Confraternite|accesso=15 decemmre 2021}}</ref> Ognune de chiste festegge 'nu probbie sande, da le quale pigghiane l'obblighe releggiose, le rite e le onere de le festeggiamiende, cumme le prugessione pe le vie cetadine.
Andicamende putevane nascere cumme organizzazziune laiche cu 'u scope de promuovere opere de carità e de assistenze, in specie ospedaliere e pe assecurà a le confratelle 'u rite funerarie e 'u brucamende jndr'à le cripte de le chiesere addò erane stabbilite le confraternite.<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/confraternita_(Enciclopedia-Italiana)|titolo=CONFRATERNITA in "Enciclopedia Italiana"|lingua=it|accesso=15 decemmre 2021}}</ref><ref>{{Cita web|url=https://www.tranireligiosa.net/le-confraternite-d-i-trani/|titolo=Le Confraternite di Trani – TRANI RELIGIOSA|lingua=it|accesso=15 decemmre 2021}}</ref><ref>''“Le Confraternite Tranesi” di Francesco Pagano''</ref> 'A cchiù andiche jè quedde de San Vite martire, ggià Sanda Marije de' Bianchi, cu 'a presenze jè attestate da 'u [[1466]].<ref>{{Cita web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/siusa/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=60118|titolo=SIUSA - Confraternita di San Vito di Trani|sito=siusa.archivi.beniculturali.it|accesso=15 decemmre 2021}}</ref>
Se reggistre da 'u 2004 'u retorone d'a [[Comunitate ebbraiche de Trane|comunitate ebbraiche]], attive da 'u Medioeve, ca osce a die esercite jndr'à [Sinagoghe Scolanove]], jè presende pure 'na comunitate [[Chiesere ortodosse rumene|ortodosse rumene]] ca esercite jndr'à l'andiche [[Chiesere de San Martine (Trane)|chiesere de San Martine]], conzegnate a 'u culte nuéve jndr'à 'u [[2008]].
=== Tradiziune e folclore ===
[[File:Croce di colonna.JPG|upright=0.7|thumb|Prugessione d-a Croce de Culonne]]
==== Sumàna sande ====
{{'Ndruche pure|Miracole eucaristeche de Trane}}
[[File:Processione Eucaristico-Penitenziale-Riparatoria..jpg|thumb|upright=0.7|Prugessione Eucaristeche-Penitenziale-Riparatorie (21 abbrile 1984, Sabate Sande) pe arrecorde d'u [[Miracole eucaristeche de Trane]]]]
'Nu periode particolare e suggestive d'a tradizione tranese jè 'a [[Sumàna sande]], pe stu fatte citame le ''Altare d'a Reposizione'' (chiamate, sbaglianne, ''Sepolcre'' pa successione de le avvenemiende veloce) d'u [[Sciuvedìe sande]], cioè 'a solenne esposizione de l'Ostie consacrate, prateche liturgeche comune a' cattolicità. Jndr'à cetate le diverse parrocche cetaine 'nzieme a' cattedrale e a' rettorie sede de associaziune releggiose, 'nzieme a le rispettive [[Confraternite (Chiesere cattoleche)|confraternite]], se 'mbegnane ogne anne preparanne de le Altare d'a Reposizione suggestive ca carresciane le cetadine a scè pe le vie d'a sere d'u Sciuvedìe sande 'nzigne a' matine d'u Venerdìe sande e a scè de chiesere pe chiesere. 'A tradizione vole ca abbesogne visità almende sette chiesere.
Une de le tradiziune cchiù suggestive ca 'a cetate vande jè 'a prugessione d'a 'Ddulurate organizzate da l'Arciconfraternite de l'Addulurate ca se face jndr'à le prime ore d'u matine (da le ttrede) d'u [[Venerdìe sande]]. 'A prugessione vèje quase tutte le vie d'a cetate, visitanne dece de le quattrodeche ''sepolcre'' de le chiesere cetadine seguite da 'na folle numerose de devote e non. L'assute d'a ''Madonne de notte'', cumme chiamane semblicemende le Tranise, jè fissate a le trede d'u matine da 'a [[Chiesere de Sanda Terese (Trane)|chiesere de Sanda Terese]], ca jè 'a stesse addò se venere 'a statue ca avéne carresciate jndr'à prugessione.
'N'otra prugessione d'a sumàna sande jè 'a Prugessione de le Mistere ca se face a le ore 20.30 d'u Venerdìe sande, 'na prugessione cu quattordece immaggine sacre ca parte da 'a cattedrale e arrive pe le vie cchiù andiche d'a cetate a' quale partecipane totte le confraternite cetadine e jè organizzate da l'Arciconfraternite d'u SS. Sacramende (o de le Vianghe).
Sta prugessione ha nate pr arrecurdà 'nu [[Miracole eucaristeche de Trane|miracole eucaristeche]] accappate jndr'à cetate jndr'à l'XI sechele, 'nfatte 'u gonfalone gnure ca iapre 'u cortée ave 'a scritte ''[[SPQR]]'' ca indichesce 'a presenze d'u [['Mbere romane d'Oriende]] durande stu miracole. 'Nzigne a 'u 1986 'a prugessione avenéve achiuse da quattre sacerdote ca, a' scazate, carresciavane a spalle 'n'urne de argende ca tenéve 'u Sandissime Sacramedne; quiste avvenive, tradizionalmende, in segne de reparazione a 'u miracole. Osce a die, invece, avéne carresciate 'na [[reliquie]] de 'nu stuézze d'a Sacra Croce.
Sta prugessione ave spesse cangiate sciurne 'nfatte da 'u Sciuvedìe sande s'ave passate a 'u Venerdìe, pò a 'u Sabbate (pe l'aliturgeche d'u sciurne) pe pò returnà a 'u venerdìe, cu 'nu passe lende ('nzigne a 'u 2006 'a prugessione parteve a le 17:00).
==== Feste patronale d'a Croce de Culonne ====
'U 3 masce se festegge 'u Ss. Crugefisse de Culonne ca ave origgene andichissime addò 'a storie e leggende se masckane. Se dice 'nfatte ca 'u 3 masce 1480 avenìe arrubbate da 'a chiesere de Sanda marije de Culonne da le pirate 'nu Crugefisse de legne e pò tagghiarene 'u nase de Criste ca pigghiò a sunguinà e avenìe scettate jndr'à mare; accussì da quidde anne l'avvenimende avéne angore arrecurdate.
'A feste d'u Ss. Crugefisse déje vite a 'na prugessione de varche ca partenne da 'a penisole de Culonne cu 'u Crugefisse a borde de una de le pescherecce d'a marinerie locale, arrive 'mbonde a 'u puérte addò avéne 'mpartite 'a benedizzione solenne a le acque 'mbrà fuéchere pirotecnice esuone de cambane, apprisse ca 'a Sacre Immaggine avéne sbarcate sus 'a terraferme e jè fatte 'a solenne prugessione cu 'a banne musecale ca sone. 'A prugessione ca tradizionalmente véje pe tutte 'u puérte, pò véje pe le strade prengepàle d'a cetate e pò arrive jndr'à une de le parrocchie d'a cetate addò 'u Ss. Crugefisse de Culonne rumane a' venerazione de le fedele pe cinghe sciurnate. 'A feste pò spicce cu 'a vie Lucis, partenne da 'a parrocchie addò ave rumaste esposte 'u Ss. Crugefisse, 'nzigne a 'u Sanduarije de Culonne.
'Nzigne a le anne '50 le festeggiamiende in onore d'u Ss. Crufefisse seguivane 'nu cerimoniale diverse da quidde de osce a die: apprisse ca avere arrevate a 'u puérte, se sceve pe 'ndere senze fà manghe 'na soste jndr'à une de le parrocchie cetadine e turnanne derettamende a 'u Sanduarije de Culonne.
==== Feste patronale de San Necole Pellegrine ====
[[File:San Nicola Pellegrino.jpg|thumb|upright=0.7|Prugessione d'u Sande Patrone [[Necole Pellegrine]]. Particolare de l'assute da 'a prugessione da 'a Cattedrale]]
'A feste patronale in onore de [[Necole Pellegrine|san Necole 'u Pelelgrine]] jè organizzate da 'u Comitate Feste patronale e jè assaije sendute da 'a devozione tranese. Le celebbrazziune se fanne jndr'à ttre sciurne, 'mbrà 'u sabbate e 'u lunedìe d'a prime sumàne de aguste. 'A feste pu Sande attire 'nu granne numere de visitature da le zone 'nzeccate eppure le turiste, pure furastiere.
Apaprte le solenne prugessiune e a le iniziative culturale e releggiose, avénene organizzate gare e spettacole pirotecnice, gire bandistece pe le vie d'a cetate e congerte. 'U mumende prengepàle d'a feste jè 'a prime dumeneche de aguste, quanne avénene carresciate in prugessione pe le vie cetadine 'u buste d'argende e le reliquie d'u Sande, cu 'a partecipazione de le massime autorità ecclesiasteche (Capitole Cattedrale e clere tutte), civile e militare e tutte le arciconfraternite e confraternite d'a cetate.
== Culture ==
=== 'Struzione ===
==== Bibblioteche ====
* [[Bibblioteche comunale Giuanne Bovio]];
* Bibblioteche diocesane.
==== Scole ====
* [[Scole secondarie de prime grade jndr'à l'Itaglie|Scole secondarie de I grade]]: 3
* [[Scole secondarie de seconde grade jndr'à l'Itaglie|Scole secondarie de II grade]]: 7 (2 istitute professionale, 1 istitute tecniche pe raggioniere, 4 licée: classeche, sciendifeche, padegaoggeche, lenguisteche)
==== Università ====
Sono presenti sul territorio cittadino due università telematiche: la [[Università degli Studi "Niccolò Cusano"|Unicusano]], la [[Università telematica "Guglielmo Marconi"|Guglielmo Marconi]] e la Unitelma Sapienza.
Era presente a Trani l'Istituto Superiore di Scienze Religiose "''San Nicola Pellegrino''". Con il riordino degli ISSR da parte della Conferenza Episcopale Pugliese anche questo istituto è stato chiuso come tutti gli istituti non metropolitani.
==== Musei ====
* [[Museo diocesano (Trani)|Museo diocesano]] la cui sede è il Palazzo Lodisposto, che comprende numerosi reperti recuperati dalla cattedrale e dalle varie chiese cittadine. Nasce nel 1975 per volontà dell'Arcivescovo Giuseppe Carata, al fine di dare una più adeguata sistemazione al materiale lapideo e scultorio proveniente da demolizioni operate nella Cattedrale ed in altre chiese della città di Trani. Nel corso degli anni il suo patrimonio si è notevolmente arricchito di opere e reperti di grande valore artistico e storico.
* [[Sinagoga-museo Sant'Anna|Museo ebraico]] situato presso la chiesa di sant'Anna (ex sinagoga), raccoglie opere e testimonianze della storie ebraica cittadina, è l'unico museo ebraico del sud Italia.
* [[Palazzo delle Arti "Beltrani" - Pinacoteca "Ivo Scaringi"|Pinacoteca Ivo Scaringi]] la cui sede è nel palazzo Beltrani, raccoglie una collezione di opere del pittore tranese Ivo Scaringi, donata dalla famiglia.
* [[Museo delle carrozze (Trani)|Museo delle carrozze]], sede presso il palazzo Antonacci in piazza Quercia, sono ospitate circa 40 carrozze appartenute ai duchi Telesio e divise di cocchieri e finimenti per i cavalli.
===== [[Sezione di Archivio di Stato di Trani]] =====
È una sezione dell'[[Archivio di Stato di Bari]] e ha sede nel settecentesco Palazzo Valenzano nel pregevole contesto del centro antico cittadino, in posizione di notevole interesse panoramico sul promontorio prospiciente il porto nelle vicinanze della celebre [[Cattedrale di Trani|cattedrale]] romanica.
=== Media ===
==== Radio ====
Le uniche emittenti radiofoniche presenti in città sono:
* Radio Bombo<ref>{{Cita web|http://www.radiobombo.com|titolo= Radiobombo, Il Giornale di Trani, ''Radiobombo,05/04/2012''}}</ref>
* Radio Canale 93 Stereo
==== Televisione ====
La città non ha ospitato per circa vent'anni alcuna emittente televisiva infatti l'unica TV locale presente, Tele Radio Nord Barese (Trnb), aveva cessato le trasmissioni a metà degli anni '90<ref>{{Cita web|http://www.tranilive.it/news/Cronaca/197297/news.aspx|titolo= È nata ufficialmente TeleTrani. Ecco la prima storica registrazione, Tranilive (28/08/2012)}}</ref>.
Con il passaggio al digitale terrestre è nata la nuova emittente TeleTrani, prodotta da [[Telebari]], che ospita il nuovo canale sulla sua piattaforma; a TeleTrani è stato assegnato il canale numero 188. La programmazione del nuovo canale è iniziata l'11 febbraio 2013.
=== Eventi ===
I <nowiki>''</nowiki>Dialoghi di Trani<nowiki>''</nowiki>, un festival culturale e letterario nato nel 2002 e organizzato dall'associazione La Maria del Porto con il patrocinio del comune di Trani, della provincia Barletta-Andria-Trani e della Regione Puglia. I <nowiki>''</nowiki>Dialoghi<nowiki>''</nowiki> ospitano principalmente dibattiti e tavole rotonde nella cornice del Castello svevo e coinvolgono scrittori, autori, giornalisti e artisti di fama nazionale ed internazionale. La programmazione del festival si articola in diverse giornate ed è caratterizzata da una tematica diversa ogni anno, intorno alla quale i diversi ospiti sono chiamati ad interessanti confronti e dibattiti.<ref>{{Cita web|url=https://www.idialoghiditrani.com/pagina.php?idSezione=11&idMenu=62|titolo=I Dialoghi di Trani|accesso=1º agosto 2020|dataarchivio=8 agosto 2020|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20200808085247/https://www.idialoghiditrani.com/pagina.php?idSezione=11&idMenu=62|urlmorto=sì}}</ref>
== Geografia antropica ==
=== Urbanistica ===
Il tessuto urbano della città è facilmente distinguibile in tre zone. Il primissimo nucleo racchiude la zona del porto e comprende la Giudecca o quartiere ebraico, che con porta Vassalla e porta Aurea racchiudono la prima murazione della città. Successivamente le mura furono ampliate, esse correvano lungo le attuali vie Alvarez e Bovio fino alla piazza della Repubblica dove sorgeva l'antica porta di [[Bisceglie]], per poi proseguire verso il mare, scendendo l'attuale corso Cavour con deviazione sull'attuale via E. Comneno fino alla villa comunale. Queste mura sono rimaste in piedi fino agli inizi dell'Ottocento, poi furono abbattute per l'esigenza espansionistica della città; nacque così il borgo ottocentesco formato da due strade principali che si intersecano presso piazza della Repubblica, via Cavour e corso Vittorio Emanuele. A ridosso di queste due direttrici si espandono le altre vie dritte e intersecate tra di loro e tutte parallele. È possibile notare la distinzione tra il borgo medioevale formato da vie strette e tortuose e la zona ottocentesca più lineare<ref>{{cita|Indagine sullo sviluppo urbanistico di Trani dall'XI al XVIII secolo - Benedetto Ronchi}}.</ref>. Malgrado i tentativi di rendere organica l'espansione della città, con un progetto di urbanizzazione lungo le direttrici del borgo ottocentesco, lo sviluppo urbanistico nel Novecento è proseguito dapprima sfruttando la direttrice di corso Vittorio Emanuele verso Bisceglie, lungo cui la città ha avuto la maggiore espansione, arrivando a collegare la zona intorno alla penisola di Colonna, fino agli anni '50 isolata e caratterizzata da pregevoli villette. Nell'ultima metà del XX secolo, si è avuta una notevole espansione anche verso Andria e Corato, con la nascita di quartieri periferici di grandi dimensioni (Pozzo Piano, Sant'Angelo, Stadio-Alberolongo). Non si è verificata invece un'espansione verso Barletta, a causa della nascita della zona industriale all'inizio del XX secolo, che si è in seguito sviluppata lungo la costa verso Barletta con l'insediamento di numerose attività di lavorazione del marmo e della pietra di Trani.
Disattese le direttive dei P.R.G. del 1929 e del 1977, la città si è dotata di un piano urbanistico generale nel 2009. L'ultimo decennio ha visto anche la progressiva urbanizzazione della frazione di Capirro, con la nascita di una zona residenziale, caratterizzata dalla presenza di villette monofamiliari: il nuovo agglomerato si è espanso a tal punto da essere collegato a nord-ovest con il resto della città, in particolar modo con i quartieri Stadio-Alberolongo e Pozzo Piano.
== Economia ==
{{Vedi anche|Economia della Puglia}}
=== Pesca e agricoltura ===
[[File:Trani BW 2016-10-14 14-20-03.jpg|miniatura|Imbarcazioni nel [[porto di Trani]]]]
La vocazione marinara della città è testimoniata dalla sua flotta [[Peschereccio|peschereccia]], che conta oltre 50 imbarcazioni e rende la [[Pesca (attività)|pesca]] un elemento di primo piano nell'economia cittadina.
L'agricoltura è imperniata principalmente sull'[[olivicoltura]] e la [[Azienda vinicola|produzione vinicola]]: il [[moscato di Trani dolce naturale|moscato di Trani]], che prende il nome dalla città ma è prodotto da uve coltivate anche nei comuni vicini, è un vino dolce naturale che gode della denominazione d'origine controllata. La versione [[moscato di Trani liquoroso|liquorosa]], pure DOC, è indicata per accompagnare i dessert.
A [[Milano]] e nel Milanese, dalla fine dell'800, l'esportazione dei vini prodotti a Trani nel [[Nord Italia]] e l'apertura di locali da parte dei cittadini che lì si erano trasferiti, sulle cui insegne spesso compariva la dicitura ''"Trani"'', ha fatto sì che con il termine ''"trani"'' si indicasse nell'uso comune della parlata milanese, fino a tempi recenti, il locale dedito alla mescita di vino e quindi taverne ed osterie; con un'accezione più generale, ''"vino di Trani"'' indicava anche il vino rosso sfuso.<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/vocabolario/trani|titolo=trani in Vocabolario - Treccani|lingua=it|accesso=17 dicembre 2021}}</ref> Una vivida descrizione dell'ambiente e dell'atmosfera dei locali chiamati ''"trani"'' è data da [[Giorgio Gaber]] nel brano ''"[[Trani a gogò]]".''
=== Industria lapidea e manifatturiera ===
L'economia della città è legata da sempre all'estrazione della tipica pietra locale detta [[pietra di Trani]]. Gravitano intorno a questo settore un gran numero di attività dedite all'estrazione e lavorazione e all'esportazione di questo prodotto, sono presenti infatti sul territorio un gran numero di cave e segherie. Oltre all'estrazione anche il settore dell'edilizia è molto importante per l'economia della città.
È da segnalare la presenza di molte imprese dedite alla lavorazione di calzature da donna (per lo più tomaifici) e dei capi di abbigliamento (maglifici). Tra le attività più tradizionali e rinomate vi sono quelle [[artigianato|artigianali]], che si distinguono per la lavorazione di [[vimini]] e [[giunchi]], finalizzati alla realizzazione di oggetti d'arredo.<ref name="Aci">{{cita libro | titolo=Atlante cartografico dell'artigianato | editore=A.C.I. | città=Roma | anno=1985 | volume=3 | p=11}}</ref>
=== Turismo ===
[[File:Cathédrale de Trani.JPG|miniatura|verticale|Veduta serale della torre della [[Cattedrale di Trani|cattedrale]]]]
[[File:Duomo di trani, facciata 03.jpg|miniatura|verticale|Veduta serale della [[Cattedrale di Trani|cattedrale]]]]
È sviluppato il settore legato al turismo, sia culturale che balneare<ref name=":8" /><ref name=":9" />. La rilevanza storica e artistica<ref name=":10" /> del borgo antico e di monumenti quali la [[Cattedrale di Trani|cattedrale]] [[Architettura romanica|romanica]] e il [[Castello svevo (Trani)|castello svevo]] hanno reso a Trani il riconoscimento di [[città d'arte]]<ref name=":0" />; questi monumenti, insieme alle altre attrattive e specificità dell'ambito cittadino e territoriale, costituiscono apprezzate mete turistiche. Il connubio dato dall'importanza dei siti storici e dalla presenza del litorale e delle spiagge cittadine, ha fatto attribuire più volte alla città l'appellativo di ''"Perla dell'Adriatico"''.<ref>{{Cita web|url=http://www.ilsole24ore.com/art/viaggi/2016-07-05/puglia-trani-perla-adriatico-163551.shtml?uuid=ADiPJ39|titolo=Puglia: Trani, perla dell'Adriatico|sito=Il Sole 24 ORE|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref><ref>{{Cita web|url=https://video.repubblica.it/edizione/bari/trani-la-perla-dell-adriatico-sospesa-fra-la-cattedrale-sul-mare-e-il-quartiere-ebraico/266116/266488|titolo=Trani, la perla dell'Adriatico sospesa fra la cattedrale sul mare e il quartiere ebraico|sito=Repubblica TV - Repubblica|data=26 gennaio 2017|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref>
La città è stata meta di viaggiatori già tra la seconda metà del [[XVIII secolo]] e la fine del [[XIX secolo]], quando intellettuali e studiosi giungevano da [[Francia]] e [[Germania]] con lo scopo di studiare da vicino i monumenti del passato, interessati specialmente a quelli classici e medievali, per poi trarne descrizioni e disegni da inserire nelle loro pubblicazioni.<ref>{{Cita web|url=http://www.viaggioadriatico.it/biblioteca_digitale/titoli/scheda_bibliografica.2012-11-08.7296311328|titolo=Trani nelle impressioni dei viaggiatori stranieri / Guido Malcangi. - Trani : Il tranesiere, 1961. - 69 p., [1] c. di tav. : ill. ; 24 cm. — ViaggiADR|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>
Ebbe grande importanza la visita alla città e alla [[Cattedrale di Trani|cattedrale]] nel maggio del [[1985]] da parte della coppia reale inglese, la principessa [[Diana Spencer]] con suo marito il principe [[Carlo, principe del Galles|Carlo]], in occasione dei loro viaggi compiuti in visita ad alcune delle città e dei monumenti più celebri d'[[Italia]]<ref>{{Cita web|url=https://www.raiplay.it/video/2021/07/Carlo-e-Diana-in-visita-a-Trani-Molfetta-e-Bari--1a62c528-b32f-4276-8392-2213654f6d8c.html|titolo=Inedita Lady D - Carlo e Diana in visita a Trani, Molfetta e Bari - Video|sito=RaiPlay|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>. Un articolo del quotidiano "[[La Repubblica (quotidiano)|la Repubblica]]" del 3 maggio 1985, riporta che la principessa [[Diana Spencer|Diana]] nella piazza antistante la [[Cattedrale di Trani|cattedrale]] abbia affermato che quello fosse il luogo più bello visto fino a quel momento, in relazione a quel viaggio<ref>{{Cita web|url=https://ricerca.repubblica.it/repubblica/archivio/repubblica/1985/05/03/in-piedi-all-alba-per-amore-di.html|titolo=IN PIEDI ALL' ALBA PER AMORE DI DIANA COSI' TENERA E SEXY - la Repubblica.it|sito=Archivio - la Repubblica.it|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>.
Nel [[2018]] [[Gianni Morandi]], in [[Puglia]] per un concerto al Palaflorio di Bari, ha trovato l'occasione per visitare le bellezze e i monumenti pugliesi, e visitando Trani ha pubblicato sui ''social network'' una sua fotografia nella piazza davanti alla cattedrale, allegando un messaggio con il quale ha ricordato il concerto di trent'anni prima con [[Lucio Dalla]] nello stesso luogo, ed ha espresso con termini lusinghieri il suo apprezzamento per la bellezza della [[Cattedrale di Trani|cattedrale]].<ref>{{Cita web|url=https://bari.repubblica.it/cronaca/2018/03/19/foto/gianni_morandi_trani-191694314/1/|titolo=Gianni Morandi stregato dalla cattedrale di Trani: "Quella volta qui con Lucio Dalla"|sito=la Repubblica|data=19 marzo 2018|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>
Nella stagione estiva del [[2021]] si è registrato un sensibile aumento degli arrivi di turisti rispetto all'anno precedente, il 12% in più, con 100mila presenze, soprattutto tramite trasporto ferroviario<ref>{{Cita web|url=https://bari.repubblica.it/cronaca/2021/10/08/news/puglia_2_4_milioni_di_turisti_hanno_scelto_i_treni_regionali_le_mete_piu_gettonate_polignano_monopoli_lecce_e_trani-321400618/|titolo=Puglia, 2,4 milioni di turisti hanno scelto i treni regionali: le località più gettonate Polignano, Monopoli, Lecce e Trani|sito=la Repubblica|data=8 ottobre 2021|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref>.
Il castello, noto per il suo valore storico e culturale, è un sito museale statale gestito dal [[Ministero della cultura|Ministero per i Beni Culturali]], nel [[2011]] è stato il terzo sito museale statale più visitato in [[Puglia]], con un totale di 49.510 visitatori secondo la classifica redatta dal [[Ministero della cultura|Ministero]]<ref>Visitatori e Introiti di Musei Monumenti e Aree Archeologiche Statali - ANNO 2011 - '''Ministero della Cultura - Ufficio di Statistica''' http://www.statistica.beniculturali.it/rilevazioni/musei/Anno%202011/MUSEI_TAVOLA7_2011.pdf</ref><ref>{{Cita web|url=https://www.tranilive.it/news/cronaca/217508/il-castello-di-trani-visitato-da-quasi-50mila-turisti-terzo-nella-classifica-pugliese|titolo=Il Castello di Trani visitato da quasi 50mila turisti. Terzo nella classifica pugliese|sito=TraniLive.it|lingua=it|accesso=14 dicembre 2021}}</ref>.
=== Ristorazione ===
La città sta ottenendo negli ultimi anni attestazioni di qualità per il settore della ristorazione: nel [[2020]] tre ristoranti hanno ricevuto ''due forchette'' sul massimo di tre da parte del Gambero Rosso<ref>{{Cita web|url=https://www.traniviva.it/notizie/tre-ristoranti-di-trani-insigniti-delle-due-forchette-del-gambero-rosso/|titolo=Tre ristoranti di Trani insigniti delle"Due Forchette" del Gambero Rosso|sito=TraniViva|data=24 novembre 2020|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref>; nel [[2021]] compaiono sei ristoranti nella Guida Michelin<ref>{{Cita web|url=https://guide.michelin.com/it/it/puglia/trani/ristoranti|titolo=Ristoranti MICHELIN a Trani - la Guida MICHELIN Italia|sito=MICHELIN Guide|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref>, dei quali due hanno ricevuto ''una stella'', riconoscimento già ricevuto l'anno precedente<ref>{{Cita web|url=https://www.traniviva.it/notizie/trani-sotto-due-stelle-michelin-nella-celebre-guida-dei-migliori-ristoranti-d-italia/|titolo=Trani sotto le "stelle Michelin" nella celebre Guida dei migliori ristoranti d'Italia|sito=TraniViva|data=25 novembre 2020|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref>. Hanno ricevuto riscontri di buon livello anche altre attività legate alla gastronomia, nel [[2021]] il Gambero Rosso ha assegnato il riconoscimento massimo di ''tre pani'' ad un panificio<ref>{{Cita web|url=https://www.tranilive.it/news/attualita/1044309/tre-pani-un-panificio-di-trani-ottiene-il-massimo-riconoscimento-del-gambero-rosso|titolo=Tre Pani, un panificio di Trani ottiene il massimo riconoscimento del Gambero Rosso|sito=TraniLive.it|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref> e ''due spicchi'' ad una pizzeria<ref>{{Cita web|url=https://www.gamberorosso.it/notizie/guida-pizzerie-ditalia-2022-del-gambero-rosso-tutti-i-premi/|titolo=Presentata la Guida Pizzerie d’Italia 2022: tutti i premi e la classifica delle migliori|autore=articoliGambero Rosso|sito=Gambero Rosso|data=11 ottobre 2021|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>.
La frequentazione turistica della città permette la presenza di un rilevante numero di locali di ristorazione, oltre che di altrettanto numerosi locali di svago e dedicati al fenomeno definito di ''"movida"'', quindi insieme a ristoranti, trattorie, pizzerie, osterie e taverne, vi sono anche enoteche, wine-bar e champagnerie.<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/vocabolario/champagneria_(Neologismi)|titolo=champagneria in Vocabolario - Treccani|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref><ref>{{Cita web|url=https://www.repubblica.it/viaggi/2021/09/01/news/trani_puglia_estate_vacanze-316111904/|titolo=Trani, sospesi tra movida e lentezza a scoprire i segreti della perla di Puglia|sito=la Repubblica|data=1º settembre 2021|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>
== Infrastrutture e trasporti ==
=== Strade ===
La città è attraversata dalla [[strada statale 16 Adriatica]] e servita in tangenziale dalla variante nota come strada statale 16 bis, che assicura i collegamenti veloci verso nord in direzione di [[Foggia]] e verso sud in direzione di [[Bari]]. I collegamenti a lunga percorrenza sulla direttrice nord-sud sono invece assicurati dall'[[autostrada A14 (Italia)|autostrada A14 Bologna-Taranto]], che a breve distanza della città presenta il casello di Trani.
Una rete di strade provinciali connette inoltre la città con i centri vicini: in particolare, [[Andria]] è raggiungibile mediante la strada provinciale 130 e [[Corato]] mediante la strada provinciale 238.
=== Ferrovie ===
La [[Stazione di Trani|stazione ferroviaria]] di Trani sorge lungo la [[ferrovia Adriatica]] [[Lecce]] - [[Bologna]], dotata di 2 binari di corretto tracciato più un'ulteriore binario.
=== Mobilità urbana ===
La gestione del trasporto urbano pubblico della città è gestita da Amet s.p.a. con tre linee di autobus.
La città ha la sede legale della [[STP Bari]] -Società Trasporti Provinciale- società, nata a Trani, che gestisce il trasporto pubblico extraurbano di persone nelle province di [[Provincia di Bari|Bari]] e [[Provincia di Barletta-Andria-Trani|Barletta-Andria-Trani]], con città anche della [[Provincia di Foggia]].
=== Pista ciclabile ===
[[File:Bike sharing trani.jpg|thumb|Una delle 4 postazioni di bike sharing]]
Sul lungomare è presente un tratto di percorso ciclabile, ovvero la pista ciclabile: fa parte del più ampio progetto della costruenda [[Ciclovia Adriatica]] che una volta completata collegherà tutte le località costiere dell'Adriatico, con benefici sulla mobilità sostenibile locale, sul turismo balneare e sul [[cicloturismo]] di lunga percorrenza che a queste latitudini è praticabile tutto l'anno. La pista ciclabile è blu e a doppio senso di marcia, lunga circa 2 km.
Nell'agosto 2009 è stata inaugurata una nuova pista ciclabile<ref>{{Cita web|url= http://www.traniweb.it/trani/informa/10297.html|titolo= Trani, inaugurata la pista ciclabile in via sant'Annibale , ''Traniweb, 1/08/2009''|accesso= 3 gennaio 2013|urlarchivio= https://web.archive.org/web/20100222084947/http://www.traniweb.it/trani/informa/10297.html|urlmorto= sì}}</ref>, completata solamente nel 2012, che costituisce un circuito nelle campagne della zona di Capirro, collegandosi con la parte sud della città lungo via Martiri di Palermo. La pista è a senso unico e di colore verde.
Nel giugno 2011 sono state installate 4 stazioni di ''[[bike sharing]]'' nei pressi della villa comunale, del castello, sulla penisola di colonna e alla stazione. Il servizio è stato temporaneamente sospeso a causa dei ripetuti atti di vandalismo, che hanno compromesso l'integrità delle biciclette<ref>{{Cita web|url= http://www.traniviva.it/magazine/notizie/le-bici-del-bike-sharing-di-trani-accatastate-in-un-cortile-comunale/|titolo= Le bici del bike-sharing accatastate in un cortile comunale , ''Traniviva, 3/12/2012''|urlmorto= sì}}</ref>.
== Amministrazione ==
{{vedi anche|Sindaci di Trani}}
=== Gemellaggi ===
*{{Gemellaggio|Croazia|Ragusa (Croazia){{!}}Ragusa}} ('''Dubrovnik)'''
*[[Podgorica]]<ref>{{Cita web|url=https://www.traniviva.it/amp/notizie/trani-gemellata-con-la-citta-montenegrina-di-podgorica/|titolo=Trani gemellata con la città montenegrina di Podgorica|sito=www.traniviva.it|accesso=2023-05-10}}</ref>
*[[Ischia (Italia)|Ischia]]<ref>{{Cita web|url=https://www.lagazzettadelmezzogiorno.it/news/puglia/23413/tutto-pronto-per-il-gemellaggio-trani-ischia.html|titolo=Tutto pronto per il gemellaggio Trani-Ischia|sito=www.lagazzettadelmezzogiorno.it|lingua=it|accesso=2023-05-10}}</ref>
== Sport ==
[[File:Unione Sportiva Calcio Trani following promotion to Serie B.jpg|thumb|La formazione della Polisportiva Trani che conquistò la serie B]]
Ha sede nel comune l'[[Associazione Sportiva Dilettantistica Vigor Trani Calcio]]. Fondata nel 1928 come Unione Sportiva Tranese, ha cambiato numerose denominazioni nella sua storia. Milita nel campionato di [[Eccellenza Puglia|Eccellenza pugliese]] e raggiunse il suo culmine con il campionato nazionale di [[serie B]] a metà degli anni sessanta.
In passato aveva sede a Trani l'[[Associazione Calcio Femminile Trani 80]] che ha vinto tre Scudetti e una coppa Italia.
Altre società sportive sono la Fortitudo Basket Trani, la Juve Trani basket, la squadra di pallavolo femminile [[Aquila Azzurra Trani]] e di pallavolo maschile Asd Geda Volley Trani<ref>{{citanews|lingua=it|url= http://247.libero.it/rfocus/34419377/1/trani-volley-grande-l-admaiora-volley-e-geda-volley-con-poker-di-vittorie-in-tutti-i-campionati/|titolo=Asd geda volley Trani }}</ref>. Si disputava nel comune la [[Trani Cup]], un torneo professionistico di [[tennis]] giocato sulla terra battuta, che ha fatto parte dell'[[ATP Challenger Tour]].
=== Impianti sportivi ===
[[Stadio comunale (Trani)|Stadio comunale]] “Nicola Lapi” con capienza di {{formatnum:8401}} posti a sedere.
Il ''Tensostatico Ferrante'' è un impianto utilizzato per ospitare partite di pallavolo e basket.<ref>{{citanews|lingua=it|url=http://www.fortitudotrani.it/tensostatico-comunale/|titolo=Tensostatico comunale di Trani}}</ref>
== Note ==
<references />
== Bibbliografije ==
* {{cita libro|autore=Benedette Ronchi|titolo=Invito a Trani|anno=1988|editore=[[Schena Editore]]}}
* Geséppe Amorese, Le cento chiese di Trani, Capone Editore
*{{cita libro|autore=Raffaelle Piracci|titolo=La storia di Trani|anno=2011|editore=Landriscina Editrice}}
*{{cita libro|autore=Geséppe Strappa, Matteo Ieva, Maria Antonietta Dimatteo|titolo=La città come organismo. Lettura di Trani alle diverse scale|anno=2003|editore=Mario Adda Editore}}
* {{cita libro|autore=Stefanie Mola|titolo=Trani guida turistico culturale|anno=1994|editore=[[Mario Adda Editore]]}}
* {{cita libro|autore=Line Patruno, Stefanie Mola, Rafaele Nigro|titolo=Trani|anno=2008|editore=Mario Adda Editore}}
*{{cita libro|autore=Frangesche Onesti|titolo=Il Borgo ottocentesco di Trani|anno= 1989}}
*{{cita libro|autore=Cosime Attamiane Fonseca|titolo=Trani|opera=Itinerari e centri urbani nel Mezzogiorno normanno-svevo, Atti delle decime giornate normanno-sveve|anno=1993|curatore=[[Giosuè Musca]]|p=365–384}}
*Nècole Nuzzolese, La Trani Antica, YouCanPrint Editore, 2021
== 'Ndruche pure ==
* [[Accademie de le Pellegrine]]
* [[Ordinamenta et consuetudo maris]]
* [[Regge Udienze]]
* [[Repubbleche Napultane (1799)]]
* [[Sezione de Archivije de State de Trane]]
* [[Storie d'a Pugghie]]
* [[Suddivisione amministrative d'u Regne de Napule]]
== Otre pruggette ==
{{interprogetto|wikt=Trani|voy}}
{{Collegamiende fore a Uicchipèdie}}
* {{Collegamenti esterni}}
{{Provinge de Barletta-Andria-Trani}}
{{Capeluèche de provinge tagliàne}}
{{Controllo di autorità}}
{{Portale|Puglia}}
[[Categoria:Trane| ]]
[[Category:Comune d'a Pugghie]]
[[Category:Comune d'a provinge de Barlette-Andrie-Trane]]
s0a0pi415ejr5vbd6b8usarvgdiqiv5
150966
150965
2024-12-18T14:43:31Z
TarantoNelCuore
11052
/* Amministrazione */
150966
wikitext
text/x-wiki
{{T}}
{{nd}}
{{Divisione amministrative
|Nome = Trane
|Panorama = Trani 061.JPG
|Didascalia = Panorama de Trane e d'a cattedrale da 'u fortine de Sand'Antuone jndr'à Ville comunale
|Voce bandiera =
|Voce stemma =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Pugghie
|Divisione amm grado 2 = Barlette-Andrie-Trane
|Amministratore locale = [[Amedée Bottaro]]
|Partito = [[Partito Democratico (Itaglie)|PD]]
|Data elezione = 19-6-2015
|Data rielezione = 23-9-2020
|Data istituzione =
|Altitudine =
|Acque interne = Torrende Andiche
|Abitanti = 54890
|Note abitanti = {{Istat|110|9|2023|data={{data|7|11|2023}}|accesso={{data|17|11|2023}}}}
|Aggiornamento abitanti = 31-8-2023
|Sottodivisioni = Capirre - Voccadore - Vallelune
|Divisioni confinanti = [[Andrie]], [[Barlette]], [[Bisceglie]], [[Corate]] ([[cetate metropolitane de Bari|BA]])
|Codice postale = 76125
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1190
|Nome abitanti = Tranese
|Patrono = [[San Necole 'u Pellegrine]]<ref name=tutt>{{Cita web|https://www.tuttitalia.it/puglia/73-trani|Trane|19 ottommre 2022}}</ref>
Compatroni: [[Sandissime Crugefisse]] de Culonne, San Magne, Marije Sandissime de l'Apparizione
|Festivo = 2 sciugne<ref name=tutt/>
|PIL =
|PIL procapite =
|Inno = Mannate da l'Attane (Inne de San Necole 'u Pellegrine)
|Soprannome = perla de l'Adriateche<ref>{{Cita web|url=https://st.ilsole24ore.com/art/viaggi/2016-07-05/puglia-trani-perla-adriatico-163551.shtml/|titolo=|accesso=4 decemmre 2021|dataarchivio=7 settemmre 2021|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20210907123408/https://st.ilsole24ore.com/art/viaggi/2016-07-05/puglia-trani-perla-adriatico-163551.shtml|urlmorto=sì}}</ref><br/>Atene de le Pugghie<ref name="pannunziomagazine.it">{{Cita web|url=https://www.pannunziomagazine.it/torniamo-al-de-sanctis-del-discorso-di-trani-di-giuseppe-brescia/|titolo=}}</ref><ref name="traniviva.it">{{Cita web|url=https://www.traniviva.it/notizie/omaggio-a-de-sanctis-sostenitore-di-trani-dell-italia-unita/|titolo=}}</ref>
|Motto = {{maiuscoletto|Fortis Ferox Fertilis}}
|Mappa = Map of comune of Trani (province of Barletta-Andria-Trani, region Apulia, Italy).svg
|Didascalia mappa = Posizione d'u comune de Trane jndr'à provinge de Barlette-Andrie-Trane
}}
'''Trane''' ('''Trani''' {{audio|It-Trani.ogg}}, jndr'à 'u [[Lènghe tagliàne|tagliàne]]<ref>{{cita libro |autore1=Teresa Cappello |autore2=Carle Tagliavini |wkautore2=Carlo Tagliavini |titolo=Dizionario degli etnici e dei toponimi italiani |città=Bologna |editore=Pàtron |anno=1981 |p=582 |sbn=IT\ICCU\UMC\0979712}}</ref>) jè 'nu [[Comune (Itaglie)|comune tagliàne]] de {{formatnum:54890}} crestiàne<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>, capeluèche, 'nzieme a [[Barlette]] e [[Andrie]], d'a [[provinge de Barlette-Andrie-Trane]] jndr'à [[Pugghie]], se affacce sus a 'u [[Mare Adriateche]].
Durande 'u medioeve ha state 'nu cendre urbane 'mbortande assaije e scale commerciale sus a l'Adriateche<ref>{{Cita pubblicazione|autore=Vittorio Franchetti Pardo|titolo=La città di Trani nel Medioevo|rivista=Conferenza presso la Facoltà di Architettura dell’Università di Bari}}</ref>; se penze ca se ave promulgate 'u prime [[codece maritteme]] d'u munne occidendale, le ''[[Ordinamenta et consuetudo maris]]'', jndr'à 'u [[1063]]<ref>{{Cita libro|autore=Francesco Schupfer|titolo=Trani ed Amalfi - studi sulle consuetudini marittime del medioevo|annooriginale=1892|editore=Loescher}}</ref>.
Jè sede de [[trebbunale]] e de [[Sezione de Archivije de State de Trane|sezione de Archivije de State]]. 'A cetate ha state sede d'a [[Regge Udienze]] provingiale pe cchiù de doje sechele, da 'u [[1586]] a 'u [[1806]], cu funziune de capeluéche e de prengepàle cendre amministrative e giudiziarie pe l'andiche provinge de [[Terre de Bare (provinge)|Terre de Bare]]; cchiù nnande devendò sede d'a [[Corte d'Appelle]] de le Pugghie<ref>{{Cita web|url=https://www.ordineavvocatitrani.it/consiglio/la-storia-del-tribunale-di-trani-storia-antica/|titolo=}}</ref>.
'A produzione economeche jè diverse: apparte l'estrazione e fatiamende de le cave sue d'a [[petre de Trane]], stè l'industrie de calzature, abbigliamende, metalmeccaneche e d'u legne<ref name=":8">{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/trani/|titolo=Trani}}</ref>; se produce 'u [[Moscate de Trane]]. Sò sveluppate 'u settore terziarie e 'u turisme, sie culturale ca balneare<ref name=":9">{{Cita web|url=http://www.comuni-italiani.it/16/balneari.html|titolo=Località balneari nella Regione Puglia segnalati da Legambiente nella Guida Blu.}}</ref>. 'A cetate jè recanusciute 'mbrà le [[cetate d'arte]] d'a Pugghie<ref name=":0">{{Cita web|url=https://www.regione.puglia.it/documents/538827/1168238/Atto+_2018_74_056_DIR.pdf/fb960f20-3224-c996-2b2f-3b678aac15c2?t=1615377389622|titolo=DD n. 2018/74/056 d'u 09/10/2018}}</ref>, grazie a' rilevanze storeche e artisteche<ref name=":10">{{Cita web|url=https://www.regione.puglia.it/documents/538827/1168238/Atto+_2018_74_056_DIR.pdf/fb960f20-3224-c996-2b2f-3b678aac15c2?t=1615377389622|titolo=art.3 co.1 - linee guida sui requisiti delle Città d'arte}}</ref> d'u borghe andiche e de monumiende quale 'a [[Cattedrale de Trane|cattedrale]] [[Architetture romaneche|romaneche]] e 'u [[Castelle sveve (Trane)|castelle sveve]].
== Sciugrafije fiseche ==
{{'Ndruche pure|Sciugrafije d'a Pugghie}}
=== Territorie ===
{{citazione|''Là dove l'Adriatico già promette lo Jonio e perde il verde acidulo sotto le squame d'un azzurro tiepido e denso, questa città (...), Trani, eleva un duomo alto come un'acropoli e una torre che ne misura la distanza dal cielo.''|[[Cesare Brandi]], ''Inno a Trani''}}
[[File:Panoramic of Trani (1) - Villa con mare.jpg|thumb|upright=2.3|Panorameche d'a coste, jndr'à 'u tratte 'mbrà 'a Ville Comunale e 'u [[Monastere de Sanda marije de Culonne|Monastere de S. Marije de Culonne]]]]
'A cetate ste sus 'a coste adriateche 42 km a nord de Bare, a 'n'altitudine de 7 metre s.l.m. 'Na 'nzenature piccele naturale, generate jndr'à l'andichità da 'a foce de 'nu jume oramaie scombarse, corresponne a 'u puérte cetadine. 'U territorie jè soprattutte pianeggiande, pure ca recade jndr'à l'estreme porzione settendrionale d'a Vasce [[Murge]] barese, caratterizzate da 'na serie de terrazze, addò l'altezze massime jè raggiunde in corrispondenze d'a matine de Sand'Elìe (a cchiù o mene 200 metre s.l.m), ca vonne verse 'a coste. 'U 'ndere territorie jè percorse da tanda [[Lame (geologgije)|lame]], 'mbrà le quale 'a cchiù 'mbortande jè Lame Paternem ca segne 'u confine cu 'u comune de [[Bisceglie]].
Le caratteristeche geologgeche d'u territorie onne permesse 'u sveluppe de l'attivitate estrattive d'a [[petre de Trane]], preggiate rocce calcarée, pe anne une de le cchiù 'mbortande motore de l'economije cetadine. L'attivitte estrattive de le urteme decennie ave però provocate irrimediabbilmende alteraziune d'u territorie, sie a levèlle ambiendale ca paesaggisteche, cu 'u probbleme angore osce a die irrisolte de le arée dismesse, fattore de rischie ambiendale e sanitarie, difficilmende recuperabbele<ref>{{Cita web|url= http://www.lapideiculturali.unifi.it/prin2004/_contents/Canosa/04_Territorio/60.pdf|titolo= A.Paglionico, D.Sollitto: ''Analisi delle aree estrattive dismesse nel territorio di Trani'', Convegne ''Le risorse lapidee dall'antichità ad oggi in area mediterranea, Canosa di Puglia, 25-27/09/2006''|accesso= 3 scennare 2013|urlarchivio= https://web.archive.org/web/20150402092138/http://www.lapideiculturali.unifi.it/prin2004/_contents/Canosa/04_Territorio/60.pdf|urlmorto= sì}}</ref>.
'A coste sud jè caratterizzate da 'a presenze de [[falesie]] piccele, formazione geologgeche tipeche d'u tratte de coste 'mbrà Trane e Bisceglie: 'u sfruttamende antropeche, l'erosione da vanne de le mote ondose e pe urteme le opere de conzolidamende d'a coste onne notevolmende redimenzionate l'estenzione de le falesie, presende oramaje sulamende jndr'à 'u tratte de coste 'mbrà 'u Lide Matinelle e 'a Torre Olivieri, a 'u confine cu 'u comune de Bisceglie.
'A vanne settendrionale d'u territorie, sciugafecamende condinue a' valle d'u jume [[Ofande]], se destingue pa presenze de' na [[zone umide]] costiere, jndr'à località Boccadore-Ariscianne, caratterizzate da 'a presenze de 'nu sbuènne de sorgende de acque salmastre, ca costituisce 'nu importante habitat naturale pe tanda specie anemale e vegetale.
[[File:Vigneto 1 Trani.jpg|miniatura|Vignetw jndr'à l'agre de Trane]]
'A vegetazzione d'u territorie jè fatte da [[pinus|pine]] (jndr'à le varietà [[Pinus pinea|domesteche]], [[Pinus pinaster|marittime]] e [[Pinus halepensis|de Aleppe]]), [[carrube]], [[corbezzole]], [[lentische]], [[querce]], [[ginepre]] e [[eriche]]. Le colture cchiù diffuse sò chidde de [[alìe]], [[amennele]] e [[uve]] da vine, in particolar mode d'u [[Moscate de Trane doce naturale|Moscate de Trane]].
=== Clime ===
[[File:Panorama trani.jpg|thumb|Vedute da 'u fortine, a 'u tramonde]]
* [[Classificazione climateche]]<ref>{{Cita web|url=http://www.confedilizia.it/clima-ZONE.htm|accesso=25 marzo 2007|titolo=Pagina con le classificazioni climatiche dei vari comuni italiani|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20100127140928/http://www.confedilizia.it/clima-ZONE.htm|urlmorto=sì}}</ref>:
** [[Zone climateche]] C;
** [[Grade sciurne]] 1190
Seconde 'a [[classificazione de le clime de Köppen]] 'a cetate appartene a' fasce ''Csa'' cioè a 'u clime temberate de le medie latitudine cu staggiune assaije cavede (temberature medie assolute d'u mese cchiù cavede non inferiore a le 22 °C) e staggione assutte. 'U clime tranese hè tipicamende [[Mar Mediterranée|mediterranée]]. Essenne 'na cetate costiere, l'umidità relative se mandene assaije ierte pe tutte l'anne, cu 'nu valore medie d'u 70%. 'A brezze marine face sine ca le temberature d'a staggione non ge 'nghianane generalmende sus a le 32 °C. Sulamende in case de vinde forte de libecce, pe effette favoneche, se ponne raggiungere e certe vote superà le 40 °C. (Record de +45,4 °C pe Bare Palese)<ref>{{Cita web|url= http://www.meteo-net.it/statistiche/estremi.aspx|titolo= Record meteo estremi|accesso= 25 settemmre 2010|urlarchivio= https://web.archive.org/web/20081226125538/http://www.meteo-net.it/statistiche/estremi.aspx|urlmorto= sì}}</ref>. Pure le temberature 'nverale sò abbastanze condenute. Non ge sò sare le arrive de arie fredde nord oriendale ca certe vote ponne carrescià precipitaziune pure de tipe nevose. Le piogge sò congendrate soprattutte l'autunne e 'a vernate, quase assende jndr'à 'u periode d'a staggione e soprattutte de carattere temboralesche.
{{ClimaAnnuale
| nome = Trane
<!-- Temperature massime mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in °C), da gennaio (01) a dicembre (12) -->
| tempmax01 = 11.4
| tempmax02 = 12.4
| tempmax03 = 14.9
| tempmax04 = 18.5
| tempmax05 = 23.3
| tempmax06 = 27.7
| tempmax07 = 30.7
| tempmax08 = 31.7
| tempmax09 = 26.8
| tempmax10 = 21.4
| tempmax11 = 16.5
| tempmax12 = 12.9
<!-- Temperature minime mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in °C), da gennaio (01) a dicembre (12) -->
| tempmin01 = 4.1
| tempmin02 = 4.3
| tempmin03 = 6.0
| tempmin04 = 8.4
| tempmin05 = 12.3
| tempmin06 = 16.2
| tempmin07 = 19.8
| tempmin08 = 20.0
| tempmin09 = 16.2
| tempmin10 = 12.3
| tempmin11 = 8.5
| tempmin12 = 5.6
<!-- Piovosità totali mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in mm), da gennaio (01) a dicembre (12) -->
| pioggia01 = 52
| pioggia02 = 58
| pioggia03 = 46
| pioggia04 = 43
| pioggia05 = 39
| pioggia06 = 30
| pioggia07 = 22
| pioggia08 = 26
| pioggia09 = 49
| pioggia10 = 61
| pioggia11 = 62
| pioggia12 = 60
<!-- Umidità percentuali medie mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in %), da gennaio (01) a dicembre (12) -->
| umido01 = 76.6
| umido02 = 75.1
| umido03 = 73.5
| umido04 = 71.1
| umido05 = 68.7
| umido06 = 64.2
| umido07 = 60.2
| umido08 = 61.3
| umido09 = 68.3
| umido10 = 74.4
| umido11 = 76.5
| umido12 = 77.0
}}
== Origgene d'u nome ==
[[File:Peutingeriana Aufidus.JPG|miniatura|Stuézze d'a [[Regio II Apulia et Calabria|Regio Apulia]] jndr'à [[Tabula Peutingeriana]]; jè indicate 'a posizione de ''Turenum'' (Trane) e 'a distanze, in miglie romane, ca 'a separe da ''Bardulos'' (Barlette) e da ''Natiolum'' (Giovinazze)]]
L'anlisi etimologgeche d'u toponime ''Trane'' jè conseguenze d'u rapporte de dependenze da 'u nome ''"Turenum/Tyrenum"'' ca 'ndicave 'u luéche addò nasce 'a cetate de osce a die. Stu nome jè attestabbele ggià jndr'à l'età classeche deducennele da l'etniche ''"Turnantini"'' repurtate da [[Plinie 'u Vecchie|Plinie]] ([[Naturalis historia|N.H.]]III.105) e presende jndr'à forme ''"Turenum"'' jndr'à [[Tavole Peutingeriane]]. 'U nome de osce a die "Trani" jè ambiamende canusciute jndr'à culture italiche d'u [[XIV sechele|XIV sec.]] ([[Giuanne Boccaccio|Boccaccio]], [[Decameron|Dec.]], II.4.28.30). 'U probbleme toponomasteche ha state cchiù vote afrondate da le studiuse, da G. Alessio e F. Ribezzo 'nzigne a le urteme analise sus 'a toponomasteche pugghiese coordinate da G. B. Pellegrini.
Conzideranne quinde l'ipotesi ca 'u nome "Trani" derive da "Turenum/Tyrenum", se pò relevà jndr'à quiste 'na base ca forme ''-tur'' ambiamende attestate jndr'à le lènghe preclasseche in ambite tirreneche e adriateche de l'[[età d'u firre]], conseguende a 'n'infiltrazione de strate o sostrate lenghuistece ellenece e illirice. Seguenne sta ipotesi 'nderpretative 'u toponime "Turenum" se mette jndr'à 'na fase abbastanze ierte, arcaiche, de le lènghe mediterranée.<ref>Le conzideraziune sus a 'u toponime "Turenum" sò pigghiate e rielabborate da 'a "Nota sull'origine del toponimo Trani" d'u dott. Mechèle Balice jndr'à "La città come organismo - Lettura di Trani alle diverse scale" de G. Strappa, M. Ieva, M.A. Dimatteo - Saggi e Monografie del Politecniche de Bare - Adda Editore</ref>
Vale 'a pene arrecurdà pure le otre ipotesi avenute apprisse: 'a tradizione storiografeche andiche arrecurdave cumme 'u nome de Trane ere legate a l'eroe d'a [[mitologgije greche]] [[Diomede]], cu 'u figghie [[Tirrene (mitologgije)|Tirrene]] avere funnate 'a cetate; 'n'otra ipotesi dice ca 'u toponime puteve essere 'a forme redotte de ''Traiane'', nome ca pò essere state date a' cetate in onore d'u [[Traiane|'mberatore]], 'u quale ave legate 'u nome sue jndr'à 'u territorie a 'u passagge d'a [[Vie Traiane|Vie Appie Traiane]]; 'n'otre angore ave viste 'u nome cumme derivazione da 'u termine medievale ''trana'' (o ''traina'') ca stave a 'ndicà 'n'inzenature adatte a' pesche<ref>[[Trani#cite ref-5|'''^''']] AA. VV., ''Dizionario di toponomastica'', Torine, UTET, 1990, p. 782, ISBN 88-02-07228-0.</ref>.
== Storie ==
{{'Ndruche pure|Storie d'a Pugghie}}
=== Le origgene ===
[[File:Trani Monastero posteriore.jpg|miniatura|'U promondorie de Cape Culonne, addò nascerene le prime 'nzediamiende de l'[[Età d'u bronze jndrà l'Europe|età d'u bronze]]]]
Quacche acchiamende archeologgeche ca conziste jndr'à tracce de 'nzediamiende javetative de l'[[Età d'u bronze jndrà l'Europe|età d'u bronze]] sus a 'u promondorie de Cape Culonne attestate le origgene preistoreche d'a presenze umane jndr'à 'u territorie. Onne state acchiate reste de capanne cercolare e rettangolare, rispettivamende de l'età d'u bronze e d'u bornze finale, documendate [[Dolium|dolie]] de argille decorate cu scanalature e signalate cerameche micenée.<ref>{{cita libro|titolo= Italia meridionale e mondo miceneo |autore= Marche Bettelli |anno= 2002 |isbn= 9788878142992 |editore= All'Insegna del Giglio}}</ref>
Pa genesi e 'u sveluppe d'u javetate de osce a die, le caratteristeche d'u territorie averena essere condiziune favorevole a 'u sveluppe de 'nu 'nzediamende: 'a presenze d'u puérte de origgene naturale, jndr'à 'na conghe mise in posizione riendrate respette a' linée de coste, formate da l'azione erosive de 'nu torrende andiche arrecurdate jndr'à documiende andiche cumme ''flumicellus'' determinave 'nu approde agevole e secure pe le andiche 'mbarcaziune; pò 'u clime mite e l'abbondanze de 'mbortande resorse quale 'u mare pescose, 'u terrene fertile e 'a petre calcarée, favoriscene 'u sveluppe de le prime stanziamiende.<ref name=":3" />
=== L'età romane e tardeandiche ===
[[File:Interno chiesa san Martino Trani.jpg|miniatura|'A [[Chiesere de San Martine (Trane)|chiesere de San Martine]], de epoche iertemedievale]]
Le tracce cchiù congrete de 'nu 'nzediamende urbane jndr'à 'u site d'a cetate de osce a die rimannene a periode none precedende a l'arrive de le [['Mbere romae|Romane]]. 'A cetate avenìe 'ndicate cu 'u nome de ''Turenum'' jndr'à [[Tavole Peutingeriane]], 'a cope medievale de 'nu stradarie de l'andiche Rome.
Sotte a le romane, a le tiembe d'u 'Mberatore [[Marche Aurelie]], 'a cetate ere 'nu Municipie, cumme se releve da 'n'andiche 'scrizione ca ste jndr'à 'u cortile de Palazze Beltrani:
{{citazione||Fonte bibliogr.: da {{Cita web|url=https://books.google.it/books?id=gv6Lnr-RkCMC&pg=PA141&lpg=PA141&dq=Abitanti+citt%C3%A0+Trani+nel+1700&source=bl&ots=DGNylE6EMQ&sig=Qhvpfd9riGcV_6RBDsJsyiLK4xw&hl=it&sa=X&ved=0ahUKEwiAu4jFlLvMAhWFtxQKHTE2DHAQ6AEINzAE#v=onepage&q=Abitanti%20citt%C3%A0%20Trani%20nel%201700&f=false|titolo=Istorica Descrizione del Regno di Napoli diviso in dodici province|autore=|data=|accesso=}}
|Imp. Caesa<br>
Ri Divi Anto<br>
Nini Filio Divi<br>
Hadriani Nepoti<br>
Divi Traiani Part.<br>
Pron. M. Aurel.<br>
Antonino Augusto<br>
Pontif. Max<br>
Trib. Pot. XV. Cons.II.<br>
Publ. D. D.|lingua=la}}
L'urteme righe de l'iscrizione reporte: ''Publico Decurionum Decreto.'' Quinde ''Turenum'', osce a die Trane, ere 'nu [[Municipie (storie romane)|Municipie]] in quande avere 'u Collegge de le [[Decurione|Decuriune]].
Testimonianze d'a presenze romane jndr'à 'u territorie de ''Turenum'' sò: 'nu mauseolée appartenute a' famigghie de le Bibii, 'nzippate probbabbilmende jndr'à 'u [[III sechele a.C.]] vecine a 'u ''flumicellus'' e scettate 'nderre jndr'à seconde metà d'u [[XIX sechele]]; le mure de [[Opere reticolate|opus reticolatum]] cumme arginature de 'nu torrende ca sfociave jndr'à l'inzenature d'u puérte, addò le reste avenèrene ausate pò cumme fondamende pu sottepassagge ferroviarie de vie Torrende Andiche; 'a sculture litiche de 'nu lione osce a die mise sus a 'u sagrate d'a [[Chiesere de Sand'Agustine(Trane)|chiesere de Sand'Agustine]]; doje epigrafe ca resalene a l'epoche de le 'Mberature [[Marche Aurelie]] e [[Costande I|Costande]], mò presende respettivamende jndr'à 'u palazze Beltrsani e jndr'à [[Chiesere de Sand'Andrée (Trane)|chiesere de Sand'Andrée]]; le ruvine de 'na ville urtemamende acchiate acchiate lunghe 'u tratte de coste verse Bisceglie, reconducibbele a 'u [[I sechele a.C.]]<ref>{{Cita web|url= http://www.tranilive.it/news/Attualit%C3%A0/210/news.aspx|titolo= Una villa romana alla "seconda spiaggia", da Tranilive (5/11/2008)|accesso= 25 settemmre 2010}}</ref>
'A cetate ha state sede de diocesi jndr'à l'età tardeandiche, 'u vescove Eutichie mise 'a probbie firme a 'u Congiglie Romane d'u 501 e a stu periode appartenene le reste de 'nu edificie de culte acchiate sotte a 'u piane d'a cripte longitudinale d'a Cattedrale romaneche.<ref>{{Cita web|url=http://cartapulia.it/dettaglio?id=127673|titolo=Trani - Carta dei Beni Culturali della Regione Puglia|sito=cartapulia.it |accesso=22 decemmre 2021}}</ref>
=== 'U Medioeve ===
{{quote|Trane ere une de le cchiù 'mbortande puérte d'a Pugghie, da sembre crocevie de popole e culture d'u Mediterranée e porte pe l'Oriende, testimone cu le chieseere sue, cu le palazze e 'a storie soje, de quedde età de mmienze, da sembre ricche de fascine e de mistere.|lingua=roa-tara|-|Trani era uno dei più importanti porti della Puglia, da sempre crocevia di popoli e culture del Mediterraneo e porta per l'Oriente, testimone con le sue chiese, con i suoi palazzi e con la sua storia, di quell'età di mezzo, da sempre ricca di fascino e di mistero.|lingua=it}}
[[File:Louis-Jean Desprez, The Cathedral at Trani, 1778, NGA 47092.jpg|miniatura|'A chiazze d'a [[Cattedrale de Trane|Cattedrale]], [[1778]]<ref>[[acquerelle]] de [[Louis Jean Desprez|Louis-Jean Desprez]] d'u [[1778]]</ref>|sinistra]]
[[File:ordinamentaTrani.JPG|miniatura|verticale|Le [[ordinamenta et consuetudo maris]]]]
Apprisse a' [[cadute d'u 'Mbere romne d'Occidende]] accumenzò jndr'à Pugghie 'u periode [[bizzandine]], caratterizzate da 'na pause de [[Regne longobbarde|dominazione longobbarde]] e da le minacce ca avenèvane da 'u mare pe màne de le [[Saracine]]. Ha state comungue 'u [[Medioeve]] 'u periode d'ore d'a cetate.
Le evidenze storeche e archeologgeche devendane cchiù 'mbortande partenne da 'u [[IX sechele]] a.C. Sotte 'a dominazione longobbarde Trane ha state sede de 'nu [[gastaldate]] e aqquà avenìe spustate 'a [[sede vescovile]], 'nzigne a quidde mumende stave a Canose, destrutte da le Saracine jndr'à 'u [[813]]. Apprisse a' cadute de l'[[Emirate de Bare]], le [[Bizzandine]] repigghiarene 'u condrolle de Trane, ca sa semblice [[vicus]] avere devendate oramaje 'na cetate fortificate, 'a cetate avere 'na cinde murarie cu quattre porte, ''Porte Aurée o Andiche'', ''Porta Nove'', ''Porte Vetere'' e ''Porte Vassalle''.
Pò, seconde 'u Diacone Paole, jndr'à 'u periode jndr'à 'u quale Bare scìe jndr'à le mane de le Saracine, e 'nzgine a' libberaziona soje, 'a cetate de Trane devendò pure sede d'u Streteghe, massime rappresendande de le bizzandine jndr'à 'u Sud Itaglie. Jndr'à stu periode 'u puérte d'a cetate ave avute 'nu sveluppe forte forte.
Durande 'u periode de appartenenze a 'u [['Mbere bizzandine]] 'a cetate godeve de 'nu certe grade de prestigge e autonomije cumme punde de 'ngondre 'mbrà Oriende e Occidende. Jndr'à 'u 1010 e jndr'à 'u 1018 'a cetate se aunisce a le mote guidate da [[Melo de Bare]] condre a le bizzandine, ca reprimene 'a revolte e repigghianne 'u condrolle d'a cetate 'mbonde a l'arrive de le [[Normanne]].
Jndr'à 'u [[1042]] 'a cetate avenìe scacchiate cumme sede de une de le dudece baronìe addò avenìe devise 'a [[Condée de Pugghie]]: assignate a 'u conde [[Pitre de Trane|Pitre]], avenìe espugnate sulamende diverse anne apprisse. Jndr'à stu periode 'a cetate gudìe de 'nu certe grade de autonomje, duvute a 'u condrolle oramaje formale da vanne de le guvernature bizzandine e a le lotte de potere 'mbrà le diverse rame d'a famigghie [[Altavilla]].
'A cetate cadìe definitivamende sotte a 'u [[Conguiste normanne de l'Itaglie meridionale|dominie normanne]] jndr'à 'u [[1037]], apprisse 50 sciurne de assedie, pe màne de [[Robberte 'u Guiscarde]].
Jndr'à stu periode, correspondende a' prime crociate, precisamende jndr'à 'u [[1099]], ca jndr'à cetate se accumenzarene le fatìe pa costruzione d'a [[Cattedrale de Trane|cattedrale]] in onore d'u sande patrone [[Nècole Pellegrino|San Nècole pellegrine]], 'nu uagnone greche in viagge verse [[Rome]] ca murìe a Trane, apprisse de le sciurne de malatìe e quacche miracole, e canonizzate subbete apprisse a furore de popole. Ggià allore avère granne 'mbortanze 'u puérte, ca pò devende punde de partenze e de retorne de diverse [[crociate]].
==== 'U primate commerciale e le [[Ordinamenta et consuetudo maris]] ====
[[File:Trani porta della cattedrale xilografia di Barberis 1898.jpg|miniatura|verticale|'U Portale d'a [[Cattedrale de Trane|Cattedrale]], [[XII sechele]]<ref name=":12">[[xilografije]] de Barberis, [[1898]]</ref>]]
[[File:Trani porta della chiesa di San Giacomo xilografia di Barberis 1898.jpg|miniatura|verticale|Porte d'a [[Chiesere de San Giacome (Trane)|chiesere de San Giacome]] [[XII sechele]]]]
Sotte a 'u dominie normanne 'a cetate gudìe, 'nzieme a le otre comunitate pugghiese, de 'na maggiore autonomje respette a 'u cendralisme d'u guverne Bizzandine. Le tranise se aunirene a le ribelliune frequende condre a le sovrane d'[[Altaville]], avenenne però sconfitte sie da [[Ruggere II]] jndr'à 'u 1134 ca, definitivamende, da 'u successore sue, [[Guglieme 'u Malo]], ca jndr'à 'u [[1156]] punìe duramende 'a cetate 'nzieme a le otre ribbelle pugghiese, 'mbrà le quale Bare ca avenèrene quase combletamende destrutte.
Jndr'à cetate furì 'u commerde de frumende e uegghie, destinate a le puérte de tutte l'Adriateche, in particolare verse 'a coste dalmate e [[Venezie]]. A testimonianze d'a prosperità economeche raggiunde 'mbrà l'XI e 'u XII sechele ste 'a costruzione d'a maestose [[Cattedrale de Trane|Cattedrale]] e 'a promulgazione de le [[Ordinamenta et consuetudo maris|Ordinamenta Maris]] jndr'à 'u [[1063]], seconde 'a datazione tradizionale, le quale rappresenderebbere 'u prime esembie de codece maritteme jndr'à 'u Mediterranée.
'U puérte, cu 'a 'nzenature naturale ca 'u faceve 'nu punde de approde strateggeche pa protezzione de le nave, devendò une de le prengepàle punde de 'mbarche pe le crociate in partenze verse 'a Terrasande. 'A cetate ere sede de 'nu ''"ospitale"'' de le [[Cavagliere temblare]], cu annesse 'u 'mbarcadere e 'a preggevole [[Chiesere de Ognessande (Trane)|chiesere]].
Durande 'a Sumane Sande d'u 1195, [[Enriche VI de Svevie|Enriche VI]], attane de [[Federiche II de Svevie|Federiche II]], annugiò trionfalmende, da Trane, 'a [[Crociate d'u 1197|crociate]].<ref>{{Cita web|url=https://issuu.com/rivista.militare1/docs/16._il_lazio_meridionale_tra_papato_e_impero_al_te|titolo=IL LAZIO MERIDIONALE TRA PAPATO E IMPERO AL TEMPO DI ENRICO VI by Biblioteca Militare - Issuu|sito=issuu.com|lingua=en|accesso=2022-10-06}}</ref>
'Nu documende 'mbortande ca reguarde l'aspette de Trane e de l'[[Arcidiocesi de Trane-Barlette-Bisceglie|Arcidiocesi]] soje jndr'à 'u [[XII sechele]] jè 'a [[Bolle pontificie|Bolle]] ''“Dignitatem ecclesiis”'', previlegge de [[Pape Calliste II]] d'u 6 novemmre 1120 dirette a l'Arcivescove de Trane Bisanzie II; quiste testimonie, pure, l'esistenze jndr'ò quedda date d'u ''Monastere de Sanda Marije d'u Monde'', jndr'à 'u quale pò avène costruite jndr'à 'u sechele apprisse [[Castel d'u Monde]]<ref>{{Cita web|url=https://www.andriarte.it/CastelDelMonte/documenti/Documenti-1240.html|titolo=Lettera dell'Imperatore Federico II al giustiziere di Capitanata Riccardo da Montefuscolo per la predisposizione dei materiali e di quanto necessario alla costruzione di un castello presso la chiesa e monastero di Santa Maria del Monte - 1240}}</ref>, e l'appartenenza soje a' Cetate e a l'Arcidiocesi de Trane<ref>{{Cita web|url=https://www.andriarte.it/Episcopio/documenti/BollaCallistoII_1120_SMariaDalMonte.html|titolo=Documenti: Bolla del 1120 di Callisto II - Monastero S. Maria dal Monte}}</ref>. Ste condenute avenèrene confermate, cchiù o mene repetenne pure 'a forme d'u teste, jndr'à otre bolle pontificie apprisse fatte pe tutte l'arche d'u [[XII sechele]]<ref>{{Cita web|url=https://www.andriarte.it/Episcopio/documenti/BollaCelestinoIII_1192_SMariaDalMonte.html|titolo=Documenti: Bolla del 1192 di Celestino III|accesso=2021-12-23}}</ref>. da 'u teste d'a bolle:
{{citazione|Cu 'u scritte d'u nostre privilegge de mò, quide, confermiame pe sembre a te e a le successure tune qualungue titole e qualungue parrocchie se sape ca appartene a' chiesere de l'arcivescovade de Trane, vale a dicere in relazione a le cetate de Trane, Corate, Andrie, Barlette, Bisceglie, cu tutte le lore pertinenze e chiesere costruite jndre e fore; 'U monastere de Sanda Marije d'u Monde, ca se iacchie jndr'à 'u territorie d'a cetate de Trane, cu otre monastere e chiesere ca appartenene a le luèche de sus e quand'otre jè canusciute ca appartene leggittimamende e regolarmende a' chiesere vostre.|Fonde bibbliogr.: da Ms. *original aux Archives du chapitre de Trani. - Éd. Prologo, Le carte che si conservano nello archivio del capitolo metropolitano della città di Trani (dal IX secolo fino all’anno 1266), p. 72. - Cat. Philippus Jaffé-S.Loewenfeld, in " Regesta pontificum romanorum : ab condita ecclesia ad annum post Christum natum MCXCVIII", Tomus I, Lipsiae, 1885, n° 6866, p.797" - nella pagina web Documenti: Bolla del 1120 di Callisto II - Monastero S. Maria dal Monte in https://www.andriarte.it/index.html|Per presentis igitur privilegii paginam tibi tuisque successoribus in perpetuum confirmamus quicquid dignitatis et quicquid parochiarum ad Tranensis archiepiscopatus ecclesiam cognoscitur pertinere, urbem videlicet Tranensem, Coratum, Andrem, Barulum, Vigilias cum omnibus pertinentiis suis et ecclesiis constructis intus et foris; monasterium Sanctae Mariae de Monte, quod in territorio Tranensis civitatis situm est, cum aliis monasteriis et ecclesiis ad predicta loca pertinentibus, et quaecunque alia ad vestram ecclesiam juste atque canonice pertinere noscuntur.|lingua=la}}
==== Federiche II de Svevie ====
Jndr'à 'u [[XIII sechele]] 'a popolazzione d'a cetate jè valutate, seconde l'ause d'u censimende in base a le ''"fuechere"'' sus a l'ordine de cchiù o mene 12-13 mile crestiàne, mendre,jndr'à 'u stesse periode, 'a popolazzione de Bare ere cchiù o mene 10-11 mile crestiàne: 'mbrà le cetate in Occidende d'u periode, ste dimenziune stavane a connotà 'nu cendre urbane de dimenziune medie-granne.
Trane pò essere arrevate a stu sveluppe apprisse ca Canose avenìe destrutte da le attacche de le Saracine, e a partì da quidde mumende, cu 'u passagge da 'a dominazione bizzandine a quedda normanne, addò 'a cetate comungue se oppose, e pò pure cu le sveve, angioine e oltre, Trane avìe speciale privilegge e beneficie pu commerce maritteme.<ref>{{Cita pubblicazione|nome=Vittorie Franchetti|cognome=Pardo|titolo=La città di Trani nel Medioevo|accesso=11 dicembre 2021|url=https://www.academia.edu/7121068/La_citt%C3%A0_di_Trani_nel_Medioevo}}</ref>
'U punde cchiù ierte d'a prosperità avenìe raggiunde cu 'a dominazione sveve: durande 'u regne de [[Federiche II de Svevie|Federiche II]], cu 'u privilegge d'u 28 abbrile [[1215]], 'a cetate se facìe confermà e allarià le deritte andiche e le beneficie de le quale gudeve: 'a flotte avenìe putenziate, le cetadine avenèrene esendate da 'u pajamende de le tasse de angoragge pe tutte le coste d'a Pugghie e avenèrene esonarate da partecipà a spediziune militare terrestre, putenne armà in cambie doje galee e avenìe lore garandite 'u deritte de essere chiamate in giudizie unicamende da giudice tranise, e sulamende jndr'à l'ambite d'u fore locale; avenìe conferite 'u deritte dfe cetadinanze a le furastire ca se avèrene trasferite jndr'à cetate. 'Mbrà le demostraziune de libberalità d'u 'mberatore sveve avenìe date 'a congessione de libbertà de culte a le ebbrée, ca jndr'à cetate furmavane 'na comunità prosperose.<ref name=":3" /><ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/trani_(Enciclopedia-Italiana)|titolo=TRANI in "Enciclopedia Italiana"|lingua=it-IT|accesso=2021-11-19}}</ref>
==== 'A comunitate ebbraiche ====
{{'Ndruche pure|Comunitate ebbraiche de Trane}}
[[File:Scolanova Synagogue.jpg|thumb|upright|'A [[sinagoghe Scolanova]]]]
'A presenze de 'nu grosse [[Comunitate ebbraiche|'nzedimende ebbraiche]] condrebbuì in mode 'mbortande a' prosperità cetadine: 'a comunitate animave 'nfatte le commerce e le studie e rappresendò pe tanda tiembe 'u cchiù granne 'nzedimanede de l'Itaglie meridionale. 'A [[comunitate ebbraiche de Trane]] se allariò soprattutte grazie a le espulsiune de le lore correligionarie de le otre state, cumme 'a [[Castiglie]] jndr'à 'u [[1144]] e 'a [[Frange]] jndr'à 'u [[1182]]. 'A destruzione de Bare a opere de [[Guglieme 'u Malo]] favorìe 'u spustamende de le ebbrée barise jndr'à cetate, ca se ste preparave a devendà l'epicendre de le attivitate commerciale jndr'à Pugghie.
Le ebbrée se 'nzediarene jndr'à Giudecche, quartiere ca ste jndr'à vanne oriendale d'u borghe andiche e collegate a 'u puérte: probbie 'a vie ca scenne a 'u puérte jè chiamate angore osce a die vie Cambio, pe arrecurdà le banghe de cange d'a comunitate ebbraiche, eppure de amalfitane e ravellese. Jndr'à Giudecche stavane quattre sinagoghe, de le quale se onne stepate 'a [[Sinagoghe-musée Sand'Anne|Sinogoghe Granne]] - pò chiesere de S. Anne e osce a die Musée, [[Sinagoghe Scolanove]], Sinagoghe de San Leonarde e Sinagoghe San Pitre 'u Martire. Fore de le Mure Federiciane se acchiave 'u Cimitere Ebbraiche. 'Nu ritratte 'mbortande d'a situazione de le ebbrée jndr'à cetate 'u face [[Beniamine de Tudela]], ca facenne tappe a Trane (cetate ca a le uecchie d'u visitatore apparive «Granne e Belle») durande 'u viagge sue, censìe 'a comunitate ebbraiche jndr'à 200 famigghie, dedite a le attivitate commerciale e artiggianale, cumme pe esembie tindorie e produzione de vase.
'U Quartiere Ebbraiche ave: Porte Andiche Vie 'A Giudea, Sinagoghe, d'a Giudecche, Mosè da Trane, viche 'A Giudea, larie Scolanove, Porte Nove.
'A comunitate ebbraiche avènie tutelate sie da le sovrane normanne ca da chidde sveve: cu l'arrive de le Angioine 'a situaizone peggiorò, cu 'mboseziune nuéve de trebbute e soprattutte favorenne le conversiune a 'u Crisitanesime. L'annichilimende d'a culture e de le tradiziune ebbraiche canuscìe l'apice sue durande 'u regne de [[Carle II de Durazze]], ca facìe trasformà le 4 sinagoghe d'a Giudecche jndr'à chiesere crestiane.
Pure ca 'a comunitate se avere jndr'à quacche mode conzervate, cumme demostrane le statute municipale congesse da Rre [[Ladislae I de Napule|Ladislae]] jndr'à 'u 1413, ca prevedevane 'a presenze de doje cetadine neofite jndrà 'u conziglie d'a cetate, sulamende cu l'arrive de [[Alfonze I de Napule|Alfonze d'Aragone]] se avìe arrete l'andiche tolleranze releggiose e 'a comunitate avenìe allariate grazie a le ebbrée ca ste fuscevane da 'a Spagne. 'A comunitate ebbraiche rumanìe jndr'à cetate 'nzigne a 'u [[1541]], quanne [[Carle V]] decretà 'a definitive espulsione de le ebbrée da 'u regne sue. In memorie d'a 'mbortande presenze ebbraiche a Trane, 'na [[Comunitate ebbraiche de Trane|comunitate ebbraiche]] nove ha state istituite jndr'à 'u [[2004]]<ref>[http://www.napoliebraica.it/wordpress/trani/ Trani]</ref><ref>{{Cita web|url=http://sinagogatrani.sistemab.it/gli-ebrei-a-trani/|titolo=Gli ebrei a Trani{{!}}Sinagoga Trani|accesso=31 dicembre 2013|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20140101022442/http://sinagogatrani.sistemab.it/gli-ebrei-a-trani/|urlmorto=sì}}</ref>.
==== 'A cinde murarie federiciane ====
[[File:Gennaro Moselli litografia della Porta Bisceglie.jpg|miniatura|''Porte Bisceglie'' litografie de Gennare Moselli <ref>[[litografie]] d'u pettore e 'ngisore Gennare Moselli [[1855]]</ref>]]
Federiche II promuovìe 'u rafforzamende de le fortificaziune urbane, funnanne jndr'à 'u [[1233]] 'u [[Castelle sveve (Trane)|castelle]] e facenne 'a cinda murarie nove<ref name=":6">{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/trani_(Enciclopedia-Italiana)|titolo=TRANI in "Enciclopedia Italiana"|lingua=it|accesso=9 decemmre 2021}}</ref>, ca pruteggìe 'a 'ndere 'nzenature d'u puérte e permettìe l'espanzione urbanisteche d'a cetate allarianne 'u perimetre de le mure. 'A cetate 'nzigne a allore avere rumaste condenute jndre a le andiche mure longobbarde, spannennese 'nu picche oltre. 'A murazione sveve, sus a le late ere prutette da 'nu fossate larje e avere 'u cape sue jndr'à 'u castelle, raggiungeve pò in direzione sud quedde ca osce a die jè Chiazze Gradenigo, e jndr'à stu tratte stave 'a ''"Porte de Barlette";'' condinuanne verse est, carresciannese in parallele a Corse Vittorie Emanuele e a Corse Cavour, pe spiccià 'nfine verse nord sus 'a penisolette addò mò ste 'a Ville Comunale, jndr'à zone chiamate ''"Cannete"''; Jndr'à prima vanne d'u tratte parallele a Corse Cavour, a l'inizie de ive Marie Pagano, se aprive 'a ''"Porte de Bisceglie"'', addò vecine vecine jndr'à 'u [[XVI sechele]] avenìe costruite 'a [[Chiesere de San Rocche (Trane)|chiesere de San Rocche]]<ref name=":7" />; le mure stavane atturne pure a le late verse 'u mare, e ste vanne sò angore esistende e ha state urtemamende restaurate e vesetabbele une de le andiche [[postierle]], quedde dette ''Porte Vassalle''; le mure erane 'nderrotte a le doje estremità da l'imboccature d'u puérte e addà stavane, e stonne angore osce a die, le doje torrette ca tenèvane le cape d'a catene de firre cu 'a quale se achiudeve l'accesse a 'u puérte. 'A murazione avere state quase combletamende scettate 'nderre jndr'à metà d'u [[XIX sechele]]; l'andamende e l'aspette de le fortificaziune jè rescontrabbele jndr'à certe planimetrie, jndr'à 'u disegne de [[Giuanne Battiste Pacichelli]] e jndr'à litofrafije de Porte Bisceglie de Gennare Moselli.<ref name=":5" />
==== Manfredi ====
[[Manfredi de Sicilie|Manfredi]], figghie de Federiche, condinuò l'opere de l'attane, congedenne 'u permesse de aprì logge e [[fondache]] a le prengepàle cetate marinare, 'mbrà le quale le [[repubbleche marenare]] de [[Ducate de Amalfi|Amalfi]]<ref>Armande Lodolini, ''Le repubbliche del mare'', edizioni Biblioteca di storia patria, a cure de l'Ente per la diffusione e l'educazione storica, Rome 1967 (pàgene 146)</ref>, [[Repubbleche de Genove|Genove]], [[Repubbleche de Venezie|Venezie]] e [[Repubbleche de Raguse|Raguse]]: le urteme doje 'nzediarene jndr'à cetate pure le console lore. 'Mbrà le comunitate ca popolarene 'a cetate jndr'à quidde periode, se arrecordane mercande le [[Ravello]], ca se 'nzediarene jndr'à 'na strade 'nguédde a le mure andiche, chiamate in lore onore ''"ruga Ravellensium"'', ricche de puteje e attivitate commerciale; 'nu sbuénne de banghiere fiorendine aprirene le sportelle jndr'à cetate.
Manfredi avìe 'u castelle d'a cetate cumme dimore predilette<ref>{{Cita web|url=https://www.catalogo.beniculturali.it/approfondimento/elenco-degli-edifizi-monumentali-italia-del-1902/puglia-provincia-bari/castello-federico-ii-trani|titolo=Catalogo Generale dei Beni Culturali|accesso=2021-12-22}}</ref> e 'u [[2 sciugne]] [[1259]] ve celebbrò cu granne onore le soje seconde nozze cu [[Elene Ducas|Elene Comneno Ducas]], figghie d'u [[despote d'Epire]] [[Mechele II d'Epire|Mechele II]].
=== Le periode angioine, aragonese e veneziane ===
[[File:QuadroPortoTrani.gif|thumb|'U puérte de Trane jndr'à 'u [[XVIII sechele]] de [[Jakob Philipp Hackert|Jacob Philipp Hackert]]]]
[[File:Monumento in ricordo della Disfida di Barletta (presso Corato).jpg|miniatura|verticale|Epitaffie d'a [[Disfide de Barlette|Disfide]] jndr'à l'agre de Trane<ref name=":14">[[xilografije]], [[Le Cento Città d'Italia]], [[1898]]</ref>]]
Jndr'à seconde metà d'u [[XIII sechele]] 'a cetate putette gudè de 'u 'nderesse pure de le successore d'a dinastie sveve: pure le prime sovrane angioine coinvolgerene 'a cetate jndr'à le attivitate d'a lore corte e se facerene otre 'nzuramiende de granne faste, celebbrate jndr'à 'u [[1266]] 'mbrà [[Carle I d'Angiò]] e [[Margherite de Provenze]] e jndr'à 'u [[1271]] chidde de [[Filippe d'Angiò|Filippe]], secondegenite de Carle, cu [[Isabbelle de Villehardouin]] [[Pringipate d'Acaie|pringipesse d'Acaie]]; Carle, 'a corta soje e 'a famigghia soje soggiornarene assaije vote jndr'à cetate<ref name=":22" />.
Durande 'u [[XIV sechele]], sotte a 'u dominie d'a dinastie angioine jndr'à 'u [[Regne de Napule]] e cu 'a fine de le [[Crociate]], 'a cetate canuscìe 'nu prime periode de crise, e de le sovrane d'u Regne facerene fronde cu 'a congessione de quacche privilegge, cumme l'istituzione de diverse fiere commerciale e 'ndervende de reparazione pu puérte. Probbie jndr'à 'u [[XIV sechele]], 'a cetate perdìe pe quacche anne 'u status de potestà demaniale e avenìe congesse in feude a 'u capitane de vendure [[Alberiche da Barbiane]] da 'u [[1383]], arrepigghianne 'u storeche privilegge de essere sotteposte sulamende a 'u sovrane jndr'à 'u [[1409]]; jndr'à 'u [[1425]] [[Giovanne II de Napule|Giovanne II]], l'urteme reggine angioine, e jndr'à 'u [[1436]] [[Alfonze V d'Aragone|Alfonze 'u Magnanime]], 'u prime Rre aragonese, confermarene cu doje atte 'mbortande, trascritte jndr'à 'u ''Libro Rosso dei Privilegi della città di Trani'', 'u pringipie pu quale 'a cetate e 'u castelle averena rumanè pe sembre demaniale e dipendende esclusivamende da 'a [[Regne de Napule|Corone]]<ref name=":22">AA. VV., ''Il Castello Svevo di Trani. Restauro, riuso e valorizzazione;'' Ministero per i Beni Culturali e Ambientali_ Soprintendenza per i Beni A.A.A.S.della Puglia; Electa, Napule, 1997</ref>.
Durande 'a uerre 'mbrà [[Ferdinande I de Napule]] e [[Giuanne II de Lorene]] Trane avenìe 'nvase pe conde de Giuanne da vanne de [[Jacope Piccinino]], ca promettìe 'na cospicue somme de turnise a 'u guvernatore neutre. Accussì Ferdinande I chiamò [[Giorge Castriote Scanderbeg]], ca reconguistò subbette seubbete 'a cetate e aiutò le aragonese a sconfiggere definitivamende le angioine.<ref>{{Cita libro|titolo= Lettres sur l'Italie|vol=1|editore= A. Nepveu|data= 1819|url=https://gutenberg.beic.it/webclient/DeliveryManager?pid=6116722|lingua=fr|capitolo=Lettre XV. Ville de Bari}}</ref> 'A cetate avenìe pe picche tiembe rifeudate jndr'à 'u [[1466]] a Scanderbeg, 'u quale però murìe doje anne apprisse, apprime de putè pigghià in consegne 'u dominie.
Jndr'à 'u [[1462]], durande 'a lotte 'mbrà Frange e Aragone, 'a cetate avenìe espugnate da [[Giuanne Andonije Orsini d'u Balzo]] e da [[Jacope Piccinino]]<ref>{{cita libro|titolo=Annali d'Italia dal principio dell'era volgare sino all'anno 1749|autore=Lodovico Antonio Muratori|vol=13|p=294|editore=Giambatista Pasquali libraro|città=Venezie|anno=1753|url=https://books.google.it/books?id=3dXCPkVSaq4C&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false}}</ref>; 'na vanne d'a popolazzione fuscìe a [[Ariane Irpine|Ariane]], addò osce a die esiste 'nu quartiere extra murale chiamate ''Tranesi''<ref>{{cita libro|Tommaso|Vitale|Storia della Regia città di Ariano e sua Diocesi|url=https://books.google.it/books?id=vW2YUtbHbH0C&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false|
1794|Salomoni|Roma|p=89}}</ref>.
Le abbesogne relative a' conduzione d'a uerre averene fatte devendà 'a cetate 'u cendre de commerce cchiù 'mbortande d'u vasce Adriateche, e jndr'à'u periode, de conseguenze, 'a classe de mercande, marinare e aramture crescìe de putere e le combonende aspirarene a partecipà a 'u guverne cetadine; de condre, 'a vecchie aristocrazie capeggiate da 'a famigghie Palagano, ricche de feude e privileggiate, scìe condre 'a fazione de le ricche nuéve; sta situazione 'mbrà 'u [[1440]] e 'u [[1460]] facè accumenzà conflitte, esiglie e banne d'a vanne de vote in vote ca perdeve, e avenìe resolte a' fine grazie a 'u 'ndervende de le trupe regge, restabilenne l'ordene. Ferdinande I se mettìe da 'a vanne d'a fazione popolare-borghese e condre a quedde aristocrateche, tuttavie se 'ngundrarene pure resistenze e proteste duvute soprattutte a 'u forte pese de le tasse.<ref name=":4" />
Da 'u 20 scennare [[1496]] 'a cetate e 'u castelle (cu Brinnese, Gallipoli e Otrande) passarene da 'a Corone Aragonese a' giurisdizione d'a [[Repubbleche de Venezie|Repubbleche Venete]], cumme pegne pu prestite congesse a [[Ferdinande II de Napule|Ferrande II]] de dojeciendemile ducate in occasione d'u [[Uerre d'Itaglie d'u XVI sechele|conflitte]] ca avenìe apprisse a' discese jndr'à l'Itaglie de [[Carle VIII de Frange|Carle VIII]]<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/puglia_(Enciclopedia-Italiana)|titolo=PUGLIA in "Enciclopedia Italiana"|lingua=it|accesso=6 decemmre 2021}}</ref>. Jndr'à 'u [[1496]] 'u [[Conziglie de le Pregadi|Senate venete]], de conzeguenze, delibberò l'elezione de 'nu guvernatore e de 'nu castellane pe Trane; jndr'à stu periode 'a cetate avìe 'n'arsenale, avìe recostruite 'u puérte civile e vedìe ravviarse 'u commerce.
Apprisse 'a formazione d'a [[Leghe de Cambrai]] (10 decemmre [[1508]]) 'a Spagne accumenzò a recuperà le puérte pugghiese ca erane d'a Repubblehce Venete, allore 'u vicerè [[Juan de Aragón|Giuanne d'Aragone]] jndr'à 'u masce [[1509]] convocò a [[Napule]] [[Prospere Colonna (condottiere)|Prospere Colonna]], pe pò scè cu jidde jndr'à Pugghie; le cetate de Monopoli, Mole, Polignane e Trane turnarene arrete a le Spagnule<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/prospero-colonna_(Dizionario-Biografico)|titolo=COLONNA, Prospero in "Dizionario Biografico"|lingua=it|accesso=9 decemmre 2021}}</ref>. 'A cetate però avenìe subbete repigghiate da le truppe veneziane e frangise, cu l'aijute de le popolane e 'mbrà le ostilità vive de l'aristocrazie tranese. Apprisse 'a [[Battagghie de Agnadelle]] jndr'à 'u 1509 'a cetate turnò a le Aragonise.
'A cetate, jndr'à 'u periode d'a dominazione venete, avenìe scacchiate cumme territorie pu combattimende d'a famose "[[Disfide de BArlette]]", purcé conziderate cambe neutre.
Da 'a metà d'u '400 a' metà d'u '500 'a cetate avìe splendore commerciale, avenìe frequendate da le mercande Veneziane ca accattavane grane e salnitre e vennevane tutte, da le monile a' pece, a 'u legne. 'Nu sbuénne de cetadine commerciavane, armavane nave, erane mediature cu 'u 'nderne, e pigghiavane parità de trattamende cu le veneziane privileggiate. 'A popolazzione jndr'à stu periode cresc^e. se passò da 870 fochere d'u [[1433]] a 950 d'u [[1475]], a 1022 d'u [[1499]]; pe colpe de le mote d'u [[1495]], angore de cchiù d'a peste d'u 1528-29 e pò pa uerre d'u 1529-30 'a popolazzione scennìe a 716 fochere, ma 'a cetate se repigghiò velcoe veloce e ggià jndr'à 'u [[1545]] turnò a cundà 1224 fochere.<ref name=":4">{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/trani_(Enciclopedia-Italiana)|titolo=TRANI in "Enciclopedia Italiana"|lingua=it|accesso=11 decemmre 2021}}</ref>
Durande 'u sechele apprisse se avìe l'inesorabbele decline de le attivitate commerciale marittime: oltre a' perdite de 'mbortanze de le rotte commerciale jndr'à 'u Mediterranée pe colpe d'a scuperte de le Americhe, 'a cetate non ge riuscìe a rimedià a 'u progressive 'nzabbiamende d'u puérte, legate a l'accumule de detrite carresciate da le acque torrendizie jndr'à l'insenature naturale e a l'attivitate d'a lavorazione d'u [[salnitre]], ca se faceve soprattutte jndr'à vanne meridionale de l'insenature. 'U retorne de le [[Aragonise]] cu [[Carle V d'Asburghe|Carle V]] aumendò 'a crise pure pe colpe d'a definitive esplulsione d'a comunitate ebbraiche, ca da sembre avere costituite 'nu putende fulcre economeche jndr'à suggettate cetadine.
=== 'A Sacre Regge Udienze (1586-1806) ===
[[File:Atlas_Van_der_Hagen-KW1049B12_079-REGNO_DI_NAPOLI.jpeg|miniatura|Carte d'u [[Regne de Napule]] pubblecate jndr'à 'u [[1640]] da le frate [[Joan Blaeu|Blaeu]]. A le margine de le stemme de le [[Suddivisione amministrative d'u Regne de Napule|Provinge]]. 'U regno ere a l'epoche territorie d'a [[Spagne de le Asburghe]] e sus a destre ste 'a fegure d'u stemme spagnole.]]
[[File:"Trani" (22089730899).jpg|miniatura|Rappresentazione d'a cetate jndr'à ''Il Regno di Napoli in prospettiva'' de [[Giuanne Battiste Pacichelli|G.B.Pacichelli]], 1703]]
'U guverne vicereale cercò de sistemà 'a crise 'nzedianneve 'a [[Regge Udienze|Sacre Regge Udienze]]: 'u [[Vicerè de Napule|Viceré]] Don [[Juan de Zúñiga y Requeséns|Giuanne de Zuniche]], Pringipe de [[Petraperzie]], jndr'à 'u [[1582]] comunecò a [[Filippe II de Spagne|Filippe II]], rre de Spagne, Napule e Sicilie, figghie de [[Carle V d'Asburghe]], ca ere opportune dà a' Sacre Regge Udienze de 'n'otra sede, oltre a quedde de [[Lecce]], purcé assaije lundane e de defficoltà jndr'à le comunicaziune 'mbrà Lecce e le cetate d'a provinge, e de ccrejà quinde 'n'otre jndr'à [[Terre de Bare (provinge)|Terre de Bare]] ca tenève le stesse competenze.
Rre [[Filippe II de Spagne|Filippe II]], jndr'à'u [[1583]], indicò Trane cumme capeluèche d'a [[Regge Udienze]] pa provinge de Terre de Bare.
'U decrete pe l'isituzione d'a Regge Udienze, comungue, avenìe conzegnate in vianghe jndr'à 'u punde addò 'ndicà 'a cetate da destinà a sede, a Don Diego de Vargas, nominate Preside d'a Provinge e Viceré Don [[Pedro Téllez-Girón, I duche de Osune]]. 'U De Vargas, arrvate a Bare jndr'à 'u [[1584]], 'ndicò queste cumme sede d'a Regge Udienze, ma pa durate de doje anne a titole de prove. Rre Filippe II, spicciate 'u periode de prove, sus 'a proposte d'u Viceré Pedro Téllez-Girón, I duca de Osune]] e cu l'appogge d'u Preside de Vargas, 'u 24 sciugne [[1585]] decretò ca avesse stabbilite a Trane 'a sede definitive d'a Sacre Regge Udienze d'a Provinge purcé 'a cetate ere 'mbortande assaije, specialmende in ambite giudiziarie.
'A Sacre Regge Udienze, ca corresponne a quedde ca osce a die jè 'a [[Corte d'appelle]], avìe combetenze giurisdizionale de seconde istanze in ambite civile, penale e amministrative, e quedde de le gravame da le sendenze de le giudice minore de totte 'a provinge de Terre de Bare da 'a quale facevane parte pure [[Matere]] e [[Trinitapule]]; in appelle apprime de allore avenèvane giudicate da 'a [[Gran Corte d'a Vicarie]] de Napule. 'U Preside oltre ca 'a cape d'a Provinge recuprive pure otre ruole 'mbortande, cioè Guvernatore de le arme e Cape Politeche, e cu sta qualitate presiedeve 'u Tribbunale Militare ca state sotte a' Regge Generale Udienze de Napule.
'A cetate, quinde, jndr'à luglie [[1586]], apprisse ca avenìe abbolite 'a Corte d'u Capitane ggià operande jndr'à cetate da 'u [[1424]], devendò sede d'a [[Reggfe Udienze]] d'a provinge de Terre de Bare. 'A sede avenìe mise a l'inizie jndr'à 'u [[Castelle sveve (Trane)|Castelle Regge]], pe pò passà jndr'à otre palazze cetadine, 'mbrà le quale quidde ca osce a die jè sede de dezione de l'Archivije de State.
Trane addevendò a tutte le effette 'u capeluèche d'a provinge de Terre de Bare<ref name=":03">{{cita web|url=http://www.ordineavvocatitrani.it/istituzionale/istituzionale.php?sezione=35|titolo=La Storia del Tribunale di Trani: Storia Antica|autore=Costanza Manzi|sito=ordineavvocatitrani.it|editore=Ordine degli Avvocati di Trani|accesso=19 scennare 2013|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130330020305/http://www.ordineavvocatitrani.it/istituzionale/istituzionale.php?sezione=35|urlmorto=sì|città=Trane}}</ref>, ruole ca reveste pe cchiù de dojeciende anne, 'nzigne a 'u [[1806]]: 'u Preside ere 'nfatte sie rappresendande d'u Regne ca esecutore d'u putere giudiziarie. 'A presenze de l'amministrazione giudiziarie permette a' cetate de revestìe 'nu ruole prestiggiose jndr' à'u cambe giurideche 'nzigne a le tiembe moderne. 'U 'nzedimende de l'Udienze avere date 'nfatte vite a nove prospettive de sveluppe economeche e suggiale d'a cetate 'a quale da cendre marinare e commerciale devendò pure cendre prengepàle, amministrative e culturale d'a Terre de Bare. Da quidde mumende 'a cetate devendò residenze de tanda nome illustre, avvocate, funziunarie e maggistrate, le quale se stabbilirene carrescianne cu lore pure le famigghie ca arricchirene 'a cetate de tesore d'arte, bibblioteche preziose e palazze assaije elegande. Trane vevìe accussì 'nu periode de granne fioriture culturale grazie a' funziona politeca soje, acchianne parte d'u passate splendore soprattutte jndr'à 'u [[XVIII sechele]], durande 'a dominazione de le [[Borbone]].
=== Le avvenemiende d'u 1799 ===
{{'Ndruche pure|Repubbleche Napoletane (1799)}}
Jndr'à le prime mise d'u [[1799]], apprisse a' proclamazione d'a [[Repubbleche Napuletane (1799)|Repubbleche Napuletane]], de le cetadine ispirate da le ideale libberale d'a nova repubbleche pruvarene a pigghià 'u condrolle d'a cetate: 'u Sinnache e le elette avenèrene dichiarate decadute e 'u 3 febbrare avenìe chiandate, 'mbacce a' [[Chiesere de San Frangische (Trane)|chiesere de San Frangische]], l<nowiki>'</nowiki>''[[arvule d'a libbertà]]'', jndr'à 'u luèche chiamate osce a die Chiazze Libbertà in memorie de chidde fatte. Quacche cetadine però se mettìe condre, scettanne 'nderre quacche sciurne apprisse l'arvule e proclammanne 'a fedeltà a 'u Rre: le reazionarie occuparene le punde strateggece d'a cetate e 'u puérte, procedenne a l'arreste de le cetadine repubblecane e aspettanne 'u retorne de le Borbone, aiutate da 'a flotte russe.
Jndr'à 'u frattiembe l'esercite frangese ca appuggiave 'a Repubbleche Napuletane, ere arrevate jndr'à Pugghie pe conguestà arrete le cetate reballatase a' Repubbleche, 'mbrà le quale Andrie, San Severe e Trane. Le reazionarie tranise, asserragliate jndr'à le mure federiciane massicce, resèingerene pe uette vote 'a richeiste de rese avanzate da 'u generale frangese [[Jean-Baptiste Broussier|Broussier]], e 'mbrà 'u 25 e 'u 29 màrze massacrarene tutte le 35 detenute politece repubblecane achiuse jndr'à 'u Castelle e otre cetadine ritenute fiangheggiatore lore. 'U 30 màrze 'a cetate avenìe assedite da le frangise, capitolanne apprisse a 'na sciurnate de assedie e de cannoneggiamende.
Bloccate ogne possibbele vie de fughe pure cu 'nu blocche navale, le frangise e le repbblecane capitanate da 'u Carafa, assaltarene 'a cetate 'u 1° abbrile, saccheggianne 'a cetate ca avenìe, pe 'na bella vanne, asckuate e destrutte. 'Nu sbuènne de crestiàne avenèrene massacrate, combrese tanda esponende de le famigghie de Lernia, Bianchi, di Feo, Bassi, Palumbo e Moscatelli<ref>Lambert', G. Amorese, ''Un secolo in veletta e cilindro''.</ref>: se stime ca jndr'à quidde sciurne murerene niende niende 800 cetadine, mendre 'u fume de le asckuamiende se 'ndrucave da le cetate vevine. Le nave frangise non ge se facerene probbleme a sparà cu le cannune sus a le pescherecce de le cetadine ca ste fuscevane e a catturà e a fucilà tanda cetadine fusciute da 'u blocche navale e sbarcate jndr'à approde ca se penzave cchiù secure. 'A rappresaglie frangese, determinate soprattutte da 'a convinzione sbagliate ca le Tranise erane condre a le idee nove d'a revoluzione, avere state spietate. Tanda probbie onne state le uccisione de cetadine oneste, indiziate o none, crestiàne vicchie, sacerdote, nobbile e plebbei, le sacchegge, le asckuamiende ca destruggrene documiende d'a cetate, carte notarile, libre preziose e arrede sacre.<ref>{{Cita web|url=http://www.ilgiornaleditrani.it/docs/trani/storia/La%20Storia%20di%20Trani.pdf|titolo=R. Piracci. Il Tranesiere}}</ref> 'U sciurne apprisse le frangise pigghiarene 'u condrolle d'a cetate, cu 'u generale [[Jean-Baptiste Broussier|Broussier]] ca emanò 'nu proclame de perdone pe le cetadine insubbordinate. 'A cetate, durande 'u periode curte de l'occupazione frangese, da 'u punde de viste amministrative devendò une de le candune d'u [[Dipartimende d'u Bradane (1799)|dipartimende d'e Bradane]] rette da 'u commissarie guvernative [[Necole Palomba]]. Le truppe frangise se ritirarene da 'a cetate quacche sumàne apprisse, permettenne 'u 16 masce 'a restaurazione d'u dominie borboneche.
=== Da 'u XIX sechele a osce a die ===
[[File:Veduta del porto di Trani (xilografia).jpg|miniatura|Vedute d'u puérte<ref name=":14" />]]
[[File:Trani – Veduta di una parte del porto (xilografia).jpg|miniatura|Vedute de 'na vanne d'u puérte]]
'A cetate avìe 'u status de capeluéche de provinge de Terre de Bare 'nzigne a l'ere [[Uerre napoleoneche|napoleoneche]], quanne cu [[Gesèppe Bonaparte]] e [[Giuacchine Murat]] se decretò ca Bare ([[1808]]) avera pigghià stu ruole: Trani perdìe accussì 'u ruole de capeluéche mandenute pe doje sechele. Le frangise apprime e le Borbone pò, apprisse 'a restaurazione, mandenerene comungue 'a [[Corte d'appelle (Itaglie)|Corte d'Appelle]] jndr'à cetate. Cu 'a proclamazione d'u [[Regne d'Itaglie (1861-1946)|Regne d'Itaglie]] jndr'à 'u [[1861]], 'a cetate mandenìe 'u primate giudiziarie 'nzigne a 'u [[1923]], quanne 'a Corte avenìe definitivamende spustate a Bare.
Pure ce 'a cetate jndr'à le prime anne d'u [[XIX sechele]] perdìe 'u ruole sue de cendre amministrative d'a provinge, signò ugualmende 'nu belle aumende sie d'u numere de javentande ca in termine de espanzione urbane; da 'nu verse, 'a crescite d'a cetate ere duvute a' permanenze d'u 'mbortande ruole giudiziarie, angore affidate a jedde, ca avìe 'u tribbunale provingiale e jndr'à 'u [[1817]] 'a Coprte d'Appelle e vedìe fiurì 'nu cete granne legate a le maggistrature, a le attivitate giurideche e 'nu sbuénne de 'ndellettuale, ca deffonnerene idee libberale, e da l'otre late, a' crescite condrebbuì l'attivitate d'u puérte ca avere state rennovate probbie jndr'à quidde periode, e grazie a 'u puérte ere possibbele 'u sostendamende de cchiù o mene doje terze d'a popolazzione cetadine, ca in totale arrevave a 16.000 crestiane<ref name=":3">Raffaello Piracci; Il Tranesiere, 1960; repubblecate da Radiobombo Il Giornale di Trani</ref>.
==== L'allariamende urbane uettecendesche ====
[[File:Trani – La Cattedrale vista dalla Villa (xilografia).jpg|miniatura|'A Cattedrale 'ndrucate da 'a Ville]]
Jndr'à prime metà d'u '800 se accumenzò a avvertì 'a necessità de spannere in mode regolare 'a cetate fore de l'andiche murazione, apprisse ca ggià sus a 'u spicciare d'u secole apprime avèrene nate le prime caseggiate jndr'à terrene de fore a le more. Jndr'à 'u [[1840]] 'u Comune affidò quinde a l'ingegnere comunale Caetane de Camelis 'u combite de scrivere 'a chiande d'u Borghe.
'U piane prevedeve ca, apprisse a 'u scettamend e'nderre de le mure, spicciate jndr'à 'u [[1846]], 'a cetate se spannesse in mode regolare, cu isolate mise a magghie ortogonale sus a tracciate rettilinèe; se detreminarene quinde de le asse de percorse maggiore, a collegà le chiazze e le 'nfrastrutture prengepàle, attraversate da strade perpendicolare, de larghezze 'nferiore; le isolate prevedevane 'a realizzazzione de fabbrecate 'nzippate de doje piane cchiù 'u terrene. L'allariamende uettecendesche d'a cetate sceve quinde a resultà abbastanze "seriale", jndr'à l'omoggeneità soje e uniformità, comungue 'a 'mbortanze de le 'nfrastrutture ca esistevane ggià legate a' viabbilità e a' cetate storeche, a le quale 'u sveluppe nuéve s'avere allaccià, facìe sine ca 'u tessute urbane, jndr'à 'u comblesse sue, avenìe dotate de carattere de granne organicità ca no se acchiavane facilmende jndr'à le allariamiende urbane d'a stesse epoche, de otre cetate, e none sulamende pugghiese<ref name=":5">{{cita libro|autore=Gesèppe Strappa, Mattée Ieva, Marije Andoniette Dimatteo|titolo=La città come organismo. Lettura di Trani alle diverse scale|anno=2003|editore=Dipartimento di Scienze dell'Ingegneria Civile ed Architettura, Politecnico di Bari - Mario Adda Editore}}</ref>.
[[File:Trani – Largo San Domenico (xilografia).jpg|miniatura|Larie Sa Dumineche]]
[[File:Trani – Corso Vittorio Emanuele (xilografia).jpg|miniatura|Corse Vittorie Emanuele]]
Jndr'à stu periode avenèrene fatte tanda opere pubbleche 'mbortande, 'mbrà le quale vonne securamende arrecurdate 'a Ville Comunale, inaugurate 'u [[1824]] e le doje strade carrabbile Trane-Corate e Trane-Andrie, spicciate jndr'à 'u [[1827]], caratterizzate da l'andamende rettilinée; jndr'à 'u [[1832]] avenìe inaugurate quedde ca osce a die jè Chiazze Cambe de le Longobbarde, destinate a mercate de genere elimendare e fatte da 'a demolizione de 'nu quartiere fatte da 'a Chiesere de l'Annunziate e da de le javetazune private; jndr'à 'u [[1840]] avenìe inaugurate 'u Cimitere de mò. Jndr'à 'u [[1828]] 'u Comune accattò 'a probbietà d'u Tiatre Comunale ''"San Ferdinande"'', 'nzippate jndr'à 'u [[1793]], 'mbrà le prime tiatre stabbile d'u [[Mezzoggiorne (Itaglie)|Mezzoggiorne]], e probbabbilmende 'u cchiù andiche de Pugghie<ref>{{Cita web|url=https://video.repubblica.it/edizione/bari/trani-il-teatro-piu-antico-di-puglia-rivive-in-3d/228427/227717|titolo=Trani, il teatro più antico di Puglia rivive in 3D|sito=Repubblica TV - Repubblica|data=12 febbrare 2016|lingua=it|accesso=8 decemmre 2021}}</ref>; 'u tiatre avenìe danneggiate da 'nu asckuamende in occasione de l'attacche de le truppe frangise jndr'à 'u [[1799]], e pò avenìe fatte 'a recostruzione, spicciate apprisse a cinghe anne, e pò danneggiate arrete jndr'à 'u terramote d'u [[1851]], pò angore danneggiatte assaije probbie durande le bombardamiende d'a seconda uerre mundiale, date 'nfine le grave condiziune stateche l'amministrazione comunale jndr'à 'u [[1958]] decedìe de scettarle 'nderre<ref name=":7">Benedetto Ronchi - Indagine sullo sviluppo urbanistico di Trani dall'XI al XVIII secolo; Schena Editore.</ref>; de l'arrede d'u tiatre se stipe 'u siparie appettate jndr'à 'u [[1863]] da 'u pettore Biagge Molinaro, raffigurande 'a promulgazione de le Statute maritteme.
==== 'U periode resorgimendale ====
'A presenze, jndr'à cetate, de 'nu belle numere de 'ndellettuale e de appartenende a' classe d'a borghesie aggiate, facìe sine ca pure a Trane se svelupparene e deffonderene le ideale d'u [[Risorgimende]]. Stave, jndr'à cetate, ggià da 'u [[1820]], 'n'associazione de Carvunare chiamate 'U Pellicane ca arrevò a cundà 506 iscritte, senze ca jndre stave differnze de cense, e d'a quale l'avv. Pitre d'Alessandro avere state Granne Maestre. Geséppe Beltrani, sinnache pe tanda anne, ere Presidende de 'n'otre associazione patriotteche. Jndr'à 'u [[1848]] 'a cetate partecipò cu endusiasme a 'u movimende libberale pe avè 'a Costituzione e mannò le avvocate Leopolde Tarantini e Geséppe Ugenti a 'u Parlamende Napuletane.<ref name=":3" />
'U 29 màrze 1848 'nu gruppe eteroggenée, fatte da 'ndellettuale, "galantuomene", artiggiane e uardie naziunale, asckuò jndr'à chiazze pubbleche 'u stemme austriache; stu atte avenìe conziderate "ostile" e purtò cchiù nnande a condanne; jndr' à'u febbrare [[1849]] avenìe date l'ordene de squagghià 'a uardie nazionale, comungue le cetadine se mettere condre facenne resistenze e 'a municipalità protestò cu forze, 'u sinnache allore avenìe destituite e se averene carceraziune, esilie e l'iscrizione jndr'à le liste de ''"attendibbele".''
Nonostande le repressiune d'u guverne, 'a cetate condinuò a essere 'u cendre d'a provinge addò le idee [[Resorgimende|resorgimendale]] se facerene sendè de cchiù; se cundarene 'nu sacche de cetadine 'mbrà le organizzature de le comunitate 'nsurrezionale d'u [[1860]].<ref name=":6" />
==== 'U "Discorso di Trani" de Frangische Francesco de Sanctis ====
'U famose storeche e criteche d'a letterature tagliàne [[Frangische de Sanctis]] jndr'à 'u [[1882]] se presendò cumme candidate a' [[Camere de le deputate (Itaglie)|Camere de le Deputate]] d'u [[Regne d'Itaglie (1861-1946)|Regne d'Itaglie]] jndr'à 'u collegge elettorale de Trane, venenne elette cu 4.279 vote condre a le 797 pigghiate da Pitre Andonije Cafiero, le 774 de Felice Cavallotti e le 403 de Carle Cafiero<ref name="pannunziomagazine.it" /><ref name="traniviva.it" />. 'A serate d'u 29 scennare [[1883]], jndr'à 'u tiatre comunale San Ferdinande, De Sanctis pronungiò quidde ca po' avène recanusciute cumme ''"Discorso di Trani"'', 'u quale resulte essere 'na specie de testamende politeche e etiche<ref>{{Cita web|url=https://www.senato.it/japp/bgt/showdoc/17/DDLPRES/966447/index.html?part=ddlpres_ddlpres1|titolo=ShowDoc|accesso=6 decemmre 2021}}</ref><ref>Jndr'à vanne finale de stu documende ste 'nu referimende a 'nu passagge d'u Descurse de Trane d'u De Sanctis - 'Ndervende de aperture d'a cerimonie pu bicendenarie d'a nascite de Frangische De Sanctis; Rome, Palazze d'a Conzulte, 8 novemmre 2018: https://www.cortecostituzionale.it/documenti/composizione/risorsePaginaPresidenteLattanzi/eventi/Intervento_di_apertura_della_cerimonia_per_il_bicentenario_della_nascita_di_Francesco_De_Sanctis_Roma_8_novembre_2018.pdf</ref>.
De Sanctis, jndr'à 'u descurse, afrondò ambiamende none sulamende 'u teme de l'Aunità d'Itaglie, ma pure quidde de l'"Aunificazione" nazionale, cioè, 'u mode pe raggiungere l'effettive e congrete aunità d'a nazione, sie a levélle sciugrafeche ca suggiale; esalte pò 'u ruole ca ave l'educazione, fondamendale pu progresse e 'u miglioramende d'a suggettate.
Quacche brane significative:
{{citazione|Io voglio dirvi quali sono le mie aspirazioni per il bene del mio Paese. Noi abbiamo ormai "l'unità nazionale"; ma a questa unità manca ancora la base, manca "l'unificazione", e l'unificazione è quel lento lavorio di assimilazione che deve scemare possibilmente le distanze, che separano ancora regione e regione, classe da classe. E a ciò non conduce questo aguzzare di continuo le passioni e le differenze di classi e di regioni, e seminare odio, invidia, uno stato di guerra negli animi, perché l’odio non crea niente, ma distrugge tutto, e perché questo non è unificare, ma segregare l’Italia, è un delitto contro l’unità nazionale. Io vi dirò qual è il mezzo per giungere a questa unificazione. L’organismo sociale è simile all’organismo umano, nel quale la malattia di un membro, se tu la trascuri, diviene malattia e morte di tutto l’organismo. Se una regione langue, quel languore si ripercuote»...«e una classe che soffre, diviene una piaga infissa nel corpo sociale, che si fa cancrena e lo uccide. Il male di uno diviene il male di tutti; e nasce quel sentimento di solidarietà, che ci fa sentire come nostra sventura, sventura di tutta Italia, la sventura che colpisce una regione, o una classe. E noi dobbiamo esser pronti all’aiuto non solo in nome di questa o quella regione, di questa o quella classe, ma in nome di tutta Italia, per il bene d’Italia. Noi dobbiamo creare negli animi questo sentimento di solidarietà, amore, carità, fratellanza; e avremo allora l’unificazione, avremo data alla nostra unità quella base di granito, che la renda indistruttibile non solo nella nostra coscienza, ma nella coscienza de’ nostri avversari.»...«L'opera dei secoli non si cancella in un giorno!»...«È l’educazione che ingrandisce i nostri cuori con l’ingrandire de’ nostri intelletti, e trasforma le società e le fa simili a noi.»...«Studiate, educatevi, siate intelligenti e buoni. L’Italia sarà quello che sarete voi.»|Discorso di Trani, De Sanctis {{!}} da Nilo Cardillo: http://www.nilocardillo.it/wp3/archives/720}}
A chiusure d'u descurse, cumme a menà acque sus a 'u fuéche aprrisse ca avere ditte congette accussì 'mbvortande, De Sanctis se ne scìe esprimenne 'u probbie combiacimende pe l'appellative de ''"Atene de le Pugghie"'' date a' cetate de Trane, ca l'avere appuggiate jndr'à le eleziune, e arrecurdanne 'u 'mbegne ca jidde avesse date pu bene comune:
{{citazione|Ora abbassiamo un po’ il tono e parliamo delle cose nostre come in famiglia. Io mi sento orgoglioso di rappresentare un collegio, dove è un corpo elettorale così disciplinato e così patriottico. Mi piace anche che la città capo del collegio, sia stata chiamata l’Atene delle Puglie, perché tra Atene e i miei studi e la mia vita c’è pure qualche simpatia. Io cercherò che Atene non resti un titulus sine re, un conte senza contea. Alcuni, che mi negarono il voto, dissero che io ero divenuto un pezzo da museo, una statua da essere messa in un tabernacolo; ma io sento quanto cuore ancora batte in questa statua. E sono contento, perché mi sento ancora buono a fare qualche bene all’Italia e qualche bene al mio collegio, e anche alla provincia, alla quale il collegio appartiene.|Discorso di Trani, De Sanctis {{!}} da Nilo Cardillo: http://www.nilocardillo.it/wp3/archives/720}}
==== Seconde uerre mundiale ====
Durande 'a [[Seconda uerre mundiale]] 'a cetate subbìe 'nu sacche de bombardamiende, 'u cchiù grave de le quale destruggìe 'na palazzine sus a 'u puérte accidenne 21 crestiàne 'u 27 abbrile [[1943]], arrecurdate da le cetadine cumme "Carsuniedde de sanghe". Quacche mese apprisse le tedesche 'nvaderene 'a cetate. 'A matine d'u 14 settemmre 1943 'n'aerée tedesche parte da Barlette bombardanne arrete 'a cetate. Avenérene culpite l'uffice de le Poste e probbabbilmende pe errore avenìe quase destrutte 'a palazzine d'u notaie Filippe Salvati jndr'à vie San Gervasie.<ref>{{Cita news|url=http://www.traniviva.it/rubriche/puntate/la-storia-di-pina-scampata-alle-bombe-tedesche-1/|titolo=La storia di Pina, scampata alle bombe tedesche. Racconto familiare dei fatti del '43.|pubblicazione=traniviva.it|accesso=4 novemmre 2016}}</ref> Apprime de ritirarse verse nord, le surdate nazziste rastrellarene 50 cetadine pe rappresaglie apprisse l'accisione de cinghe surdate durande 'n'azione de guerriglie. Grazie a 'u 'ndervende d'u podestà Geséppe Pappolla, d'u segretarie politeche Andonije Bassi e de l'arcivescove Monzignor Frangische Petronelli, le tranise avenèrene però rilasciate da 'u tenende colonnelle d'a guarniggione tedesche, Friedrich Kurtz, ca se rifiutò de dà l'ordene de fucilazione.
=== Simbole ===
[[File:Trani-Stemma.svg|left|Stemma comunale|136x136px]]
[[File:Trani-Gonfalone.png|left|Gonfalone comunale|198x198px]]
{{citazione|{{maiuscoletto|Fortis Ferox Fertilis}}|Muttette sus a' liste d'u stemme}}
'U stemme recanusciute cu [[decrete ministeriale]] d'u 13 luglie 1914<ref name="ACS"/> non ge corresponneve a 'u simbole storeche, ma a 'na recostruzione fatte attraverse le documiende a l'epoche note: pe fà 'nu combronde cu 'u stemme de osce a die, 'u draghe e 'a colline addò se pogge, se acchiavane 'ngape a' torre e non a 'u condrarie; 'u sfunne ere grigge e none azzurre e 'a cape ere bovine e none de tore. Apprisse accurate e approfonnite recerche storeche, pure cu 'u combronde cu le stemme scolpite sus a diverse edifice cetadine, ha state recostruite 'u stemme origgenale e fatte domande de sostituzione a 'u Ministere.
L'8 settemmre [[2000]]<ref name="ACS">{{cita web|url= http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?2951 |titolo= Trani |sito= Archivio Centrale dello Stato}}</ref> 'u [[Presidende d'a Repubbleche Tagliàne|presidende d'a Repubbleche]] [[Carle Azeglie Ciampi]] ave firmate 'u decrete de sostituzione d'u stemme e d'u gonfalone.<ref name=":2">{{Cita web|url= http://www.comune.trani.bt.it/turismo/citta/lo-stemma-e-il-gonfalone/index.aspx|titolo= Lo stemma e il gonfalone, scheda del Portale Istituzionale del Comune|accesso= 21 decemmre 2012|urlarchivio= https://web.archive.org/web/20160306042113/http://www.comune.trani.bt.it/turismo/citta/lo-stemma-e-il-gonfalone/index.aspx|urlmorto= sì}}</ref>
==== Stemme ====
{{quote|
De azzurre, a 'u draghe de verde, cu le ale apirte, cu le zambe d'ore, cu 'a code arruvugghiate, cu 'nu darde verse sus, ca mandene 'a torre de argende, murate de gnure, merlate a' ghibbelline de quattre, 'u draghe ca mette 'a zampe sinistre sus 'a colline de verde, funnate in punde, e ca pigghie 'a zampe destrem mise jndr'à 'na fasce, 'a cape e 'u cuédde de tore, mise a ttre quarte, d'argende; sotte a 'u scude, sus liste bifide e svolazzande de azzurre, 'u muttette, cu le lettere maiuscole gnore, FORTIS FEROX FERTILIS.
|lingua=roa-tara|[[Decrete d'u presidende d'a Repubbleche|DPR]] 8 settemmre 2000|
Di azzurro, al drago di verde, con le ali aperte, con le zampe d'oro, con la coda attorcigliata, desinente in dardo e volta all'insù, sostenente la torre di argento, murata di nero, merlata alla ghibellina di quattro, il drago poggiante la zampa sinistra sulla collina di verde, fondata in punta, e afferrante con la zampa destra, posta in fascia, la testa e il collo di toro, posti in tre quarti, d'argento; sotto lo scudo, su lista bifida e svolazzante di azzurro, il motto, in lettere maiuscole di nero, FORTIS FEROX FERTILIS.|lingua=it}}
==== Corone ====
{{quote|
Corone de cetate cu cinghe torre|lingua=roa-tara|[[Decrete ministeriale]] 13 luglie 1914|
Corona di citta con cinque torri|lingua=it}}
==== Gonfalone ====
{{quote|
Drappe de vianghe cu 'u borde de azzurre, riccamende ornate de ore e carecate d'u stemme sus descritte cu l'iscrizione cendrate d'ore, ca carresce 'u nome d'a Cetate. Le vanne de metalle e le cordone sò dorate, l'aste verticale adda essere recuperte de vellute de le culure d'u drappe, alternate, cu bullette dorate mise a spirale, jndr'à frecce avène rappresendate 'u stemme d'a Cetate e sus a 'u gambe 'ngise 'u nome. Cravatte cu nastre tricolorate da le culkkure nazionale frangiate d'ore.<ref name=":2" />|lingua=roa-tara||
Drappo di bianco con la bordatura di azzurro, riccamente ornato di ricami di oro e caricato dello stemma sopra descritto con la iscrizione centrata d'oro, recante la denominazione della Città. Le parti di metallo e i cordoni saranno dorati, l'asta verticale sarà ricoperta di velluto dei colori del drappo, alternati, con bullette dorate poste a spirale, nella freccia sarà rappresentato lo stemma della Città e sul gambo inciso il nome. Cravatta con nastri tricolorati dai colori nazionali frangiati d'oro.<ref name=":2" />|lingua=it}}
Ccrejate jndr'à 'u [[1098]] 'u stemme d'a cetate raffegure 'nu [[Draghe (araldeche)|draghe]] cu le ale granne, mendre ca ste stringe 'mbrà le artiglie sue 'na cape de tore, e cu 'na torre mise sus a 'u dorse. 'U stemme cambeggiave sus 'a porte urbeche oriendale ditte "de Bisceglie" e sus a 'u sedile d'u popole; esemblare andiche d'u stemme osce a die se iacchiane: une 'ngape a 'n'epigrade d'u [[1473]]<ref>{{Cita web|url=http://catalogo.beniculturali.it/detail/HistoricOrArtisticProperty/1600004515A|titolo=Stemma civico di Trani e arme gentilizia della famiglia Piczonis la|sito=catalogo.beniculturali.it|lingua=en|accesso=17 decemmre 2021}}</ref> mise pe arrecurdà 'a costruzione d'a coeva Torre d'u Rrelogge; n'otre sus a 'u fortine d'u puérte; pò sus 'a facciate d'a [[Chiesere de san Rocche (Trane)|chiesere de san Rocche]] 'nzieme a 'u stemme d'u guvernatore venete Vittore Soranzo ca facìe costruì 'a chiesere jndr'à 'u [[1528]]; 'n'otre angore ste sus 'a facciate d'a chiesere ggià de san Sebbastiane, osce a die [[Chiesere de sand'Agustine (Trane)|de sand'Agustine]], pure jndr'à stu case accumbagnate a 'u stemme cinghecendesche de 'n'otre guvernatore venete, Giugliane Gradenigo.<ref>''Lo Stemma e lo Stendardo della Città di Trani'', de Caetane de Camelis; Bombonotizie - ''Il Giornale di Trani''.</ref><ref>Luigge Lops, ''Lo stemma della città di Trani''.</ref>
'U significate ca pò essere dedotte da le parole d'u muttette ''"FORTIS FEROX FERTILIS"'' iacchie correspondenze jndr'à le vanne ca combonene 'u stemme:
*''FORTIS'' ("Forte", "resistende") - 'a [[Torre (araldeche)|torre]] indiche 'u grade de civiltà, 'a solidità de le fortificaziune e 'a forze de le deritte politece e storece ca avènene da le 'mbrese fatte e da 'a costande autonomie godute;
*''FEROX'' ("Fiere", "indomite", "intrepide") - 'u [[Draghe (araldeche)|draghe]], mise significativamende a sostegne d'a torre, in araldeche simbolegge ''viggilanze'', ''custodie'' e ''fedeltà'' e jè pure l'embleme de ''valore militare'';
*''FERTILIS'' ("Fertile", "feconde", "produttive") - 'a cape de [[Tore (araldeche)|tore]] e 'a [[Colle (araldeche)|colline]], a significà 'u processe de ricchezze, 'a produttività e 'a prosperità cetadine.<ref name=":2" />
=== Onorificenze ===
{{Onorificenze
|immagine=Merito civile silver medal BAR.svg
|nome_onorificenza=Medaglie d'argende a 'u merite civile
|collegamento_onorificenza=Merite civile
|motivazione=Durande l'urtema uerre mundiale, apprisse a 'nu bombardamende erée ca avere fatte 'nu sbuénne de muérte e danne, 'a popolazzione 'ndervenive subbete subbete in soccorse de le superstite e se adoperave pò, cu spirite 'mbavide de sacrifice e picche mezze a desposizione, jndr'à opere stangabbele de sgombere de le macerie e de recostruzione. Esembie splendide de umane solidarietà e ierte spirite de abnegazione. Trane 27 abbrile 1943|data= 8 masce 1998<ref>{{cita web|url=http://www.comune.trani.bt.it/turismo/citta/medaglia-d-argento-al-merito-civile/index.aspx|titolo= Comune di Trani |accesso=19 màrze 2009|urlmorto=sì|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20160305145331/http://www.comune.trani.bt.it/turismo/citta/medaglia-d-argento-al-merito-civile/index.aspx}}</ref>
}}
== Monumiende e luéche d'inderesse ==
[[File:Materials and documents of architecture and sculpture - classified alphabetically (1915) (14771482141).jpg|miniatura|A sinistre 'a bifore d'a "Case d'u Rabbine" jndr'à 'u quartiere ebbraiche, a destre 'a trifore de Palazze Caccetta<ref>in Materials and documents of architecture and sculpture - classified alphabetically (1915), Chicago: G. Broes Van Dort Co.</ref>]]
[[File:Paolo Monti - Servizio fotografico (Trani, 1965) - BEIC 6328875.jpg|miniatura|verticale|Dettaglie de l'archivolte d'u portale d'a [[Cattedrale de Trane|cattedrale]]]]
[[File:Paolo Monti - Servizio fotografico (Trani, 1970) - BEIC 6358227.jpg|miniatura|verticale|'U gruppe de l'accussìditte ''"[[Spinarie]]"'' sus a 'u fianghe meridionale d'a cattedrale]]
Trane se fregge d'u titole de [[cetate d'arte]]<ref name=":0" /> e vande 'nu patrimonie artisteche e architettoneche granne, testimonianze d' aparticolare prosperità gudute durande le sechele: apparte a' famose [[Cattedrale de Trane|cattedrale]] sus a 'u mare e a 'u [[Castelle sveve (Trane)|castelle sveve]],'a cetate jè ricche de chiesere e monastere, eppure de palazze storece. 'Mbrà le chiesere [[Architetture romaneche|romaneche]] stonne da sckaffà in risalte pe rilevanze artisteche 'a [[Chiesere de Ognessande (Trane)|chiesere de Ognessande]] ditte pure de le Temblare, le chiesere [[Chiesere de San Frangische (Trane)|de San Frangische]], [[Chiesere de Sand'Andrée (Trane)|de Sand'Andrée]]<ref name=":6" /> e [[Chiesere de San Giacome (Trane)|de San Giacome]].
Jndr'à 'u tessute urbane d'u borghe andiche 'u materiale cchiù ausate jè 'a [[petre de Trane]]; sò diffuse pu borghe, angore presende e leggibbele bbuéne, 'nu sbuénne de elemiende architettonece legate a 'u periode medievale: a chiste appartenene le caratteristece arche ogivale de logge a 'u pian terrene in passate ausate a scope commerciale, cu 'u passà d'u tiembe achiuse e sckaffate jndre a le locale de javetazione; le passagge 'mbrà le stritte cuperte cu volte a botte, sus a le quale fronde se 'mbostane arche de 'na certa fatture; sus a le prospette de le javetaziune se recanoscene paramiende murarie tipicamende medievale e sus a chiste stonne angore, libbere o tambonate, aperture de porte e fenestre cu [[Arche a tutte seste|arche a chiene cendre]], a [[Arche a seste acute|arche ogivale]] e certe vote stuézze de loggette<ref name=":5" />.
=== 'A descrizione de Trane de Anselme Adorno (1471) ===
Jndr'à 'u 1470 Anselme Adorno, nobbele fiamminghe ca apparteneve a 'na famigghie de origgene tagliàne, recevìe 'u 'ngareche da [[Carle I de Borgogne]] de esaminà le condiziune de le state musulmane jndr'à l'[[Oriende (reggione sciugrafeche)|Oriende]], passanne pe l'[[Itaglie]], pe referirle pò quidde ca avere 'ndrucate. Jndr'à 'u [[1471]] Adorno, turnanne da 'u viagge, facìe tappe jndr'à le prengepàle cetate tagliàne, <ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/anselmo-adorno_(Dizionario-Biografico)|titolo=ADORNO, Anselmo in "Dizionario Biografico"|lingua=it-IT|accesso=2021-12-19}}</ref> visitò Trane e screvìe 'na descrizione efficace jndr'à 'u sue ''"Itinerarium Terrae Sanctae"'':
{{citazione|TRANE - Trane jè conziderate une 'mbrà le megghie e cchiù belle cetate d'a Pugghie. Apprime de scè addà, amme passate 'a cetadine de Bisceglie. Jè cercunnate da mure belle gruésse e fortificaziune. 'A cetate de Trane se iacchie sus a 'u mare e ave jndre 'nu puérte ottime pe nave piccele, trireme e fuste; l'accesse a 'u puérte ave 'na sole endrate ca se ause pure pe assè, a protezione d'u puérte stonne de le torre. Atturne a 'u puérte onne state costruite case belle, e 'mbrà chiste ste 'na darsene ca serve a sistemà le galée e le nave. Nisicuna cetate jndr'à Pugghie s'assemegghie a Trane pe affare o commerce. Edifice belle, ierte e de marme so probbie assaije. Ste dimore sò de aspette belle e elegande assaije, 'a facciate de chiste jè de marme vianghe tagghiate a forme de diamande acute. Ogne petre 'nfatte jè rialzate mmienze e avvasciate atturne a le estreme, jndr'à stu mode se presende 'u castelle de Damasche e assaije otre case de Beirut. Ste case onne fenestre cu culonne sculpite e modanate. Amme giudicate assaije belle chidde edifice. Jndr'à sta cetate stonne 'nu sbuènne de ebbrée, alcune de le quale se onne convertite a' nostre fede jndr'à le anne passate. Le lore discendende avénene chiamate crestiàne novelle. Chiste onne costruite le case cchiù belle d'a cetate. Assaije chiesere d'a cetate sò decorate. A' cattedrale se 'nghiane 'nzigne a le gradinate de marme. Le porte de bronze sò sculpite a arte e meravigliose assaije. 'A cripte de sotte 'a chiesere jè granne quande 'a chiesere stesse. Jndr'à queste stonne assaije reliquie: 'u cuérpe d'u beate Necole Pellegrino, ca jè brucate jndr'à l'altare maggiore d'a cripte; avere state Greche de nazione, da 'a vocca soje non g'asseve otre ca Kyrieleyson, qualungue cose l'avessere cercate o ditte; 'u vrazze de san Luche, patriarche de Alessandrie; 'a mane de sanda Febronia; 'u cuérpe miracolose d'u Signore: 'na femmenodde jndr'à cetate, none pe cattiverie ma pe 'ngenuità, cercò de cucinà 'n'ostie consacrate ca se trasformò subbete in carne, angore osce a die ossservanne se 'ndruche 'a carne; 'u dicete de sand'Ambrogge vescove; 'a mane de san Attamiane; 'nu granne osse de san Giorge; 'n'immaggine d'a Vergine Marije, ca se dice ave appettate san Luche.
San Luche, 'nfatte, appettò tridece quadre de Nostre Signore, ognune de ste tridece pò essere chiamate Decatrie. Amme 'ndrucate assaije de ste cose aqquà e addà jndr'à luéche diverse.
Jndr'à sta cetate ste 'nu castelle abbastanze forte. Ste lundane da Bisceglie quattre miglie.
|Fonte bibliogr.: Testo in latino da: de Groër, Heers, Itinéraire d’Anselme Adorno en Terre Sainte
(1470-1471), 392; 1978 - "http:// www.viaggioadriatico.it"|DE TRANY - Inter Puliae civitates Tranensis una ex melioribus atquae pulchrioribus existimatur.
Priusquam ad eam applicuimus, Bisegi parvam urbem pertransivumus. Fortibus muris ac
moenibus cincta est. Tranensis civitas, super mari sita, pro parvis navibus, triremibus ac fustis
portum iocundissimum infra civitatem habet, fortem versus marinam exitum sive introitum
unum tantum habens, cum turribus fultum ad ipsius portus roborem, alias robur. Circumcirca
portum sunt pulchrae domus aedificatae, inter quas est inceptum dersmael ad galeas ac naves
reponendum. Nulla est in Pulia in negociis sive mercimoniis similis.
Edificia pulchra et alta marmorea et in copia magna sunt. In aspectu pulchrae et sumptuosae
dictae domus sunt, quarum anterior ex marmoribus albis paries in forma diamantum acutorum
scissus. Quilibet enim lapis in medio est elevatus et circa fines depressus in hunc modum
proprie quemadmodum est Damasci castrum ac prout domus multae sunt in Barutho.
Fenestras habent haec domus cum scissis sculptisque columpnis. Ea quidem edificia
pulcherrima iudicavimus. In ea multi iudei commorantur, quorum aliqui preteritis annis ad nostram fidem conversi
sunt. Quorum successores ibidem novelli christiani appellantur. Hii enim magnificentiores
domos civitatis construxerunt. Multae siquidem in ea ecclesiae ornatae sunt. Cathedralis vero
per gradus marmoreos ascenditur. Cuius ianuae aereae artificiose mirabiliterque sculptae sunt. Cripta infra ecclesiam est admodum magna quantum ecclesia est. Plures in ea reliquiae sunt:
corpus beati Nicolai peregrini, quod in altari maiori in cripta sepultum est; Graecus fuit
natione, ex cuius ore nunquam aliud quam Kyrieleyson evolavit, quidquid etiam sibi diceretur
vel ab eo peteretur; brachium sancti Leucae, patriarche Alexandriae; manus sanctae
Freboniae; corpus Domini miraculosum: muliercula quaedam in urbe, non ex versutis sed
simplicibus, hostiam sacratam coquaere conata est quae mox conversa in carnem, adhuc hodie
ibi caro oculis cernitur; digitus sancti Ambrosii episcopi; manus sancti Damiani; os magnum
sancti Georgii; imaginem unam Virginis Mariae, quam sanctum Lucam pinxisse ferunt.
Sanctus enim Lucas tredecim imagines Nostrae Dominae pinxit, quarum unaquaeque quasi
una ex tredecim decatria appellari potest. De hiis multas hinc inde diversis in locis vidimus.
Castrum est in ea satis forte. Distat a Bysegi miliaribus quattuor. |lingua=la}}
=== Architetture releggiose ===
Le chiesere de Trane se presendane pa maggiorparte jndr'à 'u [[Architetture romaneche|stile romaneche]], ''in primis'' 'a [[cattedrale]] [[Medioeve|medievale]]. Jndr'à tutte 'mbrà consacrate, scettate 'nderre e angore esistende se ne onne cundate cchiù de ciende. Pò 'a cetate vandave 'a presenze de quattre [[sinagoghe]] de le quale doje onne sciute perdute e le otre e doje angore esistende onne state reconvertite jndr'à chiesere.
==== Cattedrale de San Necole Pellegrine ====
[[File:Basilica di Trani.jpg|miniatura|verticale|Facciata d'a [[Cattedrale de Trane|Cattedrale]]]]
[[File:Trani – Cattedrale (xilografia).jpg|miniatura|verticale|'A facciate d'a cattedrale apprime de le restaure (1898)<ref name=":14" />]]
'A cattedrale de Trane, cu 'a basiliche superiore 'nditulate a sanda Marije Assunde, jè 'a costruzione cchiù prestiggiose d'a cetate pugghiese.
Jè une de le esembie cchiù rappresendative e preggevole de architetture [[Romaneche pugghiese|romaneche pugghiese]]<ref name=":6" /><ref>{{Cita web|url=https://www.catalogo.beniculturali.it/approfondimento/elenco-degli-edifizi-monumentali-italia-del-1902/puglia-provincia-bari/duomo-trani|titolo=Catalogo Generale dei Beni Culturali|accesso=18 decemmre 2021}}</ref><ref>{{Cita web|url=https://www.touringclub.it/destinazione/localita/chiesa/213553/cattedrale-trani|titolo=Cattedrale, Trani, localita, Chiesa|autore=Touring Club Italiano|sito=Touring Club Italiano|accesso=26 ottommre 2021}}</ref>. Ha state definite cumme ''"<nowiki>'</nowiki>a reggine de le cattedrale de Pugghie"''<ref>François Lenormant https://books.google.it/books/about/Trani_Storia_cultura_turismo.html?id=xC1OnQAACAAJ&redir_esc=y</ref><ref name=":11">{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0012.html|titolo=CATTEDRALE|accesso=21 settemmre 2021}}</ref> e costituisce pure 'na mete de turisme culturale assaije 'mbortande<ref>{{Cita news|url=http://bari.repubblica.it/cronaca/2018/03/19/foto/gianni_morandi_trani-191694314/#1|titolo=Gianni Morandi stregato dalla cattedrale di Trani: "Quella volta qui con Lucio Dalla"|pubblicazione=La Repubblica|data=19 màrze 2018|accesso=20 màrze 2018}}</ref>. 'A costruzione ha state fatte ausanne 'a petre [[Calce (elemende chimiche)|calcarée]] tipeche d'a zone, 'a [[petre de Trane]] pigghiate da le cave d'a cetate, caratterizzate da 'nu culore rosée chiarisseme, quase vianghe.
'A cattedrale se destingue da ogne otre esembie de architetture romaneche pugghiese apprime de tutte pa posiziona soje probbie vecine vecine a 'u mare e pu resultà chienamende leggibbele sus a le fronde de fore da tutte le late, grazie a 'na certa distanze ca 'a separe da le edifice atturne; se destingue pò pe l'imbonende [[transette]] coronate da 'nu cornicione elabborate, pe l'ause pò de l'[[arche a seste acute]] jndr'à 'u passagge ca ste sotte a 'u cambanile, fenomene non assaije diffuse jndr'à l'[[architetture romaneche]] e pe 'a presenze non solite de quattre diverse luéche de culte jndr'à stesse cattedrale, ognune dotate da 'a probbie distinzione e combiutezze architettoneche.
'Nu prime edifice de culte ca resale a 'u [[IV sechele]], cumme evidenziate da scave archeologgece recende, avere nate sus a l'arée addò ste osce a die 'a cattedrale. Pò 'a chiesere de Sanda Marije, ca corresponne a 'u piane d'a cripte de osce a die longitudinale mise sotte 'a navate d'a basileche superiore, sostituì l'edifice cchiù andiche e a 'u 'nderne sue avenìe scavate 'nu sacelle pe ospità le reliquie de san Leucio.
'A costruzione d'a cattedrale de soce a die accumenzò jndr'à 'u [[1099]], jndr'à 'u periode subbete apprisse a' sandificazione de san Necole Pellegrine, durande 'a [[Conguiste normanne de l'Itaglie meridionale|dominazione normanne]].
'A consacrazione avvenìe jndr'à 'u [[1143]] apprime angore d'u combletamende. 'A fase decisive d'a costruzione se avìe cchiù o mene 'mbrà 'u 1159 e 'u 1186 sotte a 'u vescove [[Bertrande]] II, invece verse 'u 1200 'u combletamende ere da conziderarse raggiunde, apparte 'u cambanile.<ref name=":11" /> L'elegande torre cambanarie, ierte cchiù o mene 58,90 m., avenìe 'nzippate sulamende apprisse, cchiù o mene 'mbrà 'u [[1230]] e 'u [[1239]], ma 'u combletamende se avìe apprisse 'a metà d'u Treciende mendre ere vescove Giacome Tura Scottini<ref name="mondi med">[http://www.mondimedievali.net/edifici/Puglia/Trani.htm Stefania Mola, pagina ''Trani: la cattedrale''], da 'u site [http://www.mondimedievali.net/Edifici/indice.htm ''Mondi medievali''] de l'[http://www.storiamedievale.net/ind02.htm Associazione culturale Italia medievale]</ref>.
Pe sechele 'a cripte dedicate a san Necole Pellegrine, cioè 'a cripte trasversale o soccuérpe de san Necole, mise satte satte sotte a 'u transette d'a basiliche superiore, ave stipate reliquie 'mbortande assaije, 'mbrà le quale 'u cuérpe d'a martire oriendale sanda Febronie, d'u quale jè possibbele angore osce a die ammirà 'u preggevole reliquiarie d'u XVIII sechele e 'nu dipinde ovale ca 'a raffigurescene, jndr'à 'u [[Musée diocesane (Trane)|musée diocesane]].
'A porte cendrale de bronze jè opere de [[Barisane da Trane]] e avenìe fatte jndr'à 'u [[1175]]: se tratte de une de le esembie cchiù 'nderessande d'u genere jndr'à l'[[Itaglie meridionale]]. 'A porte origgenale jè esposte jndre a l'edifice, invece fore ha state mise 'na copie fedele, inaugurate jndr'ò 'u [[2012]].
'U piazzale ca ste nnande a l'edifice romaneche se preste a avvenemiende artistece de diverse tipe, grazie a' cornice scenografeche offerte da 'a maestosità d'a cattedrale e da 'u mare. 'A chiazze ave ospitate 'nu sbuénne de congerte de artiste naziunale e 'ndernaziunale cumme [[Sting]], [[George Benson]], [[Massime Ranieri]], [[Gianne Morandi]], [[Lucio Dalla]], [[Ornelle Vanoni]], [[Gine Paoli]], [[Frangische De Gregori]], [[Jangele Branduardi]], [[Claudie Baglioni]], [[Andonelle Venditti]], [[Gianne Nannini]], [[Fiorelle Mannoia]], [[Gigi D'Alessio]], [[Frangische Renga]], [[Samuele Bersani]], [[Vinicio Capossela]], [[Ludoviche Einaudi]], [[Mario Biondi (candande)|Mario Biondi]], e tanda otre. Avènene fatte pure rappresendaziune tiatrale, urtemamende jndr'à 'u piazzale onne state fatte pure de le spettacole de opere.
==== Monastere de Sanda Marije de Culonne ====
[[File:Santa Maria di colonna Trani.jpg|thumb|'A chiesere d'u [[Monastere de Sanda Marije de Culonne|monastere de Culonne]]]]
[[File:Trani - Antico monastero di Colonna (xilografia).jpg|miniatura|Andiche Monastere de Culonne<ref name=":14" />]]
'U [[monastere de Sanda Marije de Culonne]], se iacchie sus 'a penisolette de Cape Culonne, jè a picche cchiù de 'nu miglie da 'u cendre d'a cetate, jndr'à 'n'arée 'nu tiembe fore da 'u javetate urbane, ma osce a die sckaffate jndr'à 'u cendre de 'na floride zone turisteche-residenziale. 'U monastere benedettine avenìe funnate 'nzieme a' chiesere 'nzeccate 'mbrà 'a fine de l'XI sechele e l'inizie d'u XII, da 'u nobbile tranese Goffrede Siniscalco.
'A facciate d'a chiesere jè fatte seconde scheme tipece de l'[[architetture romaneche]], ste 'u rosone, 'u portale jè sckaffate jndr'à 'nu [[protire]] cu arche fatiate sostenute da colonnione agile ca 'nglude 'nu architrave de finissime fatture ca avéne da 'nu monumende classeche, a coronamende ste 'na serie de archette pensile sus 'a cuspide.
Jndre a' chiesere se stipe 'u Crugefisse de legne d'u XV sechele oltraggiate da le corsare saracine e 'nu prezione altare ddunate da 'u Gran Duche de Toscane in cambie de le reliquie de Sande Stefane, ca aqquà se veneravane 'nzigne a 'u [[1684]]. Assaije belle jè 'a viste panorameche ca se 'ndruche da 'u piane de sus, da 'u quale jè possibbele osservà 'a coste de fronde 'u lunghemare, 'nzigne a' ville comunale cu 'a cattedrale sus a 'u sfunne.
Osce a die 'u monaster jè ausate pe iniziative culturale, congerte de museche jazz e classeche jndre a 'u chiostre o jndr'à 'u cortile de fore. 'U piazzale d'u [[Monastere de Sanda Marije de Culonne|monastere]] jè ausate, a 'u pare de le chiazze d'a cattedrale e d'u [[Castelle sveve (Trane)|castelle]] e de otre chiazze cetadine, cumme condenitore ideale pe avvenemiende artistece e musecale; ave avute granne 'mbortanze 'u congerte de [[Elton John]] 'u settemmre 2010.<ref>{{Cita web|url=http://www.traniviva.it/notizie/la-notte-di-elton-john-e-luminosa-anche-senza-le-stelle/|titolo=La notte di Elton John è luminosa anche senza le stelle|sito=TraniViva|data=21 settemmre 2010|lingua=it|accesso=18 decemmre 2021}}</ref>
==== Otre munastere ====
* Monastere / Convente de le Agustiniane;
* Monastere / Convente de Sanda Chiare;
* Monastere / Convente d'u Carmine;
* Monastere / Convente de le Capuccine;
* Monastere / Convente de San Dumineche;
* Monastere / San Giuanne Battiste (Le Clarisse);
* Monastere de le Carmelitane a' Scazate;
* Monastere / Convende de San Lorenze;
* Monastere / Convende de San Paole;
* Monastere Torre de le Monace.
===== Chiesere iertemedievale (IV - X sechele) =====
* [[Ipoggée de Sanda Geffa]];
* [[Chiesere de Sanda Marije de Giano]];
* [[Chiesere de Santa Marije de Dionisie]] (osce a die de le Sande Midece);
* [[Chiesere de San Martine (Trane)|Chiesere de San Martine]] - Chiesere Cristiàne Ortodosse.
===== Chiesere romaneche (XI - XII sechele) =====
* [[Chiesere de Sand'Andrée (Trane)|Chiesere de Sand’Andrée]];
* Chiesere de Sand'Agate;
* [[Chiesere de Sand'Andonije abbate (Trane)|Chiesere de Sand'Andonije Abbate]] e Furtine;
* [[Chiesere de San Frangische (Trane)|Chiesere de San Frangische]];
* [[Chiesere de San Giacome (Trane)|Chiesere de San Giacome]];
* Chiesere de Sanda Lucie - Palazze Gadaleta;
* [[Chiesere de Ognessande (Trane)|Chiesere de Ognessande]] / Temblare o Chiesere d'u Priatorie;
* [[Chiesere de Sanda Marije de Culonne]];
* Chiesette de San Nicolielle (ditte pure San Necoline).
===== Chiesere d'u periode angioine (XIII-XV sechele) =====
* [[Chiesere de Sanda Marije Scolanove]] - Sinagoghe;
* [[Chiesere de Sand'Anne (Trane)|Chiesere de Sand'Anne]] - Sinagoghe;
* Chiesere d'u SS. Crugefisse o Sanduarije de Marije SS. de l'Apparizzione<ref>{{cita web| url = http://www.ilgiornaleditrani.it/giornale/51339/-apparizione-l-effige-ha-un-secolo-via-agli-eventi| titolo = «Apparizione», l'effige ha un secolo. Via agli eventi| urlarchivio = https://web.archive.org/web/20200325220910/http://www.ilgiornaleditrani.it/giornale/51339/-apparizione-l-effige-ha-un-secolo-via-agli-eventi| urlmorto = sì| accesso = 25 màrze 2020}}</ref><ref>{{cita web | autore = Can. Giovanni Masciullo | url = http://www.mariadinazareth.it/www2005/Apparizioni%20data%20incerta/Apparizione%20Trani.htm | titolo = Maria SS. dell'Apparizione oppure detta "del Medico" | via = [https://archive.today/20200325214334/http://www.tranireligiosa.it/madonnadellapparizione-foto.aspx tranireligiosa.it] | urlarchivio = https://archive.today/20200325190445/http://www.mariadinazareth.it/www2005/Apparizioni%20data%20incerta/Apparizione%20Trani.htm | urlmorto = no | accesso = 27 màrze 2020 }}</ref>;
* [[Chiesere de Sanda Chiare (Trane)|Chiesere de Sanda Chiare]];
* [[Chiesere de San Dunate (Trane)|Chiesere de San Dunate]] e Torre d'u 'Rrelogge.
===== XVI sechele =====
* [[Chiesere de Sand'Agustine (Trane)|Chiesere de Sand'Agustine]];
* [[Chiesere d'u Carmine (Trane)|Chiesere d'u Carmine]];
* Chiesere de San Rocche;
* [[Chiesere de Sanda Marije de le Grazie (Trane)|Chiesere de Sanda Marije de le Grazie]] o de le Cappuccine.
===== XVIII sechele =====
* [[Chiesere de San Duminchee (Trane)|Chiesere de San Dumineche]];
* Chiesere de San Giuanne;
* Chiesere de San Luigge;
* [[Chiesere de Sanda Terese (Trani)|Chiesere de Sanda Terese]];
* Chiesere d'u SS. Salvatore o d'u [[Miracole eucaristeche de Trane|Miracole Eucaristeche]].
{{galleria
|larghezza=200px
|titolo= Architetture releggiose
|File:Navatasanmartinotrani.JPG|Navate laterale d'a Chiesere de San Martine
|File:Santa Maria Giano Trani.JPG|Chiesere da Sanda Marije de Giano
|File:Fortino trani.jpg|'A chiesere de Sand'Andonije Abbate jndre a 'u Furtine d'a Ville Comunale
|File:Paolo Monti - Servizio fotografico (Trani, 1970) - BEIC 6358226.jpg|Chiesere de Sand'Andrée
|File:Paolo Monti - Servizio fotografico (Trani, 1970) - BEIC 6358223 corr.jpg|Chiesere da San Giacome
|File:Ognissanti retro Trani.jpg|'U fore de le abside d'a Chiesere de Ognessande
|File:Trani San Francesco church.jpg|Chiesere de San Frangische
|File:Trani BW 2016-10-14 17-11-39.jpg|'A Sinagoghe Granne, pò Chiesere de Sand'Anne
|File:Inside scolanova2.JPG|Jndre a' Sinagoghe de Scolanove
|File:Internosantachiara.JPG|Jndre a' Chiesere de Sanda Chiare
|File:San DonatoTrani.jpg|Chiesere de San Dunate, sus a 'u sfunne 'a Torre d'u Rrelogge
|File:SantAgostino Trani.jpg|Chiesere de Sand'Agustine
|File:San Rocco trani.jpg|Chiesere de San Rocche
|File:CarmineTrani.jpg|Chiesere d'u Carmine
|File:Chiesa di Santa Maria delle Grazie (Trani).JPG|Chiesere da Sanda Marije de le Grazie (ditte pure de le Cappuccine)
|File:Santa Teresa Trani.jpg|Chiesere de Sanda Terese
|File:Trani San Domenico church.jpg|Chiesere de San Dumineche
|File:Internosangiovannitrani.JPG|Jndre a' Chiesere de San Giuanne
}}
===== XIX sechele =====
* Chiesere de San Mechele;
* Chiesere de San Toma;
* Chiesere de Sanda Marije d'u Soccorse (jndre a 'u cambesande).
===== XX sechele =====
* Chiesere de Sand'Andonije;
* Chiesere de le Jangele Custode;
* Chiesere de San Geséppe;
* Chiesere Madonne de Fatime;
* Chiesere d'u Sacre Cuore;
* Chiesere d'u Spirite Sande;
* Chiesere S. Marije d'u Puzze.
===== XXI sechele =====
* Chiesere de San Magne Vescove e Martire.<ref>{{Cita web|url=https://www.chiesaoggi.com/una-chiesa-aperta-al-territorio-la-nuova-chiesa-di-san-magno-a-trani/|titolo=La nuova chiesa di San Magno a Trani|sito=ChiesaOggi.com|data=2022-08-05|lingua=it-IT|accesso=2023-05-07}}</ref>
==== Sinagoghe ====
* [[Sinagoghe Scolanove]];
* [[Sinagoghe-musée Sand'Anne|Sinagoghe Granne]];
* Sinagoghe San Leonarde;
* Sinagoghe San Pitre 'u Martire.
=== Architetture militare ===
==== Castelle sveve ====
[[File:Castello Svevo di Trani.jpg|miniatura|'U castelle sveve]]
[[File:Castello di Trani, veduto dal mare (xilografia).jpg|miniatura|'U castelle accumme se presendave apprime de le restaure moderne<ref name=":14" />]]
'U [[Castelle sveve (Trane)|castelle sveve]] avenìe 'nzippate jndr'à 'u [[1233]] sotte a 'u regne de [[Federiche II de Svevie]]; jè une de le cchiù 'mbortande e megghie leggibbele 'mbrà le castiedde federiciane, nonostante quacche trasformazione ca ne onne in parte cangiate l'assette origgenarie<ref>{{Cita web|url=https://www.castelloditrani.beniculturali.it/it/97/la-storia|titolo=La storia|data=1º decemme 2017|accesso=26 novemmre 2021|urlmorto=sì|dataarchivio=10 abbrile 2022|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20220410022223/https://www.castelloditrani.beniculturali.it/it/97/la-storia}}</ref>. L'edificie ste 'mbacce a 'u prospette d'a cattedrale, e se iacchie jndr'à 'u tessute urbane in mode ca 'a iertezze origgenarie conziderevole de le torre dave agge a 'u condrolle d'u puérte e de le vie d'accesse a' cetate<ref name=":13">{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0011.html|titolo=CASTELLO SVEVO|accesso=26 novemmre 2021}}</ref>.
Jndr'à 'u stesse poste avere nate in precedenze 'na torre d'u X-XI sechele, de dimenziune none granne, a chiande quadrilatere e de accurate fatture, cu probabbele funziune de vedette, le quale reste onne state acchiate sotte a 'u piane de pavimendazione d'u 'ngresse de osce a die jndr'à l'androne oriendale<ref name=":13"/>. Jè secure ca jndr'à cetate stave ggià 'nu Castelle Andiche respette a quidde de osce a die, d'u quale però non se sape addò stave, costruite pe iniziative d'u Rre Normanne [[Ruggere II de Sicilie|Ruggere II]] e scettate 'nderre jndr'à 'u [[1137]]; da stu anne, 'nzigne a 'u mumende d'a funnazione d'u castelle de mò jndr'à 'u 1233, mangane documiende ca donne notizie sus a edificie castellare jndr'à cetate, ma è pure pruvate pe sta presenze jndr'à stu periode, e 'u 'nderessamende a' stesse, da vanne de Federiche II.<ref>Huillard-Breholles, 1852, vol II, pp. 137, 140</ref>.
Jndr'à 'u castelle soggiornò assaije vote 'u figghie de Federiche, [[Manfredi de Svevie|Manfredi]], ca 'u 2 sciugne [[1259]] se 'nzurò, in seconde nozze, cu [[Elene Ducas|Elene Ducas Comneno]], cu celebrazziune arrecurdate jndr'à le cronache pu sfarze e 'a solennità<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/elena-di-epiro-regina-di-sicilia_(Dizionario-Biografico)|titolo=ELENA di Epiro, regina di Sicilia in "Dizionario Biografico"|lingua=it|accesso=19 novemmre 2021}}</ref>.
Jndr'à seconda metà d'u XIII sechele, sotte a 'u dominie [[angioine]], 'u castelle avenìe ausate assaije probbie pe ruole de granne rilieve; jndr'à quidde periode 'nfatte ha state 'nu 'mbortande cendre amministrative e vivace ambiende pa vite de corte, le membre d'a famigghie reale rumanerene cu frequenze e se celebbrarene avvenemiende 'mbortande assaije.
Jndr'à 'u castelle avenèrene spustate le quaderne e le scritte de le conde de le ''Maestre Raziunale'', ca cugghiute jndr'à reggistre, seguivane 'a corte regge jndr'à le spustamiende lore; 'u 16 màrze [[1290]] 'u custode de l'archivije de le ''"rationes"'' d'a Curie, Guglielme de Pontoise, recevìe a [[Napule]] tutte le reggistre contabbele de le diverse funzionarie de le [[Suddivisione amministrative d'u Regne de Napule|provinge]], 'nzigne a allore stipate a Trane.<ref>{{Cita pubblicazione|nome=Stefano|cognome=Palmieri|data=1998|titolo=L'archivio della Regia Zecca. Formazione, perdite documentarie e ricostruzione|rivista=Publications de l'École Française de Rome|volume=245|numero=1|pp=417–445|accesso=2021-12-19|url=https://www.persee.fr/doc/efr_0223-5099_1998_act_245_1_5327}}</ref> Pe 'nu certe periode jndr'à 'u castelle avenìe stipate pure 'u tesore regge, 'u quale condrolle ere affidate a Mattée de Riso e a 'u castellane de Trane. L'edifice servìe pure cumme deposite regge pe materiale belliche e pe bene de valore: avìe quinde immagazzinate 'nu arsenale granne a disposizione de l'esercite, de le quale sò documendate jndr'à 'nu mode punduale 'a quantitate de firre e acciaie da forgià, de lange, balestre e quadrelle, e de uniforme; stavane pure custodite gruésse volume de cere e de merce recercate e prezione cumme pepe, cannelle, zucchere e bombice.
'N'ale d'u castelle ere tenute pronde a ospità 'u sovrane e 'a corta soje: grazie a le missive mannate da [[Carle I d'Angiò|Carle I]], da quacchedune se capisce ca 'u Rre avère 'a consuetudine de essere ospite d'u castelle ''-"in cameris castri nostri Trani, in quibus consuevimus hospitari"-'', e da otre ca dave le turnise ca servivane pe le spese de le figghie sue ca stavane addà. jndr'à 'u 1268 se tenérene jndr'à 'u castelle 'u 'nzuramende 'mbrà [[Carle I d'Angiò e [[Margherite de Borgogne]] e jndr'à 'u [[1271]] chidde de [[Filippe d'Angiò|Filippe]], secondegenite de Carle, cu [[Isabbelle de Villehardouin]] [[Pringipate d'Acaie|pringipesse d'Acaie]].
'U castelle sotte a 'u dominie spagnole, regnande [[Carle V d'Asburghe|Carle V]], subbìe partenne da 'u [[1533]] tanda trasformaziune, fine a quanne non g'avenève adeguate a le esiggenze difensive nove nate apprisse a l'invenzione d'a polvere da spare. Partenne da 'u 1832 subbìe 'na serie de fatìe pa trasformazione jndr'à carcere cendrale provingiale, apirte jndr'à 'u 1844, funzione mandenute 'nzigne a 'u 1974. Jndr'à 'u 1976 'u Castelle avenìe conzegnate a' Soprintendenze a le bene ambiendale e artistece d'a Pugghie. Ha state sottoposte a fatìe de restaure partenne da 'u [[1979]] e ha state apirte a 'u pubbleche 'u 5 sciugne [[1998]].<ref name=":22"/>
Ha state dichiarate [[Monumiende nazionale (Itaglie)|Monumende Nazionale]] cu 'u R.D. 27 ottommre 1936, n. 2091<ref name=":02">{{Cita web|url=http://www.normattiva.it/eli/stato/REGIO_DECRETO/1936/10/27/2091/ORIGINAL|titolo=REGIO DECRETO 27 ottobre 1936, n. 2091
Dichiarazione di monumento nazionale del Castello Svevo di Trani. (036U2091)}}</ref> (abbrogate da 'u D.P.R. 248/2010). da 'u decemmre 2014 'u [[Ministere pe le bene e le attivitate culturale e pu turisme|Ministere pe le bene e attività culturale]] 'u gestisce passanne da 'u Pole museale d'a Pugghie, jndr'à 'u decemmre 2019 addevende [[Musée nazionale tagliàne#Direziune reggionale Musée|Direzione reggionale Musée]].
==== Fortine de Sand'Andonije ====
[[File:Fortino di Trani.jpg|thumb|'U fortine 'ndrucate da 'a cattedrale]]
A l'estreme sinistre d'a ville comunale se tàse a l'andiche fortilizie destinate a' protezione de l'estreme punde oriendale d'u puérte: 'u fortine jè 'n'opere de fortificazione mise a protezione d'u 'ngresse d'u puérte, sus a 'u ''mode de Sand'Andonije'', ca pigghie 'u nome da 'n'edifice releggiose d'u XII sechele, 'a [[Chiesere de Sand'Andonije Abbate (Trane)|chiesere de Sand'Andonije Abbate]], da 'u 1478 sconsacrate e ausate cumme deposite 'nzeccate a 'nu candiere navale, jndr'à 'u quale 'u ricche commerciande Simone Caccetta, sembre jndr'à 'u 1478, facìe costruì 'na nave de stazze grosse dotate de 160 uemmene de equipagge. 'U 20 febbrare 1530 'u guvernatore venete Giuanne Vetturi jndr'à stu poste ufficializzò 'a consegne a' cetate a 'u vicarie de [[Carle V d'Asburghe|Carlo V]], [[Hernando de Alarcón (militare)|Fernando de Alarcon]].<ref>{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0015.html|titolo=CHIESA DI SANT'ANTONIO E FORTINO|accesso=2021-12-21}}</ref> 'A strutture d'a chiesere avenìe pò 'ngluse definitivamende jndr'à 'u 1541 jndre a' costruzione difensive ca stave apprime, apprisse a' fortificazione vulute da 'u [[Viceré de Napule|Viceré]] [[Pedro Álvarez de Toledo y Zúñiga|Pitre de Tolede]] pe esiggenze difensive d'a rade d'u puérte. 'A chiesere e 'u fortine onne state oggette de restaure jndr'à le anne '80 d'u XX sechele.
Da 'a sommità d'u fortine jè possibbele ammirà totte l'insenature addò s'affacce 'u borghe andiche, distinguenne chiaramende 'a cattedrale e le caratteristeche abside d'a [[Chiesere de Ognessande (Trane)|chiesere de Ognessande]]. Stu punde panorameche jè conziderate da le javetande une de le poste cchiù belle e suggestive d'a cetate.
==== Torre Barbinelli ====
[[File:Torrebarbinellitrani.JPG|miniatura|verticale|'A Torre Barbinelli]]
Torre fortificate d'e l'XI sechele ca se iacchie jndr'à chiazze [[Cesare Battisti]]. Cu scope de avvistamende faceve parte d'u prime castelle regge [[bizzandine]] - [[normanne]], inzieme a:
* Torre Lamadoro
* Torre Medievale
* Torre Olivieri
==== Porte Andiche ====
De le 4 porte de accesse de l'andiche cinde murarie Longobbarde, une sole se stipe angore osce a die sckaffate jndr'à le fabbrecate, jè porte andiche ditte pure ''aurea''.
=== Architetture civile ===
==== Case de Agnete ====
[[File:Palazzo d'Agnete à Trani (Pouilles), façade extérieure.JPG|miniatura|Case de Agnete]]
Avenìe 'nzippate jndr'à 'u 1283 da Necole Lombardo figghie de Giuanne De Agnete, ave 'na facciate medievale quase integre ricche de dettaglie architettonece decorative. A 'u piane terre ave, cumme otre edifice d'a stesse vie, le tracce de 'nu portiche andiche. A 'u prime levélle 'na fenestre elegande, in origgene bifore ma osce a die mangande d'a culonne cendrale, da 'u profile 'nderne lobate, tène sus 'na cornice a estroflessione de fore da 'a forme triangolare ca se pogge sus a doje colonnine, e doje finestrine monofore a arche acute lateralmende a' granne fenestre. A 'u levélle de sus ste 'na fenestre cendrale angore cchiù granne a arche acute a le late d'a quale stonne le mensole pogge tende.<ref>{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0049.html|titolo=CASA DE AGNETE|accesso=9 dicembre 2021}}</ref>
==== Torre d'u 'Rrelogge ====
'A torre medievale jè l'edifice cchiù ierte d'u cendre storeche apprisse 'u cambaniel d'a Cattedrale. Avenìe fatte 'nzippà da 'u Sinnache Spirite de Piczioni, jndr'à 'u 1473, affianghe 'a chiesere de San Dunate. Jndrè 'a torre, de probbietà d'u Comune, avenìe mise 'nu 'rrelogge meccaneche, une de le prime d'u [[Regne de Napule]]<ref>{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0075.html|titolo=CHIESA DI SAN DONATO E TORRE DELL'OROLOGIO|accesso=9 decemmre 2021}}</ref>. 'A base d'a torre ave 'u stemme origgenarie d'a cetate. 'A torre ha state restaurate jndr'à 'u 1931, invece 'u 'rrelogge ha state repristinate apprisse anne de 'ngurie sulamende jndr'à 'u 1994. Osce a die 'a torre non g'è visitabbele da 'u pubbleche.
==== Palazze Caccetta ====
[[File:Trani Palazzo Caccetta.jpg|thumb|upright|Palazze Caccetta]]
'U Palazze avenìe fatte 'nzippà da 'u mercande tranese Simone Caccetta<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/simone-caccetta_(Dizionario-Biografico)|titolo=CACCETTA, Simone in "Dizionario Biografico"|lingua=it|accesso=9 decemmre 2021}}</ref> jndr'à 'u 1456. Queste s0adda conziderà une de le opere cchiù 'nderessande de l'architetture d'u [[Quattreciende|'400]] a Trane, date 'u misckamende de genere ca caratterizze 'a facciate, sule parte de l'edifice a avè stipate le caratteristeche origgenarie de l'epoche de costruziuone d'u palazze. 'A facciate prengepàle ha state fatte soprattutte jndr'à 'u stile [[Tarde gotiche|tardegotiche]]; appate 'u portale a arche ogivale a raggere stonne otre elemiende architettonece 'nderessande, cumme le fenestre de diverse forme, ca vonne da le bifore a' bellissime trifore in corrispondenze d'u portale d'ingresse<ref>{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0044.html|titolo=PALAZZO CACCETTA|accesso=9 dicembre 2021}}</ref>.
Jndr'à 'u 1484 Rre [[Ferrande d'Aragone]] confiscò 'u palazze a Simone Caccetta, pe colpe de 'nu tendative de revolte condre a l'autorità regge, vennénnele pe 100 ducate a l'Univeristà de Trane. De probbietà d'u comune, ave ospitate le guvernatore venere 'nzigne a 'u [[1590]], devendò convende de le monace Teresiniane jndr'à 'u [[1642]] e Seminarie jndr'à 'u Setteciende.
'A tradizione vole ca da stu palazze 'a nuttate d'u 13 febbrare 1503 partì 'a notizie pe totte l'Itaglie d'a vittorie de le 13 cavagleire tagliàne capeggiate da [[Ettore Fieramosca]] sus a le frangise jndrà [[Disfide de Barlette]].
==== Palazze Antonacci Telesio ====
[[File:Trani Palazzo Telesio.jpg|thumb|'Ndrucamende de Palazze Telesio da 'u puérte (appprisse 'a restrutturazione d'u 2009)]]
Apprisse l'asckuamende de le case de le Antonacci jndr'à 'u [[1799]], 'u palazze avenìe 'nzippate jndr'à quidde poste jndr'à le anne d'u Uetteciende d'a famigghie Antonacci ('u stemme de famigghie mise jndr'à l'androne ca indiche 'a date d'u [[1761]] avenìe prelevate da l'androne d'u palazzette 'nzippate a vie San Giorge 15, pure de probbietà de le Antonacci, e mise jndr'à l'androne de Palazze Telesio-Antonacci jndr'à 'u [[1960]] da 'u Duche Vecinze Telesio e, perciò, non ge se referisce a' date de costruzione d'u palazze) e passò pò pe successione a' famigghie Telesio, 'nzignite d'u titole de Duche de Toritte, ca osce a die angore 'u javete. Cu 'a facciate prengepàle revolte verse 'u puérte sus a quedde ca osce a die jèChiazze Querce, ave subbite 'nu allariamende sus a 'u late est, apprisse a 'u scettamende 'nderre de le mure federiciane, jndr'à 'u 1845 a opere de l'architette Luigge Castellucci de Bitonde, 'u quale pure adeguò 'a facciate sus 'a chiazze Querce a 'u stile neoclasseche. 'U palazze ospite jndre 'u [[Musée de le carrozze de Trane|Musée de le Carrozze]]: 'na raccolte de 33 carrozze uettecendesche, ca appartevane soprattutte a' famigghie Telesio, oltre a finimende e divise da cocchiere. 'A 'mbortanze de sta raccolte ste jndr'à l'illustrà l'abbilità artiggianale de l'epoche e jndr'à 'u fà revivere 'a storie de 'n'indere classe suggiale a tutte colore ca pe jedde fatiavane.
==== Palazze Torres ====
[[File:Trani Palazzo Torres.jpg|miniatura|Palazzo Torres, sede cendrale d'u Tribbunale de Trane<ref name=":1">{{Cita web|url=https://www.tribunale.trani.giustizia.it/notizie_storiche.aspx?pnl=1|titolo=Tribunale di Trani|accesso=8 novemmre 2021}}</ref>, ggià sede d'a ''Corte d'Appelle de le Pugghie'']]
Avenìe costruite jndr'à chiazze nnande 'a [[Cattedrale de Trane|Cattedrale]] romaneche, jndr'à prime metà d'u [[XVI sechele]], da Martine Torres, membre de 'na famigghie tranese de origgene spagnole. 'U prospette jè 'nderamende fatte de [[Petre de Trane|petre]] e le piane sò scandite da [[cornice marcadavanzale]]; le elemiende ca stonne jndr'à facciate, 'u portale, le fenestre a timbane e le ttre balcune donne 'na sobbrie eleganze a 'u 'nzieme. Da 'u [[1811]] 'u Guverne avìe in congessione da 'u Comune l'ause d'u Palazze pe l'amministrazione d'a giustizie, ospitanne 'u massime organe giudiziarie d'a [[Terre de Bare (provinge=|Terre de Bare]] e da 'u 1861 a 'u 1923 'a ''Corte d'Appelle de le Pugghie''. Osce a die jè 'a sede cendrale d'u Tribbunale de Trane.<ref name=":1" />
==== Otre palazze nobbiliare d'a cetate ====
* [[Palazze de le Arte Beltrani|Palazze Beltrani]];
* Palazze Belvedere;
* Palazze Bianchi;
* Palazze Bonismiro;
* Palazze Broquier ggià Lepore Campitelli;
* Palazze De Angelis;
* Palazze De Angelis-Ventricelli;
* Palazze Candido;
* Palazze Carcano;
* Palazze Covelli ggià Forges Davanzati;
*Palazzo Fabiano ggià Filangeri;
* Palazze Filisio;
* Palazze Gadaleta;
* Palazze Gattola-Mondelli;
* Palazze Lambert ggià Palagano;
* Palazze Morola;
* Palazze Moselli-Maggiolla;
* Palazze Palumbo-Quercia;
* Palazze Paolillo;
* Palazze Petta ggià Lopez;
* Palazze Rogadeo osce a die Palazze Arcivescovile;
* Palazze [[Sarlo (famighie)|Sarlo]];
* Palazze Sifola;
* Palazze Sorìa;
* Palazze Suppa;
* Palazze Trombetta;
* Palazze Torres;
* Palazze Valenzano - Sede d'a [[Sezione de Archivije de State de Trane]];
* Palazze Ventricelli - Circole Aunione;
* Palazze Vischi;
* Massarie Macine de Monzignore;
* Massarie Melodia;
* Massarie Rossa.
<gallery>
File:PalazzoArcivescovileTrani.jpg|Palazze Rogadeo, osce a die Palazze Arcivescovile
File:Trani Palazzo Lambert.jpg|Palazze Lambert
File:Trani Palazzo Covelli.jpg|Palazze Covelli
File:Trani Palazzo Candido.jpg|Palazze Candido
File:Palazzo Beltrani.jpg|Palazze Beltrani
File:Trani Palazzo Quercia.jpg|Palazze Quercia
File:Trani Palazzo Filisio.jpg|Palazze Filisio
</gallery>
=== Parche e giardine ===
==== Ville comunale ====
[[File:Panoramic of Trani (4) - Villa.jpg|thumb|upright=2.3|'U viale prengepàle d'a Ville Comunale, jndr'à direzione d'u Monastere de Sanda Marije de Culonne]]
Jè 'u giardine pubbleche cchiù granne d'a cetate. Se stenne sus a 'nu terrazzamende a picche sus a 'u mare, avvrazzate da le bastiune de le andiche fortificaziune d'a cetate, cercunnate sus a ttre late da 'u mare. 'A posizione d'a ville offre, sus a 'u late sud, 'na bella vedute panorameche d'u lunghemare 'mbonde a 'u [[monastere de Sanda Marije de Culonne]], mendre da 'u late nord se tràse a 'u ''Fortine de Sand'Andonije'', da 'u quale se pò gudè d'a vedute d'a 'ndere 'nzenature d'u puérte e d'a cattedrale.
'A ville avenìe inaugurate jndr'à 'u 1824 e cchiù nnande allariate grazie a' bonifeche de le terrene subbete a sud, sus 'a coste, jndr'à zopne chiamate pe l'appunde ''"Cannete"'' a cause de le luéche ca no jerane salubbre. Avenìe citate 'mbrà le giardine cchiù belle de l'[[Itaglie meridionale]] jndr'à l'edizione d'u 1937 de l'[[Engiclopedije Treccani]]<ref name=":6" />.[[File:Villa comunale e monastero.jpg|thumb|Ville comunale e fortine|sinistra]]
[[File:Trani Villa Comunale Mon caduti.jpg|miniatura|'U Moumende a le Cadute, opere d'u scultore [[Andonije Bassi]]]]
L'arée jè chiandate a [[Arecaceae|palme]], [[Quercus ilex|lecce]], [[querce]] e [[pine]], e jè abbellite da aiuole, fundanelle e sciuéche pe le piccinne. Jndr'à vanna sud, jndre a 'na gallerie ca scenne a 'u levélle de le andiche mure, se iacchie 'nu acquarie ca ave diciotte vasche de petre de Trane ca ospitescene cchiù o mene cingheciende pisce de tanda specie ca avénene da tanda lache e jume d'u munne e chiande acquateche ornamendale.
'U viale cendrale corre quase 'nderamende parallele a' linée d'a coste e jè luénghe 350 metre; sus a 'u viale, mise 'mbronde a 'u 'ngresse prengepàle, se iacchie 'u monumende a le cadute, sculpite jndr'à 'u [[1923]] da 'u tranese [[Andonije Bassi]]. Percorrenne 'u viale se 'ngondre 'nu chalet d'u XIX sechele, sede de mostre e iniziative culturale a cure de artiste locale, e 'a casse armoneche, fatte jndr'à 'u [[1888]] e restaurate urtemamende e fatta essere funzionale<ref>{{Cita web|url= http://www.traniweb.it/trani/informa/7729.html|titolo= Restaurata la cassa armonica nella villa di Trani, Traniweb (28/05/2008)|urlmorto= sì}}</ref>; jndr'à le viale de destre stonne sei culonne miliare de l'andiche [[vie Traiane]], ca avènene da 'u tratte [[Ruve de Pugghie|Ruvo]]-[[Canose de Pugghie|Canose]].
== Suggettate ==
=== Evoluzione demografeche ===
{{Demografije/Trane}}
=== Etnie e minoranze furastiere ===
Le furastiere residende jndr'à cetate a 'u 31 decemmbre 2019 erane {{formatnum:2076}}, pare a 'u 3,7% d'a popolazzione. Le comunitate naziunale cchiù numerose erane<ref>[http://demo.istat.it/str2012/index.html Dati ISTAT 31-12-2012]</ref>:
* [[Albanie]]: 705
* [[Marocche]]: 385
* [[Romanie]]: 256
* [[Cine]]: 198
* [[Algerie]]: 78
=== Releggione ===
Trane jè 'a sede arcivescovile de l'[[arcidiocesi de Trane-Barlette-Bisceglie]] suffragganée de l'[[arcidiocesi de Bare-Bitonde]] e appartene a' [[reggione ecclesiasteche Pugghie]]. 'A diocesi ha state costituite jndr'à 'u [[VI sechele]] e jndr'à 'u [[2004]] cundave 274.060 battezzate sus a 286.560 crestiàne: osce a die jè rette da l'arcivescove [[Leonarde D'Ascenzo]]. L'arcidiocesi, apparte a le ttre cetate titolare, ave pure le cendre de [[Corate]], [[Margherite de Savoie (Itaglie)|Margherite de Savoie]], [[San Ferdinande de Pugghie]] e [[Trinitapule]].
'A cetate venere 'u ssande prutettore sue [[San Nécole Pellegrine]], 'nu predicatore greche uagnone morte a Trane jndr'à 'u [[1094]], e 'u crugefisse de Culonne, 'nu andiche crugefisse ca arrubbate da 'u monastere de Sanda Marije de Culonne jndr'à 'u [[1480]] durande 'n'ingursione saracenem avenìe mutilate d'u nase e miracolosamende pigghiò a sanguinà.
Jndr'à cetate stonne diverse [[Confraternite (Chiesere cattoleche)|confraternite]], se ne condane quinnece (de le quale ttre arciconfraternite),<ref>{{Cita web|url=https://www.confraternite.it/comuni/trani|titolo=Trani {{!}} Confraternite|accesso=15 decemmre 2021}}</ref> Ognune de chiste festegge 'nu probbie sande, da le quale pigghiane l'obblighe releggiose, le rite e le onere de le festeggiamiende, cumme le prugessione pe le vie cetadine.
Andicamende putevane nascere cumme organizzazziune laiche cu 'u scope de promuovere opere de carità e de assistenze, in specie ospedaliere e pe assecurà a le confratelle 'u rite funerarie e 'u brucamende jndr'à le cripte de le chiesere addò erane stabbilite le confraternite.<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/confraternita_(Enciclopedia-Italiana)|titolo=CONFRATERNITA in "Enciclopedia Italiana"|lingua=it|accesso=15 decemmre 2021}}</ref><ref>{{Cita web|url=https://www.tranireligiosa.net/le-confraternite-d-i-trani/|titolo=Le Confraternite di Trani – TRANI RELIGIOSA|lingua=it|accesso=15 decemmre 2021}}</ref><ref>''“Le Confraternite Tranesi” di Francesco Pagano''</ref> 'A cchiù andiche jè quedde de San Vite martire, ggià Sanda Marije de' Bianchi, cu 'a presenze jè attestate da 'u [[1466]].<ref>{{Cita web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/siusa/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=60118|titolo=SIUSA - Confraternita di San Vito di Trani|sito=siusa.archivi.beniculturali.it|accesso=15 decemmre 2021}}</ref>
Se reggistre da 'u 2004 'u retorone d'a [[Comunitate ebbraiche de Trane|comunitate ebbraiche]], attive da 'u Medioeve, ca osce a die esercite jndr'à [Sinagoghe Scolanove]], jè presende pure 'na comunitate [[Chiesere ortodosse rumene|ortodosse rumene]] ca esercite jndr'à l'andiche [[Chiesere de San Martine (Trane)|chiesere de San Martine]], conzegnate a 'u culte nuéve jndr'à 'u [[2008]].
=== Tradiziune e folclore ===
[[File:Croce di colonna.JPG|upright=0.7|thumb|Prugessione d-a Croce de Culonne]]
==== Sumàna sande ====
{{'Ndruche pure|Miracole eucaristeche de Trane}}
[[File:Processione Eucaristico-Penitenziale-Riparatoria..jpg|thumb|upright=0.7|Prugessione Eucaristeche-Penitenziale-Riparatorie (21 abbrile 1984, Sabate Sande) pe arrecorde d'u [[Miracole eucaristeche de Trane]]]]
'Nu periode particolare e suggestive d'a tradizione tranese jè 'a [[Sumàna sande]], pe stu fatte citame le ''Altare d'a Reposizione'' (chiamate, sbaglianne, ''Sepolcre'' pa successione de le avvenemiende veloce) d'u [[Sciuvedìe sande]], cioè 'a solenne esposizione de l'Ostie consacrate, prateche liturgeche comune a' cattolicità. Jndr'à cetate le diverse parrocche cetaine 'nzieme a' cattedrale e a' rettorie sede de associaziune releggiose, 'nzieme a le rispettive [[Confraternite (Chiesere cattoleche)|confraternite]], se 'mbegnane ogne anne preparanne de le Altare d'a Reposizione suggestive ca carresciane le cetadine a scè pe le vie d'a sere d'u Sciuvedìe sande 'nzigne a' matine d'u Venerdìe sande e a scè de chiesere pe chiesere. 'A tradizione vole ca abbesogne visità almende sette chiesere.
Une de le tradiziune cchiù suggestive ca 'a cetate vande jè 'a prugessione d'a 'Ddulurate organizzate da l'Arciconfraternite de l'Addulurate ca se face jndr'à le prime ore d'u matine (da le ttrede) d'u [[Venerdìe sande]]. 'A prugessione vèje quase tutte le vie d'a cetate, visitanne dece de le quattrodeche ''sepolcre'' de le chiesere cetadine seguite da 'na folle numerose de devote e non. L'assute d'a ''Madonne de notte'', cumme chiamane semblicemende le Tranise, jè fissate a le trede d'u matine da 'a [[Chiesere de Sanda Terese (Trane)|chiesere de Sanda Terese]], ca jè 'a stesse addò se venere 'a statue ca avéne carresciate jndr'à prugessione.
'N'otra prugessione d'a sumàna sande jè 'a Prugessione de le Mistere ca se face a le ore 20.30 d'u Venerdìe sande, 'na prugessione cu quattordece immaggine sacre ca parte da 'a cattedrale e arrive pe le vie cchiù andiche d'a cetate a' quale partecipane totte le confraternite cetadine e jè organizzate da l'Arciconfraternite d'u SS. Sacramende (o de le Vianghe).
Sta prugessione ha nate pr arrecurdà 'nu [[Miracole eucaristeche de Trane|miracole eucaristeche]] accappate jndr'à cetate jndr'à l'XI sechele, 'nfatte 'u gonfalone gnure ca iapre 'u cortée ave 'a scritte ''[[SPQR]]'' ca indichesce 'a presenze d'u [['Mbere romane d'Oriende]] durande stu miracole. 'Nzigne a 'u 1986 'a prugessione avenéve achiuse da quattre sacerdote ca, a' scazate, carresciavane a spalle 'n'urne de argende ca tenéve 'u Sandissime Sacramedne; quiste avvenive, tradizionalmende, in segne de reparazione a 'u miracole. Osce a die, invece, avéne carresciate 'na [[reliquie]] de 'nu stuézze d'a Sacra Croce.
Sta prugessione ave spesse cangiate sciurne 'nfatte da 'u Sciuvedìe sande s'ave passate a 'u Venerdìe, pò a 'u Sabbate (pe l'aliturgeche d'u sciurne) pe pò returnà a 'u venerdìe, cu 'nu passe lende ('nzigne a 'u 2006 'a prugessione parteve a le 17:00).
==== Feste patronale d'a Croce de Culonne ====
'U 3 masce se festegge 'u Ss. Crugefisse de Culonne ca ave origgene andichissime addò 'a storie e leggende se masckane. Se dice 'nfatte ca 'u 3 masce 1480 avenìe arrubbate da 'a chiesere de Sanda marije de Culonne da le pirate 'nu Crugefisse de legne e pò tagghiarene 'u nase de Criste ca pigghiò a sunguinà e avenìe scettate jndr'à mare; accussì da quidde anne l'avvenimende avéne angore arrecurdate.
'A feste d'u Ss. Crugefisse déje vite a 'na prugessione de varche ca partenne da 'a penisole de Culonne cu 'u Crugefisse a borde de una de le pescherecce d'a marinerie locale, arrive 'mbonde a 'u puérte addò avéne 'mpartite 'a benedizzione solenne a le acque 'mbrà fuéchere pirotecnice esuone de cambane, apprisse ca 'a Sacre Immaggine avéne sbarcate sus 'a terraferme e jè fatte 'a solenne prugessione cu 'a banne musecale ca sone. 'A prugessione ca tradizionalmente véje pe tutte 'u puérte, pò véje pe le strade prengepàle d'a cetate e pò arrive jndr'à une de le parrocchie d'a cetate addò 'u Ss. Crugefisse de Culonne rumane a' venerazione de le fedele pe cinghe sciurnate. 'A feste pò spicce cu 'a vie Lucis, partenne da 'a parrocchie addò ave rumaste esposte 'u Ss. Crugefisse, 'nzigne a 'u Sanduarije de Culonne.
'Nzigne a le anne '50 le festeggiamiende in onore d'u Ss. Crufefisse seguivane 'nu cerimoniale diverse da quidde de osce a die: apprisse ca avere arrevate a 'u puérte, se sceve pe 'ndere senze fà manghe 'na soste jndr'à une de le parrocchie cetadine e turnanne derettamende a 'u Sanduarije de Culonne.
==== Feste patronale de San Necole Pellegrine ====
[[File:San Nicola Pellegrino.jpg|thumb|upright=0.7|Prugessione d'u Sande Patrone [[Necole Pellegrine]]. Particolare de l'assute da 'a prugessione da 'a Cattedrale]]
'A feste patronale in onore de [[Necole Pellegrine|san Necole 'u Pelelgrine]] jè organizzate da 'u Comitate Feste patronale e jè assaije sendute da 'a devozione tranese. Le celebbrazziune se fanne jndr'à ttre sciurne, 'mbrà 'u sabbate e 'u lunedìe d'a prime sumàne de aguste. 'A feste pu Sande attire 'nu granne numere de visitature da le zone 'nzeccate eppure le turiste, pure furastiere.
Apaprte le solenne prugessiune e a le iniziative culturale e releggiose, avénene organizzate gare e spettacole pirotecnice, gire bandistece pe le vie d'a cetate e congerte. 'U mumende prengepàle d'a feste jè 'a prime dumeneche de aguste, quanne avénene carresciate in prugessione pe le vie cetadine 'u buste d'argende e le reliquie d'u Sande, cu 'a partecipazione de le massime autorità ecclesiasteche (Capitole Cattedrale e clere tutte), civile e militare e tutte le arciconfraternite e confraternite d'a cetate.
== Culture ==
=== 'Struzione ===
==== Bibblioteche ====
* [[Bibblioteche comunale Giuanne Bovio]];
* Bibblioteche diocesane.
==== Scole ====
* [[Scole secondarie de prime grade jndr'à l'Itaglie|Scole secondarie de I grade]]: 3
* [[Scole secondarie de seconde grade jndr'à l'Itaglie|Scole secondarie de II grade]]: 7 (2 istitute professionale, 1 istitute tecniche pe raggioniere, 4 licée: classeche, sciendifeche, padegaoggeche, lenguisteche)
==== Università ====
Sono presenti sul territorio cittadino due università telematiche: la [[Università degli Studi "Niccolò Cusano"|Unicusano]], la [[Università telematica "Guglielmo Marconi"|Guglielmo Marconi]] e la Unitelma Sapienza.
Era presente a Trani l'Istituto Superiore di Scienze Religiose "''San Nicola Pellegrino''". Con il riordino degli ISSR da parte della Conferenza Episcopale Pugliese anche questo istituto è stato chiuso come tutti gli istituti non metropolitani.
==== Musei ====
* [[Museo diocesano (Trani)|Museo diocesano]] la cui sede è il Palazzo Lodisposto, che comprende numerosi reperti recuperati dalla cattedrale e dalle varie chiese cittadine. Nasce nel 1975 per volontà dell'Arcivescovo Giuseppe Carata, al fine di dare una più adeguata sistemazione al materiale lapideo e scultorio proveniente da demolizioni operate nella Cattedrale ed in altre chiese della città di Trani. Nel corso degli anni il suo patrimonio si è notevolmente arricchito di opere e reperti di grande valore artistico e storico.
* [[Sinagoga-museo Sant'Anna|Museo ebraico]] situato presso la chiesa di sant'Anna (ex sinagoga), raccoglie opere e testimonianze della storie ebraica cittadina, è l'unico museo ebraico del sud Italia.
* [[Palazzo delle Arti "Beltrani" - Pinacoteca "Ivo Scaringi"|Pinacoteca Ivo Scaringi]] la cui sede è nel palazzo Beltrani, raccoglie una collezione di opere del pittore tranese Ivo Scaringi, donata dalla famiglia.
* [[Museo delle carrozze (Trani)|Museo delle carrozze]], sede presso il palazzo Antonacci in piazza Quercia, sono ospitate circa 40 carrozze appartenute ai duchi Telesio e divise di cocchieri e finimenti per i cavalli.
===== [[Sezione di Archivio di Stato di Trani]] =====
È una sezione dell'[[Archivio di Stato di Bari]] e ha sede nel settecentesco Palazzo Valenzano nel pregevole contesto del centro antico cittadino, in posizione di notevole interesse panoramico sul promontorio prospiciente il porto nelle vicinanze della celebre [[Cattedrale di Trani|cattedrale]] romanica.
=== Media ===
==== Radio ====
Le uniche emittenti radiofoniche presenti in città sono:
* Radio Bombo<ref>{{Cita web|http://www.radiobombo.com|titolo= Radiobombo, Il Giornale di Trani, ''Radiobombo,05/04/2012''}}</ref>
* Radio Canale 93 Stereo
==== Televisione ====
La città non ha ospitato per circa vent'anni alcuna emittente televisiva infatti l'unica TV locale presente, Tele Radio Nord Barese (Trnb), aveva cessato le trasmissioni a metà degli anni '90<ref>{{Cita web|http://www.tranilive.it/news/Cronaca/197297/news.aspx|titolo= È nata ufficialmente TeleTrani. Ecco la prima storica registrazione, Tranilive (28/08/2012)}}</ref>.
Con il passaggio al digitale terrestre è nata la nuova emittente TeleTrani, prodotta da [[Telebari]], che ospita il nuovo canale sulla sua piattaforma; a TeleTrani è stato assegnato il canale numero 188. La programmazione del nuovo canale è iniziata l'11 febbraio 2013.
=== Eventi ===
I <nowiki>''</nowiki>Dialoghi di Trani<nowiki>''</nowiki>, un festival culturale e letterario nato nel 2002 e organizzato dall'associazione La Maria del Porto con il patrocinio del comune di Trani, della provincia Barletta-Andria-Trani e della Regione Puglia. I <nowiki>''</nowiki>Dialoghi<nowiki>''</nowiki> ospitano principalmente dibattiti e tavole rotonde nella cornice del Castello svevo e coinvolgono scrittori, autori, giornalisti e artisti di fama nazionale ed internazionale. La programmazione del festival si articola in diverse giornate ed è caratterizzata da una tematica diversa ogni anno, intorno alla quale i diversi ospiti sono chiamati ad interessanti confronti e dibattiti.<ref>{{Cita web|url=https://www.idialoghiditrani.com/pagina.php?idSezione=11&idMenu=62|titolo=I Dialoghi di Trani|accesso=1º agosto 2020|dataarchivio=8 agosto 2020|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20200808085247/https://www.idialoghiditrani.com/pagina.php?idSezione=11&idMenu=62|urlmorto=sì}}</ref>
== Geografia antropica ==
=== Urbanistica ===
Il tessuto urbano della città è facilmente distinguibile in tre zone. Il primissimo nucleo racchiude la zona del porto e comprende la Giudecca o quartiere ebraico, che con porta Vassalla e porta Aurea racchiudono la prima murazione della città. Successivamente le mura furono ampliate, esse correvano lungo le attuali vie Alvarez e Bovio fino alla piazza della Repubblica dove sorgeva l'antica porta di [[Bisceglie]], per poi proseguire verso il mare, scendendo l'attuale corso Cavour con deviazione sull'attuale via E. Comneno fino alla villa comunale. Queste mura sono rimaste in piedi fino agli inizi dell'Ottocento, poi furono abbattute per l'esigenza espansionistica della città; nacque così il borgo ottocentesco formato da due strade principali che si intersecano presso piazza della Repubblica, via Cavour e corso Vittorio Emanuele. A ridosso di queste due direttrici si espandono le altre vie dritte e intersecate tra di loro e tutte parallele. È possibile notare la distinzione tra il borgo medioevale formato da vie strette e tortuose e la zona ottocentesca più lineare<ref>{{cita|Indagine sullo sviluppo urbanistico di Trani dall'XI al XVIII secolo - Benedetto Ronchi}}.</ref>. Malgrado i tentativi di rendere organica l'espansione della città, con un progetto di urbanizzazione lungo le direttrici del borgo ottocentesco, lo sviluppo urbanistico nel Novecento è proseguito dapprima sfruttando la direttrice di corso Vittorio Emanuele verso Bisceglie, lungo cui la città ha avuto la maggiore espansione, arrivando a collegare la zona intorno alla penisola di Colonna, fino agli anni '50 isolata e caratterizzata da pregevoli villette. Nell'ultima metà del XX secolo, si è avuta una notevole espansione anche verso Andria e Corato, con la nascita di quartieri periferici di grandi dimensioni (Pozzo Piano, Sant'Angelo, Stadio-Alberolongo). Non si è verificata invece un'espansione verso Barletta, a causa della nascita della zona industriale all'inizio del XX secolo, che si è in seguito sviluppata lungo la costa verso Barletta con l'insediamento di numerose attività di lavorazione del marmo e della pietra di Trani.
Disattese le direttive dei P.R.G. del 1929 e del 1977, la città si è dotata di un piano urbanistico generale nel 2009. L'ultimo decennio ha visto anche la progressiva urbanizzazione della frazione di Capirro, con la nascita di una zona residenziale, caratterizzata dalla presenza di villette monofamiliari: il nuovo agglomerato si è espanso a tal punto da essere collegato a nord-ovest con il resto della città, in particolar modo con i quartieri Stadio-Alberolongo e Pozzo Piano.
== Economia ==
{{Vedi anche|Economia della Puglia}}
=== Pesca e agricoltura ===
[[File:Trani BW 2016-10-14 14-20-03.jpg|miniatura|Imbarcazioni nel [[porto di Trani]]]]
La vocazione marinara della città è testimoniata dalla sua flotta [[Peschereccio|peschereccia]], che conta oltre 50 imbarcazioni e rende la [[Pesca (attività)|pesca]] un elemento di primo piano nell'economia cittadina.
L'agricoltura è imperniata principalmente sull'[[olivicoltura]] e la [[Azienda vinicola|produzione vinicola]]: il [[moscato di Trani dolce naturale|moscato di Trani]], che prende il nome dalla città ma è prodotto da uve coltivate anche nei comuni vicini, è un vino dolce naturale che gode della denominazione d'origine controllata. La versione [[moscato di Trani liquoroso|liquorosa]], pure DOC, è indicata per accompagnare i dessert.
A [[Milano]] e nel Milanese, dalla fine dell'800, l'esportazione dei vini prodotti a Trani nel [[Nord Italia]] e l'apertura di locali da parte dei cittadini che lì si erano trasferiti, sulle cui insegne spesso compariva la dicitura ''"Trani"'', ha fatto sì che con il termine ''"trani"'' si indicasse nell'uso comune della parlata milanese, fino a tempi recenti, il locale dedito alla mescita di vino e quindi taverne ed osterie; con un'accezione più generale, ''"vino di Trani"'' indicava anche il vino rosso sfuso.<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/vocabolario/trani|titolo=trani in Vocabolario - Treccani|lingua=it|accesso=17 dicembre 2021}}</ref> Una vivida descrizione dell'ambiente e dell'atmosfera dei locali chiamati ''"trani"'' è data da [[Giorgio Gaber]] nel brano ''"[[Trani a gogò]]".''
=== Industria lapidea e manifatturiera ===
L'economia della città è legata da sempre all'estrazione della tipica pietra locale detta [[pietra di Trani]]. Gravitano intorno a questo settore un gran numero di attività dedite all'estrazione e lavorazione e all'esportazione di questo prodotto, sono presenti infatti sul territorio un gran numero di cave e segherie. Oltre all'estrazione anche il settore dell'edilizia è molto importante per l'economia della città.
È da segnalare la presenza di molte imprese dedite alla lavorazione di calzature da donna (per lo più tomaifici) e dei capi di abbigliamento (maglifici). Tra le attività più tradizionali e rinomate vi sono quelle [[artigianato|artigianali]], che si distinguono per la lavorazione di [[vimini]] e [[giunchi]], finalizzati alla realizzazione di oggetti d'arredo.<ref name="Aci">{{cita libro | titolo=Atlante cartografico dell'artigianato | editore=A.C.I. | città=Roma | anno=1985 | volume=3 | p=11}}</ref>
=== Turismo ===
[[File:Cathédrale de Trani.JPG|miniatura|verticale|Veduta serale della torre della [[Cattedrale di Trani|cattedrale]]]]
[[File:Duomo di trani, facciata 03.jpg|miniatura|verticale|Veduta serale della [[Cattedrale di Trani|cattedrale]]]]
È sviluppato il settore legato al turismo, sia culturale che balneare<ref name=":8" /><ref name=":9" />. La rilevanza storica e artistica<ref name=":10" /> del borgo antico e di monumenti quali la [[Cattedrale di Trani|cattedrale]] [[Architettura romanica|romanica]] e il [[Castello svevo (Trani)|castello svevo]] hanno reso a Trani il riconoscimento di [[città d'arte]]<ref name=":0" />; questi monumenti, insieme alle altre attrattive e specificità dell'ambito cittadino e territoriale, costituiscono apprezzate mete turistiche. Il connubio dato dall'importanza dei siti storici e dalla presenza del litorale e delle spiagge cittadine, ha fatto attribuire più volte alla città l'appellativo di ''"Perla dell'Adriatico"''.<ref>{{Cita web|url=http://www.ilsole24ore.com/art/viaggi/2016-07-05/puglia-trani-perla-adriatico-163551.shtml?uuid=ADiPJ39|titolo=Puglia: Trani, perla dell'Adriatico|sito=Il Sole 24 ORE|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref><ref>{{Cita web|url=https://video.repubblica.it/edizione/bari/trani-la-perla-dell-adriatico-sospesa-fra-la-cattedrale-sul-mare-e-il-quartiere-ebraico/266116/266488|titolo=Trani, la perla dell'Adriatico sospesa fra la cattedrale sul mare e il quartiere ebraico|sito=Repubblica TV - Repubblica|data=26 gennaio 2017|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref>
La città è stata meta di viaggiatori già tra la seconda metà del [[XVIII secolo]] e la fine del [[XIX secolo]], quando intellettuali e studiosi giungevano da [[Francia]] e [[Germania]] con lo scopo di studiare da vicino i monumenti del passato, interessati specialmente a quelli classici e medievali, per poi trarne descrizioni e disegni da inserire nelle loro pubblicazioni.<ref>{{Cita web|url=http://www.viaggioadriatico.it/biblioteca_digitale/titoli/scheda_bibliografica.2012-11-08.7296311328|titolo=Trani nelle impressioni dei viaggiatori stranieri / Guido Malcangi. - Trani : Il tranesiere, 1961. - 69 p., [1] c. di tav. : ill. ; 24 cm. — ViaggiADR|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>
Ebbe grande importanza la visita alla città e alla [[Cattedrale di Trani|cattedrale]] nel maggio del [[1985]] da parte della coppia reale inglese, la principessa [[Diana Spencer]] con suo marito il principe [[Carlo, principe del Galles|Carlo]], in occasione dei loro viaggi compiuti in visita ad alcune delle città e dei monumenti più celebri d'[[Italia]]<ref>{{Cita web|url=https://www.raiplay.it/video/2021/07/Carlo-e-Diana-in-visita-a-Trani-Molfetta-e-Bari--1a62c528-b32f-4276-8392-2213654f6d8c.html|titolo=Inedita Lady D - Carlo e Diana in visita a Trani, Molfetta e Bari - Video|sito=RaiPlay|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>. Un articolo del quotidiano "[[La Repubblica (quotidiano)|la Repubblica]]" del 3 maggio 1985, riporta che la principessa [[Diana Spencer|Diana]] nella piazza antistante la [[Cattedrale di Trani|cattedrale]] abbia affermato che quello fosse il luogo più bello visto fino a quel momento, in relazione a quel viaggio<ref>{{Cita web|url=https://ricerca.repubblica.it/repubblica/archivio/repubblica/1985/05/03/in-piedi-all-alba-per-amore-di.html|titolo=IN PIEDI ALL' ALBA PER AMORE DI DIANA COSI' TENERA E SEXY - la Repubblica.it|sito=Archivio - la Repubblica.it|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>.
Nel [[2018]] [[Gianni Morandi]], in [[Puglia]] per un concerto al Palaflorio di Bari, ha trovato l'occasione per visitare le bellezze e i monumenti pugliesi, e visitando Trani ha pubblicato sui ''social network'' una sua fotografia nella piazza davanti alla cattedrale, allegando un messaggio con il quale ha ricordato il concerto di trent'anni prima con [[Lucio Dalla]] nello stesso luogo, ed ha espresso con termini lusinghieri il suo apprezzamento per la bellezza della [[Cattedrale di Trani|cattedrale]].<ref>{{Cita web|url=https://bari.repubblica.it/cronaca/2018/03/19/foto/gianni_morandi_trani-191694314/1/|titolo=Gianni Morandi stregato dalla cattedrale di Trani: "Quella volta qui con Lucio Dalla"|sito=la Repubblica|data=19 marzo 2018|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>
Nella stagione estiva del [[2021]] si è registrato un sensibile aumento degli arrivi di turisti rispetto all'anno precedente, il 12% in più, con 100mila presenze, soprattutto tramite trasporto ferroviario<ref>{{Cita web|url=https://bari.repubblica.it/cronaca/2021/10/08/news/puglia_2_4_milioni_di_turisti_hanno_scelto_i_treni_regionali_le_mete_piu_gettonate_polignano_monopoli_lecce_e_trani-321400618/|titolo=Puglia, 2,4 milioni di turisti hanno scelto i treni regionali: le località più gettonate Polignano, Monopoli, Lecce e Trani|sito=la Repubblica|data=8 ottobre 2021|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref>.
Il castello, noto per il suo valore storico e culturale, è un sito museale statale gestito dal [[Ministero della cultura|Ministero per i Beni Culturali]], nel [[2011]] è stato il terzo sito museale statale più visitato in [[Puglia]], con un totale di 49.510 visitatori secondo la classifica redatta dal [[Ministero della cultura|Ministero]]<ref>Visitatori e Introiti di Musei Monumenti e Aree Archeologiche Statali - ANNO 2011 - '''Ministero della Cultura - Ufficio di Statistica''' http://www.statistica.beniculturali.it/rilevazioni/musei/Anno%202011/MUSEI_TAVOLA7_2011.pdf</ref><ref>{{Cita web|url=https://www.tranilive.it/news/cronaca/217508/il-castello-di-trani-visitato-da-quasi-50mila-turisti-terzo-nella-classifica-pugliese|titolo=Il Castello di Trani visitato da quasi 50mila turisti. Terzo nella classifica pugliese|sito=TraniLive.it|lingua=it|accesso=14 dicembre 2021}}</ref>.
=== Ristorazione ===
La città sta ottenendo negli ultimi anni attestazioni di qualità per il settore della ristorazione: nel [[2020]] tre ristoranti hanno ricevuto ''due forchette'' sul massimo di tre da parte del Gambero Rosso<ref>{{Cita web|url=https://www.traniviva.it/notizie/tre-ristoranti-di-trani-insigniti-delle-due-forchette-del-gambero-rosso/|titolo=Tre ristoranti di Trani insigniti delle"Due Forchette" del Gambero Rosso|sito=TraniViva|data=24 novembre 2020|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref>; nel [[2021]] compaiono sei ristoranti nella Guida Michelin<ref>{{Cita web|url=https://guide.michelin.com/it/it/puglia/trani/ristoranti|titolo=Ristoranti MICHELIN a Trani - la Guida MICHELIN Italia|sito=MICHELIN Guide|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref>, dei quali due hanno ricevuto ''una stella'', riconoscimento già ricevuto l'anno precedente<ref>{{Cita web|url=https://www.traniviva.it/notizie/trani-sotto-due-stelle-michelin-nella-celebre-guida-dei-migliori-ristoranti-d-italia/|titolo=Trani sotto le "stelle Michelin" nella celebre Guida dei migliori ristoranti d'Italia|sito=TraniViva|data=25 novembre 2020|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref>. Hanno ricevuto riscontri di buon livello anche altre attività legate alla gastronomia, nel [[2021]] il Gambero Rosso ha assegnato il riconoscimento massimo di ''tre pani'' ad un panificio<ref>{{Cita web|url=https://www.tranilive.it/news/attualita/1044309/tre-pani-un-panificio-di-trani-ottiene-il-massimo-riconoscimento-del-gambero-rosso|titolo=Tre Pani, un panificio di Trani ottiene il massimo riconoscimento del Gambero Rosso|sito=TraniLive.it|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref> e ''due spicchi'' ad una pizzeria<ref>{{Cita web|url=https://www.gamberorosso.it/notizie/guida-pizzerie-ditalia-2022-del-gambero-rosso-tutti-i-premi/|titolo=Presentata la Guida Pizzerie d’Italia 2022: tutti i premi e la classifica delle migliori|autore=articoliGambero Rosso|sito=Gambero Rosso|data=11 ottobre 2021|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>.
La frequentazione turistica della città permette la presenza di un rilevante numero di locali di ristorazione, oltre che di altrettanto numerosi locali di svago e dedicati al fenomeno definito di ''"movida"'', quindi insieme a ristoranti, trattorie, pizzerie, osterie e taverne, vi sono anche enoteche, wine-bar e champagnerie.<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/vocabolario/champagneria_(Neologismi)|titolo=champagneria in Vocabolario - Treccani|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref><ref>{{Cita web|url=https://www.repubblica.it/viaggi/2021/09/01/news/trani_puglia_estate_vacanze-316111904/|titolo=Trani, sospesi tra movida e lentezza a scoprire i segreti della perla di Puglia|sito=la Repubblica|data=1º settembre 2021|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>
== Infrastrutture e trasporti ==
=== Strade ===
La città è attraversata dalla [[strada statale 16 Adriatica]] e servita in tangenziale dalla variante nota come strada statale 16 bis, che assicura i collegamenti veloci verso nord in direzione di [[Foggia]] e verso sud in direzione di [[Bari]]. I collegamenti a lunga percorrenza sulla direttrice nord-sud sono invece assicurati dall'[[autostrada A14 (Italia)|autostrada A14 Bologna-Taranto]], che a breve distanza della città presenta il casello di Trani.
Una rete di strade provinciali connette inoltre la città con i centri vicini: in particolare, [[Andria]] è raggiungibile mediante la strada provinciale 130 e [[Corato]] mediante la strada provinciale 238.
=== Ferrovie ===
La [[Stazione di Trani|stazione ferroviaria]] di Trani sorge lungo la [[ferrovia Adriatica]] [[Lecce]] - [[Bologna]], dotata di 2 binari di corretto tracciato più un'ulteriore binario.
=== Mobilità urbana ===
La gestione del trasporto urbano pubblico della città è gestita da Amet s.p.a. con tre linee di autobus.
La città ha la sede legale della [[STP Bari]] -Società Trasporti Provinciale- società, nata a Trani, che gestisce il trasporto pubblico extraurbano di persone nelle province di [[Provincia di Bari|Bari]] e [[Provincia di Barletta-Andria-Trani|Barletta-Andria-Trani]], con città anche della [[Provincia di Foggia]].
=== Pista ciclabile ===
[[File:Bike sharing trani.jpg|thumb|Una delle 4 postazioni di bike sharing]]
Sul lungomare è presente un tratto di percorso ciclabile, ovvero la pista ciclabile: fa parte del più ampio progetto della costruenda [[Ciclovia Adriatica]] che una volta completata collegherà tutte le località costiere dell'Adriatico, con benefici sulla mobilità sostenibile locale, sul turismo balneare e sul [[cicloturismo]] di lunga percorrenza che a queste latitudini è praticabile tutto l'anno. La pista ciclabile è blu e a doppio senso di marcia, lunga circa 2 km.
Nell'agosto 2009 è stata inaugurata una nuova pista ciclabile<ref>{{Cita web|url= http://www.traniweb.it/trani/informa/10297.html|titolo= Trani, inaugurata la pista ciclabile in via sant'Annibale , ''Traniweb, 1/08/2009''|accesso= 3 gennaio 2013|urlarchivio= https://web.archive.org/web/20100222084947/http://www.traniweb.it/trani/informa/10297.html|urlmorto= sì}}</ref>, completata solamente nel 2012, che costituisce un circuito nelle campagne della zona di Capirro, collegandosi con la parte sud della città lungo via Martiri di Palermo. La pista è a senso unico e di colore verde.
Nel giugno 2011 sono state installate 4 stazioni di ''[[bike sharing]]'' nei pressi della villa comunale, del castello, sulla penisola di colonna e alla stazione. Il servizio è stato temporaneamente sospeso a causa dei ripetuti atti di vandalismo, che hanno compromesso l'integrità delle biciclette<ref>{{Cita web|url= http://www.traniviva.it/magazine/notizie/le-bici-del-bike-sharing-di-trani-accatastate-in-un-cortile-comunale/|titolo= Le bici del bike-sharing accatastate in un cortile comunale , ''Traniviva, 3/12/2012''|urlmorto= sì}}</ref>.
== Amministrazione ==
{{vedi anche|Sinnace de Trane}}
=== Gemellagge ===
*{{Gemellaggio|Croazia|Raguse (Croazie){{!}}Raguse}} ('''Dubrovnik)'''
*[[Podgorica]]<ref>{{Cita web|url=https://www.traniviva.it/amp/notizie/trani-gemellata-con-la-citta-montenegrina-di-podgorica/|titolo=Trani gemellata con la città montenegrina di Podgorica|sito=www.traniviva.it|accesso=2023-05-10}}</ref>
*[[Ischia (Italia)|Ischia]]<ref>{{Cita web|url=https://www.lagazzettadelmezzogiorno.it/news/puglia/23413/tutto-pronto-per-il-gemellaggio-trani-ischia.html|titolo=Tutto pronto per il gemellaggio Trani-Ischia|sito=www.lagazzettadelmezzogiorno.it|lingua=it|accesso=2023-05-10}}</ref>
== Sport ==
[[File:Unione Sportiva Calcio Trani following promotion to Serie B.jpg|thumb|La formazione della Polisportiva Trani che conquistò la serie B]]
Ha sede nel comune l'[[Associazione Sportiva Dilettantistica Vigor Trani Calcio]]. Fondata nel 1928 come Unione Sportiva Tranese, ha cambiato numerose denominazioni nella sua storia. Milita nel campionato di [[Eccellenza Puglia|Eccellenza pugliese]] e raggiunse il suo culmine con il campionato nazionale di [[serie B]] a metà degli anni sessanta.
In passato aveva sede a Trani l'[[Associazione Calcio Femminile Trani 80]] che ha vinto tre Scudetti e una coppa Italia.
Altre società sportive sono la Fortitudo Basket Trani, la Juve Trani basket, la squadra di pallavolo femminile [[Aquila Azzurra Trani]] e di pallavolo maschile Asd Geda Volley Trani<ref>{{citanews|lingua=it|url= http://247.libero.it/rfocus/34419377/1/trani-volley-grande-l-admaiora-volley-e-geda-volley-con-poker-di-vittorie-in-tutti-i-campionati/|titolo=Asd geda volley Trani }}</ref>. Si disputava nel comune la [[Trani Cup]], un torneo professionistico di [[tennis]] giocato sulla terra battuta, che ha fatto parte dell'[[ATP Challenger Tour]].
=== Impianti sportivi ===
[[Stadio comunale (Trani)|Stadio comunale]] “Nicola Lapi” con capienza di {{formatnum:8401}} posti a sedere.
Il ''Tensostatico Ferrante'' è un impianto utilizzato per ospitare partite di pallavolo e basket.<ref>{{citanews|lingua=it|url=http://www.fortitudotrani.it/tensostatico-comunale/|titolo=Tensostatico comunale di Trani}}</ref>
== Note ==
<references />
== Bibbliografije ==
* {{cita libro|autore=Benedette Ronchi|titolo=Invito a Trani|anno=1988|editore=[[Schena Editore]]}}
* Geséppe Amorese, Le cento chiese di Trani, Capone Editore
*{{cita libro|autore=Raffaelle Piracci|titolo=La storia di Trani|anno=2011|editore=Landriscina Editrice}}
*{{cita libro|autore=Geséppe Strappa, Matteo Ieva, Maria Antonietta Dimatteo|titolo=La città come organismo. Lettura di Trani alle diverse scale|anno=2003|editore=Mario Adda Editore}}
* {{cita libro|autore=Stefanie Mola|titolo=Trani guida turistico culturale|anno=1994|editore=[[Mario Adda Editore]]}}
* {{cita libro|autore=Line Patruno, Stefanie Mola, Rafaele Nigro|titolo=Trani|anno=2008|editore=Mario Adda Editore}}
*{{cita libro|autore=Frangesche Onesti|titolo=Il Borgo ottocentesco di Trani|anno= 1989}}
*{{cita libro|autore=Cosime Attamiane Fonseca|titolo=Trani|opera=Itinerari e centri urbani nel Mezzogiorno normanno-svevo, Atti delle decime giornate normanno-sveve|anno=1993|curatore=[[Giosuè Musca]]|p=365–384}}
*Nècole Nuzzolese, La Trani Antica, YouCanPrint Editore, 2021
== 'Ndruche pure ==
* [[Accademie de le Pellegrine]]
* [[Ordinamenta et consuetudo maris]]
* [[Regge Udienze]]
* [[Repubbleche Napultane (1799)]]
* [[Sezione de Archivije de State de Trane]]
* [[Storie d'a Pugghie]]
* [[Suddivisione amministrative d'u Regne de Napule]]
== Otre pruggette ==
{{interprogetto|wikt=Trani|voy}}
{{Collegamiende fore a Uicchipèdie}}
* {{Collegamenti esterni}}
{{Provinge de Barletta-Andria-Trani}}
{{Capeluèche de provinge tagliàne}}
{{Controllo di autorità}}
{{Portale|Puglia}}
[[Categoria:Trane| ]]
[[Category:Comune d'a Pugghie]]
[[Category:Comune d'a provinge de Barlette-Andrie-Trane]]
5t1q88hfl8z9vnxcpbnx0ty2r3cmzkr
150967
150966
2024-12-18T14:44:12Z
TarantoNelCuore
11052
/* Gemellagge */
150967
wikitext
text/x-wiki
{{T}}
{{nd}}
{{Divisione amministrative
|Nome = Trane
|Panorama = Trani 061.JPG
|Didascalia = Panorama de Trane e d'a cattedrale da 'u fortine de Sand'Antuone jndr'à Ville comunale
|Voce bandiera =
|Voce stemma =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Pugghie
|Divisione amm grado 2 = Barlette-Andrie-Trane
|Amministratore locale = [[Amedée Bottaro]]
|Partito = [[Partito Democratico (Itaglie)|PD]]
|Data elezione = 19-6-2015
|Data rielezione = 23-9-2020
|Data istituzione =
|Altitudine =
|Acque interne = Torrende Andiche
|Abitanti = 54890
|Note abitanti = {{Istat|110|9|2023|data={{data|7|11|2023}}|accesso={{data|17|11|2023}}}}
|Aggiornamento abitanti = 31-8-2023
|Sottodivisioni = Capirre - Voccadore - Vallelune
|Divisioni confinanti = [[Andrie]], [[Barlette]], [[Bisceglie]], [[Corate]] ([[cetate metropolitane de Bari|BA]])
|Codice postale = 76125
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1190
|Nome abitanti = Tranese
|Patrono = [[San Necole 'u Pellegrine]]<ref name=tutt>{{Cita web|https://www.tuttitalia.it/puglia/73-trani|Trane|19 ottommre 2022}}</ref>
Compatroni: [[Sandissime Crugefisse]] de Culonne, San Magne, Marije Sandissime de l'Apparizione
|Festivo = 2 sciugne<ref name=tutt/>
|PIL =
|PIL procapite =
|Inno = Mannate da l'Attane (Inne de San Necole 'u Pellegrine)
|Soprannome = perla de l'Adriateche<ref>{{Cita web|url=https://st.ilsole24ore.com/art/viaggi/2016-07-05/puglia-trani-perla-adriatico-163551.shtml/|titolo=|accesso=4 decemmre 2021|dataarchivio=7 settemmre 2021|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20210907123408/https://st.ilsole24ore.com/art/viaggi/2016-07-05/puglia-trani-perla-adriatico-163551.shtml|urlmorto=sì}}</ref><br/>Atene de le Pugghie<ref name="pannunziomagazine.it">{{Cita web|url=https://www.pannunziomagazine.it/torniamo-al-de-sanctis-del-discorso-di-trani-di-giuseppe-brescia/|titolo=}}</ref><ref name="traniviva.it">{{Cita web|url=https://www.traniviva.it/notizie/omaggio-a-de-sanctis-sostenitore-di-trani-dell-italia-unita/|titolo=}}</ref>
|Motto = {{maiuscoletto|Fortis Ferox Fertilis}}
|Mappa = Map of comune of Trani (province of Barletta-Andria-Trani, region Apulia, Italy).svg
|Didascalia mappa = Posizione d'u comune de Trane jndr'à provinge de Barlette-Andrie-Trane
}}
'''Trane''' ('''Trani''' {{audio|It-Trani.ogg}}, jndr'à 'u [[Lènghe tagliàne|tagliàne]]<ref>{{cita libro |autore1=Teresa Cappello |autore2=Carle Tagliavini |wkautore2=Carlo Tagliavini |titolo=Dizionario degli etnici e dei toponimi italiani |città=Bologna |editore=Pàtron |anno=1981 |p=582 |sbn=IT\ICCU\UMC\0979712}}</ref>) jè 'nu [[Comune (Itaglie)|comune tagliàne]] de {{formatnum:54890}} crestiàne<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>, capeluèche, 'nzieme a [[Barlette]] e [[Andrie]], d'a [[provinge de Barlette-Andrie-Trane]] jndr'à [[Pugghie]], se affacce sus a 'u [[Mare Adriateche]].
Durande 'u medioeve ha state 'nu cendre urbane 'mbortande assaije e scale commerciale sus a l'Adriateche<ref>{{Cita pubblicazione|autore=Vittorio Franchetti Pardo|titolo=La città di Trani nel Medioevo|rivista=Conferenza presso la Facoltà di Architettura dell’Università di Bari}}</ref>; se penze ca se ave promulgate 'u prime [[codece maritteme]] d'u munne occidendale, le ''[[Ordinamenta et consuetudo maris]]'', jndr'à 'u [[1063]]<ref>{{Cita libro|autore=Francesco Schupfer|titolo=Trani ed Amalfi - studi sulle consuetudini marittime del medioevo|annooriginale=1892|editore=Loescher}}</ref>.
Jè sede de [[trebbunale]] e de [[Sezione de Archivije de State de Trane|sezione de Archivije de State]]. 'A cetate ha state sede d'a [[Regge Udienze]] provingiale pe cchiù de doje sechele, da 'u [[1586]] a 'u [[1806]], cu funziune de capeluéche e de prengepàle cendre amministrative e giudiziarie pe l'andiche provinge de [[Terre de Bare (provinge)|Terre de Bare]]; cchiù nnande devendò sede d'a [[Corte d'Appelle]] de le Pugghie<ref>{{Cita web|url=https://www.ordineavvocatitrani.it/consiglio/la-storia-del-tribunale-di-trani-storia-antica/|titolo=}}</ref>.
'A produzione economeche jè diverse: apparte l'estrazione e fatiamende de le cave sue d'a [[petre de Trane]], stè l'industrie de calzature, abbigliamende, metalmeccaneche e d'u legne<ref name=":8">{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/trani/|titolo=Trani}}</ref>; se produce 'u [[Moscate de Trane]]. Sò sveluppate 'u settore terziarie e 'u turisme, sie culturale ca balneare<ref name=":9">{{Cita web|url=http://www.comuni-italiani.it/16/balneari.html|titolo=Località balneari nella Regione Puglia segnalati da Legambiente nella Guida Blu.}}</ref>. 'A cetate jè recanusciute 'mbrà le [[cetate d'arte]] d'a Pugghie<ref name=":0">{{Cita web|url=https://www.regione.puglia.it/documents/538827/1168238/Atto+_2018_74_056_DIR.pdf/fb960f20-3224-c996-2b2f-3b678aac15c2?t=1615377389622|titolo=DD n. 2018/74/056 d'u 09/10/2018}}</ref>, grazie a' rilevanze storeche e artisteche<ref name=":10">{{Cita web|url=https://www.regione.puglia.it/documents/538827/1168238/Atto+_2018_74_056_DIR.pdf/fb960f20-3224-c996-2b2f-3b678aac15c2?t=1615377389622|titolo=art.3 co.1 - linee guida sui requisiti delle Città d'arte}}</ref> d'u borghe andiche e de monumiende quale 'a [[Cattedrale de Trane|cattedrale]] [[Architetture romaneche|romaneche]] e 'u [[Castelle sveve (Trane)|castelle sveve]].
== Sciugrafije fiseche ==
{{'Ndruche pure|Sciugrafije d'a Pugghie}}
=== Territorie ===
{{citazione|''Là dove l'Adriatico già promette lo Jonio e perde il verde acidulo sotto le squame d'un azzurro tiepido e denso, questa città (...), Trani, eleva un duomo alto come un'acropoli e una torre che ne misura la distanza dal cielo.''|[[Cesare Brandi]], ''Inno a Trani''}}
[[File:Panoramic of Trani (1) - Villa con mare.jpg|thumb|upright=2.3|Panorameche d'a coste, jndr'à 'u tratte 'mbrà 'a Ville Comunale e 'u [[Monastere de Sanda marije de Culonne|Monastere de S. Marije de Culonne]]]]
'A cetate ste sus 'a coste adriateche 42 km a nord de Bare, a 'n'altitudine de 7 metre s.l.m. 'Na 'nzenature piccele naturale, generate jndr'à l'andichità da 'a foce de 'nu jume oramaie scombarse, corresponne a 'u puérte cetadine. 'U territorie jè soprattutte pianeggiande, pure ca recade jndr'à l'estreme porzione settendrionale d'a Vasce [[Murge]] barese, caratterizzate da 'na serie de terrazze, addò l'altezze massime jè raggiunde in corrispondenze d'a matine de Sand'Elìe (a cchiù o mene 200 metre s.l.m), ca vonne verse 'a coste. 'U 'ndere territorie jè percorse da tanda [[Lame (geologgije)|lame]], 'mbrà le quale 'a cchiù 'mbortande jè Lame Paternem ca segne 'u confine cu 'u comune de [[Bisceglie]].
Le caratteristeche geologgeche d'u territorie onne permesse 'u sveluppe de l'attivitate estrattive d'a [[petre de Trane]], preggiate rocce calcarée, pe anne une de le cchiù 'mbortande motore de l'economije cetadine. L'attivitte estrattive de le urteme decennie ave però provocate irrimediabbilmende alteraziune d'u territorie, sie a levèlle ambiendale ca paesaggisteche, cu 'u probbleme angore osce a die irrisolte de le arée dismesse, fattore de rischie ambiendale e sanitarie, difficilmende recuperabbele<ref>{{Cita web|url= http://www.lapideiculturali.unifi.it/prin2004/_contents/Canosa/04_Territorio/60.pdf|titolo= A.Paglionico, D.Sollitto: ''Analisi delle aree estrattive dismesse nel territorio di Trani'', Convegne ''Le risorse lapidee dall'antichità ad oggi in area mediterranea, Canosa di Puglia, 25-27/09/2006''|accesso= 3 scennare 2013|urlarchivio= https://web.archive.org/web/20150402092138/http://www.lapideiculturali.unifi.it/prin2004/_contents/Canosa/04_Territorio/60.pdf|urlmorto= sì}}</ref>.
'A coste sud jè caratterizzate da 'a presenze de [[falesie]] piccele, formazione geologgeche tipeche d'u tratte de coste 'mbrà Trane e Bisceglie: 'u sfruttamende antropeche, l'erosione da vanne de le mote ondose e pe urteme le opere de conzolidamende d'a coste onne notevolmende redimenzionate l'estenzione de le falesie, presende oramaje sulamende jndr'à 'u tratte de coste 'mbrà 'u Lide Matinelle e 'a Torre Olivieri, a 'u confine cu 'u comune de Bisceglie.
'A vanne settendrionale d'u territorie, sciugafecamende condinue a' valle d'u jume [[Ofande]], se destingue pa presenze de' na [[zone umide]] costiere, jndr'à località Boccadore-Ariscianne, caratterizzate da 'a presenze de 'nu sbuènne de sorgende de acque salmastre, ca costituisce 'nu importante habitat naturale pe tanda specie anemale e vegetale.
[[File:Vigneto 1 Trani.jpg|miniatura|Vignetw jndr'à l'agre de Trane]]
'A vegetazzione d'u territorie jè fatte da [[pinus|pine]] (jndr'à le varietà [[Pinus pinea|domesteche]], [[Pinus pinaster|marittime]] e [[Pinus halepensis|de Aleppe]]), [[carrube]], [[corbezzole]], [[lentische]], [[querce]], [[ginepre]] e [[eriche]]. Le colture cchiù diffuse sò chidde de [[alìe]], [[amennele]] e [[uve]] da vine, in particolar mode d'u [[Moscate de Trane doce naturale|Moscate de Trane]].
=== Clime ===
[[File:Panorama trani.jpg|thumb|Vedute da 'u fortine, a 'u tramonde]]
* [[Classificazione climateche]]<ref>{{Cita web|url=http://www.confedilizia.it/clima-ZONE.htm|accesso=25 marzo 2007|titolo=Pagina con le classificazioni climatiche dei vari comuni italiani|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20100127140928/http://www.confedilizia.it/clima-ZONE.htm|urlmorto=sì}}</ref>:
** [[Zone climateche]] C;
** [[Grade sciurne]] 1190
Seconde 'a [[classificazione de le clime de Köppen]] 'a cetate appartene a' fasce ''Csa'' cioè a 'u clime temberate de le medie latitudine cu staggiune assaije cavede (temberature medie assolute d'u mese cchiù cavede non inferiore a le 22 °C) e staggione assutte. 'U clime tranese hè tipicamende [[Mar Mediterranée|mediterranée]]. Essenne 'na cetate costiere, l'umidità relative se mandene assaije ierte pe tutte l'anne, cu 'nu valore medie d'u 70%. 'A brezze marine face sine ca le temberature d'a staggione non ge 'nghianane generalmende sus a le 32 °C. Sulamende in case de vinde forte de libecce, pe effette favoneche, se ponne raggiungere e certe vote superà le 40 °C. (Record de +45,4 °C pe Bare Palese)<ref>{{Cita web|url= http://www.meteo-net.it/statistiche/estremi.aspx|titolo= Record meteo estremi|accesso= 25 settemmre 2010|urlarchivio= https://web.archive.org/web/20081226125538/http://www.meteo-net.it/statistiche/estremi.aspx|urlmorto= sì}}</ref>. Pure le temberature 'nverale sò abbastanze condenute. Non ge sò sare le arrive de arie fredde nord oriendale ca certe vote ponne carrescià precipitaziune pure de tipe nevose. Le piogge sò congendrate soprattutte l'autunne e 'a vernate, quase assende jndr'à 'u periode d'a staggione e soprattutte de carattere temboralesche.
{{ClimaAnnuale
| nome = Trane
<!-- Temperature massime mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in °C), da gennaio (01) a dicembre (12) -->
| tempmax01 = 11.4
| tempmax02 = 12.4
| tempmax03 = 14.9
| tempmax04 = 18.5
| tempmax05 = 23.3
| tempmax06 = 27.7
| tempmax07 = 30.7
| tempmax08 = 31.7
| tempmax09 = 26.8
| tempmax10 = 21.4
| tempmax11 = 16.5
| tempmax12 = 12.9
<!-- Temperature minime mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in °C), da gennaio (01) a dicembre (12) -->
| tempmin01 = 4.1
| tempmin02 = 4.3
| tempmin03 = 6.0
| tempmin04 = 8.4
| tempmin05 = 12.3
| tempmin06 = 16.2
| tempmin07 = 19.8
| tempmin08 = 20.0
| tempmin09 = 16.2
| tempmin10 = 12.3
| tempmin11 = 8.5
| tempmin12 = 5.6
<!-- Piovosità totali mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in mm), da gennaio (01) a dicembre (12) -->
| pioggia01 = 52
| pioggia02 = 58
| pioggia03 = 46
| pioggia04 = 43
| pioggia05 = 39
| pioggia06 = 30
| pioggia07 = 22
| pioggia08 = 26
| pioggia09 = 49
| pioggia10 = 61
| pioggia11 = 62
| pioggia12 = 60
<!-- Umidità percentuali medie mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in %), da gennaio (01) a dicembre (12) -->
| umido01 = 76.6
| umido02 = 75.1
| umido03 = 73.5
| umido04 = 71.1
| umido05 = 68.7
| umido06 = 64.2
| umido07 = 60.2
| umido08 = 61.3
| umido09 = 68.3
| umido10 = 74.4
| umido11 = 76.5
| umido12 = 77.0
}}
== Origgene d'u nome ==
[[File:Peutingeriana Aufidus.JPG|miniatura|Stuézze d'a [[Regio II Apulia et Calabria|Regio Apulia]] jndr'à [[Tabula Peutingeriana]]; jè indicate 'a posizione de ''Turenum'' (Trane) e 'a distanze, in miglie romane, ca 'a separe da ''Bardulos'' (Barlette) e da ''Natiolum'' (Giovinazze)]]
L'anlisi etimologgeche d'u toponime ''Trane'' jè conseguenze d'u rapporte de dependenze da 'u nome ''"Turenum/Tyrenum"'' ca 'ndicave 'u luéche addò nasce 'a cetate de osce a die. Stu nome jè attestabbele ggià jndr'à l'età classeche deducennele da l'etniche ''"Turnantini"'' repurtate da [[Plinie 'u Vecchie|Plinie]] ([[Naturalis historia|N.H.]]III.105) e presende jndr'à forme ''"Turenum"'' jndr'à [[Tavole Peutingeriane]]. 'U nome de osce a die "Trani" jè ambiamende canusciute jndr'à culture italiche d'u [[XIV sechele|XIV sec.]] ([[Giuanne Boccaccio|Boccaccio]], [[Decameron|Dec.]], II.4.28.30). 'U probbleme toponomasteche ha state cchiù vote afrondate da le studiuse, da G. Alessio e F. Ribezzo 'nzigne a le urteme analise sus 'a toponomasteche pugghiese coordinate da G. B. Pellegrini.
Conzideranne quinde l'ipotesi ca 'u nome "Trani" derive da "Turenum/Tyrenum", se pò relevà jndr'à quiste 'na base ca forme ''-tur'' ambiamende attestate jndr'à le lènghe preclasseche in ambite tirreneche e adriateche de l'[[età d'u firre]], conseguende a 'n'infiltrazione de strate o sostrate lenghuistece ellenece e illirice. Seguenne sta ipotesi 'nderpretative 'u toponime "Turenum" se mette jndr'à 'na fase abbastanze ierte, arcaiche, de le lènghe mediterranée.<ref>Le conzideraziune sus a 'u toponime "Turenum" sò pigghiate e rielabborate da 'a "Nota sull'origine del toponimo Trani" d'u dott. Mechèle Balice jndr'à "La città come organismo - Lettura di Trani alle diverse scale" de G. Strappa, M. Ieva, M.A. Dimatteo - Saggi e Monografie del Politecniche de Bare - Adda Editore</ref>
Vale 'a pene arrecurdà pure le otre ipotesi avenute apprisse: 'a tradizione storiografeche andiche arrecurdave cumme 'u nome de Trane ere legate a l'eroe d'a [[mitologgije greche]] [[Diomede]], cu 'u figghie [[Tirrene (mitologgije)|Tirrene]] avere funnate 'a cetate; 'n'otra ipotesi dice ca 'u toponime puteve essere 'a forme redotte de ''Traiane'', nome ca pò essere state date a' cetate in onore d'u [[Traiane|'mberatore]], 'u quale ave legate 'u nome sue jndr'à 'u territorie a 'u passagge d'a [[Vie Traiane|Vie Appie Traiane]]; 'n'otre angore ave viste 'u nome cumme derivazione da 'u termine medievale ''trana'' (o ''traina'') ca stave a 'ndicà 'n'inzenature adatte a' pesche<ref>[[Trani#cite ref-5|'''^''']] AA. VV., ''Dizionario di toponomastica'', Torine, UTET, 1990, p. 782, ISBN 88-02-07228-0.</ref>.
== Storie ==
{{'Ndruche pure|Storie d'a Pugghie}}
=== Le origgene ===
[[File:Trani Monastero posteriore.jpg|miniatura|'U promondorie de Cape Culonne, addò nascerene le prime 'nzediamiende de l'[[Età d'u bronze jndrà l'Europe|età d'u bronze]]]]
Quacche acchiamende archeologgeche ca conziste jndr'à tracce de 'nzediamiende javetative de l'[[Età d'u bronze jndrà l'Europe|età d'u bronze]] sus a 'u promondorie de Cape Culonne attestate le origgene preistoreche d'a presenze umane jndr'à 'u territorie. Onne state acchiate reste de capanne cercolare e rettangolare, rispettivamende de l'età d'u bronze e d'u bornze finale, documendate [[Dolium|dolie]] de argille decorate cu scanalature e signalate cerameche micenée.<ref>{{cita libro|titolo= Italia meridionale e mondo miceneo |autore= Marche Bettelli |anno= 2002 |isbn= 9788878142992 |editore= All'Insegna del Giglio}}</ref>
Pa genesi e 'u sveluppe d'u javetate de osce a die, le caratteristeche d'u territorie averena essere condiziune favorevole a 'u sveluppe de 'nu 'nzediamende: 'a presenze d'u puérte de origgene naturale, jndr'à 'na conghe mise in posizione riendrate respette a' linée de coste, formate da l'azione erosive de 'nu torrende andiche arrecurdate jndr'à documiende andiche cumme ''flumicellus'' determinave 'nu approde agevole e secure pe le andiche 'mbarcaziune; pò 'u clime mite e l'abbondanze de 'mbortande resorse quale 'u mare pescose, 'u terrene fertile e 'a petre calcarée, favoriscene 'u sveluppe de le prime stanziamiende.<ref name=":3" />
=== L'età romane e tardeandiche ===
[[File:Interno chiesa san Martino Trani.jpg|miniatura|'A [[Chiesere de San Martine (Trane)|chiesere de San Martine]], de epoche iertemedievale]]
Le tracce cchiù congrete de 'nu 'nzediamende urbane jndr'à 'u site d'a cetate de osce a die rimannene a periode none precedende a l'arrive de le [['Mbere romae|Romane]]. 'A cetate avenìe 'ndicate cu 'u nome de ''Turenum'' jndr'à [[Tavole Peutingeriane]], 'a cope medievale de 'nu stradarie de l'andiche Rome.
Sotte a le romane, a le tiembe d'u 'Mberatore [[Marche Aurelie]], 'a cetate ere 'nu Municipie, cumme se releve da 'n'andiche 'scrizione ca ste jndr'à 'u cortile de Palazze Beltrani:
{{citazione||Fonte bibliogr.: da {{Cita web|url=https://books.google.it/books?id=gv6Lnr-RkCMC&pg=PA141&lpg=PA141&dq=Abitanti+citt%C3%A0+Trani+nel+1700&source=bl&ots=DGNylE6EMQ&sig=Qhvpfd9riGcV_6RBDsJsyiLK4xw&hl=it&sa=X&ved=0ahUKEwiAu4jFlLvMAhWFtxQKHTE2DHAQ6AEINzAE#v=onepage&q=Abitanti%20citt%C3%A0%20Trani%20nel%201700&f=false|titolo=Istorica Descrizione del Regno di Napoli diviso in dodici province|autore=|data=|accesso=}}
|Imp. Caesa<br>
Ri Divi Anto<br>
Nini Filio Divi<br>
Hadriani Nepoti<br>
Divi Traiani Part.<br>
Pron. M. Aurel.<br>
Antonino Augusto<br>
Pontif. Max<br>
Trib. Pot. XV. Cons.II.<br>
Publ. D. D.|lingua=la}}
L'urteme righe de l'iscrizione reporte: ''Publico Decurionum Decreto.'' Quinde ''Turenum'', osce a die Trane, ere 'nu [[Municipie (storie romane)|Municipie]] in quande avere 'u Collegge de le [[Decurione|Decuriune]].
Testimonianze d'a presenze romane jndr'à 'u territorie de ''Turenum'' sò: 'nu mauseolée appartenute a' famigghie de le Bibii, 'nzippate probbabbilmende jndr'à 'u [[III sechele a.C.]] vecine a 'u ''flumicellus'' e scettate 'nderre jndr'à seconde metà d'u [[XIX sechele]]; le mure de [[Opere reticolate|opus reticolatum]] cumme arginature de 'nu torrende ca sfociave jndr'à l'inzenature d'u puérte, addò le reste avenèrene ausate pò cumme fondamende pu sottepassagge ferroviarie de vie Torrende Andiche; 'a sculture litiche de 'nu lione osce a die mise sus a 'u sagrate d'a [[Chiesere de Sand'Agustine(Trane)|chiesere de Sand'Agustine]]; doje epigrafe ca resalene a l'epoche de le 'Mberature [[Marche Aurelie]] e [[Costande I|Costande]], mò presende respettivamende jndr'à 'u palazze Beltrsani e jndr'à [[Chiesere de Sand'Andrée (Trane)|chiesere de Sand'Andrée]]; le ruvine de 'na ville urtemamende acchiate acchiate lunghe 'u tratte de coste verse Bisceglie, reconducibbele a 'u [[I sechele a.C.]]<ref>{{Cita web|url= http://www.tranilive.it/news/Attualit%C3%A0/210/news.aspx|titolo= Una villa romana alla "seconda spiaggia", da Tranilive (5/11/2008)|accesso= 25 settemmre 2010}}</ref>
'A cetate ha state sede de diocesi jndr'à l'età tardeandiche, 'u vescove Eutichie mise 'a probbie firme a 'u Congiglie Romane d'u 501 e a stu periode appartenene le reste de 'nu edificie de culte acchiate sotte a 'u piane d'a cripte longitudinale d'a Cattedrale romaneche.<ref>{{Cita web|url=http://cartapulia.it/dettaglio?id=127673|titolo=Trani - Carta dei Beni Culturali della Regione Puglia|sito=cartapulia.it |accesso=22 decemmre 2021}}</ref>
=== 'U Medioeve ===
{{quote|Trane ere une de le cchiù 'mbortande puérte d'a Pugghie, da sembre crocevie de popole e culture d'u Mediterranée e porte pe l'Oriende, testimone cu le chieseere sue, cu le palazze e 'a storie soje, de quedde età de mmienze, da sembre ricche de fascine e de mistere.|lingua=roa-tara|-|Trani era uno dei più importanti porti della Puglia, da sempre crocevia di popoli e culture del Mediterraneo e porta per l'Oriente, testimone con le sue chiese, con i suoi palazzi e con la sua storia, di quell'età di mezzo, da sempre ricca di fascino e di mistero.|lingua=it}}
[[File:Louis-Jean Desprez, The Cathedral at Trani, 1778, NGA 47092.jpg|miniatura|'A chiazze d'a [[Cattedrale de Trane|Cattedrale]], [[1778]]<ref>[[acquerelle]] de [[Louis Jean Desprez|Louis-Jean Desprez]] d'u [[1778]]</ref>|sinistra]]
[[File:ordinamentaTrani.JPG|miniatura|verticale|Le [[ordinamenta et consuetudo maris]]]]
Apprisse a' [[cadute d'u 'Mbere romne d'Occidende]] accumenzò jndr'à Pugghie 'u periode [[bizzandine]], caratterizzate da 'na pause de [[Regne longobbarde|dominazione longobbarde]] e da le minacce ca avenèvane da 'u mare pe màne de le [[Saracine]]. Ha state comungue 'u [[Medioeve]] 'u periode d'ore d'a cetate.
Le evidenze storeche e archeologgeche devendane cchiù 'mbortande partenne da 'u [[IX sechele]] a.C. Sotte 'a dominazione longobbarde Trane ha state sede de 'nu [[gastaldate]] e aqquà avenìe spustate 'a [[sede vescovile]], 'nzigne a quidde mumende stave a Canose, destrutte da le Saracine jndr'à 'u [[813]]. Apprisse a' cadute de l'[[Emirate de Bare]], le [[Bizzandine]] repigghiarene 'u condrolle de Trane, ca sa semblice [[vicus]] avere devendate oramaje 'na cetate fortificate, 'a cetate avere 'na cinde murarie cu quattre porte, ''Porte Aurée o Andiche'', ''Porta Nove'', ''Porte Vetere'' e ''Porte Vassalle''.
Pò, seconde 'u Diacone Paole, jndr'à 'u periode jndr'à 'u quale Bare scìe jndr'à le mane de le Saracine, e 'nzgine a' libberaziona soje, 'a cetate de Trane devendò pure sede d'u Streteghe, massime rappresendande de le bizzandine jndr'à 'u Sud Itaglie. Jndr'à stu periode 'u puérte d'a cetate ave avute 'nu sveluppe forte forte.
Durande 'u periode de appartenenze a 'u [['Mbere bizzandine]] 'a cetate godeve de 'nu certe grade de prestigge e autonomije cumme punde de 'ngondre 'mbrà Oriende e Occidende. Jndr'à 'u 1010 e jndr'à 'u 1018 'a cetate se aunisce a le mote guidate da [[Melo de Bare]] condre a le bizzandine, ca reprimene 'a revolte e repigghianne 'u condrolle d'a cetate 'mbonde a l'arrive de le [[Normanne]].
Jndr'à 'u [[1042]] 'a cetate avenìe scacchiate cumme sede de une de le dudece baronìe addò avenìe devise 'a [[Condée de Pugghie]]: assignate a 'u conde [[Pitre de Trane|Pitre]], avenìe espugnate sulamende diverse anne apprisse. Jndr'à stu periode 'a cetate gudìe de 'nu certe grade de autonomje, duvute a 'u condrolle oramaje formale da vanne de le guvernature bizzandine e a le lotte de potere 'mbrà le diverse rame d'a famigghie [[Altavilla]].
'A cetate cadìe definitivamende sotte a 'u [[Conguiste normanne de l'Itaglie meridionale|dominie normanne]] jndr'à 'u [[1037]], apprisse 50 sciurne de assedie, pe màne de [[Robberte 'u Guiscarde]].
Jndr'à stu periode, correspondende a' prime crociate, precisamende jndr'à 'u [[1099]], ca jndr'à cetate se accumenzarene le fatìe pa costruzione d'a [[Cattedrale de Trane|cattedrale]] in onore d'u sande patrone [[Nècole Pellegrino|San Nècole pellegrine]], 'nu uagnone greche in viagge verse [[Rome]] ca murìe a Trane, apprisse de le sciurne de malatìe e quacche miracole, e canonizzate subbete apprisse a furore de popole. Ggià allore avère granne 'mbortanze 'u puérte, ca pò devende punde de partenze e de retorne de diverse [[crociate]].
==== 'U primate commerciale e le [[Ordinamenta et consuetudo maris]] ====
[[File:Trani porta della cattedrale xilografia di Barberis 1898.jpg|miniatura|verticale|'U Portale d'a [[Cattedrale de Trane|Cattedrale]], [[XII sechele]]<ref name=":12">[[xilografije]] de Barberis, [[1898]]</ref>]]
[[File:Trani porta della chiesa di San Giacomo xilografia di Barberis 1898.jpg|miniatura|verticale|Porte d'a [[Chiesere de San Giacome (Trane)|chiesere de San Giacome]] [[XII sechele]]]]
Sotte a 'u dominie normanne 'a cetate gudìe, 'nzieme a le otre comunitate pugghiese, de 'na maggiore autonomje respette a 'u cendralisme d'u guverne Bizzandine. Le tranise se aunirene a le ribelliune frequende condre a le sovrane d'[[Altaville]], avenenne però sconfitte sie da [[Ruggere II]] jndr'à 'u 1134 ca, definitivamende, da 'u successore sue, [[Guglieme 'u Malo]], ca jndr'à 'u [[1156]] punìe duramende 'a cetate 'nzieme a le otre ribbelle pugghiese, 'mbrà le quale Bare ca avenèrene quase combletamende destrutte.
Jndr'à cetate furì 'u commerde de frumende e uegghie, destinate a le puérte de tutte l'Adriateche, in particolare verse 'a coste dalmate e [[Venezie]]. A testimonianze d'a prosperità economeche raggiunde 'mbrà l'XI e 'u XII sechele ste 'a costruzione d'a maestose [[Cattedrale de Trane|Cattedrale]] e 'a promulgazione de le [[Ordinamenta et consuetudo maris|Ordinamenta Maris]] jndr'à 'u [[1063]], seconde 'a datazione tradizionale, le quale rappresenderebbere 'u prime esembie de codece maritteme jndr'à 'u Mediterranée.
'U puérte, cu 'a 'nzenature naturale ca 'u faceve 'nu punde de approde strateggeche pa protezzione de le nave, devendò une de le prengepàle punde de 'mbarche pe le crociate in partenze verse 'a Terrasande. 'A cetate ere sede de 'nu ''"ospitale"'' de le [[Cavagliere temblare]], cu annesse 'u 'mbarcadere e 'a preggevole [[Chiesere de Ognessande (Trane)|chiesere]].
Durande 'a Sumane Sande d'u 1195, [[Enriche VI de Svevie|Enriche VI]], attane de [[Federiche II de Svevie|Federiche II]], annugiò trionfalmende, da Trane, 'a [[Crociate d'u 1197|crociate]].<ref>{{Cita web|url=https://issuu.com/rivista.militare1/docs/16._il_lazio_meridionale_tra_papato_e_impero_al_te|titolo=IL LAZIO MERIDIONALE TRA PAPATO E IMPERO AL TEMPO DI ENRICO VI by Biblioteca Militare - Issuu|sito=issuu.com|lingua=en|accesso=2022-10-06}}</ref>
'Nu documende 'mbortande ca reguarde l'aspette de Trane e de l'[[Arcidiocesi de Trane-Barlette-Bisceglie|Arcidiocesi]] soje jndr'à 'u [[XII sechele]] jè 'a [[Bolle pontificie|Bolle]] ''“Dignitatem ecclesiis”'', previlegge de [[Pape Calliste II]] d'u 6 novemmre 1120 dirette a l'Arcivescove de Trane Bisanzie II; quiste testimonie, pure, l'esistenze jndr'ò quedda date d'u ''Monastere de Sanda Marije d'u Monde'', jndr'à 'u quale pò avène costruite jndr'à 'u sechele apprisse [[Castel d'u Monde]]<ref>{{Cita web|url=https://www.andriarte.it/CastelDelMonte/documenti/Documenti-1240.html|titolo=Lettera dell'Imperatore Federico II al giustiziere di Capitanata Riccardo da Montefuscolo per la predisposizione dei materiali e di quanto necessario alla costruzione di un castello presso la chiesa e monastero di Santa Maria del Monte - 1240}}</ref>, e l'appartenenza soje a' Cetate e a l'Arcidiocesi de Trane<ref>{{Cita web|url=https://www.andriarte.it/Episcopio/documenti/BollaCallistoII_1120_SMariaDalMonte.html|titolo=Documenti: Bolla del 1120 di Callisto II - Monastero S. Maria dal Monte}}</ref>. Ste condenute avenèrene confermate, cchiù o mene repetenne pure 'a forme d'u teste, jndr'à otre bolle pontificie apprisse fatte pe tutte l'arche d'u [[XII sechele]]<ref>{{Cita web|url=https://www.andriarte.it/Episcopio/documenti/BollaCelestinoIII_1192_SMariaDalMonte.html|titolo=Documenti: Bolla del 1192 di Celestino III|accesso=2021-12-23}}</ref>. da 'u teste d'a bolle:
{{citazione|Cu 'u scritte d'u nostre privilegge de mò, quide, confermiame pe sembre a te e a le successure tune qualungue titole e qualungue parrocchie se sape ca appartene a' chiesere de l'arcivescovade de Trane, vale a dicere in relazione a le cetate de Trane, Corate, Andrie, Barlette, Bisceglie, cu tutte le lore pertinenze e chiesere costruite jndre e fore; 'U monastere de Sanda Marije d'u Monde, ca se iacchie jndr'à 'u territorie d'a cetate de Trane, cu otre monastere e chiesere ca appartenene a le luèche de sus e quand'otre jè canusciute ca appartene leggittimamende e regolarmende a' chiesere vostre.|Fonde bibbliogr.: da Ms. *original aux Archives du chapitre de Trani. - Éd. Prologo, Le carte che si conservano nello archivio del capitolo metropolitano della città di Trani (dal IX secolo fino all’anno 1266), p. 72. - Cat. Philippus Jaffé-S.Loewenfeld, in " Regesta pontificum romanorum : ab condita ecclesia ad annum post Christum natum MCXCVIII", Tomus I, Lipsiae, 1885, n° 6866, p.797" - nella pagina web Documenti: Bolla del 1120 di Callisto II - Monastero S. Maria dal Monte in https://www.andriarte.it/index.html|Per presentis igitur privilegii paginam tibi tuisque successoribus in perpetuum confirmamus quicquid dignitatis et quicquid parochiarum ad Tranensis archiepiscopatus ecclesiam cognoscitur pertinere, urbem videlicet Tranensem, Coratum, Andrem, Barulum, Vigilias cum omnibus pertinentiis suis et ecclesiis constructis intus et foris; monasterium Sanctae Mariae de Monte, quod in territorio Tranensis civitatis situm est, cum aliis monasteriis et ecclesiis ad predicta loca pertinentibus, et quaecunque alia ad vestram ecclesiam juste atque canonice pertinere noscuntur.|lingua=la}}
==== Federiche II de Svevie ====
Jndr'à 'u [[XIII sechele]] 'a popolazzione d'a cetate jè valutate, seconde l'ause d'u censimende in base a le ''"fuechere"'' sus a l'ordine de cchiù o mene 12-13 mile crestiàne, mendre,jndr'à 'u stesse periode, 'a popolazzione de Bare ere cchiù o mene 10-11 mile crestiàne: 'mbrà le cetate in Occidende d'u periode, ste dimenziune stavane a connotà 'nu cendre urbane de dimenziune medie-granne.
Trane pò essere arrevate a stu sveluppe apprisse ca Canose avenìe destrutte da le attacche de le Saracine, e a partì da quidde mumende, cu 'u passagge da 'a dominazione bizzandine a quedda normanne, addò 'a cetate comungue se oppose, e pò pure cu le sveve, angioine e oltre, Trane avìe speciale privilegge e beneficie pu commerce maritteme.<ref>{{Cita pubblicazione|nome=Vittorie Franchetti|cognome=Pardo|titolo=La città di Trani nel Medioevo|accesso=11 dicembre 2021|url=https://www.academia.edu/7121068/La_citt%C3%A0_di_Trani_nel_Medioevo}}</ref>
'U punde cchiù ierte d'a prosperità avenìe raggiunde cu 'a dominazione sveve: durande 'u regne de [[Federiche II de Svevie|Federiche II]], cu 'u privilegge d'u 28 abbrile [[1215]], 'a cetate se facìe confermà e allarià le deritte andiche e le beneficie de le quale gudeve: 'a flotte avenìe putenziate, le cetadine avenèrene esendate da 'u pajamende de le tasse de angoragge pe tutte le coste d'a Pugghie e avenèrene esonarate da partecipà a spediziune militare terrestre, putenne armà in cambie doje galee e avenìe lore garandite 'u deritte de essere chiamate in giudizie unicamende da giudice tranise, e sulamende jndr'à l'ambite d'u fore locale; avenìe conferite 'u deritte dfe cetadinanze a le furastire ca se avèrene trasferite jndr'à cetate. 'Mbrà le demostraziune de libberalità d'u 'mberatore sveve avenìe date 'a congessione de libbertà de culte a le ebbrée, ca jndr'à cetate furmavane 'na comunità prosperose.<ref name=":3" /><ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/trani_(Enciclopedia-Italiana)|titolo=TRANI in "Enciclopedia Italiana"|lingua=it-IT|accesso=2021-11-19}}</ref>
==== 'A comunitate ebbraiche ====
{{'Ndruche pure|Comunitate ebbraiche de Trane}}
[[File:Scolanova Synagogue.jpg|thumb|upright|'A [[sinagoghe Scolanova]]]]
'A presenze de 'nu grosse [[Comunitate ebbraiche|'nzedimende ebbraiche]] condrebbuì in mode 'mbortande a' prosperità cetadine: 'a comunitate animave 'nfatte le commerce e le studie e rappresendò pe tanda tiembe 'u cchiù granne 'nzedimanede de l'Itaglie meridionale. 'A [[comunitate ebbraiche de Trane]] se allariò soprattutte grazie a le espulsiune de le lore correligionarie de le otre state, cumme 'a [[Castiglie]] jndr'à 'u [[1144]] e 'a [[Frange]] jndr'à 'u [[1182]]. 'A destruzione de Bare a opere de [[Guglieme 'u Malo]] favorìe 'u spustamende de le ebbrée barise jndr'à cetate, ca se ste preparave a devendà l'epicendre de le attivitate commerciale jndr'à Pugghie.
Le ebbrée se 'nzediarene jndr'à Giudecche, quartiere ca ste jndr'à vanne oriendale d'u borghe andiche e collegate a 'u puérte: probbie 'a vie ca scenne a 'u puérte jè chiamate angore osce a die vie Cambio, pe arrecurdà le banghe de cange d'a comunitate ebbraiche, eppure de amalfitane e ravellese. Jndr'à Giudecche stavane quattre sinagoghe, de le quale se onne stepate 'a [[Sinagoghe-musée Sand'Anne|Sinogoghe Granne]] - pò chiesere de S. Anne e osce a die Musée, [[Sinagoghe Scolanove]], Sinagoghe de San Leonarde e Sinagoghe San Pitre 'u Martire. Fore de le Mure Federiciane se acchiave 'u Cimitere Ebbraiche. 'Nu ritratte 'mbortande d'a situazione de le ebbrée jndr'à cetate 'u face [[Beniamine de Tudela]], ca facenne tappe a Trane (cetate ca a le uecchie d'u visitatore apparive «Granne e Belle») durande 'u viagge sue, censìe 'a comunitate ebbraiche jndr'à 200 famigghie, dedite a le attivitate commerciale e artiggianale, cumme pe esembie tindorie e produzione de vase.
'U Quartiere Ebbraiche ave: Porte Andiche Vie 'A Giudea, Sinagoghe, d'a Giudecche, Mosè da Trane, viche 'A Giudea, larie Scolanove, Porte Nove.
'A comunitate ebbraiche avènie tutelate sie da le sovrane normanne ca da chidde sveve: cu l'arrive de le Angioine 'a situaizone peggiorò, cu 'mboseziune nuéve de trebbute e soprattutte favorenne le conversiune a 'u Crisitanesime. L'annichilimende d'a culture e de le tradiziune ebbraiche canuscìe l'apice sue durande 'u regne de [[Carle II de Durazze]], ca facìe trasformà le 4 sinagoghe d'a Giudecche jndr'à chiesere crestiane.
Pure ca 'a comunitate se avere jndr'à quacche mode conzervate, cumme demostrane le statute municipale congesse da Rre [[Ladislae I de Napule|Ladislae]] jndr'à 'u 1413, ca prevedevane 'a presenze de doje cetadine neofite jndrà 'u conziglie d'a cetate, sulamende cu l'arrive de [[Alfonze I de Napule|Alfonze d'Aragone]] se avìe arrete l'andiche tolleranze releggiose e 'a comunitate avenìe allariate grazie a le ebbrée ca ste fuscevane da 'a Spagne. 'A comunitate ebbraiche rumanìe jndr'à cetate 'nzigne a 'u [[1541]], quanne [[Carle V]] decretà 'a definitive espulsione de le ebbrée da 'u regne sue. In memorie d'a 'mbortande presenze ebbraiche a Trane, 'na [[Comunitate ebbraiche de Trane|comunitate ebbraiche]] nove ha state istituite jndr'à 'u [[2004]]<ref>[http://www.napoliebraica.it/wordpress/trani/ Trani]</ref><ref>{{Cita web|url=http://sinagogatrani.sistemab.it/gli-ebrei-a-trani/|titolo=Gli ebrei a Trani{{!}}Sinagoga Trani|accesso=31 dicembre 2013|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20140101022442/http://sinagogatrani.sistemab.it/gli-ebrei-a-trani/|urlmorto=sì}}</ref>.
==== 'A cinde murarie federiciane ====
[[File:Gennaro Moselli litografia della Porta Bisceglie.jpg|miniatura|''Porte Bisceglie'' litografie de Gennare Moselli <ref>[[litografie]] d'u pettore e 'ngisore Gennare Moselli [[1855]]</ref>]]
Federiche II promuovìe 'u rafforzamende de le fortificaziune urbane, funnanne jndr'à 'u [[1233]] 'u [[Castelle sveve (Trane)|castelle]] e facenne 'a cinda murarie nove<ref name=":6">{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/trani_(Enciclopedia-Italiana)|titolo=TRANI in "Enciclopedia Italiana"|lingua=it|accesso=9 decemmre 2021}}</ref>, ca pruteggìe 'a 'ndere 'nzenature d'u puérte e permettìe l'espanzione urbanisteche d'a cetate allarianne 'u perimetre de le mure. 'A cetate 'nzigne a allore avere rumaste condenute jndre a le andiche mure longobbarde, spannennese 'nu picche oltre. 'A murazione sveve, sus a le late ere prutette da 'nu fossate larje e avere 'u cape sue jndr'à 'u castelle, raggiungeve pò in direzione sud quedde ca osce a die jè Chiazze Gradenigo, e jndr'à stu tratte stave 'a ''"Porte de Barlette";'' condinuanne verse est, carresciannese in parallele a Corse Vittorie Emanuele e a Corse Cavour, pe spiccià 'nfine verse nord sus 'a penisolette addò mò ste 'a Ville Comunale, jndr'à zone chiamate ''"Cannete"''; Jndr'à prima vanne d'u tratte parallele a Corse Cavour, a l'inizie de ive Marie Pagano, se aprive 'a ''"Porte de Bisceglie"'', addò vecine vecine jndr'à 'u [[XVI sechele]] avenìe costruite 'a [[Chiesere de San Rocche (Trane)|chiesere de San Rocche]]<ref name=":7" />; le mure stavane atturne pure a le late verse 'u mare, e ste vanne sò angore esistende e ha state urtemamende restaurate e vesetabbele une de le andiche [[postierle]], quedde dette ''Porte Vassalle''; le mure erane 'nderrotte a le doje estremità da l'imboccature d'u puérte e addà stavane, e stonne angore osce a die, le doje torrette ca tenèvane le cape d'a catene de firre cu 'a quale se achiudeve l'accesse a 'u puérte. 'A murazione avere state quase combletamende scettate 'nderre jndr'à metà d'u [[XIX sechele]]; l'andamende e l'aspette de le fortificaziune jè rescontrabbele jndr'à certe planimetrie, jndr'à 'u disegne de [[Giuanne Battiste Pacichelli]] e jndr'à litofrafije de Porte Bisceglie de Gennare Moselli.<ref name=":5" />
==== Manfredi ====
[[Manfredi de Sicilie|Manfredi]], figghie de Federiche, condinuò l'opere de l'attane, congedenne 'u permesse de aprì logge e [[fondache]] a le prengepàle cetate marinare, 'mbrà le quale le [[repubbleche marenare]] de [[Ducate de Amalfi|Amalfi]]<ref>Armande Lodolini, ''Le repubbliche del mare'', edizioni Biblioteca di storia patria, a cure de l'Ente per la diffusione e l'educazione storica, Rome 1967 (pàgene 146)</ref>, [[Repubbleche de Genove|Genove]], [[Repubbleche de Venezie|Venezie]] e [[Repubbleche de Raguse|Raguse]]: le urteme doje 'nzediarene jndr'à cetate pure le console lore. 'Mbrà le comunitate ca popolarene 'a cetate jndr'à quidde periode, se arrecordane mercande le [[Ravello]], ca se 'nzediarene jndr'à 'na strade 'nguédde a le mure andiche, chiamate in lore onore ''"ruga Ravellensium"'', ricche de puteje e attivitate commerciale; 'nu sbuénne de banghiere fiorendine aprirene le sportelle jndr'à cetate.
Manfredi avìe 'u castelle d'a cetate cumme dimore predilette<ref>{{Cita web|url=https://www.catalogo.beniculturali.it/approfondimento/elenco-degli-edifizi-monumentali-italia-del-1902/puglia-provincia-bari/castello-federico-ii-trani|titolo=Catalogo Generale dei Beni Culturali|accesso=2021-12-22}}</ref> e 'u [[2 sciugne]] [[1259]] ve celebbrò cu granne onore le soje seconde nozze cu [[Elene Ducas|Elene Comneno Ducas]], figghie d'u [[despote d'Epire]] [[Mechele II d'Epire|Mechele II]].
=== Le periode angioine, aragonese e veneziane ===
[[File:QuadroPortoTrani.gif|thumb|'U puérte de Trane jndr'à 'u [[XVIII sechele]] de [[Jakob Philipp Hackert|Jacob Philipp Hackert]]]]
[[File:Monumento in ricordo della Disfida di Barletta (presso Corato).jpg|miniatura|verticale|Epitaffie d'a [[Disfide de Barlette|Disfide]] jndr'à l'agre de Trane<ref name=":14">[[xilografije]], [[Le Cento Città d'Italia]], [[1898]]</ref>]]
Jndr'à seconde metà d'u [[XIII sechele]] 'a cetate putette gudè de 'u 'nderesse pure de le successore d'a dinastie sveve: pure le prime sovrane angioine coinvolgerene 'a cetate jndr'à le attivitate d'a lore corte e se facerene otre 'nzuramiende de granne faste, celebbrate jndr'à 'u [[1266]] 'mbrà [[Carle I d'Angiò]] e [[Margherite de Provenze]] e jndr'à 'u [[1271]] chidde de [[Filippe d'Angiò|Filippe]], secondegenite de Carle, cu [[Isabbelle de Villehardouin]] [[Pringipate d'Acaie|pringipesse d'Acaie]]; Carle, 'a corta soje e 'a famigghia soje soggiornarene assaije vote jndr'à cetate<ref name=":22" />.
Durande 'u [[XIV sechele]], sotte a 'u dominie d'a dinastie angioine jndr'à 'u [[Regne de Napule]] e cu 'a fine de le [[Crociate]], 'a cetate canuscìe 'nu prime periode de crise, e de le sovrane d'u Regne facerene fronde cu 'a congessione de quacche privilegge, cumme l'istituzione de diverse fiere commerciale e 'ndervende de reparazione pu puérte. Probbie jndr'à 'u [[XIV sechele]], 'a cetate perdìe pe quacche anne 'u status de potestà demaniale e avenìe congesse in feude a 'u capitane de vendure [[Alberiche da Barbiane]] da 'u [[1383]], arrepigghianne 'u storeche privilegge de essere sotteposte sulamende a 'u sovrane jndr'à 'u [[1409]]; jndr'à 'u [[1425]] [[Giovanne II de Napule|Giovanne II]], l'urteme reggine angioine, e jndr'à 'u [[1436]] [[Alfonze V d'Aragone|Alfonze 'u Magnanime]], 'u prime Rre aragonese, confermarene cu doje atte 'mbortande, trascritte jndr'à 'u ''Libro Rosso dei Privilegi della città di Trani'', 'u pringipie pu quale 'a cetate e 'u castelle averena rumanè pe sembre demaniale e dipendende esclusivamende da 'a [[Regne de Napule|Corone]]<ref name=":22">AA. VV., ''Il Castello Svevo di Trani. Restauro, riuso e valorizzazione;'' Ministero per i Beni Culturali e Ambientali_ Soprintendenza per i Beni A.A.A.S.della Puglia; Electa, Napule, 1997</ref>.
Durande 'a uerre 'mbrà [[Ferdinande I de Napule]] e [[Giuanne II de Lorene]] Trane avenìe 'nvase pe conde de Giuanne da vanne de [[Jacope Piccinino]], ca promettìe 'na cospicue somme de turnise a 'u guvernatore neutre. Accussì Ferdinande I chiamò [[Giorge Castriote Scanderbeg]], ca reconguistò subbette seubbete 'a cetate e aiutò le aragonese a sconfiggere definitivamende le angioine.<ref>{{Cita libro|titolo= Lettres sur l'Italie|vol=1|editore= A. Nepveu|data= 1819|url=https://gutenberg.beic.it/webclient/DeliveryManager?pid=6116722|lingua=fr|capitolo=Lettre XV. Ville de Bari}}</ref> 'A cetate avenìe pe picche tiembe rifeudate jndr'à 'u [[1466]] a Scanderbeg, 'u quale però murìe doje anne apprisse, apprime de putè pigghià in consegne 'u dominie.
Jndr'à 'u [[1462]], durande 'a lotte 'mbrà Frange e Aragone, 'a cetate avenìe espugnate da [[Giuanne Andonije Orsini d'u Balzo]] e da [[Jacope Piccinino]]<ref>{{cita libro|titolo=Annali d'Italia dal principio dell'era volgare sino all'anno 1749|autore=Lodovico Antonio Muratori|vol=13|p=294|editore=Giambatista Pasquali libraro|città=Venezie|anno=1753|url=https://books.google.it/books?id=3dXCPkVSaq4C&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false}}</ref>; 'na vanne d'a popolazzione fuscìe a [[Ariane Irpine|Ariane]], addò osce a die esiste 'nu quartiere extra murale chiamate ''Tranesi''<ref>{{cita libro|Tommaso|Vitale|Storia della Regia città di Ariano e sua Diocesi|url=https://books.google.it/books?id=vW2YUtbHbH0C&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false|
1794|Salomoni|Roma|p=89}}</ref>.
Le abbesogne relative a' conduzione d'a uerre averene fatte devendà 'a cetate 'u cendre de commerce cchiù 'mbortande d'u vasce Adriateche, e jndr'à'u periode, de conseguenze, 'a classe de mercande, marinare e aramture crescìe de putere e le combonende aspirarene a partecipà a 'u guverne cetadine; de condre, 'a vecchie aristocrazie capeggiate da 'a famigghie Palagano, ricche de feude e privileggiate, scìe condre 'a fazione de le ricche nuéve; sta situazione 'mbrà 'u [[1440]] e 'u [[1460]] facè accumenzà conflitte, esiglie e banne d'a vanne de vote in vote ca perdeve, e avenìe resolte a' fine grazie a 'u 'ndervende de le trupe regge, restabilenne l'ordene. Ferdinande I se mettìe da 'a vanne d'a fazione popolare-borghese e condre a quedde aristocrateche, tuttavie se 'ngundrarene pure resistenze e proteste duvute soprattutte a 'u forte pese de le tasse.<ref name=":4" />
Da 'u 20 scennare [[1496]] 'a cetate e 'u castelle (cu Brinnese, Gallipoli e Otrande) passarene da 'a Corone Aragonese a' giurisdizione d'a [[Repubbleche de Venezie|Repubbleche Venete]], cumme pegne pu prestite congesse a [[Ferdinande II de Napule|Ferrande II]] de dojeciendemile ducate in occasione d'u [[Uerre d'Itaglie d'u XVI sechele|conflitte]] ca avenìe apprisse a' discese jndr'à l'Itaglie de [[Carle VIII de Frange|Carle VIII]]<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/puglia_(Enciclopedia-Italiana)|titolo=PUGLIA in "Enciclopedia Italiana"|lingua=it|accesso=6 decemmre 2021}}</ref>. Jndr'à 'u [[1496]] 'u [[Conziglie de le Pregadi|Senate venete]], de conzeguenze, delibberò l'elezione de 'nu guvernatore e de 'nu castellane pe Trane; jndr'à stu periode 'a cetate avìe 'n'arsenale, avìe recostruite 'u puérte civile e vedìe ravviarse 'u commerce.
Apprisse 'a formazione d'a [[Leghe de Cambrai]] (10 decemmre [[1508]]) 'a Spagne accumenzò a recuperà le puérte pugghiese ca erane d'a Repubblehce Venete, allore 'u vicerè [[Juan de Aragón|Giuanne d'Aragone]] jndr'à 'u masce [[1509]] convocò a [[Napule]] [[Prospere Colonna (condottiere)|Prospere Colonna]], pe pò scè cu jidde jndr'à Pugghie; le cetate de Monopoli, Mole, Polignane e Trane turnarene arrete a le Spagnule<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/prospero-colonna_(Dizionario-Biografico)|titolo=COLONNA, Prospero in "Dizionario Biografico"|lingua=it|accesso=9 decemmre 2021}}</ref>. 'A cetate però avenìe subbete repigghiate da le truppe veneziane e frangise, cu l'aijute de le popolane e 'mbrà le ostilità vive de l'aristocrazie tranese. Apprisse 'a [[Battagghie de Agnadelle]] jndr'à 'u 1509 'a cetate turnò a le Aragonise.
'A cetate, jndr'à 'u periode d'a dominazione venete, avenìe scacchiate cumme territorie pu combattimende d'a famose "[[Disfide de BArlette]]", purcé conziderate cambe neutre.
Da 'a metà d'u '400 a' metà d'u '500 'a cetate avìe splendore commerciale, avenìe frequendate da le mercande Veneziane ca accattavane grane e salnitre e vennevane tutte, da le monile a' pece, a 'u legne. 'Nu sbuénne de cetadine commerciavane, armavane nave, erane mediature cu 'u 'nderne, e pigghiavane parità de trattamende cu le veneziane privileggiate. 'A popolazzione jndr'à stu periode cresc^e. se passò da 870 fochere d'u [[1433]] a 950 d'u [[1475]], a 1022 d'u [[1499]]; pe colpe de le mote d'u [[1495]], angore de cchiù d'a peste d'u 1528-29 e pò pa uerre d'u 1529-30 'a popolazzione scennìe a 716 fochere, ma 'a cetate se repigghiò velcoe veloce e ggià jndr'à 'u [[1545]] turnò a cundà 1224 fochere.<ref name=":4">{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/trani_(Enciclopedia-Italiana)|titolo=TRANI in "Enciclopedia Italiana"|lingua=it|accesso=11 decemmre 2021}}</ref>
Durande 'u sechele apprisse se avìe l'inesorabbele decline de le attivitate commerciale marittime: oltre a' perdite de 'mbortanze de le rotte commerciale jndr'à 'u Mediterranée pe colpe d'a scuperte de le Americhe, 'a cetate non ge riuscìe a rimedià a 'u progressive 'nzabbiamende d'u puérte, legate a l'accumule de detrite carresciate da le acque torrendizie jndr'à l'insenature naturale e a l'attivitate d'a lavorazione d'u [[salnitre]], ca se faceve soprattutte jndr'à vanne meridionale de l'insenature. 'U retorne de le [[Aragonise]] cu [[Carle V d'Asburghe|Carle V]] aumendò 'a crise pure pe colpe d'a definitive esplulsione d'a comunitate ebbraiche, ca da sembre avere costituite 'nu putende fulcre economeche jndr'à suggettate cetadine.
=== 'A Sacre Regge Udienze (1586-1806) ===
[[File:Atlas_Van_der_Hagen-KW1049B12_079-REGNO_DI_NAPOLI.jpeg|miniatura|Carte d'u [[Regne de Napule]] pubblecate jndr'à 'u [[1640]] da le frate [[Joan Blaeu|Blaeu]]. A le margine de le stemme de le [[Suddivisione amministrative d'u Regne de Napule|Provinge]]. 'U regno ere a l'epoche territorie d'a [[Spagne de le Asburghe]] e sus a destre ste 'a fegure d'u stemme spagnole.]]
[[File:"Trani" (22089730899).jpg|miniatura|Rappresentazione d'a cetate jndr'à ''Il Regno di Napoli in prospettiva'' de [[Giuanne Battiste Pacichelli|G.B.Pacichelli]], 1703]]
'U guverne vicereale cercò de sistemà 'a crise 'nzedianneve 'a [[Regge Udienze|Sacre Regge Udienze]]: 'u [[Vicerè de Napule|Viceré]] Don [[Juan de Zúñiga y Requeséns|Giuanne de Zuniche]], Pringipe de [[Petraperzie]], jndr'à 'u [[1582]] comunecò a [[Filippe II de Spagne|Filippe II]], rre de Spagne, Napule e Sicilie, figghie de [[Carle V d'Asburghe]], ca ere opportune dà a' Sacre Regge Udienze de 'n'otra sede, oltre a quedde de [[Lecce]], purcé assaije lundane e de defficoltà jndr'à le comunicaziune 'mbrà Lecce e le cetate d'a provinge, e de ccrejà quinde 'n'otre jndr'à [[Terre de Bare (provinge)|Terre de Bare]] ca tenève le stesse competenze.
Rre [[Filippe II de Spagne|Filippe II]], jndr'à'u [[1583]], indicò Trane cumme capeluèche d'a [[Regge Udienze]] pa provinge de Terre de Bare.
'U decrete pe l'isituzione d'a Regge Udienze, comungue, avenìe conzegnate in vianghe jndr'à 'u punde addò 'ndicà 'a cetate da destinà a sede, a Don Diego de Vargas, nominate Preside d'a Provinge e Viceré Don [[Pedro Téllez-Girón, I duche de Osune]]. 'U De Vargas, arrvate a Bare jndr'à 'u [[1584]], 'ndicò queste cumme sede d'a Regge Udienze, ma pa durate de doje anne a titole de prove. Rre Filippe II, spicciate 'u periode de prove, sus 'a proposte d'u Viceré Pedro Téllez-Girón, I duca de Osune]] e cu l'appogge d'u Preside de Vargas, 'u 24 sciugne [[1585]] decretò ca avesse stabbilite a Trane 'a sede definitive d'a Sacre Regge Udienze d'a Provinge purcé 'a cetate ere 'mbortande assaije, specialmende in ambite giudiziarie.
'A Sacre Regge Udienze, ca corresponne a quedde ca osce a die jè 'a [[Corte d'appelle]], avìe combetenze giurisdizionale de seconde istanze in ambite civile, penale e amministrative, e quedde de le gravame da le sendenze de le giudice minore de totte 'a provinge de Terre de Bare da 'a quale facevane parte pure [[Matere]] e [[Trinitapule]]; in appelle apprime de allore avenèvane giudicate da 'a [[Gran Corte d'a Vicarie]] de Napule. 'U Preside oltre ca 'a cape d'a Provinge recuprive pure otre ruole 'mbortande, cioè Guvernatore de le arme e Cape Politeche, e cu sta qualitate presiedeve 'u Tribbunale Militare ca state sotte a' Regge Generale Udienze de Napule.
'A cetate, quinde, jndr'à luglie [[1586]], apprisse ca avenìe abbolite 'a Corte d'u Capitane ggià operande jndr'à cetate da 'u [[1424]], devendò sede d'a [[Reggfe Udienze]] d'a provinge de Terre de Bare. 'A sede avenìe mise a l'inizie jndr'à 'u [[Castelle sveve (Trane)|Castelle Regge]], pe pò passà jndr'à otre palazze cetadine, 'mbrà le quale quidde ca osce a die jè sede de dezione de l'Archivije de State.
Trane addevendò a tutte le effette 'u capeluèche d'a provinge de Terre de Bare<ref name=":03">{{cita web|url=http://www.ordineavvocatitrani.it/istituzionale/istituzionale.php?sezione=35|titolo=La Storia del Tribunale di Trani: Storia Antica|autore=Costanza Manzi|sito=ordineavvocatitrani.it|editore=Ordine degli Avvocati di Trani|accesso=19 scennare 2013|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130330020305/http://www.ordineavvocatitrani.it/istituzionale/istituzionale.php?sezione=35|urlmorto=sì|città=Trane}}</ref>, ruole ca reveste pe cchiù de dojeciende anne, 'nzigne a 'u [[1806]]: 'u Preside ere 'nfatte sie rappresendande d'u Regne ca esecutore d'u putere giudiziarie. 'A presenze de l'amministrazione giudiziarie permette a' cetate de revestìe 'nu ruole prestiggiose jndr' à'u cambe giurideche 'nzigne a le tiembe moderne. 'U 'nzedimende de l'Udienze avere date 'nfatte vite a nove prospettive de sveluppe economeche e suggiale d'a cetate 'a quale da cendre marinare e commerciale devendò pure cendre prengepàle, amministrative e culturale d'a Terre de Bare. Da quidde mumende 'a cetate devendò residenze de tanda nome illustre, avvocate, funziunarie e maggistrate, le quale se stabbilirene carrescianne cu lore pure le famigghie ca arricchirene 'a cetate de tesore d'arte, bibblioteche preziose e palazze assaije elegande. Trane vevìe accussì 'nu periode de granne fioriture culturale grazie a' funziona politeca soje, acchianne parte d'u passate splendore soprattutte jndr'à 'u [[XVIII sechele]], durande 'a dominazione de le [[Borbone]].
=== Le avvenemiende d'u 1799 ===
{{'Ndruche pure|Repubbleche Napoletane (1799)}}
Jndr'à le prime mise d'u [[1799]], apprisse a' proclamazione d'a [[Repubbleche Napuletane (1799)|Repubbleche Napuletane]], de le cetadine ispirate da le ideale libberale d'a nova repubbleche pruvarene a pigghià 'u condrolle d'a cetate: 'u Sinnache e le elette avenèrene dichiarate decadute e 'u 3 febbrare avenìe chiandate, 'mbacce a' [[Chiesere de San Frangische (Trane)|chiesere de San Frangische]], l<nowiki>'</nowiki>''[[arvule d'a libbertà]]'', jndr'à 'u luèche chiamate osce a die Chiazze Libbertà in memorie de chidde fatte. Quacche cetadine però se mettìe condre, scettanne 'nderre quacche sciurne apprisse l'arvule e proclammanne 'a fedeltà a 'u Rre: le reazionarie occuparene le punde strateggece d'a cetate e 'u puérte, procedenne a l'arreste de le cetadine repubblecane e aspettanne 'u retorne de le Borbone, aiutate da 'a flotte russe.
Jndr'à 'u frattiembe l'esercite frangese ca appuggiave 'a Repubbleche Napuletane, ere arrevate jndr'à Pugghie pe conguestà arrete le cetate reballatase a' Repubbleche, 'mbrà le quale Andrie, San Severe e Trane. Le reazionarie tranise, asserragliate jndr'à le mure federiciane massicce, resèingerene pe uette vote 'a richeiste de rese avanzate da 'u generale frangese [[Jean-Baptiste Broussier|Broussier]], e 'mbrà 'u 25 e 'u 29 màrze massacrarene tutte le 35 detenute politece repubblecane achiuse jndr'à 'u Castelle e otre cetadine ritenute fiangheggiatore lore. 'U 30 màrze 'a cetate avenìe assedite da le frangise, capitolanne apprisse a 'na sciurnate de assedie e de cannoneggiamende.
Bloccate ogne possibbele vie de fughe pure cu 'nu blocche navale, le frangise e le repbblecane capitanate da 'u Carafa, assaltarene 'a cetate 'u 1° abbrile, saccheggianne 'a cetate ca avenìe, pe 'na bella vanne, asckuate e destrutte. 'Nu sbuènne de crestiàne avenèrene massacrate, combrese tanda esponende de le famigghie de Lernia, Bianchi, di Feo, Bassi, Palumbo e Moscatelli<ref>Lambert', G. Amorese, ''Un secolo in veletta e cilindro''.</ref>: se stime ca jndr'à quidde sciurne murerene niende niende 800 cetadine, mendre 'u fume de le asckuamiende se 'ndrucave da le cetate vevine. Le nave frangise non ge se facerene probbleme a sparà cu le cannune sus a le pescherecce de le cetadine ca ste fuscevane e a catturà e a fucilà tanda cetadine fusciute da 'u blocche navale e sbarcate jndr'à approde ca se penzave cchiù secure. 'A rappresaglie frangese, determinate soprattutte da 'a convinzione sbagliate ca le Tranise erane condre a le idee nove d'a revoluzione, avere state spietate. Tanda probbie onne state le uccisione de cetadine oneste, indiziate o none, crestiàne vicchie, sacerdote, nobbile e plebbei, le sacchegge, le asckuamiende ca destruggrene documiende d'a cetate, carte notarile, libre preziose e arrede sacre.<ref>{{Cita web|url=http://www.ilgiornaleditrani.it/docs/trani/storia/La%20Storia%20di%20Trani.pdf|titolo=R. Piracci. Il Tranesiere}}</ref> 'U sciurne apprisse le frangise pigghiarene 'u condrolle d'a cetate, cu 'u generale [[Jean-Baptiste Broussier|Broussier]] ca emanò 'nu proclame de perdone pe le cetadine insubbordinate. 'A cetate, durande 'u periode curte de l'occupazione frangese, da 'u punde de viste amministrative devendò une de le candune d'u [[Dipartimende d'u Bradane (1799)|dipartimende d'e Bradane]] rette da 'u commissarie guvernative [[Necole Palomba]]. Le truppe frangise se ritirarene da 'a cetate quacche sumàne apprisse, permettenne 'u 16 masce 'a restaurazione d'u dominie borboneche.
=== Da 'u XIX sechele a osce a die ===
[[File:Veduta del porto di Trani (xilografia).jpg|miniatura|Vedute d'u puérte<ref name=":14" />]]
[[File:Trani – Veduta di una parte del porto (xilografia).jpg|miniatura|Vedute de 'na vanne d'u puérte]]
'A cetate avìe 'u status de capeluéche de provinge de Terre de Bare 'nzigne a l'ere [[Uerre napoleoneche|napoleoneche]], quanne cu [[Gesèppe Bonaparte]] e [[Giuacchine Murat]] se decretò ca Bare ([[1808]]) avera pigghià stu ruole: Trani perdìe accussì 'u ruole de capeluéche mandenute pe doje sechele. Le frangise apprime e le Borbone pò, apprisse 'a restaurazione, mandenerene comungue 'a [[Corte d'appelle (Itaglie)|Corte d'Appelle]] jndr'à cetate. Cu 'a proclamazione d'u [[Regne d'Itaglie (1861-1946)|Regne d'Itaglie]] jndr'à 'u [[1861]], 'a cetate mandenìe 'u primate giudiziarie 'nzigne a 'u [[1923]], quanne 'a Corte avenìe definitivamende spustate a Bare.
Pure ce 'a cetate jndr'à le prime anne d'u [[XIX sechele]] perdìe 'u ruole sue de cendre amministrative d'a provinge, signò ugualmende 'nu belle aumende sie d'u numere de javentande ca in termine de espanzione urbane; da 'nu verse, 'a crescite d'a cetate ere duvute a' permanenze d'u 'mbortande ruole giudiziarie, angore affidate a jedde, ca avìe 'u tribbunale provingiale e jndr'à 'u [[1817]] 'a Coprte d'Appelle e vedìe fiurì 'nu cete granne legate a le maggistrature, a le attivitate giurideche e 'nu sbuénne de 'ndellettuale, ca deffonnerene idee libberale, e da l'otre late, a' crescite condrebbuì l'attivitate d'u puérte ca avere state rennovate probbie jndr'à quidde periode, e grazie a 'u puérte ere possibbele 'u sostendamende de cchiù o mene doje terze d'a popolazzione cetadine, ca in totale arrevave a 16.000 crestiane<ref name=":3">Raffaello Piracci; Il Tranesiere, 1960; repubblecate da Radiobombo Il Giornale di Trani</ref>.
==== L'allariamende urbane uettecendesche ====
[[File:Trani – La Cattedrale vista dalla Villa (xilografia).jpg|miniatura|'A Cattedrale 'ndrucate da 'a Ville]]
Jndr'à prime metà d'u '800 se accumenzò a avvertì 'a necessità de spannere in mode regolare 'a cetate fore de l'andiche murazione, apprisse ca ggià sus a 'u spicciare d'u secole apprime avèrene nate le prime caseggiate jndr'à terrene de fore a le more. Jndr'à 'u [[1840]] 'u Comune affidò quinde a l'ingegnere comunale Caetane de Camelis 'u combite de scrivere 'a chiande d'u Borghe.
'U piane prevedeve ca, apprisse a 'u scettamend e'nderre de le mure, spicciate jndr'à 'u [[1846]], 'a cetate se spannesse in mode regolare, cu isolate mise a magghie ortogonale sus a tracciate rettilinèe; se detreminarene quinde de le asse de percorse maggiore, a collegà le chiazze e le 'nfrastrutture prengepàle, attraversate da strade perpendicolare, de larghezze 'nferiore; le isolate prevedevane 'a realizzazzione de fabbrecate 'nzippate de doje piane cchiù 'u terrene. L'allariamende uettecendesche d'a cetate sceve quinde a resultà abbastanze "seriale", jndr'à l'omoggeneità soje e uniformità, comungue 'a 'mbortanze de le 'nfrastrutture ca esistevane ggià legate a' viabbilità e a' cetate storeche, a le quale 'u sveluppe nuéve s'avere allaccià, facìe sine ca 'u tessute urbane, jndr'à 'u comblesse sue, avenìe dotate de carattere de granne organicità ca no se acchiavane facilmende jndr'à le allariamiende urbane d'a stesse epoche, de otre cetate, e none sulamende pugghiese<ref name=":5">{{cita libro|autore=Gesèppe Strappa, Mattée Ieva, Marije Andoniette Dimatteo|titolo=La città come organismo. Lettura di Trani alle diverse scale|anno=2003|editore=Dipartimento di Scienze dell'Ingegneria Civile ed Architettura, Politecnico di Bari - Mario Adda Editore}}</ref>.
[[File:Trani – Largo San Domenico (xilografia).jpg|miniatura|Larie Sa Dumineche]]
[[File:Trani – Corso Vittorio Emanuele (xilografia).jpg|miniatura|Corse Vittorie Emanuele]]
Jndr'à stu periode avenèrene fatte tanda opere pubbleche 'mbortande, 'mbrà le quale vonne securamende arrecurdate 'a Ville Comunale, inaugurate 'u [[1824]] e le doje strade carrabbile Trane-Corate e Trane-Andrie, spicciate jndr'à 'u [[1827]], caratterizzate da l'andamende rettilinée; jndr'à 'u [[1832]] avenìe inaugurate quedde ca osce a die jè Chiazze Cambe de le Longobbarde, destinate a mercate de genere elimendare e fatte da 'a demolizione de 'nu quartiere fatte da 'a Chiesere de l'Annunziate e da de le javetazune private; jndr'à 'u [[1840]] avenìe inaugurate 'u Cimitere de mò. Jndr'à 'u [[1828]] 'u Comune accattò 'a probbietà d'u Tiatre Comunale ''"San Ferdinande"'', 'nzippate jndr'à 'u [[1793]], 'mbrà le prime tiatre stabbile d'u [[Mezzoggiorne (Itaglie)|Mezzoggiorne]], e probbabbilmende 'u cchiù andiche de Pugghie<ref>{{Cita web|url=https://video.repubblica.it/edizione/bari/trani-il-teatro-piu-antico-di-puglia-rivive-in-3d/228427/227717|titolo=Trani, il teatro più antico di Puglia rivive in 3D|sito=Repubblica TV - Repubblica|data=12 febbrare 2016|lingua=it|accesso=8 decemmre 2021}}</ref>; 'u tiatre avenìe danneggiate da 'nu asckuamende in occasione de l'attacche de le truppe frangise jndr'à 'u [[1799]], e pò avenìe fatte 'a recostruzione, spicciate apprisse a cinghe anne, e pò danneggiate arrete jndr'à 'u terramote d'u [[1851]], pò angore danneggiatte assaije probbie durande le bombardamiende d'a seconda uerre mundiale, date 'nfine le grave condiziune stateche l'amministrazione comunale jndr'à 'u [[1958]] decedìe de scettarle 'nderre<ref name=":7">Benedetto Ronchi - Indagine sullo sviluppo urbanistico di Trani dall'XI al XVIII secolo; Schena Editore.</ref>; de l'arrede d'u tiatre se stipe 'u siparie appettate jndr'à 'u [[1863]] da 'u pettore Biagge Molinaro, raffigurande 'a promulgazione de le Statute maritteme.
==== 'U periode resorgimendale ====
'A presenze, jndr'à cetate, de 'nu belle numere de 'ndellettuale e de appartenende a' classe d'a borghesie aggiate, facìe sine ca pure a Trane se svelupparene e deffonderene le ideale d'u [[Risorgimende]]. Stave, jndr'à cetate, ggià da 'u [[1820]], 'n'associazione de Carvunare chiamate 'U Pellicane ca arrevò a cundà 506 iscritte, senze ca jndre stave differnze de cense, e d'a quale l'avv. Pitre d'Alessandro avere state Granne Maestre. Geséppe Beltrani, sinnache pe tanda anne, ere Presidende de 'n'otre associazione patriotteche. Jndr'à 'u [[1848]] 'a cetate partecipò cu endusiasme a 'u movimende libberale pe avè 'a Costituzione e mannò le avvocate Leopolde Tarantini e Geséppe Ugenti a 'u Parlamende Napuletane.<ref name=":3" />
'U 29 màrze 1848 'nu gruppe eteroggenée, fatte da 'ndellettuale, "galantuomene", artiggiane e uardie naziunale, asckuò jndr'à chiazze pubbleche 'u stemme austriache; stu atte avenìe conziderate "ostile" e purtò cchiù nnande a condanne; jndr' à'u febbrare [[1849]] avenìe date l'ordene de squagghià 'a uardie nazionale, comungue le cetadine se mettere condre facenne resistenze e 'a municipalità protestò cu forze, 'u sinnache allore avenìe destituite e se averene carceraziune, esilie e l'iscrizione jndr'à le liste de ''"attendibbele".''
Nonostande le repressiune d'u guverne, 'a cetate condinuò a essere 'u cendre d'a provinge addò le idee [[Resorgimende|resorgimendale]] se facerene sendè de cchiù; se cundarene 'nu sacche de cetadine 'mbrà le organizzature de le comunitate 'nsurrezionale d'u [[1860]].<ref name=":6" />
==== 'U "Discorso di Trani" de Frangische Francesco de Sanctis ====
'U famose storeche e criteche d'a letterature tagliàne [[Frangische de Sanctis]] jndr'à 'u [[1882]] se presendò cumme candidate a' [[Camere de le deputate (Itaglie)|Camere de le Deputate]] d'u [[Regne d'Itaglie (1861-1946)|Regne d'Itaglie]] jndr'à 'u collegge elettorale de Trane, venenne elette cu 4.279 vote condre a le 797 pigghiate da Pitre Andonije Cafiero, le 774 de Felice Cavallotti e le 403 de Carle Cafiero<ref name="pannunziomagazine.it" /><ref name="traniviva.it" />. 'A serate d'u 29 scennare [[1883]], jndr'à 'u tiatre comunale San Ferdinande, De Sanctis pronungiò quidde ca po' avène recanusciute cumme ''"Discorso di Trani"'', 'u quale resulte essere 'na specie de testamende politeche e etiche<ref>{{Cita web|url=https://www.senato.it/japp/bgt/showdoc/17/DDLPRES/966447/index.html?part=ddlpres_ddlpres1|titolo=ShowDoc|accesso=6 decemmre 2021}}</ref><ref>Jndr'à vanne finale de stu documende ste 'nu referimende a 'nu passagge d'u Descurse de Trane d'u De Sanctis - 'Ndervende de aperture d'a cerimonie pu bicendenarie d'a nascite de Frangische De Sanctis; Rome, Palazze d'a Conzulte, 8 novemmre 2018: https://www.cortecostituzionale.it/documenti/composizione/risorsePaginaPresidenteLattanzi/eventi/Intervento_di_apertura_della_cerimonia_per_il_bicentenario_della_nascita_di_Francesco_De_Sanctis_Roma_8_novembre_2018.pdf</ref>.
De Sanctis, jndr'à 'u descurse, afrondò ambiamende none sulamende 'u teme de l'Aunità d'Itaglie, ma pure quidde de l'"Aunificazione" nazionale, cioè, 'u mode pe raggiungere l'effettive e congrete aunità d'a nazione, sie a levélle sciugrafeche ca suggiale; esalte pò 'u ruole ca ave l'educazione, fondamendale pu progresse e 'u miglioramende d'a suggettate.
Quacche brane significative:
{{citazione|Io voglio dirvi quali sono le mie aspirazioni per il bene del mio Paese. Noi abbiamo ormai "l'unità nazionale"; ma a questa unità manca ancora la base, manca "l'unificazione", e l'unificazione è quel lento lavorio di assimilazione che deve scemare possibilmente le distanze, che separano ancora regione e regione, classe da classe. E a ciò non conduce questo aguzzare di continuo le passioni e le differenze di classi e di regioni, e seminare odio, invidia, uno stato di guerra negli animi, perché l’odio non crea niente, ma distrugge tutto, e perché questo non è unificare, ma segregare l’Italia, è un delitto contro l’unità nazionale. Io vi dirò qual è il mezzo per giungere a questa unificazione. L’organismo sociale è simile all’organismo umano, nel quale la malattia di un membro, se tu la trascuri, diviene malattia e morte di tutto l’organismo. Se una regione langue, quel languore si ripercuote»...«e una classe che soffre, diviene una piaga infissa nel corpo sociale, che si fa cancrena e lo uccide. Il male di uno diviene il male di tutti; e nasce quel sentimento di solidarietà, che ci fa sentire come nostra sventura, sventura di tutta Italia, la sventura che colpisce una regione, o una classe. E noi dobbiamo esser pronti all’aiuto non solo in nome di questa o quella regione, di questa o quella classe, ma in nome di tutta Italia, per il bene d’Italia. Noi dobbiamo creare negli animi questo sentimento di solidarietà, amore, carità, fratellanza; e avremo allora l’unificazione, avremo data alla nostra unità quella base di granito, che la renda indistruttibile non solo nella nostra coscienza, ma nella coscienza de’ nostri avversari.»...«L'opera dei secoli non si cancella in un giorno!»...«È l’educazione che ingrandisce i nostri cuori con l’ingrandire de’ nostri intelletti, e trasforma le società e le fa simili a noi.»...«Studiate, educatevi, siate intelligenti e buoni. L’Italia sarà quello che sarete voi.»|Discorso di Trani, De Sanctis {{!}} da Nilo Cardillo: http://www.nilocardillo.it/wp3/archives/720}}
A chiusure d'u descurse, cumme a menà acque sus a 'u fuéche aprrisse ca avere ditte congette accussì 'mbvortande, De Sanctis se ne scìe esprimenne 'u probbie combiacimende pe l'appellative de ''"Atene de le Pugghie"'' date a' cetate de Trane, ca l'avere appuggiate jndr'à le eleziune, e arrecurdanne 'u 'mbegne ca jidde avesse date pu bene comune:
{{citazione|Ora abbassiamo un po’ il tono e parliamo delle cose nostre come in famiglia. Io mi sento orgoglioso di rappresentare un collegio, dove è un corpo elettorale così disciplinato e così patriottico. Mi piace anche che la città capo del collegio, sia stata chiamata l’Atene delle Puglie, perché tra Atene e i miei studi e la mia vita c’è pure qualche simpatia. Io cercherò che Atene non resti un titulus sine re, un conte senza contea. Alcuni, che mi negarono il voto, dissero che io ero divenuto un pezzo da museo, una statua da essere messa in un tabernacolo; ma io sento quanto cuore ancora batte in questa statua. E sono contento, perché mi sento ancora buono a fare qualche bene all’Italia e qualche bene al mio collegio, e anche alla provincia, alla quale il collegio appartiene.|Discorso di Trani, De Sanctis {{!}} da Nilo Cardillo: http://www.nilocardillo.it/wp3/archives/720}}
==== Seconde uerre mundiale ====
Durande 'a [[Seconda uerre mundiale]] 'a cetate subbìe 'nu sacche de bombardamiende, 'u cchiù grave de le quale destruggìe 'na palazzine sus a 'u puérte accidenne 21 crestiàne 'u 27 abbrile [[1943]], arrecurdate da le cetadine cumme "Carsuniedde de sanghe". Quacche mese apprisse le tedesche 'nvaderene 'a cetate. 'A matine d'u 14 settemmre 1943 'n'aerée tedesche parte da Barlette bombardanne arrete 'a cetate. Avenérene culpite l'uffice de le Poste e probbabbilmende pe errore avenìe quase destrutte 'a palazzine d'u notaie Filippe Salvati jndr'à vie San Gervasie.<ref>{{Cita news|url=http://www.traniviva.it/rubriche/puntate/la-storia-di-pina-scampata-alle-bombe-tedesche-1/|titolo=La storia di Pina, scampata alle bombe tedesche. Racconto familiare dei fatti del '43.|pubblicazione=traniviva.it|accesso=4 novemmre 2016}}</ref> Apprime de ritirarse verse nord, le surdate nazziste rastrellarene 50 cetadine pe rappresaglie apprisse l'accisione de cinghe surdate durande 'n'azione de guerriglie. Grazie a 'u 'ndervende d'u podestà Geséppe Pappolla, d'u segretarie politeche Andonije Bassi e de l'arcivescove Monzignor Frangische Petronelli, le tranise avenèrene però rilasciate da 'u tenende colonnelle d'a guarniggione tedesche, Friedrich Kurtz, ca se rifiutò de dà l'ordene de fucilazione.
=== Simbole ===
[[File:Trani-Stemma.svg|left|Stemma comunale|136x136px]]
[[File:Trani-Gonfalone.png|left|Gonfalone comunale|198x198px]]
{{citazione|{{maiuscoletto|Fortis Ferox Fertilis}}|Muttette sus a' liste d'u stemme}}
'U stemme recanusciute cu [[decrete ministeriale]] d'u 13 luglie 1914<ref name="ACS"/> non ge corresponneve a 'u simbole storeche, ma a 'na recostruzione fatte attraverse le documiende a l'epoche note: pe fà 'nu combronde cu 'u stemme de osce a die, 'u draghe e 'a colline addò se pogge, se acchiavane 'ngape a' torre e non a 'u condrarie; 'u sfunne ere grigge e none azzurre e 'a cape ere bovine e none de tore. Apprisse accurate e approfonnite recerche storeche, pure cu 'u combronde cu le stemme scolpite sus a diverse edifice cetadine, ha state recostruite 'u stemme origgenale e fatte domande de sostituzione a 'u Ministere.
L'8 settemmre [[2000]]<ref name="ACS">{{cita web|url= http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?2951 |titolo= Trani |sito= Archivio Centrale dello Stato}}</ref> 'u [[Presidende d'a Repubbleche Tagliàne|presidende d'a Repubbleche]] [[Carle Azeglie Ciampi]] ave firmate 'u decrete de sostituzione d'u stemme e d'u gonfalone.<ref name=":2">{{Cita web|url= http://www.comune.trani.bt.it/turismo/citta/lo-stemma-e-il-gonfalone/index.aspx|titolo= Lo stemma e il gonfalone, scheda del Portale Istituzionale del Comune|accesso= 21 decemmre 2012|urlarchivio= https://web.archive.org/web/20160306042113/http://www.comune.trani.bt.it/turismo/citta/lo-stemma-e-il-gonfalone/index.aspx|urlmorto= sì}}</ref>
==== Stemme ====
{{quote|
De azzurre, a 'u draghe de verde, cu le ale apirte, cu le zambe d'ore, cu 'a code arruvugghiate, cu 'nu darde verse sus, ca mandene 'a torre de argende, murate de gnure, merlate a' ghibbelline de quattre, 'u draghe ca mette 'a zampe sinistre sus 'a colline de verde, funnate in punde, e ca pigghie 'a zampe destrem mise jndr'à 'na fasce, 'a cape e 'u cuédde de tore, mise a ttre quarte, d'argende; sotte a 'u scude, sus liste bifide e svolazzande de azzurre, 'u muttette, cu le lettere maiuscole gnore, FORTIS FEROX FERTILIS.
|lingua=roa-tara|[[Decrete d'u presidende d'a Repubbleche|DPR]] 8 settemmre 2000|
Di azzurro, al drago di verde, con le ali aperte, con le zampe d'oro, con la coda attorcigliata, desinente in dardo e volta all'insù, sostenente la torre di argento, murata di nero, merlata alla ghibellina di quattro, il drago poggiante la zampa sinistra sulla collina di verde, fondata in punta, e afferrante con la zampa destra, posta in fascia, la testa e il collo di toro, posti in tre quarti, d'argento; sotto lo scudo, su lista bifida e svolazzante di azzurro, il motto, in lettere maiuscole di nero, FORTIS FEROX FERTILIS.|lingua=it}}
==== Corone ====
{{quote|
Corone de cetate cu cinghe torre|lingua=roa-tara|[[Decrete ministeriale]] 13 luglie 1914|
Corona di citta con cinque torri|lingua=it}}
==== Gonfalone ====
{{quote|
Drappe de vianghe cu 'u borde de azzurre, riccamende ornate de ore e carecate d'u stemme sus descritte cu l'iscrizione cendrate d'ore, ca carresce 'u nome d'a Cetate. Le vanne de metalle e le cordone sò dorate, l'aste verticale adda essere recuperte de vellute de le culure d'u drappe, alternate, cu bullette dorate mise a spirale, jndr'à frecce avène rappresendate 'u stemme d'a Cetate e sus a 'u gambe 'ngise 'u nome. Cravatte cu nastre tricolorate da le culkkure nazionale frangiate d'ore.<ref name=":2" />|lingua=roa-tara||
Drappo di bianco con la bordatura di azzurro, riccamente ornato di ricami di oro e caricato dello stemma sopra descritto con la iscrizione centrata d'oro, recante la denominazione della Città. Le parti di metallo e i cordoni saranno dorati, l'asta verticale sarà ricoperta di velluto dei colori del drappo, alternati, con bullette dorate poste a spirale, nella freccia sarà rappresentato lo stemma della Città e sul gambo inciso il nome. Cravatta con nastri tricolorati dai colori nazionali frangiati d'oro.<ref name=":2" />|lingua=it}}
Ccrejate jndr'à 'u [[1098]] 'u stemme d'a cetate raffegure 'nu [[Draghe (araldeche)|draghe]] cu le ale granne, mendre ca ste stringe 'mbrà le artiglie sue 'na cape de tore, e cu 'na torre mise sus a 'u dorse. 'U stemme cambeggiave sus 'a porte urbeche oriendale ditte "de Bisceglie" e sus a 'u sedile d'u popole; esemblare andiche d'u stemme osce a die se iacchiane: une 'ngape a 'n'epigrade d'u [[1473]]<ref>{{Cita web|url=http://catalogo.beniculturali.it/detail/HistoricOrArtisticProperty/1600004515A|titolo=Stemma civico di Trani e arme gentilizia della famiglia Piczonis la|sito=catalogo.beniculturali.it|lingua=en|accesso=17 decemmre 2021}}</ref> mise pe arrecurdà 'a costruzione d'a coeva Torre d'u Rrelogge; n'otre sus a 'u fortine d'u puérte; pò sus 'a facciate d'a [[Chiesere de san Rocche (Trane)|chiesere de san Rocche]] 'nzieme a 'u stemme d'u guvernatore venete Vittore Soranzo ca facìe costruì 'a chiesere jndr'à 'u [[1528]]; 'n'otre angore ste sus 'a facciate d'a chiesere ggià de san Sebbastiane, osce a die [[Chiesere de sand'Agustine (Trane)|de sand'Agustine]], pure jndr'à stu case accumbagnate a 'u stemme cinghecendesche de 'n'otre guvernatore venete, Giugliane Gradenigo.<ref>''Lo Stemma e lo Stendardo della Città di Trani'', de Caetane de Camelis; Bombonotizie - ''Il Giornale di Trani''.</ref><ref>Luigge Lops, ''Lo stemma della città di Trani''.</ref>
'U significate ca pò essere dedotte da le parole d'u muttette ''"FORTIS FEROX FERTILIS"'' iacchie correspondenze jndr'à le vanne ca combonene 'u stemme:
*''FORTIS'' ("Forte", "resistende") - 'a [[Torre (araldeche)|torre]] indiche 'u grade de civiltà, 'a solidità de le fortificaziune e 'a forze de le deritte politece e storece ca avènene da le 'mbrese fatte e da 'a costande autonomie godute;
*''FEROX'' ("Fiere", "indomite", "intrepide") - 'u [[Draghe (araldeche)|draghe]], mise significativamende a sostegne d'a torre, in araldeche simbolegge ''viggilanze'', ''custodie'' e ''fedeltà'' e jè pure l'embleme de ''valore militare'';
*''FERTILIS'' ("Fertile", "feconde", "produttive") - 'a cape de [[Tore (araldeche)|tore]] e 'a [[Colle (araldeche)|colline]], a significà 'u processe de ricchezze, 'a produttività e 'a prosperità cetadine.<ref name=":2" />
=== Onorificenze ===
{{Onorificenze
|immagine=Merito civile silver medal BAR.svg
|nome_onorificenza=Medaglie d'argende a 'u merite civile
|collegamento_onorificenza=Merite civile
|motivazione=Durande l'urtema uerre mundiale, apprisse a 'nu bombardamende erée ca avere fatte 'nu sbuénne de muérte e danne, 'a popolazzione 'ndervenive subbete subbete in soccorse de le superstite e se adoperave pò, cu spirite 'mbavide de sacrifice e picche mezze a desposizione, jndr'à opere stangabbele de sgombere de le macerie e de recostruzione. Esembie splendide de umane solidarietà e ierte spirite de abnegazione. Trane 27 abbrile 1943|data= 8 masce 1998<ref>{{cita web|url=http://www.comune.trani.bt.it/turismo/citta/medaglia-d-argento-al-merito-civile/index.aspx|titolo= Comune di Trani |accesso=19 màrze 2009|urlmorto=sì|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20160305145331/http://www.comune.trani.bt.it/turismo/citta/medaglia-d-argento-al-merito-civile/index.aspx}}</ref>
}}
== Monumiende e luéche d'inderesse ==
[[File:Materials and documents of architecture and sculpture - classified alphabetically (1915) (14771482141).jpg|miniatura|A sinistre 'a bifore d'a "Case d'u Rabbine" jndr'à 'u quartiere ebbraiche, a destre 'a trifore de Palazze Caccetta<ref>in Materials and documents of architecture and sculpture - classified alphabetically (1915), Chicago: G. Broes Van Dort Co.</ref>]]
[[File:Paolo Monti - Servizio fotografico (Trani, 1965) - BEIC 6328875.jpg|miniatura|verticale|Dettaglie de l'archivolte d'u portale d'a [[Cattedrale de Trane|cattedrale]]]]
[[File:Paolo Monti - Servizio fotografico (Trani, 1970) - BEIC 6358227.jpg|miniatura|verticale|'U gruppe de l'accussìditte ''"[[Spinarie]]"'' sus a 'u fianghe meridionale d'a cattedrale]]
Trane se fregge d'u titole de [[cetate d'arte]]<ref name=":0" /> e vande 'nu patrimonie artisteche e architettoneche granne, testimonianze d' aparticolare prosperità gudute durande le sechele: apparte a' famose [[Cattedrale de Trane|cattedrale]] sus a 'u mare e a 'u [[Castelle sveve (Trane)|castelle sveve]],'a cetate jè ricche de chiesere e monastere, eppure de palazze storece. 'Mbrà le chiesere [[Architetture romaneche|romaneche]] stonne da sckaffà in risalte pe rilevanze artisteche 'a [[Chiesere de Ognessande (Trane)|chiesere de Ognessande]] ditte pure de le Temblare, le chiesere [[Chiesere de San Frangische (Trane)|de San Frangische]], [[Chiesere de Sand'Andrée (Trane)|de Sand'Andrée]]<ref name=":6" /> e [[Chiesere de San Giacome (Trane)|de San Giacome]].
Jndr'à 'u tessute urbane d'u borghe andiche 'u materiale cchiù ausate jè 'a [[petre de Trane]]; sò diffuse pu borghe, angore presende e leggibbele bbuéne, 'nu sbuénne de elemiende architettonece legate a 'u periode medievale: a chiste appartenene le caratteristece arche ogivale de logge a 'u pian terrene in passate ausate a scope commerciale, cu 'u passà d'u tiembe achiuse e sckaffate jndre a le locale de javetazione; le passagge 'mbrà le stritte cuperte cu volte a botte, sus a le quale fronde se 'mbostane arche de 'na certa fatture; sus a le prospette de le javetaziune se recanoscene paramiende murarie tipicamende medievale e sus a chiste stonne angore, libbere o tambonate, aperture de porte e fenestre cu [[Arche a tutte seste|arche a chiene cendre]], a [[Arche a seste acute|arche ogivale]] e certe vote stuézze de loggette<ref name=":5" />.
=== 'A descrizione de Trane de Anselme Adorno (1471) ===
Jndr'à 'u 1470 Anselme Adorno, nobbele fiamminghe ca apparteneve a 'na famigghie de origgene tagliàne, recevìe 'u 'ngareche da [[Carle I de Borgogne]] de esaminà le condiziune de le state musulmane jndr'à l'[[Oriende (reggione sciugrafeche)|Oriende]], passanne pe l'[[Itaglie]], pe referirle pò quidde ca avere 'ndrucate. Jndr'à 'u [[1471]] Adorno, turnanne da 'u viagge, facìe tappe jndr'à le prengepàle cetate tagliàne, <ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/anselmo-adorno_(Dizionario-Biografico)|titolo=ADORNO, Anselmo in "Dizionario Biografico"|lingua=it-IT|accesso=2021-12-19}}</ref> visitò Trane e screvìe 'na descrizione efficace jndr'à 'u sue ''"Itinerarium Terrae Sanctae"'':
{{citazione|TRANE - Trane jè conziderate une 'mbrà le megghie e cchiù belle cetate d'a Pugghie. Apprime de scè addà, amme passate 'a cetadine de Bisceglie. Jè cercunnate da mure belle gruésse e fortificaziune. 'A cetate de Trane se iacchie sus a 'u mare e ave jndre 'nu puérte ottime pe nave piccele, trireme e fuste; l'accesse a 'u puérte ave 'na sole endrate ca se ause pure pe assè, a protezione d'u puérte stonne de le torre. Atturne a 'u puérte onne state costruite case belle, e 'mbrà chiste ste 'na darsene ca serve a sistemà le galée e le nave. Nisicuna cetate jndr'à Pugghie s'assemegghie a Trane pe affare o commerce. Edifice belle, ierte e de marme so probbie assaije. Ste dimore sò de aspette belle e elegande assaije, 'a facciate de chiste jè de marme vianghe tagghiate a forme de diamande acute. Ogne petre 'nfatte jè rialzate mmienze e avvasciate atturne a le estreme, jndr'à stu mode se presende 'u castelle de Damasche e assaije otre case de Beirut. Ste case onne fenestre cu culonne sculpite e modanate. Amme giudicate assaije belle chidde edifice. Jndr'à sta cetate stonne 'nu sbuènne de ebbrée, alcune de le quale se onne convertite a' nostre fede jndr'à le anne passate. Le lore discendende avénene chiamate crestiàne novelle. Chiste onne costruite le case cchiù belle d'a cetate. Assaije chiesere d'a cetate sò decorate. A' cattedrale se 'nghiane 'nzigne a le gradinate de marme. Le porte de bronze sò sculpite a arte e meravigliose assaije. 'A cripte de sotte 'a chiesere jè granne quande 'a chiesere stesse. Jndr'à queste stonne assaije reliquie: 'u cuérpe d'u beate Necole Pellegrino, ca jè brucate jndr'à l'altare maggiore d'a cripte; avere state Greche de nazione, da 'a vocca soje non g'asseve otre ca Kyrieleyson, qualungue cose l'avessere cercate o ditte; 'u vrazze de san Luche, patriarche de Alessandrie; 'a mane de sanda Febronia; 'u cuérpe miracolose d'u Signore: 'na femmenodde jndr'à cetate, none pe cattiverie ma pe 'ngenuità, cercò de cucinà 'n'ostie consacrate ca se trasformò subbete in carne, angore osce a die ossservanne se 'ndruche 'a carne; 'u dicete de sand'Ambrogge vescove; 'a mane de san Attamiane; 'nu granne osse de san Giorge; 'n'immaggine d'a Vergine Marije, ca se dice ave appettate san Luche.
San Luche, 'nfatte, appettò tridece quadre de Nostre Signore, ognune de ste tridece pò essere chiamate Decatrie. Amme 'ndrucate assaije de ste cose aqquà e addà jndr'à luéche diverse.
Jndr'à sta cetate ste 'nu castelle abbastanze forte. Ste lundane da Bisceglie quattre miglie.
|Fonte bibliogr.: Testo in latino da: de Groër, Heers, Itinéraire d’Anselme Adorno en Terre Sainte
(1470-1471), 392; 1978 - "http:// www.viaggioadriatico.it"|DE TRANY - Inter Puliae civitates Tranensis una ex melioribus atquae pulchrioribus existimatur.
Priusquam ad eam applicuimus, Bisegi parvam urbem pertransivumus. Fortibus muris ac
moenibus cincta est. Tranensis civitas, super mari sita, pro parvis navibus, triremibus ac fustis
portum iocundissimum infra civitatem habet, fortem versus marinam exitum sive introitum
unum tantum habens, cum turribus fultum ad ipsius portus roborem, alias robur. Circumcirca
portum sunt pulchrae domus aedificatae, inter quas est inceptum dersmael ad galeas ac naves
reponendum. Nulla est in Pulia in negociis sive mercimoniis similis.
Edificia pulchra et alta marmorea et in copia magna sunt. In aspectu pulchrae et sumptuosae
dictae domus sunt, quarum anterior ex marmoribus albis paries in forma diamantum acutorum
scissus. Quilibet enim lapis in medio est elevatus et circa fines depressus in hunc modum
proprie quemadmodum est Damasci castrum ac prout domus multae sunt in Barutho.
Fenestras habent haec domus cum scissis sculptisque columpnis. Ea quidem edificia
pulcherrima iudicavimus. In ea multi iudei commorantur, quorum aliqui preteritis annis ad nostram fidem conversi
sunt. Quorum successores ibidem novelli christiani appellantur. Hii enim magnificentiores
domos civitatis construxerunt. Multae siquidem in ea ecclesiae ornatae sunt. Cathedralis vero
per gradus marmoreos ascenditur. Cuius ianuae aereae artificiose mirabiliterque sculptae sunt. Cripta infra ecclesiam est admodum magna quantum ecclesia est. Plures in ea reliquiae sunt:
corpus beati Nicolai peregrini, quod in altari maiori in cripta sepultum est; Graecus fuit
natione, ex cuius ore nunquam aliud quam Kyrieleyson evolavit, quidquid etiam sibi diceretur
vel ab eo peteretur; brachium sancti Leucae, patriarche Alexandriae; manus sanctae
Freboniae; corpus Domini miraculosum: muliercula quaedam in urbe, non ex versutis sed
simplicibus, hostiam sacratam coquaere conata est quae mox conversa in carnem, adhuc hodie
ibi caro oculis cernitur; digitus sancti Ambrosii episcopi; manus sancti Damiani; os magnum
sancti Georgii; imaginem unam Virginis Mariae, quam sanctum Lucam pinxisse ferunt.
Sanctus enim Lucas tredecim imagines Nostrae Dominae pinxit, quarum unaquaeque quasi
una ex tredecim decatria appellari potest. De hiis multas hinc inde diversis in locis vidimus.
Castrum est in ea satis forte. Distat a Bysegi miliaribus quattuor. |lingua=la}}
=== Architetture releggiose ===
Le chiesere de Trane se presendane pa maggiorparte jndr'à 'u [[Architetture romaneche|stile romaneche]], ''in primis'' 'a [[cattedrale]] [[Medioeve|medievale]]. Jndr'à tutte 'mbrà consacrate, scettate 'nderre e angore esistende se ne onne cundate cchiù de ciende. Pò 'a cetate vandave 'a presenze de quattre [[sinagoghe]] de le quale doje onne sciute perdute e le otre e doje angore esistende onne state reconvertite jndr'à chiesere.
==== Cattedrale de San Necole Pellegrine ====
[[File:Basilica di Trani.jpg|miniatura|verticale|Facciata d'a [[Cattedrale de Trane|Cattedrale]]]]
[[File:Trani – Cattedrale (xilografia).jpg|miniatura|verticale|'A facciate d'a cattedrale apprime de le restaure (1898)<ref name=":14" />]]
'A cattedrale de Trane, cu 'a basiliche superiore 'nditulate a sanda Marije Assunde, jè 'a costruzione cchiù prestiggiose d'a cetate pugghiese.
Jè une de le esembie cchiù rappresendative e preggevole de architetture [[Romaneche pugghiese|romaneche pugghiese]]<ref name=":6" /><ref>{{Cita web|url=https://www.catalogo.beniculturali.it/approfondimento/elenco-degli-edifizi-monumentali-italia-del-1902/puglia-provincia-bari/duomo-trani|titolo=Catalogo Generale dei Beni Culturali|accesso=18 decemmre 2021}}</ref><ref>{{Cita web|url=https://www.touringclub.it/destinazione/localita/chiesa/213553/cattedrale-trani|titolo=Cattedrale, Trani, localita, Chiesa|autore=Touring Club Italiano|sito=Touring Club Italiano|accesso=26 ottommre 2021}}</ref>. Ha state definite cumme ''"<nowiki>'</nowiki>a reggine de le cattedrale de Pugghie"''<ref>François Lenormant https://books.google.it/books/about/Trani_Storia_cultura_turismo.html?id=xC1OnQAACAAJ&redir_esc=y</ref><ref name=":11">{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0012.html|titolo=CATTEDRALE|accesso=21 settemmre 2021}}</ref> e costituisce pure 'na mete de turisme culturale assaije 'mbortande<ref>{{Cita news|url=http://bari.repubblica.it/cronaca/2018/03/19/foto/gianni_morandi_trani-191694314/#1|titolo=Gianni Morandi stregato dalla cattedrale di Trani: "Quella volta qui con Lucio Dalla"|pubblicazione=La Repubblica|data=19 màrze 2018|accesso=20 màrze 2018}}</ref>. 'A costruzione ha state fatte ausanne 'a petre [[Calce (elemende chimiche)|calcarée]] tipeche d'a zone, 'a [[petre de Trane]] pigghiate da le cave d'a cetate, caratterizzate da 'nu culore rosée chiarisseme, quase vianghe.
'A cattedrale se destingue da ogne otre esembie de architetture romaneche pugghiese apprime de tutte pa posiziona soje probbie vecine vecine a 'u mare e pu resultà chienamende leggibbele sus a le fronde de fore da tutte le late, grazie a 'na certa distanze ca 'a separe da le edifice atturne; se destingue pò pe l'imbonende [[transette]] coronate da 'nu cornicione elabborate, pe l'ause pò de l'[[arche a seste acute]] jndr'à 'u passagge ca ste sotte a 'u cambanile, fenomene non assaije diffuse jndr'à l'[[architetture romaneche]] e pe 'a presenze non solite de quattre diverse luéche de culte jndr'à stesse cattedrale, ognune dotate da 'a probbie distinzione e combiutezze architettoneche.
'Nu prime edifice de culte ca resale a 'u [[IV sechele]], cumme evidenziate da scave archeologgece recende, avere nate sus a l'arée addò ste osce a die 'a cattedrale. Pò 'a chiesere de Sanda Marije, ca corresponne a 'u piane d'a cripte de osce a die longitudinale mise sotte 'a navate d'a basileche superiore, sostituì l'edifice cchiù andiche e a 'u 'nderne sue avenìe scavate 'nu sacelle pe ospità le reliquie de san Leucio.
'A costruzione d'a cattedrale de soce a die accumenzò jndr'à 'u [[1099]], jndr'à 'u periode subbete apprisse a' sandificazione de san Necole Pellegrine, durande 'a [[Conguiste normanne de l'Itaglie meridionale|dominazione normanne]].
'A consacrazione avvenìe jndr'à 'u [[1143]] apprime angore d'u combletamende. 'A fase decisive d'a costruzione se avìe cchiù o mene 'mbrà 'u 1159 e 'u 1186 sotte a 'u vescove [[Bertrande]] II, invece verse 'u 1200 'u combletamende ere da conziderarse raggiunde, apparte 'u cambanile.<ref name=":11" /> L'elegande torre cambanarie, ierte cchiù o mene 58,90 m., avenìe 'nzippate sulamende apprisse, cchiù o mene 'mbrà 'u [[1230]] e 'u [[1239]], ma 'u combletamende se avìe apprisse 'a metà d'u Treciende mendre ere vescove Giacome Tura Scottini<ref name="mondi med">[http://www.mondimedievali.net/edifici/Puglia/Trani.htm Stefania Mola, pagina ''Trani: la cattedrale''], da 'u site [http://www.mondimedievali.net/Edifici/indice.htm ''Mondi medievali''] de l'[http://www.storiamedievale.net/ind02.htm Associazione culturale Italia medievale]</ref>.
Pe sechele 'a cripte dedicate a san Necole Pellegrine, cioè 'a cripte trasversale o soccuérpe de san Necole, mise satte satte sotte a 'u transette d'a basiliche superiore, ave stipate reliquie 'mbortande assaije, 'mbrà le quale 'u cuérpe d'a martire oriendale sanda Febronie, d'u quale jè possibbele angore osce a die ammirà 'u preggevole reliquiarie d'u XVIII sechele e 'nu dipinde ovale ca 'a raffigurescene, jndr'à 'u [[Musée diocesane (Trane)|musée diocesane]].
'A porte cendrale de bronze jè opere de [[Barisane da Trane]] e avenìe fatte jndr'à 'u [[1175]]: se tratte de une de le esembie cchiù 'nderessande d'u genere jndr'à l'[[Itaglie meridionale]]. 'A porte origgenale jè esposte jndre a l'edifice, invece fore ha state mise 'na copie fedele, inaugurate jndr'ò 'u [[2012]].
'U piazzale ca ste nnande a l'edifice romaneche se preste a avvenemiende artistece de diverse tipe, grazie a' cornice scenografeche offerte da 'a maestosità d'a cattedrale e da 'u mare. 'A chiazze ave ospitate 'nu sbuénne de congerte de artiste naziunale e 'ndernaziunale cumme [[Sting]], [[George Benson]], [[Massime Ranieri]], [[Gianne Morandi]], [[Lucio Dalla]], [[Ornelle Vanoni]], [[Gine Paoli]], [[Frangische De Gregori]], [[Jangele Branduardi]], [[Claudie Baglioni]], [[Andonelle Venditti]], [[Gianne Nannini]], [[Fiorelle Mannoia]], [[Gigi D'Alessio]], [[Frangische Renga]], [[Samuele Bersani]], [[Vinicio Capossela]], [[Ludoviche Einaudi]], [[Mario Biondi (candande)|Mario Biondi]], e tanda otre. Avènene fatte pure rappresendaziune tiatrale, urtemamende jndr'à 'u piazzale onne state fatte pure de le spettacole de opere.
==== Monastere de Sanda Marije de Culonne ====
[[File:Santa Maria di colonna Trani.jpg|thumb|'A chiesere d'u [[Monastere de Sanda Marije de Culonne|monastere de Culonne]]]]
[[File:Trani - Antico monastero di Colonna (xilografia).jpg|miniatura|Andiche Monastere de Culonne<ref name=":14" />]]
'U [[monastere de Sanda Marije de Culonne]], se iacchie sus 'a penisolette de Cape Culonne, jè a picche cchiù de 'nu miglie da 'u cendre d'a cetate, jndr'à 'n'arée 'nu tiembe fore da 'u javetate urbane, ma osce a die sckaffate jndr'à 'u cendre de 'na floride zone turisteche-residenziale. 'U monastere benedettine avenìe funnate 'nzieme a' chiesere 'nzeccate 'mbrà 'a fine de l'XI sechele e l'inizie d'u XII, da 'u nobbile tranese Goffrede Siniscalco.
'A facciate d'a chiesere jè fatte seconde scheme tipece de l'[[architetture romaneche]], ste 'u rosone, 'u portale jè sckaffate jndr'à 'nu [[protire]] cu arche fatiate sostenute da colonnione agile ca 'nglude 'nu architrave de finissime fatture ca avéne da 'nu monumende classeche, a coronamende ste 'na serie de archette pensile sus 'a cuspide.
Jndre a' chiesere se stipe 'u Crugefisse de legne d'u XV sechele oltraggiate da le corsare saracine e 'nu prezione altare ddunate da 'u Gran Duche de Toscane in cambie de le reliquie de Sande Stefane, ca aqquà se veneravane 'nzigne a 'u [[1684]]. Assaije belle jè 'a viste panorameche ca se 'ndruche da 'u piane de sus, da 'u quale jè possibbele osservà 'a coste de fronde 'u lunghemare, 'nzigne a' ville comunale cu 'a cattedrale sus a 'u sfunne.
Osce a die 'u monaster jè ausate pe iniziative culturale, congerte de museche jazz e classeche jndre a 'u chiostre o jndr'à 'u cortile de fore. 'U piazzale d'u [[Monastere de Sanda Marije de Culonne|monastere]] jè ausate, a 'u pare de le chiazze d'a cattedrale e d'u [[Castelle sveve (Trane)|castelle]] e de otre chiazze cetadine, cumme condenitore ideale pe avvenemiende artistece e musecale; ave avute granne 'mbortanze 'u congerte de [[Elton John]] 'u settemmre 2010.<ref>{{Cita web|url=http://www.traniviva.it/notizie/la-notte-di-elton-john-e-luminosa-anche-senza-le-stelle/|titolo=La notte di Elton John è luminosa anche senza le stelle|sito=TraniViva|data=21 settemmre 2010|lingua=it|accesso=18 decemmre 2021}}</ref>
==== Otre munastere ====
* Monastere / Convente de le Agustiniane;
* Monastere / Convente de Sanda Chiare;
* Monastere / Convente d'u Carmine;
* Monastere / Convente de le Capuccine;
* Monastere / Convente de San Dumineche;
* Monastere / San Giuanne Battiste (Le Clarisse);
* Monastere de le Carmelitane a' Scazate;
* Monastere / Convende de San Lorenze;
* Monastere / Convende de San Paole;
* Monastere Torre de le Monace.
===== Chiesere iertemedievale (IV - X sechele) =====
* [[Ipoggée de Sanda Geffa]];
* [[Chiesere de Sanda Marije de Giano]];
* [[Chiesere de Santa Marije de Dionisie]] (osce a die de le Sande Midece);
* [[Chiesere de San Martine (Trane)|Chiesere de San Martine]] - Chiesere Cristiàne Ortodosse.
===== Chiesere romaneche (XI - XII sechele) =====
* [[Chiesere de Sand'Andrée (Trane)|Chiesere de Sand’Andrée]];
* Chiesere de Sand'Agate;
* [[Chiesere de Sand'Andonije abbate (Trane)|Chiesere de Sand'Andonije Abbate]] e Furtine;
* [[Chiesere de San Frangische (Trane)|Chiesere de San Frangische]];
* [[Chiesere de San Giacome (Trane)|Chiesere de San Giacome]];
* Chiesere de Sanda Lucie - Palazze Gadaleta;
* [[Chiesere de Ognessande (Trane)|Chiesere de Ognessande]] / Temblare o Chiesere d'u Priatorie;
* [[Chiesere de Sanda Marije de Culonne]];
* Chiesette de San Nicolielle (ditte pure San Necoline).
===== Chiesere d'u periode angioine (XIII-XV sechele) =====
* [[Chiesere de Sanda Marije Scolanove]] - Sinagoghe;
* [[Chiesere de Sand'Anne (Trane)|Chiesere de Sand'Anne]] - Sinagoghe;
* Chiesere d'u SS. Crugefisse o Sanduarije de Marije SS. de l'Apparizzione<ref>{{cita web| url = http://www.ilgiornaleditrani.it/giornale/51339/-apparizione-l-effige-ha-un-secolo-via-agli-eventi| titolo = «Apparizione», l'effige ha un secolo. Via agli eventi| urlarchivio = https://web.archive.org/web/20200325220910/http://www.ilgiornaleditrani.it/giornale/51339/-apparizione-l-effige-ha-un-secolo-via-agli-eventi| urlmorto = sì| accesso = 25 màrze 2020}}</ref><ref>{{cita web | autore = Can. Giovanni Masciullo | url = http://www.mariadinazareth.it/www2005/Apparizioni%20data%20incerta/Apparizione%20Trani.htm | titolo = Maria SS. dell'Apparizione oppure detta "del Medico" | via = [https://archive.today/20200325214334/http://www.tranireligiosa.it/madonnadellapparizione-foto.aspx tranireligiosa.it] | urlarchivio = https://archive.today/20200325190445/http://www.mariadinazareth.it/www2005/Apparizioni%20data%20incerta/Apparizione%20Trani.htm | urlmorto = no | accesso = 27 màrze 2020 }}</ref>;
* [[Chiesere de Sanda Chiare (Trane)|Chiesere de Sanda Chiare]];
* [[Chiesere de San Dunate (Trane)|Chiesere de San Dunate]] e Torre d'u 'Rrelogge.
===== XVI sechele =====
* [[Chiesere de Sand'Agustine (Trane)|Chiesere de Sand'Agustine]];
* [[Chiesere d'u Carmine (Trane)|Chiesere d'u Carmine]];
* Chiesere de San Rocche;
* [[Chiesere de Sanda Marije de le Grazie (Trane)|Chiesere de Sanda Marije de le Grazie]] o de le Cappuccine.
===== XVIII sechele =====
* [[Chiesere de San Duminchee (Trane)|Chiesere de San Dumineche]];
* Chiesere de San Giuanne;
* Chiesere de San Luigge;
* [[Chiesere de Sanda Terese (Trani)|Chiesere de Sanda Terese]];
* Chiesere d'u SS. Salvatore o d'u [[Miracole eucaristeche de Trane|Miracole Eucaristeche]].
{{galleria
|larghezza=200px
|titolo= Architetture releggiose
|File:Navatasanmartinotrani.JPG|Navate laterale d'a Chiesere de San Martine
|File:Santa Maria Giano Trani.JPG|Chiesere da Sanda Marije de Giano
|File:Fortino trani.jpg|'A chiesere de Sand'Andonije Abbate jndre a 'u Furtine d'a Ville Comunale
|File:Paolo Monti - Servizio fotografico (Trani, 1970) - BEIC 6358226.jpg|Chiesere de Sand'Andrée
|File:Paolo Monti - Servizio fotografico (Trani, 1970) - BEIC 6358223 corr.jpg|Chiesere da San Giacome
|File:Ognissanti retro Trani.jpg|'U fore de le abside d'a Chiesere de Ognessande
|File:Trani San Francesco church.jpg|Chiesere de San Frangische
|File:Trani BW 2016-10-14 17-11-39.jpg|'A Sinagoghe Granne, pò Chiesere de Sand'Anne
|File:Inside scolanova2.JPG|Jndre a' Sinagoghe de Scolanove
|File:Internosantachiara.JPG|Jndre a' Chiesere de Sanda Chiare
|File:San DonatoTrani.jpg|Chiesere de San Dunate, sus a 'u sfunne 'a Torre d'u Rrelogge
|File:SantAgostino Trani.jpg|Chiesere de Sand'Agustine
|File:San Rocco trani.jpg|Chiesere de San Rocche
|File:CarmineTrani.jpg|Chiesere d'u Carmine
|File:Chiesa di Santa Maria delle Grazie (Trani).JPG|Chiesere da Sanda Marije de le Grazie (ditte pure de le Cappuccine)
|File:Santa Teresa Trani.jpg|Chiesere de Sanda Terese
|File:Trani San Domenico church.jpg|Chiesere de San Dumineche
|File:Internosangiovannitrani.JPG|Jndre a' Chiesere de San Giuanne
}}
===== XIX sechele =====
* Chiesere de San Mechele;
* Chiesere de San Toma;
* Chiesere de Sanda Marije d'u Soccorse (jndre a 'u cambesande).
===== XX sechele =====
* Chiesere de Sand'Andonije;
* Chiesere de le Jangele Custode;
* Chiesere de San Geséppe;
* Chiesere Madonne de Fatime;
* Chiesere d'u Sacre Cuore;
* Chiesere d'u Spirite Sande;
* Chiesere S. Marije d'u Puzze.
===== XXI sechele =====
* Chiesere de San Magne Vescove e Martire.<ref>{{Cita web|url=https://www.chiesaoggi.com/una-chiesa-aperta-al-territorio-la-nuova-chiesa-di-san-magno-a-trani/|titolo=La nuova chiesa di San Magno a Trani|sito=ChiesaOggi.com|data=2022-08-05|lingua=it-IT|accesso=2023-05-07}}</ref>
==== Sinagoghe ====
* [[Sinagoghe Scolanove]];
* [[Sinagoghe-musée Sand'Anne|Sinagoghe Granne]];
* Sinagoghe San Leonarde;
* Sinagoghe San Pitre 'u Martire.
=== Architetture militare ===
==== Castelle sveve ====
[[File:Castello Svevo di Trani.jpg|miniatura|'U castelle sveve]]
[[File:Castello di Trani, veduto dal mare (xilografia).jpg|miniatura|'U castelle accumme se presendave apprime de le restaure moderne<ref name=":14" />]]
'U [[Castelle sveve (Trane)|castelle sveve]] avenìe 'nzippate jndr'à 'u [[1233]] sotte a 'u regne de [[Federiche II de Svevie]]; jè une de le cchiù 'mbortande e megghie leggibbele 'mbrà le castiedde federiciane, nonostante quacche trasformazione ca ne onne in parte cangiate l'assette origgenarie<ref>{{Cita web|url=https://www.castelloditrani.beniculturali.it/it/97/la-storia|titolo=La storia|data=1º decemme 2017|accesso=26 novemmre 2021|urlmorto=sì|dataarchivio=10 abbrile 2022|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20220410022223/https://www.castelloditrani.beniculturali.it/it/97/la-storia}}</ref>. L'edificie ste 'mbacce a 'u prospette d'a cattedrale, e se iacchie jndr'à 'u tessute urbane in mode ca 'a iertezze origgenarie conziderevole de le torre dave agge a 'u condrolle d'u puérte e de le vie d'accesse a' cetate<ref name=":13">{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0011.html|titolo=CASTELLO SVEVO|accesso=26 novemmre 2021}}</ref>.
Jndr'à 'u stesse poste avere nate in precedenze 'na torre d'u X-XI sechele, de dimenziune none granne, a chiande quadrilatere e de accurate fatture, cu probabbele funziune de vedette, le quale reste onne state acchiate sotte a 'u piane de pavimendazione d'u 'ngresse de osce a die jndr'à l'androne oriendale<ref name=":13"/>. Jè secure ca jndr'à cetate stave ggià 'nu Castelle Andiche respette a quidde de osce a die, d'u quale però non se sape addò stave, costruite pe iniziative d'u Rre Normanne [[Ruggere II de Sicilie|Ruggere II]] e scettate 'nderre jndr'à 'u [[1137]]; da stu anne, 'nzigne a 'u mumende d'a funnazione d'u castelle de mò jndr'à 'u 1233, mangane documiende ca donne notizie sus a edificie castellare jndr'à cetate, ma è pure pruvate pe sta presenze jndr'à stu periode, e 'u 'nderessamende a' stesse, da vanne de Federiche II.<ref>Huillard-Breholles, 1852, vol II, pp. 137, 140</ref>.
Jndr'à 'u castelle soggiornò assaije vote 'u figghie de Federiche, [[Manfredi de Svevie|Manfredi]], ca 'u 2 sciugne [[1259]] se 'nzurò, in seconde nozze, cu [[Elene Ducas|Elene Ducas Comneno]], cu celebrazziune arrecurdate jndr'à le cronache pu sfarze e 'a solennità<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/elena-di-epiro-regina-di-sicilia_(Dizionario-Biografico)|titolo=ELENA di Epiro, regina di Sicilia in "Dizionario Biografico"|lingua=it|accesso=19 novemmre 2021}}</ref>.
Jndr'à seconda metà d'u XIII sechele, sotte a 'u dominie [[angioine]], 'u castelle avenìe ausate assaije probbie pe ruole de granne rilieve; jndr'à quidde periode 'nfatte ha state 'nu 'mbortande cendre amministrative e vivace ambiende pa vite de corte, le membre d'a famigghie reale rumanerene cu frequenze e se celebbrarene avvenemiende 'mbortande assaije.
Jndr'à 'u castelle avenèrene spustate le quaderne e le scritte de le conde de le ''Maestre Raziunale'', ca cugghiute jndr'à reggistre, seguivane 'a corte regge jndr'à le spustamiende lore; 'u 16 màrze [[1290]] 'u custode de l'archivije de le ''"rationes"'' d'a Curie, Guglielme de Pontoise, recevìe a [[Napule]] tutte le reggistre contabbele de le diverse funzionarie de le [[Suddivisione amministrative d'u Regne de Napule|provinge]], 'nzigne a allore stipate a Trane.<ref>{{Cita pubblicazione|nome=Stefano|cognome=Palmieri|data=1998|titolo=L'archivio della Regia Zecca. Formazione, perdite documentarie e ricostruzione|rivista=Publications de l'École Française de Rome|volume=245|numero=1|pp=417–445|accesso=2021-12-19|url=https://www.persee.fr/doc/efr_0223-5099_1998_act_245_1_5327}}</ref> Pe 'nu certe periode jndr'à 'u castelle avenìe stipate pure 'u tesore regge, 'u quale condrolle ere affidate a Mattée de Riso e a 'u castellane de Trane. L'edifice servìe pure cumme deposite regge pe materiale belliche e pe bene de valore: avìe quinde immagazzinate 'nu arsenale granne a disposizione de l'esercite, de le quale sò documendate jndr'à 'nu mode punduale 'a quantitate de firre e acciaie da forgià, de lange, balestre e quadrelle, e de uniforme; stavane pure custodite gruésse volume de cere e de merce recercate e prezione cumme pepe, cannelle, zucchere e bombice.
'N'ale d'u castelle ere tenute pronde a ospità 'u sovrane e 'a corta soje: grazie a le missive mannate da [[Carle I d'Angiò|Carle I]], da quacchedune se capisce ca 'u Rre avère 'a consuetudine de essere ospite d'u castelle ''-"in cameris castri nostri Trani, in quibus consuevimus hospitari"-'', e da otre ca dave le turnise ca servivane pe le spese de le figghie sue ca stavane addà. jndr'à 'u 1268 se tenérene jndr'à 'u castelle 'u 'nzuramende 'mbrà [[Carle I d'Angiò e [[Margherite de Borgogne]] e jndr'à 'u [[1271]] chidde de [[Filippe d'Angiò|Filippe]], secondegenite de Carle, cu [[Isabbelle de Villehardouin]] [[Pringipate d'Acaie|pringipesse d'Acaie]].
'U castelle sotte a 'u dominie spagnole, regnande [[Carle V d'Asburghe|Carle V]], subbìe partenne da 'u [[1533]] tanda trasformaziune, fine a quanne non g'avenève adeguate a le esiggenze difensive nove nate apprisse a l'invenzione d'a polvere da spare. Partenne da 'u 1832 subbìe 'na serie de fatìe pa trasformazione jndr'à carcere cendrale provingiale, apirte jndr'à 'u 1844, funzione mandenute 'nzigne a 'u 1974. Jndr'à 'u 1976 'u Castelle avenìe conzegnate a' Soprintendenze a le bene ambiendale e artistece d'a Pugghie. Ha state sottoposte a fatìe de restaure partenne da 'u [[1979]] e ha state apirte a 'u pubbleche 'u 5 sciugne [[1998]].<ref name=":22"/>
Ha state dichiarate [[Monumiende nazionale (Itaglie)|Monumende Nazionale]] cu 'u R.D. 27 ottommre 1936, n. 2091<ref name=":02">{{Cita web|url=http://www.normattiva.it/eli/stato/REGIO_DECRETO/1936/10/27/2091/ORIGINAL|titolo=REGIO DECRETO 27 ottobre 1936, n. 2091
Dichiarazione di monumento nazionale del Castello Svevo di Trani. (036U2091)}}</ref> (abbrogate da 'u D.P.R. 248/2010). da 'u decemmre 2014 'u [[Ministere pe le bene e le attivitate culturale e pu turisme|Ministere pe le bene e attività culturale]] 'u gestisce passanne da 'u Pole museale d'a Pugghie, jndr'à 'u decemmre 2019 addevende [[Musée nazionale tagliàne#Direziune reggionale Musée|Direzione reggionale Musée]].
==== Fortine de Sand'Andonije ====
[[File:Fortino di Trani.jpg|thumb|'U fortine 'ndrucate da 'a cattedrale]]
A l'estreme sinistre d'a ville comunale se tàse a l'andiche fortilizie destinate a' protezione de l'estreme punde oriendale d'u puérte: 'u fortine jè 'n'opere de fortificazione mise a protezione d'u 'ngresse d'u puérte, sus a 'u ''mode de Sand'Andonije'', ca pigghie 'u nome da 'n'edifice releggiose d'u XII sechele, 'a [[Chiesere de Sand'Andonije Abbate (Trane)|chiesere de Sand'Andonije Abbate]], da 'u 1478 sconsacrate e ausate cumme deposite 'nzeccate a 'nu candiere navale, jndr'à 'u quale 'u ricche commerciande Simone Caccetta, sembre jndr'à 'u 1478, facìe costruì 'na nave de stazze grosse dotate de 160 uemmene de equipagge. 'U 20 febbrare 1530 'u guvernatore venete Giuanne Vetturi jndr'à stu poste ufficializzò 'a consegne a' cetate a 'u vicarie de [[Carle V d'Asburghe|Carlo V]], [[Hernando de Alarcón (militare)|Fernando de Alarcon]].<ref>{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0015.html|titolo=CHIESA DI SANT'ANTONIO E FORTINO|accesso=2021-12-21}}</ref> 'A strutture d'a chiesere avenìe pò 'ngluse definitivamende jndr'à 'u 1541 jndre a' costruzione difensive ca stave apprime, apprisse a' fortificazione vulute da 'u [[Viceré de Napule|Viceré]] [[Pedro Álvarez de Toledo y Zúñiga|Pitre de Tolede]] pe esiggenze difensive d'a rade d'u puérte. 'A chiesere e 'u fortine onne state oggette de restaure jndr'à le anne '80 d'u XX sechele.
Da 'a sommità d'u fortine jè possibbele ammirà totte l'insenature addò s'affacce 'u borghe andiche, distinguenne chiaramende 'a cattedrale e le caratteristeche abside d'a [[Chiesere de Ognessande (Trane)|chiesere de Ognessande]]. Stu punde panorameche jè conziderate da le javetande une de le poste cchiù belle e suggestive d'a cetate.
==== Torre Barbinelli ====
[[File:Torrebarbinellitrani.JPG|miniatura|verticale|'A Torre Barbinelli]]
Torre fortificate d'e l'XI sechele ca se iacchie jndr'à chiazze [[Cesare Battisti]]. Cu scope de avvistamende faceve parte d'u prime castelle regge [[bizzandine]] - [[normanne]], inzieme a:
* Torre Lamadoro
* Torre Medievale
* Torre Olivieri
==== Porte Andiche ====
De le 4 porte de accesse de l'andiche cinde murarie Longobbarde, une sole se stipe angore osce a die sckaffate jndr'à le fabbrecate, jè porte andiche ditte pure ''aurea''.
=== Architetture civile ===
==== Case de Agnete ====
[[File:Palazzo d'Agnete à Trani (Pouilles), façade extérieure.JPG|miniatura|Case de Agnete]]
Avenìe 'nzippate jndr'à 'u 1283 da Necole Lombardo figghie de Giuanne De Agnete, ave 'na facciate medievale quase integre ricche de dettaglie architettonece decorative. A 'u piane terre ave, cumme otre edifice d'a stesse vie, le tracce de 'nu portiche andiche. A 'u prime levélle 'na fenestre elegande, in origgene bifore ma osce a die mangande d'a culonne cendrale, da 'u profile 'nderne lobate, tène sus 'na cornice a estroflessione de fore da 'a forme triangolare ca se pogge sus a doje colonnine, e doje finestrine monofore a arche acute lateralmende a' granne fenestre. A 'u levélle de sus ste 'na fenestre cendrale angore cchiù granne a arche acute a le late d'a quale stonne le mensole pogge tende.<ref>{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0049.html|titolo=CASA DE AGNETE|accesso=9 dicembre 2021}}</ref>
==== Torre d'u 'Rrelogge ====
'A torre medievale jè l'edifice cchiù ierte d'u cendre storeche apprisse 'u cambaniel d'a Cattedrale. Avenìe fatte 'nzippà da 'u Sinnache Spirite de Piczioni, jndr'à 'u 1473, affianghe 'a chiesere de San Dunate. Jndrè 'a torre, de probbietà d'u Comune, avenìe mise 'nu 'rrelogge meccaneche, une de le prime d'u [[Regne de Napule]]<ref>{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0075.html|titolo=CHIESA DI SAN DONATO E TORRE DELL'OROLOGIO|accesso=9 decemmre 2021}}</ref>. 'A base d'a torre ave 'u stemme origgenarie d'a cetate. 'A torre ha state restaurate jndr'à 'u 1931, invece 'u 'rrelogge ha state repristinate apprisse anne de 'ngurie sulamende jndr'à 'u 1994. Osce a die 'a torre non g'è visitabbele da 'u pubbleche.
==== Palazze Caccetta ====
[[File:Trani Palazzo Caccetta.jpg|thumb|upright|Palazze Caccetta]]
'U Palazze avenìe fatte 'nzippà da 'u mercande tranese Simone Caccetta<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/simone-caccetta_(Dizionario-Biografico)|titolo=CACCETTA, Simone in "Dizionario Biografico"|lingua=it|accesso=9 decemmre 2021}}</ref> jndr'à 'u 1456. Queste s0adda conziderà une de le opere cchiù 'nderessande de l'architetture d'u [[Quattreciende|'400]] a Trane, date 'u misckamende de genere ca caratterizze 'a facciate, sule parte de l'edifice a avè stipate le caratteristeche origgenarie de l'epoche de costruziuone d'u palazze. 'A facciate prengepàle ha state fatte soprattutte jndr'à 'u stile [[Tarde gotiche|tardegotiche]]; appate 'u portale a arche ogivale a raggere stonne otre elemiende architettonece 'nderessande, cumme le fenestre de diverse forme, ca vonne da le bifore a' bellissime trifore in corrispondenze d'u portale d'ingresse<ref>{{Cita web|url=http://www.itc.cnr.it/ba/sc/TRN/TRN0044.html|titolo=PALAZZO CACCETTA|accesso=9 dicembre 2021}}</ref>.
Jndr'à 'u 1484 Rre [[Ferrande d'Aragone]] confiscò 'u palazze a Simone Caccetta, pe colpe de 'nu tendative de revolte condre a l'autorità regge, vennénnele pe 100 ducate a l'Univeristà de Trane. De probbietà d'u comune, ave ospitate le guvernatore venere 'nzigne a 'u [[1590]], devendò convende de le monace Teresiniane jndr'à 'u [[1642]] e Seminarie jndr'à 'u Setteciende.
'A tradizione vole ca da stu palazze 'a nuttate d'u 13 febbrare 1503 partì 'a notizie pe totte l'Itaglie d'a vittorie de le 13 cavagleire tagliàne capeggiate da [[Ettore Fieramosca]] sus a le frangise jndrà [[Disfide de Barlette]].
==== Palazze Antonacci Telesio ====
[[File:Trani Palazzo Telesio.jpg|thumb|'Ndrucamende de Palazze Telesio da 'u puérte (appprisse 'a restrutturazione d'u 2009)]]
Apprisse l'asckuamende de le case de le Antonacci jndr'à 'u [[1799]], 'u palazze avenìe 'nzippate jndr'à quidde poste jndr'à le anne d'u Uetteciende d'a famigghie Antonacci ('u stemme de famigghie mise jndr'à l'androne ca indiche 'a date d'u [[1761]] avenìe prelevate da l'androne d'u palazzette 'nzippate a vie San Giorge 15, pure de probbietà de le Antonacci, e mise jndr'à l'androne de Palazze Telesio-Antonacci jndr'à 'u [[1960]] da 'u Duche Vecinze Telesio e, perciò, non ge se referisce a' date de costruzione d'u palazze) e passò pò pe successione a' famigghie Telesio, 'nzignite d'u titole de Duche de Toritte, ca osce a die angore 'u javete. Cu 'a facciate prengepàle revolte verse 'u puérte sus a quedde ca osce a die jèChiazze Querce, ave subbite 'nu allariamende sus a 'u late est, apprisse a 'u scettamende 'nderre de le mure federiciane, jndr'à 'u 1845 a opere de l'architette Luigge Castellucci de Bitonde, 'u quale pure adeguò 'a facciate sus 'a chiazze Querce a 'u stile neoclasseche. 'U palazze ospite jndre 'u [[Musée de le carrozze de Trane|Musée de le Carrozze]]: 'na raccolte de 33 carrozze uettecendesche, ca appartevane soprattutte a' famigghie Telesio, oltre a finimende e divise da cocchiere. 'A 'mbortanze de sta raccolte ste jndr'à l'illustrà l'abbilità artiggianale de l'epoche e jndr'à 'u fà revivere 'a storie de 'n'indere classe suggiale a tutte colore ca pe jedde fatiavane.
==== Palazze Torres ====
[[File:Trani Palazzo Torres.jpg|miniatura|Palazzo Torres, sede cendrale d'u Tribbunale de Trane<ref name=":1">{{Cita web|url=https://www.tribunale.trani.giustizia.it/notizie_storiche.aspx?pnl=1|titolo=Tribunale di Trani|accesso=8 novemmre 2021}}</ref>, ggià sede d'a ''Corte d'Appelle de le Pugghie'']]
Avenìe costruite jndr'à chiazze nnande 'a [[Cattedrale de Trane|Cattedrale]] romaneche, jndr'à prime metà d'u [[XVI sechele]], da Martine Torres, membre de 'na famigghie tranese de origgene spagnole. 'U prospette jè 'nderamende fatte de [[Petre de Trane|petre]] e le piane sò scandite da [[cornice marcadavanzale]]; le elemiende ca stonne jndr'à facciate, 'u portale, le fenestre a timbane e le ttre balcune donne 'na sobbrie eleganze a 'u 'nzieme. Da 'u [[1811]] 'u Guverne avìe in congessione da 'u Comune l'ause d'u Palazze pe l'amministrazione d'a giustizie, ospitanne 'u massime organe giudiziarie d'a [[Terre de Bare (provinge=|Terre de Bare]] e da 'u 1861 a 'u 1923 'a ''Corte d'Appelle de le Pugghie''. Osce a die jè 'a sede cendrale d'u Tribbunale de Trane.<ref name=":1" />
==== Otre palazze nobbiliare d'a cetate ====
* [[Palazze de le Arte Beltrani|Palazze Beltrani]];
* Palazze Belvedere;
* Palazze Bianchi;
* Palazze Bonismiro;
* Palazze Broquier ggià Lepore Campitelli;
* Palazze De Angelis;
* Palazze De Angelis-Ventricelli;
* Palazze Candido;
* Palazze Carcano;
* Palazze Covelli ggià Forges Davanzati;
*Palazzo Fabiano ggià Filangeri;
* Palazze Filisio;
* Palazze Gadaleta;
* Palazze Gattola-Mondelli;
* Palazze Lambert ggià Palagano;
* Palazze Morola;
* Palazze Moselli-Maggiolla;
* Palazze Palumbo-Quercia;
* Palazze Paolillo;
* Palazze Petta ggià Lopez;
* Palazze Rogadeo osce a die Palazze Arcivescovile;
* Palazze [[Sarlo (famighie)|Sarlo]];
* Palazze Sifola;
* Palazze Sorìa;
* Palazze Suppa;
* Palazze Trombetta;
* Palazze Torres;
* Palazze Valenzano - Sede d'a [[Sezione de Archivije de State de Trane]];
* Palazze Ventricelli - Circole Aunione;
* Palazze Vischi;
* Massarie Macine de Monzignore;
* Massarie Melodia;
* Massarie Rossa.
<gallery>
File:PalazzoArcivescovileTrani.jpg|Palazze Rogadeo, osce a die Palazze Arcivescovile
File:Trani Palazzo Lambert.jpg|Palazze Lambert
File:Trani Palazzo Covelli.jpg|Palazze Covelli
File:Trani Palazzo Candido.jpg|Palazze Candido
File:Palazzo Beltrani.jpg|Palazze Beltrani
File:Trani Palazzo Quercia.jpg|Palazze Quercia
File:Trani Palazzo Filisio.jpg|Palazze Filisio
</gallery>
=== Parche e giardine ===
==== Ville comunale ====
[[File:Panoramic of Trani (4) - Villa.jpg|thumb|upright=2.3|'U viale prengepàle d'a Ville Comunale, jndr'à direzione d'u Monastere de Sanda Marije de Culonne]]
Jè 'u giardine pubbleche cchiù granne d'a cetate. Se stenne sus a 'nu terrazzamende a picche sus a 'u mare, avvrazzate da le bastiune de le andiche fortificaziune d'a cetate, cercunnate sus a ttre late da 'u mare. 'A posizione d'a ville offre, sus a 'u late sud, 'na bella vedute panorameche d'u lunghemare 'mbonde a 'u [[monastere de Sanda Marije de Culonne]], mendre da 'u late nord se tràse a 'u ''Fortine de Sand'Andonije'', da 'u quale se pò gudè d'a vedute d'a 'ndere 'nzenature d'u puérte e d'a cattedrale.
'A ville avenìe inaugurate jndr'à 'u 1824 e cchiù nnande allariate grazie a' bonifeche de le terrene subbete a sud, sus 'a coste, jndr'à zopne chiamate pe l'appunde ''"Cannete"'' a cause de le luéche ca no jerane salubbre. Avenìe citate 'mbrà le giardine cchiù belle de l'[[Itaglie meridionale]] jndr'à l'edizione d'u 1937 de l'[[Engiclopedije Treccani]]<ref name=":6" />.[[File:Villa comunale e monastero.jpg|thumb|Ville comunale e fortine|sinistra]]
[[File:Trani Villa Comunale Mon caduti.jpg|miniatura|'U Moumende a le Cadute, opere d'u scultore [[Andonije Bassi]]]]
L'arée jè chiandate a [[Arecaceae|palme]], [[Quercus ilex|lecce]], [[querce]] e [[pine]], e jè abbellite da aiuole, fundanelle e sciuéche pe le piccinne. Jndr'à vanna sud, jndre a 'na gallerie ca scenne a 'u levélle de le andiche mure, se iacchie 'nu acquarie ca ave diciotte vasche de petre de Trane ca ospitescene cchiù o mene cingheciende pisce de tanda specie ca avénene da tanda lache e jume d'u munne e chiande acquateche ornamendale.
'U viale cendrale corre quase 'nderamende parallele a' linée d'a coste e jè luénghe 350 metre; sus a 'u viale, mise 'mbronde a 'u 'ngresse prengepàle, se iacchie 'u monumende a le cadute, sculpite jndr'à 'u [[1923]] da 'u tranese [[Andonije Bassi]]. Percorrenne 'u viale se 'ngondre 'nu chalet d'u XIX sechele, sede de mostre e iniziative culturale a cure de artiste locale, e 'a casse armoneche, fatte jndr'à 'u [[1888]] e restaurate urtemamende e fatta essere funzionale<ref>{{Cita web|url= http://www.traniweb.it/trani/informa/7729.html|titolo= Restaurata la cassa armonica nella villa di Trani, Traniweb (28/05/2008)|urlmorto= sì}}</ref>; jndr'à le viale de destre stonne sei culonne miliare de l'andiche [[vie Traiane]], ca avènene da 'u tratte [[Ruve de Pugghie|Ruvo]]-[[Canose de Pugghie|Canose]].
== Suggettate ==
=== Evoluzione demografeche ===
{{Demografije/Trane}}
=== Etnie e minoranze furastiere ===
Le furastiere residende jndr'à cetate a 'u 31 decemmbre 2019 erane {{formatnum:2076}}, pare a 'u 3,7% d'a popolazzione. Le comunitate naziunale cchiù numerose erane<ref>[http://demo.istat.it/str2012/index.html Dati ISTAT 31-12-2012]</ref>:
* [[Albanie]]: 705
* [[Marocche]]: 385
* [[Romanie]]: 256
* [[Cine]]: 198
* [[Algerie]]: 78
=== Releggione ===
Trane jè 'a sede arcivescovile de l'[[arcidiocesi de Trane-Barlette-Bisceglie]] suffragganée de l'[[arcidiocesi de Bare-Bitonde]] e appartene a' [[reggione ecclesiasteche Pugghie]]. 'A diocesi ha state costituite jndr'à 'u [[VI sechele]] e jndr'à 'u [[2004]] cundave 274.060 battezzate sus a 286.560 crestiàne: osce a die jè rette da l'arcivescove [[Leonarde D'Ascenzo]]. L'arcidiocesi, apparte a le ttre cetate titolare, ave pure le cendre de [[Corate]], [[Margherite de Savoie (Itaglie)|Margherite de Savoie]], [[San Ferdinande de Pugghie]] e [[Trinitapule]].
'A cetate venere 'u ssande prutettore sue [[San Nécole Pellegrine]], 'nu predicatore greche uagnone morte a Trane jndr'à 'u [[1094]], e 'u crugefisse de Culonne, 'nu andiche crugefisse ca arrubbate da 'u monastere de Sanda Marije de Culonne jndr'à 'u [[1480]] durande 'n'ingursione saracenem avenìe mutilate d'u nase e miracolosamende pigghiò a sanguinà.
Jndr'à cetate stonne diverse [[Confraternite (Chiesere cattoleche)|confraternite]], se ne condane quinnece (de le quale ttre arciconfraternite),<ref>{{Cita web|url=https://www.confraternite.it/comuni/trani|titolo=Trani {{!}} Confraternite|accesso=15 decemmre 2021}}</ref> Ognune de chiste festegge 'nu probbie sande, da le quale pigghiane l'obblighe releggiose, le rite e le onere de le festeggiamiende, cumme le prugessione pe le vie cetadine.
Andicamende putevane nascere cumme organizzazziune laiche cu 'u scope de promuovere opere de carità e de assistenze, in specie ospedaliere e pe assecurà a le confratelle 'u rite funerarie e 'u brucamende jndr'à le cripte de le chiesere addò erane stabbilite le confraternite.<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/confraternita_(Enciclopedia-Italiana)|titolo=CONFRATERNITA in "Enciclopedia Italiana"|lingua=it|accesso=15 decemmre 2021}}</ref><ref>{{Cita web|url=https://www.tranireligiosa.net/le-confraternite-d-i-trani/|titolo=Le Confraternite di Trani – TRANI RELIGIOSA|lingua=it|accesso=15 decemmre 2021}}</ref><ref>''“Le Confraternite Tranesi” di Francesco Pagano''</ref> 'A cchiù andiche jè quedde de San Vite martire, ggià Sanda Marije de' Bianchi, cu 'a presenze jè attestate da 'u [[1466]].<ref>{{Cita web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/siusa/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=60118|titolo=SIUSA - Confraternita di San Vito di Trani|sito=siusa.archivi.beniculturali.it|accesso=15 decemmre 2021}}</ref>
Se reggistre da 'u 2004 'u retorone d'a [[Comunitate ebbraiche de Trane|comunitate ebbraiche]], attive da 'u Medioeve, ca osce a die esercite jndr'à [Sinagoghe Scolanove]], jè presende pure 'na comunitate [[Chiesere ortodosse rumene|ortodosse rumene]] ca esercite jndr'à l'andiche [[Chiesere de San Martine (Trane)|chiesere de San Martine]], conzegnate a 'u culte nuéve jndr'à 'u [[2008]].
=== Tradiziune e folclore ===
[[File:Croce di colonna.JPG|upright=0.7|thumb|Prugessione d-a Croce de Culonne]]
==== Sumàna sande ====
{{'Ndruche pure|Miracole eucaristeche de Trane}}
[[File:Processione Eucaristico-Penitenziale-Riparatoria..jpg|thumb|upright=0.7|Prugessione Eucaristeche-Penitenziale-Riparatorie (21 abbrile 1984, Sabate Sande) pe arrecorde d'u [[Miracole eucaristeche de Trane]]]]
'Nu periode particolare e suggestive d'a tradizione tranese jè 'a [[Sumàna sande]], pe stu fatte citame le ''Altare d'a Reposizione'' (chiamate, sbaglianne, ''Sepolcre'' pa successione de le avvenemiende veloce) d'u [[Sciuvedìe sande]], cioè 'a solenne esposizione de l'Ostie consacrate, prateche liturgeche comune a' cattolicità. Jndr'à cetate le diverse parrocche cetaine 'nzieme a' cattedrale e a' rettorie sede de associaziune releggiose, 'nzieme a le rispettive [[Confraternite (Chiesere cattoleche)|confraternite]], se 'mbegnane ogne anne preparanne de le Altare d'a Reposizione suggestive ca carresciane le cetadine a scè pe le vie d'a sere d'u Sciuvedìe sande 'nzigne a' matine d'u Venerdìe sande e a scè de chiesere pe chiesere. 'A tradizione vole ca abbesogne visità almende sette chiesere.
Une de le tradiziune cchiù suggestive ca 'a cetate vande jè 'a prugessione d'a 'Ddulurate organizzate da l'Arciconfraternite de l'Addulurate ca se face jndr'à le prime ore d'u matine (da le ttrede) d'u [[Venerdìe sande]]. 'A prugessione vèje quase tutte le vie d'a cetate, visitanne dece de le quattrodeche ''sepolcre'' de le chiesere cetadine seguite da 'na folle numerose de devote e non. L'assute d'a ''Madonne de notte'', cumme chiamane semblicemende le Tranise, jè fissate a le trede d'u matine da 'a [[Chiesere de Sanda Terese (Trane)|chiesere de Sanda Terese]], ca jè 'a stesse addò se venere 'a statue ca avéne carresciate jndr'à prugessione.
'N'otra prugessione d'a sumàna sande jè 'a Prugessione de le Mistere ca se face a le ore 20.30 d'u Venerdìe sande, 'na prugessione cu quattordece immaggine sacre ca parte da 'a cattedrale e arrive pe le vie cchiù andiche d'a cetate a' quale partecipane totte le confraternite cetadine e jè organizzate da l'Arciconfraternite d'u SS. Sacramende (o de le Vianghe).
Sta prugessione ha nate pr arrecurdà 'nu [[Miracole eucaristeche de Trane|miracole eucaristeche]] accappate jndr'à cetate jndr'à l'XI sechele, 'nfatte 'u gonfalone gnure ca iapre 'u cortée ave 'a scritte ''[[SPQR]]'' ca indichesce 'a presenze d'u [['Mbere romane d'Oriende]] durande stu miracole. 'Nzigne a 'u 1986 'a prugessione avenéve achiuse da quattre sacerdote ca, a' scazate, carresciavane a spalle 'n'urne de argende ca tenéve 'u Sandissime Sacramedne; quiste avvenive, tradizionalmende, in segne de reparazione a 'u miracole. Osce a die, invece, avéne carresciate 'na [[reliquie]] de 'nu stuézze d'a Sacra Croce.
Sta prugessione ave spesse cangiate sciurne 'nfatte da 'u Sciuvedìe sande s'ave passate a 'u Venerdìe, pò a 'u Sabbate (pe l'aliturgeche d'u sciurne) pe pò returnà a 'u venerdìe, cu 'nu passe lende ('nzigne a 'u 2006 'a prugessione parteve a le 17:00).
==== Feste patronale d'a Croce de Culonne ====
'U 3 masce se festegge 'u Ss. Crugefisse de Culonne ca ave origgene andichissime addò 'a storie e leggende se masckane. Se dice 'nfatte ca 'u 3 masce 1480 avenìe arrubbate da 'a chiesere de Sanda marije de Culonne da le pirate 'nu Crugefisse de legne e pò tagghiarene 'u nase de Criste ca pigghiò a sunguinà e avenìe scettate jndr'à mare; accussì da quidde anne l'avvenimende avéne angore arrecurdate.
'A feste d'u Ss. Crugefisse déje vite a 'na prugessione de varche ca partenne da 'a penisole de Culonne cu 'u Crugefisse a borde de una de le pescherecce d'a marinerie locale, arrive 'mbonde a 'u puérte addò avéne 'mpartite 'a benedizzione solenne a le acque 'mbrà fuéchere pirotecnice esuone de cambane, apprisse ca 'a Sacre Immaggine avéne sbarcate sus 'a terraferme e jè fatte 'a solenne prugessione cu 'a banne musecale ca sone. 'A prugessione ca tradizionalmente véje pe tutte 'u puérte, pò véje pe le strade prengepàle d'a cetate e pò arrive jndr'à une de le parrocchie d'a cetate addò 'u Ss. Crugefisse de Culonne rumane a' venerazione de le fedele pe cinghe sciurnate. 'A feste pò spicce cu 'a vie Lucis, partenne da 'a parrocchie addò ave rumaste esposte 'u Ss. Crugefisse, 'nzigne a 'u Sanduarije de Culonne.
'Nzigne a le anne '50 le festeggiamiende in onore d'u Ss. Crufefisse seguivane 'nu cerimoniale diverse da quidde de osce a die: apprisse ca avere arrevate a 'u puérte, se sceve pe 'ndere senze fà manghe 'na soste jndr'à une de le parrocchie cetadine e turnanne derettamende a 'u Sanduarije de Culonne.
==== Feste patronale de San Necole Pellegrine ====
[[File:San Nicola Pellegrino.jpg|thumb|upright=0.7|Prugessione d'u Sande Patrone [[Necole Pellegrine]]. Particolare de l'assute da 'a prugessione da 'a Cattedrale]]
'A feste patronale in onore de [[Necole Pellegrine|san Necole 'u Pelelgrine]] jè organizzate da 'u Comitate Feste patronale e jè assaije sendute da 'a devozione tranese. Le celebbrazziune se fanne jndr'à ttre sciurne, 'mbrà 'u sabbate e 'u lunedìe d'a prime sumàne de aguste. 'A feste pu Sande attire 'nu granne numere de visitature da le zone 'nzeccate eppure le turiste, pure furastiere.
Apaprte le solenne prugessiune e a le iniziative culturale e releggiose, avénene organizzate gare e spettacole pirotecnice, gire bandistece pe le vie d'a cetate e congerte. 'U mumende prengepàle d'a feste jè 'a prime dumeneche de aguste, quanne avénene carresciate in prugessione pe le vie cetadine 'u buste d'argende e le reliquie d'u Sande, cu 'a partecipazione de le massime autorità ecclesiasteche (Capitole Cattedrale e clere tutte), civile e militare e tutte le arciconfraternite e confraternite d'a cetate.
== Culture ==
=== 'Struzione ===
==== Bibblioteche ====
* [[Bibblioteche comunale Giuanne Bovio]];
* Bibblioteche diocesane.
==== Scole ====
* [[Scole secondarie de prime grade jndr'à l'Itaglie|Scole secondarie de I grade]]: 3
* [[Scole secondarie de seconde grade jndr'à l'Itaglie|Scole secondarie de II grade]]: 7 (2 istitute professionale, 1 istitute tecniche pe raggioniere, 4 licée: classeche, sciendifeche, padegaoggeche, lenguisteche)
==== Università ====
Sono presenti sul territorio cittadino due università telematiche: la [[Università degli Studi "Niccolò Cusano"|Unicusano]], la [[Università telematica "Guglielmo Marconi"|Guglielmo Marconi]] e la Unitelma Sapienza.
Era presente a Trani l'Istituto Superiore di Scienze Religiose "''San Nicola Pellegrino''". Con il riordino degli ISSR da parte della Conferenza Episcopale Pugliese anche questo istituto è stato chiuso come tutti gli istituti non metropolitani.
==== Musei ====
* [[Museo diocesano (Trani)|Museo diocesano]] la cui sede è il Palazzo Lodisposto, che comprende numerosi reperti recuperati dalla cattedrale e dalle varie chiese cittadine. Nasce nel 1975 per volontà dell'Arcivescovo Giuseppe Carata, al fine di dare una più adeguata sistemazione al materiale lapideo e scultorio proveniente da demolizioni operate nella Cattedrale ed in altre chiese della città di Trani. Nel corso degli anni il suo patrimonio si è notevolmente arricchito di opere e reperti di grande valore artistico e storico.
* [[Sinagoga-museo Sant'Anna|Museo ebraico]] situato presso la chiesa di sant'Anna (ex sinagoga), raccoglie opere e testimonianze della storie ebraica cittadina, è l'unico museo ebraico del sud Italia.
* [[Palazzo delle Arti "Beltrani" - Pinacoteca "Ivo Scaringi"|Pinacoteca Ivo Scaringi]] la cui sede è nel palazzo Beltrani, raccoglie una collezione di opere del pittore tranese Ivo Scaringi, donata dalla famiglia.
* [[Museo delle carrozze (Trani)|Museo delle carrozze]], sede presso il palazzo Antonacci in piazza Quercia, sono ospitate circa 40 carrozze appartenute ai duchi Telesio e divise di cocchieri e finimenti per i cavalli.
===== [[Sezione di Archivio di Stato di Trani]] =====
È una sezione dell'[[Archivio di Stato di Bari]] e ha sede nel settecentesco Palazzo Valenzano nel pregevole contesto del centro antico cittadino, in posizione di notevole interesse panoramico sul promontorio prospiciente il porto nelle vicinanze della celebre [[Cattedrale di Trani|cattedrale]] romanica.
=== Media ===
==== Radio ====
Le uniche emittenti radiofoniche presenti in città sono:
* Radio Bombo<ref>{{Cita web|http://www.radiobombo.com|titolo= Radiobombo, Il Giornale di Trani, ''Radiobombo,05/04/2012''}}</ref>
* Radio Canale 93 Stereo
==== Televisione ====
La città non ha ospitato per circa vent'anni alcuna emittente televisiva infatti l'unica TV locale presente, Tele Radio Nord Barese (Trnb), aveva cessato le trasmissioni a metà degli anni '90<ref>{{Cita web|http://www.tranilive.it/news/Cronaca/197297/news.aspx|titolo= È nata ufficialmente TeleTrani. Ecco la prima storica registrazione, Tranilive (28/08/2012)}}</ref>.
Con il passaggio al digitale terrestre è nata la nuova emittente TeleTrani, prodotta da [[Telebari]], che ospita il nuovo canale sulla sua piattaforma; a TeleTrani è stato assegnato il canale numero 188. La programmazione del nuovo canale è iniziata l'11 febbraio 2013.
=== Eventi ===
I <nowiki>''</nowiki>Dialoghi di Trani<nowiki>''</nowiki>, un festival culturale e letterario nato nel 2002 e organizzato dall'associazione La Maria del Porto con il patrocinio del comune di Trani, della provincia Barletta-Andria-Trani e della Regione Puglia. I <nowiki>''</nowiki>Dialoghi<nowiki>''</nowiki> ospitano principalmente dibattiti e tavole rotonde nella cornice del Castello svevo e coinvolgono scrittori, autori, giornalisti e artisti di fama nazionale ed internazionale. La programmazione del festival si articola in diverse giornate ed è caratterizzata da una tematica diversa ogni anno, intorno alla quale i diversi ospiti sono chiamati ad interessanti confronti e dibattiti.<ref>{{Cita web|url=https://www.idialoghiditrani.com/pagina.php?idSezione=11&idMenu=62|titolo=I Dialoghi di Trani|accesso=1º agosto 2020|dataarchivio=8 agosto 2020|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20200808085247/https://www.idialoghiditrani.com/pagina.php?idSezione=11&idMenu=62|urlmorto=sì}}</ref>
== Geografia antropica ==
=== Urbanistica ===
Il tessuto urbano della città è facilmente distinguibile in tre zone. Il primissimo nucleo racchiude la zona del porto e comprende la Giudecca o quartiere ebraico, che con porta Vassalla e porta Aurea racchiudono la prima murazione della città. Successivamente le mura furono ampliate, esse correvano lungo le attuali vie Alvarez e Bovio fino alla piazza della Repubblica dove sorgeva l'antica porta di [[Bisceglie]], per poi proseguire verso il mare, scendendo l'attuale corso Cavour con deviazione sull'attuale via E. Comneno fino alla villa comunale. Queste mura sono rimaste in piedi fino agli inizi dell'Ottocento, poi furono abbattute per l'esigenza espansionistica della città; nacque così il borgo ottocentesco formato da due strade principali che si intersecano presso piazza della Repubblica, via Cavour e corso Vittorio Emanuele. A ridosso di queste due direttrici si espandono le altre vie dritte e intersecate tra di loro e tutte parallele. È possibile notare la distinzione tra il borgo medioevale formato da vie strette e tortuose e la zona ottocentesca più lineare<ref>{{cita|Indagine sullo sviluppo urbanistico di Trani dall'XI al XVIII secolo - Benedetto Ronchi}}.</ref>. Malgrado i tentativi di rendere organica l'espansione della città, con un progetto di urbanizzazione lungo le direttrici del borgo ottocentesco, lo sviluppo urbanistico nel Novecento è proseguito dapprima sfruttando la direttrice di corso Vittorio Emanuele verso Bisceglie, lungo cui la città ha avuto la maggiore espansione, arrivando a collegare la zona intorno alla penisola di Colonna, fino agli anni '50 isolata e caratterizzata da pregevoli villette. Nell'ultima metà del XX secolo, si è avuta una notevole espansione anche verso Andria e Corato, con la nascita di quartieri periferici di grandi dimensioni (Pozzo Piano, Sant'Angelo, Stadio-Alberolongo). Non si è verificata invece un'espansione verso Barletta, a causa della nascita della zona industriale all'inizio del XX secolo, che si è in seguito sviluppata lungo la costa verso Barletta con l'insediamento di numerose attività di lavorazione del marmo e della pietra di Trani.
Disattese le direttive dei P.R.G. del 1929 e del 1977, la città si è dotata di un piano urbanistico generale nel 2009. L'ultimo decennio ha visto anche la progressiva urbanizzazione della frazione di Capirro, con la nascita di una zona residenziale, caratterizzata dalla presenza di villette monofamiliari: il nuovo agglomerato si è espanso a tal punto da essere collegato a nord-ovest con il resto della città, in particolar modo con i quartieri Stadio-Alberolongo e Pozzo Piano.
== Economia ==
{{Vedi anche|Economia della Puglia}}
=== Pesca e agricoltura ===
[[File:Trani BW 2016-10-14 14-20-03.jpg|miniatura|Imbarcazioni nel [[porto di Trani]]]]
La vocazione marinara della città è testimoniata dalla sua flotta [[Peschereccio|peschereccia]], che conta oltre 50 imbarcazioni e rende la [[Pesca (attività)|pesca]] un elemento di primo piano nell'economia cittadina.
L'agricoltura è imperniata principalmente sull'[[olivicoltura]] e la [[Azienda vinicola|produzione vinicola]]: il [[moscato di Trani dolce naturale|moscato di Trani]], che prende il nome dalla città ma è prodotto da uve coltivate anche nei comuni vicini, è un vino dolce naturale che gode della denominazione d'origine controllata. La versione [[moscato di Trani liquoroso|liquorosa]], pure DOC, è indicata per accompagnare i dessert.
A [[Milano]] e nel Milanese, dalla fine dell'800, l'esportazione dei vini prodotti a Trani nel [[Nord Italia]] e l'apertura di locali da parte dei cittadini che lì si erano trasferiti, sulle cui insegne spesso compariva la dicitura ''"Trani"'', ha fatto sì che con il termine ''"trani"'' si indicasse nell'uso comune della parlata milanese, fino a tempi recenti, il locale dedito alla mescita di vino e quindi taverne ed osterie; con un'accezione più generale, ''"vino di Trani"'' indicava anche il vino rosso sfuso.<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/vocabolario/trani|titolo=trani in Vocabolario - Treccani|lingua=it|accesso=17 dicembre 2021}}</ref> Una vivida descrizione dell'ambiente e dell'atmosfera dei locali chiamati ''"trani"'' è data da [[Giorgio Gaber]] nel brano ''"[[Trani a gogò]]".''
=== Industria lapidea e manifatturiera ===
L'economia della città è legata da sempre all'estrazione della tipica pietra locale detta [[pietra di Trani]]. Gravitano intorno a questo settore un gran numero di attività dedite all'estrazione e lavorazione e all'esportazione di questo prodotto, sono presenti infatti sul territorio un gran numero di cave e segherie. Oltre all'estrazione anche il settore dell'edilizia è molto importante per l'economia della città.
È da segnalare la presenza di molte imprese dedite alla lavorazione di calzature da donna (per lo più tomaifici) e dei capi di abbigliamento (maglifici). Tra le attività più tradizionali e rinomate vi sono quelle [[artigianato|artigianali]], che si distinguono per la lavorazione di [[vimini]] e [[giunchi]], finalizzati alla realizzazione di oggetti d'arredo.<ref name="Aci">{{cita libro | titolo=Atlante cartografico dell'artigianato | editore=A.C.I. | città=Roma | anno=1985 | volume=3 | p=11}}</ref>
=== Turismo ===
[[File:Cathédrale de Trani.JPG|miniatura|verticale|Veduta serale della torre della [[Cattedrale di Trani|cattedrale]]]]
[[File:Duomo di trani, facciata 03.jpg|miniatura|verticale|Veduta serale della [[Cattedrale di Trani|cattedrale]]]]
È sviluppato il settore legato al turismo, sia culturale che balneare<ref name=":8" /><ref name=":9" />. La rilevanza storica e artistica<ref name=":10" /> del borgo antico e di monumenti quali la [[Cattedrale di Trani|cattedrale]] [[Architettura romanica|romanica]] e il [[Castello svevo (Trani)|castello svevo]] hanno reso a Trani il riconoscimento di [[città d'arte]]<ref name=":0" />; questi monumenti, insieme alle altre attrattive e specificità dell'ambito cittadino e territoriale, costituiscono apprezzate mete turistiche. Il connubio dato dall'importanza dei siti storici e dalla presenza del litorale e delle spiagge cittadine, ha fatto attribuire più volte alla città l'appellativo di ''"Perla dell'Adriatico"''.<ref>{{Cita web|url=http://www.ilsole24ore.com/art/viaggi/2016-07-05/puglia-trani-perla-adriatico-163551.shtml?uuid=ADiPJ39|titolo=Puglia: Trani, perla dell'Adriatico|sito=Il Sole 24 ORE|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref><ref>{{Cita web|url=https://video.repubblica.it/edizione/bari/trani-la-perla-dell-adriatico-sospesa-fra-la-cattedrale-sul-mare-e-il-quartiere-ebraico/266116/266488|titolo=Trani, la perla dell'Adriatico sospesa fra la cattedrale sul mare e il quartiere ebraico|sito=Repubblica TV - Repubblica|data=26 gennaio 2017|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref>
La città è stata meta di viaggiatori già tra la seconda metà del [[XVIII secolo]] e la fine del [[XIX secolo]], quando intellettuali e studiosi giungevano da [[Francia]] e [[Germania]] con lo scopo di studiare da vicino i monumenti del passato, interessati specialmente a quelli classici e medievali, per poi trarne descrizioni e disegni da inserire nelle loro pubblicazioni.<ref>{{Cita web|url=http://www.viaggioadriatico.it/biblioteca_digitale/titoli/scheda_bibliografica.2012-11-08.7296311328|titolo=Trani nelle impressioni dei viaggiatori stranieri / Guido Malcangi. - Trani : Il tranesiere, 1961. - 69 p., [1] c. di tav. : ill. ; 24 cm. — ViaggiADR|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>
Ebbe grande importanza la visita alla città e alla [[Cattedrale di Trani|cattedrale]] nel maggio del [[1985]] da parte della coppia reale inglese, la principessa [[Diana Spencer]] con suo marito il principe [[Carlo, principe del Galles|Carlo]], in occasione dei loro viaggi compiuti in visita ad alcune delle città e dei monumenti più celebri d'[[Italia]]<ref>{{Cita web|url=https://www.raiplay.it/video/2021/07/Carlo-e-Diana-in-visita-a-Trani-Molfetta-e-Bari--1a62c528-b32f-4276-8392-2213654f6d8c.html|titolo=Inedita Lady D - Carlo e Diana in visita a Trani, Molfetta e Bari - Video|sito=RaiPlay|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>. Un articolo del quotidiano "[[La Repubblica (quotidiano)|la Repubblica]]" del 3 maggio 1985, riporta che la principessa [[Diana Spencer|Diana]] nella piazza antistante la [[Cattedrale di Trani|cattedrale]] abbia affermato che quello fosse il luogo più bello visto fino a quel momento, in relazione a quel viaggio<ref>{{Cita web|url=https://ricerca.repubblica.it/repubblica/archivio/repubblica/1985/05/03/in-piedi-all-alba-per-amore-di.html|titolo=IN PIEDI ALL' ALBA PER AMORE DI DIANA COSI' TENERA E SEXY - la Repubblica.it|sito=Archivio - la Repubblica.it|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>.
Nel [[2018]] [[Gianni Morandi]], in [[Puglia]] per un concerto al Palaflorio di Bari, ha trovato l'occasione per visitare le bellezze e i monumenti pugliesi, e visitando Trani ha pubblicato sui ''social network'' una sua fotografia nella piazza davanti alla cattedrale, allegando un messaggio con il quale ha ricordato il concerto di trent'anni prima con [[Lucio Dalla]] nello stesso luogo, ed ha espresso con termini lusinghieri il suo apprezzamento per la bellezza della [[Cattedrale di Trani|cattedrale]].<ref>{{Cita web|url=https://bari.repubblica.it/cronaca/2018/03/19/foto/gianni_morandi_trani-191694314/1/|titolo=Gianni Morandi stregato dalla cattedrale di Trani: "Quella volta qui con Lucio Dalla"|sito=la Repubblica|data=19 marzo 2018|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>
Nella stagione estiva del [[2021]] si è registrato un sensibile aumento degli arrivi di turisti rispetto all'anno precedente, il 12% in più, con 100mila presenze, soprattutto tramite trasporto ferroviario<ref>{{Cita web|url=https://bari.repubblica.it/cronaca/2021/10/08/news/puglia_2_4_milioni_di_turisti_hanno_scelto_i_treni_regionali_le_mete_piu_gettonate_polignano_monopoli_lecce_e_trani-321400618/|titolo=Puglia, 2,4 milioni di turisti hanno scelto i treni regionali: le località più gettonate Polignano, Monopoli, Lecce e Trani|sito=la Repubblica|data=8 ottobre 2021|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref>.
Il castello, noto per il suo valore storico e culturale, è un sito museale statale gestito dal [[Ministero della cultura|Ministero per i Beni Culturali]], nel [[2011]] è stato il terzo sito museale statale più visitato in [[Puglia]], con un totale di 49.510 visitatori secondo la classifica redatta dal [[Ministero della cultura|Ministero]]<ref>Visitatori e Introiti di Musei Monumenti e Aree Archeologiche Statali - ANNO 2011 - '''Ministero della Cultura - Ufficio di Statistica''' http://www.statistica.beniculturali.it/rilevazioni/musei/Anno%202011/MUSEI_TAVOLA7_2011.pdf</ref><ref>{{Cita web|url=https://www.tranilive.it/news/cronaca/217508/il-castello-di-trani-visitato-da-quasi-50mila-turisti-terzo-nella-classifica-pugliese|titolo=Il Castello di Trani visitato da quasi 50mila turisti. Terzo nella classifica pugliese|sito=TraniLive.it|lingua=it|accesso=14 dicembre 2021}}</ref>.
=== Ristorazione ===
La città sta ottenendo negli ultimi anni attestazioni di qualità per il settore della ristorazione: nel [[2020]] tre ristoranti hanno ricevuto ''due forchette'' sul massimo di tre da parte del Gambero Rosso<ref>{{Cita web|url=https://www.traniviva.it/notizie/tre-ristoranti-di-trani-insigniti-delle-due-forchette-del-gambero-rosso/|titolo=Tre ristoranti di Trani insigniti delle"Due Forchette" del Gambero Rosso|sito=TraniViva|data=24 novembre 2020|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref>; nel [[2021]] compaiono sei ristoranti nella Guida Michelin<ref>{{Cita web|url=https://guide.michelin.com/it/it/puglia/trani/ristoranti|titolo=Ristoranti MICHELIN a Trani - la Guida MICHELIN Italia|sito=MICHELIN Guide|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref>, dei quali due hanno ricevuto ''una stella'', riconoscimento già ricevuto l'anno precedente<ref>{{Cita web|url=https://www.traniviva.it/notizie/trani-sotto-due-stelle-michelin-nella-celebre-guida-dei-migliori-ristoranti-d-italia/|titolo=Trani sotto le "stelle Michelin" nella celebre Guida dei migliori ristoranti d'Italia|sito=TraniViva|data=25 novembre 2020|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref>. Hanno ricevuto riscontri di buon livello anche altre attività legate alla gastronomia, nel [[2021]] il Gambero Rosso ha assegnato il riconoscimento massimo di ''tre pani'' ad un panificio<ref>{{Cita web|url=https://www.tranilive.it/news/attualita/1044309/tre-pani-un-panificio-di-trani-ottiene-il-massimo-riconoscimento-del-gambero-rosso|titolo=Tre Pani, un panificio di Trani ottiene il massimo riconoscimento del Gambero Rosso|sito=TraniLive.it|lingua=it|accesso=15 dicembre 2021}}</ref> e ''due spicchi'' ad una pizzeria<ref>{{Cita web|url=https://www.gamberorosso.it/notizie/guida-pizzerie-ditalia-2022-del-gambero-rosso-tutti-i-premi/|titolo=Presentata la Guida Pizzerie d’Italia 2022: tutti i premi e la classifica delle migliori|autore=articoliGambero Rosso|sito=Gambero Rosso|data=11 ottobre 2021|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>.
La frequentazione turistica della città permette la presenza di un rilevante numero di locali di ristorazione, oltre che di altrettanto numerosi locali di svago e dedicati al fenomeno definito di ''"movida"'', quindi insieme a ristoranti, trattorie, pizzerie, osterie e taverne, vi sono anche enoteche, wine-bar e champagnerie.<ref>{{Cita web|url=https://www.treccani.it/vocabolario/champagneria_(Neologismi)|titolo=champagneria in Vocabolario - Treccani|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref><ref>{{Cita web|url=https://www.repubblica.it/viaggi/2021/09/01/news/trani_puglia_estate_vacanze-316111904/|titolo=Trani, sospesi tra movida e lentezza a scoprire i segreti della perla di Puglia|sito=la Repubblica|data=1º settembre 2021|lingua=it|accesso=16 dicembre 2021}}</ref>
== Infrastrutture e trasporti ==
=== Strade ===
La città è attraversata dalla [[strada statale 16 Adriatica]] e servita in tangenziale dalla variante nota come strada statale 16 bis, che assicura i collegamenti veloci verso nord in direzione di [[Foggia]] e verso sud in direzione di [[Bari]]. I collegamenti a lunga percorrenza sulla direttrice nord-sud sono invece assicurati dall'[[autostrada A14 (Italia)|autostrada A14 Bologna-Taranto]], che a breve distanza della città presenta il casello di Trani.
Una rete di strade provinciali connette inoltre la città con i centri vicini: in particolare, [[Andria]] è raggiungibile mediante la strada provinciale 130 e [[Corato]] mediante la strada provinciale 238.
=== Ferrovie ===
La [[Stazione di Trani|stazione ferroviaria]] di Trani sorge lungo la [[ferrovia Adriatica]] [[Lecce]] - [[Bologna]], dotata di 2 binari di corretto tracciato più un'ulteriore binario.
=== Mobilità urbana ===
La gestione del trasporto urbano pubblico della città è gestita da Amet s.p.a. con tre linee di autobus.
La città ha la sede legale della [[STP Bari]] -Società Trasporti Provinciale- società, nata a Trani, che gestisce il trasporto pubblico extraurbano di persone nelle province di [[Provincia di Bari|Bari]] e [[Provincia di Barletta-Andria-Trani|Barletta-Andria-Trani]], con città anche della [[Provincia di Foggia]].
=== Pista ciclabile ===
[[File:Bike sharing trani.jpg|thumb|Una delle 4 postazioni di bike sharing]]
Sul lungomare è presente un tratto di percorso ciclabile, ovvero la pista ciclabile: fa parte del più ampio progetto della costruenda [[Ciclovia Adriatica]] che una volta completata collegherà tutte le località costiere dell'Adriatico, con benefici sulla mobilità sostenibile locale, sul turismo balneare e sul [[cicloturismo]] di lunga percorrenza che a queste latitudini è praticabile tutto l'anno. La pista ciclabile è blu e a doppio senso di marcia, lunga circa 2 km.
Nell'agosto 2009 è stata inaugurata una nuova pista ciclabile<ref>{{Cita web|url= http://www.traniweb.it/trani/informa/10297.html|titolo= Trani, inaugurata la pista ciclabile in via sant'Annibale , ''Traniweb, 1/08/2009''|accesso= 3 gennaio 2013|urlarchivio= https://web.archive.org/web/20100222084947/http://www.traniweb.it/trani/informa/10297.html|urlmorto= sì}}</ref>, completata solamente nel 2012, che costituisce un circuito nelle campagne della zona di Capirro, collegandosi con la parte sud della città lungo via Martiri di Palermo. La pista è a senso unico e di colore verde.
Nel giugno 2011 sono state installate 4 stazioni di ''[[bike sharing]]'' nei pressi della villa comunale, del castello, sulla penisola di colonna e alla stazione. Il servizio è stato temporaneamente sospeso a causa dei ripetuti atti di vandalismo, che hanno compromesso l'integrità delle biciclette<ref>{{Cita web|url= http://www.traniviva.it/magazine/notizie/le-bici-del-bike-sharing-di-trani-accatastate-in-un-cortile-comunale/|titolo= Le bici del bike-sharing accatastate in un cortile comunale , ''Traniviva, 3/12/2012''|urlmorto= sì}}</ref>.
== Amministrazione ==
{{vedi anche|Sinnace de Trane}}
=== Gemellagge ===
*{{Gemellaggio|Croazia|Raguse (Croazie){{!}}Raguse}} '''(Dubrovnik)'''
*[[Podgoriche]]<ref>{{Cita web|url=https://www.traniviva.it/amp/notizie/trani-gemellata-con-la-citta-montenegrina-di-podgorica/|titolo=Trani gemellata con la città montenegrina di Podgorica|sito=www.traniviva.it|accesso=2023-05-10}}</ref>
*[[Ischie (Itaglie)|Ischie]]<ref>{{Cita web|url=https://www.lagazzettadelmezzogiorno.it/news/puglia/23413/tutto-pronto-per-il-gemellaggio-trani-ischia.html|titolo=Tutto pronto per il gemellaggio Trani-Ischia|sito=www.lagazzettadelmezzogiorno.it|lingua=it|accesso=2023-05-10}}</ref>
== Sport ==
[[File:Unione Sportiva Calcio Trani following promotion to Serie B.jpg|thumb|La formazione della Polisportiva Trani che conquistò la serie B]]
Ha sede nel comune l'[[Associazione Sportiva Dilettantistica Vigor Trani Calcio]]. Fondata nel 1928 come Unione Sportiva Tranese, ha cambiato numerose denominazioni nella sua storia. Milita nel campionato di [[Eccellenza Puglia|Eccellenza pugliese]] e raggiunse il suo culmine con il campionato nazionale di [[serie B]] a metà degli anni sessanta.
In passato aveva sede a Trani l'[[Associazione Calcio Femminile Trani 80]] che ha vinto tre Scudetti e una coppa Italia.
Altre società sportive sono la Fortitudo Basket Trani, la Juve Trani basket, la squadra di pallavolo femminile [[Aquila Azzurra Trani]] e di pallavolo maschile Asd Geda Volley Trani<ref>{{citanews|lingua=it|url= http://247.libero.it/rfocus/34419377/1/trani-volley-grande-l-admaiora-volley-e-geda-volley-con-poker-di-vittorie-in-tutti-i-campionati/|titolo=Asd geda volley Trani }}</ref>. Si disputava nel comune la [[Trani Cup]], un torneo professionistico di [[tennis]] giocato sulla terra battuta, che ha fatto parte dell'[[ATP Challenger Tour]].
=== Impianti sportivi ===
[[Stadio comunale (Trani)|Stadio comunale]] “Nicola Lapi” con capienza di {{formatnum:8401}} posti a sedere.
Il ''Tensostatico Ferrante'' è un impianto utilizzato per ospitare partite di pallavolo e basket.<ref>{{citanews|lingua=it|url=http://www.fortitudotrani.it/tensostatico-comunale/|titolo=Tensostatico comunale di Trani}}</ref>
== Note ==
<references />
== Bibbliografije ==
* {{cita libro|autore=Benedette Ronchi|titolo=Invito a Trani|anno=1988|editore=[[Schena Editore]]}}
* Geséppe Amorese, Le cento chiese di Trani, Capone Editore
*{{cita libro|autore=Raffaelle Piracci|titolo=La storia di Trani|anno=2011|editore=Landriscina Editrice}}
*{{cita libro|autore=Geséppe Strappa, Matteo Ieva, Maria Antonietta Dimatteo|titolo=La città come organismo. Lettura di Trani alle diverse scale|anno=2003|editore=Mario Adda Editore}}
* {{cita libro|autore=Stefanie Mola|titolo=Trani guida turistico culturale|anno=1994|editore=[[Mario Adda Editore]]}}
* {{cita libro|autore=Line Patruno, Stefanie Mola, Rafaele Nigro|titolo=Trani|anno=2008|editore=Mario Adda Editore}}
*{{cita libro|autore=Frangesche Onesti|titolo=Il Borgo ottocentesco di Trani|anno= 1989}}
*{{cita libro|autore=Cosime Attamiane Fonseca|titolo=Trani|opera=Itinerari e centri urbani nel Mezzogiorno normanno-svevo, Atti delle decime giornate normanno-sveve|anno=1993|curatore=[[Giosuè Musca]]|p=365–384}}
*Nècole Nuzzolese, La Trani Antica, YouCanPrint Editore, 2021
== 'Ndruche pure ==
* [[Accademie de le Pellegrine]]
* [[Ordinamenta et consuetudo maris]]
* [[Regge Udienze]]
* [[Repubbleche Napultane (1799)]]
* [[Sezione de Archivije de State de Trane]]
* [[Storie d'a Pugghie]]
* [[Suddivisione amministrative d'u Regne de Napule]]
== Otre pruggette ==
{{interprogetto|wikt=Trani|voy}}
{{Collegamiende fore a Uicchipèdie}}
* {{Collegamenti esterni}}
{{Provinge de Barletta-Andria-Trani}}
{{Capeluèche de provinge tagliàne}}
{{Controllo di autorità}}
{{Portale|Puglia}}
[[Categoria:Trane| ]]
[[Category:Comune d'a Pugghie]]
[[Category:Comune d'a provinge de Barlette-Andrie-Trane]]
pkde7fwe4mk70mc1bbwxtkox1ulk97w
Nile
0
17839
150968
141315
2024-12-19T01:00:02Z
InternetArchiveBot
10009
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
150968
wikitext
text/x-wiki
{{Avvisounicode}}
{{Nota disambigua|otre segnefecate d'u termine|[[Nile (disambigue)]]}}
{{Infobox fiume
|nome=Nile
|immagine=Egypt Nil.jpg
|lunghezza =6695
|altitudine =1134
|portata =2830
|bacino =3254555
|nasce =[[Monde Gikizi]] (Rutovu)
|sfocia =[[Mar Mediterranee]]
|nazione=BDI
|altre_nazioni = {{RWA}}<br />{{TZA}}<br />{{UGA}}<br /> {{SSD}}<br />{{SDN}}<br />{{EGY}}
|mappa = Nile.png
}}
'U '''Nile''' (jndr'ô {{arabo|نهر النيل|Nahr al-Nīl}}, jndr'ô [[Lènga spagnole|spagnole]] e jndr'ô [[Lènga tagliáne|tagliáne]] ''Nilo'', jndr'ô [[Lènga 'nglese|'nglese]] ''Nile'', jndr'ô [[Lènga frangese|frangese]] ''Nil'') jè 'nu jume [[Afriche|africane]] longhe 6.695 km. Tradizionalmènde jè conziderate 'u [[Liste de le jume cchiù longhe d'u munne|jume cchiù longhe d'u munne]], quiste primate le jè state cchiù nnande condese da 'u [[Rio de le Amazzone]],<ref>'Ô citane cumme tale pe' esembie [[Encarta]] ([https://web.archive.org/web/20071101125714/http://encarta.msn.com/text_761569915__1/River.html]) e Sapere.it ([https://web.archive.org/web/20041201083619/http://www.sapere.it/tca/MainApp?srvc=vr&url=%2F2%2F4534_1]). 'A questione no jè comungue semblece, 'n'quanne correlate a quèdde de l'effettive longhezze d'u [[Rie de le Amazzone]], a seconne ca se conzidere 'a vanne de l'[[Ilha de Marajó]] cumme vanne d'u Rio o none.</ref>, pure ce 'a questione jè condroverse.
'U Nile tène doje granne affluende, 'u [[Nile Vianghe]] e 'u [[Nile Azzurre]]; quiste urteme condrebbuisce cu 'nu apporte cchiù granne de acque e de lime fertile, me 'u prime jè 'u cchiù longhe. 'U Nile Vianghe nàsce jndr'â reggione de le [[Granne Laghe (Afriche)|Granne Laghe]] de l'[[Afriche]] cendrale, cu le fonde ca se spànnene fine a 'u [[Ruanda]] {{coord|2|16|55.92|S|29|19|52.32|E|}}, scorre nnande verse nord e attraverse 'a [[Tanzanie]], 'u [[Laghe Vittorie]], l'[[Uganda]] e 'u [[Sudan]] meridionale. 'U Nile Azzurre 'nvece tène le fonde sove jndr'ô [[Laghe Tana]] jndr'â [[Etiopie]] {{coord|12|2|8.8|N|37|15|53.11|E|}}, e scorre attraverse 'u [[Sudan]] sud-oriendale. Le doje jume se 'ngondrane e se aunìscene 'nzeccate ad 'a capitale sudanese [[Khartoum]].
'A vanne settendrionale d'u jume scorre quase 'nderamènde passanne p'u [[deserte]], da 'u Sudan a l'[[Egitte]], 'nu paìse 'a cui civiltate jè addepese da 'u [[jume]] accumenzanne da le timbe andìche e cchiù lundàne. 'A cchiù granna vanne d'a popolazzione egiziane e totte le cetate sove (cu l'eccezione de quèdde acchijate longhe 'a coste) se iacchijene longhe 'a valle d'u Nile a nord de [[Assuan]], e quase totte le site storece e culturale de l'[[Andìche Egitte]] se iacchijene longhe le sponde d'u jume.
Quanne spicce 'u Nilo se scucchie jndre 'nu granne delte e sfocie jndr'ô [[Mar Mediterranee]].
Da le sorgende a 'u delte 'u Nile attraverse sètte pajèsere africane: [[Burundi]], [[Ruanda]], [[Tanzanie]], [[Uganda]], [[Sudan d'u Sud]], [[Sudan]] ed [[Egitte]], me 'u [[bacine idrografeche]] suve cunde pure vanne d'a [[Repubbleche Democrateche d'u Congo]], [[Kenye]], [[Etiopie]] ed [[Eritrèe]].
== Etimologgije ==
[[File:Iteru.png|thumb|left|]]
'A parole ''Nile'' (jndr'ô [[Lènga arabe|arabe]]: 'nīl) avène d'a parole greche ''Neilos'' (Νειλος), ca segnefeche valle d'u jume. Jndr'â [[lènga egiziane]] andìche, 'u Nile jè chiamate ''iteru'', ca segnefeche ''granne jume'', rappresendate da le sceroglifece mostrate a mmanghe (letteralmènde ''itrw'').<ref>[https://web.archive.org/web/20080524070451/http://www.glyphdoctors.com/mod/forum/discuss.php?d=802 What did the ancient Egyptians call the Nile river?] Open Egyptology. (Accesse [[17 ottommre]] [[2006]]</ref> Jndr'ô [[copte]], le parole ''piaro'' o ''phiaro'' ca segnefecane ''<nowiki>'</nowiki>u jume'' (lett. p(H).iar-o ''<nowiki>'</nowiki>u.canale-granne'') avènene d'ô stesse nome andìche.
== Affluènde e corse d'u jume ==
'U [[bacine idrografeche]] d'u Nile tène 'na grannèzze de 3.254.555 chilometre quadrate (quase 11 vôte l'[[Itaglie]]), cchiù o mène 'u 10% d'a grannèzze de l'[[Afriche]].<ref>[https://web.archive.org/web/20060913200006/http://earthtrends.wri.org/maps_spatial/maps_detail_static.php?map_select=299&theme=2 EarthTrends: The Environmental Information Portal]</ref>
=== Nile Vianghe ===
P'a tradizione, se conzidere ca 'u Nile ha ddà nàscere da 'u [[laghe Vittorie]] jndr'â [[Uganda]], pure ce 'u laghe stesse jè alimendate da 'nu immissarie, 'u [[Kagera (jume)|Kagera]] longhe 690 km. Le sorgende sud d'u Nile sonde state 'na vôte pe' totte scupìrte da l'esploratore [[Burckhart Waldecker]] jndr'ô [[1934]]: se iacchijene jndr'â vanne meridionale de l'ìrtechiane d'u Burundi a 45 km a est d'u [[laghe Tanganiche]], sus a 'u versande nord d'u monde Gikizi (3°54'47" sud), a Gasumo, comune de Rutovu, [[provinge de Bururi]]. Aqquè nàsce 'u Gasenyi ca addevènde cchiù nnande Kigira, affluènde d'u Ruvyironza ca alimènde 'u jume [[Ruvubu]] 'u quale fluisce 'nzime a 'u Nyabarongo, nnande 350 km, a ccrejè 'u [[Kagera (jume)|Kagera]].
Ascènne da 'u laghe Vittorie 'u jume pigghie 'u nome de [[Nile Vittorie]] e scorre pe' cchiù o mène 500 km jndr'ô corse de le quale attraverse 'u [[laghe Kyoga]] e raggiunge 'u [[laghe Alberto]]; ne ièsce c'u nome de Nile Alberte e tràse jndr'ô territorie d'u Sudan, jndr'ô quale pigghie 'u nome de Bahr al Jabal (jume de le mundagne). Ad 'a confluenze d'u Bahr al Jabal c'u [[Bahr el Ghazal (jume)|Bahr el Ghazal]] (jume de le gazzelle), longhe 720 km, 'u jume pigghie 'u nome de Bahr al Abyad, ce segnefeche [[Nile Vianghe]]. Da qquè scè verse 'a cetata de Khartoum.
=== Nile azzurre ===
[[File:Nile composite NASA.jpg|right|thumb|160px|'U percorse d'u Nile viste da 'u satellite]]
[[File:Blue Nile Falls Ethiopia.jpg|left|200 px|thumb|Le [[Cascate d'u Nile Azzurre]] canosciute cumme '''Tis Issat''' o '''Tissisat''', acchijate jndr'â prime vanne d'u corse d'u jume, cirche 30 km d'a piccele cetata de [[Bahir Dar]] e da 'u [[Laghe Tana]].]]
'U [[Nile azzurre]] (Bahr al Azraq) nàsce 'nvece da 'u [[laghe Tana]] acchijate jndr'â lle ìrtechiane etiope. 'U Nile Azzurre scorre pe' cchiù o mène 1.400 km spiccianne a Khartoum addò se aunìsce a 'u Nile Vianghe ccrejànne 'u Nile.
'U jume scorre jndr'â direzione nord attraversanne 'na granna vanne deserteche fine a spiccià jndr'ô [[laghe Nasser]], 'nu bacine artificiale ccrejàte d'ô sbarramènde d'a [[dighe de Assuan]]. Attraverse 'u confine 'mbrà Sudan ed Egitte. Jndr'â vanne deserteche de ll'ìrte Egitte 'u Nile ccrèje 'na oase fluviale larije da le 5 a le 20 km ca se pòte ausà p'a coltivazione.
=== Atbara ===
Oltre a le doje granne affluènde ca confluiscene 'nzign'e [[Khartoum]], 'u [[Nile Vianghe]] e 'u [[Nile azzurre]] ca honne origgene jndr'â vanne meridionale d'a [[Rift Valley]], cchiù nnande l'uneche 'mbortànde affluènde rumane sule 'u jume [[Atbara]], ca tène l'origgene suve jndr'â Etiopie a nord d'u [[Laghe Tana]]. Tène 'na longhezze de cchiù o mène 800 km, me rièsce a scorrere pe' totte 'u tratte suve sulmènde durande 'a [[staggione de le chiogge]] jndr'â Etiopie e se prosciughe assaje velocemènde. Se aunìsce jndr'ô Nile cchiù o mène a 300 km a nord de Khartoum.
=== 'U corse finale d'u jume ===
[[File:NileDelta-EO.JPG|left|200px|thumb|'U delte d'u Nile viste d'ô spazie]]
L'urteme affluènde d'u Nile jè l'[[Atbara]] ca se immette cchiù o mène a metate d'u percorse suve verse 'u mare; da quiste punde a 'nnande 'a purtate d'acque, senze nisciune nuève alimendazione, tende a devendà sembe de mène a cause de l'[[evaporazione]].
'U corse d'u Nile verde jè caratterezzate d'a presenze de 6 gruppe de [[Cateratte d'u Nile|cateratte]], 'a prime ad [[Assuan]], 'a seste a [[Sabaloka]] (sùbbete a nord de Khartoum) e nnande 'a quale 'u jume forme 'na granna anse repieganne verse sudovest, apprìme d'arretuernà a scorrere arrète verse nord.
'U jume prosegue p'a direzione nord attraversanne 'na granna vanne deserteche fine a spiccià jndr'ô [[laghe Nasser]], 'nu bacine artificiale ccrejàte d'ô sbarraènde d'a [[dighe de Assuan]]. Attraverse 'u confine 'mbrà Sudan ed Egitte. Jndr'â vanne deserteche de ll'ìrte Egitte 'u Nile ccrèje 'na oase fluviale larije da le 5 a le 20 km ca se pòte ausà p'a coltivazione.
A nord d'u [[Cairo]], 'u Nile se scucchie jndre doje vanne ca confluiscene jndr'ô Mediterranee: 'u Rame de Rosette a ovest e 'u Rame de ll'àrvule gialle a est ca ccrèjene accussì a 'nu Delte ca se spànne sus a 24.000 km² de superficie.
== Attraversamènde ==
=== Attraversamènde da Khartoum a 'u Mar Meditarranee ===
Le ponde sckaffate aqquà d'abbasce attraversane 'u Nile Azzurre e collegane Khartoum a Khartoum Nord:
*[[Ponde Mac Nimir]]
*[[Strade d'u Nile Azzurre & Ponde d'a stazione]]
*[[Ponde Burri]]
*[[Ponde Elmansheya]]
*[[Ponde Soba]]
Le ponde sckaffate aqquà d'abbasce attraversane 'u Nile Vianghe e collegane Khartoum a Omdurman:
*[[Ponde d'u Nile Vianghe]]
*[[Ponde Fitayhab]]
*[[Ponde Al Dabbaseen]] (s'ha ddà quagghià)
*[[Ponde Omhuraz]] (proposte)
Le ponde sckaffate aqquà d'abbasce attraversane 'u Nile e collegane Omdurman a Khartoum Nord:
*[[Ponde Shambat]]
*[[Ponde Halfia]]
Le ponde sckaffate aqquà d'abbasce attraversane Tuti da ttréde cetate d'ô state de Khartoum
*[[Ponde Khartoum-Ponde Tuti]]
*[[Ponde Omdurman-Ponde suspese Tuti]] (proposte)
*[[Ponde Khartoum Nord-Ponde Tuti]] (proposte)
Otre ponde
* Ponde Shandi, [[Shendi]]
* Ponde Atbarah, [[Atbarah]]
* [[Dighe Merowe]], [[Merowe]]
* Ponde Merowe, [[Merowe]]
* Ponde Assuan, [[Assuan]]
* Ponde Luxor, [[Luxor]]
* Ponde Suhag, [[Suhag]]
* Ponde Assiut, [[Assiut]]
* Ponde Al Minya, [[Minya, Egitte|Minya]]
* Ponde Al Marazeek, [[Helwan]]
* Ponde d'a strade d'u prime anèdde (attraverse Moneeb), [[Cairo]]
* Ponde Abbas, Cairo
* Ponde de l'uneversetate, Cairo
* Ponde Qasr El Nile, Cairo
* Ponde d'u 6 ottommre, Cairo
* Ponde Abu El Ela, Cairo (luäte)
* Ponde New Abu El Ela, Cairo
* Ponde Imbaba, Cairo
* Ponde Rod Elfarag, Cairo
* Ponde d'a strade d'u seconne anèdde, Cairo
* Ponde Banha, Banha
* Ponde Samanoud, Samanoud
* Ponde Mansoura 2, Mansoura
* Ponde Talkha, Talkha
* Ponde Kafr El Zayat, Kafr El Zayat
* Ponde Zefta, Zefta
=== Attraversamènde da 'u Ruanda a Khartoum ===
* Ponde Nalubaale, [[Jinja, Uganda]] (Apprìme [[Cascate Owen|Ponde de le cascate Owen]])
* Ponde Karuma, [[Karuma]], Uganda
* Ponde Pakwach, Uganda
== Ôsce a die ==
* 'U jume avène ôsce a die assaje sfruttate pure da 'u punde de viste d'u [[turisme]] c'a proposte de 'nu munne de tipe de [[crociere]] longhe 'u corse suve. 'Mbrà le [[sckife]] caratteristeche co' cui avènene effettuate pòte ccu jèssere citate 'a [[Dahabeya]].
* 'A [[dighe de Assuan]] e 'u conzeguente blocche de le carrêscie de [[sedimènde]] jè une de le cause d'u progressive squasciarse d'u granne delte d'u Nile.
== Gallerije de immaggene ==
<gallery>
Image:Nile.jpg|'U Nile 'mbrà [[Luxor]] e [[Assuan]] jndr'ô [[Egitte]]
Image:Dhows on the Nile.jpg|'Na [[dhow]] attraverse 'u jume 'nzign'e Assuan
Image:EternalNile.JPG|Cannete sus a 'u Nile
Image:Africa11 016.jpg|'U Nile jndr'â [[Uganda]]
</gallery>
== Note ==
<references/>
== 'Ndruche pure ==
* [[Andìche Egitte]]
* [[Akhit]]
* [[Jume de l'Afriche 'n'ordene de longhezze]]
== Otre pruggette ==
{{Interprogetto|commons=Nile|commons_preposizione=sus 'u jume}}
[[Category:Jume]]
[[Category:Pàggene ca avessera stà in Uicchipèdie]]
h5fte0ifmuv25xmo2q3feuau63yyryy