Wikisource:Scriptoriu

<mediawiki xmlns="http://www.mediawiki.org/xml/export-0.10/" xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" xsi:schemaLocation="http://www.mediawiki.org/xml/export-0.10/ http://www.mediawiki.org/xml/export-0.10.xsd" version="0.10" xml:lang="ro">
  <siteinfo>
    <sitename>Wikisource</sitename>
    <dbname>rowikisource</dbname>
    <base>https://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83</base>
    <generator>MediaWiki 1.43.0-wmf.2</generator>
    <case>first-letter</case>
    <namespaces>
      <namespace key="-2" case="first-letter">Media</namespace>
      <namespace key="-1" case="first-letter">Special</namespace>
      <namespace key="0" case="first-letter" />
      <namespace key="1" case="first-letter">Discuție</namespace>
      <namespace key="2" case="first-letter">Utilizator</namespace>
      <namespace key="3" case="first-letter">Discuție Utilizator</namespace>
      <namespace key="4" case="first-letter">Wikisource</namespace>
      <namespace key="5" case="first-letter">Discuție Wikisource</namespace>
      <namespace key="6" case="first-letter">Fișier</namespace>
      <namespace key="7" case="first-letter">Discuție Fișier</namespace>
      <namespace key="8" case="first-letter">MediaWiki</namespace>
      <namespace key="9" case="first-letter">Discuție MediaWiki</namespace>
      <namespace key="10" case="first-letter">Format</namespace>
      <namespace key="11" case="first-letter">Discuție Format</namespace>
      <namespace key="12" case="first-letter">Ajutor</namespace>
      <namespace key="13" case="first-letter">Discuție Ajutor</namespace>
      <namespace key="14" case="first-letter">Categorie</namespace>
      <namespace key="15" case="first-letter">Discuție Categorie</namespace>
      <namespace key="102" case="first-letter">Autor</namespace>
      <namespace key="103" case="first-letter">Discuție Autor</namespace>
      <namespace key="104" case="first-letter">Pagină</namespace>
      <namespace key="105" case="first-letter">Discuție Pagină</namespace>
      <namespace key="106" case="first-letter">Index</namespace>
      <namespace key="107" case="first-letter">Discuție Index</namespace>
      <namespace key="710" case="first-letter">TimedText</namespace>
      <namespace key="711" case="first-letter">TimedText talk</namespace>
      <namespace key="828" case="first-letter">Modul</namespace>
      <namespace key="829" case="first-letter">Discuție Modul</namespace>
    </namespaces>
  </siteinfo>
  <page>
    <title>Wikisource:Scriptoriu</title>
    <ns>4</ns>
    <id>3565</id>
    <revision>
      <id>137346</id>
      <parentid>137317</parentid>
      <timestamp>2024-04-25T20:20:54Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>MediaWiki message delivery</username>
        <id>10303</id>
      </contributor>
      <comment>/* Vote now to select members of the first U4C */ secțiune nouă</comment>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="29271" xml:space="preserve">{{titlu de proces
 | titlu    = Scriptoriu
 | secțiune  =
 | precedent = ←[[WS:I/C|Pagina comunităţii]]
 | următor     = [[Wikisource:Scriptoriu/Arhivă|Arhivă]]→
 | scurtătură = [[WS:S]]
 | note    = Aceasta este pagina de discuție a comunității; simțiți-vă liber să adresați întrebări ori lăsa comentarii. Puteți participa la orice discuție curentă sau puteți  '''[{{fullurl:Wikisource:Scriptoriu|action=edit&amp;section=new deschide}} o discuție nouă]'''. Pentru discuții legate de întregul proiect (nu doar de secțiunea în limba română) sunteți rugat să vă adresați în cadrul [[oldwikisource:Wikisource:Scriptorium|proiectului multilingv]].
}}
__NEWSECTIONLINK__
[[Categorie:Wikisource]]
&lt;!-- Adăugați mesajele noi după acest rând --&gt;


== Do you use Wikidata in Wikimedia sibling projects? Tell us about your experiences ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
''Note: Apologies for cross-posting and sending in English.''

Hello, the '''[[m:WD4WMP|Wikidata for Wikimedia Projects]]''' team at Wikimedia Deutschland would like to hear about your experiences using Wikidata in the sibling projects. If you are interested in sharing your opinion and insights, please consider signing up for an interview with us in this '''[https://wikimedia.sslsurvey.de/Wikidata-for-Wikimedia-Interviews Registration form]'''.&lt;br&gt; 
''Currently, we are only able to conduct interviews in English.''

The front page of the form has more details about what the conversation will be like, including how we would '''compensate''' you for your time.

For more information, visit our ''[[m:WD4WMP/AddIssue|project issue page]]'' where you can also share your experiences in written form, without an interview.&lt;br&gt;We look forward to speaking with you, [[m:User:Danny Benjafield (WMDE)|Danny Benjafield (WMDE)]] ([[m:User talk:Danny Benjafield (WMDE)|talk]]) 08:53, 5 January 2024 (UTC)
&lt;/div&gt;
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/WD4WMP/ScreenerInvite&amp;oldid=26027495 --&gt;

== Reusing references: Can we look over your shoulder? ==

''Apologies for writing in English.''

The Technical Wishes team at Wikimedia Deutschland is planning to [[m:WMDE Technical Wishes/Reusing references|make reusing references easier]]. For our research, we are looking for wiki contributors willing to show us how they are interacting with references.

* The format will be a 1-hour video call, where you would share your screen. [https://wikimedia.sslsurvey.de/User-research-into-Reusing-References-Sign-up-Form-2024/en/ More information here].
* Interviews can be conducted in English, German or Dutch.
* [[mw:WMDE_Engineering/Participate_in_UX_Activities#Compensation|Compensation is available]].
* Sessions will be held in January and February.
* [https://wikimedia.sslsurvey.de/User-research-into-Reusing-References-Sign-up-Form-2024/en/ Sign up here if you are interested.]
* Please note that we probably won’t be able to have sessions with everyone who is interested. Our UX researcher will try to create a good balance of wiki contributors, e.g. in terms of wiki experience, tech experience, editing preferences, gender, disability and more. If you’re a fit, she will reach out to you to schedule an appointment.

We’re looking forward to seeing you, [[m:User:Thereza Mengs (WMDE)| Thereza Mengs (WMDE)]]
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Thereza Mengs (WMDE)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=WMDE_Technical_Wishes/Technical_Wishes_News_list_all_village_pumps&amp;oldid=25956752 --&gt;

== Invitation to join January Wikisource Community Meeting ==

Hello fellow Wikisource enthusiasts!

We are the hosting this month’s [[:m:Wikisource Community meetings|Wikisource Community meeting]] on '''27 January 2024, 3 PM UTC''' ([https://zonestamp.toolforge.org/1706367600 check your local time]).

As we gear up for our upcoming Wikisource Community meeting, we are excited to share some additional information with you.

The meetings will now be held on the last Saturday of each month. We understand the importance of accommodating different time zones, so to better cater to our global community, we've decided to alternate meeting times. The meeting will take place at 3 pm UTC this month, and next month it will be scheduled for 7 am UTC on the last Saturday. This rotation will continue, allowing for a balanced representation of different time zones.

As always, the meeting agenda will be divided into two halves. The first half of the meeting will focus on non-technical updates, including discussions about events, conferences, proofread-a-thons, and collaborations. The second half will delve into technical updates and conversations, addressing major challenges faced by Wikisource communities, similar to our previous Community meetings.

If you are interested in joining the meeting, kindly leave a message on '''klawal-ctr@wikimedia.org''' and we will add you to the calendar invite.

Meanwhile, feel free to check out [[:m:Wikisource Community meetings|the page on Meta-wiki]] and suggest any other topics for the agenda.

Regards

[[:m:User:KLawal-WMF|KLawal-WMF]], [[:m:User:SWilson (WMF)|Sam Wilson (WMF)]], and [[:m:User:SGill (WMF)|Satdeep Gill (WMF)]]

&lt;small&gt; Sent using [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție Utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 18 ianuarie 2024 12:54 (EET)&lt;/small&gt;
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:KLawal-WMF@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:SGill_(WMF)/lists/WS_VPs&amp;oldid=25768507 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;Vote on the Charter for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
:''[[m:Special:MyLanguage/wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting opens|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-{{urlencode:wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting opens}}&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{int:please-translate}}]''
Hello all,

I am reaching out to you today to announce that the voting period for the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) Charter is now open. Community members may [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter/Voter_information|cast their vote and provide comments about the charter via SecurePoll]] now through '''2 February 2024'''. Those of you who voiced your opinions during the development of the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct/Enforcement_guidelines|UCoC Enforcement Guidelines]] will find this process familiar.

The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|current version of the U4C Charter]] is on Meta-wiki with translations available. 

Read the charter, go vote and share this note with others in your community. I can confidently say the U4C Building Committee looks forward to your participation.

On behalf of the UCoC Project team,&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 19 ianuarie 2024 20:09 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=25853527 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;Last days to vote on the Charter for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
:''[[m:Special:MyLanguage/wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting reminder|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-{{urlencode:wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting reminder}}&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{int:please-translate}}]''
Hello all,

I am reaching out to you today to remind you that the voting period for the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) charter will close on '''2 February 2024'''. Community members may [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter/Voter_information|cast their vote and provide comments about the charter via SecurePoll]]. Those of you who voiced your opinions during the development of the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct/Enforcement_guidelines|UCoC Enforcement Guidelines]] will find this process familiar.

The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|current version of the U4C charter]] is on Meta-wiki with translations available. 

Read the charter, go vote and share this note with others in your community. I can confidently say the U4C Building Committee looks forward to your participation.

On behalf of the UCoC Project team,&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 31 ianuarie 2024 19:01 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=25853527 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;Announcing the results of the UCoC Coordinating Committee Charter ratification vote&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
:''[[m:Special:MyLanguage/wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - results|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-{{urlencode:wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - results}}&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{int:please-translate}}]''

Dear all,

Thank you everyone for following the progress of the Universal Code of Conduct. I am writing to you today to announce the outcome of the [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter/Voter_information|ratification vote]] on the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|Universal Code of Conduct Coordinating Committee Charter]]. 1746 contributors voted in this ratification vote with 1249 voters supporting the Charter and 420 voters not. The ratification vote process allowed for voters to provide comments about the Charter. 

A report of voting statistics and a summary of voter comments will be published on Meta-wiki in the coming weeks.

Please look forward to hearing about the next steps soon.

On behalf of the UCoC Project team,&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 12 februarie 2024 20:24 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=26160150 --&gt;

== Invitation to join February Wikisource Community Meeting ==

Hello fellow Wikisource enthusiasts!


We are the hosting this month’s [[:m:Wikisource Community meetings|Wikisource Community meeting]] on '''24 February 2024, 7 AM UTC''' ([https://zonestamp.toolforge.org/1708758000 check your local time]).


The meeting agenda will be divided into two halves. The first half of the meeting will focus on non-technical updates, including discussions about events, conferences, proofread-a-thons, and collaborations. The second half will delve into technical updates and conversations, addressing major challenges faced by Wikisource communities, similar to our previous Community meetings.


If you are interested in joining the meeting, kindly leave a message on '''klawal-ctr@wikimedia.org''' and we will add you to the calendar invite.


Meanwhile, feel free to check out [[:m:Wikisource Community meetings|the page on Meta-wiki]] and suggest any other topics for the agenda.


Regards
[[:m:User:KLawal-WMF|KLawal-WMF]], [[:m:User:SWilson (WMF)|Sam Wilson (WMF)]], and [[:m:User:SGill (WMF)|Satdeep Gill (WMF)]]


&lt;small&gt; Sent using [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție Utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 20 februarie 2024 13:11 (EET)&lt;/small&gt;
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:KLawal-WMF@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:SGill_(WMF)/lists/WS_VPs&amp;oldid=25768507 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt; Report of the U4C Charter ratification and U4C Call for Candidates now available&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – call for candidates| You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – call for candidates}}&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{int:please-translate}}]''

Hello all,

I am writing to you today with two important pieces of information. First, the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Vote results|report of the comments from the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) Charter ratification]] is now available. Secondly, the call for candidates for the U4C is open now through April 1, 2024.

The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. Community members are invited to submit their applications for the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, please [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|review the U4C Charter]].

Per the charter, there are 16 seats on the U4C: eight community-at-large seats and eight regional seats to ensure the U4C represents the diversity of the movement.

Read more and submit your application on [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024|Meta-wiki]].

On behalf of the UCoC project team,&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 5 martie 2024 18:25 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=26276337 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt; Wikimedia Foundation Board of Trustees 2024 Selection&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
: ''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024/Announcement/Selection announcement| You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]]''
: ''&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024/Announcement/Selection announcement|{{int:interlanguage-link-mul}}]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-{{urlencode:Wikimedia Foundation elections/2024/Announcement/Selection announcement}}&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{int:please-translate}}]&lt;/div&gt;''
Dear all,

This year, the term of 4 (four) Community- and Affiliate-selected Trustees on the Wikimedia Foundation Board of Trustees will come to an end [1]. The Board invites the whole movement to participate in this year’s selection process and vote to fill those seats.

The [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections committee|Elections Committee]] will oversee this process with support from Foundation staff [2]. The Board Governance Committee created a Board Selection Working Group from Trustees who cannot be candidates in the 2024 community- and affiliate-selected trustee selection process composed of Dariusz Jemielniak, Nataliia Tymkiv, Esra'a Al Shafei, Kathy Collins, and Shani Evenstein Sigalov [3]. The group is tasked with providing Board oversight for the 2024 trustee selection process, and for keeping the Board informed. More details on the roles of the Elections Committee, Board, and staff are here [4]. 

Here are the key planned dates:

*  May 2024: Call for candidates and call for questions
*  June 2024: Affiliates vote to shortlist 12 candidates (no shortlisting if 15 or less candidates apply) [5]
*  June-August 2024: Campaign period
*  End of August / beginning of September 2024: Two-week community voting period
*  October–November 2024: Background check of selected candidates
*  Board's Meeting in December 2024: New trustees seated

Learn more about the 2024 selection process - including the detailed timeline, the candidacy process, the campaign rules, and the voter eligibility criteria - on [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024|this Meta-wiki page]], and make your plan.

'''Election Volunteers'''

Another way to be involved with the 2024 selection process is to be an Election Volunteer. Election Volunteers are a bridge between the Elections Committee and their respective community. They help ensure their community is represented and mobilize them to vote. Learn more about the program and how to join on this [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024/Election Volunteers|Meta-wiki page]].

Best regards,

[[m:Special:MyLanguage/User:Pundit|Dariusz Jemielniak]] (Governance Committee Chair, Board Selection Working Group)

[1] https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2021/Results#Elected

[2] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Committee:Elections_Committee_Charter

[3] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Minutes:2023-08-15#Governance_Committee

[4] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections_committee/Roles

[5] Even though the ideal number is 12 candidates for 4 open seats, the shortlisting process will be triggered if there are more than 15 candidates because the 1-3 candidates that are removed might feel ostracized and it would be a lot of work for affiliates to carry out the shortlisting process to only eliminate 1-3 candidates from the candidate list.&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

[[User:MPossoupe_(WMF)|MPossoupe_(WMF)]]12 martie 2024 21:57 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:MPossoupe (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=26349432 --&gt;

== Your wiki will be in read-only soon ==

&lt;section begin=&quot;server-switch&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;

[[:m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|Citiți acest mesaj în altă limbă]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-Tech%2FServer+switch&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{int:please-translate}}]

&lt;span class=&quot;mw-translate-fuzzy&quot;&gt;Fundația [[foundation:|Wikimedia]] testează comuntarea între centrele sale de date primar și secundar.&lt;/span&gt; Acest lucru va asigura că Wikipedia și alte wiki-uri ale Wikimediei pot rămâne online chiar și după un dezastru.

Ele vor comuta tot traficul înapoi, '''{{#time:j xg|2024-03-20|ro}}'''. Testul va începe la '''[https://zonestamp.toolforge.org/{{#time:U|2024-03-20T14:00|en}} {{#time:H:i e|2024-03-20T14:00}}]''' (16:00 CEST).

Din păcate, din cauza unor limitări din [[mw:Special:MyLanguage/Manual:What is MediaWiki?|MediaWiki]], toate editările trebuie să se oprească în timp ce comutarea este efectuată. Ne cerem scuze pentru această perturbare și ne străduim să o reducem la minimum în viitor. 

'''Veți putea citi, dar nu edita, toate wiki-urile pentru o perioadă scurtă de timp.'''

*Nu veți putea edita până la o oră {{#time:l j xg Y|2024-03-20|ro}}.
*Dacă încercați să editați sau să salvați în aceste perioade, veți vedea un mesaj de eroare. Sperăm că nu se vor pierde modificări în aceste minute, dar nu putem garanta acest lucru. Dacă vedeți mesajul de eroare, vă rugăm să așteptați până când totul revine la normal. Apoi ar trebui să puteți salva editarea. Dar, vă recomandăm să faceți mai întâi o copie a modificărilor dvs., pentru orice eventualitate.

„Alte efecte”:

*Lucrările de fundal vor fi mai lente și unele pot fi abandonate. Este posibil ca linkurile roșii să nu fie actualizate la fel de repede ca în mod normal. Dacă creați un articol care este deja legat în altă parte, linkul va rămâne roșu mai mult decât de obicei. Unele scripturi de lungă durată vor trebui oprite.
* Ne așteptăm ca implementările de cod să se întâmple ca în orice altă săptămână. Cu toate acestea, unele blocări de la caz la caz se pot întâmpla în mod punctual dacă operația le cere ulterior.
* &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;[[mw:Special:MyLanguage/GitLab|GitLab]] will be unavailable for about 90 minutes.&lt;/span&gt;

Acest proiect poate fi amânat dacă este necesar. Puteți [[wikitech:Switch_Datacenter|citiți programul la wikitech.wikimedia.org]]. Orice modificare va fi anunțată în program. Vor fi mai multe notificări despre acest lucru. Un banner va fi afișat pe toate wiki-urile cu 30 de minute înainte ca această operațiune să aibă loc. '''Vă rugăm să partajați aceste informații comunității dvs.'''&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;server-switch&quot;/&gt;

[[user:Trizek (WMF)|Trizek (WMF)]], 15 martie 2024 02:01 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Trizek (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&amp;oldid=25636619 --&gt;

== Switching to the Vector 2022 skin ==

[[File:Vector 2022 video-en.webm|thumb]]
''[[mw:Special:MyLanguage/Reading/Web/Desktop Improvements/Updates/2024-03 for Wikisource|Read this in your language]] • &lt;span class=plainlinks&gt;[https://mediawiki.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-Reading%2FWeb%2FDesktop+Improvements%2FUpdates%2F2024-03+for+Wikisource&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{Int:please-translate}}]&lt;/span&gt; • Please tell other users about these changes''

Hi everyone. We are the [[mw:Special:MyLanguage/Reading/Web|Wikimedia Foundation Web team]]. As you may have read in our previous message, over the past year, we have been getting closer to switching every wiki to the Vector 2022 skin as the new default. In our previous conversations with Wikisource communities, we had identified an issue with the Index namespace that prevented switching the skin on. [[phab:T352162|This issue is now resolved]].

We are now ready to continue and will be deploying on Wikisource wikis on '''March 25th'''. 

To learn more about the new skin and what improvements it introduces, please [[mw:Reading/Web/Desktop Improvements|see our documentation]]. If you have any issues with the skin after the change, if you spot any gadgets not working, or notice any bugs – please comment below! We are also open to joining events like the [[m:Wikisource Community meetings|Wikisource Community meetings]] to talk to you directly. Thank you! [[User:SGrabarczuk (WMF)|SGrabarczuk (WMF)]] ([[User talk:SGrabarczuk (WMF)|&lt;span class=&quot;signature-talk&quot;&gt;discuție&lt;/span&gt;]]) 18 martie 2024 22:50 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:SGrabarczuk (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:SGrabarczuk_(WMF)/sandbox/MM/Varia&amp;oldid=26416927 --&gt;

== Invitation to join March Wikisource Community Meeting ==

Hello fellow Wikisource enthusiasts!

We're excited to announce our upcoming Wikisource Community meeting, scheduled for '''30 March 2024, 3 PM UTC''' ([https://zonestamp.toolforge.org/1711810800 check your local time]). As always, your participation is crucial to the success of our community discussions.

Similar to previous meetings, the agenda will be split into two segments. The first half will cover non-technical updates, such as events, conferences, proofread-a-thons, and collaborations. In the second half, we'll dive into technical updates and discussions, addressing key challenges faced by Wikisource communities.

'''New Feature: Event Registration!'''  &lt;br /&gt;
Exciting news! We're switching to a new event registration feature for our meetings. You can now register for the event through our dedicated page on Meta-wiki. Simply follow the link below to secure your spot and engage with fellow Wikisource enthusiasts:

[[:m:Event:Wikisource Community Meeting March 2024|Event Registration Page]]

'''Agenda Suggestions:'''  &lt;br /&gt;
Your input matters! Feel free to suggest any additional topics you'd like to see included in the agenda.

If you have any suggestions or would just prefer being added to the meeting the old way,
simply drop a message on '''klawal-ctr@wikimedia.org'''.

Thank you for your continued dedication to Wikisource. We look forward to your active participation in our upcoming meeting.

Best regards,  &lt;br /&gt;
[[:m:User:KLawal-WMF|KLawal-WMF]], [[:m:User:SWilson (WMF)|Sam Wilson (WMF)]], and [[:m:User:SGill (WMF)|Satdeep Gill (WMF)]]
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:KLawal-WMF@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:SGill_(WMF)/lists/WS_VPs&amp;oldid=25768507 --&gt;

== Invitation to join April Wikisource Community Meeting ==

Hello fellow Wikisource enthusiasts!


We are the hosting this month’s Wikisource Community meeting on '''27 April 2024, 7 AM UTC''' ([https://zonestamp.toolforge.org/1714201200 check your local time]).


Similar to previous meetings, the agenda will be split into two segments. The first half will cover non-technical updates, such as events, conferences, proofread-a-thons, and collaborations. In the second half, we'll dive into technical updates and discussions, addressing key challenges faced by Wikisource communities.

Simply follow the link below to secure your spot and engage with fellow Wikisource enthusiasts:

[[:m:Event:Wikisource Community Meeting April 2024|Event Registration Page]]

If you have any suggestions or would just prefer being added to the meeting the old way,
simply drop a message on '''klawal-ctr@wikimedia.org'''. 

Thank you for your continued dedication to Wikisource. We look forward to your active participation in our upcoming meeting.

Regards
[[:m:User:KLawal-WMF|KLawal-WMF]], [[:m:User:SWilson (WMF)|Sam Wilson (WMF)]], and [[:m:User:SGill (WMF)|Satdeep Gill (WMF)]]


&lt;small&gt; Sent using [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție Utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 22 aprilie 2024 15:21 (EEST)&lt;/small&gt;
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:KLawal-WMF@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:SGill_(WMF)/lists/WS_VPs&amp;oldid=25768507 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;Vote now to select members of the first U4C&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – vote opens|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – vote opens}}&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{int:please-translate}}]''

Dear all,

I am writing to you to let you know the voting period for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is open now through May 9, 2024. Read the information on the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024|voting page on Meta-wiki]] to learn more about voting and voter eligibility.

The Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. Community members were invited to submit their applications for the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, please [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|review the U4C Charter]].

Please share this message with members of your community so they can participate as well.

On behalf of the UCoC project team,&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 25 aprilie 2024 23:20 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=26390244 --&gt;</text>
      <sha1>3zicmjqxbbql871ectyfppnlxp1veoh</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Autor:Traian Demetrescu</title>
    <ns>102</ns>
    <id>7453</id>
    <revision>
      <id>137347</id>
      <parentid>137160</parentid>
      <timestamp>2024-04-26T07:59:44Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Costy6911</username>
        <id>19305</id>
      </contributor>
      <comment>/* Cartea unei inimi (1890) */</comment>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="7622" xml:space="preserve">{{AutorWikidata
   |index-alfabetic = D
}}

==Versuri==
* [[Poezii (Traian Demetrescu, 1885)|Poezii]], Ed. Samitca, 1885
* Freamăte, Ed. Tipografia Asociații Români, 1887
* Amurg, Ed. Samitca, 1888
* [[Cartea unei inimi]], Ed. Samitca, 1890
* Săracii, Ed. Benvenisti, 1890
* [[Sensitive]], Ed. Steiberg, 1894
* {{CarteDigitizată|Aquarele|Traian Demetrescu - Aquarele.pdf|Aquarele}}, Ed. Șaraga, 1896 (postum)

===Freamăte (1887)===
*Intermezo
*Și voiu fi
*Un răspuns mamei
*Pică florile
*Tâlhar
*Strofe
*Dacă
*Ți-am furat
*Pacea ochilor
*Frunza
*Bătrânețe
*Când am trăit
*Și dacă
*Ca să mă faci să sper
*Ași vrea
*Atât de mult
*Problemă
*Ploaie din senin
*Vijelia
*Cu vorba ta
*Paralelă
*Ingădue-mi
*Cunosc
*Tu înțelegi
*Văzându-mă
*Prăpastia
*Lacrimi
*La școală
*Oglinda
*Visele
*Într-un album
*Ochii
*Aseară
*Ad vitam
*Voluptate
*Legile
*La clavir
*Săgețile amorului
*Presimțire
*Prin grâu
*Ai uitat?
*[[Ziua de mâine]]
*Lumea
*Când întâlnești
*Că ești frumoasă
*Neînvoire
*Flori uscate
*Ostenit
*Ți-am dat inima
*[[Pe furiș]]
*Doamnei
*Știu bine
*Dar tu
*Ispită
*Epigramă
*Visul morții
*Pax
*Gândul
*Mă chemi
*[[Pe album]]
*Dramă
*Singur
*Desnădejde
*Ofițerul
*La umbra salciei
*Dacă și astăzi
*Aud
*Dați-mi
*Iartă-mă
*Femeea
*Scepticism
*Numai
*Spune-mi
*Nenorocirea
*Voi și noi
*Tristețe
*Tu
*Amăgirea
*Poveste
*Poema unei nopți
*Laura
*Noaptea de Decembrie (după Alfred de Musset)
*Ateul

===Amurg (1888)===
* [[Și când]]
* [[Scenă intimă]]
* [[Sub lilieci]]
* [[Lui Pasteur]]
* [[Caporal]]
* [[Loc!]]
* [[Simfonie de toamnă]]
* [[Târziu (Demetrescu)]]
* [[Lumea nebunului]]
* [[Copacul (Demetrescu)|Copacul]]
* [[Viața Morții]]
* [[Zambile]]
* [[Triluri]]
* [[Gânduri ostenite]]
* [[Tatăl]] (după François Coppée)
* [[Ea (Traian Demetrescu)]]
* [[Socialistul]]
* [[Prin alee]]

===Cartea unei inimi (1890)===
*[[Floare de drum]]
*[[Luna și tu]]
*[[Pământul]]
*[[Noaptea de vară (Demetrescu, 3)|Noaptea de vară]]
*[[Farmec (Demetrescu, 3)|Farmec]]
*[[În stradă]]
*[[Gânduri ostenite]]
*[[Infinitul (după Leopardi)]]
*[[Clavirul]]
*[[Lui Eminescu]]
*[[Poveste de nebun]]
*[[Voluptate (Demetrescu, 3)|Voluptate]]
*[[Simfonie de toamnă]]
*[[Christ]]
*[[Pustiu]]
*[[Numai frumoasă!]]
*[[Cad frunzele]]
*[[Vis (Demetrescu)|Vis]]
*[[Proletarii]]
*[[De profundis (Demetrescu, 3)|De profundis]]
*[[Halucinație (Demetrescu, 3)|Halucinație]]
*[[Extaz]]
*[[Tatăl (după François Coppée)]]
*[[Și când]]
*Fără tine
*Lumea nebunului
*Ea
*Viața morței
*Noaptea
*Loc
*[[Femeile]]
*Amurg
*O viață
*Prin alee
*[[Tîrziu (Demetrescu)|Tîrziu]]
*La mormânt
*Cugetare
*Mariei
*Aripi rupte (după M. Guyau)
*În harem
*Poate
*Unui amic poet

===Sensitive (1894)===
*[[În alte lumi]]
*[[Corbii (Demetrescu)|Corbii]]
*[[Noaptea (Traian Demetrescu)|noaptea]]
*[[La anticar]]
*[[Necunoscuți]]
*[[Natură moartă (Demetrescu)|Natură moartă]]
*[[Mărturisire (Demetrescu, 2)|Mărturisire]]
*[[Cugetare (Demetrescu)|Cugetare]]
*[[O filozofie]]
*[[Într-o cârciumă]]
*[[Pastel (Demetrescu)|Pastel]]
*[[Același farmec]]
*[[Christ]]
*[[Amintire (Demetrescu)|Amintire]]
*[[Pămîntul]]
*[[Noapte de vară (Traian Demetrescu)|Noapte de vară]]
*[[Clavirul]]
*[[Singur (Demetrescu, 2)|Singur]]
*[[Inima noastră]]
*[[Ironie (Demetrescu, 2)|Ironie]]
*[[Lui Eminescu (Demetrescu)|Lui Eminescu]]
*[[În stradă]]
*[[O poveste]]
*[[Trec orele...]]
*[[Ursarul]]
*[[Floare de drum]]
*[[Luna (Demetrescu)|Luna]]
*[[Fără tine]]
*[[Lumea nebunului]]
*[[Liniște (Demetrescu)|Liniște]]
*[[Loc!]]
*[[O viață (Traian Demetrescu)|O viață]]
*[[Prin alee]]
*[[De profundis (Demetrescu)|De profundis]]
*[[Farmec (Demetrescu, 2)|Farmec]]
*[[Tăcere (Demetrescu)|Tăcere]]
*[[În harem]]
*[[Poate...]]
*[[Unui amic poet]]
*[[Amurg (Demetrescu)|Amurg]]
*[[Idilă (Demetrescu, 2)|Idilă]]
*[[Câinele (Demetrescu)|Câinele]]
*[[Flori de seră]]
*[[Mama (Demetrescu)|Mama]]
*[[Îmi pare]]
*[[Gounod]]
*[[Cătunul]]
*[[Suspin]]
*[[Ca un glas]]
*[[Jules Vales]]
*[[Tristul zîmbet]]
*[[Gând de toamnă]]
*[[Pe album]]
*[[O carte]]
*[[Ce sfânt noroc]]
*[[Marinarul]]
*[[Întâia femeie]]
*[[E trist]]

===Epigrame===
* [[Unui burghez decorat]]

==Proză==
* Evoluția în literatură (conferință), Ed. Samitca, 1889
* {{CarteDigitizată|Profile literare|Profile literare.djvu|Profile literare}} (eseuri), Ed. Benvenisti, 1891
* [[Intim]] (nuvele), Ed. Samitca, 1892 și Ed. Steinberg, 1894 (ediția a II-a)
* Iubita (roman), Ed. Samitca, 1895
* Priveliști din viață (nuvele), Ed. Samitca, 1896
* Cum iubim (roman), Ed. Samitca, 1896 (postum)
* Simplu (nuvele), Ed. Samitca, 1896 (postum)
* Nuvele postume, Ed. Benvenisti, 1896 (postum)
:[[Scheletul]]
:[[Suflete neînțelese]]
:[[Prima țigare]]
:[[Jidanca]]
:[[Fără titlu]]
:[[Simplu (Traian Demetrescu)|Simplu]]
:[[Valsul]]
:[[La răsăritul lunii]]
:[[Mărturisire (Traian Demetrescu)|Mărturisire]]
:[[Foamea]]
* Poeme în proză
:[[Copilul]]
:[[Căruțașul]]
:[[Păpușa]]
:[[La Curtea cu juri]]
:[[Într-o menajerie]]
:[[Printre clowni]]
:[[Regele]]
:[[Mutul]]
:[[Modele]]
:[[Un amic]]
:[[Lebăda (Demetrescu)|Lebăda]]
:[[Râs și lacrămi]]
:[[Durere (Demetrescu)|Durere]]
:[[Pâinile]]
:[[Singur (Demetrescu)|Singur]]
:[[O lume]]
:[[Pe lac]]
* Nuvele
:[[O casă veche]]
:[[Evreul]]
:[[O confesiune]]
:[[Înșelătoare]]
:[[Țiganii (Demetrescu)|Țiganii]]
:[[Ce nu se iartă]]
:[[Cugetări]]
:[[Filip]]
:[[Gestul frumos]]
:[[Artă și artă]]
:[[Rugăciunea (Demetrescu)|Rugăciunea]]
:[[Pe terasă]]
:[[Scrisori găsite]]
:[[Contraste de Crăciun]]
:[[Cum s-au despărțit]]
:[[Copiii]]
:[[Femeia care înșală]]
:[[Paltoane vechi]]
:[[O vizită]]
:[[Arborii]]
:[[Popescu]]
:[[Ore de citire]]
:[[Întâia ninsoare]]
:[[Cuvinte zadarnice]]
:[[Silueta]]
:[[Pădurea din Solca]]
:[[Un fermecător]]
:[[Fluture (Demetrescu)|Fluture]]
:[[Lângă o cruce]]
:[[Un braț de lemne]]

* ALBUM - Poeme în proză
:[[Floarea Regelui]]
:[[Birjarul din Salzburg]] 
:[[Danț macabru]]
:[[Rozele (Traian Demetrescu)|Rozele]]
:[[Un cuvânt]]
:[[Credincioșii]]
:[[În drumul de fier]]
:[[Surâsul copilului]]
:[[Un bogat]]
:[[Realitatea]]
:[[Timid]]
:[[O reprezentare]]
:[[Calvarul (Traian Demetrescu)|Calvarul]]
:[[Crengi uscate]]
:[[Un negustor]]
:[[Osteniții]]
:[[Sfârșitul poemei]]
:[[Te iubesc]]
:[[Un om de prisos]]

==Traduceri==
* [[Patria]] (de [[Iulia Hasdeu]])
* [[Nu-ndrăznesc]] (de [[Iulia Hasdeu]])
* Între doi (teatru), Ed. Samitca, 1888, (după [[Autor:François Coppée|François Coppée]])
* Lăutarul din Cremona, Pater (teatru), Ed. Samitca, 1895, (după [[Autor:François Coppée|François Coppée]])

==Din Reviste==
* [[Visele]], publicată în revista Literatorul nr. 5 din 24 februarie 1885

==Despre autor==
* [[Traian Demetrescu (Revistă comemorativă)]], Craiova, 20 aprilie 1906
* [[Un învins: Traian Demetrescu]], de [[Constantin-Stelian]], Universul literar, nr. 5, 20 februarie 1944
===Necrologuri===
* [[Traian Demetrescu (Caragiale)|Traian Demetrescu]], de [[Autor:Ion Luca Caragiale|Ion Luca Caragiale]]
* [[Moarte unui poet român]], de [[Autor:Iosif Vulcan|Iosif Vulcan]]

==Legături externe==
*[http://books.google.com/books?id=xj0QAAAAYAAJ Google Books: Traian Demetrescu - Profile literare, Editura Tipografiei D. I. Benvenisti , Craiova (1891)]
*[http://books.google.com/books?id=RDMQAAAAYAAJ Google Books: Traian Demetrescu - Iubita, Institutul de Editură Raliant și Ignat Samtica, Craiova (1895)]
*[http://books.google.com/books?id=pT0QAAAAYAAJ Google Books: Traian Demetrescu - Aquarele, Editura Librăriei Frații Șaraga, București (1896)]</text>
      <sha1>oad8iepad6hrvt51geurg44mz7w0bxz</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>137348</id>
      <parentid>137347</parentid>
      <timestamp>2024-04-26T08:00:08Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Costy6911</username>
        <id>19305</id>
      </contributor>
      <comment>/* Cartea unei inimi (1890) */</comment>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="7626" xml:space="preserve">{{AutorWikidata
   |index-alfabetic = D
}}

==Versuri==
* [[Poezii (Traian Demetrescu, 1885)|Poezii]], Ed. Samitca, 1885
* Freamăte, Ed. Tipografia Asociații Români, 1887
* Amurg, Ed. Samitca, 1888
* [[Cartea unei inimi]], Ed. Samitca, 1890
* Săracii, Ed. Benvenisti, 1890
* [[Sensitive]], Ed. Steiberg, 1894
* {{CarteDigitizată|Aquarele|Traian Demetrescu - Aquarele.pdf|Aquarele}}, Ed. Șaraga, 1896 (postum)

===Freamăte (1887)===
*Intermezo
*Și voiu fi
*Un răspuns mamei
*Pică florile
*Tâlhar
*Strofe
*Dacă
*Ți-am furat
*Pacea ochilor
*Frunza
*Bătrânețe
*Când am trăit
*Și dacă
*Ca să mă faci să sper
*Ași vrea
*Atât de mult
*Problemă
*Ploaie din senin
*Vijelia
*Cu vorba ta
*Paralelă
*Ingădue-mi
*Cunosc
*Tu înțelegi
*Văzându-mă
*Prăpastia
*Lacrimi
*La școală
*Oglinda
*Visele
*Într-un album
*Ochii
*Aseară
*Ad vitam
*Voluptate
*Legile
*La clavir
*Săgețile amorului
*Presimțire
*Prin grâu
*Ai uitat?
*[[Ziua de mâine]]
*Lumea
*Când întâlnești
*Că ești frumoasă
*Neînvoire
*Flori uscate
*Ostenit
*Ți-am dat inima
*[[Pe furiș]]
*Doamnei
*Știu bine
*Dar tu
*Ispită
*Epigramă
*Visul morții
*Pax
*Gândul
*Mă chemi
*[[Pe album]]
*Dramă
*Singur
*Desnădejde
*Ofițerul
*La umbra salciei
*Dacă și astăzi
*Aud
*Dați-mi
*Iartă-mă
*Femeea
*Scepticism
*Numai
*Spune-mi
*Nenorocirea
*Voi și noi
*Tristețe
*Tu
*Amăgirea
*Poveste
*Poema unei nopți
*Laura
*Noaptea de Decembrie (după Alfred de Musset)
*Ateul

===Amurg (1888)===
* [[Și când]]
* [[Scenă intimă]]
* [[Sub lilieci]]
* [[Lui Pasteur]]
* [[Caporal]]
* [[Loc!]]
* [[Simfonie de toamnă]]
* [[Târziu (Demetrescu)]]
* [[Lumea nebunului]]
* [[Copacul (Demetrescu)|Copacul]]
* [[Viața Morții]]
* [[Zambile]]
* [[Triluri]]
* [[Gânduri ostenite]]
* [[Tatăl]] (după François Coppée)
* [[Ea (Traian Demetrescu)]]
* [[Socialistul]]
* [[Prin alee]]

===Cartea unei inimi (1890)===
*[[Floare de drum]]
*[[Luna și tu]]
*[[Pământul]]
*[[Noaptea de vară (Demetrescu, 3)|Noaptea de vară]]
*[[Farmec (Demetrescu, 3)|Farmec]]
*[[În stradă]]
*[[Gânduri ostenite]]
*[[Infinitul (după Leopardi)]]
*[[Clavirul]]
*[[Lui Eminescu]]
*[[Poveste de nebun]]
*[[Voluptate (Demetrescu, 3)|Voluptate]]
*[[Simfonie de toamnă]]
*[[Christ]]
*[[Pustiu]]
*[[Numai frumoasă!]]
*[[Cad frunzele]]
*[[Vis (Demetrescu)|Vis]]
*[[Proletarii]]
*[[De profundis (Demetrescu, 3)|De profundis]]
*[[Halucinație (Demetrescu, 3)|Halucinație]]
*[[Extaz]]
*[[Tatăl (după François Coppée)]]
*[[Și când]]
*[[Fără tine]]
*Lumea nebunului
*Ea
*Viața morței
*Noaptea
*Loc
*[[Femeile]]
*Amurg
*O viață
*Prin alee
*[[Tîrziu (Demetrescu)|Tîrziu]]
*La mormânt
*Cugetare
*Mariei
*Aripi rupte (după M. Guyau)
*În harem
*Poate
*Unui amic poet

===Sensitive (1894)===
*[[În alte lumi]]
*[[Corbii (Demetrescu)|Corbii]]
*[[Noaptea (Traian Demetrescu)|noaptea]]
*[[La anticar]]
*[[Necunoscuți]]
*[[Natură moartă (Demetrescu)|Natură moartă]]
*[[Mărturisire (Demetrescu, 2)|Mărturisire]]
*[[Cugetare (Demetrescu)|Cugetare]]
*[[O filozofie]]
*[[Într-o cârciumă]]
*[[Pastel (Demetrescu)|Pastel]]
*[[Același farmec]]
*[[Christ]]
*[[Amintire (Demetrescu)|Amintire]]
*[[Pămîntul]]
*[[Noapte de vară (Traian Demetrescu)|Noapte de vară]]
*[[Clavirul]]
*[[Singur (Demetrescu, 2)|Singur]]
*[[Inima noastră]]
*[[Ironie (Demetrescu, 2)|Ironie]]
*[[Lui Eminescu (Demetrescu)|Lui Eminescu]]
*[[În stradă]]
*[[O poveste]]
*[[Trec orele...]]
*[[Ursarul]]
*[[Floare de drum]]
*[[Luna (Demetrescu)|Luna]]
*[[Fără tine]]
*[[Lumea nebunului]]
*[[Liniște (Demetrescu)|Liniște]]
*[[Loc!]]
*[[O viață (Traian Demetrescu)|O viață]]
*[[Prin alee]]
*[[De profundis (Demetrescu)|De profundis]]
*[[Farmec (Demetrescu, 2)|Farmec]]
*[[Tăcere (Demetrescu)|Tăcere]]
*[[În harem]]
*[[Poate...]]
*[[Unui amic poet]]
*[[Amurg (Demetrescu)|Amurg]]
*[[Idilă (Demetrescu, 2)|Idilă]]
*[[Câinele (Demetrescu)|Câinele]]
*[[Flori de seră]]
*[[Mama (Demetrescu)|Mama]]
*[[Îmi pare]]
*[[Gounod]]
*[[Cătunul]]
*[[Suspin]]
*[[Ca un glas]]
*[[Jules Vales]]
*[[Tristul zîmbet]]
*[[Gând de toamnă]]
*[[Pe album]]
*[[O carte]]
*[[Ce sfânt noroc]]
*[[Marinarul]]
*[[Întâia femeie]]
*[[E trist]]

===Epigrame===
* [[Unui burghez decorat]]

==Proză==
* Evoluția în literatură (conferință), Ed. Samitca, 1889
* {{CarteDigitizată|Profile literare|Profile literare.djvu|Profile literare}} (eseuri), Ed. Benvenisti, 1891
* [[Intim]] (nuvele), Ed. Samitca, 1892 și Ed. Steinberg, 1894 (ediția a II-a)
* Iubita (roman), Ed. Samitca, 1895
* Priveliști din viață (nuvele), Ed. Samitca, 1896
* Cum iubim (roman), Ed. Samitca, 1896 (postum)
* Simplu (nuvele), Ed. Samitca, 1896 (postum)
* Nuvele postume, Ed. Benvenisti, 1896 (postum)
:[[Scheletul]]
:[[Suflete neînțelese]]
:[[Prima țigare]]
:[[Jidanca]]
:[[Fără titlu]]
:[[Simplu (Traian Demetrescu)|Simplu]]
:[[Valsul]]
:[[La răsăritul lunii]]
:[[Mărturisire (Traian Demetrescu)|Mărturisire]]
:[[Foamea]]
* Poeme în proză
:[[Copilul]]
:[[Căruțașul]]
:[[Păpușa]]
:[[La Curtea cu juri]]
:[[Într-o menajerie]]
:[[Printre clowni]]
:[[Regele]]
:[[Mutul]]
:[[Modele]]
:[[Un amic]]
:[[Lebăda (Demetrescu)|Lebăda]]
:[[Râs și lacrămi]]
:[[Durere (Demetrescu)|Durere]]
:[[Pâinile]]
:[[Singur (Demetrescu)|Singur]]
:[[O lume]]
:[[Pe lac]]
* Nuvele
:[[O casă veche]]
:[[Evreul]]
:[[O confesiune]]
:[[Înșelătoare]]
:[[Țiganii (Demetrescu)|Țiganii]]
:[[Ce nu se iartă]]
:[[Cugetări]]
:[[Filip]]
:[[Gestul frumos]]
:[[Artă și artă]]
:[[Rugăciunea (Demetrescu)|Rugăciunea]]
:[[Pe terasă]]
:[[Scrisori găsite]]
:[[Contraste de Crăciun]]
:[[Cum s-au despărțit]]
:[[Copiii]]
:[[Femeia care înșală]]
:[[Paltoane vechi]]
:[[O vizită]]
:[[Arborii]]
:[[Popescu]]
:[[Ore de citire]]
:[[Întâia ninsoare]]
:[[Cuvinte zadarnice]]
:[[Silueta]]
:[[Pădurea din Solca]]
:[[Un fermecător]]
:[[Fluture (Demetrescu)|Fluture]]
:[[Lângă o cruce]]
:[[Un braț de lemne]]

* ALBUM - Poeme în proză
:[[Floarea Regelui]]
:[[Birjarul din Salzburg]] 
:[[Danț macabru]]
:[[Rozele (Traian Demetrescu)|Rozele]]
:[[Un cuvânt]]
:[[Credincioșii]]
:[[În drumul de fier]]
:[[Surâsul copilului]]
:[[Un bogat]]
:[[Realitatea]]
:[[Timid]]
:[[O reprezentare]]
:[[Calvarul (Traian Demetrescu)|Calvarul]]
:[[Crengi uscate]]
:[[Un negustor]]
:[[Osteniții]]
:[[Sfârșitul poemei]]
:[[Te iubesc]]
:[[Un om de prisos]]

==Traduceri==
* [[Patria]] (de [[Iulia Hasdeu]])
* [[Nu-ndrăznesc]] (de [[Iulia Hasdeu]])
* Între doi (teatru), Ed. Samitca, 1888, (după [[Autor:François Coppée|François Coppée]])
* Lăutarul din Cremona, Pater (teatru), Ed. Samitca, 1895, (după [[Autor:François Coppée|François Coppée]])

==Din Reviste==
* [[Visele]], publicată în revista Literatorul nr. 5 din 24 februarie 1885

==Despre autor==
* [[Traian Demetrescu (Revistă comemorativă)]], Craiova, 20 aprilie 1906
* [[Un învins: Traian Demetrescu]], de [[Constantin-Stelian]], Universul literar, nr. 5, 20 februarie 1944
===Necrologuri===
* [[Traian Demetrescu (Caragiale)|Traian Demetrescu]], de [[Autor:Ion Luca Caragiale|Ion Luca Caragiale]]
* [[Moarte unui poet român]], de [[Autor:Iosif Vulcan|Iosif Vulcan]]

==Legături externe==
*[http://books.google.com/books?id=xj0QAAAAYAAJ Google Books: Traian Demetrescu - Profile literare, Editura Tipografiei D. I. Benvenisti , Craiova (1891)]
*[http://books.google.com/books?id=RDMQAAAAYAAJ Google Books: Traian Demetrescu - Iubita, Institutul de Editură Raliant și Ignat Samtica, Craiova (1895)]
*[http://books.google.com/books?id=pT0QAAAAYAAJ Google Books: Traian Demetrescu - Aquarele, Editura Librăriei Frații Șaraga, București (1896)]</text>
      <sha1>6zwy3kuzl172eg3wn6owei2r20qdv3j</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>137349</id>
      <parentid>137348</parentid>
      <timestamp>2024-04-26T08:00:32Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Costy6911</username>
        <id>19305</id>
      </contributor>
      <comment>/* Cartea unei inimi (1890) */</comment>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="7630" xml:space="preserve">{{AutorWikidata
   |index-alfabetic = D
}}

==Versuri==
* [[Poezii (Traian Demetrescu, 1885)|Poezii]], Ed. Samitca, 1885
* Freamăte, Ed. Tipografia Asociații Români, 1887
* Amurg, Ed. Samitca, 1888
* [[Cartea unei inimi]], Ed. Samitca, 1890
* Săracii, Ed. Benvenisti, 1890
* [[Sensitive]], Ed. Steiberg, 1894
* {{CarteDigitizată|Aquarele|Traian Demetrescu - Aquarele.pdf|Aquarele}}, Ed. Șaraga, 1896 (postum)

===Freamăte (1887)===
*Intermezo
*Și voiu fi
*Un răspuns mamei
*Pică florile
*Tâlhar
*Strofe
*Dacă
*Ți-am furat
*Pacea ochilor
*Frunza
*Bătrânețe
*Când am trăit
*Și dacă
*Ca să mă faci să sper
*Ași vrea
*Atât de mult
*Problemă
*Ploaie din senin
*Vijelia
*Cu vorba ta
*Paralelă
*Ingădue-mi
*Cunosc
*Tu înțelegi
*Văzându-mă
*Prăpastia
*Lacrimi
*La școală
*Oglinda
*Visele
*Într-un album
*Ochii
*Aseară
*Ad vitam
*Voluptate
*Legile
*La clavir
*Săgețile amorului
*Presimțire
*Prin grâu
*Ai uitat?
*[[Ziua de mâine]]
*Lumea
*Când întâlnești
*Că ești frumoasă
*Neînvoire
*Flori uscate
*Ostenit
*Ți-am dat inima
*[[Pe furiș]]
*Doamnei
*Știu bine
*Dar tu
*Ispită
*Epigramă
*Visul morții
*Pax
*Gândul
*Mă chemi
*[[Pe album]]
*Dramă
*Singur
*Desnădejde
*Ofițerul
*La umbra salciei
*Dacă și astăzi
*Aud
*Dați-mi
*Iartă-mă
*Femeea
*Scepticism
*Numai
*Spune-mi
*Nenorocirea
*Voi și noi
*Tristețe
*Tu
*Amăgirea
*Poveste
*Poema unei nopți
*Laura
*Noaptea de Decembrie (după Alfred de Musset)
*Ateul

===Amurg (1888)===
* [[Și când]]
* [[Scenă intimă]]
* [[Sub lilieci]]
* [[Lui Pasteur]]
* [[Caporal]]
* [[Loc!]]
* [[Simfonie de toamnă]]
* [[Târziu (Demetrescu)]]
* [[Lumea nebunului]]
* [[Copacul (Demetrescu)|Copacul]]
* [[Viața Morții]]
* [[Zambile]]
* [[Triluri]]
* [[Gânduri ostenite]]
* [[Tatăl]] (după François Coppée)
* [[Ea (Traian Demetrescu)]]
* [[Socialistul]]
* [[Prin alee]]

===Cartea unei inimi (1890)===
*[[Floare de drum]]
*[[Luna și tu]]
*[[Pământul]]
*[[Noaptea de vară (Demetrescu, 3)|Noaptea de vară]]
*[[Farmec (Demetrescu, 3)|Farmec]]
*[[În stradă]]
*[[Gânduri ostenite]]
*[[Infinitul (după Leopardi)]]
*[[Clavirul]]
*[[Lui Eminescu]]
*[[Poveste de nebun]]
*[[Voluptate (Demetrescu, 3)|Voluptate]]
*[[Simfonie de toamnă]]
*[[Christ]]
*[[Pustiu]]
*[[Numai frumoasă!]]
*[[Cad frunzele]]
*[[Vis (Demetrescu)|Vis]]
*[[Proletarii]]
*[[De profundis (Demetrescu, 3)|De profundis]]
*[[Halucinație (Demetrescu, 3)|Halucinație]]
*[[Extaz]]
*[[Tatăl (după François Coppée)]]
*[[Și când]]
*[[Fără tine]]
*[[Lumea nebunului]]
*Ea
*Viața morței
*Noaptea
*Loc
*[[Femeile]]
*Amurg
*O viață
*Prin alee
*[[Tîrziu (Demetrescu)|Tîrziu]]
*La mormânt
*Cugetare
*Mariei
*Aripi rupte (după M. Guyau)
*În harem
*Poate
*Unui amic poet

===Sensitive (1894)===
*[[În alte lumi]]
*[[Corbii (Demetrescu)|Corbii]]
*[[Noaptea (Traian Demetrescu)|noaptea]]
*[[La anticar]]
*[[Necunoscuți]]
*[[Natură moartă (Demetrescu)|Natură moartă]]
*[[Mărturisire (Demetrescu, 2)|Mărturisire]]
*[[Cugetare (Demetrescu)|Cugetare]]
*[[O filozofie]]
*[[Într-o cârciumă]]
*[[Pastel (Demetrescu)|Pastel]]
*[[Același farmec]]
*[[Christ]]
*[[Amintire (Demetrescu)|Amintire]]
*[[Pămîntul]]
*[[Noapte de vară (Traian Demetrescu)|Noapte de vară]]
*[[Clavirul]]
*[[Singur (Demetrescu, 2)|Singur]]
*[[Inima noastră]]
*[[Ironie (Demetrescu, 2)|Ironie]]
*[[Lui Eminescu (Demetrescu)|Lui Eminescu]]
*[[În stradă]]
*[[O poveste]]
*[[Trec orele...]]
*[[Ursarul]]
*[[Floare de drum]]
*[[Luna (Demetrescu)|Luna]]
*[[Fără tine]]
*[[Lumea nebunului]]
*[[Liniște (Demetrescu)|Liniște]]
*[[Loc!]]
*[[O viață (Traian Demetrescu)|O viață]]
*[[Prin alee]]
*[[De profundis (Demetrescu)|De profundis]]
*[[Farmec (Demetrescu, 2)|Farmec]]
*[[Tăcere (Demetrescu)|Tăcere]]
*[[În harem]]
*[[Poate...]]
*[[Unui amic poet]]
*[[Amurg (Demetrescu)|Amurg]]
*[[Idilă (Demetrescu, 2)|Idilă]]
*[[Câinele (Demetrescu)|Câinele]]
*[[Flori de seră]]
*[[Mama (Demetrescu)|Mama]]
*[[Îmi pare]]
*[[Gounod]]
*[[Cătunul]]
*[[Suspin]]
*[[Ca un glas]]
*[[Jules Vales]]
*[[Tristul zîmbet]]
*[[Gând de toamnă]]
*[[Pe album]]
*[[O carte]]
*[[Ce sfânt noroc]]
*[[Marinarul]]
*[[Întâia femeie]]
*[[E trist]]

===Epigrame===
* [[Unui burghez decorat]]

==Proză==
* Evoluția în literatură (conferință), Ed. Samitca, 1889
* {{CarteDigitizată|Profile literare|Profile literare.djvu|Profile literare}} (eseuri), Ed. Benvenisti, 1891
* [[Intim]] (nuvele), Ed. Samitca, 1892 și Ed. Steinberg, 1894 (ediția a II-a)
* Iubita (roman), Ed. Samitca, 1895
* Priveliști din viață (nuvele), Ed. Samitca, 1896
* Cum iubim (roman), Ed. Samitca, 1896 (postum)
* Simplu (nuvele), Ed. Samitca, 1896 (postum)
* Nuvele postume, Ed. Benvenisti, 1896 (postum)
:[[Scheletul]]
:[[Suflete neînțelese]]
:[[Prima țigare]]
:[[Jidanca]]
:[[Fără titlu]]
:[[Simplu (Traian Demetrescu)|Simplu]]
:[[Valsul]]
:[[La răsăritul lunii]]
:[[Mărturisire (Traian Demetrescu)|Mărturisire]]
:[[Foamea]]
* Poeme în proză
:[[Copilul]]
:[[Căruțașul]]
:[[Păpușa]]
:[[La Curtea cu juri]]
:[[Într-o menajerie]]
:[[Printre clowni]]
:[[Regele]]
:[[Mutul]]
:[[Modele]]
:[[Un amic]]
:[[Lebăda (Demetrescu)|Lebăda]]
:[[Râs și lacrămi]]
:[[Durere (Demetrescu)|Durere]]
:[[Pâinile]]
:[[Singur (Demetrescu)|Singur]]
:[[O lume]]
:[[Pe lac]]
* Nuvele
:[[O casă veche]]
:[[Evreul]]
:[[O confesiune]]
:[[Înșelătoare]]
:[[Țiganii (Demetrescu)|Țiganii]]
:[[Ce nu se iartă]]
:[[Cugetări]]
:[[Filip]]
:[[Gestul frumos]]
:[[Artă și artă]]
:[[Rugăciunea (Demetrescu)|Rugăciunea]]
:[[Pe terasă]]
:[[Scrisori găsite]]
:[[Contraste de Crăciun]]
:[[Cum s-au despărțit]]
:[[Copiii]]
:[[Femeia care înșală]]
:[[Paltoane vechi]]
:[[O vizită]]
:[[Arborii]]
:[[Popescu]]
:[[Ore de citire]]
:[[Întâia ninsoare]]
:[[Cuvinte zadarnice]]
:[[Silueta]]
:[[Pădurea din Solca]]
:[[Un fermecător]]
:[[Fluture (Demetrescu)|Fluture]]
:[[Lângă o cruce]]
:[[Un braț de lemne]]

* ALBUM - Poeme în proză
:[[Floarea Regelui]]
:[[Birjarul din Salzburg]] 
:[[Danț macabru]]
:[[Rozele (Traian Demetrescu)|Rozele]]
:[[Un cuvânt]]
:[[Credincioșii]]
:[[În drumul de fier]]
:[[Surâsul copilului]]
:[[Un bogat]]
:[[Realitatea]]
:[[Timid]]
:[[O reprezentare]]
:[[Calvarul (Traian Demetrescu)|Calvarul]]
:[[Crengi uscate]]
:[[Un negustor]]
:[[Osteniții]]
:[[Sfârșitul poemei]]
:[[Te iubesc]]
:[[Un om de prisos]]

==Traduceri==
* [[Patria]] (de [[Iulia Hasdeu]])
* [[Nu-ndrăznesc]] (de [[Iulia Hasdeu]])
* Între doi (teatru), Ed. Samitca, 1888, (după [[Autor:François Coppée|François Coppée]])
* Lăutarul din Cremona, Pater (teatru), Ed. Samitca, 1895, (după [[Autor:François Coppée|François Coppée]])

==Din Reviste==
* [[Visele]], publicată în revista Literatorul nr. 5 din 24 februarie 1885

==Despre autor==
* [[Traian Demetrescu (Revistă comemorativă)]], Craiova, 20 aprilie 1906
* [[Un învins: Traian Demetrescu]], de [[Constantin-Stelian]], Universul literar, nr. 5, 20 februarie 1944
===Necrologuri===
* [[Traian Demetrescu (Caragiale)|Traian Demetrescu]], de [[Autor:Ion Luca Caragiale|Ion Luca Caragiale]]
* [[Moarte unui poet român]], de [[Autor:Iosif Vulcan|Iosif Vulcan]]

==Legături externe==
*[http://books.google.com/books?id=xj0QAAAAYAAJ Google Books: Traian Demetrescu - Profile literare, Editura Tipografiei D. I. Benvenisti , Craiova (1891)]
*[http://books.google.com/books?id=RDMQAAAAYAAJ Google Books: Traian Demetrescu - Iubita, Institutul de Editură Raliant și Ignat Samtica, Craiova (1895)]
*[http://books.google.com/books?id=pT0QAAAAYAAJ Google Books: Traian Demetrescu - Aquarele, Editura Librăriei Frații Șaraga, București (1896)]</text>
      <sha1>a11kduamk2djjiimyxbd9gvz029tguz</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>137350</id>
      <parentid>137349</parentid>
      <timestamp>2024-04-26T08:00:57Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Costy6911</username>
        <id>19305</id>
      </contributor>
      <comment>/* Cartea unei inimi (1890) */</comment>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="7634" xml:space="preserve">{{AutorWikidata
   |index-alfabetic = D
}}

==Versuri==
* [[Poezii (Traian Demetrescu, 1885)|Poezii]], Ed. Samitca, 1885
* Freamăte, Ed. Tipografia Asociații Români, 1887
* Amurg, Ed. Samitca, 1888
* [[Cartea unei inimi]], Ed. Samitca, 1890
* Săracii, Ed. Benvenisti, 1890
* [[Sensitive]], Ed. Steiberg, 1894
* {{CarteDigitizată|Aquarele|Traian Demetrescu - Aquarele.pdf|Aquarele}}, Ed. Șaraga, 1896 (postum)

===Freamăte (1887)===
*Intermezo
*Și voiu fi
*Un răspuns mamei
*Pică florile
*Tâlhar
*Strofe
*Dacă
*Ți-am furat
*Pacea ochilor
*Frunza
*Bătrânețe
*Când am trăit
*Și dacă
*Ca să mă faci să sper
*Ași vrea
*Atât de mult
*Problemă
*Ploaie din senin
*Vijelia
*Cu vorba ta
*Paralelă
*Ingădue-mi
*Cunosc
*Tu înțelegi
*Văzându-mă
*Prăpastia
*Lacrimi
*La școală
*Oglinda
*Visele
*Într-un album
*Ochii
*Aseară
*Ad vitam
*Voluptate
*Legile
*La clavir
*Săgețile amorului
*Presimțire
*Prin grâu
*Ai uitat?
*[[Ziua de mâine]]
*Lumea
*Când întâlnești
*Că ești frumoasă
*Neînvoire
*Flori uscate
*Ostenit
*Ți-am dat inima
*[[Pe furiș]]
*Doamnei
*Știu bine
*Dar tu
*Ispită
*Epigramă
*Visul morții
*Pax
*Gândul
*Mă chemi
*[[Pe album]]
*Dramă
*Singur
*Desnădejde
*Ofițerul
*La umbra salciei
*Dacă și astăzi
*Aud
*Dați-mi
*Iartă-mă
*Femeea
*Scepticism
*Numai
*Spune-mi
*Nenorocirea
*Voi și noi
*Tristețe
*Tu
*Amăgirea
*Poveste
*Poema unei nopți
*Laura
*Noaptea de Decembrie (după Alfred de Musset)
*Ateul

===Amurg (1888)===
* [[Și când]]
* [[Scenă intimă]]
* [[Sub lilieci]]
* [[Lui Pasteur]]
* [[Caporal]]
* [[Loc!]]
* [[Simfonie de toamnă]]
* [[Târziu (Demetrescu)]]
* [[Lumea nebunului]]
* [[Copacul (Demetrescu)|Copacul]]
* [[Viața Morții]]
* [[Zambile]]
* [[Triluri]]
* [[Gânduri ostenite]]
* [[Tatăl]] (după François Coppée)
* [[Ea (Traian Demetrescu)]]
* [[Socialistul]]
* [[Prin alee]]

===Cartea unei inimi (1890)===
*[[Floare de drum]]
*[[Luna și tu]]
*[[Pământul]]
*[[Noaptea de vară (Demetrescu, 3)|Noaptea de vară]]
*[[Farmec (Demetrescu, 3)|Farmec]]
*[[În stradă]]
*[[Gânduri ostenite]]
*[[Infinitul (după Leopardi)]]
*[[Clavirul]]
*[[Lui Eminescu]]
*[[Poveste de nebun]]
*[[Voluptate (Demetrescu, 3)|Voluptate]]
*[[Simfonie de toamnă]]
*[[Christ]]
*[[Pustiu]]
*[[Numai frumoasă!]]
*[[Cad frunzele]]
*[[Vis (Demetrescu)|Vis]]
*[[Proletarii]]
*[[De profundis (Demetrescu, 3)|De profundis]]
*[[Halucinație (Demetrescu, 3)|Halucinație]]
*[[Extaz]]
*[[Tatăl (după François Coppée)]]
*[[Și când]]
*[[Fără tine]]
*[[Lumea nebunului]]
*[[Ea]]
*Viața morței
*Noaptea
*Loc
*[[Femeile]]
*Amurg
*O viață
*Prin alee
*[[Tîrziu (Demetrescu)|Tîrziu]]
*La mormânt
*Cugetare
*Mariei
*Aripi rupte (după M. Guyau)
*În harem
*Poate
*Unui amic poet

===Sensitive (1894)===
*[[În alte lumi]]
*[[Corbii (Demetrescu)|Corbii]]
*[[Noaptea (Traian Demetrescu)|noaptea]]
*[[La anticar]]
*[[Necunoscuți]]
*[[Natură moartă (Demetrescu)|Natură moartă]]
*[[Mărturisire (Demetrescu, 2)|Mărturisire]]
*[[Cugetare (Demetrescu)|Cugetare]]
*[[O filozofie]]
*[[Într-o cârciumă]]
*[[Pastel (Demetrescu)|Pastel]]
*[[Același farmec]]
*[[Christ]]
*[[Amintire (Demetrescu)|Amintire]]
*[[Pămîntul]]
*[[Noapte de vară (Traian Demetrescu)|Noapte de vară]]
*[[Clavirul]]
*[[Singur (Demetrescu, 2)|Singur]]
*[[Inima noastră]]
*[[Ironie (Demetrescu, 2)|Ironie]]
*[[Lui Eminescu (Demetrescu)|Lui Eminescu]]
*[[În stradă]]
*[[O poveste]]
*[[Trec orele...]]
*[[Ursarul]]
*[[Floare de drum]]
*[[Luna (Demetrescu)|Luna]]
*[[Fără tine]]
*[[Lumea nebunului]]
*[[Liniște (Demetrescu)|Liniște]]
*[[Loc!]]
*[[O viață (Traian Demetrescu)|O viață]]
*[[Prin alee]]
*[[De profundis (Demetrescu)|De profundis]]
*[[Farmec (Demetrescu, 2)|Farmec]]
*[[Tăcere (Demetrescu)|Tăcere]]
*[[În harem]]
*[[Poate...]]
*[[Unui amic poet]]
*[[Amurg (Demetrescu)|Amurg]]
*[[Idilă (Demetrescu, 2)|Idilă]]
*[[Câinele (Demetrescu)|Câinele]]
*[[Flori de seră]]
*[[Mama (Demetrescu)|Mama]]
*[[Îmi pare]]
*[[Gounod]]
*[[Cătunul]]
*[[Suspin]]
*[[Ca un glas]]
*[[Jules Vales]]
*[[Tristul zîmbet]]
*[[Gând de toamnă]]
*[[Pe album]]
*[[O carte]]
*[[Ce sfânt noroc]]
*[[Marinarul]]
*[[Întâia femeie]]
*[[E trist]]

===Epigrame===
* [[Unui burghez decorat]]

==Proză==
* Evoluția în literatură (conferință), Ed. Samitca, 1889
* {{CarteDigitizată|Profile literare|Profile literare.djvu|Profile literare}} (eseuri), Ed. Benvenisti, 1891
* [[Intim]] (nuvele), Ed. Samitca, 1892 și Ed. Steinberg, 1894 (ediția a II-a)
* Iubita (roman), Ed. Samitca, 1895
* Priveliști din viață (nuvele), Ed. Samitca, 1896
* Cum iubim (roman), Ed. Samitca, 1896 (postum)
* Simplu (nuvele), Ed. Samitca, 1896 (postum)
* Nuvele postume, Ed. Benvenisti, 1896 (postum)
:[[Scheletul]]
:[[Suflete neînțelese]]
:[[Prima țigare]]
:[[Jidanca]]
:[[Fără titlu]]
:[[Simplu (Traian Demetrescu)|Simplu]]
:[[Valsul]]
:[[La răsăritul lunii]]
:[[Mărturisire (Traian Demetrescu)|Mărturisire]]
:[[Foamea]]
* Poeme în proză
:[[Copilul]]
:[[Căruțașul]]
:[[Păpușa]]
:[[La Curtea cu juri]]
:[[Într-o menajerie]]
:[[Printre clowni]]
:[[Regele]]
:[[Mutul]]
:[[Modele]]
:[[Un amic]]
:[[Lebăda (Demetrescu)|Lebăda]]
:[[Râs și lacrămi]]
:[[Durere (Demetrescu)|Durere]]
:[[Pâinile]]
:[[Singur (Demetrescu)|Singur]]
:[[O lume]]
:[[Pe lac]]
* Nuvele
:[[O casă veche]]
:[[Evreul]]
:[[O confesiune]]
:[[Înșelătoare]]
:[[Țiganii (Demetrescu)|Țiganii]]
:[[Ce nu se iartă]]
:[[Cugetări]]
:[[Filip]]
:[[Gestul frumos]]
:[[Artă și artă]]
:[[Rugăciunea (Demetrescu)|Rugăciunea]]
:[[Pe terasă]]
:[[Scrisori găsite]]
:[[Contraste de Crăciun]]
:[[Cum s-au despărțit]]
:[[Copiii]]
:[[Femeia care înșală]]
:[[Paltoane vechi]]
:[[O vizită]]
:[[Arborii]]
:[[Popescu]]
:[[Ore de citire]]
:[[Întâia ninsoare]]
:[[Cuvinte zadarnice]]
:[[Silueta]]
:[[Pădurea din Solca]]
:[[Un fermecător]]
:[[Fluture (Demetrescu)|Fluture]]
:[[Lângă o cruce]]
:[[Un braț de lemne]]

* ALBUM - Poeme în proză
:[[Floarea Regelui]]
:[[Birjarul din Salzburg]] 
:[[Danț macabru]]
:[[Rozele (Traian Demetrescu)|Rozele]]
:[[Un cuvânt]]
:[[Credincioșii]]
:[[În drumul de fier]]
:[[Surâsul copilului]]
:[[Un bogat]]
:[[Realitatea]]
:[[Timid]]
:[[O reprezentare]]
:[[Calvarul (Traian Demetrescu)|Calvarul]]
:[[Crengi uscate]]
:[[Un negustor]]
:[[Osteniții]]
:[[Sfârșitul poemei]]
:[[Te iubesc]]
:[[Un om de prisos]]

==Traduceri==
* [[Patria]] (de [[Iulia Hasdeu]])
* [[Nu-ndrăznesc]] (de [[Iulia Hasdeu]])
* Între doi (teatru), Ed. Samitca, 1888, (după [[Autor:François Coppée|François Coppée]])
* Lăutarul din Cremona, Pater (teatru), Ed. Samitca, 1895, (după [[Autor:François Coppée|François Coppée]])

==Din Reviste==
* [[Visele]], publicată în revista Literatorul nr. 5 din 24 februarie 1885

==Despre autor==
* [[Traian Demetrescu (Revistă comemorativă)]], Craiova, 20 aprilie 1906
* [[Un învins: Traian Demetrescu]], de [[Constantin-Stelian]], Universul literar, nr. 5, 20 februarie 1944
===Necrologuri===
* [[Traian Demetrescu (Caragiale)|Traian Demetrescu]], de [[Autor:Ion Luca Caragiale|Ion Luca Caragiale]]
* [[Moarte unui poet român]], de [[Autor:Iosif Vulcan|Iosif Vulcan]]

==Legături externe==
*[http://books.google.com/books?id=xj0QAAAAYAAJ Google Books: Traian Demetrescu - Profile literare, Editura Tipografiei D. I. Benvenisti , Craiova (1891)]
*[http://books.google.com/books?id=RDMQAAAAYAAJ Google Books: Traian Demetrescu - Iubita, Institutul de Editură Raliant și Ignat Samtica, Craiova (1895)]
*[http://books.google.com/books?id=pT0QAAAAYAAJ Google Books: Traian Demetrescu - Aquarele, Editura Librăriei Frații Șaraga, București (1896)]</text>
      <sha1>guyh0k0yq95kms83toz6njtqbfvg82f</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>137351</id>
      <parentid>137350</parentid>
      <timestamp>2024-04-26T08:01:30Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Costy6911</username>
        <id>19305</id>
      </contributor>
      <comment>/* Cartea unei inimi (1890) */</comment>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="7653" xml:space="preserve">{{AutorWikidata
   |index-alfabetic = D
}}

==Versuri==
* [[Poezii (Traian Demetrescu, 1885)|Poezii]], Ed. Samitca, 1885
* Freamăte, Ed. Tipografia Asociații Români, 1887
* Amurg, Ed. Samitca, 1888
* [[Cartea unei inimi]], Ed. Samitca, 1890
* Săracii, Ed. Benvenisti, 1890
* [[Sensitive]], Ed. Steiberg, 1894
* {{CarteDigitizată|Aquarele|Traian Demetrescu - Aquarele.pdf|Aquarele}}, Ed. Șaraga, 1896 (postum)

===Freamăte (1887)===
*Intermezo
*Și voiu fi
*Un răspuns mamei
*Pică florile
*Tâlhar
*Strofe
*Dacă
*Ți-am furat
*Pacea ochilor
*Frunza
*Bătrânețe
*Când am trăit
*Și dacă
*Ca să mă faci să sper
*Ași vrea
*Atât de mult
*Problemă
*Ploaie din senin
*Vijelia
*Cu vorba ta
*Paralelă
*Ingădue-mi
*Cunosc
*Tu înțelegi
*Văzându-mă
*Prăpastia
*Lacrimi
*La școală
*Oglinda
*Visele
*Într-un album
*Ochii
*Aseară
*Ad vitam
*Voluptate
*Legile
*La clavir
*Săgețile amorului
*Presimțire
*Prin grâu
*Ai uitat?
*[[Ziua de mâine]]
*Lumea
*Când întâlnești
*Că ești frumoasă
*Neînvoire
*Flori uscate
*Ostenit
*Ți-am dat inima
*[[Pe furiș]]
*Doamnei
*Știu bine
*Dar tu
*Ispită
*Epigramă
*Visul morții
*Pax
*Gândul
*Mă chemi
*[[Pe album]]
*Dramă
*Singur
*Desnădejde
*Ofițerul
*La umbra salciei
*Dacă și astăzi
*Aud
*Dați-mi
*Iartă-mă
*Femeea
*Scepticism
*Numai
*Spune-mi
*Nenorocirea
*Voi și noi
*Tristețe
*Tu
*Amăgirea
*Poveste
*Poema unei nopți
*Laura
*Noaptea de Decembrie (după Alfred de Musset)
*Ateul

===Amurg (1888)===
* [[Și când]]
* [[Scenă intimă]]
* [[Sub lilieci]]
* [[Lui Pasteur]]
* [[Caporal]]
* [[Loc!]]
* [[Simfonie de toamnă]]
* [[Târziu (Demetrescu)]]
* [[Lumea nebunului]]
* [[Copacul (Demetrescu)|Copacul]]
* [[Viața Morții]]
* [[Zambile]]
* [[Triluri]]
* [[Gânduri ostenite]]
* [[Tatăl]] (după François Coppée)
* [[Ea (Traian Demetrescu)]]
* [[Socialistul]]
* [[Prin alee]]

===Cartea unei inimi (1890)===
*[[Floare de drum]]
*[[Luna și tu]]
*[[Pământul]]
*[[Noaptea de vară (Demetrescu, 3)|Noaptea de vară]]
*[[Farmec (Demetrescu, 3)|Farmec]]
*[[În stradă]]
*[[Gânduri ostenite]]
*[[Infinitul (după Leopardi)]]
*[[Clavirul]]
*[[Lui Eminescu]]
*[[Poveste de nebun]]
*[[Voluptate (Demetrescu, 3)|Voluptate]]
*[[Simfonie de toamnă]]
*[[Christ]]
*[[Pustiu]]
*[[Numai frumoasă!]]
*[[Cad frunzele]]
*[[Vis (Demetrescu)|Vis]]
*[[Proletarii]]
*[[De profundis (Demetrescu, 3)|De profundis]]
*[[Halucinație (Demetrescu, 3)|Halucinație]]
*[[Extaz]]
*[[Tatăl (după François Coppée)]]
*[[Și când]]
*[[Fără tine]]
*[[Lumea nebunului]]
*[[Ea (Demetrescu, 3)|Ea]]
*Viața morței
*Noaptea
*Loc
*[[Femeile]]
*Amurg
*O viață
*Prin alee
*[[Tîrziu (Demetrescu)|Tîrziu]]
*La mormânt
*Cugetare
*Mariei
*Aripi rupte (după M. Guyau)
*În harem
*Poate
*Unui amic poet

===Sensitive (1894)===
*[[În alte lumi]]
*[[Corbii (Demetrescu)|Corbii]]
*[[Noaptea (Traian Demetrescu)|noaptea]]
*[[La anticar]]
*[[Necunoscuți]]
*[[Natură moartă (Demetrescu)|Natură moartă]]
*[[Mărturisire (Demetrescu, 2)|Mărturisire]]
*[[Cugetare (Demetrescu)|Cugetare]]
*[[O filozofie]]
*[[Într-o cârciumă]]
*[[Pastel (Demetrescu)|Pastel]]
*[[Același farmec]]
*[[Christ]]
*[[Amintire (Demetrescu)|Amintire]]
*[[Pămîntul]]
*[[Noapte de vară (Traian Demetrescu)|Noapte de vară]]
*[[Clavirul]]
*[[Singur (Demetrescu, 2)|Singur]]
*[[Inima noastră]]
*[[Ironie (Demetrescu, 2)|Ironie]]
*[[Lui Eminescu (Demetrescu)|Lui Eminescu]]
*[[În stradă]]
*[[O poveste]]
*[[Trec orele...]]
*[[Ursarul]]
*[[Floare de drum]]
*[[Luna (Demetrescu)|Luna]]
*[[Fără tine]]
*[[Lumea nebunului]]
*[[Liniște (Demetrescu)|Liniște]]
*[[Loc!]]
*[[O viață (Traian Demetrescu)|O viață]]
*[[Prin alee]]
*[[De profundis (Demetrescu)|De profundis]]
*[[Farmec (Demetrescu, 2)|Farmec]]
*[[Tăcere (Demetrescu)|Tăcere]]
*[[În harem]]
*[[Poate...]]
*[[Unui amic poet]]
*[[Amurg (Demetrescu)|Amurg]]
*[[Idilă (Demetrescu, 2)|Idilă]]
*[[Câinele (Demetrescu)|Câinele]]
*[[Flori de seră]]
*[[Mama (Demetrescu)|Mama]]
*[[Îmi pare]]
*[[Gounod]]
*[[Cătunul]]
*[[Suspin]]
*[[Ca un glas]]
*[[Jules Vales]]
*[[Tristul zîmbet]]
*[[Gând de toamnă]]
*[[Pe album]]
*[[O carte]]
*[[Ce sfânt noroc]]
*[[Marinarul]]
*[[Întâia femeie]]
*[[E trist]]

===Epigrame===
* [[Unui burghez decorat]]

==Proză==
* Evoluția în literatură (conferință), Ed. Samitca, 1889
* {{CarteDigitizată|Profile literare|Profile literare.djvu|Profile literare}} (eseuri), Ed. Benvenisti, 1891
* [[Intim]] (nuvele), Ed. Samitca, 1892 și Ed. Steinberg, 1894 (ediția a II-a)
* Iubita (roman), Ed. Samitca, 1895
* Priveliști din viață (nuvele), Ed. Samitca, 1896
* Cum iubim (roman), Ed. Samitca, 1896 (postum)
* Simplu (nuvele), Ed. Samitca, 1896 (postum)
* Nuvele postume, Ed. Benvenisti, 1896 (postum)
:[[Scheletul]]
:[[Suflete neînțelese]]
:[[Prima țigare]]
:[[Jidanca]]
:[[Fără titlu]]
:[[Simplu (Traian Demetrescu)|Simplu]]
:[[Valsul]]
:[[La răsăritul lunii]]
:[[Mărturisire (Traian Demetrescu)|Mărturisire]]
:[[Foamea]]
* Poeme în proză
:[[Copilul]]
:[[Căruțașul]]
:[[Păpușa]]
:[[La Curtea cu juri]]
:[[Într-o menajerie]]
:[[Printre clowni]]
:[[Regele]]
:[[Mutul]]
:[[Modele]]
:[[Un amic]]
:[[Lebăda (Demetrescu)|Lebăda]]
:[[Râs și lacrămi]]
:[[Durere (Demetrescu)|Durere]]
:[[Pâinile]]
:[[Singur (Demetrescu)|Singur]]
:[[O lume]]
:[[Pe lac]]
* Nuvele
:[[O casă veche]]
:[[Evreul]]
:[[O confesiune]]
:[[Înșelătoare]]
:[[Țiganii (Demetrescu)|Țiganii]]
:[[Ce nu se iartă]]
:[[Cugetări]]
:[[Filip]]
:[[Gestul frumos]]
:[[Artă și artă]]
:[[Rugăciunea (Demetrescu)|Rugăciunea]]
:[[Pe terasă]]
:[[Scrisori găsite]]
:[[Contraste de Crăciun]]
:[[Cum s-au despărțit]]
:[[Copiii]]
:[[Femeia care înșală]]
:[[Paltoane vechi]]
:[[O vizită]]
:[[Arborii]]
:[[Popescu]]
:[[Ore de citire]]
:[[Întâia ninsoare]]
:[[Cuvinte zadarnice]]
:[[Silueta]]
:[[Pădurea din Solca]]
:[[Un fermecător]]
:[[Fluture (Demetrescu)|Fluture]]
:[[Lângă o cruce]]
:[[Un braț de lemne]]

* ALBUM - Poeme în proză
:[[Floarea Regelui]]
:[[Birjarul din Salzburg]] 
:[[Danț macabru]]
:[[Rozele (Traian Demetrescu)|Rozele]]
:[[Un cuvânt]]
:[[Credincioșii]]
:[[În drumul de fier]]
:[[Surâsul copilului]]
:[[Un bogat]]
:[[Realitatea]]
:[[Timid]]
:[[O reprezentare]]
:[[Calvarul (Traian Demetrescu)|Calvarul]]
:[[Crengi uscate]]
:[[Un negustor]]
:[[Osteniții]]
:[[Sfârșitul poemei]]
:[[Te iubesc]]
:[[Un om de prisos]]

==Traduceri==
* [[Patria]] (de [[Iulia Hasdeu]])
* [[Nu-ndrăznesc]] (de [[Iulia Hasdeu]])
* Între doi (teatru), Ed. Samitca, 1888, (după [[Autor:François Coppée|François Coppée]])
* Lăutarul din Cremona, Pater (teatru), Ed. Samitca, 1895, (după [[Autor:François Coppée|François Coppée]])

==Din Reviste==
* [[Visele]], publicată în revista Literatorul nr. 5 din 24 februarie 1885

==Despre autor==
* [[Traian Demetrescu (Revistă comemorativă)]], Craiova, 20 aprilie 1906
* [[Un învins: Traian Demetrescu]], de [[Constantin-Stelian]], Universul literar, nr. 5, 20 februarie 1944
===Necrologuri===
* [[Traian Demetrescu (Caragiale)|Traian Demetrescu]], de [[Autor:Ion Luca Caragiale|Ion Luca Caragiale]]
* [[Moarte unui poet român]], de [[Autor:Iosif Vulcan|Iosif Vulcan]]

==Legături externe==
*[http://books.google.com/books?id=xj0QAAAAYAAJ Google Books: Traian Demetrescu - Profile literare, Editura Tipografiei D. I. Benvenisti , Craiova (1891)]
*[http://books.google.com/books?id=RDMQAAAAYAAJ Google Books: Traian Demetrescu - Iubita, Institutul de Editură Raliant și Ignat Samtica, Craiova (1895)]
*[http://books.google.com/books?id=pT0QAAAAYAAJ Google Books: Traian Demetrescu - Aquarele, Editura Librăriei Frații Șaraga, București (1896)]</text>
      <sha1>imuo5jmmcvzgv4fqhu5rxnext427wy7</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>137353</id>
      <parentid>137351</parentid>
      <timestamp>2024-04-26T08:03:08Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Costy6911</username>
        <id>19305</id>
      </contributor>
      <comment>/* Cartea unei inimi (1890) */</comment>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="7657" xml:space="preserve">{{AutorWikidata
   |index-alfabetic = D
}}

==Versuri==
* [[Poezii (Traian Demetrescu, 1885)|Poezii]], Ed. Samitca, 1885
* Freamăte, Ed. Tipografia Asociații Români, 1887
* Amurg, Ed. Samitca, 1888
* [[Cartea unei inimi]], Ed. Samitca, 1890
* Săracii, Ed. Benvenisti, 1890
* [[Sensitive]], Ed. Steiberg, 1894
* {{CarteDigitizată|Aquarele|Traian Demetrescu - Aquarele.pdf|Aquarele}}, Ed. Șaraga, 1896 (postum)

===Freamăte (1887)===
*Intermezo
*Și voiu fi
*Un răspuns mamei
*Pică florile
*Tâlhar
*Strofe
*Dacă
*Ți-am furat
*Pacea ochilor
*Frunza
*Bătrânețe
*Când am trăit
*Și dacă
*Ca să mă faci să sper
*Ași vrea
*Atât de mult
*Problemă
*Ploaie din senin
*Vijelia
*Cu vorba ta
*Paralelă
*Ingădue-mi
*Cunosc
*Tu înțelegi
*Văzându-mă
*Prăpastia
*Lacrimi
*La școală
*Oglinda
*Visele
*Într-un album
*Ochii
*Aseară
*Ad vitam
*Voluptate
*Legile
*La clavir
*Săgețile amorului
*Presimțire
*Prin grâu
*Ai uitat?
*[[Ziua de mâine]]
*Lumea
*Când întâlnești
*Că ești frumoasă
*Neînvoire
*Flori uscate
*Ostenit
*Ți-am dat inima
*[[Pe furiș]]
*Doamnei
*Știu bine
*Dar tu
*Ispită
*Epigramă
*Visul morții
*Pax
*Gândul
*Mă chemi
*[[Pe album]]
*Dramă
*Singur
*Desnădejde
*Ofițerul
*La umbra salciei
*Dacă și astăzi
*Aud
*Dați-mi
*Iartă-mă
*Femeea
*Scepticism
*Numai
*Spune-mi
*Nenorocirea
*Voi și noi
*Tristețe
*Tu
*Amăgirea
*Poveste
*Poema unei nopți
*Laura
*Noaptea de Decembrie (după Alfred de Musset)
*Ateul

===Amurg (1888)===
* [[Și când]]
* [[Scenă intimă]]
* [[Sub lilieci]]
* [[Lui Pasteur]]
* [[Caporal]]
* [[Loc!]]
* [[Simfonie de toamnă]]
* [[Târziu (Demetrescu)]]
* [[Lumea nebunului]]
* [[Copacul (Demetrescu)|Copacul]]
* [[Viața Morții]]
* [[Zambile]]
* [[Triluri]]
* [[Gânduri ostenite]]
* [[Tatăl]] (după François Coppée)
* [[Ea (Traian Demetrescu)]]
* [[Socialistul]]
* [[Prin alee]]

===Cartea unei inimi (1890)===
*[[Floare de drum]]
*[[Luna și tu]]
*[[Pământul]]
*[[Noaptea de vară (Demetrescu, 3)|Noaptea de vară]]
*[[Farmec (Demetrescu, 3)|Farmec]]
*[[În stradă]]
*[[Gânduri ostenite]]
*[[Infinitul (după Leopardi)]]
*[[Clavirul]]
*[[Lui Eminescu]]
*[[Poveste de nebun]]
*[[Voluptate (Demetrescu, 3)|Voluptate]]
*[[Simfonie de toamnă]]
*[[Christ]]
*[[Pustiu]]
*[[Numai frumoasă!]]
*[[Cad frunzele]]
*[[Vis (Demetrescu)|Vis]]
*[[Proletarii]]
*[[De profundis (Demetrescu, 3)|De profundis]]
*[[Halucinație (Demetrescu, 3)|Halucinație]]
*[[Extaz]]
*[[Tatăl (după François Coppée)]]
*[[Și când]]
*[[Fără tine]]
*[[Lumea nebunului]]
*[[Ea (Demetrescu, 3)|Ea]]
*[[Viața morței]]
*Noaptea
*Loc
*[[Femeile]]
*Amurg
*O viață
*Prin alee
*[[Tîrziu (Demetrescu)|Tîrziu]]
*La mormânt
*Cugetare
*Mariei
*Aripi rupte (după M. Guyau)
*În harem
*Poate
*Unui amic poet

===Sensitive (1894)===
*[[În alte lumi]]
*[[Corbii (Demetrescu)|Corbii]]
*[[Noaptea (Traian Demetrescu)|noaptea]]
*[[La anticar]]
*[[Necunoscuți]]
*[[Natură moartă (Demetrescu)|Natură moartă]]
*[[Mărturisire (Demetrescu, 2)|Mărturisire]]
*[[Cugetare (Demetrescu)|Cugetare]]
*[[O filozofie]]
*[[Într-o cârciumă]]
*[[Pastel (Demetrescu)|Pastel]]
*[[Același farmec]]
*[[Christ]]
*[[Amintire (Demetrescu)|Amintire]]
*[[Pămîntul]]
*[[Noapte de vară (Traian Demetrescu)|Noapte de vară]]
*[[Clavirul]]
*[[Singur (Demetrescu, 2)|Singur]]
*[[Inima noastră]]
*[[Ironie (Demetrescu, 2)|Ironie]]
*[[Lui Eminescu (Demetrescu)|Lui Eminescu]]
*[[În stradă]]
*[[O poveste]]
*[[Trec orele...]]
*[[Ursarul]]
*[[Floare de drum]]
*[[Luna (Demetrescu)|Luna]]
*[[Fără tine]]
*[[Lumea nebunului]]
*[[Liniște (Demetrescu)|Liniște]]
*[[Loc!]]
*[[O viață (Traian Demetrescu)|O viață]]
*[[Prin alee]]
*[[De profundis (Demetrescu)|De profundis]]
*[[Farmec (Demetrescu, 2)|Farmec]]
*[[Tăcere (Demetrescu)|Tăcere]]
*[[În harem]]
*[[Poate...]]
*[[Unui amic poet]]
*[[Amurg (Demetrescu)|Amurg]]
*[[Idilă (Demetrescu, 2)|Idilă]]
*[[Câinele (Demetrescu)|Câinele]]
*[[Flori de seră]]
*[[Mama (Demetrescu)|Mama]]
*[[Îmi pare]]
*[[Gounod]]
*[[Cătunul]]
*[[Suspin]]
*[[Ca un glas]]
*[[Jules Vales]]
*[[Tristul zîmbet]]
*[[Gând de toamnă]]
*[[Pe album]]
*[[O carte]]
*[[Ce sfânt noroc]]
*[[Marinarul]]
*[[Întâia femeie]]
*[[E trist]]

===Epigrame===
* [[Unui burghez decorat]]

==Proză==
* Evoluția în literatură (conferință), Ed. Samitca, 1889
* {{CarteDigitizată|Profile literare|Profile literare.djvu|Profile literare}} (eseuri), Ed. Benvenisti, 1891
* [[Intim]] (nuvele), Ed. Samitca, 1892 și Ed. Steinberg, 1894 (ediția a II-a)
* Iubita (roman), Ed. Samitca, 1895
* Priveliști din viață (nuvele), Ed. Samitca, 1896
* Cum iubim (roman), Ed. Samitca, 1896 (postum)
* Simplu (nuvele), Ed. Samitca, 1896 (postum)
* Nuvele postume, Ed. Benvenisti, 1896 (postum)
:[[Scheletul]]
:[[Suflete neînțelese]]
:[[Prima țigare]]
:[[Jidanca]]
:[[Fără titlu]]
:[[Simplu (Traian Demetrescu)|Simplu]]
:[[Valsul]]
:[[La răsăritul lunii]]
:[[Mărturisire (Traian Demetrescu)|Mărturisire]]
:[[Foamea]]
* Poeme în proză
:[[Copilul]]
:[[Căruțașul]]
:[[Păpușa]]
:[[La Curtea cu juri]]
:[[Într-o menajerie]]
:[[Printre clowni]]
:[[Regele]]
:[[Mutul]]
:[[Modele]]
:[[Un amic]]
:[[Lebăda (Demetrescu)|Lebăda]]
:[[Râs și lacrămi]]
:[[Durere (Demetrescu)|Durere]]
:[[Pâinile]]
:[[Singur (Demetrescu)|Singur]]
:[[O lume]]
:[[Pe lac]]
* Nuvele
:[[O casă veche]]
:[[Evreul]]
:[[O confesiune]]
:[[Înșelătoare]]
:[[Țiganii (Demetrescu)|Țiganii]]
:[[Ce nu se iartă]]
:[[Cugetări]]
:[[Filip]]
:[[Gestul frumos]]
:[[Artă și artă]]
:[[Rugăciunea (Demetrescu)|Rugăciunea]]
:[[Pe terasă]]
:[[Scrisori găsite]]
:[[Contraste de Crăciun]]
:[[Cum s-au despărțit]]
:[[Copiii]]
:[[Femeia care înșală]]
:[[Paltoane vechi]]
:[[O vizită]]
:[[Arborii]]
:[[Popescu]]
:[[Ore de citire]]
:[[Întâia ninsoare]]
:[[Cuvinte zadarnice]]
:[[Silueta]]
:[[Pădurea din Solca]]
:[[Un fermecător]]
:[[Fluture (Demetrescu)|Fluture]]
:[[Lângă o cruce]]
:[[Un braț de lemne]]

* ALBUM - Poeme în proză
:[[Floarea Regelui]]
:[[Birjarul din Salzburg]] 
:[[Danț macabru]]
:[[Rozele (Traian Demetrescu)|Rozele]]
:[[Un cuvânt]]
:[[Credincioșii]]
:[[În drumul de fier]]
:[[Surâsul copilului]]
:[[Un bogat]]
:[[Realitatea]]
:[[Timid]]
:[[O reprezentare]]
:[[Calvarul (Traian Demetrescu)|Calvarul]]
:[[Crengi uscate]]
:[[Un negustor]]
:[[Osteniții]]
:[[Sfârșitul poemei]]
:[[Te iubesc]]
:[[Un om de prisos]]

==Traduceri==
* [[Patria]] (de [[Iulia Hasdeu]])
* [[Nu-ndrăznesc]] (de [[Iulia Hasdeu]])
* Între doi (teatru), Ed. Samitca, 1888, (după [[Autor:François Coppée|François Coppée]])
* Lăutarul din Cremona, Pater (teatru), Ed. Samitca, 1895, (după [[Autor:François Coppée|François Coppée]])

==Din Reviste==
* [[Visele]], publicată în revista Literatorul nr. 5 din 24 februarie 1885

==Despre autor==
* [[Traian Demetrescu (Revistă comemorativă)]], Craiova, 20 aprilie 1906
* [[Un învins: Traian Demetrescu]], de [[Constantin-Stelian]], Universul literar, nr. 5, 20 februarie 1944
===Necrologuri===
* [[Traian Demetrescu (Caragiale)|Traian Demetrescu]], de [[Autor:Ion Luca Caragiale|Ion Luca Caragiale]]
* [[Moarte unui poet român]], de [[Autor:Iosif Vulcan|Iosif Vulcan]]

==Legături externe==
*[http://books.google.com/books?id=xj0QAAAAYAAJ Google Books: Traian Demetrescu - Profile literare, Editura Tipografiei D. I. Benvenisti , Craiova (1891)]
*[http://books.google.com/books?id=RDMQAAAAYAAJ Google Books: Traian Demetrescu - Iubita, Institutul de Editură Raliant și Ignat Samtica, Craiova (1895)]
*[http://books.google.com/books?id=pT0QAAAAYAAJ Google Books: Traian Demetrescu - Aquarele, Editura Librăriei Frații Șaraga, București (1896)]</text>
      <sha1>b8ljp2ux8qxgiqn2omuf0l8478tw133</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>137354</id>
      <parentid>137353</parentid>
      <timestamp>2024-04-26T08:03:21Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Costy6911</username>
        <id>19305</id>
      </contributor>
      <comment>/* Cartea unei inimi (1890) */</comment>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="7657" xml:space="preserve">{{AutorWikidata
   |index-alfabetic = D
}}

==Versuri==
* [[Poezii (Traian Demetrescu, 1885)|Poezii]], Ed. Samitca, 1885
* Freamăte, Ed. Tipografia Asociații Români, 1887
* Amurg, Ed. Samitca, 1888
* [[Cartea unei inimi]], Ed. Samitca, 1890
* Săracii, Ed. Benvenisti, 1890
* [[Sensitive]], Ed. Steiberg, 1894
* {{CarteDigitizată|Aquarele|Traian Demetrescu - Aquarele.pdf|Aquarele}}, Ed. Șaraga, 1896 (postum)

===Freamăte (1887)===
*Intermezo
*Și voiu fi
*Un răspuns mamei
*Pică florile
*Tâlhar
*Strofe
*Dacă
*Ți-am furat
*Pacea ochilor
*Frunza
*Bătrânețe
*Când am trăit
*Și dacă
*Ca să mă faci să sper
*Ași vrea
*Atât de mult
*Problemă
*Ploaie din senin
*Vijelia
*Cu vorba ta
*Paralelă
*Ingădue-mi
*Cunosc
*Tu înțelegi
*Văzându-mă
*Prăpastia
*Lacrimi
*La școală
*Oglinda
*Visele
*Într-un album
*Ochii
*Aseară
*Ad vitam
*Voluptate
*Legile
*La clavir
*Săgețile amorului
*Presimțire
*Prin grâu
*Ai uitat?
*[[Ziua de mâine]]
*Lumea
*Când întâlnești
*Că ești frumoasă
*Neînvoire
*Flori uscate
*Ostenit
*Ți-am dat inima
*[[Pe furiș]]
*Doamnei
*Știu bine
*Dar tu
*Ispită
*Epigramă
*Visul morții
*Pax
*Gândul
*Mă chemi
*[[Pe album]]
*Dramă
*Singur
*Desnădejde
*Ofițerul
*La umbra salciei
*Dacă și astăzi
*Aud
*Dați-mi
*Iartă-mă
*Femeea
*Scepticism
*Numai
*Spune-mi
*Nenorocirea
*Voi și noi
*Tristețe
*Tu
*Amăgirea
*Poveste
*Poema unei nopți
*Laura
*Noaptea de Decembrie (după Alfred de Musset)
*Ateul

===Amurg (1888)===
* [[Și când]]
* [[Scenă intimă]]
* [[Sub lilieci]]
* [[Lui Pasteur]]
* [[Caporal]]
* [[Loc!]]
* [[Simfonie de toamnă]]
* [[Târziu (Demetrescu)]]
* [[Lumea nebunului]]
* [[Copacul (Demetrescu)|Copacul]]
* [[Viața Morții]]
* [[Zambile]]
* [[Triluri]]
* [[Gânduri ostenite]]
* [[Tatăl]] (după François Coppée)
* [[Ea (Traian Demetrescu)]]
* [[Socialistul]]
* [[Prin alee]]

===Cartea unei inimi (1890)===
*[[Floare de drum]]
*[[Luna și tu]]
*[[Pământul]]
*[[Noaptea de vară (Demetrescu, 3)|Noaptea de vară]]
*[[Farmec (Demetrescu, 3)|Farmec]]
*[[În stradă]]
*[[Gânduri ostenite]]
*[[Infinitul (după Leopardi)]]
*[[Clavirul]]
*[[Lui Eminescu]]
*[[Poveste de nebun]]
*[[Voluptate (Demetrescu, 3)|Voluptate]]
*[[Simfonie de toamnă]]
*[[Christ]]
*[[Pustiu]]
*[[Numai frumoasă!]]
*[[Cad frunzele]]
*[[Vis (Demetrescu)|Vis]]
*[[Proletarii]]
*[[De profundis (Demetrescu, 3)|De profundis]]
*[[Halucinație (Demetrescu, 3)|Halucinație]]
*[[Extaz]]
*[[Tatăl (după François Coppée)]]
*[[Și când]]
*[[Fără tine]]
*[[Lumea nebunului]]
*[[Ea (Demetrescu, 3)|Ea]]
*[[Viața morții]]
*Noaptea
*Loc
*[[Femeile]]
*Amurg
*O viață
*Prin alee
*[[Tîrziu (Demetrescu)|Tîrziu]]
*La mormânt
*Cugetare
*Mariei
*Aripi rupte (după M. Guyau)
*În harem
*Poate
*Unui amic poet

===Sensitive (1894)===
*[[În alte lumi]]
*[[Corbii (Demetrescu)|Corbii]]
*[[Noaptea (Traian Demetrescu)|noaptea]]
*[[La anticar]]
*[[Necunoscuți]]
*[[Natură moartă (Demetrescu)|Natură moartă]]
*[[Mărturisire (Demetrescu, 2)|Mărturisire]]
*[[Cugetare (Demetrescu)|Cugetare]]
*[[O filozofie]]
*[[Într-o cârciumă]]
*[[Pastel (Demetrescu)|Pastel]]
*[[Același farmec]]
*[[Christ]]
*[[Amintire (Demetrescu)|Amintire]]
*[[Pămîntul]]
*[[Noapte de vară (Traian Demetrescu)|Noapte de vară]]
*[[Clavirul]]
*[[Singur (Demetrescu, 2)|Singur]]
*[[Inima noastră]]
*[[Ironie (Demetrescu, 2)|Ironie]]
*[[Lui Eminescu (Demetrescu)|Lui Eminescu]]
*[[În stradă]]
*[[O poveste]]
*[[Trec orele...]]
*[[Ursarul]]
*[[Floare de drum]]
*[[Luna (Demetrescu)|Luna]]
*[[Fără tine]]
*[[Lumea nebunului]]
*[[Liniște (Demetrescu)|Liniște]]
*[[Loc!]]
*[[O viață (Traian Demetrescu)|O viață]]
*[[Prin alee]]
*[[De profundis (Demetrescu)|De profundis]]
*[[Farmec (Demetrescu, 2)|Farmec]]
*[[Tăcere (Demetrescu)|Tăcere]]
*[[În harem]]
*[[Poate...]]
*[[Unui amic poet]]
*[[Amurg (Demetrescu)|Amurg]]
*[[Idilă (Demetrescu, 2)|Idilă]]
*[[Câinele (Demetrescu)|Câinele]]
*[[Flori de seră]]
*[[Mama (Demetrescu)|Mama]]
*[[Îmi pare]]
*[[Gounod]]
*[[Cătunul]]
*[[Suspin]]
*[[Ca un glas]]
*[[Jules Vales]]
*[[Tristul zîmbet]]
*[[Gând de toamnă]]
*[[Pe album]]
*[[O carte]]
*[[Ce sfânt noroc]]
*[[Marinarul]]
*[[Întâia femeie]]
*[[E trist]]

===Epigrame===
* [[Unui burghez decorat]]

==Proză==
* Evoluția în literatură (conferință), Ed. Samitca, 1889
* {{CarteDigitizată|Profile literare|Profile literare.djvu|Profile literare}} (eseuri), Ed. Benvenisti, 1891
* [[Intim]] (nuvele), Ed. Samitca, 1892 și Ed. Steinberg, 1894 (ediția a II-a)
* Iubita (roman), Ed. Samitca, 1895
* Priveliști din viață (nuvele), Ed. Samitca, 1896
* Cum iubim (roman), Ed. Samitca, 1896 (postum)
* Simplu (nuvele), Ed. Samitca, 1896 (postum)
* Nuvele postume, Ed. Benvenisti, 1896 (postum)
:[[Scheletul]]
:[[Suflete neînțelese]]
:[[Prima țigare]]
:[[Jidanca]]
:[[Fără titlu]]
:[[Simplu (Traian Demetrescu)|Simplu]]
:[[Valsul]]
:[[La răsăritul lunii]]
:[[Mărturisire (Traian Demetrescu)|Mărturisire]]
:[[Foamea]]
* Poeme în proză
:[[Copilul]]
:[[Căruțașul]]
:[[Păpușa]]
:[[La Curtea cu juri]]
:[[Într-o menajerie]]
:[[Printre clowni]]
:[[Regele]]
:[[Mutul]]
:[[Modele]]
:[[Un amic]]
:[[Lebăda (Demetrescu)|Lebăda]]
:[[Râs și lacrămi]]
:[[Durere (Demetrescu)|Durere]]
:[[Pâinile]]
:[[Singur (Demetrescu)|Singur]]
:[[O lume]]
:[[Pe lac]]
* Nuvele
:[[O casă veche]]
:[[Evreul]]
:[[O confesiune]]
:[[Înșelătoare]]
:[[Țiganii (Demetrescu)|Țiganii]]
:[[Ce nu se iartă]]
:[[Cugetări]]
:[[Filip]]
:[[Gestul frumos]]
:[[Artă și artă]]
:[[Rugăciunea (Demetrescu)|Rugăciunea]]
:[[Pe terasă]]
:[[Scrisori găsite]]
:[[Contraste de Crăciun]]
:[[Cum s-au despărțit]]
:[[Copiii]]
:[[Femeia care înșală]]
:[[Paltoane vechi]]
:[[O vizită]]
:[[Arborii]]
:[[Popescu]]
:[[Ore de citire]]
:[[Întâia ninsoare]]
:[[Cuvinte zadarnice]]
:[[Silueta]]
:[[Pădurea din Solca]]
:[[Un fermecător]]
:[[Fluture (Demetrescu)|Fluture]]
:[[Lângă o cruce]]
:[[Un braț de lemne]]

* ALBUM - Poeme în proză
:[[Floarea Regelui]]
:[[Birjarul din Salzburg]] 
:[[Danț macabru]]
:[[Rozele (Traian Demetrescu)|Rozele]]
:[[Un cuvânt]]
:[[Credincioșii]]
:[[În drumul de fier]]
:[[Surâsul copilului]]
:[[Un bogat]]
:[[Realitatea]]
:[[Timid]]
:[[O reprezentare]]
:[[Calvarul (Traian Demetrescu)|Calvarul]]
:[[Crengi uscate]]
:[[Un negustor]]
:[[Osteniții]]
:[[Sfârșitul poemei]]
:[[Te iubesc]]
:[[Un om de prisos]]

==Traduceri==
* [[Patria]] (de [[Iulia Hasdeu]])
* [[Nu-ndrăznesc]] (de [[Iulia Hasdeu]])
* Între doi (teatru), Ed. Samitca, 1888, (după [[Autor:François Coppée|François Coppée]])
* Lăutarul din Cremona, Pater (teatru), Ed. Samitca, 1895, (după [[Autor:François Coppée|François Coppée]])

==Din Reviste==
* [[Visele]], publicată în revista Literatorul nr. 5 din 24 februarie 1885

==Despre autor==
* [[Traian Demetrescu (Revistă comemorativă)]], Craiova, 20 aprilie 1906
* [[Un învins: Traian Demetrescu]], de [[Constantin-Stelian]], Universul literar, nr. 5, 20 februarie 1944
===Necrologuri===
* [[Traian Demetrescu (Caragiale)|Traian Demetrescu]], de [[Autor:Ion Luca Caragiale|Ion Luca Caragiale]]
* [[Moarte unui poet român]], de [[Autor:Iosif Vulcan|Iosif Vulcan]]

==Legături externe==
*[http://books.google.com/books?id=xj0QAAAAYAAJ Google Books: Traian Demetrescu - Profile literare, Editura Tipografiei D. I. Benvenisti , Craiova (1891)]
*[http://books.google.com/books?id=RDMQAAAAYAAJ Google Books: Traian Demetrescu - Iubita, Institutul de Editură Raliant și Ignat Samtica, Craiova (1895)]
*[http://books.google.com/books?id=pT0QAAAAYAAJ Google Books: Traian Demetrescu - Aquarele, Editura Librăriei Frații Șaraga, București (1896)]</text>
      <sha1>69rp5mgomrnkbdtr3212a5fm1g2zct3</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Poezii (Alexandru Macedonski)/Note</title>
    <ns>0</ns>
    <id>43491</id>
    <revision>
      <id>137335</id>
      <parentid>137333</parentid>
      <timestamp>2024-04-25T17:55:23Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Costy6911</username>
        <id>19305</id>
      </contributor>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="5466" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu    = NOTE
 | autor    = Alexandru Macedonski
 | secțiune = 
 | anterior = 
 | următor  = 
 | note     = 
}}

&lt;b&gt;1 (Ecourile nopții, pagina 1)&lt;/b&gt;

 Această poezie este una dintre cele mai grele ca versificare, am scris-o pentru ca să arăt până la ce grad de flexibilitate poate să ajungă limba Română. Bună sau rea, ea, până acum, este în literatura noastră, unică în genul ei.

&lt;b&gt;2 (Ocnele, pagina 6)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Versul:
„Și să lase-ori-ce speranță pentru vecinicie-afar' ”,
aparține lui Dante (vezi Infernul):
„Voi care intrați lăsați afară ori-ce speranță.”
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;3 (Călugărenii, pagina 34)&lt;/b&gt;

Versurile ce acestă bucată conține, prețuiesc multă trudă; în Românește, pe același metru, nu există nici o alte poezie afară de Traianida lui Bolintineanu.

&lt;b&gt;4 (Într-un album, pagina 40)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Iar purtând pe frunte laur
Bând Falerno-n cupe d-aur
Ca Musset am banchietat
Însă nici pe drumul mare
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Falerno este unul dintre cele mai renumite vinuri; Poeții clasicității latine îl menționează în versurile lor.
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Alfred de Musset, la reîntoarcerea fratelui său din Italia, adresându-i o poezie îl întrebă dacă nu cumva i-a găsit inima sub vre-o piatră a drumului sau în fundul vreunui pahar.
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;(Mângâierea dezmoștenirii, pag. 43)&lt;/b&gt;

Am dedicat această poezie intimă, d-șoarei Maria Duport pentru că, a fost cea d-întâi care, fără a mă cunoaște personal, îmi puse în muzică două poezii ale mele, bine-voind a mi le trimite însoțite de cuvinte pentru care îi sunt recunoscător.

&lt;b&gt;(Întâiul vânt de toamnă, pagina 69)&lt;/b&gt;

Versurile find de 11, 9 și 5 silabe, am voit prin această combinațiune, să rup cu armonia monotonă a versurilor egale între ele și să arăt că, în poezia noastră, un număr egal de silabe, nu este întot-d-auna riguros necesar ca în poezia Franceză. Convingerea mea, este chiar, că din asemenea combinări, pot să rezulteze efecte de armonie cu totul noi.

&lt;b&gt;(Noapte de iunie, pagina 77)&lt;/b&gt;

Alfred de Musset după ce scrise celebrele sale poezii: Noaptea de Octombrie, Noaptea de Decembrie, Noaptea de Mai și Noaptea de August, își puse în cuget să scrie și o poezie intitulată Noaptea de Iunie; din diferite împrejurări însă, nu scrise decât patru versuri care se pot citi în Biografia marelui poet, scrisă de fratele său Paul de Musset. Am compus această poezie subt impresiuni foarte dureroase, și ea, află ecou între mai mulți tineri care îmi adresară scrisori și dedicațiuni ce se vor găsi printre hârtiile mele. Aceste sentimente mi-au fost de o mare mângâiere și mulțumesc din inimă acelor care mi le-au exprimat.

&lt;b&gt;(De ziua ei, pagina 86)&lt;/b&gt;

Muzica bucății cu titlul de mai sus este o melodioase creațiune a Domnișoarei Duport.

&lt;b&gt;(Mur-Flatar, pagina 96)&lt;/b&gt;

Mur-Fatlar este o stație pe calea ferată Cerna-Voda - Constanța, în Dobrogea.

&lt;b&gt;(Hinov, pagina 106)&lt;/b&gt;

Hinov, este numele unei văi lângă satul Cochirleni, în Dobrogea. Ea este situată sub valul lui Traian care, în acea parte, este foarte bine conservat; Valea ce poarte numele menționat, este semănată de urne și de spărturi de amfore ce s-au dezgropat după vremuri de către țărani. În acele locuri, cercetându-se, s-ar putea afla multe antichități romane;

&lt;b&gt;(Dorobanțul, pagina 118)&lt;/b&gt;

Această baladă, este localizată din amintire, după celebra baladă Lenor de poetul german Bürger. Eram copil când am citit-o într-un album ilustrat cu foarte frumoase gravuri pe oțel. Ea a făcut asupri-mi o atât de mare întipărire încât după 12 ani de la acea dată, am putut s-o scriu în Românește din memorie.

&lt;b&gt;(Înmormântarea și toate sunetele clopot, pagina 161)&lt;/b&gt;

Sunt mulți care, ne-dându-și seama de ce este armonia imitativă, nu vor putea sa prețuiască truda ce am avut pentru a scrie versurile cuprinse într-nsa; — încerc în adevăr să imit, prin întreciocniri de consoane intenționate, sunetele clopotului:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Un an, — dând d-ani, leag-an d-an, — d-ani vani
D-atunci un lanț întreg s-a format.
.......................................................
Din turn prelung și vibrator zvon
Făcea mișcat om d-om a se da...
Undă-n olchi lacrimi la tristul ton
Unda, — Unda, — Unda, — Unda!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Același lucru îl voi zice și despre poezia ce urmează acesteia (Lupta și sunetele ei; pagina 162), în care, voiesc să produc fanfarele trâmbiței prin ciocnirea intenționată a sunetelor ri-ră-ri-ră-ra și a sunetelor ta-ta-ti-ta.
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Cavalerii
Răriră-ale lor rânduri; — Redeșteptat-a
Titanica frunte a munților antici
Sunetul... etc... ....................................
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Venind apoi la sunetele războinice:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Zgomotul
Urcă, semnalul de luptă, lovitura
Tunului dându-l. — Pe loc fac foc flintele,
Trapăt' scadroanele... etc.
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Dar oricum ar fi aprețuite versurile în chestiune, ele vor rămâne pentru mine de multă însemnătate și nu voi uita nici o dată greutățile ce am întâmpinat în așternerea lor pe hârtie.

&lt;b&gt;(Secerișul, pagina 193)&lt;/b&gt;

 Muzică de talentatul artist, d. Mauriciu Cohen, pentru Azilul. „Elena Doamna”.`</text>
      <sha1>dwf1wacc6efb7yf8q8cgfgjmwg3tcby</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>137336</id>
      <parentid>137335</parentid>
      <timestamp>2024-04-25T17:55:49Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Costy6911</username>
        <id>19305</id>
      </contributor>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="5465" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu    = NOTE
 | autor    = Alexandru Macedonski
 | secțiune = 
 | anterior = 
 | următor  = 
 | note     = 
}}

&lt;b&gt;1 (Ecourile nopții, pagina 1)&lt;/b&gt;

 Această poezie este una dintre cele mai grele ca versificare, am scris-o pentru ca să arăt până la ce grad de flexibilitate poate să ajungă limba Română. Bună sau rea, ea, până acum, este în literatura noastră, unică în genul ei.

&lt;b&gt;2 (Ocnele, pagina 6)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Versul:
„Și să lase-ori-ce speranță pentru vecinicie-afar' ”,
aparține lui Dante (vezi Infernul):
„Voi care intrați lăsați afară ori-ce speranță.”
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;3 (Călugărenii, pagina 34)&lt;/b&gt;

Versurile ce acestă bucată conține, prețuiesc multă trudă; în Românește, pe același metru, nu există nici o alte poezie afară de Traianida lui Bolintineanu.

&lt;b&gt;4 (Într-un album, pagina 40)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Iar purtând pe frunte laur
Bând Falerno-n cupe d-aur
Ca Musset am banchietat
Însă nici pe drumul mare
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Falerno este unul dintre cele mai renumite vinuri; Poeții clasicității latine îl menționează în versurile lor.
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Alfred de Musset, la reîntoarcerea fratelui său din Italia, adresându-i o poezie îl întrebă dacă nu cumva i-a găsit inima sub vre-o piatră a drumului sau în fundul vreunui pahar.
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;(Mângâierea dezmoștenirii, pag. 43)&lt;/b&gt;

Am dedicat această poezie intimă, d-șoarei Maria Duport pentru că, a fost cea d-întâi care, fără a mă cunoaște personal, îmi puse în muzică două poezii ale mele, bine-voind a mi le trimite însoțite de cuvinte pentru care îi sunt recunoscător.

&lt;b&gt;(Întâiul vânt de toamnă, pagina 69)&lt;/b&gt;

Versurile find de 11, 9 și 5 silabe, am voit prin această combinațiune, să rup cu armonia monotonă a versurilor egale între ele și să arăt că, în poezia noastră, un număr egal de silabe, nu este întot-d-auna riguros necesar ca în poezia Franceză. Convingerea mea, este chiar, că din asemenea combinări, pot să rezulteze efecte de armonie cu totul noi.

&lt;b&gt;(Noapte de iunie, pagina 77)&lt;/b&gt;

Alfred de Musset după ce scrise celebrele sale poezii: Noaptea de Octombrie, Noaptea de Decembrie, Noaptea de Mai și Noaptea de August, își puse în cuget să scrie și o poezie intitulată Noaptea de Iunie; din diferite împrejurări însă, nu scrise decât patru versuri care se pot citi în Biografia marelui poet, scrisă de fratele său Paul de Musset. Am compus această poezie subt impresiuni foarte dureroase, și ea, află ecou între mai mulți tineri care îmi adresară scrisori și dedicațiuni ce se vor găsi printre hârtiile mele. Aceste sentimente mi-au fost de o mare mângâiere și mulțumesc din inimă acelor care mi le-au exprimat.

&lt;b&gt;(De ziua ei, pagina 86)&lt;/b&gt;

Muzica bucății cu titlul de mai sus este o melodioase creațiune a Domnișoarei Duport.

&lt;b&gt;(Mur-Flatar, pagina 96)&lt;/b&gt;

Mur-Fatlar este o stație pe calea ferată Cerna-Voda - Constanța, în Dobrogea.

&lt;b&gt;(Hinov, pagina 106)&lt;/b&gt;

Hinov, este numele unei văi lângă satul Cochirleni, în Dobrogea. Ea este situată sub valul lui Traian care, în acea parte, este foarte bine conservat; Valea ce poarte numele menționat, este semănată de urne și de spărturi de amfore ce s-au dezgropat după vremuri de către țărani. În acele locuri, cercetându-se, s-ar putea afla multe antichități romane;

&lt;b&gt;(Dorobanțul, pagina 118)&lt;/b&gt;

Această baladă, este localizată din amintire, după celebra baladă Lenor de poetul german Bürger. Eram copil când am citit-o într-un album ilustrat cu foarte frumoase gravuri pe oțel. Ea a făcut asupri-mi o atât de mare întipărire încât după 12 ani de la acea dată, am putut s-o scriu în Românește din memorie.

&lt;b&gt;(Înmormântarea și toate sunetele clopot, pagina 161)&lt;/b&gt;

Sunt mulți care, ne-dându-și seama de ce este armonia imitativă, nu vor putea sa prețuiască truda ce am avut pentru a scrie versurile cuprinse într-nsa; — încerc în adevăr să imit, prin întreciocniri de consoane intenționate, sunetele clopotului:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Un an, — dând d-ani, leag-an d-an, — d-ani vani
D-atunci un lanț întreg s-a format.
.......................................................
Din turn prelung și vibrator zvon
Făcea mișcat om d-om a se da...
Undă-n olchi lacrimi la tristul ton
Unda, — Unda, — Unda, — Unda!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Același lucru îl voi zice și despre poezia ce urmează acesteia (Lupta și sunetele ei; pagina 162), în care, voiesc să produc fanfarele trâmbiței prin ciocnirea intenționată a sunetelor ri-ră-ri-ră-ra și a sunetelor ta-ta-ti-ta.
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Cavalerii
Răriră-ale lor rânduri; — Redeșteptat-a
Titanica frunte a munților antici
Sunetul... etc... ....................................
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Venind apoi la sunetele războinice:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Zgomotul
Urcă, semnalul de luptă, lovitura
Tunului dându-l. — Pe loc fac foc flintele,
Trapăt' scadroanele... etc.
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Dar oricum ar fi aprețuite versurile în chestiune, ele vor rămâne pentru mine de multă însemnătate și nu voi uita nici o dată greutățile ce am întâmpinat în așternerea lor pe hârtie.

&lt;b&gt;(Secerișul, pagina 193)&lt;/b&gt;

 Muzică de talentatul artist, d. Mauriciu Cohen, pentru Azilul. „Elena Doamna”.</text>
      <sha1>cxm4birbntb8styjvjufingz3keityq</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>137337</id>
      <parentid>137336</parentid>
      <timestamp>2024-04-25T17:59:36Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Costy6911</username>
        <id>19305</id>
      </contributor>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="5645" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu    = NOTE
 | autor    = Alexandru Macedonski
 | secțiune = 
 | anterior = 
 | următor  = 
 | note     = 
}}

&lt;b&gt;1 (Ecourile nopții, pagina 1)&lt;/b&gt;

Această poezie este una dintre cele mai grele ca versificare, am scris-o pentru ca să arăt până la ce grad de flexibilitate poate să ajungă limba Română. Bună sau rea, ea, până acum, este în literatura noastră, unică în genul ei.

&lt;b&gt;2 (Ocnele, pagina 6)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Versul:
„Și să lase-ori-ce speranță pentru vecinicie-afar' ”,
aparține lui Dante (vezi Infernul):
„Voi care intrați lăsați afară ori-ce speranță.”
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;3 (Călugărenii, pagina 34)&lt;/b&gt;

Versurile ce acestă bucată conține, prețuiesc multă trudă; în Românește, pe același metru, nu există nici o alte poezie afară de Traianida lui Bolintineanu.

&lt;b&gt;4 (Într-un album, pagina 40)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Iar purtând pe frunte laur
Bând Falerno-n cupe d-aur
Ca Musset am banchietat
Însă nici pe drumul mare
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Falerno este unul dintre cele mai renumite vinuri; Poeții clasicității latine îl menționează în versurile lor.
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Alfred de Musset, la reîntoarcerea fratelui său din Italia, adresându-i o poezie îl întrebă dacă nu cumva i-a găsit inima sub vre-o piatră a drumului sau în fundul vreunui pahar.
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;(Mângâierea dezmoștenirii, pag. 43)&lt;/b&gt;

Am dedicat această poezie intimă, d-șoarei Maria Duport pentru că, a fost cea d-întâi care, fără a mă cunoaște personal, îmi puse în muzică două poezii ale mele, bine-voind a mi le trimite însoțite de cuvinte pentru care îi sunt recunoscător.

&lt;b&gt;(Întâiul vânt de toamnă, pagina 69)&lt;/b&gt;

Versurile find de 11, 9 și 5 silabe, am voit prin această combinațiune, să rup cu armonia monotonă a versurilor egale între ele și să arăt că, în poezia noastră, un număr egal de silabe, nu este întot-d-auna riguros necesar ca în poezia Franceză. Convingerea mea, este chiar, că din asemenea combinări, pot să rezulteze efecte de armonie cu totul noi.

&lt;b&gt;(Noapte de iunie, pagina 77)&lt;/b&gt;

Alfred de Musset după ce scrise celebrele sale poezii: Noaptea de Octombrie, Noaptea de Decembrie, Noaptea de Mai și Noaptea de August, își puse în cuget să scrie și o poezie intitulată Noaptea de Iunie; din diferite împrejurări însă, nu scrise decât patru versuri care se pot citi în Biografia marelui poet, scrisă de fratele său Paul de Musset. Am compus această poezie subt impresiuni foarte dureroase, și ea, află ecou între mai mulți tineri care îmi adresară scrisori și dedicațiuni ce se vor găsi printre hârtiile mele. Aceste sentimente mi-au fost de o mare mângâiere și mulțumesc din inimă acelor care mi le-au exprimat.

&lt;b&gt;(De ziua ei, pagina 86)&lt;/b&gt;

Muzica bucății cu titlul de mai sus este o melodioase creațiune a Domnișoarei Duport.

&lt;b&gt;(Mur-Flatar, pagina 96)&lt;/b&gt;

Mur-Fatlar este o stație pe calea ferată Cerna-Voda - Constanța, în Dobrogea.

&lt;b&gt;(Hinov, pagina 106)&lt;/b&gt;

Hinov, este numele unei văi lângă satul Cochirleni, în Dobrogea. Ea este situată sub valul lui Traian care, în acea parte, este foarte bine conservat; Valea ce poarte numele menționat, este semănată de urne și de spărturi de amfore ce s-au dezgropat după vremuri de către țărani. În acele locuri, cercetându-se, s-ar putea afla multe antichități romane;

&lt;b&gt;(Dorobanțul, pagina 118)&lt;/b&gt;

Această baladă, este localizată din amintire, după celebra baladă Lenor de poetul german Bürger. Eram copil când am citit-o într-un album ilustrat cu foarte frumoase gravuri pe oțel. Ea a făcut asupri-mi o atât de mare întipărire încât după 12 ani de la acea dată, am putut s-o scriu în Românește din memorie.

&lt;b&gt;(Înmormântarea și toate sunetele clopot, pagina 161)&lt;/b&gt;

Sunt mulți care, ne-dându-și seama de ce este armonia imitativă, nu vor putea sa prețuiască truda ce am avut pentru a scrie versurile cuprinse într-nsa; — încerc în adevăr să imit, prin întreciocniri de consoane intenționate, sunetele clopotului:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Un an, — dând d-ani, leag-an d-an, — d-ani vani
D-atunci un lanț întreg s-a format.
.......................................................
Din turn prelung și vibrator zvon
Făcea mișcat om d-om a se da...
Undă-n olchi lacrimi la tristul ton
Unda, — Unda, — Unda, — Unda!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Același lucru îl voi zice și despre poezia ce urmează acesteia (Lupta și sunetele ei; pagina 162), în care, voiesc să produc fanfarele trâmbiței prin ciocnirea intenționată a sunetelor ri-ră-ri-ră-ra și a sunetelor ta-ta-ti-ta.
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Cavalerii
Răriră-ale lor rânduri; — Redeșteptat-a
Titanica frunte a munților antici
Sunetul... etc... ....................................
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Venind apoi la sunetele războinice:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Zgomotul
Urcă, semnalul de luptă, lovitura
Tunului dându-l. — Pe loc fac foc flintele,
Trapăt' scadroanele... etc.
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Dar oricum ar fi aprețuite versurile în chestiune, ele vor rămâne pentru mine de multă însemnătate și nu voi uita nici o dată greutățile ce am întâmpinat în așternerea lor pe hârtie.

&lt;b&gt;(Secerișul, pagina 193)&lt;/b&gt;

Muzică de talentatul artist, d. Mauriciu Cohen, pentru Azilul. „Elena Doamna”.

&lt;b&gt;(Mîrza, pagina 201)&lt;/b&gt;

 În Dobrogea se află încă vreo două sad trei familii prințiare Tătărești; ele sunt scăpătate. Mîrza, însemnează în Tătărește: Prinț.</text>
      <sha1>0yzf35mzkv96wk5nxxzctxad5g707ko</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>137338</id>
      <parentid>137337</parentid>
      <timestamp>2024-04-25T17:59:53Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Costy6911</username>
        <id>19305</id>
      </contributor>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="5644" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu    = NOTE
 | autor    = Alexandru Macedonski
 | secțiune = 
 | anterior = 
 | următor  = 
 | note     = 
}}

&lt;b&gt;1 (Ecourile nopții, pagina 1)&lt;/b&gt;

Această poezie este una dintre cele mai grele ca versificare, am scris-o pentru ca să arăt până la ce grad de flexibilitate poate să ajungă limba Română. Bună sau rea, ea, până acum, este în literatura noastră, unică în genul ei.

&lt;b&gt;2 (Ocnele, pagina 6)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Versul:
„Și să lase-ori-ce speranță pentru vecinicie-afar' ”,
aparține lui Dante (vezi Infernul):
„Voi care intrați lăsați afară ori-ce speranță.”
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;3 (Călugărenii, pagina 34)&lt;/b&gt;

Versurile ce acestă bucată conține, prețuiesc multă trudă; în Românește, pe același metru, nu există nici o alte poezie afară de Traianida lui Bolintineanu.

&lt;b&gt;4 (Într-un album, pagina 40)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Iar purtând pe frunte laur
Bând Falerno-n cupe d-aur
Ca Musset am banchietat
Însă nici pe drumul mare
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Falerno este unul dintre cele mai renumite vinuri; Poeții clasicității latine îl menționează în versurile lor.
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Alfred de Musset, la reîntoarcerea fratelui său din Italia, adresându-i o poezie îl întrebă dacă nu cumva i-a găsit inima sub vre-o piatră a drumului sau în fundul vreunui pahar.
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;(Mângâierea dezmoștenirii, pag. 43)&lt;/b&gt;

Am dedicat această poezie intimă, d-șoarei Maria Duport pentru că, a fost cea d-întâi care, fără a mă cunoaște personal, îmi puse în muzică două poezii ale mele, bine-voind a mi le trimite însoțite de cuvinte pentru care îi sunt recunoscător.

&lt;b&gt;(Întâiul vânt de toamnă, pagina 69)&lt;/b&gt;

Versurile find de 11, 9 și 5 silabe, am voit prin această combinațiune, să rup cu armonia monotonă a versurilor egale între ele și să arăt că, în poezia noastră, un număr egal de silabe, nu este întot-d-auna riguros necesar ca în poezia Franceză. Convingerea mea, este chiar, că din asemenea combinări, pot să rezulteze efecte de armonie cu totul noi.

&lt;b&gt;(Noapte de iunie, pagina 77)&lt;/b&gt;

Alfred de Musset după ce scrise celebrele sale poezii: Noaptea de Octombrie, Noaptea de Decembrie, Noaptea de Mai și Noaptea de August, își puse în cuget să scrie și o poezie intitulată Noaptea de Iunie; din diferite împrejurări însă, nu scrise decât patru versuri care se pot citi în Biografia marelui poet, scrisă de fratele său Paul de Musset. Am compus această poezie subt impresiuni foarte dureroase, și ea, află ecou între mai mulți tineri care îmi adresară scrisori și dedicațiuni ce se vor găsi printre hârtiile mele. Aceste sentimente mi-au fost de o mare mângâiere și mulțumesc din inimă acelor care mi le-au exprimat.

&lt;b&gt;(De ziua ei, pagina 86)&lt;/b&gt;

Muzica bucății cu titlul de mai sus este o melodioase creațiune a Domnișoarei Duport.

&lt;b&gt;(Mur-Flatar, pagina 96)&lt;/b&gt;

Mur-Fatlar este o stație pe calea ferată Cerna-Voda - Constanța, în Dobrogea.

&lt;b&gt;(Hinov, pagina 106)&lt;/b&gt;

Hinov, este numele unei văi lângă satul Cochirleni, în Dobrogea. Ea este situată sub valul lui Traian care, în acea parte, este foarte bine conservat; Valea ce poarte numele menționat, este semănată de urne și de spărturi de amfore ce s-au dezgropat după vremuri de către țărani. În acele locuri, cercetându-se, s-ar putea afla multe antichități romane;

&lt;b&gt;(Dorobanțul, pagina 118)&lt;/b&gt;

Această baladă, este localizată din amintire, după celebra baladă Lenor de poetul german Bürger. Eram copil când am citit-o într-un album ilustrat cu foarte frumoase gravuri pe oțel. Ea a făcut asupri-mi o atât de mare întipărire încât după 12 ani de la acea dată, am putut s-o scriu în Românește din memorie.

&lt;b&gt;(Înmormântarea și toate sunetele clopot, pagina 161)&lt;/b&gt;

Sunt mulți care, ne-dându-și seama de ce este armonia imitativă, nu vor putea sa prețuiască truda ce am avut pentru a scrie versurile cuprinse într-nsa; — încerc în adevăr să imit, prin întreciocniri de consoane intenționate, sunetele clopotului:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Un an, — dând d-ani, leag-an d-an, — d-ani vani
D-atunci un lanț întreg s-a format.
.......................................................
Din turn prelung și vibrator zvon
Făcea mișcat om d-om a se da...
Undă-n olchi lacrimi la tristul ton
Unda, — Unda, — Unda, — Unda!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Același lucru îl voi zice și despre poezia ce urmează acesteia (Lupta și sunetele ei; pagina 162), în care, voiesc să produc fanfarele trâmbiței prin ciocnirea intenționată a sunetelor ri-ră-ri-ră-ra și a sunetelor ta-ta-ti-ta.
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Cavalerii
Răriră-ale lor rânduri; — Redeșteptat-a
Titanica frunte a munților antici
Sunetul... etc... ....................................
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Venind apoi la sunetele războinice:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Zgomotul
Urcă, semnalul de luptă, lovitura
Tunului dându-l. — Pe loc fac foc flintele,
Trapăt' scadroanele... etc.
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Dar oricum ar fi aprețuite versurile în chestiune, ele vor rămâne pentru mine de multă însemnătate și nu voi uita nici o dată greutățile ce am întâmpinat în așternerea lor pe hârtie.

&lt;b&gt;(Secerișul, pagina 193)&lt;/b&gt;

Muzică de talentatul artist, d. Mauriciu Cohen, pentru Azilul. „Elena Doamna”.

&lt;b&gt;(Mîrza, pagina 201)&lt;/b&gt;

În Dobrogea se află încă vreo două sad trei familii prințiare Tătărești; ele sunt scăpătate. Mîrza, însemnează în Tătărește: Prinț.</text>
      <sha1>2fzeh57h3br7kavt0krk4yi4kedozex</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>137339</id>
      <parentid>137338</parentid>
      <timestamp>2024-04-25T18:02:51Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Costy6911</username>
        <id>19305</id>
      </contributor>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="5825" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu    = NOTE
 | autor    = Alexandru Macedonski
 | secțiune = 
 | anterior = 
 | următor  = 
 | note     = 
}}

&lt;b&gt;1 (Ecourile nopții, pagina 1)&lt;/b&gt;

Această poezie este una dintre cele mai grele ca versificare, am scris-o pentru ca să arăt până la ce grad de flexibilitate poate să ajungă limba Română. Bună sau rea, ea, până acum, este în literatura noastră, unică în genul ei.

&lt;b&gt;2 (Ocnele, pagina 6)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Versul:
„Și să lase-ori-ce speranță pentru vecinicie-afar' ”,
aparține lui Dante (vezi Infernul):
„Voi care intrați lăsați afară ori-ce speranță.”
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;3 (Călugărenii, pagina 34)&lt;/b&gt;

Versurile ce acestă bucată conține, prețuiesc multă trudă; în Românește, pe același metru, nu există nici o alte poezie afară de Traianida lui Bolintineanu.

&lt;b&gt;4 (Într-un album, pagina 40)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Iar purtând pe frunte laur
Bând Falerno-n cupe d-aur
Ca Musset am banchietat
Însă nici pe drumul mare
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Falerno este unul dintre cele mai renumite vinuri; Poeții clasicității latine îl menționează în versurile lor.
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Alfred de Musset, la reîntoarcerea fratelui său din Italia, adresându-i o poezie îl întrebă dacă nu cumva i-a găsit inima sub vre-o piatră a drumului sau în fundul vreunui pahar.
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;(Mângâierea dezmoștenirii, pag. 43)&lt;/b&gt;

Am dedicat această poezie intimă, d-șoarei Maria Duport pentru că, a fost cea d-întâi care, fără a mă cunoaște personal, îmi puse în muzică două poezii ale mele, bine-voind a mi le trimite însoțite de cuvinte pentru care îi sunt recunoscător.

&lt;b&gt;(Întâiul vânt de toamnă, pagina 69)&lt;/b&gt;

Versurile find de 11, 9 și 5 silabe, am voit prin această combinațiune, să rup cu armonia monotonă a versurilor egale între ele și să arăt că, în poezia noastră, un număr egal de silabe, nu este întot-d-auna riguros necesar ca în poezia Franceză. Convingerea mea, este chiar, că din asemenea combinări, pot să rezulteze efecte de armonie cu totul noi.

&lt;b&gt;(Noapte de iunie, pagina 77)&lt;/b&gt;

Alfred de Musset după ce scrise celebrele sale poezii: Noaptea de Octombrie, Noaptea de Decembrie, Noaptea de Mai și Noaptea de August, își puse în cuget să scrie și o poezie intitulată Noaptea de Iunie; din diferite împrejurări însă, nu scrise decât patru versuri care se pot citi în Biografia marelui poet, scrisă de fratele său Paul de Musset. Am compus această poezie subt impresiuni foarte dureroase, și ea, află ecou între mai mulți tineri care îmi adresară scrisori și dedicațiuni ce se vor găsi printre hârtiile mele. Aceste sentimente mi-au fost de o mare mângâiere și mulțumesc din inimă acelor care mi le-au exprimat.

&lt;b&gt;(De ziua ei, pagina 86)&lt;/b&gt;

Muzica bucății cu titlul de mai sus este o melodioase creațiune a Domnișoarei Duport.

&lt;b&gt;(Mur-Flatar, pagina 96)&lt;/b&gt;

Mur-Fatlar este o stație pe calea ferată Cerna-Voda - Constanța, în Dobrogea.

&lt;b&gt;(Hinov, pagina 106)&lt;/b&gt;

Hinov, este numele unei văi lângă satul Cochirleni, în Dobrogea. Ea este situată sub valul lui Traian care, în acea parte, este foarte bine conservat; Valea ce poarte numele menționat, este semănată de urne și de spărturi de amfore ce s-au dezgropat după vremuri de către țărani. În acele locuri, cercetându-se, s-ar putea afla multe antichități romane;

&lt;b&gt;(Dorobanțul, pagina 118)&lt;/b&gt;

Această baladă, este localizată din amintire, după celebra baladă Lenor de poetul german Bürger. Eram copil când am citit-o într-un album ilustrat cu foarte frumoase gravuri pe oțel. Ea a făcut asupri-mi o atât de mare întipărire încât după 12 ani de la acea dată, am putut s-o scriu în Românește din memorie.

&lt;b&gt;(Înmormântarea și toate sunetele clopot, pagina 161)&lt;/b&gt;

Sunt mulți care, ne-dându-și seama de ce este armonia imitativă, nu vor putea sa prețuiască truda ce am avut pentru a scrie versurile cuprinse într-nsa; — încerc în adevăr să imit, prin întreciocniri de consoane intenționate, sunetele clopotului:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Un an, — dând d-ani, leag-an d-an, — d-ani vani
D-atunci un lanț întreg s-a format.
.......................................................
Din turn prelung și vibrator zvon
Făcea mișcat om d-om a se da...
Undă-n olchi lacrimi la tristul ton
Unda, — Unda, — Unda, — Unda!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Același lucru îl voi zice și despre poezia ce urmează acesteia (Lupta și sunetele ei; pagina 162), în care, voiesc să produc fanfarele trâmbiței prin ciocnirea intenționată a sunetelor ri-ră-ri-ră-ra și a sunetelor ta-ta-ti-ta.
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Cavalerii
Răriră-ale lor rânduri; — Redeșteptat-a
Titanica frunte a munților antici
Sunetul... etc... ....................................
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Venind apoi la sunetele războinice:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Zgomotul
Urcă, semnalul de luptă, lovitura
Tunului dându-l. — Pe loc fac foc flintele,
Trapăt' scadroanele... etc.
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Dar oricum ar fi aprețuite versurile în chestiune, ele vor rămâne pentru mine de multă însemnătate și nu voi uita nici o dată greutățile ce am întâmpinat în așternerea lor pe hârtie.

&lt;b&gt;(Secerișul, pagina 193)&lt;/b&gt;

Muzică de talentatul artist, d. Mauriciu Cohen, pentru Azilul. „Elena Doamna”.

&lt;b&gt;(Mîrza, pagina 201)&lt;/b&gt;

În Dobrogea se află încă vreo două sad trei familii prințiare Tătărești; ele sunt scăpătate. Mîrza, însemnează în Tătărește: Prinț.

&lt;b&gt;(La chaumiere, pagina 206)&lt;/b&gt;

Ea conține ideile din poezia mea Căscioara (vezi pag. 203); le-am pus în versuri franceze pentru frumosul Album Macedo-Român, publicat de D.</text>
      <sha1>hplpjx5i1rnw01tzjxvrvs6uq73kcgx</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>137340</id>
      <parentid>137339</parentid>
      <timestamp>2024-04-25T18:06:10Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Costy6911</username>
        <id>19305</id>
      </contributor>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="6061" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu    = NOTE
 | autor    = Alexandru Macedonski
 | secțiune = 
 | anterior = 
 | următor  = 
 | note     = 
}}

&lt;b&gt;1 (Ecourile nopții, pagina 1)&lt;/b&gt;

Această poezie este una dintre cele mai grele ca versificare, am scris-o pentru ca să arăt până la ce grad de flexibilitate poate să ajungă limba Română. Bună sau rea, ea, până acum, este în literatura noastră, unică în genul ei.

&lt;b&gt;2 (Ocnele, pagina 6)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Versul:
„Și să lase-ori-ce speranță pentru vecinicie-afar' ”,
aparține lui Dante (vezi Infernul):
„Voi care intrați lăsați afară ori-ce speranță.”
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;3 (Călugărenii, pagina 34)&lt;/b&gt;

Versurile ce acestă bucată conține, prețuiesc multă trudă; în Românește, pe același metru, nu există nici o alte poezie afară de Traianida lui Bolintineanu.

&lt;b&gt;4 (Într-un album, pagina 40)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Iar purtând pe frunte laur
Bând Falerno-n cupe d-aur
Ca Musset am banchietat
Însă nici pe drumul mare
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Falerno este unul dintre cele mai renumite vinuri; Poeții clasicității latine îl menționează în versurile lor.
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Alfred de Musset, la reîntoarcerea fratelui său din Italia, adresându-i o poezie îl întrebă dacă nu cumva i-a găsit inima sub vre-o piatră a drumului sau în fundul vreunui pahar.
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;(Mângâierea dezmoștenirii, pag. 43)&lt;/b&gt;

Am dedicat această poezie intimă, d-șoarei Maria Duport pentru că, a fost cea d-întâi care, fără a mă cunoaște personal, îmi puse în muzică două poezii ale mele, bine-voind a mi le trimite însoțite de cuvinte pentru care îi sunt recunoscător.

&lt;b&gt;(Întâiul vânt de toamnă, pagina 69)&lt;/b&gt;

Versurile find de 11, 9 și 5 silabe, am voit prin această combinațiune, să rup cu armonia monotonă a versurilor egale între ele și să arăt că, în poezia noastră, un număr egal de silabe, nu este întot-d-auna riguros necesar ca în poezia Franceză. Convingerea mea, este chiar, că din asemenea combinări, pot să rezulteze efecte de armonie cu totul noi.

&lt;b&gt;(Noapte de iunie, pagina 77)&lt;/b&gt;

Alfred de Musset după ce scrise celebrele sale poezii: Noaptea de Octombrie, Noaptea de Decembrie, Noaptea de Mai și Noaptea de August, își puse în cuget să scrie și o poezie intitulată Noaptea de Iunie; din diferite împrejurări însă, nu scrise decât patru versuri care se pot citi în Biografia marelui poet, scrisă de fratele său Paul de Musset. Am compus această poezie subt impresiuni foarte dureroase, și ea, află ecou între mai mulți tineri care îmi adresară scrisori și dedicațiuni ce se vor găsi printre hârtiile mele. Aceste sentimente mi-au fost de o mare mângâiere și mulțumesc din inimă acelor care mi le-au exprimat.

&lt;b&gt;(De ziua ei, pagina 86)&lt;/b&gt;

Muzica bucății cu titlul de mai sus este o melodioase creațiune a Domnișoarei Duport.

&lt;b&gt;(Mur-Flatar, pagina 96)&lt;/b&gt;

Mur-Fatlar este o stație pe calea ferată Cerna-Voda - Constanța, în Dobrogea.

&lt;b&gt;(Hinov, pagina 106)&lt;/b&gt;

Hinov, este numele unei văi lângă satul Cochirleni, în Dobrogea. Ea este situată sub valul lui Traian care, în acea parte, este foarte bine conservat; Valea ce poarte numele menționat, este semănată de urne și de spărturi de amfore ce s-au dezgropat după vremuri de către țărani. În acele locuri, cercetându-se, s-ar putea afla multe antichități romane;

&lt;b&gt;(Dorobanțul, pagina 118)&lt;/b&gt;

Această baladă, este localizată din amintire, după celebra baladă Lenor de poetul german Bürger. Eram copil când am citit-o într-un album ilustrat cu foarte frumoase gravuri pe oțel. Ea a făcut asupri-mi o atât de mare întipărire încât după 12 ani de la acea dată, am putut s-o scriu în Românește din memorie.

&lt;b&gt;(Înmormântarea și toate sunetele clopot, pagina 161)&lt;/b&gt;

Sunt mulți care, ne-dându-și seama de ce este armonia imitativă, nu vor putea sa prețuiască truda ce am avut pentru a scrie versurile cuprinse într-nsa; — încerc în adevăr să imit, prin întreciocniri de consoane intenționate, sunetele clopotului:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Un an, — dând d-ani, leag-an d-an, — d-ani vani
D-atunci un lanț întreg s-a format.
.......................................................
Din turn prelung și vibrator zvon
Făcea mișcat om d-om a se da...
Undă-n olchi lacrimi la tristul ton
Unda, — Unda, — Unda, — Unda!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Același lucru îl voi zice și despre poezia ce urmează acesteia (Lupta și sunetele ei; pagina 162), în care, voiesc să produc fanfarele trâmbiței prin ciocnirea intenționată a sunetelor ri-ră-ri-ră-ra și a sunetelor ta-ta-ti-ta.
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Cavalerii
Răriră-ale lor rânduri; — Redeșteptat-a
Titanica frunte a munților antici
Sunetul... etc... ....................................
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Venind apoi la sunetele războinice:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Zgomotul
Urcă, semnalul de luptă, lovitura
Tunului dându-l. — Pe loc fac foc flintele,
Trapăt' scadroanele... etc.
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Dar oricum ar fi aprețuite versurile în chestiune, ele vor rămâne pentru mine de multă însemnătate și nu voi uita nici o dată greutățile ce am întâmpinat în așternerea lor pe hârtie.

&lt;b&gt;(Secerișul, pagina 193)&lt;/b&gt;

Muzică de talentatul artist, d. Mauriciu Cohen, pentru Azilul. „Elena Doamna”.

&lt;b&gt;(Mîrza, pagina 201)&lt;/b&gt;

În Dobrogea se află încă vreo două sad trei familii prințiare Tătărești; ele sunt scăpătate. Mîrza, însemnează în Tătărește: Prinț.

&lt;b&gt;(La chaumiere, pagina 206)&lt;/b&gt;

Ea conține ideile din poezia mea Căscioara (vezi pag. 203); le-am pus în versuri franceze pentru frumosul Album Macedo-Român, publicat de D.

&lt;b&gt;(Filozofia morții, pagina 223)&lt;/b&gt;

Aceasta poezie, conține grupate la un loc, idei pe care le exprimasem în diferite alte bucăți; am crezut mai nimerit să le concentrez într-o singură poezie și să distrug pe cele-l-alte.</text>
      <sha1>raxqbvflcgxb9ccywmbagf39ic5d0ml</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>137341</id>
      <parentid>137340</parentid>
      <timestamp>2024-04-25T18:24:49Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Costy6911</username>
        <id>19305</id>
      </contributor>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="7505" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu    = NOTE
 | autor    = Alexandru Macedonski
 | secțiune = 
 | anterior = 
 | următor  = 
 | note     = 
}}

&lt;b&gt;1 (Ecourile nopții, pagina 1)&lt;/b&gt;

Această poezie este una dintre cele mai grele ca versificare, am scris-o pentru ca să arăt până la ce grad de flexibilitate poate să ajungă limba Română. Bună sau rea, ea, până acum, este în literatura noastră, unică în genul ei.

&lt;b&gt;2 (Ocnele, pagina 6)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Versul:
„Și să lase-ori-ce speranță pentru vecinicie-afar' ”,
aparține lui Dante (vezi Infernul):
„Voi care intrați lăsați afară ori-ce speranță.”
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;3 (Călugărenii, pagina 34)&lt;/b&gt;

Versurile ce acestă bucată conține, prețuiesc multă trudă; în Românește, pe același metru, nu există nici o alte poezie afară de Traianida lui Bolintineanu.

&lt;b&gt;4 (Într-un album, pagina 40)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Iar purtând pe frunte laur
Bând Falerno-n cupe d-aur
Ca Musset am banchietat
Însă nici pe drumul mare
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Falerno este unul dintre cele mai renumite vinuri; Poeții clasicității latine îl menționează în versurile lor.
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Alfred de Musset, la reîntoarcerea fratelui său din Italia, adresându-i o poezie îl întrebă dacă nu cumva i-a găsit inima sub vre-o piatră a drumului sau în fundul vreunui pahar.
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;(Mângâierea dezmoștenirii, pag. 43)&lt;/b&gt;

Am dedicat această poezie intimă, d-șoarei Maria Duport pentru că, a fost cea d-întâi care, fără a mă cunoaște personal, îmi puse în muzică două poezii ale mele, bine-voind a mi le trimite însoțite de cuvinte pentru care îi sunt recunoscător.

&lt;b&gt;(Întâiul vânt de toamnă, pagina 69)&lt;/b&gt;

Versurile find de 11, 9 și 5 silabe, am voit prin această combinațiune, să rup cu armonia monotonă a versurilor egale între ele și să arăt că, în poezia noastră, un număr egal de silabe, nu este întot-d-auna riguros necesar ca în poezia Franceză. Convingerea mea, este chiar, că din asemenea combinări, pot să rezulteze efecte de armonie cu totul noi.

&lt;b&gt;(Noapte de iunie, pagina 77)&lt;/b&gt;

Alfred de Musset după ce scrise celebrele sale poezii: Noaptea de Octombrie, Noaptea de Decembrie, Noaptea de Mai și Noaptea de August, își puse în cuget să scrie și o poezie intitulată Noaptea de Iunie; din diferite împrejurări însă, nu scrise decât patru versuri care se pot citi în Biografia marelui poet, scrisă de fratele său Paul de Musset. Am compus această poezie subt impresiuni foarte dureroase, și ea, află ecou între mai mulți tineri care îmi adresară scrisori și dedicațiuni ce se vor găsi printre hârtiile mele. Aceste sentimente mi-au fost de o mare mângâiere și mulțumesc din inimă acelor care mi le-au exprimat.

&lt;b&gt;(De ziua ei, pagina 86)&lt;/b&gt;

Muzica bucății cu titlul de mai sus este o melodioase creațiune a Domnișoarei Duport.

&lt;b&gt;(Mur-Flatar, pagina 96)&lt;/b&gt;

Mur-Fatlar este o stație pe calea ferată Cerna-Voda - Constanța, în Dobrogea.

&lt;b&gt;(Hinov, pagina 106)&lt;/b&gt;

Hinov, este numele unei văi lângă satul Cochirleni, în Dobrogea. Ea este situată sub valul lui Traian care, în acea parte, este foarte bine conservat; Valea ce poarte numele menționat, este semănată de urne și de spărturi de amfore ce s-au dezgropat după vremuri de către țărani. În acele locuri, cercetându-se, s-ar putea afla multe antichități romane;

&lt;b&gt;(Dorobanțul, pagina 118)&lt;/b&gt;

Această baladă, este localizată din amintire, după celebra baladă Lenor de poetul german Bürger. Eram copil când am citit-o într-un album ilustrat cu foarte frumoase gravuri pe oțel. Ea a făcut asupri-mi o atât de mare întipărire încât după 12 ani de la acea dată, am putut s-o scriu în Românește din memorie.

&lt;b&gt;(Înmormântarea și toate sunetele clopot, pagina 161)&lt;/b&gt;

Sunt mulți care, ne-dându-și seama de ce este armonia imitativă, nu vor putea sa prețuiască truda ce am avut pentru a scrie versurile cuprinse într-nsa; — încerc în adevăr să imit, prin întreciocniri de consoane intenționate, sunetele clopotului:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Un an, — dând d-ani, leag-an d-an, — d-ani vani
D-atunci un lanț întreg s-a format.
.......................................................
Din turn prelung și vibrator zvon
Făcea mișcat om d-om a se da...
Undă-n olchi lacrimi la tristul ton
Unda, — Unda, — Unda, — Unda!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Același lucru îl voi zice și despre poezia ce urmează acesteia (Lupta și sunetele ei; pagina 162), în care, voiesc să produc fanfarele trâmbiței prin ciocnirea intenționată a sunetelor ri-ră-ri-ră-ra și a sunetelor ta-ta-ti-ta.
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Cavalerii
Răriră-ale lor rânduri; — Redeșteptat-a
Titanica frunte a munților antici
Sunetul... etc... ....................................
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Venind apoi la sunetele războinice:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Zgomotul
Urcă, semnalul de luptă, lovitura
Tunului dându-l. — Pe loc fac foc flintele,
Trapăt' scadroanele... etc.
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Dar oricum ar fi aprețuite versurile în chestiune, ele vor rămâne pentru mine de multă însemnătate și nu voi uita nici o dată greutățile ce am întâmpinat în așternerea lor pe hârtie.

&lt;b&gt;(Secerișul, pagina 193)&lt;/b&gt;

Muzică de talentatul artist, d. Mauriciu Cohen, pentru Azilul. „Elena Doamna”.

&lt;b&gt;(Mîrza, pagina 201)&lt;/b&gt;

În Dobrogea se află încă vreo două sad trei familii prințiare Tătărești; ele sunt scăpătate. Mîrza, însemnează în Tătărește: Prinț.

&lt;b&gt;(La chaumiere, pagina 206)&lt;/b&gt;

Ea conține ideile din poezia mea Căscioara (vezi pag. 203); le-am pus în versuri franceze pentru frumosul Album Macedo-Român, publicat de D.

&lt;b&gt;(Filozofia morții, pagina 223)&lt;/b&gt;

Aceasta poezie, conține grupate la un loc, idei pe care le exprimasem în diferite alte bucăți; am crezut mai nimerit să le concentrez într-o singură poezie și să distrug pe cele-l-alte.

&lt;b&gt;(Răspuns la câțiva critici, pagina 247)&lt;/b&gt;

Ca la noi la nimeni! Militarii, vorbesc despre legi; avocații, despre militărie și medicii, despre poezie.
Unul dintre acești din urmă mi se pare, publică mai anii trecuți, un articol-pamflet în contra mea, întrebându-se specialmente despre genul în care scriu:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Ca să bat câmpii cum fac nebunii
Nu se mai poate ca se mă-nvăț...
Alții se umble călări pe băț,
Genul meu este al Rațiunii!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Și, tot pomenitul, pare-mi-se, spre a contesta regula de versificare ce stabilisem de a se considera terminarea iune de trei silabe ori de câte ori e precedată de o consoană cu exceptarea lui c, când iune, devine de două silabe, ca în înțelepciune — îmi aducea de exemplu pe... pășune, care, de s-ar scrie cu i, negreșit că ar trebui se se scrie cu i scurt (I). — Aceasta, a motivat versurile:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Rima din urmă mi-aduce-aminte
C-am pus pe iune de trei silabe...
De la pășune, venind pe labe
Un critic însă, mă cam dezminte:
Urmeză-și treaba că-i fac hatârul...
De-o vrea pășunea să-și prelungească
Niminea n-are ca să-l oprească
Și cal, de astăzi, va fi catârul!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Silabele, în versurile de subt titlul de mai sus, nu sunt păstrate în mod egal tot pentru scopul de a se accentua că armonizarea, în poezia noastră nu este o rezultantă a egalității versurilor între ele prin numărul lor de silabe.</text>
      <sha1>2tku2fv7b2fcp55fbl1vru6r7ke4w9w</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>137342</id>
      <parentid>137341</parentid>
      <timestamp>2024-04-25T18:27:56Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Costy6911</username>
        <id>19305</id>
      </contributor>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="7712" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu    = NOTE
 | autor    = Alexandru Macedonski
 | secțiune = 
 | anterior = 
 | următor  = 
 | note     = 
}}

&lt;b&gt;1 (Ecourile nopții, pagina 1)&lt;/b&gt;

Această poezie este una dintre cele mai grele ca versificare, am scris-o pentru ca să arăt până la ce grad de flexibilitate poate să ajungă limba Română. Bună sau rea, ea, până acum, este în literatura noastră, unică în genul ei.

&lt;b&gt;2 (Ocnele, pagina 6)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Versul:
„Și să lase-ori-ce speranță pentru vecinicie-afar' ”,
aparține lui Dante (vezi Infernul):
„Voi care intrați lăsați afară ori-ce speranță.”
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;3 (Călugărenii, pagina 34)&lt;/b&gt;

Versurile ce acestă bucată conține, prețuiesc multă trudă; în Românește, pe același metru, nu există nici o alte poezie afară de Traianida lui Bolintineanu.

&lt;b&gt;4 (Într-un album, pagina 40)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Iar purtând pe frunte laur
Bând Falerno-n cupe d-aur
Ca Musset am banchietat
Însă nici pe drumul mare
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Falerno este unul dintre cele mai renumite vinuri; Poeții clasicității latine îl menționează în versurile lor.
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Alfred de Musset, la reîntoarcerea fratelui său din Italia, adresându-i o poezie îl întrebă dacă nu cumva i-a găsit inima sub vre-o piatră a drumului sau în fundul vreunui pahar.
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;(Mângâierea dezmoștenirii, pag. 43)&lt;/b&gt;

Am dedicat această poezie intimă, d-șoarei Maria Duport pentru că, a fost cea d-întâi care, fără a mă cunoaște personal, îmi puse în muzică două poezii ale mele, bine-voind a mi le trimite însoțite de cuvinte pentru care îi sunt recunoscător.

&lt;b&gt;(Întâiul vânt de toamnă, pagina 69)&lt;/b&gt;

Versurile find de 11, 9 și 5 silabe, am voit prin această combinațiune, să rup cu armonia monotonă a versurilor egale între ele și să arăt că, în poezia noastră, un număr egal de silabe, nu este întot-d-auna riguros necesar ca în poezia Franceză. Convingerea mea, este chiar, că din asemenea combinări, pot să rezulteze efecte de armonie cu totul noi.

&lt;b&gt;(Noapte de iunie, pagina 77)&lt;/b&gt;

Alfred de Musset după ce scrise celebrele sale poezii: Noaptea de Octombrie, Noaptea de Decembrie, Noaptea de Mai și Noaptea de August, își puse în cuget să scrie și o poezie intitulată Noaptea de Iunie; din diferite împrejurări însă, nu scrise decât patru versuri care se pot citi în Biografia marelui poet, scrisă de fratele său Paul de Musset. Am compus această poezie subt impresiuni foarte dureroase, și ea, află ecou între mai mulți tineri care îmi adresară scrisori și dedicațiuni ce se vor găsi printre hârtiile mele. Aceste sentimente mi-au fost de o mare mângâiere și mulțumesc din inimă acelor care mi le-au exprimat.

&lt;b&gt;(De ziua ei, pagina 86)&lt;/b&gt;

Muzica bucății cu titlul de mai sus este o melodioase creațiune a Domnișoarei Duport.

&lt;b&gt;(Mur-Flatar, pagina 96)&lt;/b&gt;

Mur-Fatlar este o stație pe calea ferată Cerna-Voda - Constanța, în Dobrogea.

&lt;b&gt;(Hinov, pagina 106)&lt;/b&gt;

Hinov, este numele unei văi lângă satul Cochirleni, în Dobrogea. Ea este situată sub valul lui Traian care, în acea parte, este foarte bine conservat; Valea ce poarte numele menționat, este semănată de urne și de spărturi de amfore ce s-au dezgropat după vremuri de către țărani. În acele locuri, cercetându-se, s-ar putea afla multe antichități romane;

&lt;b&gt;(Dorobanțul, pagina 118)&lt;/b&gt;

Această baladă, este localizată din amintire, după celebra baladă Lenor de poetul german Bürger. Eram copil când am citit-o într-un album ilustrat cu foarte frumoase gravuri pe oțel. Ea a făcut asupri-mi o atât de mare întipărire încât după 12 ani de la acea dată, am putut s-o scriu în Românește din memorie.

&lt;b&gt;(Înmormântarea și toate sunetele clopot, pagina 161)&lt;/b&gt;

Sunt mulți care, ne-dându-și seama de ce este armonia imitativă, nu vor putea sa prețuiască truda ce am avut pentru a scrie versurile cuprinse într-nsa; — încerc în adevăr să imit, prin întreciocniri de consoane intenționate, sunetele clopotului:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Un an, — dând d-ani, leag-an d-an, — d-ani vani
D-atunci un lanț întreg s-a format.
.......................................................
Din turn prelung și vibrator zvon
Făcea mișcat om d-om a se da...
Undă-n olchi lacrimi la tristul ton
Unda, — Unda, — Unda, — Unda!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Același lucru îl voi zice și despre poezia ce urmează acesteia (Lupta și sunetele ei; pagina 162), în care, voiesc să produc fanfarele trâmbiței prin ciocnirea intenționată a sunetelor ri-ră-ri-ră-ra și a sunetelor ta-ta-ti-ta.
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Cavalerii
Răriră-ale lor rânduri; — Redeșteptat-a
Titanica frunte a munților antici
Sunetul... etc... ....................................
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Venind apoi la sunetele războinice:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Zgomotul
Urcă, semnalul de luptă, lovitura
Tunului dându-l. — Pe loc fac foc flintele,
Trapăt' scadroanele... etc.
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Dar oricum ar fi aprețuite versurile în chestiune, ele vor rămâne pentru mine de multă însemnătate și nu voi uita nici o dată greutățile ce am întâmpinat în așternerea lor pe hârtie.

&lt;b&gt;(Secerișul, pagina 193)&lt;/b&gt;

Muzică de talentatul artist, d. Mauriciu Cohen, pentru Azilul. „Elena Doamna”.

&lt;b&gt;(Mîrza, pagina 201)&lt;/b&gt;

În Dobrogea se află încă vreo două sad trei familii prințiare Tătărești; ele sunt scăpătate. Mîrza, însemnează în Tătărește: Prinț.

&lt;b&gt;(La chaumiere, pagina 206)&lt;/b&gt;

Ea conține ideile din poezia mea Căscioara (vezi pag. 203); le-am pus în versuri franceze pentru frumosul Album Macedo-Român, publicat de D.

&lt;b&gt;(Filozofia morții, pagina 223)&lt;/b&gt;

Aceasta poezie, conține grupate la un loc, idei pe care le exprimasem în diferite alte bucăți; am crezut mai nimerit să le concentrez într-o singură poezie și să distrug pe cele-l-alte.

&lt;b&gt;(Răspuns la câțiva critici, pagina 247)&lt;/b&gt;

Ca la noi la nimeni! Militarii, vorbesc despre legi; avocații, despre militărie și medicii, despre poezie.
Unul dintre acești din urmă mi se pare, publică mai anii trecuți, un articol-pamflet în contra mea, întrebându-se specialmente despre genul în care scriu:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Ca să bat câmpii cum fac nebunii
Nu se mai poate ca se mă-nvăț...
Alții se umble călări pe băț,
Genul meu este al Rațiunii!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Și, tot pomenitul, pare-mi-se, spre a contesta regula de versificare ce stabilisem de a se considera terminarea iune de trei silabe ori de câte ori e precedată de o consoană cu exceptarea lui c, când iune, devine de două silabe, ca în înțelepciune — îmi aducea de exemplu pe... pășune, care, de s-ar scrie cu i, negreșit că ar trebui se se scrie cu i scurt (I). — Aceasta, a motivat versurile:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Rima din urmă mi-aduce-aminte
C-am pus pe iune de trei silabe...
De la pășune, venind pe labe
Un critic însă, mă cam dezminte:
Urmeză-și treaba că-i fac hatârul...
De-o vrea pășunea să-și prelungească
Niminea n-are ca să-l oprească
Și cal, de astăzi, va fi catârul!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Silabele, în versurile de subt titlul de mai sus, nu sunt păstrate în mod egal tot pentru scopul de a se accentua că armonizarea, în poezia noastră nu este o rezultantă a egalității versurilor între ele prin numărul lor de silabe.

&lt;b&gt;(Noaptea venețiană, pagina 257)&lt;/b&gt;

După poezia Ecourile Nopții, cel mai greu gen de versificare, este desigur cel întrebuințat în Noaptea Venețiană. Muzica ei, o datoresc Domnișoarei Duport.</text>
      <sha1>kwnt8cokkfh52kprukduiyfj44b4m7h</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>137355</id>
      <parentid>137342</parentid>
      <timestamp>2024-04-26T08:11:56Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Costy6911</username>
        <id>19305</id>
      </contributor>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="8296" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu    = NOTE
 | autor    = Alexandru Macedonski
 | secțiune = 
 | anterior = 
 | următor  = 
 | note     = 
}}

&lt;b&gt;1 (Ecourile nopții, pagina 1)&lt;/b&gt;

Această poezie este una dintre cele mai grele ca versificare, am scris-o pentru ca să arăt până la ce grad de flexibilitate poate să ajungă limba Română. Bună sau rea, ea, până acum, este în literatura noastră, unică în genul ei.

&lt;b&gt;2 (Ocnele, pagina 6)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Versul:
„Și să lase-ori-ce speranță pentru vecinicie-afar' ”,
aparține lui Dante (vezi Infernul):
„Voi care intrați lăsați afară ori-ce speranță.”
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;3 (Călugărenii, pagina 34)&lt;/b&gt;

Versurile ce acestă bucată conține, prețuiesc multă trudă; în Românește, pe același metru, nu există nici o alte poezie afară de Traianida lui Bolintineanu.

&lt;b&gt;4 (Într-un album, pagina 40)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Iar purtând pe frunte laur
Bând Falerno-n cupe d-aur
Ca Musset am banchietat
Însă nici pe drumul mare
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Falerno este unul dintre cele mai renumite vinuri; Poeții clasicității latine îl menționează în versurile lor.
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Alfred de Musset, la reîntoarcerea fratelui său din Italia, adresându-i o poezie îl întrebă dacă nu cumva i-a găsit inima sub vre-o piatră a drumului sau în fundul vreunui pahar.
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;(Mângâierea dezmoștenirii, pag. 43)&lt;/b&gt;

Am dedicat această poezie intimă, d-șoarei Maria Duport pentru că, a fost cea d-întâi care, fără a mă cunoaște personal, îmi puse în muzică două poezii ale mele, bine-voind a mi le trimite însoțite de cuvinte pentru care îi sunt recunoscător.

&lt;b&gt;(Întâiul vânt de toamnă, pagina 69)&lt;/b&gt;

Versurile find de 11, 9 și 5 silabe, am voit prin această combinațiune, să rup cu armonia monotonă a versurilor egale între ele și să arăt că, în poezia noastră, un număr egal de silabe, nu este întot-d-auna riguros necesar ca în poezia Franceză. Convingerea mea, este chiar, că din asemenea combinări, pot să rezulteze efecte de armonie cu totul noi.

&lt;b&gt;(Noapte de iunie, pagina 77)&lt;/b&gt;

Alfred de Musset după ce scrise celebrele sale poezii: Noaptea de Octombrie, Noaptea de Decembrie, Noaptea de Mai și Noaptea de August, își puse în cuget să scrie și o poezie intitulată Noaptea de Iunie; din diferite împrejurări însă, nu scrise decât patru versuri care se pot citi în Biografia marelui poet, scrisă de fratele său Paul de Musset. Am compus această poezie subt impresiuni foarte dureroase, și ea, află ecou între mai mulți tineri care îmi adresară scrisori și dedicațiuni ce se vor găsi printre hârtiile mele. Aceste sentimente mi-au fost de o mare mângâiere și mulțumesc din inimă acelor care mi le-au exprimat.

&lt;b&gt;(De ziua ei, pagina 86)&lt;/b&gt;

Muzica bucății cu titlul de mai sus este o melodioase creațiune a Domnișoarei Duport.

&lt;b&gt;(Mur-Flatar, pagina 96)&lt;/b&gt;

Mur-Fatlar este o stație pe calea ferată Cerna-Voda - Constanța, în Dobrogea.

&lt;b&gt;(Hinov, pagina 106)&lt;/b&gt;

Hinov, este numele unei văi lângă satul Cochirleni, în Dobrogea. Ea este situată sub valul lui Traian care, în acea parte, este foarte bine conservat; Valea ce poarte numele menționat, este semănată de urne și de spărturi de amfore ce s-au dezgropat după vremuri de către țărani. În acele locuri, cercetându-se, s-ar putea afla multe antichități romane;

&lt;b&gt;(Dorobanțul, pagina 118)&lt;/b&gt;

Această baladă, este localizată din amintire, după celebra baladă Lenor de poetul german Bürger. Eram copil când am citit-o într-un album ilustrat cu foarte frumoase gravuri pe oțel. Ea a făcut asupri-mi o atât de mare întipărire încât după 12 ani de la acea dată, am putut s-o scriu în Românește din memorie.

&lt;b&gt;(Înmormântarea și toate sunetele clopot, pagina 161)&lt;/b&gt;

Sunt mulți care, ne-dându-și seama de ce este armonia imitativă, nu vor putea sa prețuiască truda ce am avut pentru a scrie versurile cuprinse într-nsa; — încerc în adevăr să imit, prin întreciocniri de consoane intenționate, sunetele clopotului:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Un an, — dând d-ani, leag-an d-an, — d-ani vani
D-atunci un lanț întreg s-a format.
.......................................................
Din turn prelung și vibrator zvon
Făcea mișcat om d-om a se da...
Undă-n olchi lacrimi la tristul ton
Unda, — Unda, — Unda, — Unda!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Același lucru îl voi zice și despre poezia ce urmează acesteia (Lupta și sunetele ei; pagina 162), în care, voiesc să produc fanfarele trâmbiței prin ciocnirea intenționată a sunetelor ri-ră-ri-ră-ra și a sunetelor ta-ta-ti-ta.
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Cavalerii
Răriră-ale lor rânduri; — Redeșteptat-a
Titanica frunte a munților antici
Sunetul... etc... ....................................
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Venind apoi la sunetele războinice:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Zgomotul
Urcă, semnalul de luptă, lovitura
Tunului dându-l. — Pe loc fac foc flintele,
Trapăt' scadroanele... etc.
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Dar oricum ar fi aprețuite versurile în chestiune, ele vor rămâne pentru mine de multă însemnătate și nu voi uita nici o dată greutățile ce am întâmpinat în așternerea lor pe hârtie.

&lt;b&gt;(Secerișul, pagina 193)&lt;/b&gt;

Muzică de talentatul artist, d. Mauriciu Cohen, pentru Azilul. „Elena Doamna”.

&lt;b&gt;(Mîrza, pagina 201)&lt;/b&gt;

În Dobrogea se află încă vreo două sad trei familii prințiare Tătărești; ele sunt scăpătate. Mîrza, însemnează în Tătărește: Prinț.

&lt;b&gt;(La chaumiere, pagina 206)&lt;/b&gt;

Ea conține ideile din poezia mea Căscioara (vezi pag. 203); le-am pus în versuri franceze pentru frumosul Album Macedo-Român, publicat de D.

&lt;b&gt;(Filozofia morții, pagina 223)&lt;/b&gt;

Aceasta poezie, conține grupate la un loc, idei pe care le exprimasem în diferite alte bucăți; am crezut mai nimerit să le concentrez într-o singură poezie și să distrug pe cele-l-alte.

&lt;b&gt;(Răspuns la câțiva critici, pagina 247)&lt;/b&gt;

Ca la noi la nimeni! Militarii, vorbesc despre legi; avocații, despre militărie și medicii, despre poezie.
Unul dintre acești din urmă mi se pare, publică mai anii trecuți, un articol-pamflet în contra mea, întrebându-se specialmente despre genul în care scriu:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Ca să bat câmpii cum fac nebunii
Nu se mai poate ca se mă-nvăț...
Alții se umble călări pe băț,
Genul meu este al Rațiunii!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Și, tot pomenitul, pare-mi-se, spre a contesta regula de versificare ce stabilisem de a se considera terminarea iune de trei silabe ori de câte ori e precedată de o consoană cu exceptarea lui c, când iune, devine de două silabe, ca în înțelepciune — îmi aducea de exemplu pe... pășune, care, de s-ar scrie cu i, negreșit că ar trebui se se scrie cu i scurt (I). — Aceasta, a motivat versurile:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Rima din urmă mi-aduce-aminte
C-am pus pe iune de trei silabe...
De la pășune, venind pe labe
Un critic însă, mă cam dezminte:
Urmeză-și treaba că-i fac hatârul...
De-o vrea pășunea să-și prelungească
Niminea n-are ca să-l oprească
Și cal, de astăzi, va fi catârul!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Silabele, în versurile de subt titlul de mai sus, nu sunt păstrate în mod egal tot pentru scopul de a se accentua că armonizarea, în poezia noastră nu este o rezultantă a egalității versurilor între ele prin numărul lor de silabe.

&lt;b&gt;(Noaptea venețiană, pagina 257)&lt;/b&gt;

După poezia Ecourile Nopții, cel mai greu gen de versificare, este desigur cel întrebuințat în Noaptea Venețiană. Muzica ei, o datoresc Domnișoarei Duport.

&lt;b&gt;(Mărgărita, pagina 272)&lt;/b&gt;

Ideea cuprinsă în această poezie mi-a inspirat o întreagă poemă, și de aceia, ea să află și în Ithalo, (tipărită în 1878) îmbrăcată însă, în următoarea formă:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
— O! Reaprinde-o! 'I zise de bratul lui încinsă;
Dar lampa zăcea spartă;... un nor de-azur trecu
Pe fața lunei de-aur și noapte să făcu...
De-amor, de voluptate, la pieptul lui cuprinsă,
— O! Reaprinde-o dragă! mai zise... și tăcu...
Tăcu, și de atuncea, mereu rămase stinsă
C-Amorul, toată noaptea, ținu pe-a lui aprinsă!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;</text>
      <sha1>804y99ztb601q544wpgfrm07k261cvh</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>137356</id>
      <parentid>137355</parentid>
      <timestamp>2024-04-26T08:15:09Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Costy6911</username>
        <id>19305</id>
      </contributor>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="8529" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu    = NOTE
 | autor    = Alexandru Macedonski
 | secțiune = 
 | anterior = 
 | următor  = 
 | note     = 
}}

&lt;b&gt;1 (Ecourile nopții, pagina 1)&lt;/b&gt;

Această poezie este una dintre cele mai grele ca versificare, am scris-o pentru ca să arăt până la ce grad de flexibilitate poate să ajungă limba Română. Bună sau rea, ea, până acum, este în literatura noastră, unică în genul ei.

&lt;b&gt;2 (Ocnele, pagina 6)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Versul:
„Și să lase-ori-ce speranță pentru vecinicie-afar' ”,
aparține lui Dante (vezi Infernul):
„Voi care intrați lăsați afară ori-ce speranță.”
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;3 (Călugărenii, pagina 34)&lt;/b&gt;

Versurile ce acestă bucată conține, prețuiesc multă trudă; în Românește, pe același metru, nu există nici o alte poezie afară de Traianida lui Bolintineanu.

&lt;b&gt;4 (Într-un album, pagina 40)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Iar purtând pe frunte laur
Bând Falerno-n cupe d-aur
Ca Musset am banchietat
Însă nici pe drumul mare
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Falerno este unul dintre cele mai renumite vinuri; Poeții clasicității latine îl menționează în versurile lor.
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Alfred de Musset, la reîntoarcerea fratelui său din Italia, adresându-i o poezie îl întrebă dacă nu cumva i-a găsit inima sub vre-o piatră a drumului sau în fundul vreunui pahar.
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;(Mângâierea dezmoștenirii, pag. 43)&lt;/b&gt;

Am dedicat această poezie intimă, d-șoarei Maria Duport pentru că, a fost cea d-întâi care, fără a mă cunoaște personal, îmi puse în muzică două poezii ale mele, bine-voind a mi le trimite însoțite de cuvinte pentru care îi sunt recunoscător.

&lt;b&gt;(Întâiul vânt de toamnă, pagina 69)&lt;/b&gt;

Versurile find de 11, 9 și 5 silabe, am voit prin această combinațiune, să rup cu armonia monotonă a versurilor egale între ele și să arăt că, în poezia noastră, un număr egal de silabe, nu este întot-d-auna riguros necesar ca în poezia Franceză. Convingerea mea, este chiar, că din asemenea combinări, pot să rezulteze efecte de armonie cu totul noi.

&lt;b&gt;(Noapte de iunie, pagina 77)&lt;/b&gt;

Alfred de Musset după ce scrise celebrele sale poezii: Noaptea de Octombrie, Noaptea de Decembrie, Noaptea de Mai și Noaptea de August, își puse în cuget să scrie și o poezie intitulată Noaptea de Iunie; din diferite împrejurări însă, nu scrise decât patru versuri care se pot citi în Biografia marelui poet, scrisă de fratele său Paul de Musset. Am compus această poezie subt impresiuni foarte dureroase, și ea, află ecou între mai mulți tineri care îmi adresară scrisori și dedicațiuni ce se vor găsi printre hârtiile mele. Aceste sentimente mi-au fost de o mare mângâiere și mulțumesc din inimă acelor care mi le-au exprimat.

&lt;b&gt;(De ziua ei, pagina 86)&lt;/b&gt;

Muzica bucății cu titlul de mai sus este o melodioase creațiune a Domnișoarei Duport.

&lt;b&gt;(Mur-Flatar, pagina 96)&lt;/b&gt;

Mur-Fatlar este o stație pe calea ferată Cerna-Voda - Constanța, în Dobrogea.

&lt;b&gt;(Hinov, pagina 106)&lt;/b&gt;

Hinov, este numele unei văi lângă satul Cochirleni, în Dobrogea. Ea este situată sub valul lui Traian care, în acea parte, este foarte bine conservat; Valea ce poarte numele menționat, este semănată de urne și de spărturi de amfore ce s-au dezgropat după vremuri de către țărani. În acele locuri, cercetându-se, s-ar putea afla multe antichități romane;

&lt;b&gt;(Dorobanțul, pagina 118)&lt;/b&gt;

Această baladă, este localizată din amintire, după celebra baladă Lenor de poetul german Bürger. Eram copil când am citit-o într-un album ilustrat cu foarte frumoase gravuri pe oțel. Ea a făcut asupri-mi o atât de mare întipărire încât după 12 ani de la acea dată, am putut s-o scriu în Românește din memorie.

&lt;b&gt;(Înmormântarea și toate sunetele clopot, pagina 161)&lt;/b&gt;

Sunt mulți care, ne-dându-și seama de ce este armonia imitativă, nu vor putea sa prețuiască truda ce am avut pentru a scrie versurile cuprinse într-nsa; — încerc în adevăr să imit, prin întreciocniri de consoane intenționate, sunetele clopotului:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Un an, — dând d-ani, leag-an d-an, — d-ani vani
D-atunci un lanț întreg s-a format.
.......................................................
Din turn prelung și vibrator zvon
Făcea mișcat om d-om a se da...
Undă-n olchi lacrimi la tristul ton
Unda, — Unda, — Unda, — Unda!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Același lucru îl voi zice și despre poezia ce urmează acesteia (Lupta și sunetele ei; pagina 162), în care, voiesc să produc fanfarele trâmbiței prin ciocnirea intenționată a sunetelor ri-ră-ri-ră-ra și a sunetelor ta-ta-ti-ta.
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Cavalerii
Răriră-ale lor rânduri; — Redeșteptat-a
Titanica frunte a munților antici
Sunetul... etc... ....................................
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Venind apoi la sunetele războinice:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Zgomotul
Urcă, semnalul de luptă, lovitura
Tunului dându-l. — Pe loc fac foc flintele,
Trapăt' scadroanele... etc.
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Dar oricum ar fi aprețuite versurile în chestiune, ele vor rămâne pentru mine de multă însemnătate și nu voi uita nici o dată greutățile ce am întâmpinat în așternerea lor pe hârtie.

&lt;b&gt;(Secerișul, pagina 193)&lt;/b&gt;

Muzică de talentatul artist, d. Mauriciu Cohen, pentru Azilul. „Elena Doamna”.

&lt;b&gt;(Mîrza, pagina 201)&lt;/b&gt;

În Dobrogea se află încă vreo două sad trei familii prințiare Tătărești; ele sunt scăpătate. Mîrza, însemnează în Tătărește: Prinț.

&lt;b&gt;(La chaumiere, pagina 206)&lt;/b&gt;

Ea conține ideile din poezia mea Căscioara (vezi pag. 203); le-am pus în versuri franceze pentru frumosul Album Macedo-Român, publicat de D.

&lt;b&gt;(Filozofia morții, pagina 223)&lt;/b&gt;

Aceasta poezie, conține grupate la un loc, idei pe care le exprimasem în diferite alte bucăți; am crezut mai nimerit să le concentrez într-o singură poezie și să distrug pe cele-l-alte.

&lt;b&gt;(Răspuns la câțiva critici, pagina 247)&lt;/b&gt;

Ca la noi la nimeni! Militarii, vorbesc despre legi; avocații, despre militărie și medicii, despre poezie.
Unul dintre acești din urmă mi se pare, publică mai anii trecuți, un articol-pamflet în contra mea, întrebându-se specialmente despre genul în care scriu:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Ca să bat câmpii cum fac nebunii
Nu se mai poate ca se mă-nvăț...
Alții se umble călări pe băț,
Genul meu este al Rațiunii!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Și, tot pomenitul, pare-mi-se, spre a contesta regula de versificare ce stabilisem de a se considera terminarea iune de trei silabe ori de câte ori e precedată de o consoană cu exceptarea lui c, când iune, devine de două silabe, ca în înțelepciune — îmi aducea de exemplu pe... pășune, care, de s-ar scrie cu i, negreșit că ar trebui se se scrie cu i scurt (I). — Aceasta, a motivat versurile:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Rima din urmă mi-aduce-aminte
C-am pus pe iune de trei silabe...
De la pășune, venind pe labe
Un critic însă, mă cam dezminte:
Urmeză-și treaba că-i fac hatârul...
De-o vrea pășunea să-și prelungească
Niminea n-are ca să-l oprească
Și cal, de astăzi, va fi catârul!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Silabele, în versurile de subt titlul de mai sus, nu sunt păstrate în mod egal tot pentru scopul de a se accentua că armonizarea, în poezia noastră nu este o rezultantă a egalității versurilor între ele prin numărul lor de silabe.

&lt;b&gt;(Noaptea venețiană, pagina 257)&lt;/b&gt;

După poezia Ecourile Nopții, cel mai greu gen de versificare, este desigur cel întrebuințat în Noaptea Venețiană. Muzica ei, o datoresc Domnișoarei Duport.

&lt;b&gt;(Mărgărita, pagina 272)&lt;/b&gt;

Ideea cuprinsă în această poezie mi-a inspirat o întreagă poemă, și de aceia, ea să află și în Ithalo, (tipărită în 1878) îmbrăcată însă, în următoarea formă:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
— O! Reaprinde-o! 'I zise de bratul lui încinsă;
Dar lampa zăcea spartă;... un nor de-azur trecu
Pe fața lunei de-aur și noapte să făcu...
De-amor, de voluptate, la pieptul lui cuprinsă,
— O! Reaprinde-o dragă! mai zise... și tăcu...
Tăcu, și de atuncea, mereu rămase stinsă
C-Amorul, toată noaptea, ținu pe-a lui aprinsă!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;

&lt;b&gt;(Legenda stâncii de la Rucăr)&lt;/b&gt;

Versurile din pagina 279:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Drumețul se oprește privindu-le uimit...
Vitejii de la Plevna dintrânsele-au rodit!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Sunt adăugate după războiul Româno-Turc din 1877-78.</text>
      <sha1>12ys70hc6rl3vwcl9k7kz454nf6aoz3</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>137357</id>
      <parentid>137356</parentid>
      <timestamp>2024-04-26T08:17:02Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Costy6911</username>
        <id>19305</id>
      </contributor>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="8572" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu    = NOTE
 | autor    = Alexandru Macedonski
 | secțiune = 
 | anterior = 
 | următor  = 
 | note     = 
}}

&lt;b&gt;1 (Ecourile nopții, pagina 1)&lt;/b&gt;

Această poezie este una dintre cele mai grele ca versificare, am scris-o pentru ca să arăt până la ce grad de flexibilitate poate să ajungă limba Română. Bună sau rea, ea, până acum, este în literatura noastră, unică în genul ei.

&lt;b&gt;2 (Ocnele, pagina 6)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Versul:
„Și să lase-ori-ce speranță pentru vecinicie-afar' ”,
aparține lui Dante (vezi Infernul):
„Voi care intrați lăsați afară ori-ce speranță.”
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;3 (Călugărenii, pagina 34)&lt;/b&gt;

Versurile ce acestă bucată conține, prețuiesc multă trudă; în Românește, pe același metru, nu există nici o alte poezie afară de Traianida lui Bolintineanu.

&lt;b&gt;4 (Într-un album, pagina 40)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Iar purtând pe frunte laur
Bând Falerno-n cupe d-aur
Ca Musset am banchietat
Însă nici pe drumul mare
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Falerno este unul dintre cele mai renumite vinuri; Poeții clasicității latine îl menționează în versurile lor.
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Alfred de Musset, la reîntoarcerea fratelui său din Italia, adresându-i o poezie îl întrebă dacă nu cumva i-a găsit inima sub vre-o piatră a drumului sau în fundul vreunui pahar.
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;(5 Mângâierea dezmoștenirii, pag. 43)&lt;/b&gt;

Am dedicat această poezie intimă, d-șoarei Maria Duport pentru că, a fost cea d-întâi care, fără a mă cunoaște personal, îmi puse în muzică două poezii ale mele, bine-voind a mi le trimite însoțite de cuvinte pentru care îi sunt recunoscător.

&lt;b&gt;(6 Întâiul vânt de toamnă, pagina 69)&lt;/b&gt;

Versurile find de 11, 9 și 5 silabe, am voit prin această combinațiune, să rup cu armonia monotonă a versurilor egale între ele și să arăt că, în poezia noastră, un număr egal de silabe, nu este întot-d-auna riguros necesar ca în poezia Franceză. Convingerea mea, este chiar, că din asemenea combinări, pot să rezulteze efecte de armonie cu totul noi.

&lt;b&gt;(7 Noapte de iunie, pagina 77)&lt;/b&gt;

Alfred de Musset după ce scrise celebrele sale poezii: Noaptea de Octombrie, Noaptea de Decembrie, Noaptea de Mai și Noaptea de August, își puse în cuget să scrie și o poezie intitulată Noaptea de Iunie; din diferite împrejurări însă, nu scrise decât patru versuri care se pot citi în Biografia marelui poet, scrisă de fratele său Paul de Musset. Am compus această poezie subt impresiuni foarte dureroase, și ea, află ecou între mai mulți tineri care îmi adresară scrisori și dedicațiuni ce se vor găsi printre hârtiile mele. Aceste sentimente mi-au fost de o mare mângâiere și mulțumesc din inimă acelor care mi le-au exprimat.

&lt;b&gt;(8 De ziua ei, pagina 86)&lt;/b&gt;

Muzica bucății cu titlul de mai sus este o melodioase creațiune a Domnișoarei Duport.

&lt;b&gt;(9 Mur-Flatar, pagina 96)&lt;/b&gt;

Mur-Fatlar este o stație pe calea ferată Cerna-Voda - Constanța, în Dobrogea.

&lt;b&gt;(10 Hinov, pagina 106)&lt;/b&gt;

Hinov, este numele unei văi lângă satul Cochirleni, în Dobrogea. Ea este situată sub valul lui Traian care, în acea parte, este foarte bine conservat; Valea ce poarte numele menționat, este semănată de urne și de spărturi de amfore ce s-au dezgropat după vremuri de către țărani. În acele locuri, cercetându-se, s-ar putea afla multe antichități romane;

&lt;b&gt;(11 Dorobanțul, pagina 118)&lt;/b&gt;

Această baladă, este localizată din amintire, după celebra baladă Lenor de poetul german Bürger. Eram copil când am citit-o într-un album ilustrat cu foarte frumoase gravuri pe oțel. Ea a făcut asupri-mi o atât de mare întipărire încât după 12 ani de la acea dată, am putut s-o scriu în Românește din memorie.

&lt;b&gt;(12 Înmormântarea și toate sunetele clopot, pagina 161)&lt;/b&gt;

Sunt mulți care, ne-dându-și seama de ce este armonia imitativă, nu vor putea sa prețuiască truda ce am avut pentru a scrie versurile cuprinse într-nsa; — încerc în adevăr să imit, prin întreciocniri de consoane intenționate, sunetele clopotului:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Un an, — dând d-ani, leag-an d-an, — d-ani vani
D-atunci un lanț întreg s-a format.
.......................................................
Din turn prelung și vibrator zvon
Făcea mișcat om d-om a se da...
Undă-n olchi lacrimi la tristul ton
Unda, — Unda, — Unda, — Unda!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Același lucru îl voi zice și despre poezia ce urmează acesteia (Lupta și sunetele ei; pagina 162), în care, voiesc să produc fanfarele trâmbiței prin ciocnirea intenționată a sunetelor ri-ră-ri-ră-ra și a sunetelor ta-ta-ti-ta.
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Cavalerii
Răriră-ale lor rânduri; — Redeșteptat-a
Titanica frunte a munților antici
Sunetul... etc... ....................................
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Venind apoi la sunetele războinice:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Zgomotul
Urcă, semnalul de luptă, lovitura
Tunului dându-l. — Pe loc fac foc flintele,
Trapăt' scadroanele... etc.
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Dar oricum ar fi aprețuite versurile în chestiune, ele vor rămâne pentru mine de multă însemnătate și nu voi uita nici o dată greutățile ce am întâmpinat în așternerea lor pe hârtie.

&lt;b&gt;(13 Secerișul, pagina 193)&lt;/b&gt;

Muzică de talentatul artist, d. Mauriciu Cohen, pentru Azilul. „Elena Doamna”.

&lt;b&gt;(14 Mîrza, pagina 201)&lt;/b&gt;

În Dobrogea se află încă vreo două sad trei familii prințiare Tătărești; ele sunt scăpătate. Mîrza, însemnează în Tătărește: Prinț.

&lt;b&gt;(15 La chaumiere, pagina 206)&lt;/b&gt;

Ea conține ideile din poezia mea Căscioara (vezi pag. 203); le-am pus în versuri franceze pentru frumosul Album Macedo-Român, publicat de D.

&lt;b&gt;(16 Filozofia morții, pagina 223)&lt;/b&gt;

Aceasta poezie, conține grupate la un loc, idei pe care le exprimasem în diferite alte bucăți; am crezut mai nimerit să le concentrez într-o singură poezie și să distrug pe cele-l-alte.

&lt;b&gt;(17 Răspuns la câțiva critici, pagina 247)&lt;/b&gt;

Ca la noi la nimeni! Militarii, vorbesc despre legi; avocații, despre militărie și medicii, despre poezie.
Unul dintre acești din urmă mi se pare, publică mai anii trecuți, un articol-pamflet în contra mea, întrebându-se specialmente despre genul în care scriu:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Ca să bat câmpii cum fac nebunii
Nu se mai poate ca se mă-nvăț...
Alții se umble călări pe băț,
Genul meu este al Rațiunii!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Și, tot pomenitul, pare-mi-se, spre a contesta regula de versificare ce stabilisem de a se considera terminarea iune de trei silabe ori de câte ori e precedată de o consoană cu exceptarea lui c, când iune, devine de două silabe, ca în înțelepciune — îmi aducea de exemplu pe... pășune, care, de s-ar scrie cu i, negreșit că ar trebui se se scrie cu i scurt (I). — Aceasta, a motivat versurile:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Rima din urmă mi-aduce-aminte
C-am pus pe iune de trei silabe...
De la pășune, venind pe labe
Un critic însă, mă cam dezminte:
Urmeză-și treaba că-i fac hatârul...
De-o vrea pășunea să-și prelungească
Niminea n-are ca să-l oprească
Și cal, de astăzi, va fi catârul!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Silabele, în versurile de subt titlul de mai sus, nu sunt păstrate în mod egal tot pentru scopul de a se accentua că armonizarea, în poezia noastră nu este o rezultantă a egalității versurilor între ele prin numărul lor de silabe.

&lt;b&gt;(18 Noaptea venețiană, pagina 257)&lt;/b&gt;

După poezia Ecourile Nopții, cel mai greu gen de versificare, este desigur cel întrebuințat în Noaptea Venețiană. Muzica ei, o datoresc Domnișoarei Duport.

&lt;b&gt;(19 Mărgărita, pagina 272)&lt;/b&gt;

Ideea cuprinsă în această poezie mi-a inspirat o întreagă poemă, și de aceia, ea să află și în Ithalo, (tipărită în 1878) îmbrăcată însă, în următoarea formă:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
— O! Reaprinde-o! 'I zise de bratul lui încinsă;
Dar lampa zăcea spartă;... un nor de-azur trecu
Pe fața lunei de-aur și noapte să făcu...
De-amor, de voluptate, la pieptul lui cuprinsă,
— O! Reaprinde-o dragă! mai zise... și tăcu...
Tăcu, și de atuncea, mereu rămase stinsă
C-Amorul, toată noaptea, ținu pe-a lui aprinsă!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;

&lt;b&gt;(20 Legenda stâncii de la Rucăr)&lt;/b&gt;

Versurile din pagina 279:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Drumețul se oprește privindu-le uimit...
Vitejii de la Plevna dintrânsele-au rodit!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Sunt adăugate după războiul Româno-Turc din 1877-78.</text>
      <sha1>sghkwk2iqyjhemouc9dmp103iiu9djb</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>137358</id>
      <parentid>137357</parentid>
      <timestamp>2024-04-26T08:20:59Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Costy6911</username>
        <id>19305</id>
      </contributor>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="8822" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu    = NOTE
 | autor    = Alexandru Macedonski
 | secțiune = 
 | anterior = 
 | următor  = 
 | note     = 
}}

&lt;b&gt;1 (Ecourile nopții, pagina 1)&lt;/b&gt;

Această poezie este una dintre cele mai grele ca versificare, am scris-o pentru ca să arăt până la ce grad de flexibilitate poate să ajungă limba Română. Bună sau rea, ea, până acum, este în literatura noastră, unică în genul ei.

&lt;b&gt;2 (Ocnele, pagina 6)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Versul:
„Și să lase-ori-ce speranță pentru vecinicie-afar' ”,
aparține lui Dante (vezi Infernul):
„Voi care intrați lăsați afară ori-ce speranță.”
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;3 (Călugărenii, pagina 34)&lt;/b&gt;

Versurile ce acestă bucată conține, prețuiesc multă trudă; în Românește, pe același metru, nu există nici o alte poezie afară de Traianida lui Bolintineanu.

&lt;b&gt;4 (Într-un album, pagina 40)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Iar purtând pe frunte laur
Bând Falerno-n cupe d-aur
Ca Musset am banchietat
Însă nici pe drumul mare
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Falerno este unul dintre cele mai renumite vinuri; Poeții clasicității latine îl menționează în versurile lor.
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Alfred de Musset, la reîntoarcerea fratelui său din Italia, adresându-i o poezie îl întrebă dacă nu cumva i-a găsit inima sub vre-o piatră a drumului sau în fundul vreunui pahar.
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;(5 Mângâierea dezmoștenirii, pag. 43)&lt;/b&gt;

Am dedicat această poezie intimă, d-șoarei Maria Duport pentru că, a fost cea d-întâi care, fără a mă cunoaște personal, îmi puse în muzică două poezii ale mele, bine-voind a mi le trimite însoțite de cuvinte pentru care îi sunt recunoscător.

&lt;b&gt;(6 Întâiul vânt de toamnă, pagina 69)&lt;/b&gt;

Versurile find de 11, 9 și 5 silabe, am voit prin această combinațiune, să rup cu armonia monotonă a versurilor egale între ele și să arăt că, în poezia noastră, un număr egal de silabe, nu este întot-d-auna riguros necesar ca în poezia Franceză. Convingerea mea, este chiar, că din asemenea combinări, pot să rezulteze efecte de armonie cu totul noi.

&lt;b&gt;(7 Noapte de iunie, pagina 77)&lt;/b&gt;

Alfred de Musset după ce scrise celebrele sale poezii: Noaptea de Octombrie, Noaptea de Decembrie, Noaptea de Mai și Noaptea de August, își puse în cuget să scrie și o poezie intitulată Noaptea de Iunie; din diferite împrejurări însă, nu scrise decât patru versuri care se pot citi în Biografia marelui poet, scrisă de fratele său Paul de Musset. Am compus această poezie subt impresiuni foarte dureroase, și ea, află ecou între mai mulți tineri care îmi adresară scrisori și dedicațiuni ce se vor găsi printre hârtiile mele. Aceste sentimente mi-au fost de o mare mângâiere și mulțumesc din inimă acelor care mi le-au exprimat.

&lt;b&gt;(8 De ziua ei, pagina 86)&lt;/b&gt;

Muzica bucății cu titlul de mai sus este o melodioase creațiune a Domnișoarei Duport.

&lt;b&gt;(9 Mur-Flatar, pagina 96)&lt;/b&gt;

Mur-Fatlar este o stație pe calea ferată Cerna-Voda - Constanța, în Dobrogea.

&lt;b&gt;(10 Hinov, pagina 106)&lt;/b&gt;

Hinov, este numele unei văi lângă satul Cochirleni, în Dobrogea. Ea este situată sub valul lui Traian care, în acea parte, este foarte bine conservat; Valea ce poarte numele menționat, este semănată de urne și de spărturi de amfore ce s-au dezgropat după vremuri de către țărani. În acele locuri, cercetându-se, s-ar putea afla multe antichități romane;

&lt;b&gt;(11 Dorobanțul, pagina 118)&lt;/b&gt;

Această baladă, este localizată din amintire, după celebra baladă Lenor de poetul german Bürger. Eram copil când am citit-o într-un album ilustrat cu foarte frumoase gravuri pe oțel. Ea a făcut asupri-mi o atât de mare întipărire încât după 12 ani de la acea dată, am putut s-o scriu în Românește din memorie.

&lt;b&gt;(12 Înmormântarea și toate sunetele clopot, pagina 161)&lt;/b&gt;

Sunt mulți care, ne-dându-și seama de ce este armonia imitativă, nu vor putea sa prețuiască truda ce am avut pentru a scrie versurile cuprinse într-nsa; — încerc în adevăr să imit, prin întreciocniri de consoane intenționate, sunetele clopotului:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Un an, — dând d-ani, leag-an d-an, — d-ani vani
D-atunci un lanț întreg s-a format.
.......................................................
Din turn prelung și vibrator zvon
Făcea mișcat om d-om a se da...
Undă-n olchi lacrimi la tristul ton
Unda, — Unda, — Unda, — Unda!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Același lucru îl voi zice și despre poezia ce urmează acesteia (Lupta și sunetele ei; pagina 162), în care, voiesc să produc fanfarele trâmbiței prin ciocnirea intenționată a sunetelor ri-ră-ri-ră-ra și a sunetelor ta-ta-ti-ta.
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Cavalerii
Răriră-ale lor rânduri; — Redeșteptat-a
Titanica frunte a munților antici
Sunetul... etc... ....................................
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Venind apoi la sunetele războinice:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Zgomotul
Urcă, semnalul de luptă, lovitura
Tunului dându-l. — Pe loc fac foc flintele,
Trapăt' scadroanele... etc.
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Dar oricum ar fi aprețuite versurile în chestiune, ele vor rămâne pentru mine de multă însemnătate și nu voi uita nici o dată greutățile ce am întâmpinat în așternerea lor pe hârtie.

&lt;b&gt;(13 Secerișul, pagina 193)&lt;/b&gt;

Muzică de talentatul artist, d. Mauriciu Cohen, pentru Azilul. „Elena Doamna”.

&lt;b&gt;(14 Mîrza, pagina 201)&lt;/b&gt;

În Dobrogea se află încă vreo două sad trei familii prințiare Tătărești; ele sunt scăpătate. Mîrza, însemnează în Tătărește: Prinț.

&lt;b&gt;(15 La chaumiere, pagina 206)&lt;/b&gt;

Ea conține ideile din poezia mea Căscioara (vezi pag. 203); le-am pus în versuri franceze pentru frumosul Album Macedo-Român, publicat de D.

&lt;b&gt;(16 Filozofia morții, pagina 223)&lt;/b&gt;

Aceasta poezie, conține grupate la un loc, idei pe care le exprimasem în diferite alte bucăți; am crezut mai nimerit să le concentrez într-o singură poezie și să distrug pe cele-l-alte.

&lt;b&gt;(17 Răspuns la câțiva critici, pagina 247)&lt;/b&gt;

Ca la noi la nimeni! Militarii, vorbesc despre legi; avocații, despre militărie și medicii, despre poezie.
Unul dintre acești din urmă mi se pare, publică mai anii trecuți, un articol-pamflet în contra mea, întrebându-se specialmente despre genul în care scriu:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Ca să bat câmpii cum fac nebunii
Nu se mai poate ca se mă-nvăț...
Alții se umble călări pe băț,
Genul meu este al Rațiunii!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Și, tot pomenitul, pare-mi-se, spre a contesta regula de versificare ce stabilisem de a se considera terminarea iune de trei silabe ori de câte ori e precedată de o consoană cu exceptarea lui c, când iune, devine de două silabe, ca în înțelepciune — îmi aducea de exemplu pe... pășune, care, de s-ar scrie cu i, negreșit că ar trebui se se scrie cu i scurt (I). — Aceasta, a motivat versurile:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Rima din urmă mi-aduce-aminte
C-am pus pe iune de trei silabe...
De la pășune, venind pe labe
Un critic însă, mă cam dezminte:
Urmeză-și treaba că-i fac hatârul...
De-o vrea pășunea să-și prelungească
Niminea n-are ca să-l oprească
Și cal, de astăzi, va fi catârul!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Silabele, în versurile de subt titlul de mai sus, nu sunt păstrate în mod egal tot pentru scopul de a se accentua că armonizarea, în poezia noastră nu este o rezultantă a egalității versurilor între ele prin numărul lor de silabe.

&lt;b&gt;(18 Noaptea venețiană, pagina 257)&lt;/b&gt;

După poezia Ecourile Nopții, cel mai greu gen de versificare, este desigur cel întrebuințat în Noaptea Venețiană. Muzica ei, o datoresc Domnișoarei Duport.

&lt;b&gt;(19 Mărgărita, pagina 272)&lt;/b&gt;

Ideea cuprinsă în această poezie mi-a inspirat o întreagă poemă, și de aceia, ea să află și în Ithalo, (tipărită în 1878) îmbrăcată însă, în următoarea formă:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
— O! Reaprinde-o! 'I zise de bratul lui încinsă;
Dar lampa zăcea spartă;... un nor de-azur trecu
Pe fața lunei de-aur și noapte să făcu...
De-amor, de voluptate, la pieptul lui cuprinsă,
— O! Reaprinde-o dragă! mai zise... și tăcu...
Tăcu, și de atuncea, mereu rămase stinsă
C-Amorul, toată noaptea, ținu pe-a lui aprinsă!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;

&lt;b&gt;(20 Legenda stâncii de la Rucăr)&lt;/b&gt;

Versurile din pagina 279:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Drumețul se oprește privindu-le uimit...
Vitejii de la Plevna dintrânsele-au rodit!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Sunt adăugate după războiul Româno-Turc din 1877-78.

&lt;b&gt;(21 Speranța, pagina 282)&lt;/b&gt;

Precum arată data ei, Speranța, este scrisă în Temnița Văcărești, unde, am stat trei luni și jumătate arestat preventiv pentru un proces de presă ce mi s-a făcut cu ocaziunea unor poezii ce publicasem.</text>
      <sha1>kt5zrqgq10uk5egvpwhgzxldkqwobiw</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>137359</id>
      <parentid>137358</parentid>
      <timestamp>2024-04-26T08:25:43Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Costy6911</username>
        <id>19305</id>
      </contributor>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="9195" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu    = NOTE
 | autor    = Alexandru Macedonski
 | secțiune = 
 | anterior = 
 | următor  = 
 | note     = 
}}

&lt;b&gt;1 (Ecourile nopții, pagina 1)&lt;/b&gt;

Această poezie este una dintre cele mai grele ca versificare, am scris-o pentru ca să arăt până la ce grad de flexibilitate poate să ajungă limba Română. Bună sau rea, ea, până acum, este în literatura noastră, unică în genul ei.

&lt;b&gt;2 (Ocnele, pagina 6)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Versul:
„Și să lase-ori-ce speranță pentru vecinicie-afar' ”,
aparține lui Dante (vezi Infernul):
„Voi care intrați lăsați afară ori-ce speranță.”
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;3 (Călugărenii, pagina 34)&lt;/b&gt;

Versurile ce acestă bucată conține, prețuiesc multă trudă; în Românește, pe același metru, nu există nici o alte poezie afară de Traianida lui Bolintineanu.

&lt;b&gt;4 (Într-un album, pagina 40)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Iar purtând pe frunte laur
Bând Falerno-n cupe d-aur
Ca Musset am banchietat
Însă nici pe drumul mare
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Falerno este unul dintre cele mai renumite vinuri; Poeții clasicității latine îl menționează în versurile lor.
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Alfred de Musset, la reîntoarcerea fratelui său din Italia, adresându-i o poezie îl întrebă dacă nu cumva i-a găsit inima sub vre-o piatră a drumului sau în fundul vreunui pahar.
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;(5 Mângâierea dezmoștenirii, pag. 43)&lt;/b&gt;

Am dedicat această poezie intimă, d-șoarei Maria Duport pentru că, a fost cea d-întâi care, fără a mă cunoaște personal, îmi puse în muzică două poezii ale mele, bine-voind a mi le trimite însoțite de cuvinte pentru care îi sunt recunoscător.

&lt;b&gt;(6 Întâiul vânt de toamnă, pagina 69)&lt;/b&gt;

Versurile find de 11, 9 și 5 silabe, am voit prin această combinațiune, să rup cu armonia monotonă a versurilor egale între ele și să arăt că, în poezia noastră, un număr egal de silabe, nu este întot-d-auna riguros necesar ca în poezia Franceză. Convingerea mea, este chiar, că din asemenea combinări, pot să rezulteze efecte de armonie cu totul noi.

&lt;b&gt;(7 Noapte de iunie, pagina 77)&lt;/b&gt;

Alfred de Musset după ce scrise celebrele sale poezii: Noaptea de Octombrie, Noaptea de Decembrie, Noaptea de Mai și Noaptea de August, își puse în cuget să scrie și o poezie intitulată Noaptea de Iunie; din diferite împrejurări însă, nu scrise decât patru versuri care se pot citi în Biografia marelui poet, scrisă de fratele său Paul de Musset. Am compus această poezie subt impresiuni foarte dureroase, și ea, află ecou între mai mulți tineri care îmi adresară scrisori și dedicațiuni ce se vor găsi printre hârtiile mele. Aceste sentimente mi-au fost de o mare mângâiere și mulțumesc din inimă acelor care mi le-au exprimat.

&lt;b&gt;(8 De ziua ei, pagina 86)&lt;/b&gt;

Muzica bucății cu titlul de mai sus este o melodioase creațiune a Domnișoarei Duport.

&lt;b&gt;(9 Mur-Flatar, pagina 96)&lt;/b&gt;

Mur-Fatlar este o stație pe calea ferată Cerna-Voda - Constanța, în Dobrogea.

&lt;b&gt;(10 Hinov, pagina 106)&lt;/b&gt;

Hinov, este numele unei văi lângă satul Cochirleni, în Dobrogea. Ea este situată sub valul lui Traian care, în acea parte, este foarte bine conservat; Valea ce poarte numele menționat, este semănată de urne și de spărturi de amfore ce s-au dezgropat după vremuri de către țărani. În acele locuri, cercetându-se, s-ar putea afla multe antichități romane;

&lt;b&gt;(11 Dorobanțul, pagina 118)&lt;/b&gt;

Această baladă, este localizată din amintire, după celebra baladă Lenor de poetul german Bürger. Eram copil când am citit-o într-un album ilustrat cu foarte frumoase gravuri pe oțel. Ea a făcut asupri-mi o atât de mare întipărire încât după 12 ani de la acea dată, am putut s-o scriu în Românește din memorie.

&lt;b&gt;(12 Înmormântarea și toate sunetele clopot, pagina 161)&lt;/b&gt;

Sunt mulți care, ne-dându-și seama de ce este armonia imitativă, nu vor putea sa prețuiască truda ce am avut pentru a scrie versurile cuprinse într-nsa; — încerc în adevăr să imit, prin întreciocniri de consoane intenționate, sunetele clopotului:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Un an, — dând d-ani, leag-an d-an, — d-ani vani
D-atunci un lanț întreg s-a format.
.......................................................
Din turn prelung și vibrator zvon
Făcea mișcat om d-om a se da...
Undă-n olchi lacrimi la tristul ton
Unda, — Unda, — Unda, — Unda!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Același lucru îl voi zice și despre poezia ce urmează acesteia (Lupta și sunetele ei; pagina 162), în care, voiesc să produc fanfarele trâmbiței prin ciocnirea intenționată a sunetelor ri-ră-ri-ră-ra și a sunetelor ta-ta-ti-ta.
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Cavalerii
Răriră-ale lor rânduri; — Redeșteptat-a
Titanica frunte a munților antici
Sunetul... etc... ....................................
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Venind apoi la sunetele războinice:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Zgomotul
Urcă, semnalul de luptă, lovitura
Tunului dându-l. — Pe loc fac foc flintele,
Trapăt' scadroanele... etc.
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Dar oricum ar fi aprețuite versurile în chestiune, ele vor rămâne pentru mine de multă însemnătate și nu voi uita nici o dată greutățile ce am întâmpinat în așternerea lor pe hârtie.

&lt;b&gt;(13 Secerișul, pagina 193)&lt;/b&gt;

Muzică de talentatul artist, d. Mauriciu Cohen, pentru Azilul. „Elena Doamna”.

&lt;b&gt;(14 Mîrza, pagina 201)&lt;/b&gt;

În Dobrogea se află încă vreo două sad trei familii prințiare Tătărești; ele sunt scăpătate. Mîrza, însemnează în Tătărește: Prinț.

&lt;b&gt;(15 La chaumiere, pagina 206)&lt;/b&gt;

Ea conține ideile din poezia mea Căscioara (vezi pag. 203); le-am pus în versuri franceze pentru frumosul Album Macedo-Român, publicat de D.

&lt;b&gt;(16 Filozofia morții, pagina 223)&lt;/b&gt;

Aceasta poezie, conține grupate la un loc, idei pe care le exprimasem în diferite alte bucăți; am crezut mai nimerit să le concentrez într-o singură poezie și să distrug pe cele-l-alte.

&lt;b&gt;(17 Răspuns la câțiva critici, pagina 247)&lt;/b&gt;

Ca la noi la nimeni! Militarii, vorbesc despre legi; avocații, despre militărie și medicii, despre poezie.
Unul dintre acești din urmă mi se pare, publică mai anii trecuți, un articol-pamflet în contra mea, întrebându-se specialmente despre genul în care scriu:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Ca să bat câmpii cum fac nebunii
Nu se mai poate ca se mă-nvăț...
Alții se umble călări pe băț,
Genul meu este al Rațiunii!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Și, tot pomenitul, pare-mi-se, spre a contesta regula de versificare ce stabilisem de a se considera terminarea iune de trei silabe ori de câte ori e precedată de o consoană cu exceptarea lui c, când iune, devine de două silabe, ca în înțelepciune — îmi aducea de exemplu pe... pășune, care, de s-ar scrie cu i, negreșit că ar trebui se se scrie cu i scurt (I). — Aceasta, a motivat versurile:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Rima din urmă mi-aduce-aminte
C-am pus pe iune de trei silabe...
De la pășune, venind pe labe
Un critic însă, mă cam dezminte:
Urmeză-și treaba că-i fac hatârul...
De-o vrea pășunea să-și prelungească
Niminea n-are ca să-l oprească
Și cal, de astăzi, va fi catârul!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Silabele, în versurile de subt titlul de mai sus, nu sunt păstrate în mod egal tot pentru scopul de a se accentua că armonizarea, în poezia noastră nu este o rezultantă a egalității versurilor între ele prin numărul lor de silabe.

&lt;b&gt;(18 Noaptea venețiană, pagina 257)&lt;/b&gt;

După poezia Ecourile Nopții, cel mai greu gen de versificare, este desigur cel întrebuințat în Noaptea Venețiană. Muzica ei, o datoresc Domnișoarei Duport.

&lt;b&gt;(19 Mărgărita, pagina 272)&lt;/b&gt;

Ideea cuprinsă în această poezie mi-a inspirat o întreagă poemă, și de aceia, ea să află și în Ithalo, (tipărită în 1878) îmbrăcată însă, în următoarea formă:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
— O! Reaprinde-o! 'I zise de bratul lui încinsă;
Dar lampa zăcea spartă;... un nor de-azur trecu
Pe fața lunei de-aur și noapte să făcu...
De-amor, de voluptate, la pieptul lui cuprinsă,
— O! Reaprinde-o dragă! mai zise... și tăcu...
Tăcu, și de atuncea, mereu rămase stinsă
C-Amorul, toată noaptea, ținu pe-a lui aprinsă!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;

&lt;b&gt;(20 Legenda stâncii de la Rucăr)&lt;/b&gt;

Versurile din pagina 279:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Drumețul se oprește privindu-le uimit...
Vitejii de la Plevna dintrânsele-au rodit!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Sunt adăugate după războiul Româno-Turc din 1877-78.

&lt;b&gt;(21 Speranța, pagina 282)&lt;/b&gt;

Precum arată data ei, Speranța, este scrisă în Temnița Văcărești, unde, am stat trei luni și jumătate arestat preventiv pentru un proces de presă ce mi s-a făcut cu ocaziunea unor poezii ce publicasem.

&lt;b&gt;(22 Barcarolă, pagina 291)&lt;/b&gt;

Ea fiind scrisă puțin în urma primei mele călătorii la Veneția, o intercalasem într-o mică poemă subt titlul de Carminela ce a fost publicată în ziarul meu Oltul (1875). Astăzi însă judecând că, acea poemă, ca și multe altele, nu merită să mai vadă lumina, am extras-o dintr-însa, și i-am redat vechiul el titlu.</text>
      <sha1>kmv9teqc7wmtj444ndiawc12zmeeeaj</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>137360</id>
      <parentid>137359</parentid>
      <timestamp>2024-04-26T08:30:14Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Costy6911</username>
        <id>19305</id>
      </contributor>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="9524" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu    = NOTE
 | autor    = Alexandru Macedonski
 | secțiune = 
 | anterior = 
 | următor  = 
 | note     = 
}}

&lt;b&gt;1 (Ecourile nopții, pagina 1)&lt;/b&gt;

Această poezie este una dintre cele mai grele ca versificare, am scris-o pentru ca să arăt până la ce grad de flexibilitate poate să ajungă limba Română. Bună sau rea, ea, până acum, este în literatura noastră, unică în genul ei.

&lt;b&gt;2 (Ocnele, pagina 6)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Versul:
„Și să lase-ori-ce speranță pentru vecinicie-afar' ”,
aparține lui Dante (vezi Infernul):
„Voi care intrați lăsați afară ori-ce speranță.”
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;3 (Călugărenii, pagina 34)&lt;/b&gt;

Versurile ce acestă bucată conține, prețuiesc multă trudă; în Românește, pe același metru, nu există nici o alte poezie afară de Traianida lui Bolintineanu.

&lt;b&gt;4 (Într-un album, pagina 40)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Iar purtând pe frunte laur
Bând Falerno-n cupe d-aur
Ca Musset am banchietat
Însă nici pe drumul mare
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Falerno este unul dintre cele mai renumite vinuri; Poeții clasicității latine îl menționează în versurile lor.
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Alfred de Musset, la reîntoarcerea fratelui său din Italia, adresându-i o poezie îl întrebă dacă nu cumva i-a găsit inima sub vre-o piatră a drumului sau în fundul vreunui pahar.
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;(5 Mângâierea dezmoștenirii, pag. 43)&lt;/b&gt;

Am dedicat această poezie intimă, d-șoarei Maria Duport pentru că, a fost cea d-întâi care, fără a mă cunoaște personal, îmi puse în muzică două poezii ale mele, bine-voind a mi le trimite însoțite de cuvinte pentru care îi sunt recunoscător.

&lt;b&gt;(6 Întâiul vânt de toamnă, pagina 69)&lt;/b&gt;

Versurile find de 11, 9 și 5 silabe, am voit prin această combinațiune, să rup cu armonia monotonă a versurilor egale între ele și să arăt că, în poezia noastră, un număr egal de silabe, nu este întot-d-auna riguros necesar ca în poezia Franceză. Convingerea mea, este chiar, că din asemenea combinări, pot să rezulteze efecte de armonie cu totul noi.

&lt;b&gt;(7 Noapte de iunie, pagina 77)&lt;/b&gt;

Alfred de Musset după ce scrise celebrele sale poezii: Noaptea de Octombrie, Noaptea de Decembrie, Noaptea de Mai și Noaptea de August, își puse în cuget să scrie și o poezie intitulată Noaptea de Iunie; din diferite împrejurări însă, nu scrise decât patru versuri care se pot citi în Biografia marelui poet, scrisă de fratele său Paul de Musset. Am compus această poezie subt impresiuni foarte dureroase, și ea, află ecou între mai mulți tineri care îmi adresară scrisori și dedicațiuni ce se vor găsi printre hârtiile mele. Aceste sentimente mi-au fost de o mare mângâiere și mulțumesc din inimă acelor care mi le-au exprimat.

&lt;b&gt;(8 De ziua ei, pagina 86)&lt;/b&gt;

Muzica bucății cu titlul de mai sus este o melodioase creațiune a Domnișoarei Duport.

&lt;b&gt;(9 Mur-Flatar, pagina 96)&lt;/b&gt;

Mur-Fatlar este o stație pe calea ferată Cerna-Voda - Constanța, în Dobrogea.

&lt;b&gt;(10 Hinov, pagina 106)&lt;/b&gt;

Hinov, este numele unei văi lângă satul Cochirleni, în Dobrogea. Ea este situată sub valul lui Traian care, în acea parte, este foarte bine conservat; Valea ce poarte numele menționat, este semănată de urne și de spărturi de amfore ce s-au dezgropat după vremuri de către țărani. În acele locuri, cercetându-se, s-ar putea afla multe antichități romane;

&lt;b&gt;(11 Dorobanțul, pagina 118)&lt;/b&gt;

Această baladă, este localizată din amintire, după celebra baladă Lenor de poetul german Bürger. Eram copil când am citit-o într-un album ilustrat cu foarte frumoase gravuri pe oțel. Ea a făcut asupri-mi o atât de mare întipărire încât după 12 ani de la acea dată, am putut s-o scriu în Românește din memorie.

&lt;b&gt;(12 Înmormântarea și toate sunetele clopot, pagina 161)&lt;/b&gt;

Sunt mulți care, ne-dându-și seama de ce este armonia imitativă, nu vor putea sa prețuiască truda ce am avut pentru a scrie versurile cuprinse într-nsa; — încerc în adevăr să imit, prin întreciocniri de consoane intenționate, sunetele clopotului:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Un an, — dând d-ani, leag-an d-an, — d-ani vani
D-atunci un lanț întreg s-a format.
.......................................................
Din turn prelung și vibrator zvon
Făcea mișcat om d-om a se da...
Undă-n olchi lacrimi la tristul ton
Unda, — Unda, — Unda, — Unda!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Același lucru îl voi zice și despre poezia ce urmează acesteia (Lupta și sunetele ei; pagina 162), în care, voiesc să produc fanfarele trâmbiței prin ciocnirea intenționată a sunetelor ri-ră-ri-ră-ra și a sunetelor ta-ta-ti-ta.
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Cavalerii
Răriră-ale lor rânduri; — Redeșteptat-a
Titanica frunte a munților antici
Sunetul... etc... ....................................
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Venind apoi la sunetele războinice:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Zgomotul
Urcă, semnalul de luptă, lovitura
Tunului dându-l. — Pe loc fac foc flintele,
Trapăt' scadroanele... etc.
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Dar oricum ar fi aprețuite versurile în chestiune, ele vor rămâne pentru mine de multă însemnătate și nu voi uita nici o dată greutățile ce am întâmpinat în așternerea lor pe hârtie.

&lt;b&gt;(13 Secerișul, pagina 193)&lt;/b&gt;

Muzică de talentatul artist, d. Mauriciu Cohen, pentru Azilul. „Elena Doamna”.

&lt;b&gt;(14 Mîrza, pagina 201)&lt;/b&gt;

În Dobrogea se află încă vreo două sad trei familii prințiare Tătărești; ele sunt scăpătate. Mîrza, însemnează în Tătărește: Prinț.

&lt;b&gt;(15 La chaumiere, pagina 206)&lt;/b&gt;

Ea conține ideile din poezia mea Căscioara (vezi pag. 203); le-am pus în versuri franceze pentru frumosul Album Macedo-Român, publicat de D.

&lt;b&gt;(16 Filozofia morții, pagina 223)&lt;/b&gt;

Aceasta poezie, conține grupate la un loc, idei pe care le exprimasem în diferite alte bucăți; am crezut mai nimerit să le concentrez într-o singură poezie și să distrug pe cele-l-alte.

&lt;b&gt;(17 Răspuns la câțiva critici, pagina 247)&lt;/b&gt;

Ca la noi la nimeni! Militarii, vorbesc despre legi; avocații, despre militărie și medicii, despre poezie.
Unul dintre acești din urmă mi se pare, publică mai anii trecuți, un articol-pamflet în contra mea, întrebându-se specialmente despre genul în care scriu:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Ca să bat câmpii cum fac nebunii
Nu se mai poate ca se mă-nvăț...
Alții se umble călări pe băț,
Genul meu este al Rațiunii!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Și, tot pomenitul, pare-mi-se, spre a contesta regula de versificare ce stabilisem de a se considera terminarea iune de trei silabe ori de câte ori e precedată de o consoană cu exceptarea lui c, când iune, devine de două silabe, ca în înțelepciune — îmi aducea de exemplu pe... pășune, care, de s-ar scrie cu i, negreșit că ar trebui se se scrie cu i scurt (I). — Aceasta, a motivat versurile:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Rima din urmă mi-aduce-aminte
C-am pus pe iune de trei silabe...
De la pășune, venind pe labe
Un critic însă, mă cam dezminte:
Urmeză-și treaba că-i fac hatârul...
De-o vrea pășunea să-și prelungească
Niminea n-are ca să-l oprească
Și cal, de astăzi, va fi catârul!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Silabele, în versurile de subt titlul de mai sus, nu sunt păstrate în mod egal tot pentru scopul de a se accentua că armonizarea, în poezia noastră nu este o rezultantă a egalității versurilor între ele prin numărul lor de silabe.

&lt;b&gt;(18 Noaptea venețiană, pagina 257)&lt;/b&gt;

După poezia Ecourile Nopții, cel mai greu gen de versificare, este desigur cel întrebuințat în Noaptea Venețiană. Muzica ei, o datoresc Domnișoarei Duport.

&lt;b&gt;(19 Mărgărita, pagina 272)&lt;/b&gt;

Ideea cuprinsă în această poezie mi-a inspirat o întreagă poemă, și de aceia, ea să află și în Ithalo, (tipărită în 1878) îmbrăcată însă, în următoarea formă:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
— O! Reaprinde-o! 'I zise de bratul lui încinsă;
Dar lampa zăcea spartă;... un nor de-azur trecu
Pe fața lunei de-aur și noapte să făcu...
De-amor, de voluptate, la pieptul lui cuprinsă,
— O! Reaprinde-o dragă! mai zise... și tăcu...
Tăcu, și de atuncea, mereu rămase stinsă
C-Amorul, toată noaptea, ținu pe-a lui aprinsă!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;

&lt;b&gt;(20 Legenda stâncii de la Rucăr)&lt;/b&gt;

Versurile din pagina 279:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Drumețul se oprește privindu-le uimit...
Vitejii de la Plevna dintrânsele-au rodit!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Sunt adăugate după războiul Româno-Turc din 1877-78.

&lt;b&gt;(21 Speranța, pagina 282)&lt;/b&gt;

Precum arată data ei, Speranța, este scrisă în Temnița Văcărești, unde, am stat trei luni și jumătate arestat preventiv pentru un proces de presă ce mi s-a făcut cu ocaziunea unor poezii ce publicasem.

&lt;b&gt;(22 Barcarolă, pagina 291)&lt;/b&gt;

Ea fiind scrisă puțin în urma primei mele călătorii la Veneția, o intercalasem într-o mică poemă subt titlul de Carminela ce a fost publicată în ziarul meu Oltul (1875). Astăzi însă judecând că, acea poemă, ca și multe altele, nu merită să mai vadă lumina, am extras-o dintr-însa, și i-am redat vechiul el titlu.

&lt;b&gt;(23 Lara, pagina 293)&lt;/b&gt;

A traduce, însemnează a te asemui cu genul unul autor până în cele mai mici nuanțe de stil, iar nu a înșira pur și simplu cuvintele din text fără a ține seama de stil. Cititorii vor judeca dacă am izbutit a-mi însuși pe socoteala literaturii Române renumita poema a lui Lord Byron.</text>
      <sha1>pmlosyoubfkdauizmi6c8i43iy7j2ob</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>137361</id>
      <parentid>137360</parentid>
      <timestamp>2024-04-26T10:16:56Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Costy6911</username>
        <id>19305</id>
      </contributor>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="16118" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu    = NOTE
 | autor    = Alexandru Macedonski
 | secțiune = 
 | anterior = 
 | următor  = 
 | note     = 
}}

&lt;b&gt;1 (Ecourile nopții, pagina 1)&lt;/b&gt;

Această poezie este una dintre cele mai grele ca versificare, am scris-o pentru ca să arăt până la ce grad de flexibilitate poate să ajungă limba Română. Bună sau rea, ea, până acum, este în literatura noastră, unică în genul ei.

&lt;b&gt;2 (Ocnele, pagina 6)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Versul:
„Și să lase-ori-ce speranță pentru vecinicie-afar' ”,
aparține lui Dante (vezi Infernul):
„Voi care intrați lăsați afară ori-ce speranță.”
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;3 (Călugărenii, pagina 34)&lt;/b&gt;

Versurile ce acestă bucată conține, prețuiesc multă trudă; în Românește, pe același metru, nu există nici o alte poezie afară de Traianida lui Bolintineanu.

&lt;b&gt;4 (Într-un album, pagina 40)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Iar purtând pe frunte laur
Bând Falerno-n cupe d-aur
Ca Musset am banchietat
Însă nici pe drumul mare
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Falerno este unul dintre cele mai renumite vinuri; Poeții clasicității latine îl menționează în versurile lor.
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Alfred de Musset, la reîntoarcerea fratelui său din Italia, adresându-i o poezie îl întrebă dacă nu cumva i-a găsit inima sub vre-o piatră a drumului sau în fundul vreunui pahar.
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;(5 Mângâierea dezmoștenirii, pag. 43)&lt;/b&gt;

Am dedicat această poezie intimă, d-șoarei Maria Duport pentru că, a fost cea d-întâi care, fără a mă cunoaște personal, îmi puse în muzică două poezii ale mele, bine-voind a mi le trimite însoțite de cuvinte pentru care îi sunt recunoscător.

&lt;b&gt;(6 Întâiul vânt de toamnă, pagina 69)&lt;/b&gt;

Versurile find de 11, 9 și 5 silabe, am voit prin această combinațiune, să rup cu armonia monotonă a versurilor egale între ele și să arăt că, în poezia noastră, un număr egal de silabe, nu este întot-d-auna riguros necesar ca în poezia Franceză. Convingerea mea, este chiar, că din asemenea combinări, pot să rezulteze efecte de armonie cu totul noi.

&lt;b&gt;(7 Noapte de iunie, pagina 77)&lt;/b&gt;

Alfred de Musset după ce scrise celebrele sale poezii: Noaptea de Octombrie, Noaptea de Decembrie, Noaptea de Mai și Noaptea de August, își puse în cuget să scrie și o poezie intitulată Noaptea de Iunie; din diferite împrejurări însă, nu scrise decât patru versuri care se pot citi în Biografia marelui poet, scrisă de fratele său Paul de Musset. Am compus această poezie subt impresiuni foarte dureroase, și ea, află ecou între mai mulți tineri care îmi adresară scrisori și dedicațiuni ce se vor găsi printre hârtiile mele. Aceste sentimente mi-au fost de o mare mângâiere și mulțumesc din inimă acelor care mi le-au exprimat.

&lt;b&gt;(8 De ziua ei, pagina 86)&lt;/b&gt;

Muzica bucății cu titlul de mai sus este o melodioase creațiune a Domnișoarei Duport.

&lt;b&gt;(9 Mur-Flatar, pagina 96)&lt;/b&gt;

Mur-Fatlar este o stație pe calea ferată Cerna-Voda - Constanța, în Dobrogea.

&lt;b&gt;(10 Hinov, pagina 106)&lt;/b&gt;

Hinov, este numele unei văi lângă satul Cochirleni, în Dobrogea. Ea este situată sub valul lui Traian care, în acea parte, este foarte bine conservat; Valea ce poarte numele menționat, este semănată de urne și de spărturi de amfore ce s-au dezgropat după vremuri de către țărani. În acele locuri, cercetându-se, s-ar putea afla multe antichități romane;

&lt;b&gt;(11 Dorobanțul, pagina 118)&lt;/b&gt;

Această baladă, este localizată din amintire, după celebra baladă Lenor de poetul german Bürger. Eram copil când am citit-o într-un album ilustrat cu foarte frumoase gravuri pe oțel. Ea a făcut asupri-mi o atât de mare întipărire încât după 12 ani de la acea dată, am putut s-o scriu în Românește din memorie.

&lt;b&gt;(12 Înmormântarea și toate sunetele clopot, pagina 161)&lt;/b&gt;

Sunt mulți care, ne-dându-și seama de ce este armonia imitativă, nu vor putea sa prețuiască truda ce am avut pentru a scrie versurile cuprinse într-nsa; — încerc în adevăr să imit, prin întreciocniri de consoane intenționate, sunetele clopotului:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Un an, — dând d-ani, leag-an d-an, — d-ani vani
D-atunci un lanț întreg s-a format.
.......................................................
Din turn prelung și vibrator zvon
Făcea mișcat om d-om a se da...
Undă-n olchi lacrimi la tristul ton
Unda, — Unda, — Unda, — Unda!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Același lucru îl voi zice și despre poezia ce urmează acesteia (Lupta și sunetele ei; pagina 162), în care, voiesc să produc fanfarele trâmbiței prin ciocnirea intenționată a sunetelor ri-ră-ri-ră-ra și a sunetelor ta-ta-ti-ta.
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Cavalerii
Răriră-ale lor rânduri; — Redeșteptat-a
Titanica frunte a munților antici
Sunetul... etc... ....................................
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Venind apoi la sunetele războinice:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Zgomotul
Urcă, semnalul de luptă, lovitura
Tunului dându-l. — Pe loc fac foc flintele,
Trapăt' scadroanele... etc.
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Dar oricum ar fi aprețuite versurile în chestiune, ele vor rămâne pentru mine de multă însemnătate și nu voi uita nici o dată greutățile ce am întâmpinat în așternerea lor pe hârtie.

&lt;b&gt;(13 Secerișul, pagina 193)&lt;/b&gt;

Muzică de talentatul artist, d. Mauriciu Cohen, pentru Azilul. „Elena Doamna”.

&lt;b&gt;(14 Mîrza, pagina 201)&lt;/b&gt;

În Dobrogea se află încă vreo două sad trei familii prințiare Tătărești; ele sunt scăpătate. Mîrza, însemnează în Tătărește: Prinț.

&lt;b&gt;(15 La chaumiere, pagina 206)&lt;/b&gt;

Ea conține ideile din poezia mea Căscioara (vezi pag. 203); le-am pus în versuri franceze pentru frumosul Album Macedo-Român, publicat de D.

&lt;b&gt;(16 Filozofia morții, pagina 223)&lt;/b&gt;

Aceasta poezie, conține grupate la un loc, idei pe care le exprimasem în diferite alte bucăți; am crezut mai nimerit să le concentrez într-o singură poezie și să distrug pe cele-l-alte.

&lt;b&gt;(17 Răspuns la câțiva critici, pagina 247)&lt;/b&gt;

Ca la noi la nimeni! Militarii, vorbesc despre legi; avocații, despre militărie și medicii, despre poezie.
Unul dintre acești din urmă mi se pare, publică mai anii trecuți, un articol-pamflet în contra mea, întrebându-se specialmente despre genul în care scriu:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Ca să bat câmpii cum fac nebunii
Nu se mai poate ca se mă-nvăț...
Alții se umble călări pe băț,
Genul meu este al Rațiunii!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Și, tot pomenitul, pare-mi-se, spre a contesta regula de versificare ce stabilisem de a se considera terminarea iune de trei silabe ori de câte ori e precedată de o consoană cu exceptarea lui c, când iune, devine de două silabe, ca în înțelepciune — îmi aducea de exemplu pe... pășune, care, de s-ar scrie cu i, negreșit că ar trebui se se scrie cu i scurt (I). — Aceasta, a motivat versurile:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Rima din urmă mi-aduce-aminte
C-am pus pe iune de trei silabe...
De la pășune, venind pe labe
Un critic însă, mă cam dezminte:
Urmeză-și treaba că-i fac hatârul...
De-o vrea pășunea să-și prelungească
Niminea n-are ca să-l oprească
Și cal, de astăzi, va fi catârul!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Silabele, în versurile de subt titlul de mai sus, nu sunt păstrate în mod egal tot pentru scopul de a se accentua că armonizarea, în poezia noastră nu este o rezultantă a egalității versurilor între ele prin numărul lor de silabe.

&lt;b&gt;(18 Noaptea venețiană, pagina 257)&lt;/b&gt;

După poezia Ecourile Nopții, cel mai greu gen de versificare, este desigur cel întrebuințat în Noaptea Venețiană. Muzica ei, o datoresc Domnișoarei Duport.

&lt;b&gt;(19 Mărgărita, pagina 272)&lt;/b&gt;

Ideea cuprinsă în această poezie mi-a inspirat o întreagă poemă, și de aceia, ea să află și în Ithalo, (tipărită în 1878) îmbrăcată însă, în următoarea formă:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
— O! Reaprinde-o! 'I zise de bratul lui încinsă;
Dar lampa zăcea spartă;... un nor de-azur trecu
Pe fața lunei de-aur și noapte să făcu...
De-amor, de voluptate, la pieptul lui cuprinsă,
— O! Reaprinde-o dragă! mai zise... și tăcu...
Tăcu, și de atuncea, mereu rămase stinsă
C-Amorul, toată noaptea, ținu pe-a lui aprinsă!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;

&lt;b&gt;(20 Legenda stâncii de la Rucăr)&lt;/b&gt;

Versurile din pagina 279:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Drumețul se oprește privindu-le uimit...
Vitejii de la Plevna dintrânsele-au rodit!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Sunt adăugate după războiul Româno-Turc din 1877-78.

&lt;b&gt;(21 Speranța, pagina 282)&lt;/b&gt;

Precum arată data ei, Speranța, este scrisă în Temnița Văcărești, unde, am stat trei luni și jumătate arestat preventiv pentru un proces de presă ce mi s-a făcut cu ocaziunea unor poezii ce publicasem.

&lt;b&gt;(22 Barcarolă, pagina 291)&lt;/b&gt;

Ea fiind scrisă puțin în urma primei mele călătorii la Veneția, o intercalasem într-o mică poemă subt titlul de Carminela ce a fost publicată în ziarul meu Oltul (1875). Astăzi însă judecând că, acea poemă, ca și multe altele, nu merită să mai vadă lumina, am extras-o dintr-însa, și i-am redat vechiul el titlu.

&lt;b&gt;(23 Lara, pagina 293)&lt;/b&gt;

A traduce, însemnează a te asemui cu genul unul autor până în cele mai mici nuanțe de stil, iar nu a înșira pur și simplu cuvintele din text fără a ține seama de stil. Cititorii vor judeca dacă am izbutit a-mi însuși pe socoteala literaturii Române renumita poema a lui Lord Byron.

&lt;b&gt;(23 Iadeșul, pagina 313)&lt;/b&gt;

 Am publicat această comedie într-un volum cu poeziile mele pentru că aveam dorința ca într-însul să fie reprezentat și genul teatral. În afară de aceasta, o piesă în versuri este în acelaș timp și o poemă. În al doilea volum de poezii voi urma tot astfel, publicând traducerea mea din Shachespeare, Romeo și Julieta și legenda dramatică Unchiașul Sărăcie. Sistemul de a publica poeziile dinpreună cu piesele de teatru a fost adoptat în Franța, între alții, și de Alfred de Musset. Cred dar, că cititorii îl vor găsi nemerit, căci el, face posibil ca, într-un volum de versuri, să se reprezinte toate genurile. Subiectul aceste comedii, — sau mai bine zis, nodul final al intrigii mi-a fost inspirat de citirea unei nuvele Arabe publicată în Curierul de ambe-sexe (Periodul al IV No. 1. — 1844 - 1842)
Dau aici, această poveste. Iat-o:

Iadeșul sau un filozof și o femeie

Un filosof oriental își făcuse o colecție de toate vicleniile și îndemânăturile femeilor spre a amăgi bărbații, și ca un fel de pază împotriva lor, o purta totdeauna asupra-i. Într-o zi, în călătoria sa, se afla aproape de o tabără de Arabi. O femeie jună ce sta la umbra unti finic, cum îl văzu, se sculă îndată, și-l pofti foarte voioasă a veni să se odihnească la cortul ei. Filosoful nu putu a nu primi o asemenea invitație. Bărbatul femeii lipsea și oaspele abia se așezase pe un covor când ea veni și-i aduse curmale proaspete și lapte. Nu putu bietul filosof a nu se mira de rara frumusețe a mâinilor ce-i înfățișau băutura și fructele, însă ca să risipească gândurile ce începuseră să-i vie la vederea farmecelor junei Arabe, și ca să se apere de ispita de care începuse a se teme, înțeleptul scoase cartea și începu s-o citească.
Amăgitoarea creatură, supărată de acest dispreț și de nesocotința lui la buna ei primire, se alătură cu blândețe lângă dânsul și cu glasul cel mat dulce începu să-i vorbească:
— Negreșit aceasta carte este foarte interesanta de vreme ce numai ea se pare că e vrednică de a-ți trage băgarea de seamă? Îmi este iertat, te rog, să aflu ca ce fel de știință și înțelepciune cuprinde?
Filosoful răspunse ținând ochii în jos:
— Cuprinsul acestei cărți nu este pe înțelesul femeilor.
Această refuzare a filozofului ațâță și mai mult curiozitatea femeiuștei. Se așeză jos și începu a întinde cel mai frumos picioruș din câte vreo dată și-au lăsat urmele ușoare pe nisipul mișcător al pustiului.
Înțeleptul simți ispita. — Atuncea ea îl întrebă din nou:
— Ce carte e aceea?
Și filosoful răspunse:
— E o scriere ce am compus-o eu. Materia însă, am împrumutat-o de la femei. Aceasta carte cuprinde toate vicleniile și amăgirile ce au inventat sexul d-voastră.
— Cu adevărat? Toate fără deosebire? zise fiica pustiului.
— Toate. Am studiat cu atâta stăruință și statornicie pe femei încât am ajuns în stare a nu mă mai teme de ele.
— A! strigă Araba lăsând în jos lungile ei gene; pe urmă repezind o vie aruncătură de ochii asupra bietului înțelept, îl făcu să-și uite și cartea și îndemânările femeiești ce cuprindea, și filozoful nostru căzu în cursă care se făcu mai nebun de cât toți pătimașii din lume.
Crezând că vede în purtarea femeii un fel de cochetărie îndrăzni a-și face destăinuirea. Cum ar fi putut bietul om să se stăpânească?
Pătrunzătorii ei ochi deveniră umezi, și printr-un semn de cap ea păru după un moment a se arăta a primește să
asculte vorbele de amor ce-i zicea străinul.
Înțeleptul se și îmbătase de cele mai plăcute speranțe, când femeia, auzind de departe tropotul unul cal ce venea ca și când ar fi avut aripi, strigă:
— Suntem pierduți! Bărbatul meu dă peste noi. E gelos ca un tigru și mai cumplit de cât... Pe numele prorocului de-ți iubești viața ascunde-te în acea lacră.
Autorul spăimântat, ne mai văzând alt un mijloc de scăpare, intră în lacră și se ghemui înlăuntru; femeia îl închise și luă cheia.
Ieși înaintea bărbatului său și după câteva giugiuliri și mlădieri femeiești, care îi risipi posomorârea:
— Trebuie, îi zise, să-ți povestesc o întâmplare foarte ciudată.
— Spune gazela mea, zise Arabul, care se așeză pe un covor cu picioarele încrucișate după obiceiul Orientalilor.
— Azi veni aci un fel de filosof; îmi spuse că ar fi adunat într-o carte toate îndemânările femeiești, și pe lângă acestea, înțeleptul mincinos, începu să-mi vorbească de amor...
— Ei! Ș-apoi?... strigă Arabul.
— Eu l-am ascultat fără sfială, e june săracul, simțitor grabnic, și... veniși dumneata foarte la vreme ca să-mi sprijinești virtutea ce șovăia!
La aceste vorbe, Arabul sări ca un leu și scoase hangerul.
Filosoful care, din fundul lăzii, asculta toate, da dracului și cortu, și femeile, și pe toți bărbații Arabiei pietroase.
— Fatme!... strigă Arabul, de ți-e voie să trăiești, spune-mi unde e trădătorul?...
Spăimântată de vijelia ce stârnise singură, Fatme se aruncă la picioarele bărbatului său și tremurând subt oțelul amenințător al junghiului, arătă lacra cu o singură căutătură.
Ea se sculă la urmă plină de rușine și luând cheia ce o avea la cingătoare, o dete gelosului; însă în momentul când el alerga să deschidă lacra, răutăcioasa muierușcă, începu a se sparge de râs. Harum se întoarse uimit, rămânând înlemnit cu cheia în mână.
— Iadeș! striga femeia bătând din palme. Dă-mi-l! Dămi-l! Altă dată să nu mai uiți când te prinzi! — Și sărea și râdea mlădioasa femeiușcă!
Bărbatul rămăsese înmărmurit și îi căzu cheia din mănă.
Pe urmă dând din cap se duse și îi dete lanțul de aur pe care avusese prinsoarea, făgăduindu-i că-i va cumpăra și-i va dărui orice fel de scule, numai să facă bine altă dată să nu se mai joace cu astfel de glume și mijloace ucigătoare când vrea să câștige Iadeșul. Pe urmă, — Arabul e tot Arab, — lui nu-i place să piardă un lanț de aur nici când îl dă nevestei sale; — îi veni necazul, încălecă calul și se depărtă să ia aer ca să-i treacă ciuda prin vântul pustiului. El își iubea nevasta și nu voia să-i arate părere de rău.
Atunci femeia scoțând afară pe filosof, îi zise cu mândrie:
— Țelebi filosof, să nu uiți a pune și această întâmplare în colecția d-tale.</text>
      <sha1>chb91hpol29i712j1ytiagksw76xpf6</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>137362</id>
      <parentid>137361</parentid>
      <timestamp>2024-04-26T10:17:58Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Costy6911</username>
        <id>19305</id>
      </contributor>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="16129" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu    = NOTE
 | autor    = Alexandru Macedonski
 | secțiune = 
 | anterior = 
 | următor  = 
 | note     = 
}}

&lt;b&gt;1 (Ecourile nopții, pagina 1)&lt;/b&gt;

Această poezie este una dintre cele mai grele ca versificare, am scris-o pentru ca să arăt până la ce grad de flexibilitate poate să ajungă limba Română. Bună sau rea, ea, până acum, este în literatura noastră, unică în genul ei.

&lt;b&gt;2 (Ocnele, pagina 6)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Versul:
„Și să lase-ori-ce speranță pentru vecinicie-afar' ”,
aparține lui Dante (vezi Infernul):
„Voi care intrați lăsați afară ori-ce speranță.”
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;3 (Călugărenii, pagina 34)&lt;/b&gt;

Versurile ce acestă bucată conține, prețuiesc multă trudă; în Românește, pe același metru, nu există nici o alte poezie afară de Traianida lui Bolintineanu.

&lt;b&gt;4 (Într-un album, pagina 40)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Iar purtând pe frunte laur
Bând Falerno-n cupe d-aur
Ca Musset am banchietat
Însă nici pe drumul mare
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Falerno este unul dintre cele mai renumite vinuri; Poeții clasicității latine îl menționează în versurile lor.
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Alfred de Musset, la reîntoarcerea fratelui său din Italia, adresându-i o poezie îl întrebă dacă nu cumva i-a găsit inima sub vre-o piatră a drumului sau în fundul vreunui pahar.
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;(5 Mângâierea dezmoștenirii, pag. 43)&lt;/b&gt;

Am dedicat această poezie intimă, d-șoarei Maria Duport pentru că, a fost cea d-întâi care, fără a mă cunoaște personal, îmi puse în muzică două poezii ale mele, bine-voind a mi le trimite însoțite de cuvinte pentru care îi sunt recunoscător.

&lt;b&gt;(6 Întâiul vânt de toamnă, pagina 69)&lt;/b&gt;

Versurile find de 11, 9 și 5 silabe, am voit prin această combinațiune, să rup cu armonia monotonă a versurilor egale între ele și să arăt că, în poezia noastră, un număr egal de silabe, nu este întot-d-auna riguros necesar ca în poezia Franceză. Convingerea mea, este chiar, că din asemenea combinări, pot să rezulteze efecte de armonie cu totul noi.

&lt;b&gt;(7 Noapte de iunie, pagina 77)&lt;/b&gt;

Alfred de Musset după ce scrise celebrele sale poezii: Noaptea de Octombrie, Noaptea de Decembrie, Noaptea de Mai și Noaptea de August, își puse în cuget să scrie și o poezie intitulată Noaptea de Iunie; din diferite împrejurări însă, nu scrise decât patru versuri care se pot citi în Biografia marelui poet, scrisă de fratele său Paul de Musset. Am compus această poezie subt impresiuni foarte dureroase, și ea, află ecou între mai mulți tineri care îmi adresară scrisori și dedicațiuni ce se vor găsi printre hârtiile mele. Aceste sentimente mi-au fost de o mare mângâiere și mulțumesc din inimă acelor care mi le-au exprimat.

&lt;b&gt;(8 De ziua ei, pagina 86)&lt;/b&gt;

Muzica bucății cu titlul de mai sus este o melodioase creațiune a Domnișoarei Duport.

&lt;b&gt;(9 Mur-Flatar, pagina 96)&lt;/b&gt;

Mur-Fatlar este o stație pe calea ferată Cerna-Voda - Constanța, în Dobrogea.

&lt;b&gt;(10 Hinov, pagina 106)&lt;/b&gt;

Hinov, este numele unei văi lângă satul Cochirleni, în Dobrogea. Ea este situată sub valul lui Traian care, în acea parte, este foarte bine conservat; Valea ce poarte numele menționat, este semănată de urne și de spărturi de amfore ce s-au dezgropat după vremuri de către țărani. În acele locuri, cercetându-se, s-ar putea afla multe antichități romane;

&lt;b&gt;(11 Dorobanțul, pagina 118)&lt;/b&gt;

Această baladă, este localizată din amintire, după celebra baladă Lenor de poetul german Bürger. Eram copil când am citit-o într-un album ilustrat cu foarte frumoase gravuri pe oțel. Ea a făcut asupri-mi o atât de mare întipărire încât după 12 ani de la acea dată, am putut s-o scriu în Românește din memorie.

&lt;b&gt;(12 Înmormântarea și toate sunetele clopot, pagina 161)&lt;/b&gt;

Sunt mulți care, ne-dându-și seama de ce este armonia imitativă, nu vor putea sa prețuiască truda ce am avut pentru a scrie versurile cuprinse într-nsa; — încerc în adevăr să imit, prin întreciocniri de consoane intenționate, sunetele clopotului:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Un an, — dând d-ani, leag-an d-an, — d-ani vani
D-atunci un lanț întreg s-a format.
.......................................................
Din turn prelung și vibrator zvon
Făcea mișcat om d-om a se da...
Undă-n olchi lacrimi la tristul ton
Unda, — Unda, — Unda, — Unda!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Același lucru îl voi zice și despre poezia ce urmează acesteia (Lupta și sunetele ei; pagina 162), în care, voiesc să produc fanfarele trâmbiței prin ciocnirea intenționată a sunetelor ri-ră-ri-ră-ra și a sunetelor ta-ta-ti-ta.
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Cavalerii
Răriră-ale lor rânduri; — Redeșteptat-a
Titanica frunte a munților antici
Sunetul... etc... ....................................
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Venind apoi la sunetele războinice:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Zgomotul
Urcă, semnalul de luptă, lovitura
Tunului dându-l. — Pe loc fac foc flintele,
Trapăt' scadroanele... etc.
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Dar oricum ar fi aprețuite versurile în chestiune, ele vor rămâne pentru mine de multă însemnătate și nu voi uita nici o dată greutățile ce am întâmpinat în așternerea lor pe hârtie.

&lt;b&gt;(13 Secerișul, pagina 193)&lt;/b&gt;

Muzică de talentatul artist, d. Mauriciu Cohen, pentru Azilul. „Elena Doamna”.

&lt;b&gt;(14 Mîrza, pagina 201)&lt;/b&gt;

În Dobrogea se află încă vreo două sad trei familii prințiare Tătărești; ele sunt scăpătate. Mîrza, însemnează în Tătărește: Prinț.

&lt;b&gt;(15 La chaumiere, pagina 206)&lt;/b&gt;

Ea conține ideile din poezia mea Căscioara (vezi pag. 203); le-am pus în versuri franceze pentru frumosul Album Macedo-Român, publicat de D.

&lt;b&gt;(16 Filozofia morții, pagina 223)&lt;/b&gt;

Aceasta poezie, conține grupate la un loc, idei pe care le exprimasem în diferite alte bucăți; am crezut mai nimerit să le concentrez într-o singură poezie și să distrug pe cele-l-alte.

&lt;b&gt;(17 Răspuns la câțiva critici, pagina 247)&lt;/b&gt;

Ca la noi la nimeni! Militarii, vorbesc despre legi; avocații, despre militărie și medicii, despre poezie.
Unul dintre acești din urmă mi se pare, publică mai anii trecuți, un articol-pamflet în contra mea, întrebându-se specialmente despre genul în care scriu:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Ca să bat câmpii cum fac nebunii
Nu se mai poate ca se mă-nvăț...
Alții se umble călări pe băț,
Genul meu este al Rațiunii!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Și, tot pomenitul, pare-mi-se, spre a contesta regula de versificare ce stabilisem de a se considera terminarea iune de trei silabe ori de câte ori e precedată de o consoană cu exceptarea lui c, când iune, devine de două silabe, ca în înțelepciune — îmi aducea de exemplu pe... pășune, care, de s-ar scrie cu i, negreșit că ar trebui se se scrie cu i scurt (I). — Aceasta, a motivat versurile:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Rima din urmă mi-aduce-aminte
C-am pus pe iune de trei silabe...
De la pășune, venind pe labe
Un critic însă, mă cam dezminte:
Urmeză-și treaba că-i fac hatârul...
De-o vrea pășunea să-și prelungească
Niminea n-are ca să-l oprească
Și cal, de astăzi, va fi catârul!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Silabele, în versurile de subt titlul de mai sus, nu sunt păstrate în mod egal tot pentru scopul de a se accentua că armonizarea, în poezia noastră nu este o rezultantă a egalității versurilor între ele prin numărul lor de silabe.

&lt;b&gt;(18 Noaptea venețiană, pagina 257)&lt;/b&gt;

După poezia Ecourile Nopții, cel mai greu gen de versificare, este desigur cel întrebuințat în Noaptea Venețiană. Muzica ei, o datoresc Domnișoarei Duport.

&lt;b&gt;(19 Mărgărita, pagina 272)&lt;/b&gt;

Ideea cuprinsă în această poezie mi-a inspirat o întreagă poemă, și de aceia, ea să află și în Ithalo, (tipărită în 1878) îmbrăcată însă, în următoarea formă:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
— O! Reaprinde-o! 'I zise de bratul lui încinsă;
Dar lampa zăcea spartă;... un nor de-azur trecu
Pe fața lunei de-aur și noapte să făcu...
De-amor, de voluptate, la pieptul lui cuprinsă,
— O! Reaprinde-o dragă! mai zise... și tăcu...
Tăcu, și de atuncea, mereu rămase stinsă
C-Amorul, toată noaptea, ținu pe-a lui aprinsă!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;

&lt;b&gt;(20 Legenda stâncii de la Rucăr)&lt;/b&gt;

Versurile din pagina 279:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Drumețul se oprește privindu-le uimit...
Vitejii de la Plevna dintrânsele-au rodit!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Sunt adăugate după războiul Româno-Turc din 1877-78.

&lt;b&gt;(21 Speranța, pagina 282)&lt;/b&gt;

Precum arată data ei, Speranța, este scrisă în Temnița Văcărești, unde, am stat trei luni și jumătate arestat preventiv pentru un proces de presă ce mi s-a făcut cu ocaziunea unor poezii ce publicasem.

&lt;b&gt;(22 Barcarolă, pagina 291)&lt;/b&gt;

Ea fiind scrisă puțin în urma primei mele călătorii la Veneția, o intercalasem într-o mică poemă subt titlul de Carminela ce a fost publicată în ziarul meu Oltul (1875). Astăzi însă judecând că, acea poemă, ca și multe altele, nu merită să mai vadă lumina, am extras-o dintr-însa, și i-am redat vechiul el titlu.

&lt;b&gt;(23 Lara, pagina 293)&lt;/b&gt;

A traduce, însemnează a te asemui cu genul unul autor până în cele mai mici nuanțe de stil, iar nu a înșira pur și simplu cuvintele din text fără a ține seama de stil. Cititorii vor judeca dacă am izbutit a-mi însuși pe socoteala literaturii Române renumita poema a lui Lord Byron.

&lt;b&gt;(23 Iadeșul, pagina 313)&lt;/b&gt;

 Am publicat această comedie într-un volum cu poeziile mele pentru că aveam dorința ca într-însul să fie reprezentat și genul teatral. În afară de aceasta, o piesă în versuri este în acelaș timp și o poemă. În al doilea volum de poezii voi urma tot astfel, publicând traducerea mea din Shachespeare, Romeo și Julieta și legenda dramatică Unchiașul Sărăcie. Sistemul de a publica poeziile dinpreună cu piesele de teatru a fost adoptat în Franța, între alții, și de Alfred de Musset. Cred dar, că cititorii îl vor găsi nemerit, căci el, face posibil ca, într-un volum de versuri, să se reprezinte toate genurile. Subiectul aceste comedii, — sau mai bine zis, nodul final al intrigii mi-a fost inspirat de citirea unei nuvele Arabe publicată în Curierul de ambe-sexe (Periodul al IV No. 1. — 1844 - 1842)
Dau aici, această poveste. Iat-o:

&lt;b&gt;Iadeșul sau un filozof și o femeie&lt;/b&gt;

Un filosof oriental își făcuse o colecție de toate vicleniile și îndemânăturile femeilor spre a amăgi bărbații, și ca un fel de pază împotriva lor, o purta totdeauna asupra-i. Într-o zi, în călătoria sa, se afla aproape de o tabără de Arabi. O femeie jună ce sta la umbra unti finic, cum îl văzu, se sculă îndată, și-l pofti foarte voioasă a veni să se odihnească la cortul ei. Filosoful nu putu a nu primi o asemenea invitație. Bărbatul femeii lipsea și oaspele abia se așezase pe un covor când ea veni și-i aduse curmale proaspete și lapte. Nu putu bietul filosof a nu se mira de rara frumusețe a mâinilor ce-i înfățișau băutura și fructele, însă ca să risipească gândurile ce începuseră să-i vie la vederea farmecelor junei Arabe, și ca să se apere de ispita de care începuse a se teme, înțeleptul scoase cartea și începu s-o citească.&lt;br&gt;
Amăgitoarea creatură, supărată de acest dispreț și de nesocotința lui la buna ei primire, se alătură cu blândețe lângă dânsul și cu glasul cel mat dulce începu să-i vorbească:
— Negreșit aceasta carte este foarte interesanta de vreme ce numai ea se pare că e vrednică de a-ți trage băgarea de seamă? Îmi este iertat, te rog, să aflu ca ce fel de știință și înțelepciune cuprinde?
Filosoful răspunse ținând ochii în jos:
— Cuprinsul acestei cărți nu este pe înțelesul femeilor.
Această refuzare a filozofului ațâță și mai mult curiozitatea femeiuștei. Se așeză jos și începu a întinde cel mai frumos picioruș din câte vreo dată și-au lăsat urmele ușoare pe nisipul mișcător al pustiului.
Înțeleptul simți ispita. — Atuncea ea îl întrebă din nou:
— Ce carte e aceea?
Și filosoful răspunse:
— E o scriere ce am compus-o eu. Materia însă, am împrumutat-o de la femei. Aceasta carte cuprinde toate vicleniile și amăgirile ce au inventat sexul d-voastră.
— Cu adevărat? Toate fără deosebire? zise fiica pustiului.
— Toate. Am studiat cu atâta stăruință și statornicie pe femei încât am ajuns în stare a nu mă mai teme de ele.
— A! strigă Araba lăsând în jos lungile ei gene; pe urmă repezind o vie aruncătură de ochii asupra bietului înțelept, îl făcu să-și uite și cartea și îndemânările femeiești ce cuprindea, și filozoful nostru căzu în cursă care se făcu mai nebun de cât toți pătimașii din lume.
Crezând că vede în purtarea femeii un fel de cochetărie îndrăzni a-și face destăinuirea. Cum ar fi putut bietul om să se stăpânească?
Pătrunzătorii ei ochi deveniră umezi, și printr-un semn de cap ea păru după un moment a se arăta a primește să
asculte vorbele de amor ce-i zicea străinul.
Înțeleptul se și îmbătase de cele mai plăcute speranțe, când femeia, auzind de departe tropotul unul cal ce venea ca și când ar fi avut aripi, strigă:
— Suntem pierduți! Bărbatul meu dă peste noi. E gelos ca un tigru și mai cumplit de cât... Pe numele prorocului de-ți iubești viața ascunde-te în acea lacră.
Autorul spăimântat, ne mai văzând alt un mijloc de scăpare, intră în lacră și se ghemui înlăuntru; femeia îl închise și luă cheia.
Ieși înaintea bărbatului său și după câteva giugiuliri și mlădieri femeiești, care îi risipi posomorârea:
— Trebuie, îi zise, să-ți povestesc o întâmplare foarte ciudată.
— Spune gazela mea, zise Arabul, care se așeză pe un covor cu picioarele încrucișate după obiceiul Orientalilor.
— Azi veni aci un fel de filosof; îmi spuse că ar fi adunat într-o carte toate îndemânările femeiești, și pe lângă acestea, înțeleptul mincinos, începu să-mi vorbească de amor...
— Ei! Ș-apoi?... strigă Arabul.
— Eu l-am ascultat fără sfială, e june săracul, simțitor grabnic, și... veniși dumneata foarte la vreme ca să-mi sprijinești virtutea ce șovăia!
La aceste vorbe, Arabul sări ca un leu și scoase hangerul.
Filosoful care, din fundul lăzii, asculta toate, da dracului și cortu, și femeile, și pe toți bărbații Arabiei pietroase.
— Fatme!... strigă Arabul, de ți-e voie să trăiești, spune-mi unde e trădătorul?...
Spăimântată de vijelia ce stârnise singură, Fatme se aruncă la picioarele bărbatului său și tremurând subt oțelul amenințător al junghiului, arătă lacra cu o singură căutătură.
Ea se sculă la urmă plină de rușine și luând cheia ce o avea la cingătoare, o dete gelosului; însă în momentul când el alerga să deschidă lacra, răutăcioasa muierușcă, începu a se sparge de râs. Harum se întoarse uimit, rămânând înlemnit cu cheia în mână.
— Iadeș! striga femeia bătând din palme. Dă-mi-l! Dămi-l! Altă dată să nu mai uiți când te prinzi! — Și sărea și râdea mlădioasa femeiușcă!
Bărbatul rămăsese înmărmurit și îi căzu cheia din mănă.
Pe urmă dând din cap se duse și îi dete lanțul de aur pe care avusese prinsoarea, făgăduindu-i că-i va cumpăra și-i va dărui orice fel de scule, numai să facă bine altă dată să nu se mai joace cu astfel de glume și mijloace ucigătoare când vrea să câștige Iadeșul. Pe urmă, — Arabul e tot Arab, — lui nu-i place să piardă un lanț de aur nici când îl dă nevestei sale; — îi veni necazul, încălecă calul și se depărtă să ia aer ca să-i treacă ciuda prin vântul pustiului. El își iubea nevasta și nu voia să-i arate părere de rău.
Atunci femeia scoțând afară pe filosof, îi zise cu mândrie:
— Țelebi filosof, să nu uiți a pune și această întâmplare în colecția d-tale.</text>
      <sha1>qss5yxqazkp8cc3w0712gabh28t2lhh</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>137363</id>
      <parentid>137362</parentid>
      <timestamp>2024-04-26T10:20:26Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Costy6911</username>
        <id>19305</id>
      </contributor>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="16261" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu    = NOTE
 | autor    = Alexandru Macedonski
 | secțiune = 
 | anterior = 
 | următor  = 
 | note     = 
}}

&lt;b&gt;1 (Ecourile nopții, pagina 1)&lt;/b&gt;

Această poezie este una dintre cele mai grele ca versificare, am scris-o pentru ca să arăt până la ce grad de flexibilitate poate să ajungă limba Română. Bună sau rea, ea, până acum, este în literatura noastră, unică în genul ei.

&lt;b&gt;2 (Ocnele, pagina 6)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Versul:
„Și să lase-ori-ce speranță pentru vecinicie-afar' ”,
aparține lui Dante (vezi Infernul):
„Voi care intrați lăsați afară ori-ce speranță.”
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;3 (Călugărenii, pagina 34)&lt;/b&gt;

Versurile ce acestă bucată conține, prețuiesc multă trudă; în Românește, pe același metru, nu există nici o alte poezie afară de Traianida lui Bolintineanu.

&lt;b&gt;4 (Într-un album, pagina 40)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Iar purtând pe frunte laur
Bând Falerno-n cupe d-aur
Ca Musset am banchietat
Însă nici pe drumul mare
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Falerno este unul dintre cele mai renumite vinuri; Poeții clasicității latine îl menționează în versurile lor.
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Alfred de Musset, la reîntoarcerea fratelui său din Italia, adresându-i o poezie îl întrebă dacă nu cumva i-a găsit inima sub vre-o piatră a drumului sau în fundul vreunui pahar.
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;(5 Mângâierea dezmoștenirii, pag. 43)&lt;/b&gt;

Am dedicat această poezie intimă, d-șoarei Maria Duport pentru că, a fost cea d-întâi care, fără a mă cunoaște personal, îmi puse în muzică două poezii ale mele, bine-voind a mi le trimite însoțite de cuvinte pentru care îi sunt recunoscător.

&lt;b&gt;(6 Întâiul vânt de toamnă, pagina 69)&lt;/b&gt;

Versurile find de 11, 9 și 5 silabe, am voit prin această combinațiune, să rup cu armonia monotonă a versurilor egale între ele și să arăt că, în poezia noastră, un număr egal de silabe, nu este întot-d-auna riguros necesar ca în poezia Franceză. Convingerea mea, este chiar, că din asemenea combinări, pot să rezulteze efecte de armonie cu totul noi.

&lt;b&gt;(7 Noapte de iunie, pagina 77)&lt;/b&gt;

Alfred de Musset după ce scrise celebrele sale poezii: Noaptea de Octombrie, Noaptea de Decembrie, Noaptea de Mai și Noaptea de August, își puse în cuget să scrie și o poezie intitulată Noaptea de Iunie; din diferite împrejurări însă, nu scrise decât patru versuri care se pot citi în Biografia marelui poet, scrisă de fratele său Paul de Musset. Am compus această poezie subt impresiuni foarte dureroase, și ea, află ecou între mai mulți tineri care îmi adresară scrisori și dedicațiuni ce se vor găsi printre hârtiile mele. Aceste sentimente mi-au fost de o mare mângâiere și mulțumesc din inimă acelor care mi le-au exprimat.

&lt;b&gt;(8 De ziua ei, pagina 86)&lt;/b&gt;

Muzica bucății cu titlul de mai sus este o melodioase creațiune a Domnișoarei Duport.

&lt;b&gt;(9 Mur-Flatar, pagina 96)&lt;/b&gt;

Mur-Fatlar este o stație pe calea ferată Cerna-Voda - Constanța, în Dobrogea.

&lt;b&gt;(10 Hinov, pagina 106)&lt;/b&gt;

Hinov, este numele unei văi lângă satul Cochirleni, în Dobrogea. Ea este situată sub valul lui Traian care, în acea parte, este foarte bine conservat; Valea ce poarte numele menționat, este semănată de urne și de spărturi de amfore ce s-au dezgropat după vremuri de către țărani. În acele locuri, cercetându-se, s-ar putea afla multe antichități romane;

&lt;b&gt;(11 Dorobanțul, pagina 118)&lt;/b&gt;

Această baladă, este localizată din amintire, după celebra baladă Lenor de poetul german Bürger. Eram copil când am citit-o într-un album ilustrat cu foarte frumoase gravuri pe oțel. Ea a făcut asupri-mi o atât de mare întipărire încât după 12 ani de la acea dată, am putut s-o scriu în Românește din memorie.

&lt;b&gt;(12 Înmormântarea și toate sunetele clopot, pagina 161)&lt;/b&gt;

Sunt mulți care, ne-dându-și seama de ce este armonia imitativă, nu vor putea sa prețuiască truda ce am avut pentru a scrie versurile cuprinse într-nsa; — încerc în adevăr să imit, prin întreciocniri de consoane intenționate, sunetele clopotului:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Un an, — dând d-ani, leag-an d-an, — d-ani vani
D-atunci un lanț întreg s-a format.
.......................................................
Din turn prelung și vibrator zvon
Făcea mișcat om d-om a se da...
Undă-n olchi lacrimi la tristul ton
Unda, — Unda, — Unda, — Unda!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Același lucru îl voi zice și despre poezia ce urmează acesteia (Lupta și sunetele ei; pagina 162), în care, voiesc să produc fanfarele trâmbiței prin ciocnirea intenționată a sunetelor ri-ră-ri-ră-ra și a sunetelor ta-ta-ti-ta.
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Cavalerii
Răriră-ale lor rânduri; — Redeșteptat-a
Titanica frunte a munților antici
Sunetul... etc... ....................................
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Venind apoi la sunetele războinice:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Zgomotul
Urcă, semnalul de luptă, lovitura
Tunului dându-l. — Pe loc fac foc flintele,
Trapăt' scadroanele... etc.
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Dar oricum ar fi aprețuite versurile în chestiune, ele vor rămâne pentru mine de multă însemnătate și nu voi uita nici o dată greutățile ce am întâmpinat în așternerea lor pe hârtie.

&lt;b&gt;(13 Secerișul, pagina 193)&lt;/b&gt;

Muzică de talentatul artist, d. Mauriciu Cohen, pentru Azilul. „Elena Doamna”.

&lt;b&gt;(14 Mîrza, pagina 201)&lt;/b&gt;

În Dobrogea se află încă vreo două sad trei familii prințiare Tătărești; ele sunt scăpătate. Mîrza, însemnează în Tătărește: Prinț.

&lt;b&gt;(15 La chaumiere, pagina 206)&lt;/b&gt;

Ea conține ideile din poezia mea Căscioara (vezi pag. 203); le-am pus în versuri franceze pentru frumosul Album Macedo-Român, publicat de D.

&lt;b&gt;(16 Filozofia morții, pagina 223)&lt;/b&gt;

Aceasta poezie, conține grupate la un loc, idei pe care le exprimasem în diferite alte bucăți; am crezut mai nimerit să le concentrez într-o singură poezie și să distrug pe cele-l-alte.

&lt;b&gt;(17 Răspuns la câțiva critici, pagina 247)&lt;/b&gt;

Ca la noi la nimeni! Militarii, vorbesc despre legi; avocații, despre militărie și medicii, despre poezie.
Unul dintre acești din urmă mi se pare, publică mai anii trecuți, un articol-pamflet în contra mea, întrebându-se specialmente despre genul în care scriu:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Ca să bat câmpii cum fac nebunii
Nu se mai poate ca se mă-nvăț...
Alții se umble călări pe băț,
Genul meu este al Rațiunii!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Și, tot pomenitul, pare-mi-se, spre a contesta regula de versificare ce stabilisem de a se considera terminarea iune de trei silabe ori de câte ori e precedată de o consoană cu exceptarea lui c, când iune, devine de două silabe, ca în înțelepciune — îmi aducea de exemplu pe... pășune, care, de s-ar scrie cu i, negreșit că ar trebui se se scrie cu i scurt (I). — Aceasta, a motivat versurile:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Rima din urmă mi-aduce-aminte
C-am pus pe iune de trei silabe...
De la pășune, venind pe labe
Un critic însă, mă cam dezminte:
Urmeză-și treaba că-i fac hatârul...
De-o vrea pășunea să-și prelungească
Niminea n-are ca să-l oprească
Și cal, de astăzi, va fi catârul!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Silabele, în versurile de subt titlul de mai sus, nu sunt păstrate în mod egal tot pentru scopul de a se accentua că armonizarea, în poezia noastră nu este o rezultantă a egalității versurilor între ele prin numărul lor de silabe.

&lt;b&gt;(18 Noaptea venețiană, pagina 257)&lt;/b&gt;

După poezia Ecourile Nopții, cel mai greu gen de versificare, este desigur cel întrebuințat în Noaptea Venețiană. Muzica ei, o datoresc Domnișoarei Duport.

&lt;b&gt;(19 Mărgărita, pagina 272)&lt;/b&gt;

Ideea cuprinsă în această poezie mi-a inspirat o întreagă poemă, și de aceia, ea să află și în Ithalo, (tipărită în 1878) îmbrăcată însă, în următoarea formă:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
— O! Reaprinde-o! 'I zise de bratul lui încinsă;
Dar lampa zăcea spartă;... un nor de-azur trecu
Pe fața lunei de-aur și noapte să făcu...
De-amor, de voluptate, la pieptul lui cuprinsă,
— O! Reaprinde-o dragă! mai zise... și tăcu...
Tăcu, și de atuncea, mereu rămase stinsă
C-Amorul, toată noaptea, ținu pe-a lui aprinsă!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;

&lt;b&gt;(20 Legenda stâncii de la Rucăr)&lt;/b&gt;

Versurile din pagina 279:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Drumețul se oprește privindu-le uimit...
Vitejii de la Plevna dintrânsele-au rodit!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Sunt adăugate după războiul Româno-Turc din 1877-78.

&lt;b&gt;(21 Speranța, pagina 282)&lt;/b&gt;

Precum arată data ei, Speranța, este scrisă în Temnița Văcărești, unde, am stat trei luni și jumătate arestat preventiv pentru un proces de presă ce mi s-a făcut cu ocaziunea unor poezii ce publicasem.

&lt;b&gt;(22 Barcarolă, pagina 291)&lt;/b&gt;

Ea fiind scrisă puțin în urma primei mele călătorii la Veneția, o intercalasem într-o mică poemă subt titlul de Carminela ce a fost publicată în ziarul meu Oltul (1875). Astăzi însă judecând că, acea poemă, ca și multe altele, nu merită să mai vadă lumina, am extras-o dintr-însa, și i-am redat vechiul el titlu.

&lt;b&gt;(23 Lara, pagina 293)&lt;/b&gt;

A traduce, însemnează a te asemui cu genul unul autor până în cele mai mici nuanțe de stil, iar nu a înșira pur și simplu cuvintele din text fără a ține seama de stil. Cititorii vor judeca dacă am izbutit a-mi însuși pe socoteala literaturii Române renumita poema a lui Lord Byron.

&lt;b&gt;(23 Iadeșul, pagina 313)&lt;/b&gt;

Am publicat această comedie într-un volum cu poeziile mele pentru că aveam dorința ca într-însul să fie reprezentat și genul teatral. În afară de aceasta, o piesă în versuri este în acelaș timp și o poemă. În al doilea volum de poezii voi urma tot astfel, publicând traducerea mea din Shachespeare, Romeo și Julieta și legenda dramatică Unchiașul Sărăcie. Sistemul de a publica poeziile dinpreună cu piesele de teatru a fost adoptat în Franța, între alții, și de Alfred de Musset. Cred dar, că cititorii îl vor găsi nemerit, căci el, face posibil ca, într-un volum de versuri, să se reprezinte toate genurile. Subiectul aceste comedii, — sau mai bine zis, nodul final al intrigii mi-a fost inspirat de citirea unei nuvele Arabe publicată în Curierul de ambe-sexe (Periodul al IV No. 1. — 1844 - 1842).&lt;br&gt;
Dau aici, această poveste. Iat-o:

&lt;b&gt;Iadeșul sau un filozof și o femeie&lt;/b&gt;

Un filosof oriental își făcuse o colecție de toate vicleniile și îndemânăturile femeilor spre a amăgi bărbații, și ca un fel de pază împotriva lor, o purta totdeauna asupra-i. Într-o zi, în călătoria sa, se afla aproape de o tabără de Arabi. O femeie jună ce sta la umbra unti finic, cum îl văzu, se sculă îndată, și-l pofti foarte voioasă a veni să se odihnească la cortul ei. Filosoful nu putu a nu primi o asemenea invitație. Bărbatul femeii lipsea și oaspele abia se așezase pe un covor când ea veni și-i aduse curmale proaspete și lapte. Nu putu bietul filosof a nu se mira de rara frumusețe a mâinilor ce-i înfățișau băutura și fructele, însă ca să risipească gândurile ce începuseră să-i vie la vederea farmecelor junei Arabe, și ca să se apere de ispita de care începuse a se teme, înțeleptul scoase cartea și începu s-o citească.&lt;br&gt;
Amăgitoarea creatură, supărată de acest dispreț și de nesocotința lui la buna ei primire, se alătură cu blândețe lângă dânsul și cu glasul cel mat dulce începu să-i vorbească:&lt;br&gt;
— Negreșit aceasta carte este foarte interesanta de vreme ce numai ea se pare că e vrednică de a-ți trage băgarea de seamă? Îmi este iertat, te rog, să aflu ca ce fel de știință și înțelepciune cuprinde?&lt;br&gt;
Filosoful răspunse ținând ochii în jos:&lt;br&gt;
— Cuprinsul acestei cărți nu este pe înțelesul femeilor.&lt;br&gt;
Această refuzare a filozofului ațâță și mai mult curiozitatea femeiuștei. Se așeză jos și începu a întinde cel mai frumos picioruș din câte vreo dată și-au lăsat urmele ușoare pe nisipul mișcător al pustiului.&lt;br&gt;
Înțeleptul simți ispita. — Atuncea ea îl întrebă din nou:&lt;br&gt;
— Ce carte e aceea?&lt;br&gt;
Și filosoful răspunse:&lt;br&gt;
— E o scriere ce am compus-o eu. Materia însă, am împrumutat-o de la femei. Aceasta carte cuprinde toate vicleniile și amăgirile ce au inventat sexul d-voastră.&lt;br&gt;
— Cu adevărat? Toate fără deosebire? zise fiica pustiului.&lt;br&gt;
— Toate. Am studiat cu atâta stăruință și statornicie pe femei încât am ajuns în stare a nu mă mai teme de ele.&lt;br&gt;
— A! strigă Araba lăsând în jos lungile ei gene; pe urmă repezind o vie aruncătură de ochii asupra bietului înțelept, îl făcu să-și uite și cartea și îndemânările femeiești ce cuprindea, și filozoful nostru căzu în cursă care se făcu mai nebun de cât toți pătimașii din lume.&lt;br&gt;
Crezând că vede în purtarea femeii un fel de cochetărie îndrăzni a-și face destăinuirea. Cum ar fi putut bietul om să se stăpânească?&lt;br&gt;
Pătrunzătorii ei ochi deveniră umezi, și printr-un semn de cap ea păru după un moment a se arăta a primește să
asculte vorbele de amor ce-i zicea străinul.&lt;br&gt;
Înțeleptul se și îmbătase de cele mai plăcute speranțe, când femeia, auzind de departe tropotul unul cal ce venea ca și când ar fi avut aripi, strigă:&lt;br&gt;
— Suntem pierduți! Bărbatul meu dă peste noi. E gelos ca un tigru și mai cumplit de cât... Pe numele prorocului de-ți iubești viața ascunde-te în acea lacră.&lt;br&gt;
Autorul spăimântat, ne mai văzând alt un mijloc de scăpare, intră în lacră și se ghemui înlăuntru; femeia îl închise și luă cheia.&lt;br&gt;
Ieși înaintea bărbatului său și după câteva giugiuliri și mlădieri femeiești, care îi risipi posomorârea:&lt;br&gt;
— Trebuie, îi zise, să-ți povestesc o întâmplare foarte ciudată.&lt;br&gt;
— Spune gazela mea, zise Arabul, care se așeză pe un covor cu picioarele încrucișate după obiceiul Orientalilor.&lt;br&gt;
— Azi veni aci un fel de filosof; îmi spuse că ar fi adunat într-o carte toate îndemânările femeiești, și pe lângă acestea, înțeleptul mincinos, începu să-mi vorbească de amor...&lt;br&gt;
— Ei! Ș-apoi?... strigă Arabul.&lt;br&gt;
— Eu l-am ascultat fără sfială, e june săracul, simțitor grabnic, și... veniși dumneata foarte la vreme ca să-mi sprijinești virtutea ce șovăia!&lt;br&gt;
La aceste vorbe, Arabul sări ca un leu și scoase hangerul.&lt;br&gt;
Filosoful care, din fundul lăzii, asculta toate, da dracului și cortu, și femeile, și pe toți bărbații Arabiei pietroase.&lt;br&gt;
— Fatme!... strigă Arabul, de ți-e voie să trăiești, spune-mi unde e trădătorul?...&lt;br&gt;
Spăimântată de vijelia ce stârnise singură, Fatme se aruncă la picioarele bărbatului său și tremurând subt oțelul amenințător al junghiului, arătă lacra cu o singură căutătură.&lt;br&gt;
Ea se sculă la urmă plină de rușine și luând cheia ce o avea la cingătoare, o dete gelosului; însă în momentul când el alerga să deschidă lacra, răutăcioasa muierușcă, începu a se sparge de râs. Harum se întoarse uimit, rămânând înlemnit cu cheia în mână.&lt;br&gt;
— Iadeș! striga femeia bătând din palme. Dă-mi-l! Dămi-l! Altă dată să nu mai uiți când te prinzi! — Și sărea și râdea mlădioasa femeiușcă!&lt;br&gt;
Bărbatul rămăsese înmărmurit și îi căzu cheia din mănă.&lt;br&gt;
Pe urmă dând din cap se duse și îi dete lanțul de aur pe care avusese prinsoarea, făgăduindu-i că-i va cumpăra și-i va dărui orice fel de scule, numai să facă bine altă dată să nu se mai joace cu astfel de glume și mijloace ucigătoare când vrea să câștige Iadeșul. Pe urmă, — Arabul e tot Arab, — lui nu-i place să piardă un lanț de aur nici când îl dă nevestei sale; — îi veni necazul, încălecă calul și se depărtă să ia aer ca să-i treacă ciuda prin vântul pustiului. El își iubea nevasta și nu voia să-i arate părere de rău.&lt;br&gt;
Atunci femeia scoțând afară pe filosof, îi zise cu mândrie:&lt;br&gt;
— Țelebi filosof, să nu uiți a pune și această întâmplare în colecția d-tale.</text>
      <sha1>3ogtz882i6xsf2iubn5n145wv7hv3ud</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>137364</id>
      <parentid>137363</parentid>
      <timestamp>2024-04-26T10:24:04Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Costy6911</username>
        <id>19305</id>
      </contributor>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="16417" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu    = NOTE
 | autor    = Alexandru Macedonski
 | secțiune = 
 | anterior = 
 | următor  = 
 | note     = 
}}

&lt;b&gt;(1 Ecourile nopții, pagina 1)&lt;/b&gt;

Această poezie este una dintre cele mai grele ca versificare, am scris-o pentru ca să arăt până la ce grad de flexibilitate poate să ajungă limba Română. Bună sau rea, ea, până acum, este în literatura noastră, unică în genul ei.

&lt;b&gt;(2 Ocnele, pagina 6)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Versul:
„Și să lase-ori-ce speranță pentru vecinicie-afar' ”,
aparține lui Dante (vezi Infernul):
„Voi care intrați lăsați afară ori-ce speranță.”
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;(3 Călugărenii, pagina 34)&lt;/b&gt;

Versurile ce acestă bucată conține, prețuiesc multă trudă; în Românește, pe același metru, nu există nici o alte poezie afară de Traianida lui Bolintineanu.

&lt;b&gt;(4 Într-un album, pagina 40)&lt;/b&gt;
&lt;poem&gt;
Iar purtând pe frunte laur
Bând Falerno-n cupe d-aur
Ca Musset am banchietat
Însă nici pe drumul mare
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Falerno este unul dintre cele mai renumite vinuri; Poeții clasicității latine îl menționează în versurile lor.
Nici prin funduri de pahare
Inima nu mi-am uitat.
Alfred de Musset, la reîntoarcerea fratelui său din Italia, adresându-i o poezie îl întrebă dacă nu cumva i-a găsit inima sub vre-o piatră a drumului sau în fundul vreunui pahar.
&lt;/poem&gt;

&lt;b&gt;(5 Mângâierea dezmoștenirii, pag. 43)&lt;/b&gt;

Am dedicat această poezie intimă, d-șoarei Maria Duport pentru că, a fost cea d-întâi care, fără a mă cunoaște personal, îmi puse în muzică două poezii ale mele, bine-voind a mi le trimite însoțite de cuvinte pentru care îi sunt recunoscător.

&lt;b&gt;(6 Întâiul vânt de toamnă, pagina 69)&lt;/b&gt;

Versurile find de 11, 9 și 5 silabe, am voit prin această combinațiune, să rup cu armonia monotonă a versurilor egale între ele și să arăt că, în poezia noastră, un număr egal de silabe, nu este întot-d-auna riguros necesar ca în poezia Franceză. Convingerea mea, este chiar, că din asemenea combinări, pot să rezulteze efecte de armonie cu totul noi.

&lt;b&gt;(7 Noapte de iunie, pagina 77)&lt;/b&gt;

Alfred de Musset după ce scrise celebrele sale poezii: Noaptea de Octombrie, Noaptea de Decembrie, Noaptea de Mai și Noaptea de August, își puse în cuget să scrie și o poezie intitulată Noaptea de Iunie; din diferite împrejurări însă, nu scrise decât patru versuri care se pot citi în Biografia marelui poet, scrisă de fratele său Paul de Musset. Am compus această poezie subt impresiuni foarte dureroase, și ea, află ecou între mai mulți tineri care îmi adresară scrisori și dedicațiuni ce se vor găsi printre hârtiile mele. Aceste sentimente mi-au fost de o mare mângâiere și mulțumesc din inimă acelor care mi le-au exprimat.

&lt;b&gt;(8 De ziua ei, pagina 86)&lt;/b&gt;

Muzica bucății cu titlul de mai sus este o melodioase creațiune a Domnișoarei Duport.

&lt;b&gt;(9 Mur-Flatar, pagina 96)&lt;/b&gt;

Mur-Fatlar este o stație pe calea ferată Cerna-Voda - Constanța, în Dobrogea.

&lt;b&gt;(10 Hinov, pagina 106)&lt;/b&gt;

Hinov, este numele unei văi lângă satul Cochirleni, în Dobrogea. Ea este situată sub valul lui Traian care, în acea parte, este foarte bine conservat; Valea ce poarte numele menționat, este semănată de urne și de spărturi de amfore ce s-au dezgropat după vremuri de către țărani. În acele locuri, cercetându-se, s-ar putea afla multe antichități romane;

&lt;b&gt;(11 Dorobanțul, pagina 118)&lt;/b&gt;

Această baladă, este localizată din amintire, după celebra baladă Lenor de poetul german Bürger. Eram copil când am citit-o într-un album ilustrat cu foarte frumoase gravuri pe oțel. Ea a făcut asupri-mi o atât de mare întipărire încât după 12 ani de la acea dată, am putut s-o scriu în Românește din memorie.

&lt;b&gt;(12 Înmormântarea și toate sunetele clopot, pagina 161)&lt;/b&gt;

Sunt mulți care, ne-dându-și seama de ce este armonia imitativă, nu vor putea sa prețuiască truda ce am avut pentru a scrie versurile cuprinse într-nsa; — încerc în adevăr să imit, prin întreciocniri de consoane intenționate, sunetele clopotului:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Un an, — dând d-ani, leag-an d-an, — d-ani vani
D-atunci un lanț întreg s-a format.
.......................................................
Din turn prelung și vibrator zvon
Făcea mișcat om d-om a se da...
Undă-n olchi lacrimi la tristul ton
Unda, — Unda, — Unda, — Unda!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Același lucru îl voi zice și despre poezia ce urmează acesteia (Lupta și sunetele ei; pagina 162), în care, voiesc să produc fanfarele trâmbiței prin ciocnirea intenționată a sunetelor ri-ră-ri-ră-ra și a sunetelor ta-ta-ti-ta.
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Cavalerii
Răriră-ale lor rânduri; — Redeșteptat-a
Titanica frunte a munților antici
Sunetul... etc... ....................................
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Venind apoi la sunetele războinice:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
............................................ Zgomotul
Urcă, semnalul de luptă, lovitura
Tunului dându-l. — Pe loc fac foc flintele,
Trapăt' scadroanele... etc.
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Dar oricum ar fi aprețuite versurile în chestiune, ele vor rămâne pentru mine de multă însemnătate și nu voi uita nici o dată greutățile ce am întâmpinat în așternerea lor pe hârtie.

&lt;b&gt;(13 Secerișul, pagina 193)&lt;/b&gt;

Muzică de talentatul artist, d. Mauriciu Cohen, pentru Azilul. „Elena Doamna”.

&lt;b&gt;(14 Mîrza, pagina 201)&lt;/b&gt;

În Dobrogea se află încă vreo două sad trei familii prințiare Tătărești; ele sunt scăpătate. Mîrza, însemnează în Tătărește: Prinț.

&lt;b&gt;(15 La chaumiere, pagina 206)&lt;/b&gt;

Ea conține ideile din poezia mea Căscioara (vezi pag. 203); le-am pus în versuri franceze pentru frumosul Album Macedo-Român, publicat de D.

&lt;b&gt;(16 Filozofia morții, pagina 223)&lt;/b&gt;

Aceasta poezie, conține grupate la un loc, idei pe care le exprimasem în diferite alte bucăți; am crezut mai nimerit să le concentrez într-o singură poezie și să distrug pe cele-l-alte.

&lt;b&gt;(17 Răspuns la câțiva critici, pagina 247)&lt;/b&gt;

Ca la noi la nimeni! Militarii, vorbesc despre legi; avocații, despre militărie și medicii, despre poezie.
Unul dintre acești din urmă mi se pare, publică mai anii trecuți, un articol-pamflet în contra mea, întrebându-se specialmente despre genul în care scriu:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Ca să bat câmpii cum fac nebunii
Nu se mai poate ca se mă-nvăț...
Alții se umble călări pe băț,
Genul meu este al Rațiunii!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Și, tot pomenitul, pare-mi-se, spre a contesta regula de versificare ce stabilisem de a se considera terminarea iune de trei silabe ori de câte ori e precedată de o consoană cu exceptarea lui c, când iune, devine de două silabe, ca în înțelepciune — îmi aducea de exemplu pe... pășune, care, de s-ar scrie cu i, negreșit că ar trebui se se scrie cu i scurt (I). — Aceasta, a motivat versurile:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Rima din urmă mi-aduce-aminte
C-am pus pe iune de trei silabe...
De la pășune, venind pe labe
Un critic însă, mă cam dezminte:
Urmeză-și treaba că-i fac hatârul...
De-o vrea pășunea să-și prelungească
Niminea n-are ca să-l oprească
Și cal, de astăzi, va fi catârul!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Silabele, în versurile de subt titlul de mai sus, nu sunt păstrate în mod egal tot pentru scopul de a se accentua că armonizarea, în poezia noastră nu este o rezultantă a egalității versurilor între ele prin numărul lor de silabe.

&lt;b&gt;(18 Noaptea venețiană, pagina 257)&lt;/b&gt;

După poezia Ecourile Nopții, cel mai greu gen de versificare, este desigur cel întrebuințat în Noaptea Venețiană. Muzica ei, o datoresc Domnișoarei Duport.

&lt;b&gt;(19 Mărgărita, pagina 272)&lt;/b&gt;

Ideea cuprinsă în această poezie mi-a inspirat o întreagă poemă, și de aceia, ea să află și în Ithalo, (tipărită în 1878) îmbrăcată însă, în următoarea formă:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
— O! Reaprinde-o! 'I zise de bratul lui încinsă;
Dar lampa zăcea spartă;... un nor de-azur trecu
Pe fața lunei de-aur și noapte să făcu...
De-amor, de voluptate, la pieptul lui cuprinsă,
— O! Reaprinde-o dragă! mai zise... și tăcu...
Tăcu, și de atuncea, mereu rămase stinsă
C-Amorul, toată noaptea, ținu pe-a lui aprinsă!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;

&lt;b&gt;(20 Legenda stâncii de la Rucăr)&lt;/b&gt;

Versurile din pagina 279:
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;
Drumețul se oprește privindu-le uimit...
Vitejii de la Plevna dintrânsele-au rodit!
&lt;/poem&gt;&lt;/i&gt;
Sunt adăugate după războiul Româno-Turc din 1877-78.

&lt;b&gt;(21 Speranța, pagina 282)&lt;/b&gt;

Precum arată data ei, Speranța, este scrisă în Temnița Văcărești, unde, am stat trei luni și jumătate arestat preventiv pentru un proces de presă ce mi s-a făcut cu ocaziunea unor poezii ce publicasem.

&lt;b&gt;(22 Barcarolă, pagina 291)&lt;/b&gt;

Ea fiind scrisă puțin în urma primei mele călătorii la Veneția, o intercalasem într-o mică poemă subt titlul de Carminela ce a fost publicată în ziarul meu Oltul (1875). Astăzi însă judecând că, acea poemă, ca și multe altele, nu merită să mai vadă lumina, am extras-o dintr-însa, și i-am redat vechiul el titlu.

&lt;b&gt;(23 Lara, pagina 293)&lt;/b&gt;

A traduce, însemnează a te asemui cu genul unul autor până în cele mai mici nuanțe de stil, iar nu a înșira pur și simplu cuvintele din text fără a ține seama de stil. Cititorii vor judeca dacă am izbutit a-mi însuși pe socoteala literaturii Române renumita poema a lui Lord Byron.

&lt;b&gt;(23 Iadeșul, pagina 313)&lt;/b&gt;

Am publicat această comedie într-un volum cu poeziile mele pentru că aveam dorința ca într-însul să fie reprezentat și genul teatral. În afară de aceasta, o piesă în versuri este în acelaș timp și o poemă. În al doilea volum de poezii voi urma tot astfel, publicând traducerea mea din Shachespeare, Romeo și Julieta și legenda dramatică Unchiașul Sărăcie. Sistemul de a publica poeziile dinpreună cu piesele de teatru a fost adoptat în Franța, între alții, și de Alfred de Musset. Cred dar, că cititorii îl vor găsi nemerit, căci el, face posibil ca, într-un volum de versuri, să se reprezinte toate genurile. Subiectul aceste comedii, — sau mai bine zis, nodul final al intrigii mi-a fost inspirat de citirea unei nuvele Arabe publicată în Curierul de ambe-sexe (Periodul al IV No. 1. — 1844 - 1842).&lt;br&gt;
Dau aici, această poveste. Iat-o:

&lt;b&gt;Iadeșul sau un filozof și o femeie&lt;/b&gt;

Un filosof oriental își făcuse o colecție de toate vicleniile și îndemânăturile femeilor spre a amăgi bărbații, și ca un fel de pază împotriva lor, o purta totdeauna asupra-i. Într-o zi, în călătoria sa, se afla aproape de o tabără de Arabi. O femeie jună ce sta la umbra unti finic, cum îl văzu, se sculă îndată, și-l pofti foarte voioasă a veni să se odihnească la cortul ei. Filosoful nu putu a nu primi o asemenea invitație. Bărbatul femeii lipsea și oaspele abia se așezase pe un covor când ea veni și-i aduse curmale proaspete și lapte. Nu putu bietul filosof a nu se mira de rara frumusețe a mâinilor ce-i înfățișau băutura și fructele, însă ca să risipească gândurile ce începuseră să-i vie la vederea farmecelor junei Arabe, și ca să se apere de ispita de care începuse a se teme, înțeleptul scoase cartea și începu s-o citească.&lt;br&gt;
Amăgitoarea creatură, supărată de acest dispreț și de nesocotința lui la buna ei primire, se alătură cu blândețe lângă dânsul și cu glasul cel mat dulce începu să-i vorbească:&lt;br&gt;
— Negreșit aceasta carte este foarte interesanta de vreme ce numai ea se pare că e vrednică de a-ți trage băgarea de seamă? Îmi este iertat, te rog, să aflu ca ce fel de știință și înțelepciune cuprinde?&lt;br&gt;
Filosoful răspunse ținând ochii în jos:&lt;br&gt;
— Cuprinsul acestei cărți nu este pe înțelesul femeilor.&lt;br&gt;
Această refuzare a filozofului ațâță și mai mult curiozitatea femeiuștei. Se așeză jos și începu a întinde cel mai frumos picioruș din câte vreo dată și-au lăsat urmele ușoare pe nisipul mișcător al pustiului.&lt;br&gt;
Înțeleptul simți ispita. — Atuncea ea îl întrebă din nou:&lt;br&gt;
— Ce carte e aceea?&lt;br&gt;
Și filosoful răspunse:&lt;br&gt;
— E o scriere ce am compus-o eu. Materia însă, am împrumutat-o de la femei. Aceasta carte cuprinde toate vicleniile și amăgirile ce au inventat sexul d-voastră.&lt;br&gt;
— Cu adevărat? Toate fără deosebire? zise fiica pustiului.&lt;br&gt;
— Toate. Am studiat cu atâta stăruință și statornicie pe femei încât am ajuns în stare a nu mă mai teme de ele.&lt;br&gt;
— A! strigă Araba lăsând în jos lungile ei gene; pe urmă repezind o vie aruncătură de ochii asupra bietului înțelept, îl făcu să-și uite și cartea și îndemânările femeiești ce cuprindea, și filozoful nostru căzu în cursă care se făcu mai nebun de cât toți pătimașii din lume.&lt;br&gt;
Crezând că vede în purtarea femeii un fel de cochetărie îndrăzni a-și face destăinuirea. Cum ar fi putut bietul om să se stăpânească?&lt;br&gt;
Pătrunzătorii ei ochi deveniră umezi, și printr-un semn de cap ea păru după un moment a se arăta a primește să
asculte vorbele de amor ce-i zicea străinul.&lt;br&gt;
Înțeleptul se și îmbătase de cele mai plăcute speranțe, când femeia, auzind de departe tropotul unul cal ce venea ca și când ar fi avut aripi, strigă:&lt;br&gt;
— Suntem pierduți! Bărbatul meu dă peste noi. E gelos ca un tigru și mai cumplit de cât... Pe numele prorocului de-ți iubești viața ascunde-te în acea lacră.&lt;br&gt;
Autorul spăimântat, ne mai văzând alt un mijloc de scăpare, intră în lacră și se ghemui înlăuntru; femeia îl închise și luă cheia.&lt;br&gt;
Ieși înaintea bărbatului său și după câteva giugiuliri și mlădieri femeiești, care îi risipi posomorârea:&lt;br&gt;
— Trebuie, îi zise, să-ți povestesc o întâmplare foarte ciudată.&lt;br&gt;
— Spune gazela mea, zise Arabul, care se așeză pe un covor cu picioarele încrucișate după obiceiul Orientalilor.&lt;br&gt;
— Azi veni aci un fel de filosof; îmi spuse că ar fi adunat într-o carte toate îndemânările femeiești, și pe lângă acestea, înțeleptul mincinos, începu să-mi vorbească de amor...&lt;br&gt;
— Ei! Ș-apoi?... strigă Arabul.&lt;br&gt;
— Eu l-am ascultat fără sfială, e june săracul, simțitor grabnic, și... veniși dumneata foarte la vreme ca să-mi sprijinești virtutea ce șovăia!&lt;br&gt;
La aceste vorbe, Arabul sări ca un leu și scoase hangerul.&lt;br&gt;
Filosoful care, din fundul lăzii, asculta toate, da dracului și cortu, și femeile, și pe toți bărbații Arabiei pietroase.&lt;br&gt;
— Fatme!... strigă Arabul, de ți-e voie să trăiești, spune-mi unde e trădătorul?...&lt;br&gt;
Spăimântată de vijelia ce stârnise singură, Fatme se aruncă la picioarele bărbatului său și tremurând subt oțelul amenințător al junghiului, arătă lacra cu o singură căutătură.&lt;br&gt;
Ea se sculă la urmă plină de rușine și luând cheia ce o avea la cingătoare, o dete gelosului; însă în momentul când el alerga să deschidă lacra, răutăcioasa muierușcă, începu a se sparge de râs. Harum se întoarse uimit, rămânând înlemnit cu cheia în mână.&lt;br&gt;
— Iadeș! striga femeia bătând din palme. Dă-mi-l! Dămi-l! Altă dată să nu mai uiți când te prinzi! — Și sărea și râdea mlădioasa femeiușcă!&lt;br&gt;
Bărbatul rămăsese înmărmurit și îi căzu cheia din mănă.&lt;br&gt;
Pe urmă dând din cap se duse și îi dete lanțul de aur pe care avusese prinsoarea, făgăduindu-i că-i va cumpăra și-i va dărui orice fel de scule, numai să facă bine altă dată să nu se mai joace cu astfel de glume și mijloace ucigătoare când vrea să câștige Iadeșul. Pe urmă, — Arabul e tot Arab, — lui nu-i place să piardă un lanț de aur nici când îl dă nevestei sale; — îi veni necazul, încălecă calul și se depărtă să ia aer ca să-i treacă ciuda prin vântul pustiului. El își iubea nevasta și nu voia să-i arate părere de rău.&lt;br&gt;
Atunci femeia scoțând afară pe filosof, îi zise cu mândrie:&lt;br&gt;
— Țelebi filosof, să nu uiți a pune și această întâmplare în colecția d-tale.

&lt;b&gt;(24 Providența, pagina 383)&lt;/b&gt;

În 1876, se luase măsura pentru a se deosebi casele de prostituțiune de a li se pune la poartă felinare colorate.</text>
      <sha1>7nvzuf9g4ivekzrgkrjbpxhula4ta7h</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Theodor Capidan - Meglenoromânii, vol. I (Istoria și graiul lor).pdf/49</title>
    <ns>104</ns>
    <id>43920</id>
    <revision>
      <id>137343</id>
      <parentid>136965</parentid>
      <timestamp>2024-04-25T19:03:18Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <comment>/* Validated */</comment>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="3268" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;4&quot; user=&quot;Mishuletz&quot; /&gt;{{Separator}}
{{Mai mic|{{AntetPagină|{{Cifre stil vechi|50}}|TH. CAPIDAN|}}}}
{{Separator}}&lt;/noinclude&gt;loc, unde trebuie să‑l caute mirele. Acesta, după ce îl găsește, îl ascunde din nou și mireasa, după ce‑l găsește și de astădată, îl spală și‑l pune în pozunar. Apoi ea umple o oală cu apă și o varsă la pământ și pleacă cu toții acasă. Pe drum trebuie să treacă pe la casele rudelor mirelui; de la fiecare casă iese lumea cu câte o turtă și o dă tinerei perechi. In fine ajunși acasă, mama mirelui dă câte un ban la toate fetele care au însoțit mireasa la fântână și cu aceasta se termină totul și pleacă fiecare pe acasă.

La Liumnița obiceiul acesta de luni după nuntă se deosebește întru atâta numai că, în loc ca mireasa să fie dusă la fântână, ea este dusă «ăn zur di cătun» adică împrejurul cătunului. Acolo se opresc la o fântână, de unde mireasa ia un ulcior cu apă și‑l aduce acasă. Ajunși aici, mireasa pune ulciorul plin cu apă pe umărul mirelui, după aceea îi toarnă pe mâini ca să se spele. Pe când se spală, vin băieții și aruncă cenușe peste mâinile mirelui, numai ca să nu lase pe mireasă în pace. După ce mirele se spală bine, mireasa se închină de trei ori dinaintea lui; mirele ia ulciorul și apa ce a mai rămas o varsă la dreapta și la stânga miresii. In fine, se pune masa și, după ce se bea și se mănâncă bine, fiecare pleacă pe acasă.

A doua zi, ''marți'', nu se face nimic, pentrucă este zi fără noroc. Numai ''miercurea'' ce urmează, disdedimineață vine un fărtat la mire acasă și‑l ia să meargă în pădure la «scoatirea zadă». Mirele ia o turtă în traistă și pornesc în spre pădure, trecând mai întâiu pe la o țarină. Aici se opresc puțin și, după ce mănâncă bine, pornesc din nou în pădure, unde scot cu toporul o bucată de zadă de pin, pe care o aduc la mire acasă.

In prima săptămână după nuntă, de câte ori se pune masa, mirele cu mireasa nu stau împreună cu ceilalți ci, în tot timpul mesii, care de cele mai multe ori ține câte o oră, ei stau în picioare și fac mătănii înclinându‑se încet până la pământ, dinaintea părinților. Obiceiul acesta plăcut și mai ales recreativ, care este și cel din urmă de la nuntă, se ține cu multă stricteță și nimenea nu trebuie să treacă peste el.


{{Ancoră|Ocupațiunea_locuitorilor|{{C|{{Cifre stil vechi|3.}} ''Ocupațiunea locuitorilor.''}}}}


Spuneam în primul capitol că ținutul Meglenului este colțul cel mai fertil din întregul cuprins al Macedoniei, ca unul care dă trei recolte pe an. Cu toate acestea, de bogăția acestei regiuni nu se bucură dintre Români decât numai Nântenii. Comunele românești fiind așezate, în cea mai mare parte pe povârnișurile muntelui Paic, nu‑și au țarinele în câmpia Caragiovei propriu zis, care este locuită numai de Bulgari și Turci, ci în văile și luminișurile acèlor munți. Dar și în părțile acestea pământul este mănos. Mulțimea apelor care șerpuesc din toate părțile fac ca mai niciodată recolta să nu sufere de secetă. De aceea, dacă Meglenoromânii, harnici la muncă și agricultori pricepuți cum&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>3jjfzcnbfqnp13fp9exkstvxxe2y2j1</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Theodor Capidan - Meglenoromânii, vol. I (Istoria și graiul lor).pdf/50</title>
    <ns>104</ns>
    <id>43921</id>
    <revision>
      <id>137344</id>
      <parentid>136905</parentid>
      <timestamp>2024-04-25T19:08:07Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <comment>/* Validated */</comment>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="3540" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;4&quot; user=&quot;Mishuletz&quot; /&gt;{{Separator}}
{{Mai mic|{{AntetPagină||INTRODUCERE|{{Cifre stil vechi|51}}}}}}
{{Separator}}&lt;/noinclude&gt;sunt, nu și‑ar fi închinat satele la beii turci, astăzi situația lor materială ar fi fost mult mai bună.

Munca pământului este ocupațiunea lor principală, deși unii din ei se îndeletnicesc și cu păstoritul. Ei cultivă aproape toate cerealele: grâu de toate calitățile, secară, orz, ovăz și meiu. La aratul pământului se slujesc mai mult de plugul de lemn sau de fier pe care îl numesc ''raliță'' sau ''lariță''. Iată și numirile ce dau la părțile plugului, după însemnările ce mi‑am luat în Lugunța, cu indicațiunile d‑lui Stavri Cristu, institutorul local: ''plazul'' se numește «cormana», ''palișnic'' este «fierul mare» sau «brăzdarul»; tot palișnic se chiamă și «cuțitul»; ''ureacl’ă'' este «cormana mică» sau «urechia»; ''mănușă'' se cheamă amândouăle coarne ale plugului; ''zăboi̯u'' este «bârța» sau «bârsa» ce ține plazul; ''cucă'', la plugurile de lemn se chiamă vârful grindeiului, de unde începe curbătura în jos; lemnul în care se prind boii de plug se chiamă ''jug''; curelele cu care se leagă jugul se numesc ''părvoi̯'', iar cuiul de lemn care ține părvoiul și fixează jugul de grindeiu (larița) se chiamă ''utreș''. Resteul dintr’o parte și alta a jugului, cu care se închide deschizătura pe unde trece capul boului se numește ''jegli'', iar sforile de pe lângă jegli se chiamă ''podvărzi''.

Printre sculele de câmp de care se slujesc Meglenoromânii, în afară de plug, mai însemnăm următoarele: ''coasa'' alcătuită din fierul (coasa propriu zis); ''dărjau̯a'', drugul de lemn la capătul căruia se află fixată coasa și ''măneru'', dintele de pe dărjauă de care se ține cosașul, la cosit, cu cealaltă mână. Dintre uneltele cari slujesc la strânsul fânului, avem ''tšăpărașca'' «țăpoiul» și ''vila'' «furca» cu care se cară snopii de grâu. Instrumentul cu care se sfarămă bulgării de pământ, după aratul țarinei și se acopere, prin împrăștiare de pământ mărunt, semințele semănate, se chiamă ''trană'' (grapa). Târnăcopul ce se întrebuințează la scosul buturugilor se numește ''cupătsǫlnic''. Pentru ascuțitul coasei se întrebuințează piatra numită ''cuti'', iar nicovala pe care se bate coasa cu ''tšucanu'' se chiamă ''cuvalnă''. In afară de acestea, se mai întrebuințează: ''seațiri'' «seceră»; ''cusor'' «cosor»; ''sicuri'', (la Nânta ''dărtoari'') «secure»; ''sapă'', ''sapă‑largă'', ''lupată‑di‑ier'', etc.

La spicul grâului avem următoarele numiri: ''spic'', ''pal’'' «paiu»; ''frundză'' «frunză» și ''corin'' (bg. koren) «rădăcină». Țepii sau mustățile spicului se chiamă ''tšeclăz'', grăuntele ''gărnuț'' și spicul de grâu tuns sau golaș se chiamă ''șutarcă''. De acì și denumirea grâului ''grǫn tšiclăzat'', grâu al cărui spic are țepi sau mustăți și ''grǫn șutarc'' cu spicul tuns.

Porumbul care se cultivă pentru trebuințele casei se numește ''gărnișor''. Cotorul porumbului se chiamă ''gărnișǫrcă'', iar foile de pe știulete sau pănuși ''l’upitină'' și știuletele ''tšambaș''.

Meiul este de trei feluri: ''mel’ barniță'' sau numai ''barniță''; ''mel’ urov'' sau numai ''urov'' (acesta din urmă după înțelesul etimologic «măzăriche») și ''mel’ răpes'' propriu zis «planta din care se fac mături».
&lt;div&gt;&lt;/div&gt;&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>hj4mihajqq7dttirnfh21x2iu1xdda3</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Theodor Capidan - Meglenoromânii, vol. I (Istoria și graiul lor).pdf/51</title>
    <ns>104</ns>
    <id>43922</id>
    <revision>
      <id>137345</id>
      <parentid>136876</parentid>
      <timestamp>2024-04-25T19:12:29Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <comment>/* Validated */</comment>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="3575" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;4&quot; user=&quot;Mishuletz&quot; /&gt;{{Separator}}
{{Mai mic|{{AntetPagină|{{Cifre stil vechi|52}}|TH. CAPIDAN|}}}}
{{Separator}}&lt;/noinclude&gt;Țarina în care se cultivă cerealele se chiamă ''agru'', iar locul unde s’a cultivat odată secară, meiu, ovăz, barniță se numește ''mil’ină'', ''sicărină'', ''uvișǫnă'', ''bărnitšǫnă''.

In afară de agricultură, Meglenoromânii se mai ocupă și cu ''cultura gogoșilor de mătasă''. Această ocupațiune, care este răspândită peste tot în Macedonia, nicăiri n’a ajuns la o desvoltare așà de mare ca în regiunea care se întinde de la orașul Vodena, cu împrejurimi, până la Vardar, cuprinzând toată regiunea Meglenului cu ținuturile muntoase ocupate de Români. Fiecare casă din comunele românești cultivă gogoși de mătasă pe care apoi le vând comercianților străini cari vin la Ghevgheli, prin lunile Maiu și Iunie numai pentru ca să‑și procure acest articol. In această epocă numită și epoca gogoșilor de mătasă, comerțul atinge maximul vânzării: numai din desfacerea acestui articol, care înainte de răsboiul balcanic se produceà în cantitate până la 900.000 ocale, intrau în Ghevgheli vreo trei milioane și jumătate de franci aur. Din această sumă, o bună parte treceà în comunele românești, întrucât cea mai mare parte a acestui articol venià numai din acèle comune.

Calitatea gogoșilor de mătasă din comunele românești este cea mai bună; ea se obține prin cultura lor îngrijită. In privința aceasta toți Românii au instrucțiunile de trebuință. De aceea, în primul rând, «casa i̯undi vrem si rănim bubi tribui̯aști sa ii̯ă curată și cu havà (aer). Dintru să dubim (câștigăm) cujureț mul’ț și buni, dintru s‑li vigl’ǫm di loșotiili ți li pot cățari, tribui̯aști să‑u spăstrim (curățim) casa». După aceea «nu tribui̯aști nițcǫn să rănim bubi pri rogozină ili răjănii̯ă, dintru că rogozinili țǫn vlagă și la sparg havau (turc. aerul). Rogozinili dau muhlizǫń, ără țeaști muhlizǫń fac zii̯an (turc. stricăciune) la bubi. An pimint ili pri scǫndur ară nu‑i bun să rănim bubi, dintru că havau nu‑i dosta (destul). Tribui̯aști si dărǫm leasi di tel’ (turc. sârmă) sțirnuti cu carti. Putem dărari leasi și cu părdii ili cu virzel’ amplititi». Prima primenire a bubelor se chiamă ''negru son'' (somn negru). «Bubili cǫn sa răniti cu frunză dunată di la vruu di veiț (vârful ramurilor) tumțea, an sonu negru, pi̯er mai uneaț». După ''sonu negru'' vine cealaltă premenire care se numește ''sonu siv'' sau ''sivu son'' și așà mai departe, până «la patruli son», până când «bubili» își fac ''cujurețil’'' (gogoșii de mătasă).

Deasemenea și duzii numiți ''tšărnitš'', care dau frunza necesară pentru hrana gândacilor de mătasă sunt cultivați cu îngrijire. «Baftšea di tšărnitš tribui̯aști să‑u săpǫm antru i̯arnă, dintru că neau̯a și ploi̯li s‑la facă locu birichitlii̯ă (roditor)». Pentru ca duzii să dea frunze multe, trebue «s‑l’a gnoim». Însă gunoiul nu trebuie pus prea aproape de rădăcini, ci printre brazdele care despart duzii: «gnoi̯u tribui̯aști să ii̯ă turit printru urdinil’ di tšărnitš, ără acu tšarnitšil’ sa bai̯a (prea) diparti unu di lantu, gnoi̯u la turim un ili doi arṣǫń (coți) proapi di tšărnitš». Iarna sau primăvara duzii ''si căstres'', adică li se taie crăcile «dintru că tšărnitšu si da multă frunză și bună». La început frunza cea&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>t2zotg1m7mtdgghpuoo3nc867i4gs2l</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Tatăl (după François Coppée)</title>
    <ns>0</ns>
    <id>44099</id>
    <revision>
      <id>137334</id>
      <timestamp>2024-04-25T17:50:26Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Costy6911</username>
        <id>19305</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: {{titlu  | titlu    = Tatăl  | autor    = Traian Demetrescu  | secțiune =   | anterior =   | următor  =   | note     =  }}  &lt;poem&gt; &lt;i&gt;— Lui Emanuel Samitea —&lt;/i&gt;  Acasă venea zilnic topit de băutură, Și biata lui femeie primea orice tortură. Trăiau de vreme lungă. Ea singură, pierdută, De mic copil în drumul mizeriei căzută, Cu el înlănțuise a traiului povară Și suferea-n tăcere bătaie și ocară. Vecinii tot-d-auna aud cum geme, plânge, Când furio...</comment>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1502" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu    = Tatăl
 | autor    = Traian Demetrescu
 | secțiune = 
 | anterior = 
 | următor  = 
 | note     = 
}}

&lt;poem&gt;
&lt;i&gt;— Lui Emanuel Samitea —&lt;/i&gt;

Acasă venea zilnic topit de băutură,
Și biata lui femeie primea orice tortură.
Trăiau de vreme lungă. Ea singură, pierdută,
De mic copil în drumul mizeriei căzută,
Cu el înlănțuise a traiului povară
Și suferea-n tăcere bătaie și ocară.
Vecinii tot-d-auna aud cum geme, plânge,
Când furios bărbatul subt pumni spinarea-i frânge,
Și-o chinuiește până se-nmoaie de-oboseală,
Apoi se face-o largă tăcere mormântală.
Dar într-o zi de iarnă, când aspra sărăcie,
Preface o secundă în crudă vecinicie,
Și gura cere pâine și nu e frimitură,
Femeia naște-n chinuri o slabă creatură.
Sărman copil! ce bună și dulce ți-ar fi soarta,
Născând, de ți-ar deschide spre somnul morții, poarta!
Bărbatul vine iarăși beat într-o zi, cum face
Întotdeauna; însă e potolit și tace.
Nu mai ridică mâna, nevasta iar să geamă
Subt lovituri puternici: acuma ea e mamă!
Ci, zâmbitor, alături de leagăn se așează
Și mângâie copilul ce doarme și visează.
Femeia, cum îl vede, cu ochii arși de ură,
Întoarce către dânsul o rea căutătură
Și strigă-amar: «Ce lucru puterile îți taie

«Să n-mi pisezi și-acuma tot corpul în bătaie?
«Eu te aștept!... Hai!... vino!... Și dă-mi...» — iar imbecilul
Răspunde-ncet: «Mi-e fiică să nu deștept copilul!»
&lt;/poem&gt;</text>
      <sha1>3gjzl51kuwsabuvusy487o2ke1ox0zd</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Ea (Demetrescu, 3)</title>
    <ns>0</ns>
    <id>44100</id>
    <revision>
      <id>137352</id>
      <timestamp>2024-04-26T08:02:23Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Costy6911</username>
        <id>19305</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: {{titlu  | titlu    = Ea  | autor    = Traian Demetrescu  | secțiune =   | anterior =   | următor  =   | note     =  }}  &lt;poem&gt; Nu mai căuta în ochi-mi, ei sunt stinși de lungi vegheri, Nu mai căuta în suflet, el e negru de dureri; Nu mai căuta pe buze-mi sărutatul cald și dulce; Nu mai căuta pe brațe-mi capul tău să ți se culce... Cel de altă dată, astăzi, nu mai sunt... Mă lasă-n tihnă.... Mult trudita mea simțire are sete de odihnă... Ca s-o stăpân...</comment>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="3844" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu    = Ea
 | autor    = Traian Demetrescu
 | secțiune = 
 | anterior = 
 | următor  = 
 | note     = 
}}

&lt;poem&gt;
Nu mai căuta în ochi-mi, ei sunt stinși de lungi vegheri,
Nu mai căuta în suflet, el e negru de dureri;
Nu mai căuta pe buze-mi sărutatul cald și dulce;
Nu mai căuta pe brațe-mi capul tău să ți se culce...
Cel de altă dată, astăzi, nu mai sunt... Mă lasă-n tihnă....
Mult trudita mea simțire are sete de odihnă...
Ca s-o stăpânesc, cu mine totd-auna sunt în luptă...
Fața de melancolie mi-este galbenă și suptă,
Iar pe-a frunții netezime, când mă caut în oglindă,
Pare că-mi citesc reflexul cugetării suferindă.
O! de-ai ști, îmi e mai scumpă amintirea despre tine....
Chipul tău de-odinioară, în gândirile-mi senine,
Îmi apare adorabil!.... E icoana mea, la care
Privesc ore-ntregi, în zile de pioasă cugetare.
Ce? mai crezi din tine astăzi să mai fac un ideal?
Din vâltoarea amăgirii de-am scăpat și stai pe mal,
Nu mai îmi vorbi de dânsa, îi cunosc destul adâncul!...
Socotești: pe cartea vieții tot silabisesc ca pruncul,
Te înșeli!.... Nenorocirea, o știință grea și vechie,
S-o priceapă ca și mine nu mai are o pereche.
N-ai știut să fii femeia ce-a mea inimă-a dorit-o...
Și cât preț știam a pune pe cuvântul scump: Iubito!
Dacă n-ai știut, din față-mi reîntoarce-te din nou....
Cântați altora iubirea, vei afla câte-un ecou,
În vr-o inimă de tânăr, cu speranțe să te cheme,
Tot așa, cum te chemasem fericit și eu, 'ntr-o vreme!..:

Într-o vreme!.... spune-mi câtă fericire se cuprinde
În aceste simple vorbe?.... Inima nu ți s-aprinde
Când ți le așterni pe buze cu o voce-nduioșată?...
Fericirea tot-d-a-una în trecut e-adevărată,
Și în neștiința oarbă, până-n fundu-i o simțim,
Când de lume, de viață, noi de noi nimic nu știm!...
Ce știam pe-atunci de lume? Ce știam pe-atunci de viață?
Sau de noi? Experiența, cu știința ei de ghiață,
Mintea nu ne-nfășurase în filosofia-i sumbră,
Precum cerul se-nfășoară sub a nopți groasă umbră.

Într-o vreme!... iată totul!... Azi, nimic!... Îți e tot una,
Ție, pentru care-amorul e or-unde, tot-d-a-una....
Ce dezgust!.... să fii femeie și să fi așa târâtă!...
Câte-o dată frumusețea, ca orice, e mai urâtă!...
...........................................................................
...........................................................................
Înger pari la chip și vorbă, eu ți-am repetat mereu,
Ideal născut în visul unui geniu-D-zeu!...
Care ochi privind în ochi-ți farmecul n-o să-i supuie,
Și-n artistică uimire nu te-ar admira, statuie!...
Cine însă o scânteie de iubire, dureros,
Când ți-ar cere, închinându-ți sufletu-i curat, duios,
Și-ar vedea cât ești de rece, nu s-ar îngrozi, femeie,
Ca Pigmalion zdrobindu-și împietrita-i Galatee!
Înger ești, fără-ndoială.... O sculptură măiestrită,
Într-o marmură de carne și te poți numi Ispită!
Dar de sigur nici un demon n-a căzut mai jos ca tine!...

Ți-ai negustorit virtutea, fără teamă și rușine....
Agonia remușcării traiul o să ți încheie,
Când pe pragul morții tale îți vei reciti, femeie,
Epopeia tinereței în conrupții zdrențuită...
Te vei îngrozi de tine, cu simțirea zguduită,
În spasmotice deliruri... Și sarcastic vei zâmbi
Cu amor văzând că moartea n-ai putut-o amăgi!...
...........................................................................
...........................................................................
Parcă sunt o  cobe! Iartă-mi vorba dacă te-amărăsc,
Dar încerce pe mine însumi să mă-nșel... că te urăsc!...
Du-te însă, al meu suflet nu mai poate să te cheme,
Lasă-i numai amintirea fericită dintr-o vreme...
&lt;/poem&gt;</text>
      <sha1>rxij1hnqcdjaqys2gkm27v8myrqngms</sha1>
    </revision>
  </page>
</mediawiki>