Wikicitat rowikiquote https://ro.wikiquote.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.44.0-wmf.1 first-letter Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikicitat Discuție Wikicitat Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul 0 958 23314 22189 2024-11-05T03:26:31Z Gdaniel111 2926 legături, corecturi 23314 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate din '''Woody Allen'''.[[Image:Woody Allen (2006).jpeg|right|thumb|Woody Allen (2006)]] [[w:Woody Allen|Woody Allen]] - pseudonimul lui Allen Stewart Königsberg (1935 – in viață), actor, scenarist si regizor american ==Copilărie== *"Când eram mic, ai mei s-au mutat de vreo zece ori. Doar că eu am reușit să-i găsesc de fiecare dată." *"În copilărie am fost trimis într-o tabără cu copii de toate religiile. Așa că m-au bătut copii de toate religiile." *"Când eram [[copil]] îmi doream un cățel. Dar ai mei erau săraci. Așa că îmi cumpărară o furnică." *"Odată în copilărie am fugit de acasă. Reacția părinților mei a fost că au dat în chirie camera mea." *"Mama mea nu a vrut să mă alăpteze. A spus că mă iubește ca pe un prieten." *"Mama mea a avut rău de dimineață după nașterea mea." *"Odată m-au răpit. Mi-au tăiat un deget și l-au trimis tatălui meu. El a zis că nu este destulă dovadă." *"Am urât fiecare zi din școală. Eu am vrut doar să fiu învățat să citesc și să scriu, apoi să fiu lăsat în pace." *"La școală m-au dat afară din echipa de șah din cauza staturii." *"Am avut o bună relație, aș spune, cu părinții mei. Mă băteau foarte rar. De fapt, cred că m-au bătut o singură dată pe vremea copilăriei. Au început sfânta mamă de bătaie pe 23 decembrie 1942 și au încetat în 44', prin primăvară." *"Țin mult la acest ceas. Mi l-a vândut tatăl meu în ceasul morții." ==Dragoste și sex== *"Încă de mic mi-au plăcut femeile nepotrivite, când am văzut Albă-ca-Zăpada, toți s-au îndrăgostit de Albă-ca-Zăpada, eu lulea după Regina cea Rea!" *"Să mă însor cu X.? Nu, dacă nu îmi spune celelalte litere ale numelui ei." *"Sunt un amant atât de bun pentru că exersez mult de unul singur." *"E frumoasă dragostea între un bărbat și o femeie...dar e și mai frumos dacă omul este între bărbatul potrivit și femeia potrivită." *"Creierul este al doilea organ preferat de mine." *"Viața mea sexuală e un dezastru: ultima oară când am fost într-o femeie, a fost vizitând Statuia Libertății." *"A fi bisexual îți dublează șansele de a avea întâlnire sâmbătă seara." *"SONJA: Natasha, a iubi înseamnă suferință. Pentru a evita suferința, nu trebuie să iubești. Dar atunci suferi pentru că nu iubești. Așa că a iubi înseamnă suferință, a nu iubi înseamnă suferință, suferința înseamnă suferință. A fi fericit înseamnă iubire, așa că a fi fericit înseamnă suferință, așa că nefericirea înseamnă iubire, sau iubirea înseamnă suferință, sau suferință din prea multă fericire, sper că iei notițe." (Din "Love and Death", 1975) *"Diferența dintre moarte și sex e că moartea o poți înfrunta singur și nimeni nu te va lua peste picior."(Woody Allen, citat în "New York Tribune", 1975) *"Sexul fără iubire este o experiență goală. Dar, între experiențele goale, una dintre cele mai bune." *"Cred în sex și moarte: sunt amândouă experiențe de care numai o dată ai parte în viață." *"Cred că sexul între doi oameni este superb. Dar între cinci este fantastic." *"Dacă nu ar exista hoți de buzunar viața mea sexuală ar fi goală." *"Sexul este murdar? Doar dacă este făcut bine." *"Am o mare dorință de a mă întoarce în uter. Al oricui." *"SEXUL nu este un răspuns. SEXUL este o întrebare. DA este răspunsul." ==Moarte== *"Nu că mi-ar fi teamă de [[moarte]], dar aș prefera să nu fiu acolo când o să vină după mine." *"Nu-mi doresc obțin nemurirea prin filmele mele. Doresc să o obțin nemurind." *"Sunt lucruri mai rele decât moartea. Ai petrecut vreo zi cu un vânzător de asigurări?" *"Primul meu film era atât de prost, încât în șapte state americane a înlocuit pedeapsa cu moartea." *"Cele mai frumoase cuvinte din lume nu sunt TE IUBESC, ci E BENIGN." *"Nu mă îngrijorez pentru șase milioane de evrei, e doar că recordurile există pentru a fi depășite." ==Dumnezeu== *"Nu numai că nu există [[Dumnezeu]], dar încearcă să găsești un instalator în weekend." *"Dacă Dumnezeu mi-ar da un semn clar! De exemplu, făcând un depozit în numele meu într-o bancă elvețiană." (din "Without Feathers") *"Mulțumesc lui Dumnezeu, sunt ateu." *"YALE: Problema ta e că te crezi Dumnezeu. IKE: Ei bine, trebuie să mă modelez și eu după cineva." (din filmul "Manhattan") *"Am întrebat-o dacă ar putea aduce o soră pentru mine. Ea a făcut întocmai. Sora Maria Tereza. A fost o seară foarte lentă. Am discutat despre Noul Testament. Am rămas de acord că El era foarte bine crescut, fiind singur la părinți." *"Dacă vrei să-l faci să râdă pe Dumnezeu, împărtășește-i planurile tale de viitor." *"Pentru tine sunt ateu, pentru Dumnezeu o opoziție leală." *"Dumnezeu e mort, Marx e mort, și nici eu nu mă simt prea bine." *"Eram evreu, apoi m-am convertit la narcisism." (din "Scoop") ==Diverse== *"Politicienii au o etică a lor. Doar a lor. Și e un fir mai jos decât cea a unui maniac sexual." *"Mâncarea aici este groaznică. În plus, porțiile sunt extrem de mici. Seamănă mult cu sentimentele mele față de viață." (din "Anything Else") *"Se pare că lumea se împarte în oameni buni și oameni răi. Oamenii buni dorm mai bine...iar oamenii răi se pare că se bucură mult mai mult de orele în care sunt trezi." (Din "Side Effects") *"Anul acesta sunt o stea, dar la anul ce voi fi? O gaură neagră?" (1977) *"Am participat la un curs de citire rapidă și am citit ’Război și pace’ în 20 de minute. E vorba despre Rusia." *"Singurul meu regret în viață e că nu sunt altcineva." *"Înainte de a-mi lua rămas bun, vreau să vă transmit un mesaj pozitiv. Dar nu îl am. E același lucru dacă va las două mesaje negative?" *"Interesant, după anumiți astronomi moderni, spațiul este finit. Acesta este o bună consolare pentru acei dintre noi care nu își aduc aminte unde lasă lucrurile." *"Nu mănânc stridii. Mâncarea mea trebuie să fie moartă. Nu bolnavă sau rănită, moartă!" *"Americanii nu aruncă gunoiul, îl transformă în televiziune." *"Și dacă totul este o iluzie și nimic nu există? În acest caz, cu siguranță am plătit prea mult pentru covor." *"De ce avem zilele numărate si nu...literate?" *"DORIS: Tu nu ai valori. Întreaga ta viață e nihilism, e cinism, e sarcasm, e orgasm. HARRY: În Franța m-aș putea candida cu acest slogan și aș câștiga alegerile." (din "Deconstructing Harry") *"Mai mult decât în orice alt moment istoric, omenirea are înaintea o răscruce. O cale duce la disperare și lipsa oricărei speranțe. Cealaltă, la dispariție totală. Să ne rugăm pentru a avea înțelepciunea de a alege corect." ( din "Annie Hall") *"Când ascult prea mult Wagner, îmi vine să invadez Polonia." *"Dacă aștepți momentul potrivit, te întrec alții care nu așteaptă." *"Când vrei să stingi lumânarea altuia, te arzi la degete." *"Cine dă, trebuie să uite. Cine primește trebuie să-și aducă aminte toată viața." *"Viața nu imită arta, imită televiziunea proastă." *"Avantajul omului inteligent este că poate face pe prostul ori de câte ori are chef." *"Omul nu ajunge niciodată atât de bătrân încât să nu mai poată face încă o prostie." *"Un autobuz este o mașină în folosul cetățeanului, care nu-l așteaptă atunci când el fuge să-l prindă și merge ca melcul dacă el se grăbește". *"Dacă show-business-ul nu ar fi fost o afacere s-ar fi numit show-show" *Dacă mielul și lupul dorm împreună, mielul va suferi de insomnie." *"A avut o față ciudată. Interesant e că a fost o față." *"Fața lui a fost ca vocea lui Louis Amstrong." *"Cum să cred în Dumnezeu când chiar săptămâna trecută o mașina de scris electronică mi-a ciupit limba?" *"De șapte ani soacra mea ne vizitează de Crăciun. Anul ăsta facem schimbări: îi deschidem ușa." *"N-am să fiu membru la nici un club care m-ar primi pe mine ca membru." *"Nu-i important dacă există paradis sau nu, important este de când până când este deschis și cu ce autobuz putem ajunge acolo." *"Acasă eu sunt șeful, nevasta mea ia doar deciziile." *"Odată m-au întrebat dacă vreau să trăiesc mai departe în amintirea oamenilor, iar eu am răspuns: eu vreau să trăiesc mai departe în sufrageria mea." *"Probabil sunt încet. Nu demult m-a călcat o mașină care era împinsă de doi oameni." *"Am urât fiecare zi din școală. Eu am vrut doar să fiu învățat să citesc și să scriu, apoi să fiu lăsat în pace." *"Am fost într-un restaurant unde după fiecare felie a trebuit să plătesc D.S.A.O.: După salariul altor oameni." *"Câinele meu când și-a dat seama că seamănă cu mine s-a sinucis." *"Nu sunt așa normal precum arăt." *"Doar dacă îți place suferința vei fi fericit." ==Bibliografie== *Woody Allen – ''Getting even'' *Woody Allen – ''Without feathers'' *Woody Allen – ''Side effects''. *[http://www.woodyallen.com Situl oficial al lui Woody Allen (în engleză)] [[Categorie:Actori]] [[Categorie:Regizori]] [[Categorie:Atei]] hkk3k898p8jjo4ibjiowb6ja9n5qw76 0 1735 23345 22705 2024-11-05T08:04:49Z Gdaniel111 2926 legătură 23345 wikitext text/x-wiki [[File:Tennessee Williams NYWTS.jpg|thumb|Williams (1965)]] '''Tennessee Williams''' (n. 26 martie 1911, Columbus, SUA – d. 25 februarie 1983, New York City, SUA) {{este}} dramaturg american. ==Citate== *„Amintirea își permite anumite libertăți. Ea lasă anumite detalii la o parte și le exagerează pe altele, potrivit sentimentului de valoare a obiectelor pe care ea le atinge." *„Siguranța este un fel de [[moarte]]." *„A fi dezamăgit este un lucru, a fi descurajat este altul." *„Nu cred în păcatul originar și în vină. Pentru mine nu există răufăcători și nici eroi, ci numai căi juste sau eronate pe care ființa umană apucă, nu dintr-o hotărâre liberă, ci din necesitate sau influența unor factori care rămân de neînțeles, legați de eul său, condițiile de viață, ereditate etc." *„Norocul crede că ești norocos." ==Legături externe== {{wikipedia}}{{Ciot-oameni}} [[Categorie:Literatură]] [[Categorie:Scriitori americani]] kwkhgmhya242e1x7rbjx52dhgloouix 0 1737 23311 22637 2024-11-05T03:04:27Z Gdaniel111 2926 legătură 23311 wikitext text/x-wiki [[File:Emile Zola 1902.jpg|thumb|right|Zola (1902)]]Această pagină conține citate din '''Émile Zola'''. == Citate == * "Când tu n-o să mai ai nimic și ei or să aibă tot, copiii or să te azvârle pe gârlă." * "Cea mai înaltă datorie a omului este de a cruța animalele de cruzime." * "[[Moarte|Murim]] câte puțin în fiecare zi, trebuie să ne obișnuim cu asta." * "Arta nu are alte limite decât neputința artiștilor." * "În critica literară și artistică trebuie să-i imităm pe naturaliști: avem sarcina să găsim oamenii în spatele operelor, să reconstituim viața reală a societăților cu ajutorul unei cărți sau a unui tablou." == Legături externe == {{wikipedia}}{{Ciot-oameni}} [[Categorie:Scriitori francezi|Zola, Émile]] ivpm216iudd03kiaayos8ksltid1qua 0 1805 23325 21467 2024-11-05T05:05:27Z Gdaniel111 2926 legături, corecturi, wikizări 23325 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate din '''Victor Hugo'''. [[File:Victor Hugo by Charles Hugo, c1850-55.jpg|thumb|Victor Hugo]][[w:Victor Hugo|Victor Hugo]] - scriitor francez [1802-1885] == Citate == * „Am întâlnit cândva pe stradă un tânăr sărac foarte îndrăgostit. Cu pălăria roasă, cu haina jerpelită, cu pelerina prea strâmtă, cu pantofi rupți, prin care intra apa... și cu stele în suflet.” * „Orgoliul se află în noi ca o forță a răului.” * „După un eșec, planurile cele mai bine chibzuite par absurde.” * „Precauția este fiul cel mai mare al [[Înțelepciune|înțelepciunii]].” * „Râsul este soarele ce alungă iarna de pe chipul oamenilor.” * „Cărțile sunt prieteni reci, dar siguri.” * „A visa, asta-i fericirea; a aștepta, asta-i viața.” * „Datoria este un zeu care nu acceptă nici un ateu.” * „[[Om|Omul]] este o frontieră. Ființă dublă, marchează limita între două lumi. Dincoace de el, e creația materială, dincolo, misterul.” * „Poți rezista invaziei unei armate, dar nu și unei idei căreia i-a sosit timpul.” * „Muzica exprimă ceea ce nu poate fi spus și despre ce e imposibil a tăcea.” * „Pe lumea asta nimic nu vrea să meargă de-a-ndăratelea; toate tind să pășească înainte.” * „Alături de sublim, ca mijloc de contrast, grotescul este cel mai bogat izvor pe care natura îl poate oferi artei.”<ref name=":0">„''Cugetări''”, Victor Hugo, Ed. Albatros, Buc., 1982</ref> * „Asemeni unui mut care știe un secret, natura pare uneori că vrea să ne spună totul.”<ref name=":0" /> * „Cine nu crede în nimic este capabil de orice.”<ref name=":0" /> * „Corsica. O mică insulă care a făcut ca Franța să fie mare.”<ref name=":0" /> * „Frumusețea îmi provoacă mulțumire prin simplul fapt că e frumoasă.”<ref name=":0" /> * „Nu există motiv pentru care un surd care vorbește altui surd să se oprească.”<ref name=":0" /> * „Să nu cerem pasiunii logică”<ref name=":0" /> * „Fiecare cuvânt luat separat este asemeni unei mici orchestre, unde vocala este vocea și consoana este instrumentul. De aceea muzica instrumentală este specifică țărilor care au limbi consonante, adică țărilor din nord, și muzica vocală pentru țările vocalice, adică sudul. Germania, țara armoniei, are simfoniștii, Italia, țara melodiei, are cântăreții.”<ref name=":0" /> * „Nu poți împiedica drumul gândurilor, întocmai cum nu poți opri valurile mării să se întoarcă la țărm. Marinarii numesc asta reflux; vinovatul o numește remușcare. Dumnezeu răscolește deopotrivă sufletul omului și apele oceanului.” (''Mizerabilii'') * „Diamantele nu se găsesc decât în văgăunile întunecate ale pământului, iar adevărurile nu se găsesc decât în adâncurile cugetării.” (''Mizerabilii'') * „Sunt în lumea asta două ființe care tresar din adâncuri: mama care-și găsește copilul și tigrul care-și găsește prada." (''Mizerabilii'') * „Una din urmările virtuții e trufia. E între ele o punte făurită de diavol.” (''Mizerabilii'') * „Ideal, absolut, desăvârșire, infinit – cuvinte întru totul la fel.” (''Mizerabilii'') * „Să îndrăznești, acesta e prețul progresului!” (''Mizerabilii'') * „Lumina zorilor, când răsare, îndrăznește. Să încerci, să sfidezi, să stăruiești, să fii statornic, să-ți fii credincios ție însuți, să te iei la trântă cu destinul, să uimești dezastrele cu sângele tău rece, să înfrunți puterea nedreaptă, să insulți biruința care s-a îmbătat, să nu-ți pierzi cumpătul și să ții piept.” (''Mizerabilii'') == Note == <references /> == Legături externe == {{wikipedia}} [[Categorie:Scriitori francezi|Hugo, Victor]] bffzwqw4lxepk2kruhrky0itb0l2ip5 0 1816 23315 22136 2024-11-05T03:28:59Z Gdaniel111 2926 legătură 23315 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate din '''William Faulkner'''.[[File:Carl Van Vechten - William Faulkner.jpg|thumb|William Faulkner (1954)]] [[w:William Faulkner|William Faulkner]] - scriitor american. == Citate == *"Pentru mine, [[Om|omul]] e întotdeauna învingător, chiar dacă-i grav rănit, muribund." *"El se socotea slujitorul involuntar al fatalității în care credea că nu crede." *"Un catâr va munci zece ani de bună voie și răbdător pentru tine, pentru privilegiul de a te lovi o dată." *"Este păcat că singurul lucru pe care un om îl poate face opt ore este să muncească. Nu poate să mănânce opt ore; nu poate să bea opt ore; nu poate să facă dragoste opt ore." *"Refuz să cred în sfârșitul omului. El este nemuritor nu pentru că numai el dintre toate creaturile are o voce inepuizabilă ci pentru că are un suflet, un spirit capabil de compasiune, sacrificiu și suferință." *"Omul trebuie să acționeze așa cum l-a învățat țara în care s-a născut." *"Cel mai trist în dragoste este nu numai că dragostea nu durează pentru totdeauna, dar că și disperarea pe care o cauzează este ușor dată uitării." == Legături externe == {{Wikipedia}}{{Ciot-oameni}} [[Categorie:Scriitori americani|Faulkner, William]] mljjj0w8atwz27o0qy6wyvwn8yjbz7p 0 1926 23306 21731 2024-11-05T02:37:16Z Gdaniel111 2926 legătură 23306 wikitext text/x-wiki [[File:D'après_Nicolas_de_Largillière,_portrait_de_Voltaire_(Institut_et_Musée_Voltaire)_-002.jpg|thumb|right|]] [[w:Voltaire|Voltaire]] - scriitor și filosof francez. == Surse cunoscute == * Pasiunile sunt vânturile care umflă pânzele corăbiei: uneori o scufundă; dar fără ele corabia n-ar putea merge. ** ''Zadig sau Destinul'' == Nesortate == * Cine își limitează dorințele este întotdeauna de-ajuns de bogat. * Ne iubim semenii pentru binele pe care li-l facem și nu-i suferim pentru răul pe care li-l cășunăm. * Iubește adevǎrul, dar iartǎ greșeala. * Secretul de a-i plictisi pe alții este de a spune totul. ** ''Variantă:'' Vrei să plictisești pe cineva? Spune-i tot ce știi. * A voi și a acționa înseamnă a fi liber. Libertatea este sănătatea sufletului. * Este întristător că adeseori pentru a fi bun patriot, unii își închipuie că trebuie să fie inamicii restului omenirii. * Pleacă din viață ca de la ospăț, mulțumind gazdei și pregătindu-te de ducă. * Valoarea omului se măsoară după greutățile biruite de el. * Când poporul începe sǎ raționeze totul e pierdut. * Rasa umanǎ este singura care știe cǎ va muri, și știe aceasta numai prin intermediul experienței sale. Un copil luat și dus pe o insulǎ pustie nu va avea o mai bunǎ idee despre moarte decât un câine. * Arta medicinei constǎ în a-l distra pe pacient, în timp ce natura îi vindecǎ boala. * Medicul este un fel de chimist care introduce medicamente despre care el cunoaște puțin într-un corp pe care îl cunoaște și mai puțin. * Cine este marele înșelǎtor? Doctorul. Și marele înșelat? Pacientul. * Cea mai mare consolare a vieții este sǎ spui ceea ce altul gândește. * Netrebnicii au complici, voluptoșii au tovarǎși în desfǎtǎrile lor, profitorii au asociați, politicienii trǎiesc în clicǎ, un tipic pierde-varǎ are relații, prințesele au amanți, numai cei virtuoși au prieteni. * Soarta națiunilor a depins adesea de buna sau proasta digestie a primului ministru. * Un guvern trebuie sǎ aibǎ și pǎstori și mǎcelari. * Toatǎ istoria veche, pentru cei care știu remarca aceasta, nu este decât o ficțiune acceptatǎ. * Istoria nu este nimic mai mult decât un tablou de crime și nenorociri. * Sunt douǎ lucruri pentru care animalele pot fi invidiate: nu știu nimic despre relele care li se vor întâmpla și nu știu ce vorbesc oamenii despre ele. * Crima își are eroii ei, greșeala își are martirii ei. * Dați-ne legi clare și precise, de neschimbat; a interpreta legile este aproape același lucru cu a le corupe. * Ce este nebunia? Sǎ ai percepții greșite și totuși sǎ pretinzi cǎ raționezi corect. * [[Oameni|Omul]] folosește gândirea numai pentru a-și justifica greșelile și vorbește numai pentru a-și ascunde gândirea. * Dacă Dumnezeu nu ar exista, ar trebui inventat. * Dumnezeu nu e în fruntea celor mai bune batalioane, ci a celor mai buni trǎgǎtori. * Credința constǎ în a crede ceea ce este peste puterea rațiunii. Nu este suficient sǎ crezi într-un lucru care este posibil. * Îi datorǎm respect faptului de a trǎi și trebuie sǎ fim onești cu gândul cǎ vom muri. * Superstiția aprinde întreaga lume, filozofia o stinge. * Cartea e un univers secret creat de un om înzestrat cu geniu. ===''Maxime și cugetări''=== PROFESIUNE DE CREDINȚĂ: "Dau aici, fără îndoială, sfaturi bune. Să le fi urmat eu, oare? Vai, nu!" * Am nevoie de aprobarea oamenilor cinstiți și a cititorilor imparțiali. * Arată-mi greșelile: le voi îndrepta. * Coboară din înaltul cerurilor, strălucit Adevăr. Răspândește-ți măreția asupra scrierilor mele. * Nu judec oamenii după ce au murit decât prin operele lor, restul nu mai are nicio însemnătate pentru mine. * Nu mă apăr; eu apăr pe cei care au murit slujindu-și patria, sau pe cei care au înălțat-o prin cultură. NATURĂ: "Eu sunt marele tot". * Ceea ce numim natură nu este altceva decât o artă puțin cunoscută. * Marea carte a naturii nu poate fi contrafăcută. * Natura nu e fertilă, e fecundă. * Totul este determinat de natură. * Natura se schimbă sub ochii noștri. * Atracția este marele resort care mișcă întreaga natură. *Au fost necesare secole pentru a cunoaște o părticică din legile naturii. * În timp ce pe furnicarul nostru ne luăm la harță, preț de o zi, pentru un fir de pai, universul se rotește fără încetare, potrivit unor legi eterne și imuabile, care conduc și atomul numit pământ. * Totul ne previne că materia are mai multe proprietăți decât cele pe care le cunoaștem. * Acest mic glob care nu este decât un punct, se rostogolește în spațiu, ca atâtea alte globuri; suntem pierduți în această imensitate. * Elementele naturii, oamenii, animalele, toate sunt în luptă. * Mii de contraste ni se înfățișează adesea...ele există în natură și nu ne uimesc mai mult ca o zi frumoasă urmată de furtună. * Și la animale ca și la oameni, cei mari înghit pe cei mici. * Cu cât natura a făcut mai mult pentru noi, cu atât noi facem mai puțin pentru ea. * Natura e neistovită/ Iar zeul care o întinerește/ E munca neobosită. * Natura îi înzestrează pe oameni cu tot felul de aptitudini; este necesar ca aceste aptitudini să fie susținute și verificate. * Omul se deosebește de animale întrucât caută aprobarea semenilor săi și această înclinație reprezintă sursa talentelor și virtuților. * Pentru ca omul să se ridice deasupra vieții animale, a fost nevoie nu numai de o perioadă de timp considerabilă, dar și de împrejurări fericite. * Probabil că specia umană a viețuit vreme îndelungată fără să poarte veșminte. * Omul pare la locul lui în mijlocul naturii. * Mă întreb de ce oare natura a lăsat pradă animalele - creația ei - tuturor bolilor îngrozitoare, întovărășite mai întotdeauna de febră; de ce și cum atâta dezordine alături de atâta ordine, atâta distrugere alături de atâta creștere și dezvoltare. Această dificultate îmi dă adesea febră. * Natura i-a dăruit omului înclinația spre milă și puterea de a înțelege realitatea. * Eu cred că oamenii au stricat puțintel natura, pentru că ei nu s-au născut lupi și totuși s-au făcut lupi. * Natura îi face pe oameni elocvenți în împrejurări însemnate și în marile pasiuni. * Natura este învățătorul nostru, al tuturora deopotrivă. OM: "Nu ne îndoim că suntem materie, că simțim și gândim". * A fost necesar să treacă treizeci de secole pentru a cunoaște ceva din structura omului.Ar trebui o veșnicie pentru a ști câte ceva despre sufletul său. Nu este nevoie decât de o clipă pentru a-l ucide. * E o nenorocire legată de condiția umană că, în ciuda dorinței noastre de a ne conserva, ne distrugem unii pe alții cu mânie și sminteală. * Natura omului posedă cel mult o duzină de caracteristici cu adevărat comice purtând sigiliul unor trăsături fundamentale. * Să nu voim să trecem dincolo de limitele noastre. * Înclinațiile, caracterul oamenilor se deosebesc tot atât cât clima și felul de guvernământ sub care trăiesc. * Vârsta slăbește caracterul. * Toate pasiunile se sting odată cu vârsta noastră. Amorul propriu niciodată. /Acest lingușitor este un tiran, teme-te de farmecele lui/Și trăiește cu el fără să te înrobești. * Elogiul nu trece de ușa încăperii în care se discută, în timp ce calomnia își desface aripile și zboară până la urechile miniștrilor. * În fiecare om sălășluiește o groază față de dispreț tot atât de folositoare pentru conservarea societății și progresul artelor precum foamea și setea pentru conservarea vieții. * Deosebiți emulația de invidie:/Una duce la glorie, cealaltă la rușine;/Una nutrește talentul/ Iar cealaltă otrăvește inima. * Cel mai greu lucru e să îmbini rațiunea cu entuziasmul. * Se știe că excesul e primejdios în orice domeniu, în abținere ca și în lăcomie. * Fluviile nu curg spre mare cu atâta repeziciune precum oamenii spre greșeală. * Cel mai crud dintre toate viciile/Și totodată cel mai îndârjit în capriciile lui întunecoase,/ Invidia împlântă în inimă o săgeată otrăvită;/Ea este un adevărat călău pentru spirit. * Orice om de bine trebuie să aspire la înțelepciune, fără să se fălească că este filozof. * Cei infinit de mici au o mândrie infinit de mare. * Orgoliul se vădește printr-o înfățișare semeață; este cel mai sigur mijloc de a te face urât și cusurul care trebuie corectat cu cea mai mare grijă la copii. * Politețea este pentru spirit/ Ceea ce grația este pentru chip:/Ea este imaginea delicată a unei inimi bune;/Iar bunătatea este de toți îndrăgită. * Soarta îi face pe oameni prevăzători. * Când albinele se războiesc într-un stup, nu trebuie să te apropii. * Oamenii superiori altora prin talente se apropie de ei aproape totdeauna prin slăbiciuni. * A-ți spune răspicat părerea înseamnă să nu te temi; a ți-o spune sincer, înseamnă a te purta deschis și nobil. * Trebuie reprimată semeția și nu îndrăzneala înțeleaptă, fără de care spiritul uman nu poate triumfa. * Cine face paradă de noblețe nu este decât un vanitos. * Ce este virtutea? a face bine semenului tău. * Cu cât un om e mai de treabă, cu atât trebuie să se supună mai mult legilor. În felul acesta se dă un exemplu vicioșilor care au respect față de un frâu pe care virtutea și l-a pus singură. * Fără aplecare naturală virtutea se dobândește greu;judecata o împuternicește, iar acțiunile cinstite se convertesc în deprindere, aidoma unui exercițiu în care te-ai dedat zilnic. * Virtutea poate fi apanajul tuturor guvernelor și al tuturor condițiilor sociale; se vădește mai degrabă sub o conducere calmă...decât sub o guvernare vijelioasă, unde spiritul de grup inspiră și justifică toate crimele. * Virtutea presupune libertate, după cum deplasarea unei greutăți, forță activă. VIAȚĂ: "Viața este prea scurtă, timpul prea prețios ca să spui lucruri nefolositoare". * Aceasta e viața, să o mărturisim/ Fiecare are un spiriduș care îl poartă mereu/ De la supărări la bucurii/ Atârn întrutotul și fără voia mea/De cele cinci simțuri. * Când ai ajuns odată în mijlocul apei să te mâne din spate vântul cel bun, atunci nu mai trebuie decât să te lași dus. * În marele joc al vieții începi prin a fi înșelat și sfârșești pri a fi cel care înșeală. * Îți propun adevărul, libertatea și virtutea, singurele trei lucruri pentru care merită să trăiești. * Muritori, vreți să îndurați viața? Uitați și vă bucurați. * Uite: pune pe fiecare călător să-și povestească viața și dacă s-o găsi măcar unul care să nu-și fi blestemat de nenumărate ori zilele și care să nu-și fi spus lui însuși că e cel mai nenorocit om din lume, să mă arunci în apă cu capul în jos. * Viața este organizare având capacitatea de a simți. * Viața este un copil care trebuie legănat până adoarme. * Viața este un vis. * Viața noastră este un punct, durata noastră o clipă, globul nostru un atom. * Cei răi nu au decât părtași; voluptoșii, tovarăși de orgii; oamenii de afaceri, asociați; oamenii politici adună pe nemulțumiți; cei mai mulți dintre oameni fără ocupație au relații; principii au curteni; doar virtuoșii au prieteni. [[Categorie:Scriitori francezi]] [[Categorie:Filozofi]] nl3g8xc316b60app0bw5lnxmgmhg57n 0 2096 23327 14533 2024-11-05T05:46:36Z Gdaniel111 2926 legătură 23327 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate din '''Vasile Băncilă'''. [[w:Vasile Băncilă|Vasile Băncilă]] (n. 1 ianuarie 1897, Braila - d. 10 iunie 1979) a fost pedagog, filosof și eseist român. == Citate == * "Admiri pe cineva când îi suporți calitățile. [[Iubire|Iubești]] pe cineva când îi suporți defectele" (''Aforisme și para-aforisme'', Ed. Marineasa, Timișoara, 1993) * "Morala comună te obligă uneori să fii imoral într-o direcție pentru ca să fii mai moral în alta! E una din complicațiile vieții cel mai greu de suportat." (''Aforisme și para-aforisme'', Ed. Marineasa, Timișoara, 1993) * "Prostiile de dimensiuni mari nu încap în mintea proștilor, de aceea ele devin apanajul oamenilor inteligenți." (''Aforisme și para-aforisme'', Ed. Marineasa, Timișoara, 1993) * "Răul se impune vieții prin șantajul mai răului. El are acest sadism: de a se face acceptat prin amenințarea cu mai răul." (''Aforisme și para-aforisme'', Ed. Marineasa, Timișoara, 1993) * "Uraganele ridică la mari înălțimi pleava și gunoaiele. Și atunci acestea se cred personaje istorice" (''Aforisme și para-aforisme'', Ed. Marineasa, Timișoara, 1993) == Legături externe == {{Wikipedia}}{{Ciot-oameni}} [[Categorie:Filozofi români|Băncilă, Vasile]] 4ldytbdqle48acnhtrkcaey393divcj 0 2582 23310 14553 2024-11-05T03:01:50Z Gdaniel111 2926 legătură 23310 wikitext text/x-wiki '''Ștefan Cazimir''' este un critic literar, istoric literar român de origine evreiască. == Citate == *''Ca o trăsătură comună primelor două comedii caragialești se poate reține faptul că ele întreprindeau studiul vanității în cadrele fixate acesteia de mediocritatea situației sociale. Prin abordarea unei zone mai înalte, aceea a elitei politice provinciale, Scrisoarea pierdută marchează o schimbare și îmbogățire a perspectivei, prilej de a descoperi aspecte și semnificații noi. Dacă la personajele comediilor anterioare posibilitatea și dorința de a-și depăși mediul erau limitate sau inexistente, condiția eroilor Scrisorii pierdute se distinge, dimpotrivă, printr-un acces mai liber la treptele superioare ale ierarhiei social-politice și legat de aceasta printr-o puternică dezvoltare a instinctelor de parvenire. În Noapte furtunoasă, vanitatea ne apăruse mai ales ca automulțumire. În Conul Leonida, ca autoînșelare. În Scrisoare pierdută, ea devine cel mai adesea sinonim cum ambiția. Această pornire, pe care Noapte furtunoasă o prezentase numai în infrastructura unor personaje, ocupă acum primul plan al atenției, deoarece noul cadru a făcut din ea corolarul mai tuturor vanităților individuale și mobilul de bază al întregii acțiuni. Pentru desfășurarea ei, momentul ales de Caragiale a fost în chip necesar unul de maximă încordare a ambițiilor, care se măsoară și se definesc reciproc, stabilind o dată cu aceasta cele mai însemnate repere de caracter.'' *''Prima impresie pe care o comunică lectura schițelor lui [[Ion Luca Caragiale|Caragiale]] este aceea a unui univers de infinită varietate, guvernat însă de o lege unică. Pentru că fiecare bucată în parte are farmecul unei miniaturi finisate desăvârșit, iar toate împreună capătă valoarea ansamblului pitoresc și coerent, în care detaliile nu se dizolvă, ci se încarcă de noi sensuri, prin efectul relevator al perspectivelor conjugate. Diversitatea peisajului uman îngăduie și chiar impune scurtarea lui din mai multe unghiuri, pentru a determina principalele incidențe de lunii care concură la definirea imaginilor alcătuitoare. Ceea ce trebuie subliniat de la început este că însușirea unității nu reprezintă un simplu rezultat al contemplării ulterioare, ci decurge anume din proiectele scriitorului, urmărite de el cu deplină consecvență”.'' == Legături externe == {{wikipedia|Ștefan Cazimir}} [[Categorie:Critici literari]] [[Categorie:Români]] 7ycus3r0r0b8894cdwkan5o309bvofm 0 2604 23335 22588 2024-11-05T06:40:03Z Gdaniel111 2926 legătură 23335 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate ale lui '''Traian Băsescu'''.[[Fișier:Traian Băsescu (13564667685) (cropped).jpg|miniatura|Traian Băsescu (2014)]] [[w:{{PAGENAME}}|{{PAGENAME}}]] - fostul președinte al României. == Citate == * După declarația de condamnare a regimului [[Comunism|comunist]], m-am simțit cu conștiința împăcată. Până când am devenit președinte, am știut ce s-a întâmplat în perioada comunistă așa cum știa fiecare român, dar din informații disparate sau dintr-o carte. Realitățile funcției de președinte mi-au probat însă necesitatea unei astfel de analize, a unui astfel de raport și necesitatea unei astfel de incriminări a perioadei comuniste din România. Susțin fără rezerve raportul comisiei prezidențiale conduse de Vladimir Tismăneanu. Raportul {{este}} supus unei încercări de discreditare fără să fi fost citit și acest lucru {{este}} făcut de mulți oameni importanți din punctul de vedere al prezenței lor publice pentru că ei înșiși sunt reminiscențe ale sistemului comunist. Reminiscențe în mentalitate, pentru că nu putem spune că puteam avea un nou popor în 17 ani! Acesta este poporul român, cu istoria lui, cu realitățile lui, și {{este}} supus, prin voința lui, unui proces de transformare. Dar au rămas pilonii solizi ai comunismului, care se manifestă în presă, în viața politică, la toate televiziunile și în foarte multe instituții. - (20 decembrie 2006). * Iarna nu-i ca vara. * Nu aș vrea să îi văd pe cei care astăzi au considerat că nu trebuie să vină la o discuție, împiedicându-mă până la urmă să îmi realizez o atribuțiune constituțională, aceea de a media soluții politice pentru probleme majore. Nu aș vrea să îi văd cu unghiuțele zgâriind în poarta Cotroceniului când se vor face guverne. Ar fi bine să stea unde au stat și astăzi. - (29 noiembrie 2007). *Cine este responsabil în analiza noastră pentru ce se întâmplă acolo: primii, teroriștii care și acum ocupă Donențk și Lugansk și, în mod egal, responsabilitatea aparține Federației Ruse, pentru că, îmi pare rău să o spun și am responsabilitatea greutății acestor afirmații, Federația Rusă a devenit un partener al acestor teroriști prin sprijin politic, sprijin cu personal calificat, sprijin cu armament de toate categoriile, inclusiv armament greu.<ref>[http://www.mediafax.ro/politic/basescu-rusia-e-partenerul-teroristilor-in-operatiunea-legata-de-uciderea-a-298-de-persoane-ue-putea-face-mai-mult-privind-conflictul-din-ucraina-12950905 Băsescu: Rusia e partenerul TERORIȘTILOR în operațiunea legată de uciderea a 298 de persoane. UE putea face mai mult privind conflictul din Ucraina]'', ''Mediafax.ro'', 21/7/2014.''</ref> == Note == <references/> == Legături externe == {{Wikipedia}}{{DEFAULTSORT:Băsescu, Traian}} [[Categorie:Politicieni]] [[Categorie:Politicieni români]] [[Categorie:Români]] 6jfg3wxxzuwbrxix09ml71d26dvtufl 23336 23335 2024-11-05T06:41:12Z Gdaniel111 2926 categorii redundante 23336 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate ale lui '''Traian Băsescu'''.[[Fișier:Traian Băsescu (13564667685) (cropped).jpg|miniatura|Traian Băsescu (2014)]] [[w:{{PAGENAME}}|{{PAGENAME}}]] - fostul președinte al României. == Citate == * După declarația de condamnare a regimului [[Comunism|comunist]], m-am simțit cu conștiința împăcată. Până când am devenit președinte, am știut ce s-a întâmplat în perioada comunistă așa cum știa fiecare român, dar din informații disparate sau dintr-o carte. Realitățile funcției de președinte mi-au probat însă necesitatea unei astfel de analize, a unui astfel de raport și necesitatea unei astfel de incriminări a perioadei comuniste din România. Susțin fără rezerve raportul comisiei prezidențiale conduse de Vladimir Tismăneanu. Raportul {{este}} supus unei încercări de discreditare fără să fi fost citit și acest lucru {{este}} făcut de mulți oameni importanți din punctul de vedere al prezenței lor publice pentru că ei înșiși sunt reminiscențe ale sistemului comunist. Reminiscențe în mentalitate, pentru că nu putem spune că puteam avea un nou popor în 17 ani! Acesta este poporul român, cu istoria lui, cu realitățile lui, și {{este}} supus, prin voința lui, unui proces de transformare. Dar au rămas pilonii solizi ai comunismului, care se manifestă în presă, în viața politică, la toate televiziunile și în foarte multe instituții. - (20 decembrie 2006). * Iarna nu-i ca vara. * Nu aș vrea să îi văd pe cei care astăzi au considerat că nu trebuie să vină la o discuție, împiedicându-mă până la urmă să îmi realizez o atribuțiune constituțională, aceea de a media soluții politice pentru probleme majore. Nu aș vrea să îi văd cu unghiuțele zgâriind în poarta Cotroceniului când se vor face guverne. Ar fi bine să stea unde au stat și astăzi. - (29 noiembrie 2007). *Cine este responsabil în analiza noastră pentru ce se întâmplă acolo: primii, teroriștii care și acum ocupă Donențk și Lugansk și, în mod egal, responsabilitatea aparține Federației Ruse, pentru că, îmi pare rău să o spun și am responsabilitatea greutății acestor afirmații, Federația Rusă a devenit un partener al acestor teroriști prin sprijin politic, sprijin cu personal calificat, sprijin cu armament de toate categoriile, inclusiv armament greu.<ref>[http://www.mediafax.ro/politic/basescu-rusia-e-partenerul-teroristilor-in-operatiunea-legata-de-uciderea-a-298-de-persoane-ue-putea-face-mai-mult-privind-conflictul-din-ucraina-12950905 Băsescu: Rusia e partenerul TERORIȘTILOR în operațiunea legată de uciderea a 298 de persoane. UE putea face mai mult privind conflictul din Ucraina]'', ''Mediafax.ro'', 21/7/2014.''</ref> == Note == <references/> == Legături externe == {{Wikipedia}}{{DEFAULTSORT:Băsescu, Traian}} [[Categorie:Politicieni români]] 3r9chd1pabng5m1imkbzttm2ezofvtb 0 2639 23333 14527 2024-11-05T06:27:38Z Gdaniel111 2926 legături 23333 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate din '''Tudor Vianu'''. == Citate == === Despre Barbu Ștefănescu Delavrancea === :''„În cele mai multe din nuvelele sale, chiar în acele de tip realist, [[Barbu Ștefănescu Delavrancea|Delavrancea]] se reprezintă pe sine, narează împrejurări de-ale sale sau încarnează conflicte sufletești proprii. Fondul inspirației sale rămâne deci liric, deși mijloacele sunt adeseori acele ale analizei și ale observației obiective. Chiar când i se întâmplă să pună în picioare o figură cu totul deosebită de sine, el o face din punctul de vedere al valorificărilor personale. În Sultănica, în Zobie, în Milogul participarea înduioșată a scriitorului la soarta eroilor săi creează atmosfera lirică a narațiunii. În Domnul Vucea, meschinăria abuzivă a institutorului de altădată este resimțită din unghiul propriei copilării care a avut să sufere de pe urma ei. Poate o singură dată Delavrancea a ieșit din sine însuși, construindu-și povestirea din date exclusiv obiective, fără amestecul materialelor furnizate de sentimentul și aprecierea sa. În acel moment, Delavrancea și-a scris capodopera: nuvela Hagi-Tudose. Caracterul eroului este construit din dialogul personagiilor cari au de-a face cu el sau din vorbele și faptele sale. De la Alexandrul Lăpușneanul al lui C. Negruzzi nimeni nu mai aplicase cu aceeași consecvență norma impersonalității, dar spre deosebire de Negruzzi și, în acord cu noua estetică realistă, Delavrancea își vede personagiile în atitudini individualizate, pe care le descrie cu minuție (...).'' :Când cititorii se retrag și scena rămâne a fi stăpânită exclusiv de către Hagiu, povestitorul se întoarce în trecut pentru a ni-l prezenta pe erou în momentele tipice ale vieții sale, lucrând trăsături convergente, arătându-ni-l de pildă pe Hagiu cum reacționează față de nevoia de a se hrăni și de a se încălzi, cum rezolvă problema căsătoriei, cum se comportă în negoțul său, ce atitudine religioasă are“.'' === Despre Alexandru Odobescu === :''„[[Alexandru Odobescu]] a fost unul dintre cei mai de seamă scriitori și învățați români ai secolului al XIX-lea și una din figurile cele mai atrăgătoare ale generației lui. Intrând în viață cu oamenii de la 1848, el a primit din îndemnurile acelei vremi și a păstrat de-a lungul întregii lui activități, aspirația de a întemeia societatea românească pe baze noi și mai departe, un patriotism ardent, o mare iubire pentru tot ce a fost curat, drept și frumos în trecutul țării și o încredere nezguduită în viitorul ei. Înălțimea și puritatea iubirii sale de țară și de poporul ei îl alătură pe Odobescu de N. Bălcescu, de care îl leagă de altfel nu numai comunitatea idealurilor lor naționale și sociale, mai ales în anii tinereții, dar și o mulțime de alte aplecări intelectuale și artistice”.'' === Despre Perpessicius === :''„Nimeni nu va mai putea studia pe Eminescu, istoria și conexiunile fiecăreia din operele lui, geneza și ecourile lor în istoriografia și critica literară, fără să pornească de la ediția critică a lui [[Perpessicius]].“'' == Legături externe == {{Wikipedia|Tudor Vianu}} [[Categorie:Critici literari|Vianu, Tudor]] f16d8ho9lav9xunhgv0angvo6r74wj2 0 2642 23312 14550 2024-11-05T03:08:45Z Gdaniel111 2926 legătură 23312 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate din '''Zoe Dumitrescu-Bușulenga'''. == Citate == *Despre [[Barbu Ștefănescu Delavrancea]]: :„A vrut să îmbine istoria cu «eternul» omenesc. Și în acest scop nu se putea duce la altă școală mai frumoasă decât la aceea a lui Shakespeare, marele zugrav al istoriei și al veșnicelor patimi omenești, maestrul și modelul tuturor romanticilor. Ceea ce l-a prins și l-a interesat mai mult la Shakespeare a fost suflul tragic, semnificația generală a personajelor și adâncimea lor umană, unele procedee de compoziție. Delavrancea n-a lăsat însă nimic netrecut prin ființa sa creatoare; materialul parcurs a lăsat urme în el, dar el a reacționat cu totul personal și original și mai ales în spiritul culturii naționale, la impulsurile pe care drama shakesperiană i le-a sugerat. :Nu încape îndoială că nu poate fi vorba de influențe shakesperiene masive în paginile trilogiei. Tripticul istoric se desfășoară, în cea mai mare parte, conform adevărului istoric sau tradiției populare, care prelungește în rândurile posterității figuri și reputații consacrate, și conform specificului național care conferă evocărilor farmecul și pitorescul autohton, dar se simte în unele scene, în unele figură, câte o străfulgerare de model shakesperian, reminiscență a unei lecturi recente sau a unui contact mai vechi, dar predilect și deci prelungit al lui Delavrancea cu opera marelui englez. Așa cum spunea și Victor Eftimiu, ecourile se simt, mai puternice sau mai slabe în toate piesele trilogiei, în ''Apus de soare'', ca și în ''Viforul'' și în ''Luceafărul''. :''Apus de soare'', unde Ștefan apare tragic în apoteoză, dominând cu personalitatea lui copleșitoare scena și istoria, și strivind în consecință personajele celelalte, așa încât ele nu mai pot via dramatic, eroul e profund diferit de marile figuri istorice făurite de Shakespeare. Așa cum arată Ion Trivale, el nu e un Henric V aclamat de popor și lipsit de contradicții lăuntrice, nu e un Richard II dramatic din cauza slăbiciunii, nici un Cezar puternic, dar neuman și lipsit de măreție personală. Ștefan e marele domn prin voința unanimă a Moldovei, șeful de stat care a condus cu înțelepciune vreme de 47 de ani țara, eroul neînfricat și drept, autocratul care, dintr-o viziune superioară a necesităților țării, încearcă să-și prelungească voința după moarte. Dar trupul e șubred și nu mai ascultă, și tragedia domnului începe în momentul când el își dă seama că în lipsa persoanei lui fizice, voința lui uriașă nu va mai fi respectată. Măreția lui Ștefan e reală și completă; lui nu i se pot cunoaște slăbiciuni omenești. Până și dușmanii lui sunt siliți să-i recunoască măreția. Cine sunt dușmanii domnului? Sunt dușmanii voinței lui, trei boieri, care complotează împotriva ei: paharnicul Ulea, stolnicul Drăgan, jitnicerul Stavăr. Dar pentru că acea voință n-ar urmărit și nu vrea decât binele Moldovei, conspiratorii sunt odioși. :Pe boierii conspiratori din ''Apus de soare'' îi supără tocmai mărirea lui Ștefan. Paharnicul Ulea spune: «Bietul Domn! Mare a fost că de mărirea lui nu mai sufla nici un boier ...», iar într-un schimb de replici, în actul III, stolnicul Drăgan și jitnicerul Stavăr încearcă și ei să afle cusururi domnului“. *Despre George Coșbuc: :„Intenția compunerii unor vaste lucrări epice inspirate din literatura populară l-a dus pe Coșbuc la realizarea doar a unor fragmente (deși remarcabile ca poeme de sine stătătoare), precum ''Nunta Zamfirei'' sau ''Moartea lui Fulger'', înfățișând concepția de viață tradițională, moravurile pitorești ale unei lumi românești străvechi, în care granițele dintre mitic și istoric, dintre real și fabulos, dispăreau și basmul devenea dimensiune a vieții. Pe de altă parte, poetul țăran celebra istoria mai veche și mai nouă a neamului său în episoadele care-i păreau cele mai reprezentative, de la întemeierea țărilor române și până la războiul de independență din 1877. Iar poezia socială culminează cu strigătul făcut vers de Noi vrem pământ, concentrare a aspirațiilor seculare de dreptate națională și socială nutrite de țărănime și spuse cu vehemența celor ajunși la capătul puterilor și așteptărilor. :Calmă, obiectivă, solară, lirica erotică a lui Coșbuc vine din aceeași lume de sentimente puternice, trăite cu intensitate, a satului. Poetul o cunoaște bine: personajele i-au fost familiare încă din copilărie. Dragostea este deci atributul nedespărțit al tinereții, de aceea hârjoana, joaca ei, dă poeziei lui Coșbuc cea mai bogată substanță. Mișcările sufletului nu sunt prea multe, oamenii satului sunt adânci și simpli, gesturile lor tradițional previzibile, anecdotica nu prea variată. După trezirea unui anumit presentiment adolescentin al iubirii (''La oglindă''), începe căutarea. Fata îl caută pe flăcău, flăcăul aleargă după fată (Rea de plată, Supțirica din vecini, La pârâu, Scara etc.) și totul se petrece într-un adevăr, într-o luminozitate rară. O undă de senzualitate curată, învăluită în decență și glumă, respiră toată poezia de dragoste, al cărei eroi sunt frumoși și senini și simpli ca niște făpturi ale antichității clasice, ca niște păstori din opera lui Longos. Jocul dragostei este un fel de rit natural, îndeplinit cu o șăgalnică participare și rezervă de către fete și flăcăi. Și Coșbuc construiește în poezia lui fragmente ca de frize alexandrine, cu încântătoare basoreliefuri de viață țărănească. Și nimic nu e forțat, și nimic nu e schimbat. Selecția a operat bine, eficient, episoadele bucuriei în dragoste sunt rotunjite și pline. :Jocul iubirii are însă și clipele lui de umbră: mânii, certuri, reproșuri, obstacole, psihologice ori chiar sociale. Și dragoste învrăjbită e o pagină edificatoare pentru suferința iubirii, care însă se rezolvă în soarele reconcilierii. Uneori, sfârșitul sugerează culmea deznădejdii, ca în Cântecul fusului, structură poetică ce pare inspirată dintr-o veche specie a liricii europene, datând din Evul Mediu.“ == Legături externe == {{Wikipedia|Zoe Dumitrescu Bușulenga}} [[Categorie:Critici literari|Dumitrescu Bușulenga, Zoe]] 7ch2ffwum5atkpyw2try1gi6weprhu3 0 2651 23338 14520 2024-11-05T06:59:02Z Gdaniel111 2926 legătură 23338 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate din '''Titu Maiorescu'''. == Citate == === Despre George Coșbuc === :„Mai presus de toți stă incontestabil marele talent al poetului Coșbuc. Că s-a putut forma un asemenea poet în Transilvania (și relativ format, precum apare astăzi, ne-a venit el în 1890 de la Sibiu), este dovada cea mai sigură despre transmiterea și reînvierea mișcării literare în ceilaltă parte a românimii. :«Relativ format» zicem noi. Căci la deplina formare, la acea înălțime a manifestării artistice, la care se urcase Eminescu, nu a ajuns Coșbuc și nu credem că va ajunge vreodată. Coșbuc are prea puțină cultură generală, nu cunoaște destul nici istoria veche, nici societatea modernă, și cetirea pe apucate a traducerilor germane din limbi aziatice nu-i poate împlini lacuna. De aceea, cu toată magistrala stăpânire a limbei și cu toată minunata notă distinctivă a veseliei d.e. în ''Nunta Zamfirei'', adeseori diformități, lungimi și repetiții, chiar în mult prețuita ''Moartea lui Fulger''; de aceea și pericolul «clișeului». Se vede că-i lipsește varietatea cunoștințelor și acea neobosită și nemiloasă cizelare, care transfigurează pe cei pătrunși de sfințenia formei, precum a transfigurat pe Eminescu în epoca sa de maturitate“. === Despre Octavian Goga === :„Poeziile d-lui [[Octavian Goga]] au avut darul să deștepte o deosebită luare-aminte a publicului român. Mai toate ziarele și revistele noastre le-au consacrat dări de seamă amănunțite, și unele din ele văd în apariția noului volum «evenimentul literar» al anului din urmă. :''Efectul produs asupra marelui număr de cititori credem că provine mai întâi din forma frumoasă în care autorul a știut să exprime cuprinsul «patriotic» al multora din versurile sale. În adevăr, emoțiunile ce le simte și ce ni le transmite tânărul poet sunt izvorâte din viața națională a acelei părți a României în care s-a născut și în mijlocul căreia a trăit, din viața românilor transilvăneni în faza ei de astăzi, caracterizată prin lupta împotriva tendințelor de asuprire etnică predominatoare în statul lor. :''Ce e drept, patriotismul, ca element de acțiune politică, nu este materie de artă, oricâte abateri s-au comis și se mai comit în contra unei regule așa de simple. Mai ales, cei ce n-au destul talent literar caută să-și acopere lipsa prin provocarea unor dispoziții sufletești foarte importante în alte priviri, dar nu în cele estetice. :''Cu toate acestea, patriotismul este în inimile sincere, în afară de orice tendință politică, un simțământ adevărat și adânc, și întrucât este astfel, poate fi, în certe împrejurări, născător de poezie. :''Și în asemenea împrejurări excepționale ne pare a se afla autorul nostru când, într-o parte a poeziilor sale, reprezintă și rezumă iubirea și ura, durerile și speranțele unui neam amenințat în existența sa. <center>''«La noi sunt codri verzi de brad<br> ''Și câmpuri de mătasă;<br> ''La noi atâția fluturi sunt<br> ''Și-atâta jale-n casă;''<br> ''Privighetori din alte țări<br> ''Vin doina să ne-asculte;<br> ''La noi sunt cântece și flori<br> ''Și lacrimi multe, multe.»''<br></center> :''(...) Numeam mai sus «excepționale» împrejurările în cari patriotismul a devenit unul din izvoarele poeziei d-lui Goga și-l inspiră în modul cel mai firesc. Dovada stă în aducerea și descrierea unor figuri obișnuite din viața poporului, cari însă câștigă deodată - pe lângă valoare și menirea lor normală - o însemnătate, am putea zice o iluminare și strălucire extraordinară, ce nu se poate explica decât prin aprinderea luptei întru apărarea patrimoniului național. :''Românul din regatul maghiar vede în preotul său nu numai un propovăduitor al religiei, ci mai ales un apostol al naționalității; în învățătorul și în învățătoarea sa («sfielnica, bălaia dăscăliță») pe stejarii cari îi păstrează comoara limbei și a istoriei românești ca o armă de apărare; în plugarul, cu tăria și hărnicia lui, în deosebire de târgovețul părtaș al unei administrații dușmane, o garanție a existenței sale etnice, în lăutarul și cântărețul de la sat, în opoziție cu cel înstrăinat din oraș, pe omul ce-i însuflețește și-i răspândește cântecele naționale. (...) :''Dacă din testamentul lui Năsturel-Herescu, în puterea căruia suntem chemați a da astăzi premiul pe anul 1906, se constată că răposatul întru fericire fondator avea mai cu seamă «în vedere scrieri de pură literatură română, în proză și versuri, precum poeme, drame și comedii serioase - mai ales subiecte naționale - și orice alte opere de înaltă literatură», atunci Academia Română în cazul de față nu-și poate îndeplini mai bine datoria de a executa voința testatorului și misiunea de a încuraja literatura română decât acordând pentru acest an premiul Năsturel-Herescu volumului de poezii al d-lui Octavian Goga.“ == Legături externe == {{Wikipedia|Titu Maiorescu}} [[Categorie:Critici literari|maiorescu, Titu]] 7pnuolekm0me8sq274dyxgdrwmh5gy9 0 2654 23344 14512 2024-11-05T08:02:19Z Gdaniel111 2926 legătură 23344 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate ale lui '''Teodor Vârgolici'''. == Citate despre Octavian Goga == :''„După Eminescu, pe alte coordonate decât Coșbuc și Macedonski, Octavian Goga a fost cel care a deschis porți noi, nebănuite, în climatul liricii românești. El a adus nu numai un suflu nou, de nobilă esență patriotică și socială, ci și o artă proprie, cu calități de netă superioritate față de cea a contemporanilor lui. Octavian Goga este deținătorul unei deosebite puteri de exprimare poetică, având darul de a evoca pregnant și plastic, prin imagini, stări afective, idei și realități concrete. El are respirația largă, sufletul tumultos, scurtează viața și lumea la dimensiuni macrocosmice. Adresându-se dascălului, poetul vorbește de «soarele copilăriei», din care o rază vine acum să-i sfarme «negura» din suflet și să-i topească din inimă «cetatea de gheață». Dragostea de patrie a luminat mereu «prin potopul veacurilor negre»; plugarii sunt copii «ai mândrei bolți albastre»; «viforul vremilor răzbunătoare» trăiește «ca-ntr-un întins adânc de mare»; geamătul îndureraților «înfioară firea». :''Suferința națională și socială este încadrată într-o viziune cosmică, poetul stabilind corespondențe și raporturi de acțiuni reciproce între lumea terestră și cea astrală. (...) :''În prima perioadă a activității sale creatoare, [[Octavian Goga]] avea o aversiune mărturisită public față de neologisme, simțindu-se receptiv numai la modurile de exprimare ale limbii simple, populare, pe care o cultiva cu atenție, ridicând-o la treapta artistică. În partea a doua a activității sale, îndeosebi în «Cântece fără țară», poetul deschide anumite portițe neologismelor. La dimensiunile operei lui Octavian Goga acestea rămân însă cantitate neglijabilă, pierzându-se sub farmecul și bogăția stilului hrănit cu seva limbii populare.'' :''Poezia lui Octavian Goga este o mărturie emoționantă a suferințelor poporului nostru în trecutele vremuri. În inima poetului și-au aflat ecoul jalea celor oprimați, durerea truditorilor pământului apăsați de forța puținilor stăpâni. Octavian Goga a cântat pătimirea acestora, năzuind către o lume nouă, către o lume de senin și bucurie, cum se destăinuie, spre sfârșitul vieții sale, într-un moment de dreaptă reculegere. ''<center>«Zidit din lacrimi și dezastre<br> ''Eu am vestit o lume nouă.<br> ''Voi mi-ați dat vaierele voastre,<br> ''Eu v-am dat inima mea vouă.»<br></center> :''În cadrul literaturii noastre, poezia lui Octavian Goga se apropie de zona înaltă în care domină, unice, peste vreme, culmile eminesciene“.'' ''[[Categorie:Critici literari|Vârgolici, Teodor]]'' == Legături externe == {{Wikipedia}} : 0gwzhdedxb06anl3qjl8pp8bnypp1fp 0 2657 23330 14531 2024-11-05T05:57:06Z Gdaniel111 2926 legătură 23330 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate din '''Valeriu Râpeanu'''. == Despre Octavian Goga == :''„Ca și la Creangă, și la [[Octavian Goga]] metoda reconstituirii sociologice își făcea deplina legitimitate. A schițat-o Nicolae Iorga și a folosit-o plenar George Călinescu în «Istoria literaturii române». Identificări geografice și biografice pot fi, de asemenea, făcute și în studiile ca și în monografia dedicată poetului - Ion Dodu Bălan le-a realizat cu multă finețe. El atestă faptul că pornind de la un univers uman, geografic și social concret, Octavian Goga nu rămâne în acest perimetru și-i conferă valorile care fac din el depozitarul și purtătorul unor virtuți morale definitorii pentru poporul român. De fapt, Octavian Goga avea conștiința faptului că «țăranul nostru, oricum stăm să-l judeci, în toate manifestările vieții lui simple se înfățișează ca o fire armonică (...). Acest muncitor de la țară e o verigă numai într-un lanț nesfârșit de evoluție lentă și pășește pe arenă în armura unei moșteniri milenare. El are trecut, are tradiție și umblă pe un drum bătătorit de veacuri. Filosofia vieții lui e o comoară veche, împletită din pățanii și sfaturi de demult, de aici înțelepciunea ei adâncă și bogăția ei strălucitoare. Așa e și cu toate îndeletnicirile vieții lui, cu meșteșugurile pe care le poartă, cu toată pășirea lui, cu orice mișcare».'' :''Este evident că în viziunea asupra satului și a țăranului în poezia lui Octavian Goga nu reprezintă rodul unei înclinații temperamentale, ci al unei concepții filosofice. Satul este o matcă germinativă și nu un univers static, închis. De aceea, evadarea din perimetrul său duce inevitabil la eșec. Valorile sale odată nesocotite fac cu neputință reintrarea în ritmul unei vieți ce și-a stabilit norme etice și spirituale de o perfectă originalitate, fără distorsiuni. Virtutea cea mai de preț este tocmai integrarea în acest ritm, ceea ce înseamnă folosind o expresie a sa «a fi în rând cu oamenii» («mi-ar fi ază casa în rând cu toții»). Și aceasta nu printr-o modestie disimulată, ci din dorința de a realiza supremele virtuți ale omului de la țară, cheia fericirii și a împlinirii personalității umane.“ == Legături externe == {{Wikipedia|Valeriu Râpeanu}} [[Categorie:Critici literari|Valeriu Râpeanu]] bph2gd4we4ydyzcn7g60fvii2no1yyf 0 2664 23320 14538 2024-11-05T04:19:32Z Gdaniel111 2926 legături 23320 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate din '''Vladimir Streinu'''. == Despre Perpessicius == ''„[[Perpessicius]] a adus culturii noastre literare rezultatele unei abnegații emoționante și originalitatea unui spirit care îmbogățește seria comentatorilor de literatură, români și nu numai români. Stilul și atitudinea față de fenomenul literar îl deosebesc de tot ce se cunoaște ca profesiune de critic și istoric literar. Tipologia, care l-ar cuprinde poate eventual, este mai puțin interesantă decât exemplarul bogat, deplin original, pe care spiritul său îl reprezintă. Miezul personalității lui stă retras de orice posibilitate de asociere. Față de [[Titu Maiorescu]], Dobrogeanu-Gherea, Mihail Dragomirescu, G. Ibrăileanu, E. Lovinescu și G. Călinescu, fiindu-le în felul său un emul, nu e discipolul nici unuia dintre ei.“'' == Legături externe == {{Wikipedia|Vladimir Streinu}}{{Ciot-oameni}} [[Categorie:Critici literari|Streinu, Vladimir]] 1to6rr03td7so1spbe9i0didj45tsxx 0 3592 23348 17418 2024-11-05T09:06:41Z Gdaniel111 2926 legătură, adăugiri 23348 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate despre '''[[w:Talent|Talent]]'''. == Citate == * Talentul e 10 la sută inspirație și 90 la sută transpirație. ** Thomas Alva Edison * Când [[Oameni|oamenii]] talentați sunt pedepsiți, autoritatea este întărită. ** ''Punitis ingeniis, gliscit auctoritas.'' *** Tacitus, ''Annales'' (AD 117), IV. 35. == Legături externe == {{Wikipedia}}{{Ciot}} [[Categorie:Teme]] j7p9n89do0nns4ocrm836etbpovwh6h 0 3614 23346 21292 2024-11-05T08:41:33Z Gdaniel111 2926 legătură 23346 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate ale '''Taslimei Nasrin'''.[[Imagine:Taslima Nasrin5.jpg|thumb|Taslima Nasrin (2012)]][[w:Taslima_Nasrin|Taslima Nasrin]] (născută pe 25 august 1962 în Mymensingh, Pakistanul de Est, actualul Bangladesh) este o scriitoare atee feministă de origine bengaleză care în prezent trăiește în exil. == Citate == * M-am născut într-o familie musulmană, dar am devenit atee.<ref>http://www.unesco.org/webworld/points_of_views/nasreen_121199.shtml</ref> *[[Religie|Religia]] este împotriva drepturilor femeii și împotriva libertății femeii. În toate societățile femeile sunt oprimate de toate religiile.<ref>http://www.unbelief.org/quotations/</ref> *Religia Islamului și scripturile sale sunt anacronice. Încă se supune legilor din secolul al 7-lea și este fără speranță. Nevoia momentului este nu reformare, ci revoluție.<ref>http://www.dnaindia.com/report.asp?NewsID=1048723</ref> ==Note== <references/> == Legături externe == {{wikipedia}}{{Ciot-oameni}} [[Categorie:Scriitori]] [[Categorie:Atei]] gmqhk39mpgnkqw54ju5nx5gh8qxl3ft 0 3896 23334 14523 2024-11-05T06:35:49Z Gdaniel111 2926 legătură 23334 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate despre [[w:Transilvania|Transilvania]]. ==Citate== ''Anonymus scrie în latină „Erdelw” prin secolul XII-XIII'' *„Exinde montes descenderunt per tres menses et deveniunt in confinium regni Hungariae, scilicet in '''Erdelw'''.«) (»In '''Erdelw''' igitur quieverunt et pecora sua recreaverunt.«). (»Almus in patria '''Erdelw''' occisus est, non enim potuit in Pannoniam introire.” *„Predictus uero tuhutum uir prudentissimus misit quendam uirrum asututm patrem opaforcos ogmand, ut furtiue ambulans preuideret sibi qualitatem et fertilitatem terre ultra siluane: et quales essent habitatores eius. Quod si posse esset, bellum cum eis committeret. Nam uolebat tuhutum per se nomen sibi et terram aquirere. Vt dicunt nostri ioculatores: omnes locaa sibi aquirebat, et nomen bonum accipiebant. Quid plura? Dum pater ogmand speculator tuhutum per circuitum more uulpino, bonitatem et fertilitatem terre et habitatores eius inspexisset, quantum humanus uisus ualet. Vltra quam dici potest dilexit, et celerrimo cursu ad dominum suum reuersus est. Qui cum uenisset: domino suo de bonitate illius terre multa dixit. Quod terra illa irrigaretur optimis fluuiis, quorum nomina et utilitates seriatim dixit. Et quod in arenis eorum aurum colligerent, et aurum terre illius optimvm esset. Et ut ibi foderetur sal et salgenia, et habitatores terre illius uiliores homines essent tocius mundi. Quia essent blasij et sclaui, quia alia arma non haberent, nisi arcum et sagittas, et dux eorum geleou minus esset tenax et non haberet circa se bonos milites, et auderent stare contra audatiam hungarorum, quia a cumanis et picenatis multas iniurias peterentur.” *„Terram uero que est inter thisciam et siluam igfon, que iacet ad '''erdeuelu''', a fluuio morus usque ad fluuium zomus, preoccupauisset sibi dux morout, cuius nepos dictus est ab hungaris menumorout, eo quod plures habebat amicas, et terram illam habitarent gentes cozar qui dicuntur.” *„Numele românesc popular al țării este Ardeal. Acest nume se poate citi pentru prima dată într-un document din 1432: Ardeliu (Ștefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei, volum I, pagina 22) *„(...) Domnii din Dieta de la Cluj voiesc să vadă născută o limbă de cancelarie și acum se bucură că copilul a fost adus pe lume. A declara o limbă drept limbă oficială a țării nu e nevoie. Căci noi avem deja o limbă a țării. Nu este limba germană, dar nici cea maghiară, ci este limba valahă. Oricât ne-am suci și ne-am învârti noi, [[Națiune|națiunile]] reprezentate în Dietă, nu putem schimba nimic. Aceasta este realitatea. (...) Această realitate nu poate fi contestată. De îndată ce se întâlnesc doi cetățeni de naționalități diferite și niciunul nu cunoaște limba celuilalt, de îndată limba valahă le slujește de tălmaci. Când faci o călătorie, când te duci la iarmaroc, limba valahă o cunoaște oricine. Înainte de a face încercarea dacă cineva știe limba germană sau celălalt cea maghiară, conversația începe în valahă. Cu valahul oricum nu poți altfel sta de vorbă, căci de obicei el nu vorbește decât în graiul lui. E explicabil: ca să înveți limba maghiară sau cea germană, ai nevoie de cursuri școlare; limba valahă o înveți singur, pe stradă, în contactul zilnic cu oamenii. Ușurința învățatului ei nu stă numai în marele număr de cuvinte latinești, pe care acest popor (...) le-a adoptat odată cu contopirea sau cu coloniștii romani și care nouă, transilvanilor, ne sunt precunoscute, datorită educației noastre în spirit latin de până acum, ci și prin faptul că viața însăși ne pune zilnic în contact cu acest popor numeros. (...) Azi se prinde de tine un cuvânt, mâine altul și după o vreme observi că poți vorbi românește, fără ca de fapt să fi învățat. Chiar dacă cuiva nu i-ar fi atât de ușor învățatul ei, se recomandă să o facă, din mii și felurite motive. Vrei să discuți cu un valah, trebuie să folosești limba lui, dacă nu vrei să te alegi cu un Nu știu! ridicat din umeri. (...)” —Stephan Ludwig Roth; Der Sprachkampf in Siebenbürgen. Eine Beleuchtung de Woher und Wohin? (Lupta lingvistică în Ardeal. O examinare a lui „de unde” și „încotro”), Kronstadt (Brașov), 1842, p. 47-48” == Legături externe == {{Wikipedia}} [[Categorie:România]] ag3j5h49lto08g5rk9o6407s5knl5wc 0 3978 23329 21536 2024-11-05T05:53:57Z Gdaniel111 2926 legătură 23329 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate din '''''Valurile liniștesc vântul'''''. ''[[w:Valurile_liniștesc_vântul|Valurile liniștesc vântul]]'' este un roman științifico-fantastic din 1985 scris de Arkadi și Boris Strugațki. == Citate == *Au acolo o instalație... chipurile, pentru a scoate în evidență ''ciudații''. Trec prin această instalație toți vizitatorii. În realitate, mașinăria caută așa-numitul ''Impuls Logovenko''. dacă acest blestemat Zimț-T apare în mentograma unui om, omul respectiv are cel de-al treilea sistem de impuls, și, în consecință, este apt pentru a fi inițiat... *Totul indică faptul că omenirea pare a se desface în două specii. Și n-ai cum să te ferești de sentimentul înjositor apărut la gândul că cineva a plecat departe, dincolo de o limită intangibilă pentru alți o sută de mii de [[oameni]]. Și acest unul din o sută de mii nu va scăpa nicăieri de sentimentul nevinovăției. Iar cel mai îngrozitor lucru este că această falie trece prin familie, printre prieteni... == Legături externe == {{wikipedia}}{{Ciot}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] 24xk0l0v607aqf5hht1f6k848fp6e1u 0 3983 23339 14518 2024-11-05T07:11:13Z Gdaniel111 2926 legătură, wikizări 23339 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate din '''''Through the Wormhole'''''. ''Through the Wormhole'' a fost un serial american pentru televiziune, genul documentar științific, prezentat de actorul Morgan Freeman. == Citate == *''Spațiul. [[Timp|Timpul]]. Viața însăși. Secretele cosmosului se află dincolo de gaura de vierme''. Prin Gaura de Vierme cu Morgan Freeman. == Legături externe == {{wikipedia}}{{Ciot}} [[Categorie:Seriale de televiziune]] j9thdrp1k5sojvk3l5upqymznqosag4 0 4016 23337 17348 2024-11-05T06:53:59Z Gdaniel111 2926 legătură, adăugiri 23337 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate din '''Titus Livius'''. [[w:Titus_Livius|Titus Livius]], istoric roman. == Citate == * ''Roma a crescut de la începuturile sale umile, încât acum este copleșită de propria ei măreție.'' ** ''Ab urbe condita, Praefatio'' , sec. 4 * ''Studiul [[Istorie|istoriei]] este cel mai bun medicament pentru o minte bolnavă; căci, în istorie, aveți o înregistrare a varietății infinite a experienței umane expuse clar pentru ca toți să o vadă; și în acea înregistrare puteți găsi pentru dumneavoastră și țara dumneavoastră atât exemple, cât și avertismente; lucruri bune de luat drept modele, lucruri de bază, putrezite până la capăt, de evitat.'' ** Introducere la ''Ab urbe condita'' * ''Surprinși de samniți aproape de Caudium, într-o trecătoare din munți, romanii au fost obligați să treacă printr-un jug, format din două sulițe înfipte în pământ și o a treia orizontală, deasupra lor. Cu consulii în frunte, legiunile, una câte una, cu ofițerii lor, au defilat astfel, în hohotele de râs ale dușmanilor, care le spuneau cuvinte de batjocură și pe unii chiar îi loveau. Apoi, romanii acoperiți astfel de rușine au căpătat învoiala să plece.'' == Legături externe == {{wikipedia}} {{wikipedia|Războaiele samnite}}{{Ciot-oameni}} [[Categorie:Roma antică]][[Categorie:Titus Livius]] [[Categorie:Istorici romani]][[Categorie:Personalități romane]] dix3na3lob5u51t1fkxkxc50g9f784b 0 4023 23319 22719 2024-11-05T04:14:26Z Gdaniel111 2926 legătură 23319 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate ale lui '''Vyasa'''. '''Vyasa''', cunoscut și sub numele de '''Veda Vyasa''' sau '''Krishna Dvaipayana''', este venerat ca avatar al zeului Visnu. Totodată este autorul legendar al epopeii Mahabarata, dar și un important personaj al acesteia. == Citate == *Numai cei puțini la minte, nu și înțelepții, vorbesc despre Samkhya și Yoga ca despre lucruri deosebite; cel care o urmează doar pe una obține totodată fructul amândurora. Starea care se dobândește prin Samkhya se dobândește și prin Yoga; cel care vede că Samkhya și Yoga sunt una, acela vede. *Cei învățați nu-i plâng nici pe cei vii, nici pe cei morți. *[[Moarte|Moartea]] este sigură pentru cel născut; nașterea este sigură pentru cel mort; de aceea, lucrul fiind de neînlăturat, tu nu trebuie să te întristezi. *Nu e pagubă aceea care (în cele din urmă) aduce câștig, ci câștigul care (în cele din urmă) pricinuiește mari pierderi. {{Ciot-oameni}} [[Categorie:Poeți]] [[Categorie:Scriitori indieni]] hng26e97jac83nmjrzb37fnff8ugb2s 0 4032 23342 21509 2024-11-05T07:44:53Z Gdaniel111 2926 legătură 23342 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate din '''Tereza de Avila'''.[[File:SantaTeresa.jpg|thumb|]] [[w:Tereza_de_Ávila|Tereza de Ávila]] (28 martie 1515 - 4 octombrie 1582), cunoscută și sub numele de Tereza de Iisus. Sfântă spaniolă și Doctor al Bisericii catolice. Este fondatoarea Ordinului "Carmelitanii Desculți". Autoare a mai multor lucrări de mistică creștină, cea mai apreciată fiind "Castelul lăuntric", scrisă în anul 1577. == Citate == * [[Rugăciune|Rugăciunea]] nu înseamnă nimic altceva decât să fii într-o relație de prietenie cu Dumnezeu. * Mai multe lacrimi sunt vărsate peste rugăciunile la care s-a primit răspuns decât peste cele la care nu s-a primit nici unul. == Legături externe == {{Wikipedia}}{{Ciot-oameni}} [[Categorie:Sfinți]] [[Categorie:Spanioli]] 3vh9v6d1wwjmx2lsa10ocawnbllwftp 0 4466 23318 16145 2024-11-05T03:43:13Z Gdaniel111 2926 legătură 23318 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate din '''W. Raymond Drake'''. W. Raymond Drake a fost un ufologist, autor britanic de cărți pe tema astronautului antic. == Citate == *''Omul are nevoie de [[Dumnezeu]]; ceea ce e cel mai uluitor e că Dumnezeu are nevoie de om, altfel nu l-ar fi creat.'' == Legături externe == {{wikipedia}}{{Ciot-oameni}} [[Categorie:Scriitori englezi]] 09p2mippsbb8e54b701rt54oqkmjiq8 0 4580 23331 20627 2024-11-05T06:00:25Z Gdaniel111 2926 legătură 23331 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate din '''Valeriu Pantazi'''.[[Fișier:Pictorul, scriitorul si poetul Valeriu Pantazi v01.jpg|miniatura|dreapta|Valeriu Pantazi]] [[w:Valeriu Pantazi|Valeriu Pantazi]] poet, scriitor și pictor român. == Citate == *Dacă arta nu este mereu mai puternică decât viața, ea este întotdeauna mai puternică decât [[Moarte|moartea]] ! *Artistul prin vocație, magistru al vorbelor și al tonurilor rafinate, atunci când cuvântul nu-l mai încape, se face culoare. A se exprima pe sine, frumusețea locului, a trupului și a minții, a LUMII, adică artă românească, asta face artistul. *(vezi volumul [[:s:Celebrări|Celebrări]], poemul "''[[:s:Celebrări#Luparul|Luparul]]''" de la wikisursă): Prin mijlocul Căii cum ar fi un rai<br> limpede-i lumina între care stai<br> De jos crește iarba și de sus zăpadă<br> crește greu zăpada iarba stă să cadă<br> și cum stă să cadă dintr-un cer de iarbă<br> blîndă peste umeri, aspră peste barbă<br> ce-ai putea să numeri, ce-ai putea să uiți<br> te priviră stele - nemișcate - iuți ! == Legături externe == {{wikipedia}}{{Ciot-oameni}} [[Categorie:Poeți români|Pantazi, Valeriu]] ii5jlwdqhxq2uf5x3lvy0f2kr8b42il 0 4733 23349 17610 2024-11-05T09:19:10Z Gdaniel111 2926 legătură 23349 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate despre '''jocul de table'''. [[w:Table|Jocul de table]] este un joc de noroc și strategie între două persoane, cu două zaruri cubice și 30 de piese rotunde, câte 15 pentru fiecare jucător, practicat pe o tablă specială de joc care are două rânduri de câte 12 săgeți opuse încrustate sau pictate. == Citate == * Tablele nu sunt doar un joc, sunt o stare de spirit. - Dragoș Susman * Tablele - simbolul [[Libertate|libertății]] depline. - Radu Costin * Tablele - Decât niște simplu lemn. - Alex Blaga == Legături externe == {{Wikipedia}}{{Ciot}} [[Categorie:Jocuri]] hpelv6yweldg42rkkapc77ayxo74zql 0 5192 23341 22226 2024-11-05T07:31:56Z Gdaniel111 2926 legătură, wikizări, adăugiri 23341 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate ale lui '''Thomas Alva Edison'''.[[File:Edison-at home in Ft. Myers Florida 1914 detail LC-LC-USZ62-131044, adjusted.jpg|thumb|Edison (1914)]][[w:Thomas_Alva_Edison|Thomas Alva Edison]] a fost un prolific inventator și om de afaceri american al sfârșitului secolului al XIX-lea și începutului secolului al XX-lea. == Citate == *În comerț, precum și în industrie toată lumea fură. Am furat și eu, nu glumă. Dar, spre deosebire de alții, eu am știut cum să fur. *Geniul este unul la sută inspirație, nouăzeci și nouă la sută transpirație. ** Genius is one percent inspiration, ninety-nine percent perspiration. * Cred în existența unei [[Dumnezeu|Inteligențe Supreme]] care este omniprezentă în Univers. ** I believe in the existence of a Supreme Intelligence pervading the Universe. == Legături externe == {{Wikipedia}}{{Ciot-oameni}} [[Categorie:Inventatori]] [[Categorie:Americani]] 5tro7hk3oha3ex4zy38luow1saoqx8j 0 5199 23326 20626 2024-11-05T05:26:02Z Gdaniel111 2926 legătură 23326 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate din '''Veronica Micle'''.[[Fișier:Veronica Micle - Foto01.jpg|miniatura|dreapta|Veronica Micle]] [[w:Veronica Micle|Veronica Micle]], n. Câmpeanu, (n. 22 aprilie 1850, Năsăud; d. 3 august 1889, Văratec) a fost o poetă română. == Citate == *Sufletul meu și după moarte va căuta umbra [[Mihai Eminescu|poetului iubit]]. *Deprinsă de copilă, chiar, a fi sub aripile cuiva, îndată după moartea lui, tu ai venit, te-am văzut și m-ai mângâiat. == Legături externe == {{Wikipedia}}{{Ciot-oameni}} [[Categorie:Poeți]] [[Categorie:Poeți români]] gme42i8j7er1inp5dvudw11znchr0y6 0 5266 23321 21865 2024-11-05T04:22:02Z Gdaniel111 2926 legătură 23321 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate ale '''Vladimir Ilici Lenin'''.[[File:Vladimir Lenin 1 May 1920 by Isaak Brodsky.jpg|thumb|]] '''[[w:Vladimir Ilici Lenin|Vladimir Ilici Lenin]]''' (n. 22 aprilie 1870 – d. 21 ianuarie 1924) {{este}} un revoluționar rus de origine evreu care a condus partidul bolșevic, primul premier al Uniunii Sovietice și fondatorul ideologiei cunoscute sub numele de leninism. == Citate == *Dacă nu știi, te învățăm; dacă nu poți, te ajutăm; iar dacă nu vrei, te obligăm. *[[Comunism|Comunismul]] înseamnă puterea sovietelor plus electrificarea întregii țări. *Un om cu un pistol poate controla 100 fără. *Ideile sunt mult mai puternice decât armele. Nu le permitem dușmanilor noștri să aibă arme, de ce le-am permite să aibă idei? == Legături externe == {{wikipedia}}{{Ciot-oameni}} [[Categorie:Filozofi]] [[Categorie:Ruși]] 8giialbv24j7vn5ktr1odbzdyjervsf 0 5304 23316 22577 2024-11-05T03:33:02Z Gdaniel111 2926 legătură 23316 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate din '''William Blake'''.[[File:William Blake by Thomas Phillips.jpg|244px|thumb|right|William Blake (1807)]] [[w:William Blake|William Blake]] (n. 28 noiembrie 1757 – d. 2 august 1827) a fost un poet, vizionar, pictor și gravor englez. (n. 28 noiembrie 1757 – d. 2 august 1827) a fost un poet, vizionar, pictor și gravor englez. ==Citate== *Nicio pasăre nu are [[zbor]] prea înalt, dacă nu zboară cu aripi proprii. *Căderea n-a făcut să se nască nicio plăcere. == Legături externe == {{wikipedia}}{{Ciot-oameni}}{{DEFAULTSORT:Blake, William}} [[Categorie:Scriitori englezi]] [[Categorie:Listă de autori de citate]] tnf9d0v9fco88ww450rc3ysuk9kx2u8 0 5459 23343 20740 2024-11-05T07:54:10Z Gdaniel111 2926 legătură, adăugiri 23343 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate despre '''teoria informației'''.[[File:Marshall McLuhan.jpg|thumb|<center>''Fără o înțelegere a cauzalității nu poate exista nicio teorie a comunicației. Ceea ce se numește astăzi teorie a informației nu e deloc comunicație, ci numai transport.''<br>- Marshall McLuhan, 1988</center>]] [[:w:Teoria informației|Teoria informației]] este o ramură a matematicii aplicate, ingineriei electrice, bioinformaticii și informaticii ce implică cuantificarea informației. Teoria informației a fost elaborată de [[:w:Claude E. Shannon|Claude E. Shannon]] pentru a găsi limitele fundamentale ale operațiilor de procesare a semnalelor precum compresia datelor și ale stocării sigure și comunicației de date. == Citate == * Claude Shannon, fondatorul teoriei informației, a inventat un mod de a măsura 'cantitatea de informație' dintr-un mesaj fără a defini cuvântul 'informație' în sine, și fără măcar să își pună întrebarea semnificației mesajului. ** Hans Christian von Baeyer (2003) ''Informația, noua limbă a științei'' (en.). p. 28. * De fapt, o teorie a informației care ocolește problema zgomotului se dovedește a nu avea niciun conținut. ** Hans Christian von Baeyer (2003) ''Informația, noua limbă a științei'' (en.). p. 122. * Dacă comunicația cuantică și calculatorul cuantic vor înflori, va trebui elaborată o nouă teorie a informației. ** Hans Christian von Baeyer (2003) ''Informația, noua limbă a științei'' (en.). p. 231. * Ignorăm complet valoarea [[Oameni|umană]] a informației. O selecție de 100 de litere primește o anumită valoare informațională și nu investigăm dacă are sens în engleză și, dacă da, dacă sensul propoziției are vreo importanță practică. Conform definiției noastre, un set de 100 de litere selectate la întâmplare (conform regulilor tabelului 1.1), o propoziție de 100 de litere dintr-un ziar, o piesă din Shakespeare sau o teoremă a lui Einstein primesc exact aceeași valoare informațională. ** Léon Brillouin (1962) ''Știința și teoria informației, ediția a doua''. p. 9. == Legături externe == {{Wikipedia}} [[Categorie:Științe]] 4cujr764bqxqgwrvzcxji85b6giyy8z 0 5846 23323 22166 2024-11-05T04:30:51Z Gdaniel111 2926 legătură 23323 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate ale lui '''Virgil Bercea'''.[[Image:PSS Virgil Bercea 3.jpg|thumb|right]] '''[[w:Virgil Bercea|Virgil Bercea]]''' (n. 9 decembrie 1957) este din 1997 episcop român unit al [[w:Episcopia de Oradea Mare|Episcopiei de Oradea]]. == Citate == *Sfântul Părinte ne-a îndemnat să vorbim [[Libertate|liber]] și deschis, chiar să facem critici dacă e cazul, pentru că este... obișnuit. : [https://www.vaticannews.va/ro/biserica/news/2018-11/ad-limina-papa-francisc-interviu-jakubini-alba-iulia.html Ad Limina. Mons. G. M. Jakubínyi: Papa Francisc ne întărește în vestirea Evangheliei] (9 noiembrie 2018) ==Legături externe== {{wikipedia}}{{Ciot-oameni}} [[Categorie:Români]] qbmtcmdry6ezomo582rwz3rexjns1jv 0 5863 23317 22607 2024-11-05T03:37:44Z Gdaniel111 2926 legătură 23317 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate ale lui '''Walter Kasper'''.[[File:Kardinal Walter Kasper.jpg|thumb|Walter Kasper (2007)]] '''[[w:Walter Kasper|Walter Kasper]]''' (n. 5 martie 1933) este un teolog și cardinal catolic german, președinte al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor între anii 2001-2010. == Citate == *Inima ecumenismului este ecumenismul spiritual. Trebuie să conștientizăm că nu noi suntem cei care vom face unitatea Bisericii: unitatea este un dar al Spiritului Sfânt, deci trebuie să ne rugăm pentru ea. Spiritul Sfânt este cel care ne îndeamnă la ecumenism, iar de rugat trebuie să se roage toţi, nu doar Episcopii. :[https://www.catholica.ro/2004/05/13/conferinta-de-presa-ad-hoc-cu-cardinalul-kasper/ Conferință de presă „ad hoc” cu Cardinalul Kasper] (2004) *Milostivirea nu înlătură adevărurile [[Credință|credinței]], ci dimpotrivă pune bazele acesteia. :[http://www.archivioradiovaticana.va/storico/2016/04/02/milostivirea_nu_înlătură_adevărurile_credinței_card_walter_kasper/ro-1219736 Milostivirea nu înlătură adevărurile credinței: card. Walter Kasper] (2016) ==Legături externe== {{wikipedia}}{{Ciot-oameni}} [[Categorie:Germani]] 73e2opvcuubucfhoit59ekykxztks6c 0 5865 23322 22267 2024-11-05T04:26:39Z Gdaniel111 2926 legătură 23322 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate din '''''Vițelul de aur'''''. '''''Vițelul de aur''''' (în rusă Золотой телёнок, 1931) este un roman de Ilf și Petrov. == Citate == : „— Înțelegi, îi explică redactorul, trebuie să fie ceva captivant, proaspăt, plin de aventuri interesante. Într-un cuvânt, trebuie să fie un Robinson Crusoe sovietic. Ceva care să nu dea voie cititorului să lase cartea din mână. : — Robinson, da, se poate, spune laconic scriitorul. : — Dar nu un Robinson pur şi simplu, ci un Robinson sovietic. : — Păi cum altfel! Doar nu român!” :„Pentru a fi lăsat de grănicerii [[români]] să treacă în țara noastră, Ostap Bender pune la cale această scenă: :«Marele maestru se înclină cu demnitate şi rosti clar următoarea frază special învățată pe de rost: :— Trăiască România Mare! :Se uită prietenos la grănicerii ale căror chipuri abia se zăreau în semiîntuneric şi i se păru că grănicerii zâmbesc. :— Trăiască România Mare!, repetă Ostap pe rusește. Sunt un bătrân profesor fugit de la Ceka din Moscova! Zău, abia am scăpat din ghearele lor! Salut în persoana dumneavoastră…!» :Spusele acestea nu-i impresionează pe grănicerii români de pe Nistru. Ei îl jefuiesc temeinic pe Marele Maestru al tuturor combinațiilor şi-l expediază înapoi, peste fluviul-hotar, în U.R.S.S.” == Legături externe == {{wikipedia}} [[Categorie:Romane]] 4h4uh8d5vk0ofmhjv26xeovsu7d2ngb 0 5912 23340 22389 2024-11-05T07:19:12Z Gdaniel111 2926 legătură, wikizări 23340 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate din '''Thomas Jefferson'''. [[w:Thomas_Jefferson|Thomas Jefferson]] a fost al treilea președinte al Statelor Unite ale Americii, autor principal al Declarației de Independență și unul dintre „părinții fondatori” ai Statelor Unite. == Citate == * Când un guvern se teme de cetățeni, e [[democrație]]. Când cetățenii se tem de guvern, este dictatură. == Legături externe == {{Wikipedia}}{{Ciot-oameni}} [[Categorie:Președinți ai SUA]] p12c1cpnupiacxrrnkmoctw1ej3zhfi 0 5937 23347 22558 2024-11-05T08:43:51Z Gdaniel111 2926 legătură 23347 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate ale lui '''Tarcisio Bertone'''.[[Image:Kardinalom Tarcisiem Bertonejem 2013 (cropped).jpg|thumb|200px|Tarcisio Bertone (2013)]] [[w:Tarcisio Bertone|Tarcisio Pietro Evasio Bertone]] (n. 1 decembrie 1934) este un arhiepiscop și cardinal al Bisericii Catolice, Secretar de Stat al Sfântului Scaun. == Citate == *Evident pe mulți [[Istorie|istoria]] îi interesează doar dacă poate fi folosită ca o armă. :[http://www.archivioradiovaticana.va/storico/2008/11/06/cardinalul_tarcisio_bertone_propaganda_sovietică_şi_legenda_neagră/rom-242931 Cardinalul Tarcisio Bertone: propaganda sovietică şi legenda neagră despre papa Pius al XII-lea] (6 noiembrie 2008) ==Legături externe== {{wikipedia}}{{Ciot-oameni}} [[Categorie:Italieni]] imw7vzy8bn52151hvrnvnfrg3xrh24u 0 5949 23307 22593 2024-11-05T02:39:08Z Gdaniel111 2926 Gdaniel111 a redenumit pagina [[„Opinia publică precede întotdeauna Legea”]] în [[John Galsworthy]]: mai bine cu numele autorului 22593 wikitext text/x-wiki „Opinia publică precede întotdeauna Legea” (John Galsworthy). kl0o0lf0bc62vw34ej2zrtbvda784yo 23309 23307 2024-11-05T02:59:18Z Gdaniel111 2926 legătură, wikizări, adăugiri 23309 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate din '''John Galsworthy'''. == Citate == * Justiția este o mașinărie care, atunci când cineva a pornit-o, funcționează singură. ** Justice is a machine that, when someone has once given it the starting push, rolls on of itself. *** ''Justiție'' , Actul II (1910) * Opinia publică precede întotdeauna Legea. ** Public opinion's always in advance of the law. *** ''Windows'', Act I (1922) * Valoarea unui sentiment este dovedită prin cât sacrificiu ești pregătit să faci pentru acesta. ** The value of a sentiment is the amount of sacrifice you are prepared to make for it. *** ''Windows'', Act II (1922) * Dacă nu te gândești la viitor, nu poți avea unul. ** If you do not think about the future, you cannot have one. *** ''Swan Song'' (1928) Pt. II, Ch. 6 * [[Dragoste|Dragostea]] de frumusețe este de fapt doar instinctul sexual, care nu e satisfăcut decât printr-o uniune completă. ** Love of beauty is really only the sex instinct, which nothing but complete union satisfies. *** ''Saint's Progress'' (1919) == Legături externe == {{Wikipedia}}{{Ciot-oameni}} [[Categorie:Scriitori englezi]] co7kvidis581wng88ywszozabtdy49e 0 5967 23313 22785 2024-11-05T03:13:03Z Gdaniel111 2926 legătură 23313 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate ale activistei '''Yeonmi Park'''.[[File:Yeonmi Park, 2014.jpg|thumb|Park Yeon-mi (2014)]] '''[[w:Yeonmi Park|Yeonmi Park]]''' (n. 4 October 1993) este un activist nord-coreean pentru drepturile omului. == Citate == * Aș vrea să le transmit ceva și conaționalilor mei nord-coreeni, care trăiesc în întuneric. Poate că nu le vine să creadă, dar vreau să le spun că există și o altfel de viață. Fiți [[Libertate|liberi]]. Din experiența mea, chiar totul este posibil. Am fost cumpărată, am fost vândută ca sclav. Dar acum sunt aici, și de asta cred în miracole. Ceea ce am învățat eu de la istorie, e că nimic nu e definitiv pe lumea asta. Și de aceea avem toate motivele să fim optimiști. : [https://www.ted.com/talks/yeonmi_park_what_i_learned_about_freedom_after_escaping_north_korea/transcript?language=ro Ce am învățat despre libertate după ce am fugit din Coreea de Nord] (aprilie 2019) ==Legături externe== {{wikipedia}}{{Ciot-oameni}} [[Categorie:Nord-coreeni]] aikjojjs01324x8oi9yz5uoscp2fi01 0 5969 23328 22712 2024-11-05T05:48:46Z Gdaniel111 2926 legătură 23328 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate ale lui '''Vasile Bizău'''. '''[[w:Vasile Bizău|Vasile Bizău]]''' (n. 14 octombrie 1969) este un episcop greco-catolic. == Citate == * De multe ori omul îl caută pe [[Dumnezeu]] acolo unde nu-l poate găsi, pentru că l-a închis în schemele minții sale, sau încetează de a-l mai căuta, satisfăcut fiind de sine și de cele ce și-a dobândit pentru sine și familia sa. Căutarea doar a celor materiale și a sinelui, nu-i poate aduce omului noutatea absolută a lui Dumnezeu și nici nu-i poate umple sufletul de bucurie, făcându-l astfel să guste mai mult din ceea ce viața ar putea să-i ofere, ca început al veșniciei. : [https://bisericaromanaunita.ro/pastorala-de-pasti-a-preasfintitului-vasile-bizau-2023/ Pastorala de Paști a Preasfințitului Vasile Bizău] (2023) ==Legături externe== {{wikipedia}}{{Ciot-oameni}} [[Categorie:Români]] kb9r1x8tuu9bi5d5yjlqffwfea0y7hq 0 5986 23332 22784 2024-11-05T06:05:36Z Gdaniel111 2926 legătură 23332 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate din '''Valentin Bude'''. '''Valentin Bude''' (12 octombrie 1876, Zărnești - d. 3 ianuarie 1933, Iași) a fost un epigramist, poet și traducător român. ==Epitaf== <poem>Aici zace B. [[român]]ul Din regatul unguresc, Fost profesor de germană La liceul franțuzesc</poem> Sursa: [https://www.facebook.com/SpecialCollectionsBCU/posts/1060757284705824/?locale=hi_IN&_rdr BCU Iași] ==Legături externe== {{Wikisursă}}{{Ciot-oameni}} [[Categorie:Epigramiști români]] [[Categorie:Poeți români]] [[Categorie:Traducători români]] 1wh48pqciwgkbg3rl57vammwv8lq6o5 2 6027 23324 23279 2024-11-05T04:39:40Z Gdaniel111 2926 23324 wikitext text/x-wiki == Praguri == * March 25, 2006 ** 100 articles – Romanian Wikiquote - sursa informației [[metawiki:Wikiquote/Archive#2006|aici]] * October 25, 2016 ** 200 (content pages) [[metawiki:Wikimedia_News/2016#October_2016|sursa]] informației * October 17, 2024 ** 500 (content pages) ([[metawiki:Wikimedia_News#October_2024|sursa]]) Următorul prag de atins este cel de 1.000 de articole. O altă sursă de informație care, cel mai probabil, număra paginile din spațiul de nume principal (spațiul de Articole) - și, probabil, înainte de introducerea condiției de linkuri interne și la Wikicitat - se află la ultima comunicare de ''Wikiquote Statistics'' a '''[[stats:wikiquote/EN/TablesArticlesTotal.htm|Wikistats-1 dump-based reports]]'''. Conform acesteia: * primul articol a fost creat în august 2004. (consistent cu informația [[wikipedia:Wikiquote|de aici]] că Wikiquote s-a extins în alte limbi decât engleza în iulie 2004) * al 10-lea și al 20-lea articol au fost create în decembrie 2004. * al 50-lea - în ianuarie 2006. * prima sută a fost atinsă 2 luni mai târziu - în martie 2006. * pragul de 200 a fost atins în octombrie 2007. * 250 - în februarie 2009. * 300 - în august 2010. * 400 - în iunie 2015. * și 500 - în decembrie 2016. Această sursă de informații încetează însă a mai fi actualizată din ianuarie 2019 (când erau 525 de articole). == Analiză și progres == [[Fișier:Screenshot_List_of_Wikiquotes_2024-10-12.png|miniatura|Screenshot of List of Wikiquotes for historical purposes in the future]] Când am reînceput să mai editez (11.10.2024) Wikiquote în română se afla la 260 de articole numărate oficial (cu wikilinkuri interne, deși practic sunt peste 500, dacă nu chiar 600 din numărătoarea/estimarea mea a paginilor din spațiul de nume principal din [[Special:AllPages]]) și Wikicitat în română se afla pe locul 64 din 74 Wikiquotes active, după cum se vede din următoarea captură de ecran încă neactualizată (purged) corect: În prezent, practic cu articolele existente (care nu au wikilinks și nu sunt încă contabilizate) Wikicitat în română poate urca până pe locurile 50-54 din 74. Noi informații arată că, înainte de a pune eu vreo legătură în articole, 356 de pagini din spațiul principal nu aveau niciun link. Acestea ar duce totalul spre 616 - odată rezolvate. * În 13.10.2024, prin intermediul adăugării linkurilor interne, am adus contorul statisticilor proiectului înapoi la 300 de articole (nivel pe care concret îl atinsese deja în august 2010). * 15.10.2024: continuarea adiției de legături interne a sporit numărul paginilor considerate articole la 400 (bornă depășită deja din iunie 2015). * 17.10.2024: Wikicitat - 500 de articole OMOLOGATE!!! ''At last''! (A se vedea [[Special:Statistici]].) Jumătate din treabă deja s-a făcut, însă mai este până pe la 620 (cu punerea de legături). Nivelul de azi a fost atins deja în decembrie 2016. ('''Later edit/18.10.2024''':) Bun, a trecut o zi, am ieșit din atenția adminilor de la meta - pe care am generat-o cu anunțul necesar ([https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Wikiquote&diff=prev&oldid=27617639 1], [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Wikimedia_News&diff=prev&oldid=27617648 2]) - și din [[metawiki:Special:RecentChanges|schimbările lor recente]]; cel mai probabil, mi-au dat ok-ul. Și mai am legături de pus. '''P.S./05.11.2024:''' S-a ajuns și în Statistici la ultimul nivel cunoscut al proiectului (de 525 de articole) - cel din ianuarie 2019. Mai rămân vreo sută de pagini care nu au legături. n3a4iyzhhtu456mrgvdb37euaoyee70 0 6062 23305 23297 2024-11-05T02:20:41Z Gdaniel111 2926 legătură 23305 wikitext text/x-wiki '''[[w:Sărbătoarea Tuturor Sfinților|Sărbătoarea Tuturor Sfinților]]''' este o sărbătoare creștină. ==Citate== * În această zi simţim reînsufleţindu-se în noi atracţia spre [[Rai|Cer]], ce ne face să grăbim pasul pelerinajului nostru pământesc. Simţim aprinzându-se în inimile noastre dorinţa de a ne uni pentru totdeauna cu familia sfinţilor, la a căror slavă deja acum avem harul de a fi părtaşi. : [[w:Papa Benedict al XVI-lea|Papa Benedict al XVI-lea]], [https://www.archivioradiovaticana.va/storico/2011/10/31/benedict_al_xvi-lea_la_rugăciunea_„angelus”_în_solemnitatea_tuturor/rom-533586 Benedict al XVI-lea la rugăciunea „Angelus” în solemnitatea Tuturor Sfinţilor 2008] (1 noiembrie 2011) ==Legături externe== {{wikipedia}} [[Categorie:Teme]] nvcajxq6rescocmyz5xek14p73mti62 0 6066 23308 2024-11-05T02:39:09Z Gdaniel111 2926 Gdaniel111 a redenumit pagina [[„Opinia publică precede întotdeauna Legea”]] în [[John Galsworthy]]: mai bine cu numele autorului 23308 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[John Galsworthy]] 78cdxea9lgrirxgu1f6fe4j3esqakmv