Wikipedia scnwiki https://scn.wikipedia.org/wiki/P%C3%A0ggina_principali MediaWiki 1.44.0-wmf.4 first-letter Mèdia Spiciali Discussioni Utenti Discussioni utenti Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiutu Discussioni aiutu Catigurìa Discussioni catigurìa Purtali Discussioni purtali Pruggettu Discussioni pruggettu TimedText TimedText talk Mòdulu Discussioni mòdulu Lingua ulannisa 0 7882 759031 732190 2024-11-26T22:56:39Z 200.24.154.84 /* Lijami di fora */ 759031 wikitext text/x-wiki {| bgcolor="#efefef" border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" style="margin-left:0.5em;margin-bottom:0.5em" width="300" ! colspan="2" bgcolor="#7CA0DB" style="font-size:120%;color:white"|'''''Nederlands''''' (Ulannisi) |- | valign="top"|Parratu 'n: |[[Antilli Ulannisi]], [[Belgiu]] ([[Fiandri]]), [[Paisi Vasci]], [[Surinami]], [[Francia]] <small>(minuranza nazziunali ntê Fiandri francisi)</small>, [[Girmania]] ([[Bassa Renania]]), [[Stati Uniti]], [[Australia]], [[Canada]] e [[Nova Zilanna]] |- | valign="top"|Pirsuni: |circa 23 miliuna |- | valign="top"|[[Lista di lingui parrati ntô munnu|Classìfica]]: | - |- | valign="top"|[[Famigghi linguistichi|Famigghi linguìstichi]]: |[[Lingui indoeuropei]]<br /> &nbsp;&nbsp;[[Lingui Girmànichi|Girmànichi]]<br /> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Occidintali <br /> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;'''''Ulannisi''''' |- ! colspan="2" bgcolor="#7CA0DB" style="color:white"|Lingua ufficiali |- | valign="top"|[[Paisi dû Munnu|Paisi]]: | valign="top"| [[Antilli Ulannisi]], [[Belgiu]] ([[Fiandri]]), [[Paisi Vasci]], [[Surinami]], [[Unioni Europea]] |- | valign="top"|Rigulata di: | valign="top"| ''Nederlandse Taalunie'' (Unioni dâ Lingua Ulannisa) |- ! colspan="2" bgcolor="#7CA0DB" style="color:white"|Classificazzioni |- |ISO 639-1|| nl |- |ISO 639-2|| (B)dut, (T)nld |- |ISO 639-3|| nld |- |SIL|| DUT |- |} La '''lingua ulannisa''' (nomu nativu: ''Nederlands'') è la lingua chi si parra nta l'[[Ulanda]] (nzèmmula câ [[lingua frisuni]]) e parti dû [[Belgiu]], spiciarmenti ntô nord (unni veni canusciutu comu lu '''fiammingu''' o ''vlaams''). Cci sunnu armenu 25 miliuna di parranti. S'attròvanu autri cumunitati nichi pi l'autri parti dû munnu chi pàrranu l'ulannisi, p'asempiu, ntê [[Stati Uniti]], ntô [[Surinami]] e in [[Australia]]. Lu nomu «ulannisi» è tanticchia mpricisu nta nu senzu linguìsticu strittu, picchì ntâ lingua urigginali, la palora ''Hollands'' rifirisci ô dialettu, spicificamenti: ''Nord Hollands'' e ''Zuid Hollands'', o l'ulannisi sittintriunali e l'ulannisi miridiunali. 'N ogni casu, la lingua ufficiali si basa supra lu dialettu dû nord, unni s'attrova citati mpurtanti comu [[Amsterdam]]. È na [[lingua girmànica]] chi pi tanti rispetti s'assumigghia la [[lingua tudisca]] e la [[lingua nglisi]]. Nfatti, doppu la lingua frisuni, l'ulannisi è la lingua ca s'abbicina di cchiù ô nglisi. Nutati st'asempî: * Ulannisi - Nglisi - Sicilianu: * ''Ik wil een appel eten'' - ''I want to eat an apple'' - Vogghiu manciari nu pumu. * ''Hij zal morgen thuis komen'' - ''He shall come home tomorrow'' - Iddu veni â casa dumani. * ''Zij kan niet slapen'' - ''She cannot sleep'' - Idda nun pò durmiri. * ''Mijn hand is aan het einde van mijn arm'' - ''My hand is at the end of my arm'' - La mè manu s'attrova â fini dû mè vrazzu. L'[[Afrikaans]] è na lingua chi si parra nta l'[[Africa dû Sud]] chi si sviluppau di l'ulannisi ntô [[sèculu XVII]]. == Pronomi e li verbi ausiliari == === Verbu èssiri, tempu prisenti === '''Zijn''' [sein] (la «z» 'n ulannisi rapprisenta la /s/ sunanti) :''Ik'' '''ben''' - Ju sugnu :''jij'' '''bent''' [jei] - tu sì (la prununza dâ «j» si senti pricisamenti comu veni prununzata ntô sicilianu) :''hij, zij, het'' '''is''' [hei, sei, ət] - iddu/idda è (''het'' rapprisenta lu pronomu nèutru) :''wij'' '''zijn''' [vei sein] - nuiàtri semu :''jullie'' '''zijn''' [julli sein] - vuàutri siti :''zij'' '''zijn''' [sei sein] - iddi sunnu === Verbu aviri, tempu prisenti === '''Hebben''' [hebbən] :''Ik'' '''heb''' [hep] - Ju haju :''jij'' '''hebt''' [hept] - tu hai :''hij'' '''heeft''' [hehft] - iddu havi :''wij'' '''hebben''' - nuiàtri avemu :''jullie'' '''hebben''' - vuàutri aviti :''zij'' '''hebben''' - iddi hannu == Lijami di fora == * [http://taalunieversum.org/taalunie/ Taalunie] istituzzioni di lingua ulannisi * [http://www.davidebianchi.net/nederlands/index.html Nederlands] Lizzioni d'ulannisi {{Lingui ufficiali di l'Unioni Europea}} [[Catigurìa:Linguìstica]] [[Catigurìa:Lingui]] nz4z8rkihpw1jjvy8hei7m3kcu9iof6 Lagnusìa 0 11926 759029 758120 2024-11-26T21:24:09Z YiFeiBot 19136 migrazione automatica di 18 collegamenti interwiki a [[d:Wikidata:Pagina_principale|Wikidata]], [[d:q484]] 759029 wikitext text/x-wiki La '''lagnusìa''' è lu caràttiri, l’attiggiamentu e lu cumpurtamentu di cu è lagnusu e cunsisti nti la mancanza di ditirminazzioni nni lu fari n'azziuni ca s'arriteni mpurtanti. Pi traslatu ssa palora addifinisci videmma lu "''jiri alleggiu''" di uggetti, pirsuna o armali. Secunnu la catichisi di la cresia cattulica la pirsiviranza nti stu attiggiamentu porta cû tempu a unu di li sitti piccati capitali, a diri l'accidia. N'àutru sinònimu di lagnusìa è ''gnàvia'' ca Dante ntâ Divina Commedia punìa puru fora di li porti dû nfernu, a addinutari l'estremu disprezzu pi stu simili attiggiamentu. A liveddu juridicu la lagnusìa pò èssiri causa di negliggenzia e purtari accussì a danni a cosi o pirsuna. {{stub}} [[Category:Rolu]] avl8ob1asj3eki6vuenu1b1zgxceze2 Wikipedia:Babelfish 4 16683 759030 758136 2024-11-26T21:25:08Z YiFeiBot 19136 migrazione automatica di 14 collegamenti interwiki a [[d:Wikidata:Pagina_principale|Wikidata]], [[d:q4657797]] 759030 wikitext text/x-wiki Sta pàggina, siquennu l'asempiu di [[Wikipedia:Babel]], spiega comu poi fari sapiri a l'àutri utenti zoccu ti piaci fari ntâ vita n modu schirzusu. == A chi servi? == Sta nizziativa facìlita la cumunicazzioni a lu nternu di na cumunitati cu ntiressi veru eteroggènii comu Wikipedìa: p'asempiu, renni cchiù sìmprici cuntattari a quarchidunu a cui piàcinu li [[Jedi]], n'utenti appassiunatu di [[jardinaggiu]], e accussì via. L'idìa è nata siquennu lu [[Wikipedia:Babel]], appoi certiduni utenti hannu dicidutu di pirsunalizzàrilu pî [[dialettu|dialetti]] e li vari ntiressi. == Comu fazzu a participari? == Accura: mentri lu nzirimentu di lu [[Wikipedia:Babel]] è pratticamenti automàticu, pi la [[Wikipedia:Babelfish]] la prucidura putissi arrivilàrisi cchiù cumplessa. Nun asìstinu casidduzzi prifissati, a parti chiddi di l'oroscopu (vidi [[Wikipedia:Babelfish#Zoccu pozzu mèttiri?|cchiù abbasciu]]), macari siddu puru chiddi sunnu sempri pirsunalizzàbbili. Pi nziriri lu babelfish, è sufficienti agghiùnciri â tò [[Aiutu:Pàggina utenti|pàggina utenti]] lu '''babelfish-box''' custruitu siquennu sti passaggi: * Accumenza cu: <pre> {| style="float: right; margin-left: 1em; margin-bottom: 0.5em; width: 242px; border: #99B3FF solid 1px" |- | style="text-align: center" | '''[[Wikipedia:Babbeli|Babbeli]]''' |- | </pre> * Appoi metti chistu siddu voi faciri appàriri la tò carattirìstica n virdi, comu si fa cu li lingui matri: <pre><div style="float:left;border:solid #6EF7A7 1px;margin:1px"> {| cellspacing="0" style="width:238px;background:#C5FCDC" | style="width:45px;height:45px;background:#6EF7A7;text-align:center;font-size:13pt" |'''Ja''' | style="font-size:8pt;padding:4pt;line-height:1.25em"| '''St'utenti è appassiunatu di [[jardinaggiu]]'''. |}</div> </pre> * Appoi metti chistu siddu voi fari appàriri la tò carattirìstica n blu, comu si fa cu li lingui parrati oltri a chidda matri: <pre><div style="float:left;border:solid #99B3FF 1px;margin:1px"> {| cellspacing="0" style="width:238px;background:#E0E8FF" | style="width:45px;height:45px;background:#99B3FF;text-align:center;font-size:13pt"|'''Ja-1''' | style="font-size:8pt;padding:4pt;line-height:1.25em" | '''St'utenti havi quasi lu [[jardinaggiu|pòllici virdi]]'''. |}</div> </pre> * Metti chistu siddu mmeci voi fàrilu appàriri rosa, comu pi l'utenti ca nun sannu lu sicilianu: <pre><div style="float:left;border:solid #ffb3b3 1px;margin:1px"> {| cellspacing="0" style="width:238px;background:#ffe0e8" | style="width:45px;height:45px;background:#ffb3b3;text-align:center;font-size:13pt"|'''Ja-0''' | style="font-size:8pt;padding:4pt;line-height:1.25em" | '''St'utenti nun è bravu ntô [[jardinaggiu]]'''. |}</div> </pre> ::''Nota: Li frasi scritti n grassettu sunnu a pirsunalizzari a piacimentu'' ::Si ponnu nziriri Babelfish-box a piacimentu, abbasta rupètiri li fasi ccà susu. * P'accabbari scrivi: <pre>|}</pre> ''Asempiu a latu:'' {| style="float: right; margin-left: 1em; margin-bottom: 0.5em; width: 242px; border: #99B3FF solid 1px" |- | style="text-align: center" | '''[[Wikipedia:Babbeli|Babbeli]]''' |- | <div style="float:left;border:solid #6EF7A7 1px;margin:1px"> {| cellspacing="0" style="width:238px;background:#C5FCDC" | style="width:45px;height:45px;background:#6EF7A7;text-align:center;font-size:13pt" |'''Ja''' | style="font-size:8pt;padding:4pt;line-height:1.25em" | '''St'utenti è appassiunatu di [[jardinaggiu]]'''. |}</div> <div style="float:left;border:solid #99B3FF 1px;margin:1px"> {| cellspacing="0" style="width:238px;background:#E0E8FF" | style="width:45px;height:45px;background:#99B3FF;text-align:center;font-size:13pt"|'''Ja-1''' | style="font-size:8pt;padding:4pt;line-height:1.25em" |'''St'utenti havi quasi lu [[jardinaggiu|pòllici virdi]]'''. |}</div> <div style="float:left;border:solid #ffb3b3 1px;margin:1px"> {| cellspacing="0" style="width:238px;background:#ffe0e8" | style="width:45px;height:45px;background:#ffb3b3;text-align:center;font-size:13pt"|'''Ja-0''' | style="font-size:8pt;padding:4pt;line-height:1.25em" |'''St'utenti nun è bravu ntô [[jardinaggiu]]'''. |}</div> |} == Zoccu pozzu mèttiri? == Nun ci sunnu lìmmiti â criativitati... cu n'anticchia d'origginalitati si ponnu fari dî babelfish-box pi daveru carigni. Siddu propiu nun sai d'unni accuminzari nzaia di vìdiri l'alencu di l'utenti ca li sta usannu. Poi usari li babelfish di l'oroscopu cinisi e chiddi di l'[[Wikipedia:Babelfish/Oroscopu|oroscopu tradizziunali]]. == Vuci currilati == *[[Pisci di Babbeli]] [[Category:Cumunità|Babelfish]] [[Category:Wikipedia]] [[Category:Babelfish]] [[sl:Uporabnik:Klemen Kocjancic/Uporabniške škatle]] [[sr:Википедија:Шаблони/Кориснички простор/КорисничкаКутија]] [[fi:Wikipedia:Wikiprojekti Käyttäjälaatikot]] gfn74vblc6rcq22fy3jow5bgg85azr4 Template:Binvinutu 10 31882 759023 758992 2024-11-26T15:23:59Z GiovanniPen 22308 759023 wikitext text/x-wiki {| class="boilerplate" id="pd" style="width:80%; margin: 0 auto; border:2px solid #FFD595; padding:5px; background-color: #FFF0D9;" cellpadding="4" cellspacing="4" |colspan="2"| |- |Binvinut{{GENDER:{{PAGENAME}}|u|a|u/a}} ntâ Wikipedia scrivuta n sicilianu '''{{#titleparts:{{BASEPAGENAME}}|1}}'''! La [[lingua siciliana]] veni parrata ntô munnu di ammeri 10 miliuna di pirsuni sparsi pi mitati 'n [[Sicilia]], e l'àutra mitati 'n [[Calàbbria]], ntô [[Salentu (tirritoriu)|Salentu]] e ntô [[Cilentu]] e dî cumunitati di l'emigrati siciliani. Macari nun lu sai, ntonzi t'avemu a diri ca chiddu ca nuàutri siciliani chiamamu cumunimenti "U dialettu" (cu lu talianu comu lingua di rifirimentu), è na lingua vera e arricanusciuta di vari urganizzazzioni ntirnazziunali: *l'[[Unioni Europea]] nta la sò [[European Charter for Regional or Minority Languages|Carta eurupea dî lingui riggiunali o minuritari]] *l'[[UNESCO]] (zoè li [[Nazzioni Uniti]]) nta lu sò [[Red Book of Endangered Languages|Libbru Russu dî lingui n pirìculu]] *l'[[International Organization for Standardization|Urganizzazzioni Ntirnazziunali pi li Standardizzazzioni]] (ISO): "ISO 639-2 scn" e "ISO 639-3 scn" (còdici linguìstici dû [[lingua siciliana|sicilianu]]) *lu [[SIL International]] attraversu l'[[Ethnologue]]. È na viritati scintìfica: lu sicilianu è na lingua comu qual'egghiè àutra lingua: lu francisi, lu catalanu, lu talianu, lu corsu, ecc. Nuàutri siciliani avemu a canciari lu nostru modu di vìdiri la nostra cultura e la nostra lingua. Lu sicilianu è na lingua eurupea assai antica comu l'addimustra lu testu n lingua siciliana "[[Pir meu cori alligrari]]" ca fu scrivutu di [[Stèfanu Protunutaru]] (nu pueta dâ [[Scola siciliana]]) ntra lu [[1230]] e lu [[1250]], zoè quannu lu sicilianu era la lingua ufficiali dâ Sicilia. Siddu voi cuntribbuiri ti cunzigghiamu di taliari lu nostru [[Wikipedia:Cumpenniu Stilìsticu|Cumpenniu stilìsticu]] e la nostra [[Wikipedia:Grammàtica|Grammàtica]]. Bonu travagghiu e bon'arricriata. Salutamu! :-) |}<noinclude> ==Usu== * <nowiki>{{subst:Binvinutu}} --~~~~</nowiki> == Template currelati == * {{tl|BinvinutuIP}} [[Catigurìa:Template]] </noinclude> dxrlpa2zktrsq1cemqdfjwrm0al82nl Elettrumagnatìsimu 0 36642 759015 705366 2024-11-26T14:42:56Z GianAntonucci 46609 GianAntonucci spustau la pàggina [[Elettrumagnetismu]] nti [[Elettrumagnatìsimu]]: Nomu sbagghiatu 705366 wikitext text/x-wiki {{VariantiCalabbria|artìculu è scrivutu 'n sicilianu standard, si stai circannu l'artìculu scrivutu 'n calabbrisi di Catanzaru (CZ)| [[Elettrumagnetismu (artìculu 'n calabbrisi)]]}} L' '''elettrumagnetismu''' è la parti dâ fìsica chi studia lu campu ilettrumagneticu. {| style="width:100%; " | align="center" | {| class="wikitable" ! style="background: #C0FFD0;" | Magnetustatica ! style="background: #C0FFD0;" | Elettrustatica ! style="background: #C0FFD0;" | Elettrumagnetismu |- | <math> \oint {{\vec {B}} \;{d{\vec {s}}} }= \; \mu_0 I_{\operatorname{conc}} </math> || <math> \oint {{\vec {E}} \;{d{\vec {s}}} }= \; 0 </math> || <math> \oint {\mathbf{\nabla} \cdot \vec {E}} \; {\hat{U_n}} \;{d{Area}} = {\frac {q_{int}}{\varepsilon_0}} </math> |- | <math> \oint {\mathbf{\nabla} \cdot \vec {B_0}} \; {\hat{U_n}} \;{d{Area}} = 0 </math> || <math> \oint {\mathbf{\nabla} \cdot \vec {E}} \; {\hat{U_n}} \;{d{Area}} = {\frac {q_{int}}{\varepsilon_0}} </math> || <math> \oint {\mathbf{\nabla} \cdot \vec {B_0}} \; {\hat{U_n}} \;{d{Area}} = 0 </math> |} |} '''[L'atri dui hormuli vannu cangiati!!]''' === Relaziuna tra campu elettricu e campu magneticu === Una d'e leggi cchi stannu a la basa dell'elettrumagnetismu esta 'a '''legge de Faraday-Neumann-Lenz''': :<math> \nabla \; \times \; {\vec E} \; = {\frac {-d \; \Phi_B} {d \; t}} </math> ; pp'a prima vota hurunu misi in relaziuna campu elettricu e campu magneticu. === Esperimentu 'e Michael Faraday === Tuttu ava iniziu 'e 'na esperienza de [[Faraday]] cchi s'accorgiu ca nu circuitu (dittu '''primariu'''), percorsu de 'na correnta variabbile 'nto u tempu e custituitu de 'na resistenza e de 'na batteria, esta capacia ma trasmetta 'na correnta ditta '''correnta indotta''' 'ntra 'natru circuitu (dittu '''secundariu''') collegatu sulu a 'nu amperometru. :<math> \Phi_{(B)\; 1\to2} = \; M \; I_{ind} </math> duva M esta 'a '''costanta de induziuna elettrumagnetica''' cchi ava comu unità 'e misura ['''Wb/A'''] = ['''H'''], e cchi dipenda d'a horma (infatti 'u campu magnaticu cangia cc'a horma), d'a dimensiuna, e d'a dispusiziuna d'a superficia 'ntro u spaziu (infatti u flussu d'o campu magneticu carculatu comu: :<math> \Phi_{(B)} = \; {\vec{B}} \; S_{\perp} = \; {\vec{B}} \; S \; \sin {(\theta)} </math> * ppe <math> S \; // \; B \; \longrightarrow \; \Phi_{(B)} = 0 </math> ; * ppe <math> S \; \perp \; B \; \longrightarrow \; \Phi_{(B)} </math> esta massimu; * ppe <math> S \; \underline{\mbox{/}} \; B \; \longrightarrow \; \Phi_{(B)} </math> dipenda dall'angulu). === Contribbutu 'e Franz Ernst Neumann === === Intuiziuna 'e Heinrich Friedrich Emil Lenz === === Vuci currelati === * [[Campu elettricu]]; * [[Campu magneticu]]. * [[Elettrodinàmica]] {{Fìsica}} p9a1wj9jt5cfsg30wrqjng9ajr4yrgh 759020 759015 2024-11-26T14:51:15Z GiovanniPen 22308 759020 wikitext text/x-wiki L{{'}}'''elettrumagnetismu''' è la parti dâ fìsica chi studia lu campu ilettrumagneticu. {| style="width:100%; " | align="center" | {| class="wikitable" ! style="background: #C0FFD0;" | Magnetustatica ! style="background: #C0FFD0;" | Elettrustatica ! style="background: #C0FFD0;" | Elettrumagnetismu |- | <math> \oint {{\vec {B}} \;{d{\vec {s}}} }= \; \mu_0 I_{\operatorname{conc}} </math> || <math> \oint {{\vec {E}} \;{d{\vec {s}}} }= \; 0 </math> || <math> \oint {\mathbf{\nabla} \cdot \vec {E}} \; {\hat{U_n}} \;{d{Area}} = {\frac {q_{int}}{\varepsilon_0}} </math> |- | <math> \oint {\mathbf{\nabla} \cdot \vec {B_0}} \; {\hat{U_n}} \;{d{Area}} = 0 </math> || <math> \oint {\mathbf{\nabla} \cdot \vec {E}} \; {\hat{U_n}} \;{d{Area}} = {\frac {q_{int}}{\varepsilon_0}} </math> || <math> \oint {\mathbf{\nabla} \cdot \vec {B_0}} \; {\hat{U_n}} \;{d{Area}} = 0 </math> |} |} '''[L'atri dui hormuli vannu cangiati!!]''' === Relaziuna tra campu elettricu e campu magneticu === Una d'e leggi cchi stannu a la basa dell'elettrumagnetismu esta 'a '''legge de Faraday-Neumann-Lenz''': :<math> \nabla \; \times \; {\vec E} \; = {\frac {-d \; \Phi_B} {d \; t}} </math> ; pp'a prima vota hurunu misi in relaziuna campu elettricu e campu magneticu. === Esperimentu 'e Michael Faraday === Tuttu ava iniziu 'e 'na esperienza de [[Faraday]] cchi s'accorgiu ca nu circuitu (dittu '''primariu'''), percorsu de 'na correnta variabbile 'nto u tempu e custituitu de 'na resistenza e de 'na batteria, esta capacia ma trasmetta 'na correnta ditta '''correnta indotta''' 'ntra 'natru circuitu (dittu '''secundariu''') collegatu sulu a 'nu amperometru. :<math> \Phi_{(B)\; 1\to2} = \; M \; I_{ind} </math> duva M esta 'a '''costanta de induziuna elettrumagnetica''' cchi ava comu unità 'e misura ['''Wb/A'''] = ['''H'''], e cchi dipenda d'a horma (infatti 'u campu magnaticu cangia cc'a horma), d'a dimensiuna, e d'a dispusiziuna d'a superficia 'ntro u spaziu (infatti u flussu d'o campu magneticu carculatu comu: :<math> \Phi_{(B)} = \; {\vec{B}} \; S_{\perp} = \; {\vec{B}} \; S \; \sin {(\theta)} </math> * ppe <math> S \; // \; B \; \longrightarrow \; \Phi_{(B)} = 0 </math> ; * ppe <math> S \; \perp \; B \; \longrightarrow \; \Phi_{(B)} </math> esta massimu; * ppe <math> S \; \underline{\mbox{/}} \; B \; \longrightarrow \; \Phi_{(B)} </math> dipenda dall'angulu). === Contribbutu 'e Franz Ernst Neumann === === Intuiziuna 'e Heinrich Friedrich Emil Lenz === ==Talìa puru== * [[Campu elettricu]] * [[Campu magneticu]] * [[Elettrodinàmica]] {{Fìsica}} f8s7z4laeogh2i8jn1haoyx7i8iha7x 759021 759020 2024-11-26T14:52:31Z GiovanniPen 22308 759021 wikitext text/x-wiki L{{'}}'''elettrumagnetismu''' è la parti dâ fìsica chi studia lu campu ilettrumagneticu. {| style="width:100%; " | align="center" | {| class="wikitable" ! style="background: #C0FFD0;" | Magnetustatica ! style="background: #C0FFD0;" | Elettrustatica ! style="background: #C0FFD0;" | Elettrumagnetismu |- | <math> \oint {{\vec {B}} \;{d{\vec {s}}} }= \; \mu_0 I_{\operatorname{conc}} </math> || <math> \oint {{\vec {E}} \;{d{\vec {s}}} }= \; 0 </math> || <math> \oint {\mathbf{\nabla} \cdot \vec {E}} \; {\hat{U_n}} \;{d{Area}} = {\frac {q_{int}}{\varepsilon_0}} </math> |- | <math> \oint {\mathbf{\nabla} \cdot \vec {B_0}} \; {\hat{U_n}} \;{d{Area}} = 0 </math> || <math> \oint {\mathbf{\nabla} \cdot \vec {E}} \; {\hat{U_n}} \;{d{Area}} = {\frac {q_{int}}{\varepsilon_0}} </math> || <math> \oint {\mathbf{\nabla} \cdot \vec {B_0}} \; {\hat{U_n}} \;{d{Area}} = 0 </math> |} |} '''[L'atri dui hormuli vannu cangiati!!]''' === Relaziuna tra campu elettricu e campu magneticu === Una d'e leggi cchi stannu a la basa dell'elettrumagnetismu esta 'a '''legge de Faraday-Neumann-Lenz''': :<math> \nabla \; \times \; {\vec E} \; = {\frac {-d \; \Phi_B} {d \; t}} </math> ; pp'a prima vota hurunu misi in relaziuna campu elettricu e campu magneticu. === Esperimentu 'e Michael Faraday === Tuttu ava iniziu 'e 'na esperienza de [[Faraday]] cchi s'accorgiu ca nu circuitu (dittu '''primariu'''), percorsu de 'na correnta variabbile 'nto u tempu e custituitu de 'na resistenza e de 'na batteria, esta capacia ma trasmetta 'na correnta ditta '''correnta indotta''' 'ntra 'natru circuitu (dittu '''secundariu''') collegatu sulu a 'nu amperometru. :<math> \Phi_{(B)\; 1\to2} = \; M \; I_{ind} </math> duva M esta 'a '''costanta de induziuna elettrumagnetica''' cchi ava comu unità 'e misura ['''Wb/A'''] = ['''H'''], e cchi dipenda d'a horma (infatti 'u campu magnaticu cangia cc'a horma), d'a dimensiuna, e d'a dispusiziuna d'a superficia 'ntro u spaziu (infatti u flussu d'o campu magneticu carculatu comu: :<math> \Phi_{(B)} = \; {\vec{B}} \; S_{\perp} = \; {\vec{B}} \; S \; \sin {(\theta)} </math> * ppe <math> S \; // \; B \; \longrightarrow \; \Phi_{(B)} = 0 </math> ; * ppe <math> S \; \perp \; B \; \longrightarrow \; \Phi_{(B)} </math> esta massimu; * ppe <math> S \; \underline{\mbox{/}} \; B \; \longrightarrow \; \Phi_{(B)} </math> dipenda dall'angulu). === Contribbutu 'e Franz Ernst Neumann === Quandu u campu magneticu vena 'nduciutu 'nto u secundu circuitu, 'a '''horza de Lorentz''' causa 'nu squilibbriu 'e carichi e l'elettruni si moticanu lungu u circuitu; si horma daccussi 'na horza elettrumotrice, quantificata 'e Neumann, cchi s'oppona 'a la horza 'e Lorentz hin'a quandu u flussu elettrumagneticu 'nduciutu varia 'nto u tempu. :<math> f.e.m. = - \frac {\mathrm{d} \Phi_{B}}{\mathrm{d}t} \qquad I_{ind} = \frac {|f.e.m.|} {R} </math> === Intuiziuna 'e Heinrich Friedrich Emil Lenz === Partendu dall'idea ca nu circuitu 'on esta 'n gradu ma distingua i cuntributi d'a correnta 'nduciuta (cchi si summa vetturialmenta a lu hlussu esternu) ma cchi risenta sulu d'o hlussu totala cchi attraversa 'a superficia, e cunsiderandu ca 'a correnta 'nduciuta po rinforzara o 'ndebbolira u hlussu esternu secundu si i dui campi megnetici sunnu cc'u stessu versu oppuru a lu contrariu, e tenendu presenta ca si u campu 'nduciutu hussera ccu u stessu versu d'o campu esternu 'n modu ma l'accentua all'infinitu s'avera energia elettrica gratis violandu u '''principiu 'e conservaziona dell'energia'''; si giungia 'a la cunclusiuna d'o hisicu H.F.E. Lenz pp'o quala u versu d'a correnta 'nduciuta esta tala ma s'oppona 'a la variaziuna d'o hlussu ca 'a genera. Pp'e chissi motivi 'ntra 'a hormula cchi esta 'a la basa dell'elettrumagnetismu si minta u signu menu. === Correnti 'e Foucault === {{...}} ==Talìa puru== * [[Campu elettricu]] * [[Campu magneticu]] * [[Elettrodinàmica]] {{Fìsica}} 283u8340yul61ry3v6ipas52sv5tvrs Prugrammazzioni vutata a l'uggetti 0 38287 759004 758984 2024-11-26T13:54:30Z GianAntonucci 46609 759004 wikitext text/x-wiki {{DOS}} Ntâ [[nfurmàtica]], a '''prugrammazzioni vutata a l'uggetti''' ('''PVU''', o '''OOP''' 'n [[ingrisi]], ''Object-Oriented Programming''), o macari '''prugrammazzioni a uggetti''', è na manera di scrìviri prugrammi nfurmàtici (zuè un [[paradigma di prugrammazzioni]]) pi mezzu di uggetti ca pàrranu unu cu n'autru pi scanciàrisi dati e pi cancialli comu voli l'utenti. A prugrammazzioni vutata a l'uggetti è assai canusciuta picchì è addisignata pi a scrìviri còdici mudulari, zuè còdici chi si ponnu turnari a usari fàcili nta autri parti dû stissu pruggettu o di l'autri utenti. Nta sta manera, a prugrammazzioni vutata a l'uggetti ajuta u sbiluppaturi a manijari prugrammi assai granni e traficusi. == Storia == U primu linguaggiu di prugrammazzioni vutata a l'uggetti fu [[Simula]] (1967). N'autru linguaggiu mpurtanti chi usava stu mudeḍḍu di prugrammazzioni era [[Smalltalk]] (1980), unni un prugramma è fattu di nu nzemi di uggetti chi parràvanu unu cu n'autru mannànnusi missaggi. Di l'anni '90, [[Java (linguaggiu di prugrammazzioni)|Java]] addivintau unu ntra i linguaggi di prugrammazzioni vutata a l'uggetti chi appi cchiù assai successu. Oji cci sunnu assai linguaggi di prugrammazzioni chi suppòrtanu a prugrammazzioni vutata a l'uggetti, comu: [[Python]], Java, [[C++]], [[JavaScript]], [[C# (linguaggiu di prugrammazzioni)|C#]], [[Ruby]], [[PHP]], [[TypeScript]], [[Kotlin]] e autri. == Carattarìstichi == U cuncettu principali d'arrè â prugrammazzioni vutata a l'uggetti è ca tuttu è n'uggettu. Furmali, n'uggettu è na spicìfica istanza di na [[Classi (nfurmàtica)|classi]]. L'uggetti tèninu i dati e i pruciduri chi travàgghianu cu ssi dati: * I dati ponnu èssiri variàbbili e/o custanti (nùmmari, listi, ecc.). Ntâ prugrammazzioni vutata a l'uggetti si chiàmanu [[Attribbutu (nfurmàtica)|attribbuti]], speci quannu sunnu dintra a n'uggettu. * I pruciduri sunnu na seri di istruzzioni chi dìcinu ô computer chi fari e comu (pigghiari i dati misi di l'utenti, fari i càrculi, canciari i dati, dàrici u risurtatu a l'utenti, ecc.). Ntâ prugrammazzioni vutata a l'uggetti si chiàmanu [[Mètudu (nfurmàtica)|mètudi]]. Nzèmmula, i mètudi di na classi fannu a so ntirfacci. Sulu i cumanni difinuti dâ ntirfacci ponnu èssiri chiamati di fora, e sulu pi mezzu dâ ntirfacci si ponnu lèggiri e canciari i dati dintra a n'uggettu. A carattarìstica di spàrtiri l'usu di n'uggettu e a canuscenza dî minutagghi di comu funziona si chiama ncapsulazzioni. A ncapsulazzioni è unu dî tri cuncetti chiavi dâ prugrammazzioni vutata a l'uggetti. L'autri dui sunnu u [[polimurfìsimu]] e a [[riditarità]]. U polimurfìsimu pirmetti a uggetti diversi di fari a stissa cosa nta maneri diversi. A riditarità è l'abbilità di criari na classi partennu di n'autra classi cchiù ginirali, ma canciànnuci i mètudi. == Esempiu == L'esempiu cca sutta fa vìdiri tutti i carattirìstichi chi cuntammu nzinu a ora. Criamu na classi <code>Sicilian</code> chi àvi n'attribbutu <code>name</code> (pû nomu dû cristianu) e un mètudu <code>introduce</code> (pû fari prisintari) chi cunteni un cumannu chi usa l'attribbutu <code>name</code>. U còdici è scrivutu 'n Python. <syntaxhighlight lang="python"> class Sicilian: def __init__(self, name): self.name = name def introduce(self): print(f"Sugnu {self.name}.") class Palermitan(Sicilian): def introduce(self): print(f"Sugnu {self.name}. Salutamu!") class Catanese(Sicilian): def introduce(self): print(f"Sugnu {self.name}. Sabbinidica!") vicenzu = Palermitan("Vicenzu") sarbaturi = Catanese("Sarbaturi") vicenzu.introduce() # Sugnu Vicenzu. Salutamu! sarbaturi.introduce() # Sugnu Sarbaturi. Sabbinidica! </syntaxhighlight> == Autri paradigmi == A prugrammazzioni vutata a l'uggetti è ùtili assai quannu un prugramma si po spàrtiri nta cchiù assai parti, chi pàrranu fàcili unu cu n'autru, e quannu l'arguritmi sunnu agghiummarati ê dati chi ùsanu. Nta l'autri casi, è capaci ca autri maneri di scrìviri prugrammi nfurmàtici sunnu cchiù megghiu. Pi diri, a [[prugrammazzioni vutata a l'aspetti]] ([[AspectJ]], [[AspectC11]], ecc.) funziona bonu pi manijari l'azzioni chi pìgghianu assai uggetti diversi nzèmmula, comu u munituraggiu (''logging''), e a [[prugrammazzioni ginèrica]] (C++, [[D (linguaggiu di prugrammazzioni)|D]], [[Eiffel (linguaggiu di prugrammazzioni)|Eiffel]], ecc.) lassa criari arguritmi chi funziònanu cu tipi di dati slijati. Comu è-è, a majurìa dî [[Linguaggiu di prugrammazzioni|linguaggi di prugrammazzioni]] sunnu n'ammiscu di paradigmi diversi. P'esempiu, Python cunzenti di scrìviri prugrammi usannu sia a prugrammazzioni vutata a l'uggetti e sia chiḍḍa [[Prugrammazzioni prucidurali|prucidurali]]. == Lijami di fora == * {{cite web |url=https://www.treccani.it/enciclopedia/programmazione-a-oggetti_(Enciclopedia-della-Matematica)/ |title=Programmazione a oggetti |publisher=Treccani |language=it }} * {{cite web |url=https://www.treccani.it/enciclopedia/linguaggio-di-programmazione/ |title=Linguaggio di programmazione| publisher=Treccani |language=it }} * {{cite web |url=https://www.britannica.com/technology/object-oriented-programming/ |title=Object-oriented programming |publisher=Encyclopaedia Britannica |language=en }} [[Catigurìa:Nfurmàtica]] 3d8pc3crlyaqewjdess4doss81ob9yz 759005 759004 2024-11-26T14:01:06Z GianAntonucci 46609 759005 wikitext text/x-wiki {{DOS}} Ntâ [[nfurmàtica]], a '''prugrammazzioni vutata a l'uggetti''' ('''PVU''', o '''OOP''' 'n [[ingrisi]], ''Object-Oriented Programming''), o macari '''prugrammazzioni a uggetti''', è na manera di scrìviri prugrammi nfurmàtici (zuè un [[paradigma di prugrammazzioni]]) pi mezzu di uggetti ca pàrranu unu cu n'autru pi scanciàrisi dati e pi cancialli comu voli l'utenti. A prugrammazzioni vutata a l'uggetti è assai canusciuta picchì è addisignata pi a scrìviri còdici mudulari, zuè còdici chi si ponnu turnari a usari fàcili nta autri parti dû stissu pruggettu o di l'autri utenti. Nta sta manera, a prugrammazzioni vutata a l'uggetti ajuta u sbiluppaturi a manijari prugrammi assai granni e traficusi. == Storia == U primu linguaggiu di prugrammazzioni vutata a l'uggetti fu [[Simula]] (1967). N'autru linguaggiu mpurtanti chi usava stu mudeḍḍu di prugrammazzioni era [[Smalltalk]] (1980), unni un prugramma è fattu di nu nzemi di uggetti chi parràvanu unu cu n'autru mannànnusi missaggi. Di l'anni '90, [[Java (linguaggiu di prugrammazzioni)|Java]] addivintau unu ntra i linguaggi di prugrammazzioni vutata a l'uggetti chi appi cchiù assai successu. Oji cci sunnu assai linguaggi di prugrammazzioni chi suppòrtanu a prugrammazzioni vutata a l'uggetti, comu: [[Python]], Java, [[C++]], [[JavaScript]], [[C# (linguaggiu di prugrammazzioni)|C#]], [[Ruby]], [[PHP]], [[TypeScript]], [[Kotlin]] e autri. == Carattarìstichi == U cuncettu principali d'arrè â prugrammazzioni vutata a l'uggetti è ca tuttu è n'uggettu. Furmali, n'uggettu è na spicìfica istanza di na [[Classi (nfurmàtica)|classi]]. L'uggetti tèninu i dati e i pruciduri chi travàgghianu cu ssi dati: * I dati ponnu èssiri variàbbili e/o custanti (nùmmari, listi, ecc.). Ntâ prugrammazzioni vutata a l'uggetti si chiàmanu [[Attribbutu (nfurmàtica)|attribbuti]], speci quannu sunnu dintra a n'uggettu. * I pruciduri sunnu na seri di istruzzioni chi dìcinu ô computer chi fari e comu (pigghiari i dati misi di l'utenti, fari i càrculi, canciari i dati, dàrici u risurtatu a l'utenti, ecc.). Ntâ prugrammazzioni vutata a l'uggetti si chiàmanu [[Mètudu (nfurmàtica)|mètudi]]. Nzèmmula, i mètudi di na classi fannu a so ntirfacci. Sulu i cumanni difinuti dâ ntirfacci ponnu èssiri chiamati di fora, e sulu pi mezzu dâ ntirfacci si ponnu lèggiri e canciari i dati dintra a n'uggettu. A carattarìstica di spàrtiri l'usu di n'uggettu e a canuscenza dî minutagghi di comu funziona si chiama ncapsulazzioni. A ncapsulazzioni è unu dî tri cuncetti chiavi dâ prugrammazzioni vutata a l'uggetti. L'autri dui sunnu u [[polimurfìsimu]] e a [[riditarità]]. U polimurfìsimu pirmetti a uggetti diversi di fari a stissa cosa nta maneri diversi. A riditarità è l'abbilità di criari na classi partennu di n'autra classi cchiù ginirali, ma canciànnuci i mètudi. == Esempiu == L'esempiu cca sutta fa vìdiri tutti i carattirìstichi chi cuntammu nzinu a ora. Criamu na classi <code>Sicilian</code> chi àvi n'attribbutu <code>name</code> (pû nomu dû cristianu) e un mètudu <code>introduce</code> (pû fari prisintari) chi cunteni un cumannu chi usa l'attribbutu <code>name</code>. U còdici è scrivutu 'n Python. <syntaxhighlight lang="python"> class Sicilian: def __init__(self, name): self.name = name def introduce(self): print(f"Sugnu {self.name}.") class Palermitan(Sicilian): def introduce(self): print(f"Sugnu {self.name}. Salutamu!") class Catanese(Sicilian): def introduce(self): print(f"Sugnu {self.name}. Sabbinidica!") vicenzu = Palermitan("Vicenzu") sarbaturi = Catanese("Sarbaturi") vicenzu.introduce() # Sugnu Vicenzu. Salutamu! sarbaturi.introduce() # Sugnu Sarbaturi. Sabbinidica! </syntaxhighlight> == Autri paradigmi == A prugrammazzioni vutata a l'uggetti è ùtili assai quannu un prugramma si po spàrtiri nta cchiù assai parti, chi pàrranu fàcili unu cu n'autru, e quannu l'arguritmi sunnu agghiummarati ê dati chi ùsanu. Nta l'autri casi, è capaci ca autri maneri di scrìviri prugrammi nfurmàtici sunnu cchiù megghiu. Pi diri, a [[prugrammazzioni vutata a l'aspetti]] ([[AspectJ]], [[AspectC11]], ecc.) funziona bonu pi manijari ḍḍi azzioni chi pìgghianu tanti uggetti diversi tutti nzèmmula, comu u munituraggiu (''logging''), e a [[prugrammazzioni ginèrica]] (C++, [[D (linguaggiu di prugrammazzioni)|D]], [[Eiffel (linguaggiu di prugrammazzioni)|Eiffel]], ecc.) funziona bonu chî dati slijati. Comu è-è, a majurìa dî [[Linguaggiu di prugrammazzioni|linguaggi di prugrammazzioni]] sunnu n'ammiscu di paradigmi diversi. P'esempiu, Python cunzenti di scrìviri prugrammi usannu sia a prugrammazzioni vutata a l'uggetti e sia chiḍḍa [[Prugrammazzioni prucidurali|prucidurali]]. == Lijami di fora == * {{cite web | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/programmazione-a-oggetti_(Enciclopedia-della-Matematica)/ | title=Programmazione a oggetti | publisher=Treccani | language=it }} * {{cite web | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/linguaggio-di-programmazione/ | title=Linguaggio di programmazione| publisher=Treccani |language=it }} * {{cite web | url=https://www.britannica.com/technology/object-oriented-programming/ | title=Object-oriented programming | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }} [[Catigurìa:Nfurmàtica]] 48xsq065432yqkdkf5lqd51ng49m5uv Discussioni:Elettrumagnatìsimu 1 38443 759017 637696 2024-11-26T14:42:56Z GianAntonucci 46609 GianAntonucci spustau la pàggina [[Discussioni:Elettrumagnetismu]] nti [[Discussioni:Elettrumagnatìsimu]]: Nomu sbagghiatu 637696 wikitext text/x-wiki Dove è finito l'articolo scritto in dialetto catanzarese? == St'articulu si poti migliurari == L'articulu currispundenti in lincua angrisi mi pari scrittu cchiu sèmprici di chissu scrittu 'n sicilianu.<br> No, nun u sacciu unni finìu chiddu srittu 'nta parrata i Catanzaru.<br> Sicunnu mia si ci avissiru a luàri tutti sti formuli matimatichi ca fanu cunfunniri.<br> Ppi piaciri nutati comu chiddu in lincua ancrisi un navi formuli matimatichi quasi ppi nènti.<br> Salutamu.<br> [[Utenti:Maurice Carbonaro|Maurice Carbonaro]] ([[User talk:Maurice Carbonaro|msg]]) 09:35, 10 Dic 2012 (CET) ::Ciau Maurice. Raggiuni, ci hai! Nun lu sacciu cu scrissi st'articulu. Taliannu la crunuluggìa mi pari essenziarmenti na somma di cuntribbuti anonimi, armenu pi chiddu ca cuncerni tutti sti formuli. Ci l'hai tanticchia di tempu pi puluzziàrlu ? --[[User:Gmelfi|Peppi]] 10:00, 10 Dic 2012 (CET) :::Vasamu i manu [[User:Gmelfi|Peppi]], allura ju ricissi ri shkrivirilu attonna st'articulu pigghiannu ppi fausa riga chiddu scrittu in lincua angrisi semprici [[simple:electromagnetism|electromagnetism]]... picchini chissu mi pari n'insurtu â cumprinzioni rei siciliani... si vossia ca siti 'n prufissuri i matimatica eni d'accordu ccu mmia... avissimu a fari quarchicosa nun criri? [[Utenti:Maurice Carbonaro|Maurice Carbonaro]] ([[User talk:Maurice Carbonaro|msg]]) 12:49, 28 Dic 2012 (CET) 5l1t8j0sjxm8y5804scrid9egdu5zvu Template:BinvinutuIP 10 39958 759024 757332 2024-11-26T15:24:01Z GiovanniPen 22308 759024 wikitext text/x-wiki {| class="boilerplate" id="pd" style="width:80%; margin: 0 auto; border:2px solid #0050D0; padding:5px; background-color: #00FFFF;" cellpadding="4" cellspacing="4" |colspan="2"| |- |[[Wikipedia:Bimminuti|Binvinutu]] ntâ Wikipedia scrivuta n sicilianu! La [[lingua siciliana]] veni parrata ntô munnu di quarchi 10 miliuna di pirsuni sparsi pi mità 'n [[Sicilia]], e l'àutra mità 'n Calàbbria, nnô Salentu e nnâ pruvincia di Salernu e dî cumunità di l'emigrati siciliani. Forsi nun lu sai, allura t'avemu a diri ca chiddu ca nuiàutri siciliani chiamamu cumunimenti "U dialettu" (cu lu talianu comu lingua di rifirimentu), è na lingua vera e arricanusciuta di vari urganizzazzioni ntirnazziunali: *l'[[Unioni Europea]] nta la sò [[European Charter for Regional or Minority Languages|Carta eurupea dî lingui riggiunali o minuritari]] *l'[[UNESCO]] (zoè li [[Nazzioni Uniti]]) nta lu sò [[Red Book of Endangered Languages|Libbru Russu dî lingui n pirìculu]] *l'[[International Organization for Standardization|Urganizzazzioni Ntirnazziunali pi li Standardizzazzioni]] (ISO): "ISO 639-2 scn" e "ISO 639-3 scn" (còdici linguìstici dû [[lingua siciliana|sicilianu]]) *lu [[SIL International]] attraversu l'[[Ethnologue]]. È na viritati scintìfica: lu sicilianu è na lingua comu qual'egghiè àutra lingua: lu francisi, lu catalanu, lu talianu, lu corsu, ecc. Nuàutri siciliani avemu a canciari lu nostru modu di vìdiri la nostra cultura e la nostra lingua. Lu sicilianu è na lingua eurupea assai antica comu l'addimustra lu testu n lingua siciliana "[[Pir meu cori alligrari]]" ca fu scrivutu di [[Stèfanu Protunutaru]] (un pueta dâ [[Scola siciliana]]) ntra lu [[1230]] e lu [[1250]], zoè quannu lu sicilianu era la lingua ufficiali dâ Sicilia. Lu nostru nvitu è quinni chiddu di '''[[Spiciali:Tràsi|arriggistràriti]]''', siddu voi cuntribbuiri ccu pacienza e sulidarità nti stu pruggettu.<br> N chissu casu, ti cunzigghiamu di taliari lu nostru [[Wikipedia:Cumpenniu Stilìsticu|Cumpenniu stilìsticu]] e la nostra [[Wikipedia:Grammàtica|Grammàtica]]. Grazzi e bona pirmanenza nni [[scn.wiki]]! |} <noinclude> ==Usu== * <nowiki>{{subst:BinvinutuIP}} --~~~~</nowiki> == Template currelati == * {{tl|Binvinutu}} [[Catigurìa:Template]] </noinclude> nqqckub1862g6l4gbvijt6cbny6s8lh 759025 759024 2024-11-26T15:24:46Z GiovanniPen 22308 759025 wikitext text/x-wiki {| class="boilerplate" id="pd" style="width:80%; margin: 0 auto; border:2px solid #0050D0; padding:5px; background-color: #00FFFF;" cellpadding="4" cellspacing="4" |colspan="2"| |- |[[Wikipedia:Bimminuti|Binvinutu]] ntâ Wikipedia scrivuta n sicilianu! La [[lingua siciliana]] veni parrata ntô munnu di quarchi 10 miliuna di pirsuni sparsi pi mità 'n [[Sicilia]], e l'àutra mità 'n Calàbbria, nnô Salentu e nnâ pruvincia di Salernu e dî cumunità di l'emigrati siciliani. Forsi nun lu sai, allura t'avemu a diri ca chiddu ca nuiàutri siciliani chiamamu cumunimenti "U dialettu" (cu lu talianu comu lingua di rifirimentu), è na lingua vera e arricanusciuta di vari urganizzazzioni ntirnazziunali: *l'[[Unioni Europea]] nta la sò [[European Charter for Regional or Minority Languages|Carta eurupea dî lingui riggiunali o minuritari]] *l'[[UNESCO]] (zoè li [[Nazzioni Uniti]]) nta lu sò [[Red Book of Endangered Languages|Libbru Russu dî lingui n pirìculu]] *l'[[International Organization for Standardization|Urganizzazzioni Ntirnazziunali pi li Standardizzazzioni]] (ISO): "ISO 639-2 scn" e "ISO 639-3 scn" (còdici linguìstici dû [[lingua siciliana|sicilianu]]) *lu [[SIL International]] attraversu l'[[Ethnologue]]. È na viritati scintìfica: lu sicilianu è na lingua comu qual'egghiè àutra lingua: lu francisi, lu catalanu, lu talianu, lu corsu, ecc. Nuàutri siciliani avemu a canciari lu nostru modu di vìdiri la nostra cultura e la nostra lingua. Lu sicilianu è na lingua eurupea assai antica comu l'addimustra lu testu n lingua siciliana "[[Pir meu cori alligrari]]" ca fu scrivutu di [[Stèfanu Protunutaru]] (un pueta dâ [[Scola siciliana]]) ntra lu [[1230]] e lu [[1250]], zoè quannu lu sicilianu era la lingua ufficiali dâ Sicilia. Lu nostru nvitu è quinni chiddu di '''[[Spiciali:Login|arriggistràriti]]''', siddu voi cuntribbuiri ccu pacienza e sulidarità nti stu pruggettu.<br> N chissu casu, ti cunzigghiamu di taliari lu nostru [[Wikipedia:Cumpenniu Stilìsticu|Cumpenniu stilìsticu]] e la nostra [[Wikipedia:Grammàtica|Grammàtica]]. Grazzi e bona pirmanenza nni [[scn.wiki]]! |} <noinclude> ==Usu== * <nowiki>{{subst:BinvinutuIP}} --~~~~</nowiki> == Template currelati == * {{tl|Binvinutu}} [[Catigurìa:Template]] </noinclude> 6koj883ab8xb6rmz4gacspfqk37o2gd Metatrone 0 47313 759032 738410 2024-11-26T23:46:52Z GiovanniPen 22308 759032 wikitext text/x-wiki '''Metatrone''' è nu gruppu sicilianu canusciutu pî sò cumpusizzioni [[Rock prugrissivu]], rock Cristianu, heavy metal, [[Christian metal|christian]]/[[Power metal|power]]/[[prog-metal]]. Li Metatrone accuminzaru la so' carrera musicali nnî 1997 a [[Catania]]. Ntô 2001 lu tastirista Davide Bruno addiventa [[Parrinu (omu di cresia)|parrinu]]. Ntô 2005 cu la King Records pubblicaru ''"The Powerful Hand"''. Ntô 2011 pubblicaru ''"Paradigma"'', cantatu n [[italianu]], [[latinu]], [[spagnolu]], [[ngrisi]]. == Formazzioni == * Jo Lombardo - vuci * Stefano Calvagno - [[Chitarra elettrica|chitarra]] e cori * Don Davide Bruno - tastieri e cori * Virgilio Regazzi - bassu * Tony Zappa - battiria, percussioni == Lijami di fora == * [https://web.archive.org/web/20111225111620/http://www.metatrone.org/ Vecchiu situ ufficiali] * [https://www.metatrone.net/ Situ ufficiali] * [http://www.youtube.com/user/MetatroneOfficial Canale YouTube] [[Catigurìa:Gruppi musicali]] 99sr916ddnhe6q171b66dwub1t85d8d Discussioni utenti:GiovanniPen 3 65158 759019 757759 2024-11-26T14:50:29Z GiovanniPen 22308 759019 wikitext text/x-wiki {{binvinutu|PAGENAME}}[[Utenti:Nemo bis|Nemo bis]] ([[User talk:Nemo bis|msg]]) 20:44, 7 aus 2024 (CEST) == Re: ‪COI Salvatore Farina == 'Mbare, tranquillo: il conflitto di interessi non so neppure che cosa sia. Ho iniziato a scrivere su WP quando tu avevi 2 anni e da allora ho sempre agito per puro spirito culturale. Però sono maledettamente occupato, per cui ho rimandato troppo l'inserimento doveroso delle tante fonti. Per cui cerco di rimediare ora. [[Utenti:Bronzino|Bronzino]] ([[User talk:Bronzino|msg]]) 18:15, 12 utt 2024 (CEST) == ntô e ntê == Ciao, su itwiki avevi scritto "nto, ntò, ntó e qualunque altro caso vanno sostituiti con ntô" io quei 3 li ho sostituiti e lo stesso per ntê ma ci sono altri casi? [[Utenti:ValterVB|ValterVB]] ([[User talk:ValterVB|msg]]) 12:29, 20 utt 2024 (CEST) :@[[Utenti:Dapal|Dapal]] tu che dici? [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 14:27, 20 utt 2024 (CEST) ::Cunfermu: nto, nte e nti sunnu sempri ntô, ntê e ntî. ::Pi l'autri: ::Nta e ntâ esìstinu tutti dui, ntu nun penzu ca esisti, picchì fussi ntô (e s'avissi a canciari cu ntô). [[Utenti:Dapal|dapal]]<sup>(''[[Discussioni utenti:Dapal|scrìvimi]]'' [[Spiciali:InviaEMail/Dapal|@]])</sup> 15:32, 20 utt 2024 (CEST) :::ok quindi per @[[Utenti:ValterVB|ValterVB]] (grazie sempre): :::oltre quello che hai fatto per nto e nte si può controllare nti (al solito) e sostituire eventuali ntu (che non dovrebbe esistere) con ntô. [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 15:34, 20 utt 2024 (CEST) == Nu salutu di bimminutu == Caru Giovanni, agghiu vistu ca nti sti ùrtimi jorna tu si attivu nti sta wikipedia. Sugnu cuntentu ca picciotti vulintirusi pigghiunu a cori stu progettu. Iu sugnu n'amministraturi e burocrati di stu progettu, e nta vita sugnu prufissuri all'Università di Neuchâtel, â Svizzira. Vitti ca ti dèsinu li diritti di amministraturi temporaneu, cu scadenza lu 29. Avemu bisognu di amministraturi cuscinziusi, ca tiènunu d'occhiu lu ''corpus'' d'articuli contra li vànnalismi. Se hai quistioni supra chiddu ca si pò fari on nun si pò fari, scrivimi ca t'arrispunnu, e ni putiemu discùrriri. [[User:Gmelfi|Peppi]] 11:14, 23 utt 2024 (CEST) ==Template annu == Vitti ca usi lu template "annu", ca mi pari fattu buonu. La sula cosa è ca avissi a cuminciari cu ''Lu'' nveci di ''U''. Lu puoi canciari pi piaciri ? Secunnu lu cumpenniu stilisticu, l'articulu "u" è usatu ntâ linga parrata, ma ntâ lingua scritta s'avissi a sura "lu", ca è cchiù letterariu. [[Utenti:Gmelfi]] == Rivisioni == Saluti, putissi rivìdiri [[Edgar de Wahl|stu artìculu]]? Lu me liveddu di sicilianu nun è assai àutu e vogghiu fari sicuru ca l'artìculu ca scrivu sunnu giusti prima di scrìviri n'àutru novu. --[[Utenti:Jon Gua|Jon Gua]] ([[User talk:Jon Gua|msg]]) 10:25, 25 utt 2024 (CEST) == Ntirventi nti scn.wikipedia== Pi favuri, nun fari canci di massa senza aviri fattu na discussioni e aviri avutu nu cunsensu supra la quistioni cu l'autri utenti di wikipedia. Appi a rimettiri annarrèri tutti li pàggini di austu. L'azzioni di fari canci di massa senza consensu è assai dannusa pi lu proggettu. E sparti di chistu nun arricanusci lu trfvagghiu di qualitati fattu nti l'urtimi vint'anni. Pi esseri chiaru, si l'amici dâ Ccademia vonu contribbuiri sunu binvinuti, ma l'ortografìa nun si cancia di maniera massiva supra li pâggini criati nzinu a ora, e senza nu cunsensu adequatu. Esistunu già nu cumpenniu stilisticu e reguli ortografichi assai precisi, e s'hannu a rispittari. Naturalmenti articuli scritti cu na varianti di l'ortografia accittata sunu accittati (s'havi a mettiri nu disclaimer nti stu sensu), ntâ misura n cui nun snaturanu lu progettu ntê sò integritati. [[Utenti:Gmelfi]] ([[User talk:Gmelfi|msg]] : Caru Giovanni. Ti vulìa scriviri a prupositu dâ qualitati ca avemu a tèniri nti sta wikipedia. Nzinu a ora, ni semu basati supra li documenta sritti n scilianu, e n particulari li vocabbulari n sicilianu ca sunu disponibbili su Google Libri. Avemu a tèniri nu liveddu di qualitati assai àutu pi stu pruggettu. E' funnamintali puru scriviri n sicilianu, puru ntê discussioni ntra nuautri. Ci sunu diversi cosi ca si ptutissiru discurriri supra li ntirventi ca hannu statu fatti ricintimenti. Per esempiu, la parola "mudeddu" in sicilianu nun l'haiu mai vista né scritta né orali. Tu usi sta parola di sta manera ? Hai nu documentu ? Ntâ lingua parrata si dici "modellu", e nun è nu neologgismu italianu! Se vai a taliari lu vocabbulariu di Pasqualino (ca havi cchiossai di 100 anni) (chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://books.googleusercontent.com/books/content?req=AKW5QaffEUJyww3-xhSrpvu5Ae8Q8i_iJwqcs5KqRNhvsT3nMxgGF7pLiudlP_-hgvFgyEgtByftSjMywsqL4EtmMA9tUbI_9PKnQ6NoxjdME6CyQmd9Hdp4egkfT96bqUU0S18QG2MriYEZ-nC6YHjCsEvZEPVQkRu7I0SAOI6fkATgMnB5Ow887ZtLIoaHbjovEkmdGQr2jOteSs7g-fK4bLdGaMTXhaDyu0OMcumkQ9GnADSE_f4_3XEtFpHI9G1Qn6scLEiGceihml1quzQ5B_yNZS_qHkzL_XH-dj_OVGfNQlslkso) c'è scrittu "modellu". perciò la regola ca s'havi sempri a scrivri la doppia ll cu la doppia dd nun è na regula ginirali, contrariamenti a chiddu ca si cridi. E nun s'hannu a nvintari paroli cu n'ortografia inesistenti, senno la qualitati ginirali s'abbassa. N'autra quistioni assai dubbia (secunnnu mia) è l'usu di la doppia dd cu lu puntu di sutta. Capisciu la ntinzioni di rènniri lu suonu particulari di la doppia dd n siclianu, ma secunnu mia è utopicu pinsari ca stu tipu di ortografia veni aduttata di tutti, pirchì è simpricimentu troppu cumpricatu. Na soluzioni raggiunevuli pir mia fussi chista: La doppia dd puntata si pò usari, ma nun si pò obbligari l'usu nti l'usu giniralizzatu ntâ scrittura siciliana. Sta soluzioni è usata n italianu, unni li paroli ntô vocabbulariu cuntenunu accenti gravi o acuti (quannu dannu nnicazzioni supra la prununcia), ma ntâ lingua scritta, currenti l'accenti sunu piazzati sulu pê paroli accintati all'urtima sillaba. [[User:Gmelfi|Peppi]] 11:23, 28 utt 2024 (CET) ::{{ping|gmelfi}} ::sono d'accordo con te e anch'io ritengo sia importante scrivere anche tra di noi nelle discussioni in siciliano (ma non mi sento particolarmente in grado e quindi anche per brevità scrivo in italiano) ::uso anche ad esempio l'interfaccia tradotta di firefox e telegram. ::le uniche cose che mi vengono da dire sono: le lingue evolvono (e tra queste anche il siciliano) difatti ci sono dei termini che non esistevano e che non sentirai mai dire "in giro"; le indicazioni sulla scrittura me le ha fornite {{ping|dapal}} seguendo il lavoro dei linguisti e della ''Cademia Siciliana'', quindi un documento seppur recente c'è. ::ps la tua firma sta volta ha funzionato correttamente. ::pps come detto altre voltre, imho le pagine personali non sono il posto migliore dove fare queste discussioni. [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 12:51, 28 utt 2024 (CET) {{#if: {{{1|}}}|<div style="border: 1px dashed gray; padding: 2px">{{{1}}}</div> |}}<span style="font-family: verdana, sans-serif; color: white; background: blue; font-weight: bold; border: 1px solid black; font-stretch: ultra-condensed">cb</span> ''La discussione prosegue nel '''[[Wikipedia:Circulu#Ntirventi_nti_scn.wikipedia]]'''''. <small>– Il [[Wikipedia:Cambusa|cambusiere]] --[[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 15:29, 28 utt 2024 (CET)</small> == Flag temporaniu di amministraturi == Come già t'haiu accennatu haiu rinnovatu lu flag d'amministraturi pi tri misi. Ricorda ca è nu flag temporaneu p'allestiri cose semplici. Pingu macari @[[Utenti:Gmelfi|Gmelfi]] ca lu prugettu lu canisci bonu essennu n'amministraturi di longa durata e che ti po' dariti na grossa manu si hai dubbi. T'addumannu di non essiri troppu di prescia ca cca i cosi si ponu fari cu calma. Ricorda ca eventuali abusi significano perdiri li diritti. [[Utenti:Melos|Melos]] ([[User talk:Melos|msg]]) 15:07, 29 utt 2024 (CET) == Rivisioni == Finìu di tradùciri l'artìculu supra [[Edgar de Wahl]]. Putissi rivìdirilu prima di accuminciari a junciri rifirimenti? Cridu ca è cchiù fàcili rivìdiri senza li mudelli di rifirimentu. [[Utenti:Jon Gua|Jon Gua]] ([[User talk:Jon Gua|msg]]) 12:01, 30 utt 2024 (CET) == Redirect == Hello. Redirect Discugrafia di Basshunter was correctly created, categorised and linked to Wikidata, so why did you remove it? [[Utenti:Eurohunter|Eurohunter]] ([[User talk:Eurohunter|msg]]) 09:06, 2 nuv 2024 (CET) :@[[Utenti:Eurohunter|Eurohunter]] empty unused redirect. i did maintenance for [[:Catigurìa:Redirect connessi a un elemento Wikidata]] [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 11:28, 2 nuv 2024 (CET) ::if its necessarily needed it can be re-created without any problem [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 11:30, 2 nuv 2024 (CET) ::: Everything was correct, so I think so. At least when I want to create an article there and move tables from main article, but I don't know yet when it will happen. [[Utenti:Eurohunter|Eurohunter]] ([[User talk:Eurohunter|msg]]) 12:44, 2 nuv 2024 (CET) ::::I think that you might as well do it only when the actual page is created, instead just for a (unused elsewhere) redirect [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 12:47, 2 nuv 2024 (CET) :::::{{ping|Eurohunter}} [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 12:47, 2 nuv 2024 (CET) : I know "produttore discografico" is used in Italian, but I noticed it was also used by Databox template for infoboxes, so I thought it's correct. Do you know how to write "produttore discografico" in Sicilian? [[Utenti:Eurohunter|Eurohunter]] ([[User talk:Eurohunter|msg]]) 20:18, 2 nuv 2024 (CET) ::we are rewriting all the infoboxes and other technical stuffs. it should be ''prudutturi discugràficu'' btw we don't have (yet) a voice for that. ty [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 20:49, 2 nuv 2024 (CET) == Re: file == salutamu, comu stati, wikicollega?? mmagginu di si.. bonu travagghiu!! [[Utenti:SurdusVII|<span style="color:#635147">'''''SurdusVII'''''</span>]] [[Discussioni utenti:SurdusVII|<span style="color:#635147">'''''(SMS)'''''</span>]] 11:14, 7 nuv 2024 (CET) :nu, grazzi a tia, wiki-mbare.. bonu travagghiu!! ^__^ [[Utenti:SurdusVII|<span style="color:#635147">'''''SurdusVII'''''</span>]] [[Discussioni utenti:SurdusVII|<span style="color:#635147">'''''(SMS)'''''</span>]] 15:55, 8 nuv 2024 (CET) enu6eelt1t7yk5lx5ruhe0exfwt79uw Utenti:GianAntonucci 2 65892 759026 759000 2024-11-26T15:41:43Z GianAntonucci 46609 759026 wikitext text/x-wiki {{Ortugrafìa dâ Cademia}} {{#babel:scn|it}} == Pàggini chi canciavi == * [[Càrculu spartutu]] * [[John Lawson (fìsicu)]] * [[Prugrammazzioni vutata a l'uggetti|PVU]] == Pàggini chi hê canciari == * [[Càrculu diffirinziali]] 8vq8t17hcgpkatymnxmf9cayt396aj9 759027 759026 2024-11-26T16:04:09Z GianAntonucci 46609 759027 wikitext text/x-wiki {{Ortugrafìa dâ Cademia}} {{#babel:scn|it}} == Pàggini chi canciavi == * [[Càrculu spartutu]] * [[John Lawson (fìsicu)]] * [[Prugrammazzioni vutata a l'uggetti|PVU]] == Pàggini chi hê canciari == * [[Càrculu diffirinziali]] * [[Dirivata]] 4ntmq6io1h8ltsok72ojwyb6yvvlped Càrculu spartutu 0 65950 759002 759001 2024-11-26T13:31:20Z GianAntonucci 46609 Misi na discurruta ncapu a spartutu vs dispinzatu vs cuncurrenti 759002 wikitext text/x-wiki {{DOS}} Ntâ [[nfurmàtica]], u càrculu spartutu è na furma di cumputazzioni unni si fannu tanti càrculi nzèmmula e tutti nta na vota (si dici macari "'n parallelu") usannu dui o cchiù assai prucissura (''core''). U càrculu spartutu è assai ùtili quannu un prubblema granni si rinesci a spàrtiri nta prubblemi cchiù nichi chi si ponnu risòrbiri spartuti. Cci sunnu diversi furmi di càrculu spartutu: * [[parallillìsimu a liveḍḍu di bit]], * [[parallillìsimu a liveḍḍu di istruzzioni]], * [[parallillìsimu a liveḍḍu di dati]], * [[parallillìsimu a liveḍḍu di thread]]. == Càrculu spartutu, dispinzatu e cuncurrenti == L'aggittivu ''spartutu'' s'usa macari pi signalijari na virsioni cchiù spicìfica di càrculu spartutu unni cc'è sulu una mimoria spartuta ntra tutti i prucissura. Sta spicìfica serbi pi nun cunfùnniri u càrculu spartutu ''strictu sensu'' cu chiḍḍu [[Càrculu dispinzatu|dispinzatu]]<ref>{{cite web |title=Distributed programming |url=https://www.britannica.com/technology/distributed-computing |publisher=Encyclopaedia Britannica |language=en }}</ref>, unni si fannu tanti càrculi 'n parallelu cu dui o cchiù assai prucissura e cu dui o cchiù assai mimori, e chiḍḍu [[Càrculu cuncurrenti|cuncurrenti]]<ref>{{cite web |title=Concurrent programming |url=https://www.britannica.com/technology/concurrent-programming |publisher=Encyclopaedia Britannica |language=en }}</ref>, unni si fannu tanti càrculi 'n parallelu cu un prucissuri sulu e cu na mimoria sula. == Bibbliugrafìa == * {{Citaziuni di testu |nomu=Almerico |cognomi=Murli |titulu=Lezioni di calcolo parallelo |annu=2006 |casa editrici=Liguori }} == Noti == <references/> == Lijami di fora == * {{cite web |title=Computer. Calcolo parallelo |url=https://www.treccani.it/enciclopedia/computer-calcolo-parallelo_(Enciclopedia-della-Scienza-e-della-Tecnica)/ |publisher=Treccani |language=it }} awnyeaaqmmj0tymkmkrymtg1d0489mp 759007 759002 2024-11-26T14:01:51Z GianAntonucci 46609 759007 wikitext text/x-wiki {{DOS}} Ntâ [[nfurmàtica]], u càrculu spartutu è na furma di cumputazzioni unni si fannu tanti càrculi nzèmmula e tutti nta na vota (si dici macari "'n parallelu") usannu dui o cchiù assai prucissura (''core''). U càrculu spartutu è assai ùtili quannu un prubblema granni si rinesci a spàrtiri nta prubblemi cchiù nichi chi si ponnu risòrbiri spartuti. Cci sunnu diversi furmi di càrculu spartutu: * [[parallillìsimu a liveḍḍu di bit]], * [[parallillìsimu a liveḍḍu di istruzzioni]], * [[parallillìsimu a liveḍḍu di dati]], * [[parallillìsimu a liveḍḍu di thread]]. == Càrculu spartutu, distribbujutu e cuncurrenti == L'aggittivu ''spartutu'' s'usa macari pi signalijari na virsioni cchiù spicìfica di càrculu spartutu unni cc'è sulu una mimoria spartuta ntra tutti i prucissura. Sta spicìfica serbi pi nun cunfùnniri u càrculu spartutu ''strictu sensu'' cu chiḍḍu [[Càrculu distribbujutu|distribbujutu]]<ref>{{cite web | title=Distributed programming | url=https://www.britannica.com/technology/distributed-computing | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti càrculi 'n parallelu cu dui o cchiù assai prucissura e cu dui o cchiù assai mimori, e chiḍḍu [[Càrculu cuncurrenti|cuncurrenti]]<ref>{{cite web | title=Concurrent programming | url=https://www.britannica.com/technology/concurrent-programming | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti càrculi 'n parallelu cu un prucissuri sulu e cu na mimoria sula. == Bibbliugrafìa == * {{Citaziuni di testu | nomu=Almerico | cognomi=Murli | titulu=Lezioni di calcolo parallelo | annu=2006 | casa editrici=Liguori }} == Noti == <references/> == Lijami di fora == * {{cite web | title=Computer. Calcolo parallelo | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/computer-calcolo-parallelo_(Enciclopedia-della-Scienza-e-della-Tecnica)/ | publisher=Treccani | language=it }} rlhshl771832pdztw4e82us6avyjth4 759008 759007 2024-11-26T14:08:11Z GianAntonucci 46609 759008 wikitext text/x-wiki {{DOS}} Ntâ [[nfurmàtica]], u càrculu spartutu è na tipu di càrculu unni si fannu tanti cunti tutti nzèmmula e tutti nta na vota (si dici macari "'n parallelu") cu dui o cchiù assai prucissura (''core''). U càrculu spartutu è assai ùtili quannu un prubblema granni si rinesci a spàrtiri nta prubblemi cchiù nichi chi si ponnu risòrbiri spartuti. Cci sunnu diversi furmi di càrculu spartutu: * [[parallillìsimu a liveḍḍu di bit]], * [[parallillìsimu a liveḍḍu di istruzzioni]], * [[parallillìsimu a liveḍḍu di dati]], * [[parallillìsimu a liveḍḍu di thread]]. == Càrculu spartutu, distribbujutu e cuncurrenti == L'aggittivu ''spartutu'' s'usa macari pi signalijari na virsioni cchiù spicìfica di càrculu spartutu unni cc'è sulu nu spazziu di mimoria, spartuta ntra tutti i prucissura. Sta spicìfica serbi pi nun cunfùnniri u càrculu spartutu ''strictu sensu'' cu chiḍḍu [[Càrculu distribbujutu|distribbujutu]]<ref>{{cite web | title=Distributed programming | url=https://www.britannica.com/technology/distributed-computing | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti 'n parallelu cu dui o cchiù assai prucissura e cu dui o cchiù assai spazzi di mimoria, e chiḍḍu [[Càrculu cuncurrenti|cuncurrenti]]<ref>{{cite web | title=Concurrent programming | url=https://www.britannica.com/technology/concurrent-programming | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti 'n parallelu cu un prucissuri sulu. == Bibbliugrafìa == * {{Citaziuni di testu | nomu=Almerico | cognomi=Murli | titulu=Lezioni di calcolo parallelo | annu=2006 | casa editrici=Liguori }} == Noti == <references/> == Lijami di fora == * {{cite web | title=Computer. Calcolo parallelo | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/computer-calcolo-parallelo_(Enciclopedia-della-Scienza-e-della-Tecnica)/ | publisher=Treccani | language=it }} 6jwz5mmwq6behxcl8gnukewluan0y4b 759009 759008 2024-11-26T14:13:56Z GianAntonucci 46609 /* Càrculu spartutu, distribbujutu e cuncurrenti */ 759009 wikitext text/x-wiki {{DOS}} Ntâ [[nfurmàtica]], u càrculu spartutu è na tipu di càrculu unni si fannu tanti cunti tutti nzèmmula e tutti nta na vota (si dici macari "'n parallelu") cu dui o cchiù assai prucissura (''core''). U càrculu spartutu è assai ùtili quannu un prubblema granni si rinesci a spàrtiri nta prubblemi cchiù nichi chi si ponnu risòrbiri spartuti. Cci sunnu diversi furmi di càrculu spartutu: * [[parallillìsimu a liveḍḍu di bit]], * [[parallillìsimu a liveḍḍu di istruzzioni]], * [[parallillìsimu a liveḍḍu di dati]], * [[parallillìsimu a liveḍḍu di thread]]. == Càrculu spartutu, distribbujutu e cuncurrenti == L'aggittivu ''spartutu'' s'usa macari pi signalijari na virsioni cchiù spicìfica di càrculu spartutu unni cc'è sulu nu spazziu di mimoria spartutu ntra tutti i prucissura. Sta spicìfica serbi pi nun cunfùnniri u càrculu spartutu ''strictu sensu'' cu chiḍḍu [[Càrculu distribbujutu|distribbujutu]]<ref>{{cite web | title=Distributed programming | url=https://www.britannica.com/technology/distributed-computing | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti 'n parallelu cu dui o cchiù assai prucissura e cu dui o cchiù assai spazzi di mimoria, e chiḍḍu [[Càrculu cuncurrenti|cuncurrenti]]<ref>{{cite web | title=Concurrent programming | url=https://www.britannica.com/technology/concurrent-programming | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti 'n parallelu cu un prucissuri sulu. == Bibbliugrafìa == * {{Citaziuni di testu | nomu=Almerico | cognomi=Murli | titulu=Lezioni di calcolo parallelo | annu=2006 | casa editrici=Liguori }} == Noti == <references/> == Lijami di fora == * {{cite web | title=Computer. Calcolo parallelo | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/computer-calcolo-parallelo_(Enciclopedia-della-Scienza-e-della-Tecnica)/ | publisher=Treccani | language=it }} b607le046dy59sjo0yf0mo5jcc7w87p 759028 759009 2024-11-26T17:30:53Z GianAntonucci 46609 759028 wikitext text/x-wiki {{DOS}} Ntâ [[nfurmàtica]], u càrculu spartutu è na tipu di càrculu unni si fannu tanti cunti tutti nzèmmula e tutti nta na vota (si dici macari "'n parallelu") cu dui o cchiù assai prucissura (''core''). U càrculu spartutu è assai ùtili quannu un prubblema granni si rinesci a spàrtiri nta prubblemi cchiù nichi chi si ponnu risòrbiri spartuti. Cci sunnu diversi furmi di càrculu spartutu: * [[parallillìsimu a liveḍḍu di bit]], * [[parallillìsimu a liveḍḍu di istruzzioni]], * [[parallillìsimu a liveḍḍu di dati]], * [[parallillìsimu a liveḍḍu di thread]]. == Càrculu spartutu, distribbujutu e cuncurrenti == L'aggittivu ''spartutu'' s'usa macari pi signalijari na virsioni cchiù spicìfica di càrculu spartutu unni cc'è sulu nu spazziu di mimoria, spartuta ntra tutti i prucissura. Sta spicìfica serbi pi nun cunfùnniri u càrculu spartutu ''strictu sensu'' cu chiḍḍu [[Càrculu distribbujutu|distribbujutu]]<ref>{{cite web | title=Distributed programming | url=https://www.britannica.com/technology/distributed-computing | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti 'n parallelu cu dui o cchiù assai prucissura e cu dui o cchiù assai spazzi di mimoria, e chiḍḍu [[Càrculu cuncurrenti|cuncurrenti]]<ref>{{cite web | title=Concurrent programming | url=https://www.britannica.com/technology/concurrent-programming | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti 'n parallelu cu un prucissuri sulu. == Bibbliugrafìa == * {{Citaziuni di testu | nomu=Almerico | cognomi=Murli | titulu=Lezioni di calcolo parallelo | annu=2006 | casa editrici=Liguori }} == Noti == <references/> == Lijami di fora == * {{cite web | title=Computer. Calcolo parallelo | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/computer-calcolo-parallelo_(Enciclopedia-della-Scienza-e-della-Tecnica)/ | publisher=Treccani | language=it }} [[Catigurìa:Nfurmàtica]] n7d806avv8eoufby44ayovlvh0x1rom John David Lawson 0 65989 759003 758977 2024-11-26T13:50:51Z GianAntonucci 46609 759003 wikitext text/x-wiki {{DOS}} {{Biugrafìa | Nomu=John David | Cugnomu=Lawson | Gèniri=M | LocuNàscita=Coventry | JornuMisiNàscita=4 d'aprili | AnnuNàscita=1923 | LocuMorti=Abingdon | JornuMisiMorti=15 di jinnaru | AnnuMorti=2008 | Attività=ncigneri | Attività2=fìsicu | Nazziunalità=ngrisi | DoppuNazziunalità=, canusciutu ntra l'autri cosi pû so artìculu ncapu ô [[criteriu di Lawson]]. Stu criteriu è na misura chi nquatra i cunnizzioni chi ci sèrbinu a un riatturi di [[fusioni nucliari]] pi prudùciri energìa quantu si nni pigghia }} ==Biugrafìa== Studiau ncignirìa ô [[St John's College (Cambridge)|Saint John's College]] a [[Cambridge]] pi si pigghiari a lauria di du' anni 'n miccànica. Doppu a lauria ntô 1943, trasìu ntô [[Telecommunications Research Establishment]] a [[Malvern]], unni travagghiau ncapu a l'addisignu dî [[Ntinna (radiu)|ntinni]] [[radar]]. Dû 1947 accuminciau a travagghiari pi l'[[Atomic Energy Research Establishment]] (AERE) unni, ntra l'autri cosi, fici ricerca ncapu a [[sincrutroni]] e [[ciclutroni]]. Quannu ntô 1951 spustaru u gruppu unni travagghiava â ''General Physics Division'' di l'AERE, ad [[Harwell]], Lawson fu misu a travagghiari ô [[clistroni]] nta un gruppu guidatu di [[Peter Thonemann]]. Thonemann era macari u capu dû pruggettu [[ZETA (riatturi di fusioni nucliari)|Zero Energy Toroidal Assembly]] (ZETA) e fu grazzi a iḍḍu ca Lawson si ntirissau â fusioni nucliari. Nta stu cuntestu, Lawson accanzau u so risurtatu cchiù mintuvatu, u criteriu di Lawson, ntô 1955, appoi pubblicatu ntô 1957.<ref>{{Citaziuni di testu|first1=J. D.|last1=Lawson|year=1957|title=Some criteria for a power-producing thermonuclear reactor|journal=Proceedings of the Physical Society. Section B|volume=70|issue=1|doi=10.1088/0370-1301/70/1/303|url=https://dx.doi.org/10.1088/0370-1301/70/1/303}}</ref> Ristau a travagghiari pi l'AERE nzinu ô 1961, passannu un pezzu ntra u 1959 e u 1960 comu ricircaturi ê [[William Webster Hansen|Hansen Laboratories]] a [[Stanford (California)|Stanford]]. Ntô 1961 si spustau ô National Institute for Research in Nuclear Science, vicinu ad [[Harwell]], chi addivintau doppu picca u [[Rutherford Appleton Laboratory]]. Cca sicutau a travagghiari ncapu a l'acciliratura di particelli. Fici macari du' anni ô [[Culham Centre for Fusion Energy|Culham Laboratory]], dû 1975 ô 1976, unni turnau a travagghiari ncapu â fusioni nucliari, studiannu l'addisignu di un riatturi basatu supra u principiu dâ [[strincitina a campu abbuccatu]]. Ntô 1977 turnau ô Rutherford Appleton Laboratory, unni sicutau a travagghiari ncapu ê laser di elittroni lìbbiri e a l'addisignu di accilliratura di particelli. Nta l'anni prima di si nni jiri 'n pinzioni ntô 1987, abbirsau un gruppu di ricerca basatu supra a tècnica di l'[[accilirazzioni cû plasma]]. Ntô 1959 l'[[Università di Cambridge]] ci vosi dari u dutturatu 'n fìsica. Addivintau mèmmiru (''fellow'') di l'[[Institute of Physics]] (IOP) ntô 1970 e dâ [[Royal Society]] ntô 1983, pî so cuntribbuti ntô campu di l'[[elettrumagnatìsimu]] applicatu. == Bibbliugrafìa == * {{cite book |last1=Powell |first1=Timothy E. |last2=Harper |first2=Peter |date=2009 |title=Catalogue of the papers and correspondence of John David Lawson FRS (1923-2008), physicist |url=https://centreforscientificarchives.co.uk/wp-content/uploads/2024/01/LAWSON_JOHN_DAVID_v2.pdf |publisher=National Cataloguing Unit for the Archives of Contemporary Scientists, University of Bath }} == Noti == <references/> == Lijami di fora == * {{cite web|url=http://www.fusion-eur.org/fusion_cd/lawhist.htm |title=Fusion Story by John D. Lawson |archiveurl=https://web.archive.org/web/20120227191344/http://www.fusion-eur.org/fusion_cd/lawhist.htm |archivedate=27 February 2012 |url-status=dead |language=en }} {{Fìsica}} [[Catigurìa:Fìsici (XX sèculu)]] [[Catigurìa:Mèmmiri dâ Royal Society]] [[Catigurìa:Nati nnô 1923]] [[Catigurìa:Morti nnô 2008]] [[Catigurìa:Ngrisi]] ir9tb1ow0w077i3rsg6b4e8p0hblbbk 759006 759003 2024-11-26T14:01:17Z GianAntonucci 46609 759006 wikitext text/x-wiki {{DOS}} {{Biugrafìa | Nomu=John David | Cugnomu=Lawson | Gèniri=M | LocuNàscita=Coventry | JornuMisiNàscita=4 d'aprili | AnnuNàscita=1923 | LocuMorti=Abingdon | JornuMisiMorti=15 di jinnaru | AnnuMorti=2008 | Attività=ncigneri | Attività2=fìsicu | Nazziunalità=ngrisi | DoppuNazziunalità=, canusciutu ntra l'autri cosi pû so artìculu ncapu ô [[criteriu di Lawson]]. Stu criteriu è na misura chi nquatra i cunnizzioni chi ci sèrbinu a un riatturi di [[fusioni nucliari]] pi prudùciri energìa quantu si nni pigghi}} ==Biugrafìa== Studiau ncignirìa ô [[St John's College (Cambridge)|Saint John's College]] a [[Cambridge]] pi si pigghiari a lauria di du' anni 'n miccànica. Doppu a lauria ntô 1943, trasìu ntô [[Telecommunications Research Establishment]] a [[Malvern]], unni travagghiau ncapu a l'addisignu dî [[Ntinna (radiu)|ntinni]] [[radar]]. Dû 1947 accuminciau a travagghiari pi l'[[Atomic Energy Research Establishment]] (AERE) unni, ntra l'autri cosi, fici ricerca ncapu a [[sincrutroni]] e [[ciclutroni]]. Quannu ntô 1951 spustaru u gruppu unni travagghiava â ''General Physics Division'' di l'AERE, ad [[Harwell]], Lawson fu misu a travagghiari ô [[clistroni]] nta un gruppu guidatu di [[Peter Thonemann]]. Thonemann era macari u capu dû pruggettu [[ZETA (riatturi di fusioni nucliari)|Zero Energy Toroidal Assembly]] (ZETA) e fu grazzi a iḍḍu ca Lawson si ntirissau â fusioni nucliari. Nta stu cuntestu, Lawson accanzau u so risurtatu cchiù mintuvatu, u criteriu di Lawson, ntô 1955, appoi pubblicatu ntô 1957.<ref>{{Citaziuni di testu|first1=J. D.|last1=Lawson|year=1957|title=Some criteria for a power-producing thermonuclear reactor|journal=Proceedings of the Physical Society. Section B|volume=70|issue=1|doi=10.1088/0370-1301/70/1/303|url=https://dx.doi.org/10.1088/0370-1301/70/1/303}}</ref> Ristau a travagghiari pi l'AERE nzinu ô 1961, passannu un pezzu ntra u 1959 e u 1960 comu ricircaturi ê [[William Webster Hansen|Hansen Laboratories]] a [[Stanford (California)|Stanford]]. Ntô 1961 si spustau ô National Institute for Research in Nuclear Science, vicinu ad [[Harwell]], chi addivintau doppu picca u [[Rutherford Appleton Laboratory]]. Cca sicutau a travagghiari ncapu a l'acciliratura di particelli. Fici macari du' anni ô [[Culham Centre for Fusion Energy|Culham Laboratory]], dû 1975 ô 1976, unni turnau a travagghiari ncapu â fusioni nucliari, studiannu l'addisignu di un riatturi basatu supra u principiu dâ [[strincitina a campu abbuccatu]]. Ntô 1977 turnau ô Rutherford Appleton Laboratory, unni sicutau a travagghiari ncapu ê laser di elittroni lìbbiri e a l'addisignu di accilliratura di particelli. Nta l'anni prima di si nni jiri 'n pinzioni ntô 1987, abbirsau un gruppu di ricerca basatu supra a tècnica di l'[[accilirazzioni cû plasma]]. Ntô 1959 l'[[Università di Cambridge]] ci vosi dari u dutturatu 'n fìsica. Addivintau mèmmiru (''fellow'') di l'[[Institute of Physics]] (IOP) ntô 1970 e dâ [[Royal Society]] ntô 1983, pî so cuntribbuti ntô campu di l'[[elettrumagnatìsimu]] applicatu. == Bibbliugrafìa == * {{cite book |last1=Powell |first1=Timothy E. |last2=Harper |first2=Peter |date=2009 |title=Catalogue of the papers and correspondence of John David Lawson FRS (1923-2008), physicist |url=https://centreforscientificarchives.co.uk/wp-content/uploads/2024/01/LAWSON_JOHN_DAVID_v2.pdf |publisher=National Cataloguing Unit for the Archives of Contemporary Scientists, University of Bath }} ==Noti== <references/> == Lijami di fora == * {{cite web|url=http://www.fusion-eur.org/fusion_cd/lawhist.htm |title=Fusion Story by John D. Lawson |archiveurl=https://web.archive.org/web/20120227191344/http://www.fusion-eur.org/fusion_cd/lawhist.htm |archivedate=27 February 2012 |url-status=dead |language=en }} {{Fìsica}} [[Catigurìa:Fìsici (XX sèculu)]] [[Catigurìa:Mèmmiri dâ Royal Society]] [[Catigurìa:Nati nnô 1923]] [[Catigurìa:Morti nnô 2008]] [[Catigurìa:Ngrisi]] 3appjgqhqlj6ncuq8dadfv1rvypgxqh 759010 759006 2024-11-26T14:14:31Z GiovanniPen 22308 fix template: non in linea (ma a blocchi) 759010 wikitext text/x-wiki {{DOS}}{{Biugrafìa | Nomu = John David | Cugnomu = Lawson | Gèniri = M | LocuNàscita = Coventry | JornuMisiNàscita = 4 d'aprili | AnnuNàscita = 1923 | LocuMorti = Abingdon | JornuMisiMorti = 15 di jinnaru | AnnuMorti = 2008 | Attività = ncigneri | Attività2 = fìsicu | Nazziunalità = ngrisi | DoppuNazziunalità = , canusciutu ntra l'autri cosi pû so artìculu ncapu ô [[criteriu di Lawson]]. Stu criteriu è na misura chi nquatra i cunnizzioni chi ci sèrbinu a un riatturi di [[fusioni nucliari]] pi prudùciri energìa quantu si nni pigghi }} == Biugrafìa == Studiau ncignirìa ô [[St John's College (Cambridge)|Saint John's College]] a [[Cambridge]] pi si pigghiari a lauria di du' anni 'n miccànica. Doppu a lauria ntô 1943, trasìu ntô [[Telecommunications Research Establishment]] a [[Malvern]], unni travagghiau ncapu a l'addisignu dî [[Ntinna (radiu)|ntinni]] [[radar]]. Dû 1947 accuminciau a travagghiari pi l'[[Atomic Energy Research Establishment]] (AERE) unni, ntra l'autri cosi, fici ricerca ncapu a [[sincrutroni]] e [[ciclutroni]]. Quannu ntô 1951 spustaru u gruppu unni travagghiava â ''General Physics Division'' di l'AERE, ad [[Harwell]], Lawson fu misu a travagghiari ô [[clistroni]] nta un gruppu guidatu di [[Peter Thonemann]]. Thonemann era macari u capu dû pruggettu [[ZETA (riatturi di fusioni nucliari)|Zero Energy Toroidal Assembly]] (ZETA) e fu grazzi a iḍḍu ca Lawson si ntirissau â fusioni nucliari. Nta stu cuntestu, Lawson accanzau u so risurtatu cchiù mintuvatu, u criteriu di Lawson, ntô 1955, appoi pubblicatu ntô 1957.<ref>{{Citaziuni di testu|first1=J. D.|last1=Lawson|year=1957|title=Some criteria for a power-producing thermonuclear reactor|journal=Proceedings of the Physical Society. Section B|volume=70|issue=1|doi=10.1088/0370-1301/70/1/303|url=https://dx.doi.org/10.1088/0370-1301/70/1/303}}</ref> Ristau a travagghiari pi l'AERE nzinu ô 1961, passannu un pezzu ntra u 1959 e u 1960 comu ricircaturi ê [[William Webster Hansen|Hansen Laboratories]] a [[Stanford (California)|Stanford]]. Ntô 1961 si spustau ô National Institute for Research in Nuclear Science, vicinu ad [[Harwell]], chi addivintau doppu picca u [[Rutherford Appleton Laboratory]]. Cca sicutau a travagghiari ncapu a l'acciliratura di particelli. Fici macari du' anni ô [[Culham Centre for Fusion Energy|Culham Laboratory]], dû 1975 ô 1976, unni turnau a travagghiari ncapu â fusioni nucliari, studiannu l'addisignu di un riatturi basatu supra u principiu dâ [[strincitina a campu abbuccatu]]. Ntô 1977 turnau ô Rutherford Appleton Laboratory, unni sicutau a travagghiari ncapu ê laser di elittroni lìbbiri e a l'addisignu di accilliratura di particelli. Nta l'anni prima di si nni jiri 'n pinzioni ntô 1987, abbirsau un gruppu di ricerca basatu supra a tècnica di l'[[accilirazzioni cû plasma]]. Ntô 1959 l'[[Università di Cambridge]] ci vosi dari u dutturatu 'n fìsica. Addivintau mèmmiru (''fellow'') di l'[[Institute of Physics]] (IOP) ntô 1970 e dâ [[Royal Society]] ntô 1983, pî so cuntribbuti ntô campu di l'[[elettrumagnatìsimu]] applicatu. == Bibbliugrafìa == * {{cite book |last1=Powell |first1=Timothy E. |last2=Harper |first2=Peter |date=2009 |title=Catalogue of the papers and correspondence of John David Lawson FRS (1923-2008), physicist |url=https://centreforscientificarchives.co.uk/wp-content/uploads/2024/01/LAWSON_JOHN_DAVID_v2.pdf |publisher=National Cataloguing Unit for the Archives of Contemporary Scientists, University of Bath }} == Noti == <references/> == Lijami di fora == * {{cite web|url=http://www.fusion-eur.org/fusion_cd/lawhist.htm |title=Fusion Story by John D. Lawson |archiveurl=https://web.archive.org/web/20120227191344/http://www.fusion-eur.org/fusion_cd/lawhist.htm |archivedate=27 February 2012 |url-status=dead |language=en }} {{Fìsica}} [[Catigurìa:Fìsici (XX sèculu)]] [[Catigurìa:Mèmmiri dâ Royal Society]] [[Catigurìa:Nati nnô 1923]] [[Catigurìa:Morti nnô 2008]] [[Catigurìa:Ngrisi]] albke83tjbcb867709yiwotw8rv9b20 759011 759010 2024-11-26T14:26:41Z GianAntonucci 46609 759011 wikitext text/x-wiki {{DOS}} {{Biugrafìa | Nomu=John David | Cugnomu=Lawson | Gèniri=M | LocuNàscita=Coventry | JornuMisiNàscita=4 d'aprili | AnnuNàscita=1923 | LocuMorti=Abingdon | JornuMisiMorti=15 di jinnaru | AnnuMorti=2008 | Attività=ncigneri | Attività2=fìsicu | Nazziunalità=ngrisi | DoppuNazziunalità=, canusciutu ntra l'autri cosi pû so artìculu ncapu ô [[criteriu di Lawson]]. Stu criteriu è na misura chi nquatra i cunnizzioni chi ci sèrbinu a un riatturi di [[fusioni nucliari]] pi prudùciri energìa quantu si nni pigghi}} ==Biugrafìa== Studiau ncignirìa ô [[St John's College (Cambridge)|Saint John's College]] a [[Cambridge]] pi si pigghiari a lauria di du' anni 'n miccànica. Doppu a lauria ntô 1943, trasìu ntô [[Telecommunications Research Establishment]] a [[Malvern]], unni travagghiau ncapu a l'addisignu dî [[Ntinna (radiu)|ntinni]] [[radar]]. Dû 1947 accuminciau a travagghiari pi l'[[Atomic Energy Research Establishment]] (AERE) unni, ntra l'autri cosi, fici ricerca ncapu a [[sincrutroni]] e [[ciclutroni]]. Quannu ntô 1951 spustaru u gruppu unni travagghiava â ''General Physics Division'' di l'AERE, ad [[Harwell]], Lawson fu misu a travagghiari ô [[clistroni]] nta un gruppu guidatu di [[Peter Thonemann]]. Thonemann era macari u capu dû pruggettu [[ZETA (riatturi di fusioni nucliari)|Zero Energy Toroidal Assembly]] (ZETA) e fu grazzi a iḍḍu ca Lawson si ntirissau â fusioni nucliari. Nta stu cuntestu, Lawson accanzau u so risurtatu cchiù mintuvatu, u criteriu di Lawson, ntô 1955, appoi pubblicatu ntô 1957.<ref>{{Citaziuni di testu|first1=J. D.|last1=Lawson|year=1957|title=Some criteria for a power-producing thermonuclear reactor|journal=Proceedings of the Physical Society. Section B|volume=70|issue=1|doi=10.1088/0370-1301/70/1/303|url=https://dx.doi.org/10.1088/0370-1301/70/1/303}}</ref> Ristau a travagghiari pi l'AERE nzinu ô 1961, passannu un pezzu ntra u 1959 e u 1960 comu ricircaturi ê [[William Webster Hansen|Hansen Laboratories]] a [[Stanford (California)|Stanford]]. Ntô 1961 si spustau ô National Institute for Research in Nuclear Science, vicinu ad [[Harwell]], chi addivintau doppu picca u [[Rutherford Appleton Laboratory]]. Cca sicutau a travagghiari ncapu a l'acciliratura di particelli. Fici macari du' anni ô [[Culham Centre for Fusion Energy|Culham Laboratory]], dû 1975 ô 1976, unni turnau a travagghiari ncapu â fusioni nucliari, studiannu l'addisignu di un riatturi basatu supra u principiu dâ [[strincitina a campu abbuccatu]]. Ntô 1977 turnau ô Rutherford Appleton Laboratory, unni sicutau a travagghiari ncapu ê laser di elittroni lìbbiri e a l'addisignu di accilliratura di particelli. Nta l'anni prima di si nni jiri 'n pinzioni ntô 1987, abbirsau un gruppu di ricerca basatu supra a tècnica di l'[[accilirazzioni cû plasma]]. Ntô 1959 l'[[Università di Cambridge]] ci vosi dari u dutturatu 'n fìsica. Addivintau mèmmiru (''fellow'') di l'[[Institute of Physics]] (IOP) ntô 1970 e dâ [[Royal Society]] ntô 1983, pî so cuntribbuti ntô campu di l'[[elettrumagnatìsimu]] applicatu. == Bibbliugrafìa == * {{cite book |last1=Powell |first1=Timothy E. |last2=Harper |first2=Peter |date=2009 |title=Catalogue of the papers and correspondence of John David Lawson FRS (1923-2008), physicist |url=https://centreforscientificarchives.co.uk/wp-content/uploads/2024/01/LAWSON_JOHN_DAVID_v2.pdf |publisher=National Cataloguing Unit for the Archives of Contemporary Scientists, University of Bath }} ==Noti== <references/> == Lijami di fora == * {{cite web|url=http://www.fusion-eur.org/fusion_cd/lawhist.htm |title=Fusion Story by John D. Lawson |archiveurl=https://web.archive.org/web/20120227191344/http://www.fusion-eur.org/fusion_cd/lawhist.htm |archivedate=27 February 2012 |url-status=dead |language=en }} {{Fìsica}} [[Catigurìa:Fìsici (XX sèculu)]] [[Catigurìa:Mèmmiri dâ Royal Society]] [[Catigurìa:Nati nnô 1923]] [[Catigurìa:Morti nnô 2008]] [[Catigurìa:Ngrisi]] 3appjgqhqlj6ncuq8dadfv1rvypgxqh 759012 759011 2024-11-26T14:27:08Z GianAntonucci 46609 Annullatu lu canciamentu [[Special:Diff/759011|759011]] di [[Special:Contributions/GianAntonucci|GianAntonucci]] ([[User talk:GianAntonucci|discussioni]]) 759012 wikitext text/x-wiki {{DOS}}{{Biugrafìa | Nomu = John David | Cugnomu = Lawson | Gèniri = M | LocuNàscita = Coventry | JornuMisiNàscita = 4 d'aprili | AnnuNàscita = 1923 | LocuMorti = Abingdon | JornuMisiMorti = 15 di jinnaru | AnnuMorti = 2008 | Attività = ncigneri | Attività2 = fìsicu | Nazziunalità = ngrisi | DoppuNazziunalità = , canusciutu ntra l'autri cosi pû so artìculu ncapu ô [[criteriu di Lawson]]. Stu criteriu è na misura chi nquatra i cunnizzioni chi ci sèrbinu a un riatturi di [[fusioni nucliari]] pi prudùciri energìa quantu si nni pigghi }} == Biugrafìa == Studiau ncignirìa ô [[St John's College (Cambridge)|Saint John's College]] a [[Cambridge]] pi si pigghiari a lauria di du' anni 'n miccànica. Doppu a lauria ntô 1943, trasìu ntô [[Telecommunications Research Establishment]] a [[Malvern]], unni travagghiau ncapu a l'addisignu dî [[Ntinna (radiu)|ntinni]] [[radar]]. Dû 1947 accuminciau a travagghiari pi l'[[Atomic Energy Research Establishment]] (AERE) unni, ntra l'autri cosi, fici ricerca ncapu a [[sincrutroni]] e [[ciclutroni]]. Quannu ntô 1951 spustaru u gruppu unni travagghiava â ''General Physics Division'' di l'AERE, ad [[Harwell]], Lawson fu misu a travagghiari ô [[clistroni]] nta un gruppu guidatu di [[Peter Thonemann]]. Thonemann era macari u capu dû pruggettu [[ZETA (riatturi di fusioni nucliari)|Zero Energy Toroidal Assembly]] (ZETA) e fu grazzi a iḍḍu ca Lawson si ntirissau â fusioni nucliari. Nta stu cuntestu, Lawson accanzau u so risurtatu cchiù mintuvatu, u criteriu di Lawson, ntô 1955, appoi pubblicatu ntô 1957.<ref>{{Citaziuni di testu|first1=J. D.|last1=Lawson|year=1957|title=Some criteria for a power-producing thermonuclear reactor|journal=Proceedings of the Physical Society. Section B|volume=70|issue=1|doi=10.1088/0370-1301/70/1/303|url=https://dx.doi.org/10.1088/0370-1301/70/1/303}}</ref> Ristau a travagghiari pi l'AERE nzinu ô 1961, passannu un pezzu ntra u 1959 e u 1960 comu ricircaturi ê [[William Webster Hansen|Hansen Laboratories]] a [[Stanford (California)|Stanford]]. Ntô 1961 si spustau ô National Institute for Research in Nuclear Science, vicinu ad [[Harwell]], chi addivintau doppu picca u [[Rutherford Appleton Laboratory]]. Cca sicutau a travagghiari ncapu a l'acciliratura di particelli. Fici macari du' anni ô [[Culham Centre for Fusion Energy|Culham Laboratory]], dû 1975 ô 1976, unni turnau a travagghiari ncapu â fusioni nucliari, studiannu l'addisignu di un riatturi basatu supra u principiu dâ [[strincitina a campu abbuccatu]]. Ntô 1977 turnau ô Rutherford Appleton Laboratory, unni sicutau a travagghiari ncapu ê laser di elittroni lìbbiri e a l'addisignu di accilliratura di particelli. Nta l'anni prima di si nni jiri 'n pinzioni ntô 1987, abbirsau un gruppu di ricerca basatu supra a tècnica di l'[[accilirazzioni cû plasma]]. Ntô 1959 l'[[Università di Cambridge]] ci vosi dari u dutturatu 'n fìsica. Addivintau mèmmiru (''fellow'') di l'[[Institute of Physics]] (IOP) ntô 1970 e dâ [[Royal Society]] ntô 1983, pî so cuntribbuti ntô campu di l'[[elettrumagnatìsimu]] applicatu. == Bibbliugrafìa == * {{cite book |last1=Powell |first1=Timothy E. |last2=Harper |first2=Peter |date=2009 |title=Catalogue of the papers and correspondence of John David Lawson FRS (1923-2008), physicist |url=https://centreforscientificarchives.co.uk/wp-content/uploads/2024/01/LAWSON_JOHN_DAVID_v2.pdf |publisher=National Cataloguing Unit for the Archives of Contemporary Scientists, University of Bath }} == Noti == <references/> == Lijami di fora == * {{cite web|url=http://www.fusion-eur.org/fusion_cd/lawhist.htm |title=Fusion Story by John D. Lawson |archiveurl=https://web.archive.org/web/20120227191344/http://www.fusion-eur.org/fusion_cd/lawhist.htm |archivedate=27 February 2012 |url-status=dead |language=en }} {{Fìsica}} [[Catigurìa:Fìsici (XX sèculu)]] [[Catigurìa:Mèmmiri dâ Royal Society]] [[Catigurìa:Nati nnô 1923]] [[Catigurìa:Morti nnô 2008]] [[Catigurìa:Ngrisi]] albke83tjbcb867709yiwotw8rv9b20 759013 759012 2024-11-26T14:28:05Z GianAntonucci 46609 759013 wikitext text/x-wiki {{DOS}} {{Biugrafìa | Nomu = John David | Cugnomu = Lawson | Gèniri = M | LocuNàscita = Coventry | JornuMisiNàscita = 4 d'aprili | AnnuNàscita = 1923 | LocuMorti = Abingdon | JornuMisiMorti = 15 di jinnaru | AnnuMorti = 2008 | Attività = ncigneri | Attività2 = fìsicu | Nazziunalità = ngrisi | DoppuNazziunalità = , canusciutu ntra l'autri cosi pû so artìculu ncapu ô [[criteriu di Lawson]]. Stu criteriu è na misura chi nquatra i cunnizzioni chi ci sèrbinu a un riatturi di [[fusioni nucliari]] pi prudùciri energìa quantu si nni pigghi }} == Biugrafìa == Studiau ncignirìa ô [[St John's College (Cambridge)|Saint John's College]] a [[Cambridge]] pi si pigghiari a lauria di du' anni 'n miccànica. Doppu a lauria ntô 1943, trasìu ntô [[Telecommunications Research Establishment]] a [[Malvern]], unni travagghiau ncapu a l'addisignu dî [[Ntinna (radiu)|ntinni]] [[radar]]. Dû 1947 accuminciau a travagghiari pi l'[[Atomic Energy Research Establishment]] (AERE) unni, ntra l'autri cosi, fici ricerca ncapu a [[sincrutroni]] e [[ciclutroni]]. Quannu ntô 1951 spustaru u gruppu unni travagghiava â ''General Physics Division'' di l'AERE, ad [[Harwell]], Lawson fu misu a travagghiari ô [[clistroni]] nta un gruppu guidatu di [[Peter Thonemann]]. Thonemann era macari u capu dû pruggettu [[ZETA (riatturi di fusioni nucliari)|Zero Energy Toroidal Assembly]] (ZETA) e fu grazzi a iḍḍu ca Lawson si ntirissau â fusioni nucliari. Nta stu cuntestu, Lawson accanzau u so risurtatu cchiù mintuvatu, u criteriu di Lawson, ntô 1955, appoi pubblicatu ntô 1957.<ref>{{Citaziuni di testu|first1=J. D.|last1=Lawson|year=1957|title=Some criteria for a power-producing thermonuclear reactor|journal=Proceedings of the Physical Society. Section B|volume=70|issue=1|doi=10.1088/0370-1301/70/1/303|url=https://dx.doi.org/10.1088/0370-1301/70/1/303}}</ref> Ristau a travagghiari pi l'AERE nzinu ô 1961, passannu un pezzu ntra u 1959 e u 1960 comu ricircaturi ê [[William Webster Hansen|Hansen Laboratories]] a [[Stanford (California)|Stanford]]. Ntô 1961 si spustau ô National Institute for Research in Nuclear Science, vicinu ad [[Harwell]], chi addivintau doppu picca u [[Rutherford Appleton Laboratory]]. Cca sicutau a travagghiari ncapu a l'acciliratura di particelli. Fici macari du' anni ô [[Culham Centre for Fusion Energy|Culham Laboratory]], dû 1975 ô 1976, unni turnau a travagghiari ncapu â fusioni nucliari, studiannu l'addisignu di un riatturi basatu supra u principiu dâ [[strincitina a campu abbuccatu]]. Ntô 1977 turnau ô Rutherford Appleton Laboratory, unni sicutau a travagghiari ncapu ê laser di elittroni lìbbiri e a l'addisignu di accilliratura di particelli. Nta l'anni prima di si nni jiri 'n pinzioni ntô 1987, abbirsau un gruppu di ricerca basatu supra a tècnica di l'[[accilirazzioni cû plasma]]. Ntô 1959 l'[[Università di Cambridge]] ci vosi dari u dutturatu 'n fìsica. Addivintau mèmmiru (''fellow'') di l'[[Institute of Physics]] (IOP) ntô 1970 e dâ [[Royal Society]] ntô 1983, pî so cuntribbuti ntô campu di l'[[elettrumagnatìsimu]] applicatu. == Bibbliugrafìa == * {{cite book | last1=Powell | first1=Timothy E. | last2=Harper | first2=Peter | date=2009 | title=Catalogue of the papers and correspondence of John David Lawson FRS (1923-2008), physicist | url=https://centreforscientificarchives.co.uk/wp-content/uploads/2024/01/LAWSON_JOHN_DAVID_v2.pdf | publisher=National Cataloguing Unit for the Archives of Contemporary Scientists, University of Bath }} == Noti == <references/> == Lijami di fora == * {{cite web | url=http://www.fusion-eur.org/fusion_cd/lawhist.htm | title=Fusion Story by John D. Lawson | archiveurl=https://web.archive.org/web/20120227191344/http://www.fusion-eur.org/fusion_cd/lawhist.htm | archivedate=27 February 2012 | url-status=dead | language=en }} {{Fìsica}} [[Catigurìa:Fìsici (XX sèculu)]] [[Catigurìa:Mèmmiri dâ Royal Society]] [[Catigurìa:Nati nnô 1923]] [[Catigurìa:Morti nnô 2008]] [[Catigurìa:Ngrisi]] fl3kq847k6ejar7iv68wfk9fqx0pp8p 759014 759013 2024-11-26T14:31:20Z GianAntonucci 46609 759014 wikitext text/x-wiki {{DOS}} {{Biugrafìa | Nomu = John David | Cugnomu = Lawson | Gèniri = M | LocuNàscita = Coventry | JornuMisiNàscita = 4 d'aprili | AnnuNàscita = 1923 | LocuMorti = Abingdon | JornuMisiMorti = 15 di jinnaru | AnnuMorti = 2008 | Attività = ncigneri | Attività2 = fìsicu | Nazziunalità = ngrisi | DoppuNazziunalità = , canusciutu ntra l'autri cosi pû so artìculu ncapu ô [[criteriu di Lawson]]. Stu criteriu è na misura chi nquatra i cunnizzioni chi ci sèrbinu a un riatturi di [[fusioni nucliari]] pi prudùciri energìa quantu si nni pigghi }} == Biugrafìa == Studiau ncignirìa ô [[St John's College (Cambridge)|Saint John's College]] a [[Cambridge]] pi si pigghiari a lauria di du' anni 'n miccànica. Doppu a lauria ntô 1943, trasìu ntô [[Telecommunications Research Establishment]] a [[Malvern]], unni travagghiau ncapu a l'addisignu dî [[Ntinna (radiu)|ntinni]] [[radar]]. Dû 1947 accuminciau a travagghiari pi l'[[Atomic Energy Research Establishment]] (AERE) unni, ntra l'autri cosi, fici ricerca ncapu a [[sincrutroni]] e [[ciclutroni]]. Quannu ntô 1951 spustaru u gruppu unni travagghiava â ''General Physics Division'' di l'AERE, ad [[Harwell]], Lawson fu misu a travagghiari ô [[clistroni]] nta un gruppu guidatu di [[Peter Thonemann]]. Thonemann era macari u capu dû pruggettu [[ZETA (riatturi di fusioni nucliari)|Zero Energy Toroidal Assembly]] (ZETA) e fu grazzi a iḍḍu ca Lawson si ntirissau â fusioni nucliari. Nta stu cuntestu, Lawson accanzau u so risurtatu cchiù mintuvatu, u criteriu di Lawson, ntô 1955, appoi pubblicatu ntô 1957.<ref>{{Citaziuni di testu|first1=J. D.|last1=Lawson|year=1957|title=Some criteria for a power-producing thermonuclear reactor|journal=Proceedings of the Physical Society. Section B|volume=70|issue=1|doi=10.1088/0370-1301/70/1/303|url=https://dx.doi.org/10.1088/0370-1301/70/1/303}}</ref> Ristau a travagghiari pi l'AERE nzinu ô 1961, passannu un pezzu ntra u 1959 e u 1960 comu ricircaturi ê [[William Webster Hansen|Hansen Laboratories]] a [[Stanford (California)|Stanford]]. Ntô 1961 si spustau ô National Institute for Research in Nuclear Science, vicinu ad [[Harwell]], chi addivintau doppu picca u [[Rutherford Appleton Laboratory]]. Cca sicutau a travagghiari ncapu a l'acciliratura di particelli. Fici macari du' anni ô [[Culham Centre for Fusion Energy|Culham Laboratory]], dû 1975 ô 1976, unni turnau a travagghiari ncapu â fusioni nucliari, studiannu l'addisignu di un riatturi basatu supra u principiu dâ [[strincitina a campu abbuccatu]]. Ntô 1977 turnau ô Rutherford Appleton Laboratory, unni sicutau a travagghiari ncapu ê laser di elittroni lìbbiri e a l'addisignu di accilliratura di particelli. Nta l'anni prima di si nni jiri 'n pinzioni ntô 1987, abbirsau un gruppu di ricerca basatu supra a tècnica di l'[[accilirazzioni cû plasma]]. Ntô 1959 l'[[Università di Cambridge]] ci vosi dari u dutturatu 'n fìsica. Addivintau mèmmiru (''fellow'') di l'[[Institute of Physics]] (IOP) ntô 1970 e dâ [[Royal Society]] ntô 1983, pî so cuntribbuti ntô campu di l'[[elettrumagnatìsimu]] applicatu. == Bibbliugrafìa == * {{cite book | last1=Powell | first1=Timothy E. | last2=Harper | first2=Peter | date=2009 | title=Catalogue of the papers and correspondence of John David Lawson FRS (1923-2008), physicist | url=https://centreforscientificarchives.co.uk/wp-content/uploads/2024/01/LAWSON_JOHN_DAVID_v2.pdf | publisher=National Cataloguing Unit for the Archives of Contemporary Scientists, University of Bath }} == Noti == <references/> == Lijami di fora == * {{cite web | url=http://www.fusion-eur.org/fusion_cd/lawhist.htm | title=Fusion Story by John D. Lawson | archiveurl=https://web.archive.org/web/20120227191344/http://www.fusion-eur.org/fusion_cd/lawhist.htm | archivedate=27 February 2012 | url-status=dead | language=en }} {{Fìsica}} jzrwxe9bon1wmdxt6yzdsx3agh8af69 Elettrumagnetismu 0 65999 759016 2024-11-26T14:42:56Z GianAntonucci 46609 GianAntonucci spustau la pàggina [[Elettrumagnetismu]] nti [[Elettrumagnatìsimu]]: Nomu sbagghiatu 759016 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Elettrumagnatìsimu]] e49gdg352hna5gw82ge2ixxqdigb0ng Discussioni:Elettrumagnetismu 1 66000 759018 2024-11-26T14:42:56Z GianAntonucci 46609 GianAntonucci spustau la pàggina [[Discussioni:Elettrumagnetismu]] nti [[Discussioni:Elettrumagnatìsimu]]: Nomu sbagghiatu 759018 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Discussioni:Elettrumagnatìsimu]] i8qhxcnb3mgizv5607bt879ievgshv0 Elettrumagnatisimu 0 66001 759022 2024-11-26T15:03:00Z GiovanniPen 22308 Rinnirizzamentu â pàggina [[Elettrumagnatìsimu]] 759022 wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Elettrumagnatìsimu]] fkfub2859sbqmhpcpn5e71lof3bgg62 Pàggina mastra 0 66002 759033 2024-11-27T00:36:01Z 2.83.137.209 Rinnirizzamentu â pàggina [[Pàggina principali]] 759033 wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Pàggina principali]] qblh2r9y72zr6a8x00q2tyof2atbfb4