Wikipedia
scnwiki
https://scn.wikipedia.org/wiki/P%C3%A0ggina_principali
MediaWiki 1.44.0-wmf.6
first-letter
Mèdia
Spiciali
Discussioni
Utenti
Discussioni utenti
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiutu
Discussioni aiutu
Catigurìa
Discussioni catigurìa
Purtali
Discussioni purtali
Pruggettu
Discussioni pruggettu
TimedText
TimedText talk
Mòdulu
Discussioni mòdulu
Sicilia
0
87
759367
759065
2024-12-05T02:20:00Z
CommonsDelinker
524
[[commons:User:CommonsDelinker/commands|Bot]]: rimpiazzu la mmàgini Sicilian_Flag.svg cu Flag_of_Sicily.svg
759367
wikitext
text/x-wiki
{{Divisione amministrativa
|Nomu = Sicilia
|Nomu ufficiali = Regione Siciliana
|Mmaggini = Sicily-EO.JPG
|Didascalia = La Sicilia nta na mmàggini dâ NASA
|Bannera = Flag of Sicily.svg
|Vuci bannera = Bannera dâ Sicilia
|Stemma = Coat of arms of Sicily.svg
|Vuci stemma = Stemma dâ Sicilia
|Stato =ITA
|Note stato =
|Grado amministrativo = 1
|Tipo = riggiuni a statutu spiciali
|Capitali = [[Palermu]]
|Amministraturi lucali = [[Nello Musumeci]]
|Partitu pulìticu = #DiventeràBellissima
|Data elezione = [[18 di nuvemmiru|18/11]]/[[2017]]
|Amministraturi lucali 2 =
|Partito 2 =
|Data elezione 2 =
|Lingui ufficiali = [[Lingua siciliana|Sicilianu]] e [[Lingua taliana|Talianu]]
|Jornu istituzzioni = [[15 di maiu]] [[1946]]
|Altitùddini = 391<ref>[https://web.archive.org/web/20110625000151/http://it.db-city.com/Italia/Sicilia db-city.com]</ref>
|Superfici = 25711
|Note superfici =
|Acque interne =
|Abbitanti = 5045176
|Note abbitanti = {{cita web|url=http://www.demo.istat.it/bilmens2012gen/query1.php?lingua=ita&Pro=84&allrp=2&periodo=5&submit=Tavola|titolo=Dato Istat a lu 31/03/2012|accesso=03-09-2012}}
|Aggiornamento abitanti = 31-03-2012
|Suttadivisioni = 9
|Suttasuttadivisioni = 390
|Suttasuttasuttadivisioni =
|Divisioni cunfinanti =
|Lingui = [[Lingua siciliana|Sicilianu]]
|CAP =
|Prifissu tilifònicu =
|Fusu orariu =
|Còdici ISO = [[ISO 3166-2:IT|IT-82]]
|Còdici statìsticu = 19
|Còdici dû catastu =
|Targa =
|Zona sismica =
|Gradi giorno =
|Diffusività =
|Nomu abbitanti = Siciliani
|Patronu =
|Fistivu =
|PIL =
|PIL procapite =
|PIL PPA =
|PIL procapite PPA =
|Parlamentari =
|Raggruppamento =
|Innu = ''Matriterra'' (paroli e musica di [[Vincenzu Spampinatu]])
|Nciùria =
|Muttu =
|Mmaggini lucalizzazzioni = Sicily in Italy.svg
|Mappa = Map of Sicily with provinces-scn.svg
|Didascalia mappa = Mappa dâ Sicilia e dî pruvinci
|Situ ufficiali =http://pti.regione.sicilia.it/portal/page/portal/PIR_PORTALE
|Incipit = no
|Categoria = no
}}
{{quote|''Aviri vistu l’Italia senza aviri vistu la Sicilia è nun aviri vistu l’Italia affattu, pirchi la Sicila è la chiavi di tuttu.''|[[Goethe]]}}
{{quote|''Chi cosa ficiru, ê Siciliani, li vostri patri ntî lu sèculu dicimuterzu! Arricupigghiaru accussì la nnipinnenza di nazziuni, l'anuri di cristiani, e ni desiru asempiu a la Scozzia, a la Fiantra, a la Svizzira, ca luttavanu, a ddi tempura, la duminazzioni strania. ''|[[Micheli Amari]]}}
{{Quote|[...]picchì lu pòpulu sicilianu vincìu l'ùnica battagghia ca si miritava d'èssiri cummattuta: chidda di la curtura, arriniscennu a sarbari la sò idintitati pì li tèmpura, ustanti di li ''middi'' duminazziuni .|[[Massimu Ganci]]}}
{{quote|''Sicilia è na terra bedda e disgrazziata.''|[[Giuvanni Farcuni]]}}
{{quote|'' La Sicilia tutta para è na diminziuni fantàstica. Comu si cci po campari senza mmagginazzioni?''|[[Liunardu Sciascia]]}}
<br />La '''Sicilia''' è n'[[isula|ìsula]] nta lu [[Mari Meditirraniu|Mari Miditirraniu]]. Si stenni pi 25,708 km² di supirfici e cci nni càmpanu 5.098.034 abbitanti ([[1998]]). È la cchiù granni [[riggiuni d'Italia]] e
rapprisenta nu dudicèsimu di lu tirritoriu talianu.<br />
Lu nùmmaru d'abbitanti è lu terzu cchiù àutu di tutti li riggiuna di l'Italia. Havi na dinzitati di pupulazzioni di 198 abbitanti p'ogni km². <br /> [[Palermu]] eni la capitali cu na pupulazzioni di quasi 700.000 abbitanti. La Sicilia si cumponi di 9 pruvincî e havi un tutali di 390 cumuna di li quali 199, lu 51%, hannu menu di 5.000 abbitanti. La pupulazzioni risidenti nta sti cumuna cu menu di 5.000 abbitanti rapprisenta lu 10% di tutta la pupulazzioni dâ riggiuni.
La Sicilia è unu di li centri [[Turismu|turìstichi]] cchiù mpurtanti di la Ripubbrica Taliana e nta lu [[sèculu XVIII]] era l'ùrtima tappa di lu viaggiu ca li picciotti aristucràtici [[Inghilterra|ngrisi]] facìanu 'n [[Europa]] pi struìrisi.
__TOC__
== Giugrafìa ==
La Sicilia è l'ìsula principali di l'[[Italia]] e di tuttu lu [[Mari Meditirraniu]]. Nclusi ntrâ riggiuni dâ Sicilia sunnu sti diversi ìsuli minura: lu gruppu di l'[[Isuli Eolii|Ìsuli Eolî]] ([[Lipari]]), [[Ìsuli Ègadi]], [[Ìsuli Pilaggî]], e l'ìsuli di [[Pantilliria|Pantiddarìa]], [[Lampidusa]] e di [[Ustica|Ùstica]].<br />
L'ìsula eni assai muntagnusa e cchiù picca dû 14% dû sò tirritoriu eni chianu. Lu chianu cchiù granni è la [[Chiana di Catania]]. Lu Salsu è lu ciumi cchiù longu: 144 km.
L'ìsula eni spartuta dû cuntinenti pi menzu dû [[Strittu di Missina]] (circa 3 km).
La Sicilia havi lu cchiù granni vurcanu d'Europa, l'[[Etna (vurcanu)]], chi ancora eni attivìssimu. Tutta la riggiuni veni assuggittata a n'attivitati giològgica, e dui ìsuli vennu chiamati comu àutri dui vurcani attivi, zoè [[Stròmbuli]] e [[Vurcanu]].
L'ìsula di Sicilia pigghiau lu nomu di li Sìculi, un pòpulu c'accuminzau la sò storia nta tèmpura luntani. Pi la sô furma trianculari, la Sicilia, prima d'èssiri chiamata accussini, fu chiamata di li [[Greci]] "[[Trinacria]]", chi veni a diri Terra a tri Punti, picchì la Sicilia eni effettivamenti la terra di li tri prumuntorî: ''Capu Faru'', o [[Piloru]], a Est, p'agghiri [[Missina]]; ''Capu Boeu'', o [[Lilibeu|Lilibbeu]], a Ovest, p'agghiri [[Marsala]]; e ''Capu di l'Ìsula di li Currenti'', a Sud, p'agghiri [[Capu Passaru]].
La Sicilia eni vagnata di l'acqui tèbbiti di tri mari: [[Mari Tirrenu]], a Nord, [[Mari Meditirraniu]], a Sud, e [[Mari Joniu]], a Est. Tutti e tri sti mari, nni la giografìa munniali, hannu nu nomu sulu: ''Mari Meditirràniu'', chi veni a diri « mari 'n menzu a li terri ». La Sicilia havi, nta lu Meditirràniu, na pusizzioni stratèggica assai bona, cu lu Strittu di [[Gibbilterra]] a Ovest, lu [[canali di Suez]] a Sud-Est e lu [[Strittu di Missina]] a Nord-Est. Lu puntu cchiù vicinu a l'[[Italia]], nni lu strittu di Missina, è di tri chilòmitri e menzu. Lu puntu cchiù vicinu â [[Tunisia]], ntô Canali di Sicilia, è di centucinquanta chilòmitri. È nta la Sicilia chi avemu l'[[Etna]], lu vurcanu cchiù granni d'Europa, cu n'autizza di 3.343 metri, o quasi dùdici mila pedi. La basi di lu vurcanu è di 200 chilòmitri. A stu vurcanu, duranti la duminazzioni àrabba, ci fu datu, di l'Àrabbi, lu nomu di ''Gebel Utlamat'' chi voli diri ''muntagna di focu'', n'autru nomu eni "Mungibeddu".
Giofisicamenti l'[[Malta|arcipèlacu maltisi]], e la pinìsula rausana ([[Sarausa]], [[Rausa]]) sunnu ntâ chiattafurma cuntinintali africana: n'àutri paroli sti dui riggiuni, nzèmmula a l'ìsuli Pilaggî, sunnu parti dû [[Africa|cuntinenti africanu]].
[[Malta]] fici puliticamenti parti dâ Sicilia nzinu a lu [[1798]] e li Maltisi sunnu di urìggini Siciliana ppi chissu lu [[Maltisi]] havi tanti palori Siciliani, picchì veni di lu "Siculu-Arabbu" chi si parrava 'n Sicilia nni l'ebbica Arabba.
=== Clima ===
{{vidipuru1|Clima dâ Sicilia}}
Lu [[clima]] dâ Sicilia è di tipu subtropicali, cu [[stati]] càudi e timpiraturi ca pònnu agghicari a 40 [[gradu cintigradu|gradi cintigradi]], e [[vernu|verna]] rilativamenti miti, cu [[timpiratura|timpiraturi]] ca raramenti scìnninu sutta li 5 gradi.
== Storia ==
{{vidipuru1|Storia dâ Sicilia}}
[[File:Tryske1.jpg|left|thumb|Lu [[Trisceli]], sìmmulu dâ Sicilia, cumpari puru ntâ bannera siciliana.]]
Câ sò pusizzioni giogràfica, la timpiratura piacenti, la campagna abbunata e lu tirrenu vurcànicu allatu a l' Etna assai riccu e pruduttivu, la sò propia storia è una dî verri e dî ribbellamenti.
Abbitata dî [[Siculi|Sìculi]], dî [[Sicani]] e di l'[[Elimi]], già dû terzu millenniu a.C., ntô [[VIII sèculu a.C.]] foru li [[Finici]] chi si nstallaru ntê banni uccidintali. Ntô sèttimu sèculu li [[grecia antica|Greci]] funnaru diversi culònî ntê banni a urienti, 'n particulari [[Naxos (Sicilia)|Naxos]], [[Camarina]], [[Missina]]. [[Sarausa]] funnata ntô [[734 a.C.]] fu la citati cchiù mpurtanti. Ntô [[212 a.C.]], doppu â scunfitta di parti dî rumani, la Sicilia addivintau na pruvincia, sfruttata dî rumani pû furmentu, lu vinu e li tassi chi li cuvirnatura di l'èbbica mpunìanu â pupulazzioni. Cèlibbri fu a stu prupòsitu lu malu cuvernu di [[Verri]]. Ntô [[464]], la Sicilia è mmasa dî [[Vànnali]] a cui ntô [[491]] si sustitueru l'[[Ostrogoti]] di [[Tiuduricu]] chi ci dèttiru nu certu sviluppu ecunòmicu e suciali. Ntô [[535]] lu ginirali bizzantinu [[Belisariu|Bilisariu]] allibbirtau la Sicilia dî bàrbari. La Sicilia fici parti dû [[mpiru bizzantinu]]. Dû [[663]] ô [[668]], lu mpiraturi [[Custanti II]] eliggiu comu capitali [[Sarausa]], pi megghiu addifènniri la Sicilia dî bàrbari e dî primi ncursioni mussurmani. Ntâ secùnna mitati du IX sèculu, l'àrabbi sbàrcaru a [[Mazzara]], cunquìstaru [[Palermu]] c'addivintau la nova capitali, e cacchi annu doppu, cu la cunquista di [[Sarausa]] ntô [[878]], la Sicilia è ntiramenti ntê manu di l'àrabbi. Addivintau allura n'emiratu [[Fatimiti|fatimita]], pròspiru e tulliranti.
Tra lu [[1060]] e lu [[1091]] la Sicilia fu arricunquistata dî [[nurmanni]], e nnô cursu dû sèculu XII addivintau un regnu putenti c'agghicau a l'àpici sutta lu putiri di [[Fidiricu II di Hohenstaufen]] chi murìu ntô [[1250]]. Ntô [[1266]] la Sicilia passau ntê manu francisi, ma li [[vespri siciliani|vespru sicilianu]] dû [[1282]] marcaru la fini dû putiri di l'[[Angiò]]. La Sicilia passau pirciò sutta lu putiri [[aragona|araunisi]] e pi cchiossai di un sèculu cuntinuava na verra cu [[Nàpuli]] addimentri ca la Sicilia arristava nnipinnenti cû nomu: [[Regnu di Trinacria]]. A pàrtiri dû [[sèculu XV]], li curuni d'Arauna e Spagna si junceru e di ddu mumentu nzinu ê [[Borboni|Burbuna]], la Sicilia veni cuvirnata nzemmula a la Spagna avennu lu stissu re.
Ntô [[1713]] passau ê [[Savoia]] 'n scanciu dâ [[Sardigna]]. Ntô [[1734]] lu [[Regnu di Sicilia]] era cuvirnatu di [[Carlu di Borboni|Carru di Burbuni]]. Tra [[1812]] e [[1848]] cci foru armenu quattru rivuluzzioni ntrâ Sicilia contra li Burbuna chi l'avìanu junciuta ô [[Regnu di Napuli]] chiamannu lu novu statu [[Regnu dî Dui Sicilii]]. L' ùrtima fu la [[rivuluzzioni ndipinnintista siciliana dû 1848|rivuluzzioni nnipinnintista siciliana dû 1848]], chi appi lu risurtatu di nu cuvernu nnipinnenti dî Burbuna, cu la sò custituzzioni assai avanzata, chi durau pi 16 misi.
Li [[cammisi russi]] di [[Garibbaldi|Garibbardi]] sbarcaru a [[Marsala]] ntô [[1860]]. Li siciliani ajutaru a Garibbardi, pirchi iddu avìa purmisu chi facìa ’na ripubbrica, e l’ugualitati pri li siciliani; pirò nun fici ne ripubbrica ne ugualitati. Cu nu plibbiscitu fausu (puru li morti jeru a votari) cacchi misi doppu la Sicilia fu junciuta, no cu 'na ripubbrica, ma cu 'na munarchia, lu regnu d'[[Italia]]. A pàrtiri di jornu [[16 di sittèmmiru|16]] nzinu ô jornu [[22 di sittèmmiru]] [[1866]] li Siciliani s'arribbilaru a lu novu patruni Talianu ni lu "Ribellamentu dǔ Setti e menzu" picchì durau giustu setti jorna e menzu prima chi l'asercitu talianu, cumannatu di [[Raffaele Cadorna]] appi l'ordini di sparari puru chî cannuna , ddu jornu mureru circa 1000 Siciliani chi vulìanu arrè la libbirtati pâ Sicilia.
Lu [[19 di uttùviru]] [[1944]], vista la trasuta 'n verra di l'Italia e la puvirtati chi c'era 'n Sicilia, lu populu Sicilianu sempri 'n Palermu s'arribbilau arrè a lu statu talianu, e fu tannu chi l'asercitu talianu di lu 139° reggimentu fanteria di la "Reggio" (ex Sabauda) appi l'ordini di sparari ncapu sta fudda di cristiani chi nun eranu armati e addumannavanu pani e travagghiu, mureru circa 30 cristiani e chiossai di 158 foru firuti. Chissa fu la prima straggi di l'Italia doppu l'ebbica fascista, e accussini tanti Siciliani accuminzaru a addivintari nnipinnintisti. E grazzi a lu [[Muvimentu Nnipinnintista Sicilianu]] nascìu l'asercitu sicilianu ntisu [[E.V.I.S.]] ('n talianu ''Esercito volontario per l'Indipendenza della Sicilia'').
Doppu la [[secunna guerra munniali]], e la riprissioni di lu muvimentu nnipinnintista, ntra Sicilia e Italia ci fu un trattatu di paci firmatu di [[Umbertu II di Savoia]], la Sicilia addivintau la prima riggiuni autonuma e uttinni na certa autunumìa amministrativa, cu parramentu e liggi propî. Sfurtunatamenti ancora òi lu statu talianu nun appreca lu [[Statutu d'autonumìa sicilianu]] puru siddu fa parti dâ so' costituzzioni, cu lu risurtatu chi 'n Sicilia travagghiu nun ci nn'eni e nun si pò sviluppari comu lu nord Italia.
== Amministrazzioni/Pulìtica ==
Dû [[1946]] la Sicilia godi di na certa autunumìa amministrativa. L'[[Assemblea Siciliana]] è lu parramentu sicilianu chi havi la sedi a ''Palazzu dî Nurmanni'', 'n Palermu. Lu parramentu sicilianu eni unu di li cchiù antichi dû munnu. Novi pruvinci fannu parti dâ Sicilia: [[Palermu]], [[Catania]], [[Missina]], [[Sarausa]], [[Rausa]], [[Girgenti]], [[Trapani]], [[Caltanissetta|Cartanissitta]] e [[Enna]].
{{vidipuru1|Statutu d'autonumìa sicilianu}}
=== Li cumuna: ===
* [[Cumuna dâ pruvincia di Caltanissetta|Cumuna dâ Pruvincia di Nissa]] (22)
* [[Cumuna dâ pruvincia di Catania]] (58)
* [[Cumuna dâ pruvincia di Enna]] (20)
* [[Cumuna dâ pruvincia di Girgenti]] (43)
* [[Cumuna dâ pruvincia di Missina]] (108)
* [[Cumuna dâ pruvincia di Palermu]] (82)
* [[Cumuna dâ pruvincia di Rausa]] (12)
* [[Cumuna dâ pruvincia di Sarausa]] (21)
* [[Cumuna dâ pruvincia di Trapani]] (24)
== Cultura ==
La Sicilia, già di l'antichitati, hà datu cuntribbuti culturali di tutti li campi dâ cultura. [[Artisti e ntillittuali siciliani secunnu li vari campi dâ cultura]] si distingueru ntî sèculi ggià a pàrtiri di l'antichitati.
La cultura n Sicilia si manifesta cu na certa vivacitati di la cirazzioni artistica, ntô [[cìnima]], cô [[Festival ntirnazziunali di Taurmina]] ntô [[tiatru]], chi si distingui ntô tiatru di prosa, tiatru anticu, rapprisintatu ogni annu ntê tiatra grechi di Sarausa, Taurmina, Seggesta, e ntô tiatru n [[Lingua siciliana]], puru assai apprizzatu.
=== Cucina e Gastronumìa ===
{{Vidipuru1|Cucina siciliana}}
* Alici crudi a lumìa
* Nvultini di pisci spata
* [[Capunata]]
* Parmiggiana Siciliana
* [[Pasta chî sardi]]
* [[Maccu di favi]]
* Maccarruna â Siciliana
* [[Paneddi]] di cìciri
* Purpetti di nannatu
* Salmurigghiu
* [[Arancina|Arancini]]
* Piscistoccu â Missinisi
* Pizza fritta â Siciliana
* [[Mustazzola]]
* [[Cannolu (spicialità)|Cannoli]]
* Pasta riali
* Zèppuli di risu
* [[Granita]]
* [[Cassata]]
* Frutta Marturana
* Sfinciuna di risu
* Torta di mènnuli
* Torta di fastuca o di pistacchiu
* Pignulata
* [[cuscusu|Cuscus â trapanisi]]
[[File:Sambuca di Sicilia panorama.jpg|centro|miniatura|600x600px]]
[[File:Castiglione di Sicilia Panorama.jpg|centro|miniatura|250x250px]]
<br />
== Noti ==
<references/>
== Taliati macari ==
{{Talìamacari|Purtali dî tradizzioni dâ Sicilia}}
* Li [[munarchi di Sicilia]]
* L'àutri [[riggiuni d'Italia]].
* [[Vulcanuluggìa]]
* Lu [[trisceli]]
* Lu [[Folklori sicilianu]]
* La [[Mùsica siciliana]]
* [[Targa Florio]]
{{commons|Category:Sicily}}
== Lijami di fora ==
* [http://www.guidadisicilia.it Guida di Sicilia]
* [http://www.siciliain.it Sicilia In, intra la Sicilia cori dô Miditirràniu]
* [http://wikimapia.org/#y=37609880&x=14260254&z=8&l=0&m=a&v=1 Sicilia vista di l'àutu cu Wikimapia]
{{Sicilia}}
{{Riggiuni d'Italia}}
[[Catigurìa:Ìsuli dâ Sicilia| ]]
8u1ax5erg5mbd27akc8nmpikss1lx9w
22 di frivaru
0
1642
759328
759229
2024-12-04T20:39:34Z
Gmelfi
8
curriggiutu ô 24 di frivaru
759328
wikitext
text/x-wiki
{{Frivaru}}
== Abbinimenti ==
* [[2005]] In [[Iran]], nu terremotu di magnitùdini 6,4 a [[Zaranda]], circa 900 chilòmitri a sud est di [[Teheran]] fa circa 550
morti.
== Nasciuti ==
* [[1645]]: [[Johann Ambrosius Bach]], musicista
* [[1732]]: [[George Washington]], prisidenti [[USA|miricanu]]
* [[1900]]: [[Luis Buñuel]], riggista [[surrialismu|surrialista]]
== Morti ==
* [[934]]: [[Ubayd Allah al-Mahdi]], funnaturi dâ dinastia [[fatimita]]
* [[1522]]: [[Amerigu Vespucci]], navigaturi italianu
* [[1750]]: [[Pietru Filippu Scarlatti]] musicista di uriggini siciliana.
* [[1987]]: [[Andy Warhol]] artista dâ [[pop art]]
* [[1975]]: [[Petru Germi]], riggista
* [[2009]]: [[Candidu Cannavò]], giurnalista spurtivu catanisi
6pzhzd63n8o5b50ksvngpu9hko30i3n
759329
759328
2024-12-04T20:39:44Z
Gmelfi
8
759329
wikitext
text/x-wiki
{{Frivaru}}
== Abbinimenti ==
* [[2005]] In [[Iran]], nu terremotu di magnitùdini 6,4 a [[Zaranda]], circa 900 chilòmitri a sud est di [[Teheran]] fa circa 550
morti.
== Nasciuti ==
* [[1645]]: [[Johann Ambrosius Bach]], musicista
* [[1732]]: [[George Washington]], prisidenti [[USA|miricanu]]
* [[1900]]: [[Luis Buñuel]], riggista [[surrialismu|surrialista]]
== Morti ==
* [[934]]: [[Ubayd Allah al-Mahdi]], funnaturi dâ dinastia [[fatimita]]
* [[1522]]: [[Amerigu Vespucci]], navigaturi italianu
* [[1750]]: [[Pietru Filippu Scarlatti]] musicista di uriggini siciliana.
* [[1987]]: [[Andy Warhol]] artista dâ [[pop art]]
* [[1975]]: [[Petru Germi]], riggista
* [[2009]]: [[Candidu Cannavò]], giurnalista spurtivu catanisi
5x2hs6zuxwiup2md937u4898b7yvrwu
24 di frivaru
0
1644
759330
740311
2024-12-04T20:40:17Z
Gmelfi
8
nvasioni di l'Ucraina
759330
wikitext
text/x-wiki
{{Frivaru}}
== Abbinimenti ==
* [[1582]]: [[Papa Grigoriu XIII]] annunza lu [[calannariu grigurianu]]
* [[2022]] La [[Russia]] attacca lu tirritoriu di l'[[Ucraina]] mittennu fora usu l'aviazzioni ucraina e accuminzannu na [[guerra]] lonca pi lu cuntrollu di na parti sustanziusa di l'est di l'Ucraina.
== Nati ==
* [[1500]]: [[Carlu V, Sacru Rumanu Mpiraturi|Carlu V]], mpiraturi du [[Sacru Rumanu Mperu]].
* [[1536]]: [[Climenti VIII]], 231èsimu papa dâ chiesia cattolica (m. 1605)
* [[1613]]: [[Mattia Preti]]
== Morti ==
* [[1990]]: [[Sandru Pertini]], prisidenti dâ ripùbbrica italianu.
[[Catigurìa:Frivaru]]
0u93rlytt0qfunpq7t7otiaee643wwx
7 di uttùviru
0
1734
759331
753992
2024-12-04T20:43:42Z
Gmelfi
8
Hamas-Israele
759331
wikitext
text/x-wiki
{{uttùviru}}
== Abbinimenti ==
* [[1571]]: Ntô [[cummattimentu di Lepantu]] li spagnoli battuni li turchi.
* [[2023]]: N'attaccu dû [[Hamas]] n tirritoriu [[Israeli]]anu fa cchiossai di 1200 morti israiliani. Pi riazzioni l'esercitu di Israeli bummìa la striscia di [[Gaza]] facennu migghiara di morti.
== Nati ==
[[File:(Venice) Allegoria della battaglia di Lepanto - Gallerie Accademia.jpg|thumb|Lu cummattimentu di Lepantu ntî nu quatru di Virunisi.]]
* [[1952]]: [[Vladimir Putin]], prisidenti dâ [[Russia]].
== Morti ==
* [[929]]: [[Carlu III di Francia]]
* [[2002]]: [[Pier Angelo Bertoli]], cantauturi
[[Catigurìa:Uttùviru]]
ba29xpftl7hapmtfrgoyvwle5x0mvt9
Lao Tzu
0
6293
759327
741926
2024-12-04T18:09:44Z
GiovanniPen
22308
fix img
759327
wikitext
text/x-wiki
[[Mmàggini:Laozi 002.jpg|right|senza_cornice]]
'''Lao Tzu''', nzèmmula a àutri tipi di trascrizzioni quali '''Lao Tzè''' o '''Lao Zi''', veni accussì ndicatu unu dî majuri pinzatura ca l'umanitati havi mai canusciutu.
La scola di pinzeru òi majurmenti accriditata, riteni ca nu pirsonaggiu ca currispunni a ''Lao Tzu'' havi 'n effetti mai esistutu e quinni è fruttu di liggenni antichissimi.
== Quintu sèculu a.C. ==
Riturnannu ô sô iputèticu auturi dicemu zoccu si jìu ntô tempu a custruiri supra la sô vita.
Lu tempo 'n cui campa Er Li Tan (tali avissi a aviri statu lu veru nomu), è nu sèculu pròdigu di granni [[filosofia]] cae, nspigabbirmenti, vèdinu la luci 'n tuttu lu munnu uccidintali e urintali quasi cuntimpuraniamenti.
Semu attornu ô [[500|500 avanti Cristu]] e mentri a [[Ateni]] avemu la splusione nun cuntinìbbili dû granni [[Filusufìa antica|pinzeru grecu]] di cui tuttu sapemu, ntô vicinu urienti lassa la sô trazza mpurtanti [[Zarathustra]].
Spustànnuni versu l'[[Innia]] attruvamu [[Gautama Buddha]], e 'n [[Cina]] [[Cunfuciu]] e Lao Tzu, oltri a àutri minuri.
Scuru, e tali aggittivu, ntô casu, è quantu mai appruppriatu, biblioticariu ntô regnu dî Chi.
== Lu pinzeru ==
Lu sô pinzeru fa pernu supra nu [[cuncettu]] basi: "L'omu macari quannu è animatu dî megghi prupòsiti, ntô vuliri faciri, finisci nivitabbirmenti pi cumminari vai. O pi megghiu diciri, cchiù ca ntô faciri putissimu diciri: ntô ntirfiriri cû cursu di l'abbinimenti naturali".
Lu megghiu principi è chiddu ca nun si ntrumetti cuntinuamenti ntê vicenni dû sô pòpulu.
Lu sô esserci nun è n'assenza e disintiressi, ma n'aggiri ô justu minimu ndispinzàbbili, unifurmànnusi a l'abbinimenti cchiù c'a pigàrili cucciutamenti versu cursi diversi; survegghia, s'accupa ma nun custrinci mai, nun forza mai, nun ntirveni mai cu pinioni o azzioni ca nun si cunfòrmanu ô cursu naturali dî cosi.
E' la linia dû ''Wu Wei'' obberu putissimu diciri dâ "Nun Ntirfirenza" cchiù ca dâ "Nun Azzioni" comu cumunimenti veni traduciuta.
Esisti nu modu pi cumpurtàrisi, na via di pircurriri 'n adirenza a ddu modu, na virtuti di tèniri auta p'illuminari la via.
Tuttu lu restu picca conta: nun conta lu nummàru d'addevi (Lao Tzu nun nn'havi mancu unu, quannu chiddi di Cunfuciu supèranu li 2.000) nun conta lu successu, la fama, l'anuri, la cultura (Lao Tzu voli ca lu pòpulu campa 'n na cunnizzioni di biata filici gnuranza).
Nun còntanu li rapporti suciali, la patria e l'anuri a l'antinati.
L'òmini cchiù c'àutru vannu evitati: è puru tempu pirdutu lu circari d'ammigghiuràrili, si vèdinu picca timidi prugressi, doppu tantu faticari, ca nun ripàjanu li sforzi faciuti: "Comu spalari acqua cûn tridenta/tridenti".
== Ncontru cu Cunfuciu ==
Campa schivu e 'n disparti di lu munnu.
L'ùnicu episodiu dûn certu rilevu, dû tuttu mmintatu, parissi aviri statu nu ncontru cu Cunfuciu.
Chistu cummintau: "Granni omu ma nun cumprinzìbbili a cu lu ntirpella pirchî pari abbulari comu n'aceddu supra li nuvuli".
Pi tutta la vita nun scrivi nenti e forsi si lassa scappari sulu quarchi frasi ca ci cunfiriscinu però na certa quali mala suppurtata nuturitati.
== Lao tzu erimita ==
Cunziquinziarmenti Lao Tzu a nu certu mumentu dâ sô vita molla tuttu e supra lu dorsu di na vecchia bufala gricia cerca di nèsciri dû sô munnu e faciri scumpariri pi sempri li sô trazzi.
A lu varcari dî cunfini dû statu dî Chi ncontra lu vardianu dâ Porta Uccidintali ca lu ferma e tra li prijeri e l'amminazzi ci fa scriviri li 5.000 [[pittogramma|pittogrammi]] ca vannu a cumpòniri lu Tao Te Ching.
Lao Tzu, 'n un certu senzu rinnigannu praticamenti cû scriviri propiu l'essenza dû sô pinzeru, lassa lu sô testu supra tavuleddi di "bambù" (o bammù) ô vardianu e scumpari versu uccidenti.
Lu stòricu [[Sima Qian]] campatu 300 anni doppu ni lassa prizziusa trazza dâ vita dû granni pinzaturi cunchiudennu uppurtunamenti ca lu pirsonaggiu 'n chistioni "Amava l'ummira cchiù dâ luci".
== Fonti ==
La fonti di st'artìculu è Uicchipidia Taliana:
* https://it.wikipedia.org/wiki/Lao_Tzu
* [https://www.tao-te-king.org 老子 Lǎozĭ 道德經 Dàodéjīng Chinese+English+German]
[[Catigurìa:Filusufìa]]
[[Catigurìa:Biografìi]]
2y51tuz0n5llx7qv37oty4g83rmpxfw
Bannera dâ Sicilia
0
8435
759368
750313
2024-12-05T02:30:58Z
CommonsDelinker
524
[[commons:User:CommonsDelinker/commands|Bot]]: rimpiazzu la mmàgini Sicilian_Flag.svg cu Flag_of_Sicily.svg
759368
wikitext
text/x-wiki
[[Image:Flag of Sicily.svg|right|thumb|240px|Bannera dâ Sicilia]]
[[Image:Bandera del MIS del 1945.png|thumb|220px|La bannera dû muvimentu ndipinnista dû 1945]]
La '''bannera dâ [[Sicilia]]''' (chiamata cumunimenti '''Trinacria''') vinni aduttata ntô [[1282]] pâ prima vota, sùbbutu doppu li [[Vespri siciliani]]. È carattirizzata dâ mmàggini dû [[trisceli]] (o [[trinacria]]) ntô menzu.
Mmeci li culura, rapprisèntanu nturnu li citati di [[Palermu]] e [[Curliuni]], chi era canusciuta a ddu tempu comu na citati d'agricultura. [[Palermu]] e [[Curliuni]] èranu li primi du' citati a funnari na cunfidirazzioni contra li [[Angiò]]. Nfini addivintau la bannera ufficiali dâ Riggiuni Autònuma di Sicilia ntô [[jinnaru]] dû [[2000]]. La liggi cunzigghia ca la bannera si havi a mustrari davanti ê palazzi pùbbrici, ê scoli, e àutri lochi chi rapprisèntanu la Sicilia.
Sta bannera s'assummigghia a la [[bannera di l'Ìsula di Man]], spiciarmenti ca tutti dui ùsanu lu trisceli. Oggi, lu trisceli è ricanusciutu largamenti comu lu sìmmulu dâ Sicilia. Stu sìmmulu si canusci puru comu la ''trinacria'', chi è lu nomu anticu dâ Sicilia videmma. Stu nomu vinni usatu puru duranti l'èbbica [[Araguna (Spagna)|aragunisi]] sùbbutu doppu li Vespri siciliani chi accabbau lu regnu d'Angiò.
== Liami esterni ==
*[http://www.palermoweb.com/cittadelsole/sicilytour/la_bandiera_siciliana.htm Storia dâ bannera - pi talianu]
*[https://web.archive.org/web/20100527161359/http://www.sicilianculture.com/folklore/trinacria.htm Sicilian Culture: La Trinacria - pi ngrisi]
{{StoriaSiciliana}}
[[Catigurìa:Sicilia]]
[[Catigurìa:Storia siciliana]]
[[Catigurìa:Banneri|Sicilia]]
5lbg7lq6as8fj2c6evi2rhfcn8caw5o
Michelle Bachelet
0
8596
759344
747145
2024-12-04T23:50:09Z
Dostojewskij
18849
+ Catigurìa:Nasciuti ntô 1951
759344
wikitext
text/x-wiki
{{O}}
[[File:Bachelet.PNG|right|thumb|250px|Michelle Bachelet]]
'''Verónica Michelle Bachelet Jeria''' /βeˈɾonika miˈʃɛl baʃˈle ˈçeɾja/ (nata lu [[29 di sittèmmiru]], [[1951]]) è na puliticanti sucialista e addiventa la prima prisidenti fìmmina dû [[Cili]] lu [[11 di marzu]], [[2006]].
[[Catigurìa:Cili]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1951|Bachelet, Michelle]]
246ubqck07kl0sbscdgpcbevjzbj2x3
Timothy White
0
10077
759362
753377
2024-12-05T00:23:19Z
Dostojewskij
18849
+ Catigurìa:Nasciuti ntô 1952 + Catigurìa:Muruti ntô 2002
759362
wikitext
text/x-wiki
{{Mùsica}}
'''Timothy White''' ([[25 di jinnaru]] [[1952]] – [[27 di giugnettu]] [[2002]]) fu nu jurnalista di mùsica [[rock]].
White accuminzau la sò carrera di jurnalista comu scritturi pi l'[[Associated Press]], ma prestu si purtau versu lu [[jurnalismu]] dâ mùsica.
Fu ridatturi dâ rivista rock ''[[Crawdaddy]]'' â fini di l'anni '70 e nta l'accuminzari di l'anni '80 ridatturi maiuri pâ rivista ''Rolling Stone''.
Fu ridatturi capu di ''[[Billboard]]'' dû [[1991]] ô [[2002]], quannu la sò vita fu struncata dî nu nfartu a l'etati di 50 anni.
Write scrissi assai biògrafî rilativi â mùsica, ncludennu libbra supra [[The Beach Boys]], [[Bob Marley]] e [[James Taylor]], accussì comu diversi àutri cullizzioni.
Spissu eccèntricu nî l'apparenzi, White havi parutu un mprubbàbbili scritturi di rock ma havi statu ben rispittatu pâ sò unistati, miticulusamenti ducumintata e vivaci.
White fu noltri lu suggettu di na rima di [[Eminem]], ntî cui iddu rappa: "''Let me recite to Timothy White, pickets outside the Interscope offices everynight.''"
Stâ rima apparìu ntâ canzuna "''Bitch Please II''" ca havi statu faciuta dî [[Xzibit]], [[Dr.Dre]], [[Nate Dogg]] e [[Snoop Dogg]]
[[Catigurìa:Biografìi|White, Timothy]]
[[Catigurìa:Jurnalisti|White, Timothy]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1952|White, Timothy]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 2002|White, Timothy]]
g343ahciotn4wh136ym6d1ol7537b4f
Utenti:Vicè
2
10412
759369
732435
2024-12-05T02:36:10Z
CommonsDelinker
524
[[commons:User:CommonsDelinker/commands|Bot]]: rimpiazzu la mmàgini Sicilian_Flag.svg cu Flag_of_Sicily.svg
759369
wikitext
text/x-wiki
<div class="usermessage">
<br clear=all>
<div class="usermessage"><center><big> Salutamu! Pi mi mannari cummenti, usa la me' [[User_talk:Vicè|pàggina di discursu]]. Grazzi!<br>
<small>Hello! You may leave comments on my [[User_talk:Vicè|talk page]]. Thank you!</small>
</div class>
<gallery>
Temple of Concordia, Agrigento.jpg|
Agrigente landscape (3763427628).jpg|
Etna eruzione.jpg|
Mondello da Monte pellegrino - panoramio.jpg|
Palazzina cinese 0001.JPG|
Acitrezza Cyclops Faraglioni Sicily Italy - Creative Commons by gnuckx - panoramio (87).jpg|
</gallery>
<table style="float: right; margin-left: 1em; margin-bottom: 0.5em; width: 242px; border: #99B3FF solid 1px">
<tr><td><center>'''[[Wikipedia:Babeli]]'''</center></td></tr>
<tr><td><tr><td>{{User en}}</td></tr>
<tr><td>{{User scn-4}}</td></tr>
<tr><td>{{User it-4}}</td></tr>
<tr><td>{{User es-1}}</td></tr>
<tr><td>{{User nap-1}}</td></tr>
<tr><td>{{User fr-1}}</td></tr>
</table>
[[Image:Acitrezza Cyclops Faraglioni Sicily Italy - Creative Commons by gnuckx - panoramio (80).jpg|center|700px|x]]
<gallery>
Catania-Etna-Sicilia-Italy-Castielli CC0 HQ1.JPG|
Palermo-Teatro-Massimo-bjs2007-03.jpg|
Agrigento (16139418528).jpg|
Erice Sicily Italy 24.jpg
5033 - Museo dei pupi a Siracusa - Foto Giovanni Dall'Orto, 21 marzo 2014.jpg|
Mozia01.jpg|
</gallery>
<br>
[[Image:Dialetti parlati in Sicilia.png|center|400px|x]]
{{colonne|100%}}
==[[File:Flag of Sicily.svg|25px|]] [https://www.ethnologue.com/language/scn Ethnologue: SCN]==
::*[http://cademiasiciliana.org Cadèmia Siciliana]
::*[http://www.csfls.it CSFLS - Centro di studi filologici e linguistici siciliani]
::*[http://atlantelinguisticosicilia.it Atlante Linguistico della Sicilia]
::*[http://artesia.ovi.cnr.it Corpus Artesia - Archivio Testuale del Siciliano Antico]
::*[http://www.dialektos.it Diálektos - Lingue e culture in Sicilia]
::*[http://www.regione.sicilia.it/beniculturali Ass. dei Beni culturali e dell'Identità siciliana]
::*[http://www.arbasicula.org Arba Sicula]
::*[http://linguasiciliana.com Kademia du Krivu]
::*[http://www.linguasiciliana.org Linguasiciliana.org]
::*[http://www.terralab.it/sishilianu Sishilianu]
::*[http://digilander.libero.it/dawngate/dialetto.html Grammatica del Dialetto Siculo-Palermitano]
::*[http://www.trapanisiannu.it Trapanisiannu - Facennu i trapanisi]
::*[https://giuseppe-tuccio.jimdo.com Vocabolario Siciliano-Italiano, Pinsera e cunsigghia]
::*[http://www.amiciziafraipopoli.org La Società Siciliana per l’Amicizia fra i Popoli]
::*[https://www2.hu-berlin.de/vivaldi Progetto Vivaldi]
::*[https://www.youtube.com/user/StuporMundiChannel Stupor Mundi - Programma culturali 'n lingua siciliana]
::*[https://www.youtube.com/watch?v=ojsjOK8ff80 'U TIGGÌ d'Aristotili Cuffaru]
::*[http://www.teatroditirammu.it Teatro Ditirammu]
::*[http://www.salviamoilsiciliano.com Salviamo il Siciliano]
::*[http://ilsiciliano.net/homepage.htm Il siciliano - The Sicilian]
<br>
==[https://www.ethnologue.com/language/lmo Ethnologue: LMO]==
::*[https://it.wikipedia.org/wiki/Dialetti_gallo-italici_di_Sicilia Dialetti galloitalici di Sicilia]
::*[http://www.itispiazza.it/galloitalico Galloitalico di Sicilia]
<br>
==[[File:Flag of Sicilian-Arbëreshë.svg|25px|]] [https://www.ethnologue.com/language/aae Ethnologue: AAE]==
::*[https://it.wikipedia.org/wiki/Greci_di_Messina Li Siculu-Arbanisi]
::*[http://www.unibesa.it BESA - Unione dei Comuni Arbëresh / Lidhja e Bashkivet]
::*[http://www.jemi.it JEMI - Il portale per gli arbëreshë]
::*[http://www.arbitalia.it Arbitalia]
<br>
==[[File:Flag of Greece.svg|25px|]] [https://www.ethnologue.com/language/ell Ethnologue: ELL]==
::*[https://comunitaellenicadellostretto.wordpress.com La Comunità Ellenica dello Stretto]
::*[https://it.wikipedia.org/wiki/Greci_di_Messina I Greco-Siculi di Messina]
<br>
<gallery>
0496 - Palermo - Ape Piaggio decorata - Foto Giovanni Dall'Orto 28-Sept-2006.jpg|
EtnaAvió.JPG|
Sicilia Taormina4 tango7174.jpg|
Cavagrande_del_Cassibile_-_Siracusa_-_Sicilia.jpg|
Laghetti dei Fanghi.JPG|
PupiSiciliani.jpg|
</gallery>
</div>
[[it:Utente:Vicè]] [[en:User:Vicè]]
|}
r5uw73myxjuyj42koa6dr4807306igh
Nue'
0
12148
759320
695113
2024-12-04T16:32:38Z
EmausBot
7110
Bot: Sistemo i reindirizzamenti doppi da [[Nuvara]] a [[Novara]]
759320
wikitext
text/x-wiki
#RINVIA [[Novara]]
9xprwyr7ikx9p8915woi7lcuqcaqvvv
Bannera
0
13285
759370
729465
2024-12-05T02:41:41Z
CommonsDelinker
524
[[commons:User:CommonsDelinker/commands|Bot]]: rimpiazzu la mmàgini Sicilian_Flag.svg cu Flag_of_Sicily.svg
759370
wikitext
text/x-wiki
[[File:Flag of Sicily.svg|miniatura|Bannera dâ [[Sicilia]]]]
Lu '''bannera''' è lu drappu d'unu o cchiù culura, ginirarmenti disposti a strisci, e a li voti urnatu di disegni, ca simmuliggia nazzioni, citati, partiti, corpi militari, ecc.
{{stub}}
[[Catigurìa:Sìmmuli]]
[[Catigurìa:850 palori siciliani di basi]]
49jy3c03dcqut6tn1kv28iodyvuuhej
Hugo Steinhaus
0
18900
759361
751449
2024-12-05T00:22:12Z
Dostojewskij
18849
+ Catigurìa:Nasciuti ntô 1887 + Catigurìa:Muruti ntô 1972
759361
wikitext
text/x-wiki
[[File:Hugo Steinhaus.jpg|thumb|right|Hugo Steinhaus]]
'''Wladyslaw Hugo Dionizy Steinhaus''' (* [[Jasło]] ([[Pulonia]]), [[4 di jinnaru]] [[1887]], † [[Breslavia]] ([[Pulonia]]), [[25 di frivaru]] [[1972]]) era nu [[matimàtica|matimàticu]] [[Pulonia|pulaccu]], ntra li leader dâ accussì diciuta ''scola matimàtica di [[Liòpuli]]''.
Stainhaus studiau [[matimàtica]] a l'Univirsitati di [[Liòpuli]] e di [[Gottinga]], unni si pigghiau nta lu [[1919]] lu dutturatu di ricerca cu la tesi ''Neue Anwendungen des Dirichlet'schen Prinzips'' (''Novi appricazzioni di lu principiu di Dirichlet''). Nta lu [[1917]] uttenni a Liòpuli l'autorizzazzioni a lu nzignamentu e nta lu [[1918]] pubbricau lu nutìvuli artìculu ''Additive und stetige Funktionaloperationen''. Nta lu [[1920]] addivinìu prufissuri a l'universitati di Liòpuli.
Nzèmmula a [[Stefan Banach]], [[Stanisław Marcin Ulam]] e àutri, s'uccupau di [[anàlisi funziunali]].
Nta lu [[1945]] si trasfirìu a [[Breslavia]], unni addivinìu prufissuri di matimàtica ntâ lucali univirsitati. Nta lu [[1952]] addivinìu mèmmiru di l'Accademia Pulacca di li scienzi (''Polska Akademia Nauk'').
Steinhaus pubbricau ntô tuttu quasi 250 òpiri, ntra li quali macari libbra di successu supra la matimàtica comu ''Kalejdoskop matematyczny'' (1938).
Ntra li sò studenti, cumpàrinu pirsunaggi comu [[Stefan Banach]], [[Mark Kac]] e [[Zygmunt William Birnbaum]].
[[Catigurìa:Biografìi|Steinhaus, Hugo]]
[[Catigurìa:Matimàtici pulacchi|Steinhaus, Hugo]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1887|Steinhaus, Hugo]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 1972|Steinhaus, Hugo]]
eal7ynuj31m225p5497pd6k69y18ccc
Kazimierz Kuratowski
0
19560
759360
751546
2024-12-05T00:21:18Z
Dostojewskij
18849
+ Catigurìa:Nasciuti ntô 1896 + Catigurìa:Muruti ntô 1980
759360
wikitext
text/x-wiki
[[Image:Kazimierz_Kuratowski.jpg|thumb|right|Kazimierz Kuratowski]]
'''Kazimierz Kuratowski''' ([[Varsavia]], [[2 di frivaru]] [[1896]] – [[18 di giugnu]] [[1980]]) havi statu unu di li maiuri matimàtici [[Pulonia|pulacchi]].
== La vita ==
Kuratowski havi statu di lu [[1927]] prufissuri di matimàtica a la [[Politechnika Lwowska]] (''Pulitècnicu di [[Liòpuli]]'', 'n Pulonia) e di lu [[1934]] a l'[[Univirsitati di Varsavia]]. Nta lu [[1945]] è addivinutu mèmmiru di la [[Polska Akademia Umiejętności]] (''Accademia Pulacca di lu nzignamentu''), e nta lu [[1952]] di l'[[Accademia Pulacca di li Scenzi]]. Di lu [[1948]] a lu [[1967]] havi statu diritturi di l'istitutu di matimàtica di diciuta accademia, e pi tanti anni havi statu macari prisidenti di la [[International Mathematics Society]] e di la rispittiva Sucitati Matimàtica Pulacca.
Kazimierz Kuratowski havi statu nu friquentaturi di la cèlibbri [[Kawiarnia Szkocka]] (''Caffé scuzzisi''), unni li matimàtici di la furmidàbbili scola pulacca di li primi dicenni di lu [[XX sèculu]] era sòliti ncuntràrisi pi cunfruntari li propi idei.
== La ricerca ==
La ricerca di Kuratowski havi stata ncintrata principarmenti supra lu studiu di strutturi mètrichi e tupulòggichi astratti. Ntra li soi nummurusi cuntribbuti a la [[matimàtica]] vannu arricurdati:
* Lu studiu di li [[Spazziu pulaccu|spazzi pulacchi]]<ref>Si vidi p'asempiu lu ''Tiurema di Kuratowski'' nta la sizzioni "risurtati" di la vuci "[[Àlgibbra di Borel]]"</ref> (chi prènninu lu sò nomu propriu di li matimàtici pulacchi chi l'hannu studiati, comu [[Wacław Sierpiński]], [[Alfred Tarski]], e appuntu Kazimierz Kuratowski);
* La [[carattirizzazzioni]] di li [[Spazziu di Hausdorff|spazzi di Hausdorff]] midianti li accussìdiciuti [[assiomi di chiusura di Kuratowski]];
* La [[dimustrazzioni matimatica|dimustrazzioni]] di lu [[Lemma di Kuratowski-Zorn]];
* 'N [[tiurìa di li grafi]], la cèlibbri carattirizzazzioni di li [[Grafu pranari|grafi pranari]], midianti lu [[Tiurema di Kuratowski pi grafi]];
* L'idintificazzioni di li [[Coppia (matimàtica)|coppi urdinati]] <math>(x,y)</math> cu li nzemi <math>\{\{x\}, \{x,y\}\}</math>.
* La ntruduzzioni di l'[[algoritmu]] di [[algoritmu di Tarski-Kuratowski|Tarski-Kuratowski]] arriguardanti la risuluzzioni di fòrmuli aritmètichi.
== Vuci currilati ==
* [[Kawiarnia Szkocka]]
* [[Alfred Tarski]]
* [[Spazziu pulaccu]]
== Bibbriografìa ==
* (en) Kazimierz Kuratowski, 1980, ''A Half Century of Polish Mathematics: Remebrances and Reflections'', Pergamon Press, Oxford, ISBN 0-08-023046-6
* (en) [[Karol Borsuk]], 1960, ''On the achievements of Prof Dr Kazimierz Kuratowski in the realm of topology'', 'n ''Wiadomosci matematyczne'', vol. 2, issue 3, pp. 231-237
== Culligamenti sterni ==
* (en) [http://www-groups.dcs.st-and.ac.uk/~history/Mathematicians/Kuratowski.html Na brevi biografìa di Kazimierz Kuratowski]
== Noti ==
<div class="references-small">
<references/>
</div>
[[Catigurìa:Biografìi|Kuratowski, Kazimierz]]
[[Catigurìa:Matimàtici pulacchi|Kuratowski, Kazimierz]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1896|Kuratowski, Kazimierz]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 1980|Kuratowski, Kazimierz]]
l7662s0ttd3sbqyow6n7dzco4ktm0kg
Cicciu Busacca
0
26849
759345
735316
2024-12-04T23:51:30Z
Dostojewskij
18849
+ Catigurìa:Nasciuti ntô 1925 + Catigurìa:Muruti ntô 1989
759345
wikitext
text/x-wiki
{{quote|Passa la notti e veni la matina, lu suli si ni va, veni la luna, comu lu ciumi lu tempu camina, e camina l'ità di la pirsuna|Cicciu Busacca}}
'''Franciscu Busacca''' (o ''Francesco Busacca'' n talianu) cchiù canusciutu comu '''Cicciu Busacca''' ca nascìu a [[Paternò]] lu [[15 di frivaru]] di [[1925]] e ca murìu a [[Paternò]] ntô [[1989]] fu un cantanti e cantastori [[Sicilia|sicilianu]].
== Biografìa ==
Criscìu a [[Paternò]] ascutannu li versi di li cantastori [[Paolo Garofalo]] e [[Gaetano Grasso]].
Dibbutta ntô [[1951]], ntâ chiazza di [[San Cataldu|San Catardu]] ([[Caltanissetta]]), cu la rapprisintazzioni di ''L'assassinio di Raddusa'', trattu di na storia di crònuca avvinuta riarmenti ntô paisi di [[Raddusa]] ([[Enna]]), unni na picciotta di 17 anni s'avìa vinnicatu di l'omu ca l'avìa viulintatu, avvicinànnulu ntâ chiazza dû paisi mascarata di anziana e ammazzànnucci.
Lu munnu di li cantastori siciliani fu particularmenti sviluppatu doppu la [[Secunna Guerra Munniali]], c'happi comu protagunisti [[Orazio Strano]], [[Turiddu Bella]], [[Vito Santangelo]], [[Matteo Musumeci]], Francesco Paparo ([[Cicciu Rinzinu]]) e àutri. Ntô [[1956]], Cicciu Busacca dibbuttau ô [[Piccolo teatro di Milano]] cu ''Pupi e cantastorie di Sicilia''.
Nta l'anni succissivi, ncontra a [[Ignazziu Buttitta]] e la sò puisìa. Li risurtati cchiù significativi di la sò cullabburazzioni sunnu li misi 'n scena dû ''Lamentu ppi Turiddu Carnivali'', ''Lu trenu di lu suli'' e ''Che cosa è la mafia?''.
Nta l'[[anni 1970|anni '70]], travagghia nta lu tiatru cu [[Dario Fo]] (''[[Ci ragiono e canto]]'') e partècipa a diversi prugrammi radiutelevisivi.
Cicciu Busacca, omu nicu ca dû tettu dâ sò [[FIAT]] 600 mùltipla cantava li stori di l'òmini di Sicilia, mori ntô [[1989]].
== Cullabburazzioni cu Ignazziu Buttitta ==
Comu a [[Vito Santangelo]], Cicciu Busacca cullabburau puru iddu cu lu famusu pueta sicilianu [[Ignazziu Buttitta]]
== Premi ==
Ntô [[1957]], Cicciu Busacca, c'apprisintau la storia di "Salvatore Giulianu re di li briganti", vincìu lu premiu di lu 1° Concorso Nazionale dei Cantastorie "Il Trovatore d'Italia", a [[Gonzaga]] (Mantova), a cui puru [[Vito Santangelo]] participava. Cicciu Busacca vincìu cu la storia di [[Giovanni Accetta]], ''L'Innucenti vinnicaturi''.
== Discugrafìa ==
*''Lu trenu di lu suli''
*''Cosa è la mafia''
*''Canzoni carrettiere siciliane''
*''La storia di Giuliano (Il re dei briganti)''
*''La storia di Turi Giuliano''
*''La storia di Giovanni Accetta''
*''La storia di lu briganti Musulinu''
*''La storia di Turi Giulianu''
*''Lamentu pi la morti di Turiddu Carnivali''
*''Lu piscaturi sfortunatu''
*''Storia di Orlando e Rinaldo (paladini di Francia)''
*''Nascita del giullare. Il treno del sole''
*''Un uomo che viene dal sud''
== Filmugrafìa ==
*''Fontamara'' - [[1980]]
== Bibliografìa ==
N. Tomasello, ''Ciccio Busacca'', Catania, [[2000]]
== Lijami nterni ==
* [[Cantanti e gruppi musicali siciliani]]
== Lijami sterni ==
* [https://web.archive.org/web/20071008171952/http://www.paternogenius.com/pagine/Busacca%20-%20Tomasello/pagine/cicciubusacca.htm PaternoGenius: Cicciu Busacca]
* [http://www.irsap-agrigentum.it/busacca1.html IRSAP Agrigentum: Cicciu Busacca]
[[Catigurìa:Cantastori|Busacca, Cicciu]]
[[Catigurìa:Cantanti siciliani|Busacca, Cicciu]]
[[Catigurìa:Biografìi|Busacca, Cicciu]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1925|Busacca, Cicciu]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 1989|Busacca, Cicciu]]
81ekrpj00x2yusae9bxmxqzde49yjh5
Vinni in la Marina
0
33332
759326
753941
2024-12-04T17:45:23Z
GiovanniPen
22308
fix tabella
759326
wikitext
text/x-wiki
'''Vinni in la marina''' è lu testu scrittu 'n sicilianu cchiù anticu. Datatu dû [[1091]], parra di la vinuta a [[Donnalucata]] di na navi di saracini cumannati di l'emiru Belcani, cu la ntinzioni di dimannari nu tribbutu â pupulazzioni dâ [[Sicilia]]. Lu cunti [[Ruggeru di Autavilla|Ruggeru]] truvànnusi ntê paraggi, ntirvinìu mannànnuci prima nu mbasciaturi, appoi ènnucci iddu stissu a parrari cu l'emiru, pi dìricci chi la Sicilia è dî [[Nurmanni]] e nun havi a dari nuddu tribbutu ê saracini. Ci fu nu cummattimentu tra li truppi di Ruggeru e chiddi di Belcani chi fu vinciutu di Ruggeru.
==Lu cuntestu stòricu==
L'episodiu dâ battaghia di [[Scicli]] fu l'ùrtimu episodiu chi vitti li saracini cu villeità di duminiu 'n Sicilia. Quarchi misi prima l'ùrtimu duminiu àrabbu espugnatu dî Nurmanni fu la cità di [[Notu]].
==La liggenna e li mplicazzioni riliggiusi==
È diffìcili di diri quanta parti dî fatti tramannati currispùnninu â viritati. Si cunta chi la madonna, armata di na spata e a cavaddu facilitau lu travagghiu dî nurmanni di Ruggeru, n praticulari criannu la cunfusioni ntê saracini cu l'apparizzioni di na fitta negghia. Ancora òi la [[madonna dî milizzi]] a Scicli è una di li mmàggini sacri cchiù rispittati.
==Lu testu urìgginali==
{{Sicilianuanticu}}
{|width=200 style="clear:right;float:right; margin: 0em 0em 1em 1.5em; border:1px solid #000000;"
|-style="text-align:center; font-size: 80%;"
|-
|<center>
'' Stu [[ducumentu]], datatu [[1091]] vinni attruvatu lu 5 Marzu 1653 ntô Casteddu di [[Scicli]], chiamatu Triquetrum, e vinni trascrivutu appoi nta l'atti dû Notaru Giuseppi Di Lorenzo.
|}
=== N'anticu scrittu di lu [[1091]] ===
''' Vinni in la Marina'''<ref>Pi gintili cuncissioni di Salvo Micciché, curaturi dû situ web <www.biancavela.it>, <www.scicli.com>) [http://www.scicli.com/]</ref>
Anno Domini nostri J. XP. MXCI, tempora quadragesime,
Vinni in la marina di li Mikenki, ora dicta Donnalucata, lu barb. Ammiro Belicani Saraxino, cum manio exercitu, per dixtruire omni phidili Kriptiani, et la nostra ixula, et lu barburu cani nun chi riuxio, chi lu populu di Xicli si moxi tuctu, e si armau, et accursi per costringherlo et farilo fughire, a quillo barbaru infidili: ma, videndo lo numiro di li infidili, grassi assai, se prostraro cum la fachia per terra, et pricando nos Xeniuri J. XP. et la Vi. de la Pietati, che essi camaru per darichi fortia et corajo, per dischiacare li barb. Saraxini, et illico et statim, videro in lu Chelu una nugola, che isprindea ut solis, cum dintra la Vi. MP. cum brandus in dextera, et chi rintronava a lo sou populo "en adsum, ecce me, civitas mea dilecta, protegam te dextera mea", si livaru di terra di un subito, et videro lo exercitu di li normandi, ut volociter acquile, per aiutarli et uniti tucti si moxiro ut fulminem supra quilli infidili et li destruxiro et fu tali la confuxioni et lo spavento, che si ucchisero ipsi stixi, ut more canis idrofobi; durau la punia quasi per uno jorno, et di poi li sacti xaxerdoti cantaru Tedeum laudamus, et lo Magnificat, accumpaniati di lo exercito, et la nocti tucti li normandi et tucto lo populo si rixtaro in lo dictu locu, per prigari et ringratiaru a Dio e Maria Vergine che li salvau di lu ecchidio di li infidili; la matina si arritrovao lu campu cum immenso numero di morti, at li barchi di li infidili tucti fugati, et poi si ringratiau lu gran Diu e la MP. Vi. et si chiamau, di li pii ss. saxerdoti, sata MP. Militum, pro siclensibus, et si stabeleo farichi la festa omni anno, in lo jorno sabato prechedente a la Dominica di passioni, jorno solenni di la punia, et cussi' fu liberata la nostra terra, per sempre amen S.T.L.
Scriptum in Tabula Ligni
===Traduzzioni 'n lingua siciliana littirària unificata muderna===
''L’annu di nostru Signuri Gesù Cristu, 1091, tempu di quarèsima,
''Vinni ni la marina di Micenci, ora ditta Donnalucata, lu bàrbaru Emiru Belcani Saracinu, cu nu granni asèrcitu, pri distrùggiri ogni fideli cristianu, e la nostra ìsula, e lu bàrbaru cani nun ci arrinisciu, picchì lu pòpulu di Scicli si muvivu tuttu, e si armau, e accurìu pri custringìrilu a fàrilu fujiri, ddu bàrbaru nfideli:<br>
''ma taliannu lu nùmmuru di li nfideli, assai granni, si prustraru cu la facci pri terra, e prijàvanu a Nostru Signuri Gesù Cristu e la Vèrgini di la Pietati, ca avìanu nvucatu p'aviri forza e curaggiu, pri scacciari lu bàrbaru saracinu, e sùbbitu vìttiru ntô celu na nùvula, ca splinnìa comu lu Suli, e d'intra la Vèrgini Maria, cu na spata nni la manu dritta, ca dicìa forti a lu sò pòpulu: «en adsum, ecce me, civitas mea dilecta, protegam te dextera mea» («Ccà sugnu, cità mia pridiletta, t'havi a pruteggiri la me manu dritta!»)<br>
''Si jsaru di 'n terra pri sùbbitu, e vìttiru l’asèrcitu di li Nurmanni, cchiù viloci di l'àquila, ca vinìa 'n aiutu, e tutti pari nzemi si muveru comu lu fùlmini contru a li nfideli e li distruggeru, e fu tanta la cunfusioni e lu scantu, ca chiddi s'ammazzaru iddi stissi, comu cani dròfubbi; la battagghia durau quasi na jurnata sana, e doppu li santi sacirdoti cantaru lu Te Deum e lu Magnificat, accumpagnati di l’asèrcitu, e la notti tutti li Nurmanni e tuttu lu pòpulu arristaru nta ddu locu pri prijari e arringrazziari Diu e Maria Vèrgini, ca l'avìanu sarvati di l’accìdiu di li nfideli: la matina s'arritruvau lu campu cu mmensu nùmmiru di morti, e li varchi di li nfideli tutti fujuti, e appoi si ringraziau lu gran Diu e la Vèrgini Maria, e si chiamau, pri dicisiuni di li pii ss. sacerdoti, di chiamare "Santa Maria di li Mulici, pri li sciclitani", e si stabbilìu di fàricci la festa ogni annu, nta lu jornu dû sàbbatu ca pricedi la Dumìnica di passioni, jornu sulenni di la punìa (battagghia), e accussì fu libbirata la nostra terra, pri sempri amen S.T.L.
==Noti==
<references/>
==Lijami di fora==
*[http://www.compagniadelmediterraneo.it/areaturismo/festa%20delle%20milizie.htm Situ dâ Festa sciclitana dâ madonna dî milizzi.]
{{Artìculi scrivuti 'n siclianu anticu}}
[[Catigurìa:Storia siciliana]]
j66q808l45tebqvgaubl72sk5sn8e08
Template:Artìculi scrivuti 'n siclianu anticu
10
33915
759325
328561
2024-12-04T17:41:07Z
GiovanniPen
22308
cat
759325
wikitext
text/x-wiki
[[Catigurìa:Sicilianu anticu]]
<div class="NavFrame" style="background:lightgreen; clear:both; padding-top:4px; text-align:center; valign:middle">
<div class="NavHead" style="background:#FFFFCC; text-align:center; color:black; font-size:120%">'''''Tutti l'artìculi scrivuti 'n sicilianu anticu'''''</div>
<div class="NavContent">
<div/ style="clear:both;">
<div style="clear:all; float:left; width:100%">
{| style="clear: both; width: 100%; margin: 1em auto; background-color:lightgreen; text-align:center;"
|- style="background:#ccff99"
| '''''<font color=#0099ff></font>''''' '''[[Tàvula crunulòggica di scritti antichi 'n sicilianu]] ·
|-
| <font style="font-size:90%"> '''''<font color=#0099ff></font>''''' '''[[Vinni in la Marina]] · [[Eu Leon Visianos]] · [[Eu Petro di Marchisi]] · [[Pir meu cori alligrari]] · [[Littra dû Re Petru III d'Aragona ô Re Carlu I d'Angiò]] · [[Littra dî baruna siciliani ô Re Petru III d'Araguna]] · [[Di la vinuta di lu re Japicu in Catania (rumanzu)]] · [[Lu Rebellamentu di Sichilia]] · [[Fòrmula di giuramentu dî giudei]] · [[Urdinanza di tassa di Missina]] · [[Statuti dâ citati di Missina]] · [[Libru di Valeriu Maximu]] · [[Libru de lu dialagu de Sanctu Gregoriu]] · [[Statuti dâ citati di Girgenti]] · [[Statuti dâ citati di Catania]] · [[Libru di li Vitii et di li Virtuti]] · [[Libru di lu transitu et vita di misser sanctu Iheronimu]] · [[Lu beatu Corradu]] · [[Statuti dâ citati di Palermu]] · [[Quaedam Prophetia]] ·[[Spusizzioni di lu Vangelu di la Passioni]]'''</font>
|-
| <font style="font-size:75%"> {{Metaliami:Purtali|culuri attornu=#00008b|culuri funnu=#FFFFCC|
image=75px-Tryske1.jpg|taille image=35|
texte= Tutti l'artìculi scrivuti 'n [[sicilianu]] anticu.
}}<noinclude>
</noinclude></font>
|}
</div>
<div style="clear:all; widht:20%">
</div></div></div>
<div class="NavEnd"></div></div><noinclude>
</center><noinclude>[[Catigurìa:Template di navigazzioni]]</noinclude>
40lpugqwk1o870no0d2m074csvftt6d
Utenti:Luigi Salvatore Vadacchino
2
34378
759371
736718
2024-12-05T02:52:00Z
CommonsDelinker
524
[[commons:User:CommonsDelinker/commands|Bot]]: rimpiazzu la mmàgini Sicilian_Flag.svg cu Flag_of_Sicily.svg
759371
wikitext
text/x-wiki
Me chiamu Luviggi e sugnu [[Calabria|calabbrisi]] de [[Cusenza]], de Campura San Giuvanni.
Ve cuntu nu pocu di mia, Nascitti a [[Paola (CS)|Paola]], abbitu a [[Campura San Giuvanni]].
{{userbox|#333333|#CCCCCC|[[Image:Flag of Sicily.svg|40px]]|Sugnu '''[[Sicilia|sicilianu]]''' ccò o cori e mi nni vantu!}}
{{userbox|#333333|#CCCCCC|[[Image:Flag of Calabria.svg|40px]]|Sugnu '''[[Calabbria|Calabbrisi]]''' e mi nni vantu!}}
{{babel|it|scn-4|fr-3|es-3|en-1|de-1}}
[[af:Gebruiker:Lodewijk Vadacchino]]
[[an:Usuario:Lodewijk Vadacchino]]
[[be:Удзельнік:Lodewijk Vadacchino]]
[[be-x-old:Удзельнік:Lodewijk Vadacchino]]
[[bg:Потребител:Lodewijk Vadacchino]]
[[ca:Usuari:Lodewijk Vadacchino]]
[[cs:Wikipedista:Lodewijk Vadacchino]]
[[da:Bruger:Lodewijk Vadacchino]]
[[de:Benutzer:Lodewijk Vadacchino]]
[[eml:Utente:Lodewijk Vadacchino]]
[[en:User:Lodewijk Vadacchino]]
[[eo:Vikipediisto:Lodewijk Vadacchino]]
[[es:Usuario:Lodewijk Vadacchino]]
[[et:Kasutaja:Lodewijk Vadacchino]]
[[fi:Käyttäjä:Lodewijk Vadacchino]]
[[fr:Utilisateur:Lodewijk Vadacchino]]
[[fur:Utent:Lodewijk Vadacchino]]
[[gl:Usuario:Lodewijk Vadacchino]]
[[he:משתמש:Lodewijk Vadacchino]]
[[hr:Suradnik:Lodewijk Vadacchino]]
[[hu:Szerkesztő:Lodewijk Vadacchino]]
[[id:Pengguna:Lodewijk Vadacchino]]
[[is:Notandi:Lodewijk Vadacchino]]
[[it:Utente:Lodewijk Vadacchino]]
[[la:Usor:Lodewijk Vadacchino]]
[[lb:Benotzer:Lodewijk Vadacchino]]
[[lij:Utente:Lodewijk Vadacchino]]
[[lmo:Utente:Lodewijk Vadacchino]]
[[lt:Naudotojas:Lodewijk Vadacchino]]
[[lv:Lietotājs:Lodewijk Vadacchino]]
[[mk:Корисник:Lodewijk Vadacchino]]
[[mn:User:Lodewijk Vadacchino]]
[[ms:Pengguna:Lodewijk Vadacchino]]
[[mt:User:Lodewijk Vadacchino]]
[[nap:Utente:Lodewijk Vadacchino]]
[[nl:Gebruiker:Lodewijk Vadacchino]]
[[nn:Brukar:Lodewijk Vadacchino]]
[[no:Bruker:Lodewijk Vadacchino]]
[[pl:Wikipedysta:Lodewijk Vadacchino]]
[[pms:Utent:Lodewijk Vadacchino]]
[[pt:Usuário:Lodewijk Vadacchino]]
[[rm:User:Lodewijk Vadacchino]]
[[ro:Utilizator:Lodewijk Vadacchino]]
[[ru:Участник:Lodewijk Vadacchino]]
[[sc:Utente:Lodewijk Vadacchino]]
[[sh:User:Lodewijk Vadacchino]]
[[sk:Redaktor:Lodewijk Vadacchino]]
[[sl:Uporabnik:Lodewijk Vadacchino]]
[[sq:Përdoruesi:Lodewijk Vadacchino]]
[[sr:Корисник:Lodewijk Vadacchino]]
[[sv:Användare:Lodewijk Vadacchino]]
[[sw:User:Lodewijk Vadacchino]]
[[tl:Tagagamit:Lodewijk Vadacchino]]
[[tr:Kullanıcı:Lodewijk Vadacchino]]
[[uk:Користувач:Lodewijk Vadacchino]]
[[vec:Utente:Lodewijk Vadacchino]]
[[vi:Thành viên:Lodewijk Vadacchino]]
[[wa:Uzeu:Lodewijk Vadacchino]]
[[wo:Utilisateur:Lodewijk Vadacchino]]
nwn6klwf09kd20javjp6dxixlzoawd8
Elena dô Montenegru
0
36199
759347
664344
2024-12-05T00:04:26Z
Dostojewskij
18849
+ Catigurìa:Nasciuti ntô 1873 + Catigurìa:Muruti ntô 1952
759347
wikitext
text/x-wiki
[[File:Bundesarchiv Bild 102-00061, Elena von Montenegro.jpg|thumb|200px|Elena dô Montenegru (1900)]]
'''Elena dô Montenegru''' è canusciùta macari comu Elena di [[Savoia]] (ma lu sò veru nomu era: Jelena Petrović Njegoš, [[Principissa]] dô [[Montenegru]]). Addivintau Riggina d'Italia quannu si maritau ccu [[Vittoriu Emanueli III di Savoia]].
Avìa nasciutu a Cettigne lu [[8 di jinnaru|8 jinnaru]] [[1873]] e era la sesta figghia dô re Nicola I dô Montenegru e di Milena Vukotić; fu â secunna Riggina d’Italia e la matri di [[Umbertu II di Savoia]]. Murìu a [[Montpellier]] 'n [[Francia]] lu [[28 di nuvèmmiru]] [[1952]].
[[Catigurìa:Biografìi|Elena dô Montenegru]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1873]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 1952]]
nytt2yecpymcvvonennsmzwb493e8at
Yakov Perelman
0
37297
759363
757544
2024-12-05T00:24:22Z
Dostojewskij
18849
+ Catigurìa:Nasciuti ntô 1882 + Catigurìa:Muruti ntô 1942
759363
wikitext
text/x-wiki
{{O}}
[[File:Yakov Perelman.jpg|thumb|Yakov Isidorovich Perelman.]]
'''Yakov Isidorovich Perelman''' (Яков Исидорович Перельман; [[4 dicemmiru]] [[1882]] – [[16 marzu]] [[1942]]) a statu n'auturi di nu munzieddu di libbra di [[scenza pupulari]] [[Russia|russa]].
I travagghi incrudunu '''A Fisica Ppo Ssiri Bbedda''', '''A Matimatica ppo ssiri Bedda''' e '''Algibbra Ricriativa''' ('nta lingua angrisi ''Physics Can Be Fun'', ''Mathematics Can Be Fun'': tutti e rui fuorri tradotta damprima di lu [[Lingua Russa|Russu]] 'nta l'[[lingua angrisi|Angrisi]]. ''Álgebra Recreativa'' fu tradottu da mprima di lu Russu a lu [[lingua spagnola|Spagnolu]]).
Yakov Perelman nasciu nta lu 1882 nta a cittadi di [[Białystok|Byelostok]]. Nta lu [[1909]] uttiniu lu diploma di vardabboscu di l'Istitutu di Furestiria di San Pietuburgu.
Duoppu lu successu di "A Fisica ppo Ssiri Bbedda", Perelman s'arganizzau ppi prudurru autri [[libbru|libbra]], unni si mustrau comu nu pupularizzaturi di scenza cu nu munzieddu d'immaginazzioni.<br />
Particularmenti pupulara fuorru ''"Aritmetica pp'intrattiniment", "Miccanica pp'intrattinimentu", "Giumitria pp'intrattinimientu", "Astronumia pp'intrattinimientu", "Matimatica Viva", "Fisica a tutti bbanni" e "Trucca e divirtimientaicks and Amusements".
== Libbra ==
Li libbra foru traduciuti ntî diversi lingui, tra cui lu ngrisi:
* ''Mathematics Can Be Fun''
* ''Astronomia Recreativa''
* ''Physics for Entertainment'' (1913)
* ''Figures for Fun''
* ''Fun with Maths & Physics''
* ''Arithmetic for entertainment''
* ''Mechanics for entertainment''
* ''Geometry for Entertainment''
* ''[http://books.google.com/books?vid=ISBN0898750563 Astronomy for entertainment]''
* ''Lively Mathematics''
* ''Physics Everywhere''
* ''Tricks and Amusements''
== Lijami di fora ==
[http://www.archive.org/details/physicsforentert035428mbp Physics for Entertainment] Edizzioni elittronica gratuita.
{{DEFAULTSORT:Perelman, Yakov I.}}
[[Catigurìa:Matimàtici|Perelman, Yakov]]
[[Catigurìa:Biografìi|Perelman, Yakov]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1882|Perelman, Yakov]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 1942|Perelman, Yakov]]
fftawsosqztp9xdwzz0oru23vjxjrd9
Ludwig Wittgenstein
0
37913
759335
751761
2024-12-04T23:34:51Z
Dostojewskij
18849
+ Catigurìa:Nasciuti ntô 1889 + Catigurìa:Muruti ntô 1951
759335
wikitext
text/x-wiki
[[Mmàggini:36. Portrait of Ludwig Wittgenstein, 1930.jpg|170px|right|thumb|Wittgenstein ntô 1930]]
'''Ludwig Josef Johann Wittgenstein''' <!--mucciai lu template ca nun funonzia astura ({{IPA|[luːtvɪç ˈjoːzɛf ˈjoːhan ˈvɪtgənʃtaɪn]}} nta lingua tidesca)--> ([[26 di aprili]], [[1889]] – [[29 di aprili]] , [[1951]]) a statu nu filosufu [[austria]]cu.<br />
Travagghiau principarmenti nta li fundazzioni di la [[loggica]], a filosufia da matimatica, a filosufia da menti e a filosufia do [[linguaggiu]].<br />
Eni vistu comu lu filosufi cchiu 'mpurtanti di lu XX seculu.<br />
Prima da so scumparsa a l'itati di 62 anni lu solu libbru ca Wittgenstein pubbricau a statu lu '''Trattatu Loggicu-Filusoficu''' (''Tractatus Logico-Philosophicus'').<br />
Lu sicondu libbru '''Anvistigazzioni Filusofichi''' (''Philosophical Investigations'') fu pubbricatu duoppu ca scumparìu.<br />
Tutti e dui li travagghi ana statu visti di impurtanza fundamintali ppâ [[filosufìa analitica]]
== Vita ==
Ludwig Wittgenstein nascìu a [[Vienna]] lu 26 di aprili dû [[1889]], di Karl e Leopoldine Wittgenstein.<br />
Era lu cchiu giovani di uottu figghi di una di li cchiu binistanti famigli di l'[[Austria-Unghirìa|Imperu Austru-Ungaricu]].<br />
Li so ginitori nascierru di famigghi giudaichi ca s'aviunu cunvirtutu a lu [[Protistantèsimu]], e duoppu ca si spustarru di la [[Sassonia]] a Vienna nta l'anni di lu 1850s, s'ammiscarru cu li classi prufissiunali prutistanti viennesi.<br />
Lu patri di Ludwig's father, Karl Wittgenstein, addivintau n'industriali e si fici na furtuna cu lu ferru e l'acciaiu.<br />
A matri di Ludwig Leupuldina, c'avia Kalmus comu cugnomi di signorina, avìa statu a zia di lu Premiu Nobel [[Friedrich von Hayek]].<br />
Nunustanti lu prutistantesimu di Karl, e lu fattu ca lu patri di Leupuldina era giudaicu, li picciriddi di li Wittgenstein erunu battizzati comu cattolici rumani - a fedi da bisnonna materna - e a Ludwig ci vinni data na sipultura rumana cattolica a so scumparsa.<br />
Wittgenstein inizziau a studiari [['ngigniria miccanica]].<br />
Duranti i so ricerchi s'antirissau di li fundazzioni dâ [[matimatica]], particularmenti duoppu ca liggiu li '''Principia di Matimatica''' di [[Bertrand Russell]] ("''Principles of Mathematics''") e 's ''Grundgesetze'' di [[Gottlob Frege]].<br />
Nta lu [[1911]] Wittgenstein visitau Frege e Russell e discurrierru di filosufia nta na manera prufonda.<br />
Fici na grandi imprissioni supra a Russell e accuminzau a travagghiari supra li fundazzioni di la loggica e di la matimatica.<br />
Russell Wittgenstein comu u sa succissuri ca putìa ssiri in gradu di purtari avanti lu so travagghiu
<!-- parti di tradurri
==== Lu ''Tractatus'' ====
[[Image:Wittgenstein1920.jpg|right|thumb|Hochreit 1920. Wittgenstein is seated between his sister Helene Salzer and his friend, Arvid Sjögren.]]
During the First World War Wittgenstein served in the army and developed his logic. He included ethical aspects. In the summer of 1918 he learnt that his friend David Pinsent had been killed in an airplane accident. Wittgenstein became depressed and thought of [[suicide]]. He went to stay with his uncle Paul where he was able to complete the ''Tractatus''. No publisher accepted it, but Russell recognized it as a work of great philosophical importance and wrote an introduction,<ref>[http://www.kfs.org/~jonathan/witt/aintro.html Introduction] by [[Bertrand Russell]]</ref> to the book. Wittgenstein did not like it because he thought that Russel had not understood the book. In the end Wilhelm Ostwald's journal ''Annalen der Naturphilosophie'' printed a German edition in 1921, and Routledge's Kegan Paul printed a bilingual edition with Russell's introduction in 1922.
=== The years after the ''Tractatus'' ===
Since Wittgenstein thought that the ''Tractatus'' had solved all the problems of philosophy, he left philosophy and returned to [[Austria]] to train as a primary school teacher.<ref name="Guardian">{{cite news
| url = http://www.guardian.co.uk/saturday_review/story/0,,627726,00.html
| title = A dwelling for the gods
| work = ''Guardian Unlimited''
| date = 2002-01-05
| accessdate = 2008-01-19
}}</ref> Wittgenstein had unrealistic expectations of the rural children he taught, and had little patience with those children who had no gift for mathematics. But he had good results with children that were interested, especially boys. His severe disciplinary methods led to disagreement with some of his students' parents, and eventually he resigned his position and returned to Vienna, feeling that he had failed as a school teacher.
After abandoning his work as a school teacher, Wittgenstein worked as a gardener's assistant in a monastery near Vienna and then he worked with the architect, Paul Engelmann. This intellectual work did much to restore Wittgenstein's spirits.
Toward the end of this work, Wittgenstein was contacted by Moritz Schlick, one of the leading figures of the newly formed [[Vienna Circle]]. This contact [[wiktionary:stimulate|stimulated]] Wittgenstein intellectually and revived his interest in philosophy.
=== Return to Cambridge ===
In 1929 he decided to return to Cambridge. He was met at the railway station by a crowd of England's greatest intellectuals. He found out to his horror that he was one of the most famous philosophers in the world now.<ref>In a letter to his wife, Lydia Lopokova, [[John Maynard Keynes]] wrote: "Well, God has arrived. I met him on the 5.15 train."</ref>
In 1939 Wittgenstein was appointed to the chair in Philosophy at Cambridge.
During [[World War II]] he left Cambridge and volunteered as a hospital porter in Guy's Hospital in London and as a laboratory assistant in [[Newcastle upon Tyne|Newcastle upon Tyne's]] Royal Victoria Infirmary.
=== Final years ===
[[Image:Wittgenstein Gravestone.jpg|right|thumb|300px|"Today there were 18 1p coins on the grave of Ludwig Wittgenstein at the Parish of the ''Ascension Burial Ground'' in Cambridge. Originally — some days ago — there were four, spread about; and then five in a little pile to one side. This morning there were 15 neatly underlining his name. Now there are three more, still neatly lined up. Over the years numerous small objects have been placed on the grave including a lemon, a pork pie, a Mr Kipling cupcake and a Buddhist prayer wheel. It is all very intriguing."<ref>Letter to the editor from Nick Ingham, ''The Times'', [[September 3]], [[2001]]</ref>]]
Wittgenstein resigned his position at Cambridge in 1947 to concentrate on his writing. When in 1949 one found out that he cancer, he had written most of the material that would be published after his death as ''Philosophische Untersuchungen'' (''Philosophical Investigations''), which might be his most important work.
== Notes and references ==
<references/>
== Bibliography ==
=== Works ===
==== Important publications ====
* ''Logisch-Philosophische Abhandlung'', Annalen der Naturphilosophie, 14 (1921)
** ''[[Tractatus Logico-Philosophicus]]'', translated by C.K. Ogden (1922)
* ''Philosophische Untersuchungen'' (1953)
** ''Philosophical Investigations'', translated by G.E.M. Anscombe (1953)
=== Works about Wittgenstein ===
* ''Wittgenstein'', a film by the [[avant-garde]] filmmaker Derek Jarman (1993). The script and the original treatment by Terry Eagleton have been published as a book by the British Film Institute.
* ''The World as I Found It'' by Bruce Duffy, a recreation of the life of Wittgenstein (1987).
* ''Wittgenstein's Poker: The Story of a Ten-Minute Argument Between Two Great Philosophers'', by David Edmonds and John Eidenow (2002), describes the famous 10 minute meeting between Wittgenstein and [[Karl Popper]] which was on [[October 25]], [[1946]]. ISBN 0-06-093664-9.
*''Oppression and Responsibility'' by Peg O'Connor, a Wittgensteinian approach to social practice and moral theory.
== Other websites ==
* [http://www.wittgen-cam.ac.uk/ Cambridge Wittgenstein Archive] - German and English, includes pictures, biography, searchable database of manuscripts.
* [http://wab.aksis.uib.no/index.page Wittgenstein's works are edited in an electronic edition] (and sold on CDROM) at the University of Bergen in [[Norway]].
* [http://www.wittgenstein-portal.com/ The Wittgenstein Portal]
* [http://rabbit.trin.cam.ac.uk/~stewart/Msscolls/Wittgenstein.html A collection of Ludwig Wittgenstein's manuscripts] is held by Trinity College, Cambridge, [[England]].
* [http://www.ocf.berkeley.edu/~brianwc/ludwig/index.html Ludwig Wittgenstein (1889–1951)] is a comprehensive but old resource of Wittgensteinian material.
* [http://www.bbc.co.uk/radio4/history/inourtime/inourtime_20031204.shtml Wittgenstein] program from ''In Our Time (BBC Radio 4)''.
* [http://www.helsinki.fi/~tuschano/lw/links/ T.P. Uschanov's page Wittgenstein links]
{{wikisource author}}
{{wikiquote}}
{{BD|1889|1951|Wittgenstein, Ludwig Josef Johann}}
[[Catigurìa:20th century philosophers]]
-->
[[Catigurìa:Filusufìa|Wittgenstein, Ludwig]]
[[Catigurìa:Biografìi|Wittgenstein, Ludwig]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1889|Wittgenstein, Ludwig]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 1951|Wittgenstein, Ludwig]]
4jrubsbz2734xcuxxy8c1f8dc3tbowo
Gildo Arena
0
38220
759343
754521
2024-12-04T23:48:26Z
Dostojewskij
18849
+ Catigurìa:Nasciuti ntô 1921 + Catigurìa:Muruti ntô 2005
759343
wikitext
text/x-wiki
{{O}}
'''Ermenegildo Arena''', chiamatu '''Gildo''' ([[Napuli]], [[25 di frivaru]] [[1921]] – [[Napuli]], [[8 di frivaru]] [[2005]]) fu nu [[natari|nataturi]] e pallanatista talianu.
Ntô [[natari]] vincìu assai tìtuli taliani, ntî 100m stili lìbbiru ([[1945]], [[1946]]), ntî 200 m stili lìbbiru ([[1941]], [[1946]]) e cu la staffetta 4 x 200 di stili lìbbiru.
Li megghiu risurtati spurtivi li fici pirò ntâ pallanatari. Cu la nazziunali taliana di pallanatari maschili addivintau campiuni [[europa|eurupeu]] ntô [[1947]] e campiuni ulimpiònicu ntô [[1948]] a [[Londra]]. A li '''Joca di Melbourne''' uttinìu la midàgghia di bronzu. Ntô campiunatu talianu vincìu 6 scudetti, di chisti 5 cu la '''Rari Nantes Napoli''' ([[1939]], [[1941]], [[1942]], [[1949]] e [[1950]]) e unu cu la '''Canutteri Napuli''' ([[1951]])
{{sport}}
[[Catigurìa:Natatura]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1921]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 2005]]
1uknmq01mhlxeslwmlib6o4mafgyt0y
Pippu Pollina
0
39618
759341
757415
2024-12-04T23:44:34Z
Dostojewskij
18849
+ Catigurìa:Nasciuti ntô 1963
759341
wikitext
text/x-wiki
'''Pippu Pollina''' ([[Palermu]], [[18 di maiu]] [[1963]]) è nu cantauturi [[sicilia]]nu. Stabbilutu a [[Zurigu]] havi successu suprattuttu n [[Svizzira]] e [[Girmania]]. Li so testi sunnu pi lu cchiossai in [[lingua italiana|italianu]], ma quarchi testu è puru n [[lingua siciliana|sicilianu]].
[[Catigurìa:Biografìi|Pollina]]
[[Catigurìa:Cantanti siciliani|Pollina]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1963|Pollina, Pippu]]
b2oumdxdp1hmqkul3u9o3vftvkugxxj
Jack W. Szostak
0
41417
759350
732414
2024-12-05T00:10:41Z
Dostojewskij
18849
Catigurìa:Nasciuti ntô 1952
759350
wikitext
text/x-wiki
{{Nobel}}
[[File:Nobel Prize 2009-Press Conference Physiology or Medicine-16.jpg|thumb|200px|left|Jack W. Szostak (2009)]]
'''Jack W. Szostak''', ([[9 di nuvèmmiru]] [[1952]]) è nu [[biuluggìa|biolugu]]. Ntô [[2009]] vinciu lu [[premiu Nobel pâ midicina]].
[[Catigurìa:Biografìi|Szostak]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1952|Szostak, Jack W.]]
29gikpmf5jzd69k6dte54eb29s587df
Joca di li Ìsuli
0
45591
759372
754642
2024-12-05T02:58:01Z
CommonsDelinker
524
[[commons:User:CommonsDelinker/commands|Bot]]: rimpiazzu la mmàgini Sicilian_Flag.svg cu Flag_of_Sicily.svg
759372
wikitext
text/x-wiki
{{O}}
Li '''Joca di li Ìsuli''' (''Jeux des îles'' 'n [[Lingua francisi|francisi]]) è nu eventu [[Sport|spurtivu]] juvanili annuali ca prividi la cumpitizzioni ntra atleti ca rapprisèntanu li cchiù mpurtanti ìsuli, ccu [[Statu|suvranitati]] o senza, ntî diversi disciplini ulìmpichi. La manifistazzioni è urganizzata di lu [[Cumitatu d'Urganizzazzioni di li Joca di li Ìsuli]] ('n francisi ''Comité d'Organisation des Jeux des Iles'', COJI).
== Storia di li Joca ==
La pinzata di sprimintari li ''Joca di li Ìsuli'' comu strummentu di ntigrazzioni ntra li carusi cci vinni già ntî lu [[1989]] a Pierre Santoni, prisidenti di lu Cumitatu Riggiunali [[Ulimpiadi|ulìmpicu]] e spurtivu di la [[Còrsica]]. Sulu ntî l'Aprili [[1997]] pirò, ccu l'ajutu di lu Rapprisintanti di lu Cuvernu di li [[Baliari]] Marcel Li Got Ramis, la sò pinzata pigghiau corpu e ntî lu Giugnu di lu stissu annu si fici la I Edizzioni di li Joca: comu era giustu fu scigghiuta comu ìsula uspitanti la patria di lu funnaturi, giustu appostu la [[Còrsica]] e sparti participaru macari [[Madera]], la [[Sicilia]] e la [[Sardigna]].
Ntî lu uttùviru [[1997]] a [[Funchal]], ntî l'ìsula di [[Madera]], vinni stabbilutu lu calannariu annuali di li Joca, ca scigghiva li sedi uspitanti nzinu a lu [[2004]]: la II Edizzioni s'avissi fattu arreri in [[Còrsica]], appui 'n [[Sicilia]] ([[1999]]), [[Madera]] ([[2000]]), [[Baliari]] ([[2001]]), [[Sardigna]] ([[2002]]), [[Azzorri]] ([[2003]]) e [[Isuli Canarii|Canarii]] ([[2004]]).
Ntî lu Frivaru [[1998]] ad [[Ajacciu]] 'n [[Còrsica]] vinni sprimintatu 'n manera ufficiali lu [[Cumitatu d'Urganizzazioni di li Joca di li Ìsuli]] (COJI), cci participàvanu Azzori, Baliari, Canarii, Còrsica, Madera, Malta, Sardigna e Sicilia, ccu l'aduzzioni di lu Statutu e di lu Rigulamentu Nternu.
Ntî lu [[2000]] participaru a lu COJI li ìsuli di [[Capu Virdi]] (prima ìsula no eurupea) e [[Creta]].
Ntî lu [[2001]] anveci pigghiaru parti di lu Cumitatu macari li ìsuli di [[Corfù]] e [[Martinica]].
Ntî lu Uttùviru [[2001]] [[Juan Antonio Samaranch]] vinni numinatu Prisidenti d'Unuri di lu COJI e trasìu a fàrini parti puru l'ìsula di [[Guadeloupe|Guadalupa]]. L'edizzioni di lu 2005 fu fatta a [[Creta]] e chidda di lu [[2006]] a [[Martinica]]: sta ìsula pirò arrinunziau a urganizalla e l'edizzioni vinni fatta 'n [[Sicilia]].
Ntî lu [[2002]] s'arriggistra l'adisioni a li Joca di li Ìsuli di [[Wight]], [[Riunioni]] e [[Mayotte]].
Ntî lu [[2004]] fu l'annu di l'adisioni di l'ìsula di [[Jersey]], mentri ntî lu [[2006]] traseru l'ìsula cruata di [[Curzula (isula)|Curzola]] e l'[[Ìsula d'Elba]].
== Edizzioni ==
{| border=1 style="border-collapse:collapse; font-size:90%;" cellpadding=3 cellspacing=0
|- bgcolor="#FFFFFF"
!colspan=11 align=center|[[File:Olympic flag.svg|50px]]
|- bgcolor="#C1D8FF"
!colspan=5 width=65%|Joca di li Ìsuli
|- align=center bgcolor=#F5FAFF
|align=center bgcolor=#FFFFFF| -
|[[1997]]
|[[I Joca di li Ìsuli]]
|[[Ajaccio]]
|[[File:Flag of Corsica.svg|45px]]<br />[[Còrsica]]
|- align=center bgcolor=#F5FAFF
|align=center bgcolor=#FFFFFF| -
|[[1998]]
|[[II Joca di li Ìsuli]]
|[[Ajaccio]]
|[[File:Flag of Corsica.svg|45px]]<br />[[Còrsica]]
|- align=center bgcolor=#F5FAFF
|align=center bgcolor=#FFFFFF| -
|[[1999]]
|[[III Joca di li Ìsuli]]
|[[Palermu]]
|[[File:Flag of Sicily.svg|45px]]<br />[[Sicilia]]
|- align=center bgcolor=#F5FAFF
|align=center bgcolor=#FFFFFF| -
|[[2000]]
|[[IV Joca di li Ìsuli]]
|[[Funchal]]
|[[File:Flag of Madeira.svg|45px]]<br />[[Madera|Madeira]]
|- align=center bgcolor=#F5FAFF
|align=center bgcolor=#FFFFFF| -
|[[2001]]
|[[V Joca di li Ìsuli]]
|[[Palma di Majorca]]
|[[File:Flag of the Balearic Islands.svg|45px]]<br />[[Baliari]]
|- align=center bgcolor=#F5FAFF
|align=center bgcolor=#FFFFFF| -
|[[2002]]
|[[VI Joca di li Ìsuli]]
|[[Càgghiari]]
|[[File:Flag_of_Sardinia.svg|45px]]<br />[[Sardigna]]
|- align=center bgcolor=#F5FAFF
|align=center bgcolor=#FFFFFF| -
|[[2003]]
|[[VII Joca di li Ìsuli]]
|[[São Miguel (Azzorre)|São Miguel]]
|[[File:Flag of the Azores.svg|45px]]<br />[[Azzorri]]
|- align=center bgcolor=#F5FAFF
|align=center bgcolor=#FFFFFF| -
|[[2004]]
|[[VIII Joca di li Ìsuli]]
|[[Las Palmas de Gran Canaria]]
|[[File:Flag of the Canary Islands.svg|45px]]<br />[[Isuli Canarii|Canarii]]
|- align=center bgcolor=#F5FAFF
|align=center bgcolor=#FFFFFF| -
|[[2005]]
|[[IX Joca di li Ìsuli]]
|[[Iraklio]]
|[[File:Flag of Cretan State.svg|45px]]<br />[[Creta]]
|- align=center bgcolor=#F5FAFF
|align=center bgcolor=#FFFFFF| -
|[[2006]]
|[[X Joca di li Ìsuli]]
|[[Palermu]]
|[[File:Flag of Sicily.svg|45px]]<br />[[Sicilia]]
|- align=center bgcolor=#F5FAFF
|align=center bgcolor=#FFFFFF| -
|[[2007]]
|[[XI Joca di li Ìsuli]]
|[[Ajaccio]]
|[[File:Flag of Corsica.svg|45px]]<br />[[Còrsica]]
|- align=center bgcolor=#F5FAFF
|align=center bgcolor=#FFFFFF| -
|[[2008]]
|[[XII Joca di li Ìsuli]]
|[[Basse-Terre]]
|[[File:Flag of Guadeloupe (local).svg|45px]]<br />[[Guadeloupe|Guadalupa]]
|- align=center bgcolor=#F5FAFF
|align=center bgcolor=#FFFFFF| -
|[[2009]]
|[[XIII Joca di li Ìsuli]]
|[[Palma di Majorca]]
|[[File:Flag of the Balearic Islands.svg|45px]]<br />[[Baliari]]
|- align=center bgcolor=#F5FAFF
|align=center bgcolor=#FFFFFF| -
|[[2010]]
|[[XIV Joca di li Ìsuli]]
|[[São Miguel (Azzorre)|São Miguel]]
|[[File:Flag of the Azores.svg|45px]]<br />[[Azzorri]]
|- align=center bgcolor=#F5FAFF
|align=center bgcolor=#FFFFFF| -
|[[2011]]
|[[XV Joca di li Ìsuli]]
|[[Palermu]]
|[[File:Flag of Sicily.svg|45px]]<br />[[Sicilia]]
|- align=center bgcolor=#F5FAFF
|align=center bgcolor=#FFFFFF| -
|[[2012]]
|[[XVI Joca di li Ìsuli]]
|[[Càgghiari]]
|[[File:Flag_of_Sardinia.svg|45px]]<br />[[Sardigna]]
|}
=== Edizzioni futuri ===
Ntî li riunioni di lu [[Cumitatu di li Joca di li Ìsuli|COJI]] di lu [[25 di Maju]] [[2010]] a [[São Miguel (Azzorre)|São Miguel (Azzorri)]] hannu statu pinzati li sedi di li pròssimi edizzioni, ca hannu a èssiri cunfirmati ntî li pròssimi riunioni:
{| border=1 style="border-collapse:collapse; font-size:90%;" cellpadding=3 cellspacing=0
|- bgcolor="#FFFFFF"
!colspan=11 align=center|[[File:Olympic flag.svg|50px]]
|- bgcolor="#C1D8FF"
!colspan=5 width=65%|Edizzioni futuri
|- align=center bgcolor=#F5FAFF
|align=center bgcolor=#FFFFFF| -
|[[2013]]
|[[XVII Joca di li Ìsuli]]
|[[Portoferraio]]
|[[File:Bandiera Elba.svg|30px]]<br />[[Isula d'Elba]]
|- align=center bgcolor=#F5FAFF
|align=center bgcolor=#FFFFFF| -
|[[2014]]
|[[XVIII Joca di li Ìsuli]]
|[[Mamoudzou]]
|[[File:Flag of Mayotte (local).svg|30px]]<br />[[Mayotte]]
|- align=center bgcolor=#F5FAFF
|align=center bgcolor=#FFFFFF| -
|[[2015]]
|[[XIX Joca di li Ìsuli]]
|[[Curzola]]
|[[File:Flag of Dalmatia.gif|30px]]<br />[[Curzula (isula)|Curzula]]
|- align=center bgcolor=#F5FAFF
|align=center bgcolor=#FFFFFF| -
|[[2016]]
|[[XX Joca di li Ìsuli]]
|[[Papeete]]
|[[File:Flag of French Polynesia.svg|30px]]<br />[[Pulinesia francisi]]
|}
== Participanti ==
Ntî li quattordici edizzioni lu nùmmiru di li ìsuli participanti hà canciatu di vota in vota, datu ca li diligazzioni nun sunnu ubbligati a participari a l'eventu. Sunnu cumunqui 23 li ìsuli scrivuti a lu COJI ca hannu participatu comu mìnimu a n'edizzioni:
* [[File:Flag of the Azores.svg|45px]] [[Azzorri]]
* [[File:Flag of the Balearic Islands.svg|45px]] [[Ìsuli Baliari|Baliari]]
* [[File:Flag of the Canary Islands.svg|45px]] [[Isuli Canarii|Canarii]]
* [[File:Flag of Cape Verde.svg|45px]] [[Capu Virdi]]
* [[File:Flag of Cyprus.svg|45px]] [[Cipru]]
*[[Corfù]]
* [[File:Flag of Corsica.svg|45px]] [[Còrsica]]
* [[File:Flag of Cretan State.svg|45px]] [[Creta]]
* [[File:Bandiera Elba.svg|45px]] [[Isula d'Elba]]
* [[File:Flag of the Faroe Islands.svg|45px]] [[Ìsuli Fær Øer]]
* [[File:Flag of Gibraltar.svg|45px]] [[Gibbilterra]]
* [[File:Flag of Guadeloupe (local).svg|45px]] [[Guadeloupe]]
* [[File:Flag of Haiti.svg|45px]] [[Aiti]]
* [[File:Flag of Jersey.svg|45px]] [[Jersey]]
* [[File:Flag_of_Dalmatia.gif|45px]] [[Curzula (isula)|Curzula]]
* [[File:Flag of Madeira.svg|45px]] [[Madera]]
* [[File:Flag of Malta.svg|45px]] [[Malta]]
* [[File:Flag of France.svg|45px]] [[Martinica]]
* [[File:Flag of Mayotte (local).svg|45px]] [[Mayotte]]
* [[File:Flag of French Polynesia.svg|45px]] [[Pulinesia francisi]]
* [[File:Flag of Réunion.svg|45px]] [[Riunioni]]
* [[File:Sardigna Bannera.png|45px]] [[Sardigna]]
* [[File:Flag of Sicily.svg|45px]] [[Sicilia]]
* [[File:Isle of Wight Council Flag.svg|45px]] [[Ìsula di Wight]]
Di sinnalari puru la prisenza di [[Gibbilterra]], ca macari ca nun è n'ìsula participau ad assai edizzioni, picchì cunzidiratu tirritoriu nnipinnenti e "isulatu".
== Disciplini ==
Li disciplini misi 'n manera ufficiali ntî lu calannariu di ogni edizzioni di la manifistazzioni sunnu chiddi ca vèninu appressu:
* [[File:Athletics pictogram.svg|20px]] [[Atlètica leggia]]
* [[File:Gymnastics (artistic) pictogram.svg|20px]] [[Ginnàstica]]
* [[File:Judo pictogram.svg|20px]] [[Judo]]
* [[File:Swimming pictogram.svg|20px]] [[Natata]]
* [[File:Basketball pictogram.svg|20px]] [[Basket]]
* [[File:Handball pictogram.svg|20px]] [[Baddammanu]]
* [[File:Volleyball (indoor) pictogram.svg|20px]] [[Volley]]
* [[File:Tennis pictogram.svg|20px]] [[Tennis]]
* [[File:Table tennis pictogram.svg|20px]] [[Ping pong]]
* [[File:Sailing pictogram.svg|20px]] [[Vela (sport)|Vela]]
Abbisogna pricisari ca, ppi sparagnari supra li costi ogni sìngula spidizzioni e ppi fari arrinèsciri l'edizzioni ntî picca jorna, li sport di squatra hannu ad altrinanza lu turneu masculinu e chiddu fimmininu: ntî l'anni pari si fannu li turnei di [[volley]] masculinu e [[basket]] fimmininu, a la riversa ntî l'anni spari si fannu li turnei di [[volley]] fimmininu e [[basket]] masculinu.
Sparti ntî li diversi edizzioni s'hannu sicutu diversi turnei di disciplini cunzidirati comu "dimustrativi" comu:
* [[Bocci]]
* [[File:Football pictogram.svg|20px]] [[Càuciu a 7]]/Palluni a 7
* [[File:Badminton pictogram.svg|20px]] [[Badminton]]
* [[File:Rowing pictogram.svg|20px]] [[Canuttaggiu]]
* [[File:Taekwondo pictogram.svg|20px]] [[Kung Fu]]
* [[File:Wrestling pictogram.svg|20px]] [[Karate]]
* [[File:Rugby union pictogram.svg|20px]] [[Rugby]]
* [[File:Weightlifting pictogram.svg|20px]] [[Jisamentu Pisi]]
* [[Scacchi]]
* [[File:Taekwondo pictogram.svg|20px]] [[Taekwondo]]
* [[File:Archery pictogram.svg|20px]] [[Tiru ccu l'arcu]]
=== Disciplini ppi disàbbili ===
A pàrtiri di l'edizzioni siciliana di lu [[2011]] ppi la prima vota traseru cirtiduni disciplini ppi disàbbili. Li primi ppi sta edizzioni sunnu:
* [[File:Athletics - Paralympic pictogram.svg|20px]] [[Atlètica leggia paraulìmpica|Atlètica leggia]]
* [[File:Swimming - Paralympic pictogram.svg|20px]] [[Natata paraulìmpica|Natata]]
* [[File:Table tennis - Paralympic pictogram.svg|20px]] [[Ping pong]]
== Albu d'Oru ==
A diffirenza di àutri manifistazzioni multidisciplinari (comu li [[Ulimpiadi]]) tutti li disciplini, nun sulu dùnanu midagghi ppi ogni spicialitati, ma vannu a stabbiliri na classìfica a punti ca appui veni a scigghiri lu vincituri di tutta la manifistazzioni. Lu
A differenza di autri manifestazzioni multidisciplinari (comu li [[Joca Olimpici]]) tutti li disciplini, nun sulu consegnunu medagghi pi ogni specialità, ma fanu macari a classifica a punti.
L'Albu d'Oru nzinu p'accamora è chistu ccà:
{| class="wikitable" style="text-align:center"
! width=200 | Squatra || width=30 | [[File:Gold medal.svg|20px]] || width=30 | [[File:Silver medal.svg|20px]] || width=30 | [[File:Bronze medal.svg|20px]] || width=30 | Tot.
|-
| align=left | Sicilia || 6 || 1 || 1 || 8
|-
| align=left | Canarii || 5 || 6 || - || 11
|-
| align=left | Sardigna || 1 || 4 || 5 || 10
|-
| align=left | Isuli Baliari || 1 || 2 || 2 || 5
|-
| align=left | Madeira || - || - || 2 || 2
|-
| align=left | Martinica || - || - || 1 || 1
|-
| align=left | Creta || - || - || 1 || 1
|-
| align=left | Guadalupa || - || - || 1 || 1
|}
== Liami esterni ==
* [http://www.coji.fr/ Situ ufficiali COJI]
[[Catigurìa:Sport]]
90kmnjbx42690nrcgdkvw6xfu3whnw9
Léster Rodríguez
0
47144
759359
749508
2024-12-05T00:20:03Z
Dostojewskij
18849
Catigurìa:Nasciuti ntô 1952
759359
wikitext
text/x-wiki
{{O}}
[[File:Lester Rodriguez.JPG|188px|thumb|right|Léster Rodríguez]]
'''Léster Yomar Rodríguez Herrera''' ([[Barinas]], [[29 di marzu]] [[1952]]) è n'omu [[Pulìtica|pulìticu]] [[venezzuela]]nu.
Hà statu Ritturi dill'Università dill'Andi dû [[2004]] ô [[2008]]. Lu [[9 di dicèmmiru]] [[2008]] fu lu succissuri di [[Carlos León]] ntô o Comuni ri [[Mérida (Venezzuela)|Mérida]], jé candidatu ari elizzioni governativi ru Statu di Mérida do 2012.
{{Box successione
|carica = [[File:Flag of the city of Mérida, Venezuela.svg|20px]] [[Sìnnacu]] dî [[Mérida (Venezzuela)|Mérida]] [[File:Flag of the city of Mérida, Venezuela.svg|20px]]
|immagine= EscudoMérida.jpg
|periodo = [[2008]] –
|precedente = [[Carlos León]]
|successivo =
}}
[[Catigurìa:Biografìi]]
[[Catigurìa:Puliticanti venezzuelani]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1952|Rodriguez, Lester]]
7s3cvujijul47qo7ztpz4agrmclkpms
Anita Vitale
0
48016
759340
759288
2024-12-04T23:42:56Z
Dostojewskij
18849
+ Catigurìa:Nasciuti ntô 1975
759340
wikitext
text/x-wiki
'''Anita Vitale''' ([[Missina]], [[1975]]) è na cantanti jazz/folk [[Sicilia|siciliana]].
== Biugrafìa ==
A ottu anni cuminza a studiari pianuforti. S'annammura dô cantu [[jazz]] e cuminza a studiallu cu Maria Pia De Vito.
Cullabbora comu cantanti cu Mario Raja, Pietro Tonolo, Maurizio Giammarco, Piero Leveratto, Claudio Corvini, Roberto Rossi, Marcello Rosa, Giampaolo Casati, Salvatore Bonafede, Romano Mussolini, Vito Di Modugno, Giuseppe Milici.
Ntô [[2000]] vinci na borsa pi studiari ntô Berklee College of Music dî Boston participannu a l'Umbria Jazz Berklee Clinics.
Vivi pi sei misi a [[Londra]] e quattru a [[New York]] umni vinci n'àutra borsa dî studiu ntô New York City College.
Ntô [[2005]] cullabora cu "I Beati Paoli", e appressu cu vari gruppi, spissu comu pianista cantanti: ''Le Divas'' e ''Le Tinte Unite''.
Ntô [[2008]] fa parti dâ formazzioni dî [[Sudd MM]], ùnicu gruppu [[Italia|talianu]] a participari ô festival Womad 2008 ntô [[Regnu Unitu]].
Sempri ntô [[2008]] canta ntô discu ''Made in Sicily - The Songs'' cu l'''Orchestra Made in Sicily'' unni canta dui [[canzuna|canzuni]].
== Discugrafìa ==
* Made in Sicily - The Songs. [[Orchestra Made in Sicily]] - 2008
* [[Sudd]]. [[Sudd MM]] - 2008
== Talìa puru ==
*[[Mara Eli]]
*[[Cantanti e gruppi musicali siciliani]]
[[Catigurìa:Biografìi|Vitale, Anita]]
[[Catigurìa:Cantanti siciliani|Vitale, Anita]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1975|Vitale, Anita]]
freca3kim3h4nn67ts8r4rbev6ekr3e
Template:Ìsuli dâ Sicilia
10
48916
759373
613104
2024-12-05T03:03:23Z
CommonsDelinker
524
[[commons:User:CommonsDelinker/commands|Bot]]: rimpiazzu la mmàgini Sicilian_Flag.svg cu Flag_of_Sicily.svg
759373
wikitext
text/x-wiki
{{Navbox generic
|name = Ìsuli dâ Sicilia
|state = collapsed
|title = [[File:Flag of Sicily.svg|border|20px|Bannera dâ Sicilia]] '''[[Ìsuli dâ Sicilia]]'''
|image = <!-- [[File:Spiaggia-dei-conigli2.jpg|200px]] [[File:Room with a View - DSC 3474.jpg|200px]] -->
|groupstyle = text-align:right;
|liststyle = text-align:left; font-size:90%;
|evenstyle= background:#f7f7f7;
|group1 = [[Isola di Sicilia]]
|list1=
{{Navbox subgroup
|group1 = [[Provincia di Agrigento|Agrigento]]
|list1 =
{{Navbox subgroup
| groupstyle = text-align:center;
| group1 = Isole maggiori
| list1 = '''''[[Ìsuli Pilaggî]]''''' ([[Isola di Lampedusa]]{{·}}[[Isola di Linosa]])
| group2 = Isolotti e scogli
| list2 = [[Isola Lampione]]{{·}}[[Isola dei Conigli]]{{·}}[[Scoglio del Sacramento]]{{·}}[[Faraglioni di Linosa]]{{·}}[[Faraglione (Sicilia)|Faraglione]]{{·}}[[Scoglio Pignolta]]{{·}}[[Scogli dei Bovi Marini]]{{·}}[[Rocca San Nicola]]{{·}}[[Scogli Guicciarda]]{{·}}[[Scoglio di Pietra Patella]]
}}
|group2 = [[Provincia di Catania|Catania]]
|list2 =
{{Navbox subgroup
| groupstyle = text-align:center;
| group1 = Isolotti e scogli
| list1 = '''''[[Isole Ciclopi]]''''' ([[Isola Lachea]]{{·}}[[Faraglione Grande]]{{·}}[[Faraglione Piccolo]])
}}
|group3 = [[Provincia di Messina|Messina]]
|list3 =
{{Navbox subgroup
| groupstyle = text-align:center;
| group1 = Isole maggiori
| list1 = '''''[[Ìsuli Eoli]]''''' ([[Isola di Lipari]]{{·}}[[Isola di Salina]]{{·}}[[Isola di Vulcano]]{{·}}[[Isola di Stromboli]]{{·}}[[Isola Filicudi]]{{·}}[[Isola Alicudi]]{{·}}[[Isola di Panarea]])
| group2 = Isolotti e scogli
| list2 = [[Isola di Basiluzzo]]{{·}}[[Lisca Bianca]]{{·}}[[Dattilo (isola)|Dattilo]]{{·}}[[Bottaro]]{{·}}[[Scoglio Faraglione]]{{·}}[[Pietra Quaglietto]]{{·}}[[Scoglio delle Sirene]]{{·}}[[Scoglio la Nave]]{{·}}[[Scoglio Giafante]]{{·}}[[Strombolicchio]]{{·}}[[Faraglioni di Lipari]]{{·}}[[Pietra del Bagno]]{{·}}[[La Canna]]{{·}}[[Lisca Nera]]{{·}}[[Isola Bella (Taormina)|Isola Bella]]{{·}}[[Le Pietre Nere]]{{·}}[[Panarelli]]{{·}}[[Pietra di Patti]]{{·}}[[Scoglio di Montenassari]]{{·}}[[Scoglio di Patti]]{{·}}[[Scoglio di Brolo]]{{·}}[[Scoglio di San Biagio]]{{·}}[[Scoglio dello Zio Gennaro]]{{·}}[[Scoglio Spinazzola]]
}}
|group4 = [[Provincia di Palermo|Palermo]]
|list4 =
{{Navbox subgroup
| groupstyle = text-align:center;
| group1 = Isole maggiori
| list1 = [[Isola di Ustica]]
| group2 = Isolotti e scogli
| list2 = [[Isola delle Femmine (isola)|Isola delle Femmine]]{{·}}[[Scoglio Colombara]]{{·}}[[Scoglio del Medico]]{{·}}[[Scoglio Pastizza]]
}}
|group5 = [[Provincia di Ragusa|Ragusa]]
|list5 =
{{Navbox subgroup
| groupstyle = text-align:center;
| group1 = Isolotti e scogli
| list1 = [[Isola dei Porri]]{{·}}[[Scoglio Iannuzzo]]{{·}}[[Faraglioni di Ciriga]]
}}
|group6 = [[Provincia di Siracusa|Siracusa]]
|list6 =
{{Navbox subgroup
| groupstyle = text-align:center;
| group1 = Isole minori
| list1 = [[Isola di Ortigia]]{{·}}[[Isola delle Palme]]{{·}}[[Isola Vendicari]]
| group2 = Isolotti e scogli
| list2 = [[Isola di Capo Passero]]{{·}}[[Isola di Ognina]]{{·}}[[Isola delle Correnti]]{{·}}[[Isola Piccola (Marzamemi)|Isola Piccola]]{{·}}[[Isola Grande (Marzamemi)|Isola Grande]]{{·}}[[Isola di Torre Avalos]]{{·}}[[Isola di Vittoria Garcia]]{{·}}[[Scoglio Due Fratelli]]
}}
|group7 = [[Provincia di Trapani|Trapani]]
|list7 =
{{Navbox subgroup
| groupstyle = text-align:center;
| group1 = Isole maggiori
| list1 = '''''[[Isole Egadi]]''''' ([[Isola di Favignana]]{{·}}[[Isola di Levanzo]]{{·}}[[Isola di Marettimo]]){{·}}[[Isola di Pantelleria]]
| group2 = Isole minori
| list2 = [[Isola di San Pantaleo]]
| group3 = Isolotti e scogli
| list3 = '''''[[Isole dello Stagnone]]''''' ([[Isola Grande]]{{·}}[[Isola La Scuola]]{{·}}[[Isola Santa Maria (Sicilia)|Isola Santa Maria]]){{·}}[[Isola di Maraone]]{{·}}[[Isola Formica]]{{·}}[[Isola Preveto]]{{·}}[[Il Faraglione]]{{·}}[[Isola Galera]]{{·}}[[Isola Galeotta]]{{·}}[[Scoglio Camello]]{{·}}[[Scoglio Corrente]]{{·}}[[Scoglio Palumbo (Favignana)|Scoglio Palumbo]]{{·}}[[Faraglione di Dietro Isola]]{{·}}[[Faraglione di Tracino]]{{·}}[[Galera della Salina]]{{·}}[[Gli Scoglietti]]{{·}}[[La Galera (Pantelleria)|La Galera]]{{·}}[[Scogli del Formaggio]]{{·}}[[Scoglio di Punta del Duce]]{{·}}[[Isola Asinelli]]{{·}}[[Scoglio Palumbo (Trapani)|Scoglio Palumbo]]{{·}}[[Scogli Porcelli]]{{·}}[[Scoglio Malconsiglio]]{{·}}[[Scoglio Scialandro]]{{·}}[[Scoglio Scibiliana]]{{·}}[[Isola della Colombaia]]
}}
}}
}}<noinclude>[[Catigurìa:Template]]
</noinclude>
kc6r6ch4qx97cwgzlq942rrohzvrewz
Albenga
0
53675
759319
759309
2024-12-04T12:31:24Z
217.21.224.203
759319
wikitext
text/x-wiki
'''Albenga''' è un [[cumuni talianu]] dâ [[pruvincia di Savuna]] ntâ [[Liguria]].
{{Pruvincia di Savuna}}
[[Catigurìa:Cumuna dâ pruvincia di Savuna]]
42wf21m4op5imxrq6ddbg8m6wuqgma1
Villanova d'Albenga
0
53740
759318
759313
2024-12-04T12:31:13Z
217.21.224.203
759318
wikitext
text/x-wiki
'''{{PAGENAME}}''' è un [[cumuni talianu]] dâ [[pruvincia di Savuna]] ntâ [[Liguria]].
{{Pruvincia di Savuna}}
[[Catigurìa:Cumuna dâ pruvincia di Savuna]]
51rtcyazhsc1g9h7qcw3grby0wobr7r
Mohamed Morsi
0
54018
759342
675740
2024-12-04T23:47:12Z
Dostojewskij
18849
+ Catigurìa:Nasciuti ntô 1951
759342
wikitext
text/x-wiki
[[File:Mohamed Morsi official portrait.jpg|thumb|Mohamed Morsi (2012)]]
'''Mohammed Morsi''' ([[20 di austu]] [[1951]]) è l'attuali prisidenti di l'[[Eggittu]]. Appartinenti ô partitu dî [[frati mussurmani]], Morsi vincìu l'elizzioni prisidinziali dû [[2012]] contra nu canninatu appujatu di l'esercitu e di l' ''ancien regime'' di [[Hosni Mubarak|Mubarak]]. L'elizzioni avìanu statu assai cuntruversi, e â fini Morsi fu dichiaratu vincituri cu nu margini di vantaggiu assai nicu.
Furmatu comu ncigneri ê [[Stati Uniti]], Morsi si sappi svinculari dû cuntrollu di l'esercitu, ca quannu addivintau prisidenti, circava di ridùrri li sò putiri. Cu na seri di dicreti, licinziau lu capu di l'esercitu e accuminciau a affirmari di manera cchioù forti lu sò putiri. St'azzioni, puru siddu fu salutata di l'opinioni pùbbrica di manera pusitiva, nquitau pirò l'ambienti laici dû Paisi. Quarchi simana addoppu Morsi prisintau nu dicretu cu cui si sunava na quantità di putiri assai mpurtanti, ô puntu ca pruvucau na unna di ndignazzioni cu prutesti di chiazza ca lu custrinceru picca tempu addoppu a ritirari lu dicretu.
[[Catigurìa:Biografìi|Morsi, Mohamed]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1951|Morsi, Mohamed]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 2019|Morsi, Mohamed]]
ihw7834d8rwio7hr0l0goiwwina78rl
Pier Luiggi Bersani
0
54505
759336
726537
2024-12-04T23:35:48Z
Dostojewskij
18849
Catigurìa:Nasciuti ntô 1951
759336
wikitext
text/x-wiki
[[Mmàggini:Pier Luigi Bersani 2009.jpg|thumb|300px|thumb|Pier Luiggi Bersani.]]
'''Pier Luigi Bersani''' ([[Bettola]], [[29 di sittèmmiru]] [[1951]]) è n'òmunu puliticu italianu. Fu sicritariu dû [[Partitu dimucràticu (Italia)|Partitu Dimucraticu]] di lu [[2009]] ô [[2013]] quannu la sò cualizzioni vincìu li elizzioni pulitichi senza parò agghicari a na maggiuranza pussibbili ô [[sinatu]]. La mancata vittoria chiara lu spincìu a prisintari li dimissioni comu sciritariu picca tempu addoppu.
[[Catigurìa:Pulìtica|Bersani, Pier Luiggi]]
[[Catigurìa:Biografìi|Bersani, Pier Luiggi]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1951|Bersani, Pier Luiggi]]
qa2zlg93i4rlc3p97bajj5ng52zottn
Pietru Mennea
0
54785
759358
677934
2024-12-05T00:19:02Z
Dostojewskij
18849
+ Catigurìa:Nasciuti ntô 1952 + Catigurìa:Muruti ntô 2013
759358
wikitext
text/x-wiki
[[mmàggini:Pietro Paolo Mennea (cropped).jpg|thumb|300px|Pietru Mennea.]]
'''Pietru Mennea''' ([[Barletta]], [[28 di giugnu]] [[1952]] – [[Roma]], [[21 di marzu]] [[2013]]) fu nu curriduri italianu di [[atletica]]. Era spicializzatu ntâ cursa dî 100 metri e dî 200m. Participau a quattru edizzioni di l'[[Olimpiadi]]. Ntô 1979 rializzau lu record dû munnu dî 200m cu 19"72, ca arrisistiu pi 16 anni.
[[Catigurìa:Sport]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1952|Mennea, Pietru]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 2013|Mennea, Pietru]]
5td9rv6hkx5d6a4sr9tcgfvqvtpue1i
Utenti:SurdusVII/Wikisurdia
2
55219
759374
687040
2024-12-05T03:08:47Z
CommonsDelinker
524
[[commons:User:CommonsDelinker/commands|Bot]]: rimpiazzu la mmàgini Sicilian_Flag.svg cu Flag_of_Sicily.svg
759374
wikitext
text/x-wiki
<!-- {{finestraHome2
|titolo= Wikisordia
|logo=Wikisordia Logo.svg|px=25|didascalia=Lu munnu dî Surdi
|col_testata=
|col_corpo=
|col_footer=
|font_size= dimensioni del font
|link=
|contenuto=
|footer=
}}
-->
[[File:Wikisordia logo (puzzle).svg|thumb|center|350px|]]
{| border="0" cellpadding="5" cellspacing="3" width="100%"
| style="background:#e6e6fa; font-size:250%;" align="center" colspan="2" |[[File:Wikisordia Logo.svg|left|40px]]'''Purtali dâ Wikisordia'''[[File:Wikisordia Logo.svg|right|40px]]
|---
| style="background:#f0f8ff; width:65%;"|
La '''Wikisurdia''' studia lu munnnu suciali, culturali, dî modi di usari, le [[riggula suciali]] e u prucessi chi uniscunu (e siparanu) li pirsuni nun sulu cumu 'nnividui ma cumu cumpunenti di [[assuciazzioni]], [[gruppu suciali]] dâ Cumunitati Surda.
<!-- ---------------------------------------------------- -->
<!-- PRIMA COLONNA -->
<!-- ---------------------------------------------------- -->
[[File:MedslowALPHAsign.gif|thumb|200px|La dattilologia della Lingua dei Segni]]
== Biografìi Nun Surdi ==
[[File:Wikisordia logo.svg|40px]]
* [[Cesare Magarotto]]
* [[Charles-Michel de l'Épée]]
* [[Ottavio Assarotti]]
* [[Tommaso Pendola]]
* [[Tommaso Silvestri]]
* [[Paddy Ladd]]
* [[Thomas Hopkins Gallaudet]]
* [[Pedro Ponce De Leon]]
* [[Juan Pablo Bonet]]
* [[...]]
* [[...]]
==Aùtri vuci==
[[File:Wikisordia logo.svg|40px]]
* [[Surditati]] -> -> -> '''Sorditati (midicina)'''
* [[Surdumutismu_(drittu)]]
* [[Surdumutismu]]
* [[Audioluggìa]]
* [[Luggupidìa]]
* [[Surducicitati]]
* [[Apparecchiu acusticu]]
* [[Arfabbetu manualu]]
* [[SMS]]
* [[Email]]
* [[Pusta elettrunica]]
* [[Comunicazione non verbale]]
* [[Comunicazione visiva]]
* [[Comunicazione]]
* [[Sociologia della comunicazione]]
* [[Telecomunicazioni]]
* [[...]]
* [[...]]
=== Da wikifari ===
[[File:Wikisordia logo.svg|40px]]
* [[Sordità_(sociale)]]
* [[Storia dei Sordi]]
* [[Sordità_(Sociologia)]]
* [[Cultura Surda]]
****
* [[Utente:SurdusVII/Giornata nazionale del Sordo]]
* [[Utente:SurdusVII/Orgoglio dei Sordi]]
* [[Utente:SurdusVII/Deafhood]]
* [[Utente:SurdusVII/Audismo]]
* [[Cumunitati]]
* [[Etnoluggìa]]
* [[Etnolinguistica]]
* [[Linguistica]]
* [[Psiculuggìa]]
* [[Suciulinguistica]]
* [[Suciuluggìa]]
==Nazziuni cca arricunuscunu li LS==
* [[File:Flag of Australia.svg|30px]] [[Australia]]
* [[File:Flag of New Zealand.svg|30px]] [[Nova Zilanna]]
* [[File:Flag of Bolivia.svg|30px]] [[Bolivia]]
* [[File:Flag of Iran.svg|30px]] [[Iran]]
* [[File:Flag of the Czech Republic.svg|30px]] [[Ripùbbrica Ceca]]
* [[File:Flag of the United States (Pantone).svg|30px]] [[Stati Uniti]]
===Li Riggiuna o Pruvincìi cca arricunuscunu li LS===
* [[File:Flag of Sicily.svg|30px]] [[Sicilia]] con Legge Regionale 23/2011
* [[File:Flag of Catalonia.svg|30px]] [[Catalogna]] che riconosce solo a livello regionale con la denominazione di ''Llingua dei segni catalana''
<!-- ---------------------------------------------------- -->
<!-- SECONDA COLONNA -->
<!-- ---------------------------------------------------- -->
| width="40%" valign="top" bgcolor="#f0eeff" |
<!-- ---------------------------------------------------- -->
[[File:Sign language families.svg|thumb|center|200px|]]
== Biografìi Surdi ==
[[File:Wikisordia logo.svg|40px]]
* [[Antonio Magarotto]]
* [[Francisco Goya]], ([[1746]]-[[1829]])
* [[Pinturicchio]]
* [[Quintu Pidiu (pitturi)|Quintus Pedius]]
* [[Antonio Cappello (sordo)|Antonio Cappello]]
* [[Laurent Clerc]], ([[1775]]-[[1869]])
* [[Helen Keller]], ([[1880]]-[[1968]])
* [[Marlee Matlin]]
* [[Emmanuelle Laborit]], ([[1971]])
* [[Deanne Bray]], ([[1971]])
* [[Katie Leclerc]], ([[1986]])
* [[Renato Pigliacampo]], ([[1948]])
* [[...]]
=== Vuci culleggati ===
[[File:Wikisordia logo.svg|40px]]
* [[Lingua dî Signa]]
** [[Lingua dî Signa Taliana]]
** [[Lingua dî Signa Miricana]]
** [[Lingua dî Signa Francisa]]
** [[Lingua dî Signa Finlannisi]]
* [[Gesti]]
** [[Gestunu]]
*** [[Signunu]]
* [[...]]
==Film sui Sordi==
[[File:Wikisordia logo.svg|40px]]
* ''[[Figli di un Dio minore]]'' (1987)
* ''[[Tutti i rumori del mondo]]'' (1999)
* ''[[Marianna Ucrìa]]'' (1997)
* ''[[L'Amuri è Surdu]]'' (2011)
* [[...]]
== Stituzzioni Surdi ==
[[File:Wikisordia logo.svg|40px]]
* [[Enti Nazziunali Surdi]]
* [[AIES]]
* [[Cumitatu Carusi Surdi Taliani]]
* [[Cumitatu Nternazziunali dî Sport dî Surdi]]
* [[World Federation of the Deaf]]
* [[Fidirazziuni Munniali dî Surdi]]
* [[Giurnata Munniali dû Surdu]]
** '''Da wikifare'''
[[File:Wikisordia logo.svg|40px]]
* [[Utente:SurdusVII/ICED]]
* '''FIAS''' (Federazione Italiane Associazioni Sordomuti)
* '''Unione Italiana Sordomuti'''
* [[...]]
==Da WIKIFARE==
[[File:Wikisordia logo.svg|40px]]
* [[Utente:SurdusVII/Identità Sorda]]
* [[Utente:SurdusVII/Comunità Sorda]]
* [[Utente:SurdusVII/Paddy Ladd]]
* [[...]]
== Catigurìi ==
[[:Catigurìa:Cultura dî surdi]]
macd53hjfids6psy5vkehdnr5y5hh1t
Lista di muvumenti autunumisti e siparatisti
0
55366
759375
732590
2024-12-05T03:13:55Z
CommonsDelinker
524
[[commons:User:CommonsDelinker/commands|Bot]]: rimpiazzu la mmàgini Sicilian_Flag.svg cu Flag_of_Sicily.svg
759375
wikitext
text/x-wiki
La lista di [[nazziuni]] cca sugnu suttu culònia o semi-autunòmii. Spissu ci sugnu di [[Muvumentu (pulìtica)|gruppi pulìtici]] chi s'aspirau â la [[nnipinnenza]].
Da nutari chi u fènumeni di nnipinnentismu spissu se basau sâ arrivindicazzioni dû prìncipiu d'autuditirminazzioni dî pòpuli, cusi cumu arricanusciuta ntê Drittu Nternazziunali, e funnau la liggittimitati di simili arrivindicazzioni sâ stòricitati di na passata nnipinnenza dû [[tirrituriu]] e sâ 'spicificitati culturali dû pòpulu chi l'abbita; 'n sustanza, iddi arrivindicau na divirsa nazziunalitati dû [[Statu]] suvranu sô tirrituriu rispittu ô pòpulu cca l'abbita.
== Europa ==
=== Franza ===
* [[Mmàggini:Flag of Brittany (Gwenn ha du).svg|35px]] [[Britagna]]: [[Frunti Nazziunali Brituni]]
* [[Mmàggini:Flag of Corsica.svg|35px]] [[Corsica]]: [[Frunti di Libbirazziuni Nazziunali Còrsu]], [[Partitu dâ Nazziunu Còrsa]] e [[Còrsica Libbira]]
===Caucasus ===
* [[File:Flag of Karachay-Cherkessia.svg|35px]] [[karachay]]
* [[File:Flag of Stavropol Krai.svg|35px]] [[stavropol krai]]
===romance===
* [[Mmàggini:Flag of Sicily.svg|35px]] [[Sicilia]]: [[Muvu]]mentu di Libbirazziuni Nazziunali dû Pòpulu Sicilianu
* [[Mmàggini:Sun_of_the_Alps.svg|35px]] [[Padania]]: [[Lega Nord|Ligga Nord ppi la Nnipinnenza dâ Padania]]
* [[Mmàggini:Sardigna Bannera.png|35px]] [[Sardigna]]: [[Muvumentu di Libbirazziuni Nazziunali dû Pòpulu Sardu]]
== Mèrica ==
[[Mmàggini:Map of list of active separatist movements in north america.svg|thumb|right|350px|<!-- TRADURRE: Mappa delle nazioni secessionisti -->]]
=== Brasili ===
* [[Mmàggini:Bandeira do movimento O Sul É o Meu País.svg|35px]] [[Região Sul do Brasil|Região Sul]]: [[O Sul É o Meu País]]
* [[Mmàggini:Flag of Piratini Republic.svg|35px]] [[Rio Grande do Sul]]: [[Movimento pró República Rio-Grandense]]
* [[Mmàggini:Bandeira Separatista de São Paulo.png|35px]] [[São Paulo]]: [[São Paulo Livre]], [[Movimento República de São Paulo]], [[Movimento São Paulo Independente]]
=== Canada ===
* [[Mmàggini:Flag of Quebec.svg|35px]] [[Quebec]]: [[Partitu Quebecchisa]]
=== USA ===
* [[Mmàggini:Flag of Alaska.svg|35px]] [[Alaska]]: [[Partitu Nnipinnenista Alaskianu]]
* [[Mmàggini:Flag of Hawaii.svg|35px]] [[Hawaii]]: [[Muvumentu Nnipinnenti Hawaiianu]]
* [[Mmàggini:Flag of the Puerto Rican Independence Party.svg|35px]] [[Portu Ricu]]: [[Partitu Nnipinnintista Porturicanu]]
* [[Mmàggini:Pine Ridge Flag.svg|35px]] [[Ripùbbrica Lakota]]: [[Muvumentu Nativu Miricanu]]
== Àfrica ==
=== Angola ===
* [[Mmàggini:Flag of Cabinda.svg|35px]] [[Ripùbbrica di Cabinda]]: [[Frunti Nazziunali di Cabinda]]
=== Camerun ===
* [[Mmàggini:Flag of The Federal Republic of Southern Cameroons.svg|35px]] [[Ripùbbrica di Ambazonia]]: [[Partitu di Libbirazziuni di l'Ambazonia]]
=== Etiopia ===
* [[Mmàggini:Flag_of_Ogaden_National_Liberation_Front(2).svg|35px]] [[Ripùbbrica di Ambazonia]]: [[Frunti Libbirazziuni Nazziunali Ogaden]]
===Mali===
* [[Mmàggini:MNLA flag.svg|35px]] [[Azawad]]: [[Muvumentu Nazziunali pi la Libbirazzioni di l'Azawad]]
== Asìa ==
===Azzirbaiggian===
* [[Mmàggini:Flag of Nagorno-Karabakh.svg|35px]] [[Nagorno Karabakh|Nagorno-Karabakh]]
===Cina===
* [[Mmàggini:Flag of Tibet.svg|35px]] [[Tibet]]: [[Muvumentu Nazziunali Libbirazzioni Tibbitanu]]
* [[Mmàggini:Flag of Taiwan proposed 1996.svg|35px]] [[Taiwan]]: [[Partitu Dimucraticu Taiwanisa]], [[Partitu Nazziunalista Taiwanisa]], [[Partitu Ripùbbricanu Taiwanisa]]
===Innunesìa===
* [[Mmàggini:Flag of South Moluccas.svg|35px]] [[Ripùbbrica dû Maluku Sud]]: [[Muvumentu Nazziunali Libbirazzioni Mòloccu]]
== Ucèania ==
=== Nova Calèdonia ===
* [[Mmàggini:Flags of New Caledonia.svg|55px]] [[Nova Calidunia]]: [[Frunti Libbirazziuni Nazziunali Sucialista Kanaky]]
==Talìa puru==
*[[Nnipinnenza]]
[[Catigurìa:Listi]]
[[Catigurìa:Nnipinnintismu e siparatismu]]
5x0yvde60v9u1fsmo446e8efo8ilev8
Partitu Populari Croatu - Libbiral Dimucraticu
0
56683
759322
708072
2024-12-04T17:22:23Z
GiovanniPen
22308
759322
wikitext
text/x-wiki
{{stub}}
'''Partitu Pòpulari Cròatu - Libbiral Dìmucraticu''' ('n [[lingua croata|cròatu]] ''Hrvatska narodna stranka - liberalni demokrati'', ''HNS-LD'') è nu [[partitu pulìticu]] dâ [[Croazzia]]. Funnau ntê [[1990]] senza u suffìssu LD, venni ri-funnatu nto [[2005]] cu lu nuovu nnomi.
[[Catigurìa:Pulìtica]]
[[Catigurìa:Croazzia]]
f8wtwf606isatr0m6tfb81t4boulm5y
Partitu Populari Croatu
0
56684
759321
708071
2024-12-04T17:22:12Z
GiovanniPen
22308
759321
wikitext
text/x-wiki
#REIDRECT[[Modifica di Partitu Populari Croatu - Libbiral Dimucraticu]]
prkbtcyz26wvhsyu1dny7dwa31d96g3
759323
759321
2024-12-04T17:22:35Z
GiovanniPen
22308
759323
wikitext
text/x-wiki
#REIDRECT[[Partitu Populari Croatu - Libbiral Dimucraticu]]
cvssj3my9lsku8cyzj7zndsnjmllo4b
759324
759323
2024-12-04T17:22:50Z
GiovanniPen
22308
Rinnirizzamentu â pàggina [[Partitu Populari Croatu - Libbiral Dimucraticu]]
759324
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT[[Partitu Populari Croatu - Libbiral Dimucraticu]]
m68w72gmo9hy07eiphbbjh65d90djeh
Vittorio Jeralla
0
57827
759339
736035
2024-12-04T23:40:48Z
Dostojewskij
18849
+ Catigurìa:Nasciuti ntô 1903 + Catigurìa:Muruti ntô 1982
759339
wikitext
text/x-wiki
{{stub}}
'''Vittorio Jeralla''' ([[Trieste]], [[3 di austu]] [[1903]] – [[Pordenone]], [[25 di giugnettu]] [[1982]]) è statu lu primu prisidenti di [[Fidirazzioni Munniali dî Surdi]] dô [[1951]] ô [[1955]] e prisidenti di [[Enti Nazziunali Surdi]] dô [[1950]] ô [[1982]]<ref>{{it}} [https://web.archive.org/web/20140924041023/http://www.storiadeisordi.it/articolo.asp?ENTRY_ID=468 Storia dei Sordi: Vittorio Jeralla]</ref>.
== Citazzioni ==
''Bisugna arricurdari lu passatu pi custruiri bbini lu futuru''<ref>[https://web.archive.org/web/20160304071704/http://www.storiadeisordi.it/articolo.asp?ENTRY_ID=2673 Storia dei Sordi: Bisogna ricordare il passato per costruire bene il futuro]</ref>.
== Nuti ==
<references />
== Lijami sterni ==
*{{it}} [http://www.nonsolonoi.it/?p=272 Non Solo Noi: Musei ENS]
*{{it}} [http://www.arcipelagosordita.it/ENSstoria.html Arcipelago Sordità]
*{{it}} [https://web.archive.org/web/20140924084508/http://www.storiadeisordi.it/articolo.asp?ENTRY_ID=24 La vita di Ieralla come un film: I 60 anni di lavoro del Presidente più amato dai sordomuti]
*{{it}} [https://web.archive.org/web/20080511174609/http://www.storiadeisordi.it/articolo.asp?ENTRY_ID=1137 STORIA DEI SORDI: 25 anni mai senza Vittorio Ieralla nel cuore dei Sordi Italiani (Newsletter della Storia dei Sordi n. 285 del 25 luglio 2007)]
[[Catigurìa:Cultura dî surdi|Jeralla, Vittorio]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1903|Jeralla, Vittorio]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 1982|Jeralla, Vittorio]]
00kul33znt008e86sxtq8bn5ju9aniv
Elena Salibra
0
58672
759365
746322
2024-12-05T00:25:38Z
Dostojewskij
18849
+ Catigurìa:Nasciuti ntô 1949 + Catigurìa:Muruti ntô 2014
759365
wikitext
text/x-wiki
{{O}}
'''Elena Salibra''' ([[Sarausa]], uttùviru [[1949]] – [[4 di dicèmmiru]] [[2014]]) fu na [[Puisia|puitissa]] [[sicilia]]na 'n [[lingua italiana]]. Prufissuressa di [[littiratura taliana]] â l'[[Universitati di Pisa]], la sò attivitati artistica accuminzau versu lu [[2004]]. Ntô [[2014]] vincìu lu premiu nazziunali littirariu ''Città di Pisa'' pi la sò òpira ''Nordiche''.
[[Catigurìa:Biografìi|Salibra, Elena]]
[[Catigurìa:Puisìa|Salibra, Elena]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1949]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 2014]]
7tkp111o6buwfchm9kt9e7akyktmguw
Utenti:Sarvaturi
2
61101
759376
709062
2024-12-05T03:19:03Z
CommonsDelinker
524
[[commons:User:CommonsDelinker/commands|Bot]]: rimpiazzu la mmàgini Sicilian_Flag.svg cu Flag_of_Sicily.svg
759376
wikitext
text/x-wiki
<div class="usermessage">Pi mannàrimi cummenti, usa la mè [[User_talk:Sarvaturi|pàggina di discussioni]]. To make me comments, please use my [[User_talk:Sarvaturi|talk page]].'''</div>
== Cu sugnu / Who I am ==
{| style="float: right; margin-left: 1em; margin-bottom: 0.5em; width: 242px; border: #99B3FF solid 1px"
|-
| {{userbox|#BDBDAD|#DBDBDB|[[Image:Wikipedia_bureaucrat.png|40px]]|St'utenti è nu buròcrati.
This user is a bureaucrat.}}
|-
| {{userbox|#afeeee|#e0ffff|[[Image:Admin_mop.PNG|40px]]|St'utenti è n'amministraturi.
This user is an administrator.}}
|-
|<center>[[Wikipedia:Babeli|Babeli]]:</center>
|-
| {{User scn-4}}
|-
| {{User it-4}}
|-
| {{User en-3}}
|-
|<center>[[w:it:Dialetti_italiani_meridionali_estremi|Talianu miridiunali estremu]]:</center>
|-
| {{userbox|#99B3FF|#E0E8FF|[[Image:Flag of Sicily.svg|40px]]|St'utenti parra '''[[sicilianu|sicilianu]]'''.}}
|-
| {{userbox|#99B3FF|#E0E8FF|[[Image:Coat of arms of Calabria.svg|40px]]|St'utenti canusci 'na 'nticchja 'u '''[[calabbrisi centru-miridiunali|calabrisi centru-meridiunali]]'''.}}
|-
| {{userbox|#99B3FF|#E0E8FF|[[Image:Flag of Apulia.svg|40px]]|St'utente canosce 'na 'nticchia lu '''[[salentinu]]'''.}}
|-
| {{userbox|#99B3FF|#E0E8FF|[[Image:Flag of Campania.svg|40px]]|St'utenti canusci 'na 'ntecchia lu '''[[cilintanu miridiunali|cilindanu miririunali]]'''.}}
|-
|}
Ciau, mi chiamu Sarvaturi, sugnu unu di li buròcrati e amministratura. Accuminzai a cullabburari nta stu pruggettu Wikipedia lu 16 di maiu 2005.
Hello, my name is Sarvaturi, I am one of the bureaucrates and administrators. I began working on this Wikipedia project on 16th May of 2005.
== Talianu miridiunali estremu / Extreme Southern Italian ==
Lu talianu miridiunali estremu è arricanusciutu, cu dinuminazzioni diversi (comu ''lingua siciliana''), di organizzazzioni ntirnazziunali quali:
*l'[[Unioni Europea]] nta la sò [[European Charter for Regional or Minority Languages|Carta europea di li lingui riggiunali o minuritari]]
*l'[[UNESCO]] (zoè li [[Nazzioni Uniti]]) nta lu sò [[Red Book of Endangered Languages|Libbru Russu di li lingui n pirìculu]]
*l'[[International Organization for Standardization|Organizzazzioni Ntirnazziunali pi li Standardizzazzioni]]: ISO 639-2 scn/ISO 639-3 scn
*lu [[SIL International]] attraversu l'[[Ethnologue]].
The Extreme Southern Italian language is recognized, under several names (such as ''Sicilian language''), by international organizations like:
*the [[w:en:European Union|European Union]] in its [[w:en:European Charter for Regional or Minority Languages|European Charter for Regional or Minority Languages]]
*the [[w:en:UNESCO|UNESCO]] (that is, the [[w:en:United Nations|United Nations]]) in its [[w:en:Red Book of Endangered Languages|Red Book of Endangered Languages]]
*the [[w:en:International Organization for Standardization|International Organization for Standardization]]: ISO 639-2 scn/ISO 639-3 scn
*the [[w:en:SIL International|SIL International]] with its [[w:en:Ethnologue|Ethnologue]].<br>
== Àutri dinuminazzioni / Other names ==
[[Image:Dialetti italiani meridionali estremi.jpg|170px|thumb|Talianu miridiunali estremu / Extreme Southern Italian language]]
=== La lingua / The language ===
*"lingua calabro-siciliana"
*"lingua calabro-sicula"
*"linguaggio calabro-siculo"
*"linguaggio siculo-calabro-salentino"
*"idioma siciliano"
*"idioma calabro-siciliano"
*"idioma calabro-siculo"
*"idioma siculo-calabro"
*"dialetto calabro-siciliano"
*"dialetto calabro-siculo"
*"dialetto siculo-calabro"
*"dialetto siculo-calabrese"
*"dialetto siciliano calabrese salentino"
*"dialetto siciliano calabrese pugliese"
*"romanzo siculo-calabro-salentino"
*"calabro-salentino"
*"salentino-siciliano"
*"salentino-siculo"
*"salentino siculo calabrese"
*"salentino-calabro-siculo"
*"varianti salentino-calabro-sicule"
*"lingua meridionale estrema"
*"parlate meridionali estreme"
*"dialetti meridionali estremi"
*"dialetti italiani meridionali estremi"
*"basso-meridionale"
*"tricalabro"
*"dialetti tricalabri"
=== Lu gruppu linguìsticu / The linguistic group ===
[[Image:Dialetti_italiani_meridionali_estremi.svg|170px|thumb|Zoni unni si parra lu talianu miridiunali estremu / Extreme Southern Italian-speaking area (Giovan Battista Pellegrini)]]
*"gruppo siciliano"
*"gruppo siculo"
*"gruppo siculo-calabrese"
*"gruppo siculo-salentino"
*"gruppo siculo-calabro-salentino"
*"gruppo meridionale estremo" (anche chiamato da Ethnologue "gruppo siciliano", nonostante sia errato dal punto di vista geografico)
*"gruppo calabro-siciliano"
*"gruppo calabro-siculo"
*"gruppo basso-meridionale"
*"gruppo tricalabro"
*"vocalismo siciliano"
*"vocalismo siculo"
*"vocalismo meridionale estremo"
*"vocalismo di tipo meridionale estremo"
*"tipologia meridionale estremo"
*"area dialettale del meridionale estremo"
*"sistema dialettale siculo-calabro-salentino"
''Il gruppo meridionale estremo è un'insieme di parlate romanze dell'Italia meridionale con caratteristiche fonetiche e sintattiche comuni, e con esperienze letterarie di prestigio legate agli sviluppi della lingua siciliana. Appartiene alla famiglia delle lingue indoeuropee. Tradizionalmente sono ascritti al gruppo siciliano i dialetti del Salento (l'intera province di Lecce, le parti di quelle di Brindisi e di Taranto a sud della soglia messapica), della Sicilia intera e della Calabria meridionale (a sud della Sila).'' Fonti: [http://www.perledipuglia.it/ru/Ioione-a-Aioeee/Ioeoie-aey-naay-Aioee%FE/La-Cultura-in-Puglia.html Perla di Puglia] e [http://www.itcdantealighieri.it/progetti/a/pdf/regione-puglia.html ITC Dante Alighieri]
== Carattirìstichi cumuni / Common characteristics ==
[[Image:Linguasiciliana.jpg|170px|thumb|Ària giogràfica unni si parra lu talianu miridiunali estremu / Extreme Southern Italian-speaking area (Linguasiciliana.org)]]
Li carattirìstichi principali c'accumùnanu li parrati miridiunali estremi diffirinziànnuli dô restu dê parrati di l'ària miridiunali sunnu:
*lu sistema vucàlicu tònicu di cincu elementi, dittu "sicilianu", prubbabbirmenti duvutu ô cuntattu prulungatu ntô mediuevu àutu tra varitati rumanzi e grecu bizzantinu;
*la prisenza di tri vucali finali ca si ponnu pircèpiri bonu ntâ parti maiuri dê parrati di st'ària: -i, -u, -a; ntô Salentu centru-miridiunali, tuttavìa, si sarva puru la -e finali;
*la prununza cacuminali o retrufressa di -DD- ca diriva di -LL-;
*lu mantinimentu dê cunzunanti occrusivi surdi doppu li nasali;
*l'assenza di nfiniti accurzati diffusi dô Menzujornu àutu nzinu â Tuscana;
*l'usu friquenti dô passatu rimotu n locu dô passatu pròssimu.
== Appellu a tutti li parlanti dô miridiunali estremu ==
<br>
*Sicilia: Circamu pirsuni dâ [[Sicilia]] ntirissati a scrìviri artìculi, granni o nichi, n sicilianu pi stu pruggettu nciclupèdicu Wikipedia. Ci putiti scrìviri chiddu ca vuliti (p'asempiu l'artìculi supra li cumuni siciliani). Ma pi favuri, lassati na traduzzioni dê palori lucali usati nta lu vostru artìculu scrittu n sicilianu littirariu (standard). Nun mporta siddu siti [[Paliàimmu|palirmitanu]], [[Missina|missinisi]], [[Catania|catanisi]], [[Girgenti|giurgintanu]], ecc. sempri sicilianu siti! Grazzi.
*Calabria: Cercamu perzuni d'a [[Calavria|Calabria]] 'nteressati a scrìviri artìculi, grandi o pìcculi, 'n calabrisi pe' 'stu progettu 'nciclupèdicu Wikipedia. 'Nci potìti scrìviri chidu ca volìti (pe' 'sempiu l'artìculi supra 'i cumuni calabrisi). Ma pe' favuri, dassati 'na traduzioni d'e paroli diffìcili e 'ndicati 'a pruvenienza d'a parrata calabrisi usata. Nun 'mporta se siti [[Riggiu|riggitanu]], [[Catanzaru|catanzarisu]], de [[Cutroni]], o de [[Vibu]], sempri calabrisi siti! Grazi.
*Cilendu: Circamu pirzuni r'o [[Ciliendu|Cilendu]] 'ndirissati a scrivi artìculi, grandi o pìcculi, 'n cilindanu pi 'stu prugettu 'nciclupèdicu Wikipedia. Ci putiti scrivi chiddu chi vuliti (p'esempiu l'artìculi supra li cumuni cilindani). Ma pi favuri, lassati 'na traruzioni r'e paroli riffìcili e 'ndicati la pruvinienza r'a parrata cilindana usata. Nò 'mporta si siti [[Alfanu|alfanisi]], [[Murgerati|murgiratisi]], [[Roccagluriusa|rucchitanu]] o [[U Franu|rufranisi]], sempi cilindanu siti! Grazi.
*Salentu: Cercamu persune de lu [[Salientu|Salentu]] 'ntirissate a scrìvire artìculi, crandi o pìcculi, 'n salentinu per 'stu pruscettu 'nciclupèdicu Wikipedia. Putete scrìvire quiddhru ca vulete (per esempiu l'artìculi subbra li cumuni salentini). Ma per favure, lasciate 'na thraduzione de le parole diffìcili e 'ndicate la pruvenienza de la parlata salentina usata. Nun 'mporta se site [[Lecce|leccisu]], [[Brìndisi|brindisinu]], o de la [[Pruvincia di Tàrantu|pruvincia de Tàrantu]], sempre salentinu site! Crazie.
n90xhd899gi12uzv3bmxl7sd2w6rcv8
Emilio Estevez
0
61570
759352
740606
2024-12-05T00:14:38Z
Dostojewskij
18849
Catigurìa:Atturi statunitezi ➯ Catigurìa:Attura statunitenzi
759352
wikitext
text/x-wiki
[[File:Emilio Estevez and Martin Sheen (cropped to Emilio).jpg|thumb|Emilio Estevez (2011)]]
'''Emilio Estevez''' ([[New York]] [[12 di maiu]] [[1962]]) è n'atturi statunitenzi.
== Lijami sterni ==
* [http://www.imdb.com/name/nm0000389/ Internet Movie Data base]
[[Catigurìa:Attura statunitenzi|Estevez, Emilio]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1962|Estevez, Emilio]]
enozlk3fz53r5o8ujfwmaj7brxhtjdb
David A. R. White
0
61614
759354
746223
2024-12-05T00:14:57Z
Dostojewskij
18849
Catigurìa:Atturi statunitezi ➯ Catigurìa:Attura statunitenzi
759354
wikitext
text/x-wiki
{{O}}
'''David A. R. White''' ([[Kansas|Dodge City]] [[12 di maiu]] [[1970]]) è n'atturi statunitenzi. [[Steven Seagal]]
== Lijami sterni ==
* [http://www.imdb.com/name/nm0924684/ Internet Movie Data base]
[[Catigurìa:Attura statunitenzi|White, David A. R.]]
ejelhsr1n0sb7yyyo8sqnhkgpudf70i
759356
759354
2024-12-05T00:16:36Z
Dostojewskij
18849
Catigurìa:Nasciuti ntô 1970
759356
wikitext
text/x-wiki
{{O}}
'''David A. R. White''' ([[Kansas|Dodge City]] [[12 di maiu]] [[1970]]) è n'atturi statunitenzi. [[Steven Seagal]]
== Lijami sterni ==
* [http://www.imdb.com/name/nm0924684/ Internet Movie Data base]
[[Catigurìa:Attura statunitenzi|White, David A. R.]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1970|White, David A. R.]]
6jpncysshx7msu2h1ryn4t494daqati
Steven Seagal
0
62077
759351
735491
2024-12-05T00:12:52Z
Dostojewskij
18849
+ Catigurìa:Attura statunitenzi + Catigurìa:Nasciuti ntô 1952
759351
wikitext
text/x-wiki
[[File:Steven Seagal by Gage Skidmore.jpg|thumb|right|Steven Seagal (2012).]]
'''Steven Frederic Seagal''' ([[Michigan|Lansing]] [[10 di aprili]] [[1952]]) è n'atturi statunitenzi.
== Lijami sterni ==
* [http://www.imdb.com/name/nm0000219/ Internet Movie Data base]
[[Catigurìa:Attura statunitenzi|Seagal, Steven]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1952|Seagal, Steven]]
0vfmi3lerm3k2p35bg4bij9db8r24x4
Jon Voight
0
62264
759353
713206
2024-12-05T00:14:48Z
Dostojewskij
18849
Catigurìa:Atturi statunitezi ➯ Catigurìa:Attura statunitenzi
759353
wikitext
text/x-wiki
[[File:Jon_Voight_2011.jpg|thumb|right|200px|Jon Voight]]
'''Jonathan Vincent Voight''' ([[Yonkers]] [[29 di dicèmmiru]] [[1938]]) è n'atturi statunitenzi.
== Lijami sterni ==
* [http://www.imdb.com/name/nm0000685/ Internet Movie Data base]
[[Catigurìa:Attura statunitenzi|Voight, Jon]]
i6ai4ql8z7bc0im7zu5zcbamd2jc9oi
759355
759353
2024-12-05T00:15:43Z
Dostojewskij
18849
Catigurìa:Nasciuti ntô 1938
759355
wikitext
text/x-wiki
[[File:Jon_Voight_2011.jpg|thumb|right|200px|Jon Voight]]
'''Jonathan Vincent Voight''' ([[Yonkers]] [[29 di dicèmmiru]] [[1938]]) è n'atturi statunitenzi.
== Lijami sterni ==
* [http://www.imdb.com/name/nm0000685/ Internet Movie Data base]
[[Catigurìa:Attura statunitenzi|Voight, Jon]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1938|Voight, Jon]]
jehmqlk66e3xcbfe5w63w7lvcllfzz4
Template:Prisidenti dî Riggiuni Taliani
10
62530
759377
736237
2024-12-05T03:24:08Z
CommonsDelinker
524
[[commons:User:CommonsDelinker/commands|Bot]]: rimpiazzu la mmàgini Sicilian_Flag.svg cu Flag_of_Sicily.svg
759377
wikitext
text/x-wiki
{{Navbox generic
|name = Prisidenti dî Riggiuni Taliani
|state = collapsed
|title = {{Bannera|ITA}} Prisidenti dî Riggiuni Taliani {{Bannera|ITA}}
|liststyle = align:center;font-size:85%;
|group1 = [[Riggiuna a statutu spiciali]]
|list1 = [[File:Flag of Friuli-Venezia Giulia.svg|20px]] [[Friuli Venezzia Giulia]]: [[Massimiliano Fedriga]] ([[Lega Nord|LN]]) {{·}} [[File:Flag of Sardinia.svg|20px]] [[Sardigna]]: [[Francesco Pigliaru]] ([[Partitu dimucràticu (Italia)|PD]]) {{·}} [[File:Flag of Sicily.svg|20px]] [[Sicilia]]: [[Nellu Musumeci]] ([[AddivintiràBiddìssima|#DB]]) {{·}} <br>[[File:Flag of Trentino-South Tyrol.svg|20px]] [[Trentinu-Àutu Àdici/Sutta Tirolu|Trentinu-Àutu Àdici]]: [[Arno Kompatscher]] ([[Südtiroler Volkspartei|SVP]]) {{·}} [[File:Flag of Valle d'Aosta.svg|20px]] [[Vaddi d'Aosta]]: [[Laurent Viérin]] ([[:en:Progressive Valdostan Union (2013)|UVP]]) {{·}}
|group2 = [[Riggiuna a statutu urdinariu]]
|list2 = [[File:Flag of Abruzzo.svg|20px]] [[Abbruzzu]]: [[Luciano D'Alfonso]] ([[Partitu dimucràticu (Italia)|PD]]) {{·}} [[File:Flag of Basilicata.svg|20px]] [[Basilicata]]: [[Marcello Pittella]] ([[Partitu dimucràticu (Italia)|PD]]) {{·}} [[File:Flag of Calabria.svg|20px]] [[Calabbria]]: [[Mario Oliverio]] ([[Partitu dimucràticu (Italia)|PD]]) {{·}} [[File:Flag of Campania.svg|20px]] [[Campania]]: [[Vincenzo De Luca]] ([[Partitu dimucràticu (Italia)|PD]]) {{·}} <br>[[File:Flag of Emilia-Romagna (de facto).svg|20px]] [[Emilia Rumagna]]: [[Stefano Bonaccini]] ([[Partitu dimucràticu (Italia)|PD]]) {{·}} [[File:Flag of Lazio.svg|20px]] [[Lazziu]]: [[Nicola Zingaretti]] ([[Partitu dimucràticu (Italia)|PD]]) {{·}} [[File:Flag of Liguria.svg|20px]] [[Liguria]]: [[Giovanni Toti]] ([[Forza Italia|FI]]) {{·}} [[File:Flag of Lombardy.svg|20px]] [[Lummardìa]]: [[Attilio Fontana (puliticu)|Attilio Fontana]] ([[Lega Nord|LN]]) {{·}} <br>[[File:Flag of Marche.svg|20px]] [[Marchi]]: [[Luca Ceriscioli]] ([[Partitu dimucràticu (Italia)|PD]]) {{·}} [[File:Flag of Molise.svg|20px]] [[Mulisi]]: [[Donato Toma]] ([[Forza Italia|FI]]) {{·}} [[File:Flag of Piedmont.svg|20px]] [[Piemunti]]: [[Sergio Chiamparino]] ([[Partitu dimucràticu (Italia)|PD]]) {{·}} [[File:Flag of Apulia.svg|20px]] [[Pugghia]]: [[Michele Emiliano]] ([[Partitu dimucràticu (Italia)|PD]]) {{·}} <br>[[File:Flag of Tuscany.svg|20px]] [[Tuscana]]: [[Enrico Rossi]] ([[Artìculu 1 - Muvimentu Dimucràticu e Prugrissista|MDP]]) {{·}} [[File:Flag of Umbria.svg|20px]] [[Umbria]]: [[Catiuscia Marini]] ([[Partitu dimucràticu (Italia)|PD]]) {{·}} [[File:Flag of Veneto.svg|20px]] [[Vènitu]]: [[Luca Zaia]] ([[Lega Nord|LN]]) {{·}}
}}
[[Catigurìa:Template di navigazzioni - pulitica]]
m567psgwmouftk5uxs9rdqw54s0ok1f
Luciano Berio
0
62753
759357
758134
2024-12-05T00:17:58Z
Dostojewskij
18849
+ Catigurìa:Nasciuti ntô 1925 + Catigurìa:Muruti ntô 2003
759357
wikitext
text/x-wiki
Luciano Berio (Imperia, [[24 uttùviru]] [[1925]] – [[Roma]], [[27 maju]] [[2003]]) fu un [[cumpusituri]] [[italia]]nu d'avanguardia, 'n-prima lìnia puru ntâ spirimentazzioni dâ [[Mùsica alittrònica|mùsica alittrònica]]. È unu di chiù mpurtanti e prulìfici cumpusituri dû [[Sèculu XX|Vintèsimu Seculu]].
== Vita ==
Berio nasci e crisci a Oneglia, città ndustriali lìguri. So patri e so nonnu foru tutti dui organisti e cumpusituri e d'iddi nzignò lu [[chianuforti]]. Doppu la guerra havi a lassari lu studiu di lu strumentu pi via di na ferita a la manu destra e si dèdica sulu a la cumpusizzioni, chî maistri Giulio Cesare Paribeni e [[Giorgio Federico Ghedini]] a lu conservatoriu di Milanu.
Ntô [[1951]], Berio va ntê Stati Uniti pi studiari cu Luigi Dallapiccola a Tanglewood. Doppu friquenta li corsi estivi di Darmstadt, canuscennu a cumpusituri di lu calibru di Pierre Boulez, Karlheinz Stockhausen, György Ligeti e Mauricio Kagel. Si cumìncia, ntô mentri, a nteressari â [[mùsica alittrònica]] e, assemi a Bruno Maderna, ntô 1955 funna lu Studio di fonologia musicale Rai di Milano, specializzatu ntâ produzzioni e spirimentazzioni di [[mùsica alittrònica]]. Ccà nvita a tanti cumpusitura, comu per esempiu Henri Pousseur e John Cage. Funna puru lu periodicu ''Incontri Musicali''.
Ntô [[1958]] scrissi la prima dî quattòrdici cumpusiziuni pi strumentu sulu - sempri diversi - chiamati Sequenze. Sta produzzioni cuntinua sinu ô [[2002]]. Lu scopu di sti è chiddu di esplorari li pussibbilità musicali ca li vari strumenti òffrinu.
Ntô 1965 ncumincia a nzignari â Juilliard School di New York, unni funna lu ''Juilliard Ensemble'', un gruppu chi nasci pi sunari musica cuntimpurània. Berio vincìu nta stu periudu lu "Prix Italia" ([[1966]]) cull'òpira ''Laborintus II'' (testu di [[Edoardo Sanguineti|E. Sanguineti]]). Ntô 1968 scrissi la so ''Sinfonia,'' sunata â Carnegie Hall di New York chî Swingle Singers. Ntô 1972, Berio gira in Italia. Tra lu 1974 e lu 1980, diriggi â sezzioni ''alettru-acustica'' di l'IRCAM di [[Pariggi]].
Ntô [[1987]] funna a [[Firenzi]] Tempo Reale, centru di ricerca, produzioni e didattica musicali chi ancora oggi esisti, cû fini di fari ricerca supra lu rapportu tra novi tecnologgìi e musica e pi promòviri la musica di ricerca. Ntô [[1994]] è ''"Distinguished Composer in Residence"'' â Harvard University, unni resta finu ô [[2000]].
Scrissi lu novu finali di [[Turandot]] di [[Giàcumu Puccini]] ntô [[2001]], assai diversu di chiddu tradizziunali di Alfano<ref>http://www.lucianoberio.org/system/files/2001_Cappelli.pdf</ref>, cummissiunatu a Luciano Berio dû Festival de Musica de Gran Canaria e ncintratu supra a l'appunti chi lassò Puccini.
Luciano Berio murìu ntô [[2003]] a 77 anni a Roma, na picca di tempu doppu chi finìu lu branu ''Stanze'', pi barìtunu, coru e orchestra.
Lu so modu di scriviri musica fu 'n puntu di rifirimentu pi li novi ginirazzioni di cumpusituri.
== Òpiri ==
=== Cuncerti ===
* ''Concertino'' per [[:it:Clarinetto|clarinetto]], [[:it:Viola_(strumento_musicale)|viola]], [[:it:Arpa|arpa]], [[:it:Celesta|celesta]] e archi ([[1949]])
* ''Serenata'' per [[:it:Flauto|flauto]] e 14 strumenti ([[1957]])
* ''Concerto per due [[:it:Pianoforte|pianoforti]] e [[:it:Orchestra|orchestra]] ([[1973]])''
* ''Points on the Curve to Find'' per pianoforte e piccola orchestra ([[1974]])
* ''Il ritorno degli Snovidenia'' per [[:it:Violoncello|violoncello]] e piccola orchestra ([[1977]])
* ''Corale'' per [[:it:Violino|violino]] ed orchestra ([[1981]])
* ''Voci (Folk songs II)'' per viola e orchestra ([[1984]])
* ''Echoing Curves'' per pianoforte e orchestra ([[1988]])
* ''Alternatim'' per clarinetto, viola e orchestra ([[1997]])
* ''SOLO'' per [[:it:Trombone|trombone]] e orchestra ([[1999]])
=== Mùsica orchistrali ===
* Contrapunctus XIX (trascrizione da ''Die Kunst der Fuge'' di J.S. Bach)
* ''Nones'' ([[1954]])
* ''Allelujah I'' ([[1956]])
* ''Divertimento'' ([[1957]]) (Scritto con [[:it:Bruno_Maderna|Bruno Maderna]])
* ''Allelujah II'' ([[1958]])
* ''Tempi concertanti'' ([[1959]])
* ''Allez Hop'', libretto di [[:it:Italo_Calvino|Italo Calvino]] (cu [[:it:Cathy_Berberian|Cathy Berberian]] [[1959]] ô [[:it:Teatro_La_Fenice|Tiatru La Fenice]] di [[Vinezzia]])
* ''Bewegung'' ([[1971]] - [[1984]])
* ''Still'' ([[1973]])
* ''Eindrücke'' ([[1974]])
* ''Encore'' ([[1978]] - [[1981]])
* ''Entrata'' ([[1980]])
* ''Requies'' ([[1984]])
* ''Formazioni'' ([[1987]])
* ''Festum'' ([[1989]])
* ''Rendering'' ([[1989]] - [[1990]])
* ''Continuo'' ([[1989]] - [[1991]])
* ''Compass'' ([[1994]])
* ''Ekphrasis - continuo II'' ([[1996]])
=== Sequenze ===
* ''Sequenza I'' per flauto ([[1958]]), didicata a [[:it:Severino_Gazzelloni|Severino Gazzelloni]]
* ''Sequenza II'' per arpa ([[1963]])
* ''Sequenza III'' per [[:it:Voce_umana|voce]] femminile ([[1965]] - [[1966]]), didicata a [[:it:Cathy_Berberian|Cathy Berberian]]
* ''Sequenza IV'' per pianoforte ([[1965]] - [[1966]])
* ''Sequenza V'' per trombone ([[1966]]), didicata a [[:it:Stuart_Dempster|Stuart Dempster]], 'spirata i [[:it:Grock|Grock]]
* ''Sequenza VI'' per viola ([[1967]])
* ''Sequenza VII'' per [[:it:Oboe|oboe]] ([[1969]]), didicata a [[:it:Heinz_Holliger|Heinz Holliger]]
* ''Sequenza VII b'' per [[:it:Sassofono_soprano|sassofono soprano]], didicata a [[:it:Claude_Delangle|Claude Delangle]]
* ''Sequenza VIII'' per violino ([[1976]] - [[1977]])
* ''Sequenza IX'' per clarinetto ([[1980]])
** ''Sequenza IXb'' per [[:it:Sassofono|sassofono contralto]] ([[1981]]), didicata a [[:it:Claude_Delangle|Claude Delangle]]
* ''Sequenza X'' per [[:it:Tromba|tromba]] e risonanze di pianoforte ([[1984]]), didicata a [[:it:Ernest_Fleischmann|Ernest Fleischmann]] e scritta pi [[:it:Thomas_Stevens|Thomas Stevens]]
* ''Sequenza XI'' per [[:it:Chitarra|chitarra]] ([[1987]] - [[1988]]), didicata a [[:it:Eliot_Fisk|Eliot Fisk]]
* ''Sequenza XII'' per [[:it:Fagotto|fagotto]] ([[1995]]), didicata a [[:it:Pascal_Gallois|Pascal Gallois]]
* ''Sequenza XIII'' per [[:it:Fisarmonica|fisarmonica]] "Chanson" ([[1995]] - [[1996]]), scritta pi Teodoro Anzellotti e didicata a Gianni Coscia
* ''Sequenza XIV'' per violoncello ([[2002]])
* Sequenza ''XIVb per contrabbasso (2002), rializzata supra a suggerimentu û cumpusituri Stefano Scodanibbio''
=== Chemins ===
* ''Chemins I'' per arpa e orchestra ([[1964]])
* ''Chemins II'' per viola e nove strumenti ([[1967]])
** ''Chemins IIb'' per piccola orchestra ([[1969]])
** ''Chemins IIc'' per clarinetto basso e piccola orchestra ([[1972]])
* ''Chemins III'' per viola, nove strumenti ed orchestra ([[1968]])
* ''Chemins IV'' per oboe e 11 [[:it:Strumenti_ad_arco|strumenti ad arco]] ([[1975]])
* ''Chemins IV b'' per [[:it:Sassofono_soprano|sassofono soprano]] e 11 strumenti ad arco
* ''Chemins V'' per chitarra e piccola orchestra ([[1992]])
* ''Kol - Od (Chemins VI)'', per tromba e ensemble ([[1996]]) - dedicato a [[:it:Gabriele_Cassone|Gabriele Cassone]]
* ''Recit (Chemins VII)'' per sassofono contralto e orchestra ([[1996]])
=== Mùsica di càmira ===
* ''Divertimento'' per violino, viola e violoncello ([[1946]])
* ''Tre pezzi'' per 3 clarinetti ([[1947]])
* ''Quartetto'' per [[:it:Strumenti_a_fiato|strumenti a fiato]] ([[1950]])
* ''Due pezzi'' per violino e pianoforte ([[1951]])
* ''Opus no. Zoo'' per voce recitante e [[:it:Strumenti_a_fiato|quintetto a fiati]] ([[1951]] - [[1971]])
* ''Quartetto'' per [[:it:Quartetto_d'archi|quartetto d'archi]] ([[1955]])
* ''Différences'' per 5 strumenti e nastro magnetico ([[1959]])
* ''Sincronie'' per quartetto d'archi ([[1964]])
* ''Gesti'' per [[:it:Flauto_dolce|flauto dolce]] ([[1966]])
* ''Autre fois: berceuse canonique pour [[:it:Igor_Stravinskij|Igor Stravinskij]]'' per flauto, clarinetto e arpa ([[1971]])
* ''Linea'' per 2 pianoforti, [[:it:Marimba|marimba]] e [[:it:Vibrafono|vibrafono]] ([[1973]])
* ''Musica leggera'' per flauto, viola e violoncello ([[1974]])
* ''Les mots sont allés...'' "recitativo" per violoncello solo ([[1978]])
* ''Duetti'' per 2 violini ([[1983]])
* ''Lied'' per clarinetto solo ([[1983]])
* ''Call'' per 2 trombe, [[:it:Corno_(strumento_musicale)|corno]], [[:it:Trombone|trombone]] e [[:it:Tuba_(strumento_musicale)|tuba]] ([[1985]])
* ''Terre chaleureuse'' per quintetto a fiati ([[1985]])
* ''Naturale'' per viola, [[:it:Strumenti_a_percussione|percussioni]] e nastro magnetico ([[1985]])
* ''Gute Nacht'' per tromba ([[1986]])
* ''Ricorrenze'' per quintetto a fiati ([[1987]])
* ''Notturno'' per quartetto d'archi ([[1993]])
* ''Glosse'' per quartetto d'archi ([[1997]])
* ''Korót'' per 8 violoncelli ([[1998]])
* ''Altra voce'' per [[:it:Flauto_contralto|flauto contralto]], [[:it:Mezzosoprano|mezzosoprano]] e [[:it:Live_electronics|live electronics]] ([[1999]])
=== Mùsica pi strumenti a tastiera ===
* ''Petite suite'' per pianoforte ([[1947]])
* ''Cinque variazioni'' per pianoforte ([[1953]] - [[1966]])
* ''Sequenza IV'' per pianoforte ([[1966]])
* ''Rounds'' per [[:it:Clavicembalo|clavicembalo]] ([[1966]]) e per pianoforte ([[1967]])
* ''Memory'' per [[:it:Pianoforte_elettrico|pianoforte elettrico]] e clavicembalo ([[1970]] - [[1973]])
* ''Fa-Si'' per [[:it:Organo_(strumento_musicale)|organo]] ([[1975]])
* ''Six Encores'' per pianoforte ([[1990]]); comprende: ''Brin'' ([[1990]]), ''Leaf'' ([[1990]]), ''Wasserklavier'' ([[1965]]), ''Erdenklavier'' ([[1969]]), ''Luftklavier'' ([[1985]]) e ''Feuerklavier'' ([[1989]])
* ''Sonata'' per pianoforte ([[:it:2001|2001]])
=== Mùsica vocali ===
* ''Magnificat'' per 2 [[:it:Soprano|soprani]], coro e orchestra ([[1949]])
* ''El mar la mar'' per 2 soprani e 5 strumenti ([[1950]])
** ''El mar la mar'', versione per soprano, mezzosoprano e 7 strumenti ([[1969]])
* ''Quattro canzoni popolari'' per voce femminile e pianoforte ([[1952]])
* ''Chamber Music''. testo di [[:it:James_Joyce|James Joyce]], per voce femminile, clarinetto, arpa e violoncello ([[1953]])
* ''Circles'' per voce femminile, arpa e 2 [[:it:Strumenti_a_percussione|percussionisti]] ([[1960]])
* ''Epifanie'' per voce femminile e orchestra ([[1967]] con [[:it:Cathy_Berberian|Cathy Berberian]] al [[:it:Teatro_La_Fenice|Teatro La Fenice]] di Venezia)
* ''Questo vuol dire che'' per 3 voci femminili, coro e nastro magnetico ([[1968]])
* ''[[:it:Sinfonia_(Berio)|Sinfonia]]'' per 8 voci e orchestra ([[1968]])
* ''Agnus'' per 2 [[:it:Soprano|soprani]], 3 clarinetti e organo ([[1971]])
* ''Bewegung II'' per [[:it:Baritono|baritono]] e orchestra ([[1971]])
* ''Ora'' per soprano, mezzosoprano, flauto, [[:it:Corno_inglese|corno inglese]], coro e orchestra ([[1971]])
* ''Calmo - in memoriam [[:it:Bruno_Maderna|Bruno Maderna]]'' per mezzosoprano e 22 strumenti ([[1974]])
* ''Cries of London'' per 6 voci ([[1974]])
* ''a-ronne'', testo di [[:it:Edoardo_Sanguineti|Edoardo Sanguineti]], per 8 voci ([[1975]])
* ''Coro'', testo di [[:it:Pablo_Neruda|Pablo Neruda]], per coro e orchestra ([[1976]] - [[1977]])
* ''Ofanìm'' per due gruppi orchestrali, coro di bambini, voce femminile e live electronics ([[1988]] - [[1997]])
* ''Canticum novissimi testamenti'' per 8 voci, 4 clarinetti e 4 sassofoni ([[1989]])
* ''Rage and Outrage'' per voci e orchestra ([[1993]])
* ''Hör'' per coro e orchestra ([[1995]])
* ''Altra voce'' per mezzosoprano, flauto contralto e live electronics ([[1999]])
* ''E si fussi pisci'' elaborazione di canto popolare per [[:it:Coro_(musica)|coro misto]] ([[2002]])
* ''Stanze'' per baritono, coro e orchestra ([[2003]])
=== Mùsica alettrònica ===
* a – ronne, documentario radiofonico per 5 attori ([[1974]])
* ''Mimusique n. 1'' ([[1953]])
* ''Ritratto di città'', n collabborazzioni cu [[:it:Bruno_Maderna|Bruno Maderna]] ([[1954]])
* ''Mutazioni'' ([[1955]])
* ''Perspectives'' ([[1957]])
* ''Thema (Omaggio a [[:it:James_Joyce|Joyce]])'' ([[1958]])
* ''Momenti'' ([[1960]])
* ''Visage'' ([[1961]]) e prima scènica ntô [[1973]] ô [[:it:Teatro_Comunale_di_Firenze|Tiatru Cumunali di Firenzi]]
* ''Chants parallèles'' ([[1975]])
=== Musica teatrale ===
* ''Laborintus II'', testu di [[:it:Edoardo_Sanguineti|Edoardo Sanguineti]] ([[1965]])
* ''[[:it:Passaggio_(opera)|Passaggio]]'', testu di [[:it:Edoardo_Sanguineti|Edoardo Sanguineti]] ([[1963]])
* ''Recital I (for Cathy)'' ([[1972]])
=== Òpiri ===
* ''Opera'', supra a libbrettu pròpriu ([[1970]] - [[1977]])
* ''La vera storia'', libbrettu di [[Italu Calvinu|Italo Calvino]] ([[1982]] ô [[:it:Teatro_alla_Scala|Teatro alla Scala]] di Milano cu [[:it:Mariana_Nicolesco|Mariana Nicolesco]], [[:it:Oslavio_Di_Credico|Oslavio Di Credico]], [[:it:Milva|Milva]] e li [[:it:Swingle_Singers|Swingle Singers]])
* ''Un re in ascolto'', libbrettu di [[Italu Calvinu|Italo Calvino]] (1984 [[:it:Teatro_alla_Scala|Teatro alla Scala]] di Milano cu [[:it:Mariana_Nicolesco|Mariana Nicolesco]] ntâ part dâ Protagonista)
* ''Outis'', libbrettu pròpriu e di [[:it:Dario_Del_Corno|Dario Del Corno]] (Teatro alla Scala [[1996]] cu [[:it:Dominique_Visse|Dominique Visse]], [[:it:Luca_Canonici|Luca Canonici]], [[:it:Alan_Opie|Alan Opie]] e li Swingle Singers)
* ''Cronaca del luogo'', libbrettu di [[:it:Talia_Pecker_Berio|Talia Pecker Berio]] azzioni musicali ([[1999]]) ntô Kleines Festspielhaus di [[:it:Salisburgo|Salisburgo]] cu [[:it:Hildegard_Behrens|Hildegard Behrens]]
=== Arranciamenti, orchestrazzioni e cumplitamenti di musica di autri cumpusitura ===
Berio arranciò mùsica di vari autori, comu [[:it:Claudio_Monteverdi|Claudio Monteverdi]], [[:it:Henry_Purcell|Henry Purcell]], [[:it:Johannes_Brahms|Johannes Brahms]], [[:it:Gustav_Mahler|Gustav Mahler]], [[:it:Kurt_Weill|Kurt Weill]], [[:it:John_Lennon|John Lennon]] e [[:it:Paul_McCartney|Paul McCartney]]. Pâ [[:it:Cathy_Berberian|Berberian]] scrissi li [[:it:Folk_Songs|Folk Songs]] ([[1964]]), unu di sò travagghiu cchù 'ccanusciuti e sunati ô munnu, basati supra a [[Cantu pupulari|canti pupulari]] di provinenza di vari tradizzioni orali ([[:it:Stati_Uniti_d'America|Stati Uniti]], [[:it:Armenia|Armenia]], [[:it:Italia|Italia]], [[:it:Francia|Francia]], [[:it:Azerbaigian|Azerbaigian]]).
Orchestrò mùsichi di autori dû passatu, comu [[:it:Johann_Sebastian_Bach|Johann Sebastian Bach]] (contrappuntu finali di ''L'arte della fuga''), [[:it:Manuel_de_Falla|Manuel de Falla]] (''Siete canciones populare españolas''), [[:it:Johannes_Brahms|Johannes Brahms]] (''Sonata op. 120'' pi [[Clarinu|clarinettu]] e [[chianuforti]]), [[Giuseppi Verdi|Giuseppe Verdi]] (lirichi di càmira pi [[vuci]] e [[:it:Pianoforte|chianuforti]]).
Dedicò parti da sò attività cumpusitiva pi cumplitari sti dù brani:
* ''Rendering'' ([[1989]]) (ntô [[:it:Concertgebouw_di_Amsterdam|Concertgebouw di Amsterdam]] direttu da [[:it:Nikolaus_Harnoncourt|Nikolaus Harnoncourt]]), supra certi abbozzi di [[Franz Schubert]] pâ ''Decima Sinfonia'', câ giunta mùsica pigghiata di autri travagghi di Schubert.
* Finali di ''[[:it:Turandot|Turandot]]'' di [[Giàcumu Puccini]] ([[Los Angeles]], [[27 Maju]] [[2002]])
== Noti ==
<references/>
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1925|Berio, Luciano]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 2003|Berio, Luciano]]
oxzjn8ko9ermlz15k92u8khb6kcsgx5
Giuseppi Antoniu Borgese
0
62957
759349
746561
2024-12-05T00:09:45Z
Dostojewskij
18849
+ Catigurìa:Nasciuti ntô 1882 + Catigurìa:Muruti ntô 1952
759349
wikitext
text/x-wiki
{{O}}
'''Giuseppi Antoniu Borgese''' ([[Pulizzi]], [[12 di nuvèmmiru]] [[1882]] – [[Fiesole]], [[4 di dicèmmiru]] [[1952]]) fu nu [[scritture]], [[giurnalista]] e [[criticu littirariu]] [[sicilia|sicilianu]].
[[Catigurìa:Biografìi|Borgese]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1882|Borgese, Giuseppi Antoniu]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 1952|Borgese, Giuseppi Antoniu]]
ea25xeelegvrp2u2wkrfmzel6fy4lca
Giuseppi Giovanni Battaglia
0
62958
759337
746565
2024-12-04T23:37:18Z
Dostojewskij
18849
+ Catigurìa:Nasciuti ntô 1951 + Catigurìa:Muruti ntô 1995
759337
wikitext
text/x-wiki
{{O}}
'''Giuseppi Giovanni Battaglia''' ([[Aliminusa]], [[24 di giugnu]] [[1951]] – [[Aliminusa]], [[2 di nuvèmmiru]] [[1995]]) fu nu [[poeta]], [[drammaturgu]] e [[scritturi]] [[Sicilia|sicilianu]].
Scrissi sia n [[Lingua italiana|italianu]] ca n [[Lingua siciliana|sicilianu]].
[[Catigurìa:Biografìi|Battaglia, Giuseppi Giovanni]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1951|Battaglia, Giuseppi Giovanni]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 1995|Battaglia, Giuseppi Giovanni]]
ivfsiz6wp2ummdm0o5qipl94ael6f6r
Patrizio Bianchi
0
64255
759364
747543
2024-12-05T00:24:58Z
Dostojewskij
18849
+ Catigurìa:Puliticanti taliani + Catigurìa:Nasciuti ntô 1952
759364
wikitext
text/x-wiki
{{O}}
[[File: Patrizio Bianchi 2018.jpg|thumb|right|Patrizio Bianchi]]
'''Patrizio Bianchi''' ([[Copparo]], [[1952]]) è n'òmunu [[puliticu]] [[Italia|italianu]].
== Ministru di l'Iducazzioni ==
Nta stu mumentu eni [[Ministru di l'Iducazzioni (Italia)|Ministru di l'Iducazzioni]] nta lu [[Cuvernu Draghi]].
[[Catigurìa:Biografìi]]
[[Catigurìa:Puliticanti taliani]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1952]]
rbi2n233bo0fmwi2229b5mw41l4m6he
Utenti:Dostojewskij/Cuntribbuti
2
64273
759366
757498
2024-12-05T00:34:09Z
Dostojewskij
18849
5 dic 2024
759366
wikitext
text/x-wiki
{| align="center" border="0" cellpadding="5" cellspacing="2" style="border: 1px solid #A4FFA4; background-color: #F3FFF3; border-left: 5px solid #66FF66"
|-
|
* Utenti: Dostojewskij [[File:Flag of Sicily.svg|18px]]
* User ID: 18,849
* Registration date: 2014-09-14 05:31
|}
[[File:Idioma siciliano.PNG|thumb|]]
{| class="wikitable"
|-
! Date !! Live edits !! <small>Deleted edits</small> !! Total edits !! Main !! Pages edited (total)
|-
| 24 dic 2014 || 1 || 0 || 1 || 1 || 1
|-
| 20 fri 2021 || 9 || 0 || 9 || 6 || 8
|-
| 1 mar 2021 || 10 || 0 || 10 || 7 || 9
|-
| 3 mar 2021 || 88 || 0 || 88 || 69 || 76
|-
| 6 mar 2021 || '''100''' || 0 || '''100''' || 79 || 86
|-
| 8 mar 2021 || 117 || 0 || 117 || 93 || '''100'''
|-
| 26 dic 2022 || 138 || 0 || 138 || '''106''' || 117
|-
| 5 jin 2023 || '''420''' || 0 || '''420''' || '''310''' || '''377'''
|-
| 11 mar 2023 || 455 || 0 || 455 || 332 || '''404'''
|-
| 25 mar 2023 || 460 || 0 || 460 || 335 || 408
|-
| 14 apr 2023 || 491 || 0 || 491 || 359 || 436
|-
| 21 apr 2023 || '''509''' || 0 || '''509''' || 371 || 452
|-
| 23 apr 2023 || 518 || 0 || 518 || 377 || 460
|-
| 23 maiu 2023 || 550 || 0 || 550 || '''400''' || 488
|-
| 27 giugn 2023 || 567 || 0 || 567 || 412 || '''503'''
|-
| 8 sit 2023 || 584 || 0 || 584 || 426 || 515
|-
| 13 sit 2023 || '''614''' || 0 || '''614''' || <span style="color:#0000FF">444</span> || 539
|-
| 20 sit 2023 || 632 || 0 || 632 || 457 || 556
|-
| 26 sit 2023 || 681 || 0 || 681 || '''500''' || '''601'''
|-
| 1 utt 2023 || '''702''' || 0 || '''702''' || 515 || 621
|-
| 5 utt 2023 || <span style="color:#0000FF">777</span> || 0 || <span style="color:#0000FF">777</span> || 584 || 690
|-
! Date !! Live edits !! <small>Deleted edits</small> !! Total edits !! Main !! Pages edited (total)
|-
| 5 utt 2023 || 789 || 0 || 789 || 595 || '''701'''
|-
| 6 utt 2023 || '''800''' || 0 || '''800''' || '''605''' || 710
|-
| 10 utt 2023 || <span style="color:#0000FF">888</span> || 0 || <span style="color:#0000FF">888</span> || 687 || 789
|-
| 16 utt 2023 || '''910''' || 0 || '''910''' || '''704''' || '''809'''
|-
| 23 nuv 2023 || '''1.013''' || '''1''' || '''1.014''' || 799 || '''908'''
|-
| 26 nuv 2023 || 1.020 || 1 || 1.021 || '''803''' || 914
|-
| 15 jin 2024 || 1.031 || '''3''' || 1.034 || 809 || 925
|-
| 29 mar 2024 || '''1.100''' || 3 || '''1.103''' || 864 || 984
|-
| 29 mar 2024 || 1.108 || 3 || <span style="color:#0000FF">1.111</span> || 868 || 989
|-
| 30 mar 2024 || <span style="color:#0000FF">1.111</span> || 3 || 1.114 || 870 || 991
|-
| 7 apr 2024 || 1.124 || 3 || 1.127 || 881 || '''1.003'''
|-
| 7 apr 2024 || 1.132 || 3 || 1.135 || <span style="color:#0000FF">888</span> || 1.009
|-
| 8 apr 2024 || 1.150 || 3 || 1.153 || '''903''' || 1.023
|-
| 6 maiu 2024 || 1.197 || 3 || '''1.200''' || 937 || 1.059
|-
| 10 maiu 2024 || '''1.200''' || 3 || 1.203 || 939 || 1.061
|-
| 5 aus 2024 || 1.256 || 3 || 1.259 || 990 || '''1.106'''
|-
| 7 aus 2024 || 1.270 || 3 || 1.273 || '''1.003''' || 1.118
|-
| 15 sit 2024 || '''1.300''' || 3 || '''1.303''' || 1.028 || 1.144
|-
| 5 dic 2024 || '''1.414''' || '''9''' || '''1.423''' || '''1.122''' || '''1.244'''
|-
|}
== Year counts ==
{| class="wikitable"
|-
! Year !! Live edits !! Deleted edits !! Total edits !! Namespace Main
|-
| 2014 || 1 || 0 || 1 || 1
|-
| 2015 || 1 || 0 || 1 || 0
|-
| 2016 || 0 || 0 || 0 || 0
|-
| 2017 || 1 || 0 || 1 || 0
|-
| 2018 || 1 || 0 || 1 || 1
|-
| 2019 || 1 || 0 || 1 || 1
|-
| 2020 || 3 || 0 || 3 || 2
|-
| 2021 || 108 || 1 || 109 || 87
|-style='background:#DDAA77'
| 2022 || 281 || 1 || 282 || 201
|-style='background:#FFEE77'
| 2023 || '''629''' || 4 || '''633''' || '''512'''
|-style='background:#C0C0C0'
| 2024<br/><small><small>(05.12.2024)</small></small> || 388 || 3 || 391 || 317
|-
|}
* [https://xtools.wmflabs.org/ec/scn.wikipedia.org/Dostojewskij xtools.wmflabs]
* [https://scn.wikiscan.org/?menu=userstats&user=Dostojewskij scn.wikiscan]
<div style="border: 3px solid green; margin: 2px; background-color: white;"><div style="margin: 10px;">
* [[File:Wikidata-logo.svg|20px]] [[wikidata:User:Dostojewskij/Contributions]]
* [[File:Commons-logo.svg|20px]] [[commons:User:Dostojewskij/Contributions]]
</div></div>
== Catigurìa ==
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1951]] (23:14, 1 mar '''2021''')
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1983]] (23:19, 1 mar 2021)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1982]] (22:05, 3 mar 2021)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1926]] (22:38, 3 mar 2021)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1938]] (22:40, 3 mar 2021)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1953]] (22:44, 3 mar 2021)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1945]] (22:46, 3 mar 2021)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1971]] (22:48, 3 mar 2021)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1958]] (22:50, 3 mar 2021)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1937]] (22:52, 3 mar 2021)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1929]] (22:54, 3 mar 2021)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1969]] (15:15, 6 mar 2021)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1985]] (01:28, 8 mar 2021)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1993]] (21:11, 26 dic '''2022''')
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1962]] (21:23, 26 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1959]] (21:26, 26 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1991]] (21:32, 26 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1994]] (21:36, 26 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1984]] (21:41, 26 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1972]] (22:30, 26 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1952]] (22:11, 27 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1968]] (22:15, 27 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1924]] (22:18, 27 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1954]] (02:04, 28 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1980]] (02:07, 28 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1979]] (02:11, 28 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1975]] (23:37, 28 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1973]] (01:39, 29 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1965]] (01:45, 29 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 2009]] (01:48, 29 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 2004]] (01:51, 29 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 2014]] (01:53, 29 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1996]] (01:58, 29 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1967]] (02:01, 29 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1946]] (02:03, 29 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1933]] (02:05, 29 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1928]] (02:07, 29 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1947]] (02:12, 29 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1948]] (23:17, 30 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1970]] (23:22, 30 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1942]] (23:27, 30 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1976]] (23:42, 30 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1955]] (23:47, 30 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1892]] (23:53, 30 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 2015]] (23:59, 30 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1895]] (00:17, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1986]] (00:21, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1987]] (00:25, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1992]] (00:27, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 2017]] (00:31, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1934]] (00:36, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1960]] (00:39, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1940]] (00:41, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1949]] (00:44, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1964]] (00:53, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1988]] (00:55, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1997]] (00:58, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1978]] (01:00, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1931]] (01:10, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 2012]] (01:11, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1963]] (01:22, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1943]] (02:15, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1930]] (02:18, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 2006]] (02:19, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1944]] (02:25, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1889]] (02:29, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1977]] (02:30, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1935]] (02:32, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1923]] (02:34, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1925]] (02:36, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 2019]] (02:37, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1927]] (02:40, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1977]] (02:45, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1982]] (02:52, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1890]] (02:54, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1965]] (02:55, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1966]] (03:01, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1901]] (03:05, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1974]] (03:07, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1992]] (03:13, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1950]] (03:14, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 2000]] (03:17, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 2020]] (03:20, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1939]] (03:22, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 2003]] (03:25, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1936]] (03:28, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1996]] (03:34, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1994]] (03:38, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1920]] (03:43, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1932]] (03:49, 31 dic 2022)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1921]] (00:40, 2 jin '''2023''')
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1995]] (00:41, 2 jin 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1915]] (00:46, 2 jin 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1905]] (00:51, 2 jin 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1990]] (00:51, 2 jin 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1990]] (04:31, 5 jin 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1945]] (05:36, 5 jin 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1909]] (03:39, 8 jin 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 2016]] (22:26, 10 jin 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1896]] (22:09, 28 fri 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1903]] (00:52, 11 mar 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1979]] (00:52, 11 mar 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1989]] (00:56, 11 mar 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1968]] (01:40, 11 mar 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1919]] (01:49, 11 mar 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 2007]] (23:36, 25 mar 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1906]] (23:13, 27 mar 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1995]] (04:25, 14 apr 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1957]] (04:30, 14 apr 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1956]] (04:39, 14 apr 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 2008]] (04:44, 14 apr 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1914]] (02:05, 21 apr 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1984]] (02:06, 21 apr 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1911]] (02:10, 21 apr 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1985]] (02:11, 21 apr 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 2022]] (02:16, 21 apr 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1902]] (05:05, 23 apr 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1976]] (05:08, 23 apr 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1913]] (02:03, 24 apr 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1960]] (02:10, 24 apr 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1980]] (02:12, 24 apr 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1918]] (02:16, 24 apr 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1941]] (00:55, 1 maiu 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 2001]] (01:52, 23 maiu 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 2023]] (21:42, 12 giu 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1917]] (00:46, 27 giugn 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1963]] (00:46, 27 giugn 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1959]] (23:11, 8 sit 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1916]] (23:51, 11 sit 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1978]] (23:52, 11 sit 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1972]] (00:01, 12 sit 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1912]] (23:36, 12 sit 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1954]] (23:36, 12 sit 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1967]] (22:55, 13 sit 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1910]] (22:58, 13 sit 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1932]] (22:59, 13 sit 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 2002]] (23:12, 13 sit 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1908]] (22:11, 20 sit 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1966]] (22:12, 20 sit 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1973]] (23:06, 20 sit 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1975]] (23:12, 20 sit 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 2005]] (23:23, 21 sit 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1907]] (02:07, 23 sit 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1998]] (23:25, 26 sit 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 2000]] (02:10, 1 utt 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1904]] (02:14, 1 utt 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1989]] (02:16, 1 utt 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1986]] (02:22, 1 utt 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1999]] (02:25, 1 utt 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1999]] (01:35, 2 utt 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 2010]] (22:35, 3 utt 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 2011]] (22:47, 3 utt 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 2018]] (01:19, 6 utt 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 2021]] (23:40, 9 utt 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1993]] (00:37, 10 utt 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 2015]] (23:44, 15 utt 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1997]] (23:52, 15 utt 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1998]] (23:58, 15 utt 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1991]] (00:02, 16 utt 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1971]] (21:53, 22 nuv 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1894]] (21:57, 22 nuv 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1981]] (22:04, 22 nuv 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1983]] (22:09, 22 nuv 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1900]] (22:12, 22 nuv 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1893]] (22:16, 22 nuv 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1899]] (01:13, 23 nuv 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1987]] (01:53, 26 nuv 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1988]] (01:56, 26 nuv 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1898]] (02:11, 26 nuv 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1970]] (02:13, 26 nuv 2023)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1876]] (02:07, 15 jin '''2024''')
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1957]] (22:54, 27 jin 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1948]] (22:58, 27 jin 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1882]] (01:49, 2 mar 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1941]] (01:51, 2 mar 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1872]] (01:54, 2 mar 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1879]] (01:44, 20 mar 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1955]] (01:45, 20 mar 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1888]] (17:56, 29 mar 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1887]] (18:48, 29 mar 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1969]] (18:51, 29 mar 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1881]] (01:59, 7 apr 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1891]] (04:33, 7 apr 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1964]] (03:48, 8 apr 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1874]] (03:51, 8 apr 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1950]] (03:55, 8 apr 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1961]] (03:58, 8 apr 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1875]] (04:03, 8 apr 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1878]] (04:06, 8 apr 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1962]] (23:57, 15 apr 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1821]] (02:38, 16 apr 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1867]] (02:39, 16 apr 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1884]] (03:07, 10 maiu 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1940]] (03:53, 20 maiu 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1883]] (18:30, 5 aus 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1953]] (03:11, 7 aus 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1942]] (03:12, 7 aus 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 2024]] (01:30, 15 sit 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1862]] (02:06, 15 sit 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1933]] (02:07, 15 sit 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1958]] (02:15, 15 sit 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1956]] (00:17, 30 sit 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1869]] (23:21, 3 utt 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1915]] (23:41, 7 utt 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1946]] (01:36, 15 utt 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1885]] (00:51, 3 nuv 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1951]] (00:34, 5 dic 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Muruti ntô 1952]] (01:03, 5 dic 2024)
# 🖫 [[:Catigurìa:Nasciuti ntô 1873]] (01:05, 5 dic 2024)
[[de:Benutzer:Dostojewskij/Bearbeitungen]]
[[ca:Usuari:Dostojewskij/Contribucions]]
[[ru:Участник:Dostojewskij/Мои правки]]
[[oc:Utilizaire:Dostojewskij/Contribucions]]
[[pl:Wikipedysta:Dostojewskij/Wkład]]
[[nl:Gebruiker:Dostojewskij/Gebruikersbijdragen]]
[[fr:Utilisateur:Dostojewskij/Contributions]]
[[pt:Usuário(a):Dostojewskij/Contribuições]]
[[en:User:Dostojewskij/Contributions]]
[[es:Usuario:Dostojewskij/Contribuciones]]
[[uk:Користувач:Dostojewskij/Внесок]]
[[no:Bruker:Dostojewskij/Bidrag]]
[[sv:Användare:Dostojewskij/Bidrag]]
[[cs:Wikipedista:Dostojewskij/Příspěvky]]
[[ht:Itilizatè:Dostojewskij/Kontribisyon]]
[[zh-min-nan:Iōng-chiá:Dostojewskij/Kòng-hiàn]]
[[bg:Потребител:Dostojewskij/Приноси]]
[[wuu:User:Dostojewskij/我个贡献]]
[[lv:Dalībnieks:Dostojewskij/Devums]]
[[tr:Kullanıcı:Dostojewskij/Katkılarım]]
[[ro:Utilizator:Dostojewskij/Contribuții]]
[[mai:प्रयोगकर्ता:Dostojewskij/योगदान]]
[[da:Bruger:Dostojewskij/Bidrag]]
[[crh:Qullanıcı:Dostojewskij/İsseler]]
[[id:Pengguna:Dostojewskij/Kontribusi]]
[[mk:Корисник:Dostojewskij/Придонеси]]
[[ky:Колдонуучу:Dostojewskij/Салымдарым]]
[[lmo:Utent:Dostojewskij/Contribuzzion]]
[[mg:Mpikambana:Dostojewskij/Fandraisan'anjara]]
[[ko:사용자:Dostojewskij/기여]]
[[it:Utente:Dostojewskij/Contributi]]
[[zh:User:Dostojewskij/贡献]]
[[be:Удзельнік:Dostojewskij/Уклад]]
[[ja:利用者:Dostojewskij/投稿記録]]
[[kk:Қатысушы:Dostojewskij/Үлесім]]
[[uz:Foydalanuvchi:Dostojewskij/Hissam]]
[[ms:Pengguna:Dostojewskij/Sumbangan]]
[[ceb:Gumagamit:Dostojewskij/Mga tampo]]
[[la:Usor:Dostojewskij/Conlationes]]
[[fi:Käyttäjä:Dostojewskij/Muokkaukset]]
[[sk:Redaktor:Dostojewskij/Príspevky]]
[[nn:Brukar:Dostojewskij/Bidrag]]
[[fa:کاربر:Dostojewskij/مشارکتها]]
[[vi:Thành viên:Dostojewskij/Đóng góp]]
[[ml:ഉപയോക്താവ്:Dostojewskij/സംഭാവനകൾ]]
[[ne:प्रयोगकर्ता:Dostojewskij/मेरो योगदानहरू]]
[[mn:Хэрэглэгч:Dostojewskij/Хэрэглэгчийн хувь нэмэр]]
[[az:İstifadəçi:Dostojewskij/Töhfələrim]]
[[cv:Хутшăнакан:Dostojewskij/Хывнӑ тӳпе]]
[[et:Kasutaja:Dostojewskij/Kaastöö]]
[[tl:Tagagamit:Dostojewskij/Mga ambag ko]]
[[simple:User:Dostojewskij/My changes]]
[[mr:सदस्य:Dostojewskij/माझे योगदान]]
[[hi:सदस्य:Dostojewskij/योगदान]]
[[af:Gebruiker:Dostojewskij/Bydraes]]
[[pa:ਵਰਤੋਂਕਾਰ:Dostojewskij/ਯੋਗਦਾਨ]]
[[sl:Uporabnik:Dostojewskij/Prispevki]]
[[hr:Suradnik:Dostojewskij/Doprinosi]]
[[sh:Korisnik:Dostojewskij/Doprinos]]
[[sco:Uiser:Dostojewskij/Contreibutions]]
[[dty:प्रयोगकर्ता:Dostojewskij/मेरो योगदानहरू]]
[[sah:Кыттааччы:Dostojewskij/Суруйуу тиһилигэ]]
[[gl:Usuario:Dostojewskij/Contribucións]]
[[eu:Lankide:Dostojewskij/Nire ekarpenak]]
[[se:Geavaheaddji:Dostojewskij/Mu rievdadusat]]
[[eo:Uzanto:Dostojewskij/Kontribuoj]]
[[kaa:Paydalanıwshı:Dostojewskij/Úlesim]]
[[tg:Корбар:Dostojewskij/Ҳисса]]
[[el:Χρήστης:Dostojewskij/Η συνεισφορά μου]]
[[ka:მომხმარებელი:Dostojewskij/წვლილი]]
[[bn:ব্যবহারকারী:Dostojewskij/অবদান]]
[[sr:Корисник:Dostojewskij/Доприноси]]
[[hy:Մասնակից:Dostojewskij/Ներդրում]]
[[bar:Nutza:Dostojewskij/Mei Gschriebnas]]
[[lt:Naudotojas:Dostojewskij/Mano indėlis]]
[[ln:Utilisateur:Dostojewskij/Nkásá nakomí]]
[[mhr:Пайдаланыше:Dostojewskij/Мыйын надырем]]
[[kw:Devnydhyer:Dostojewskij/Kevrohow]]
[[ta:பயனர்:Dostojewskij/பங்களிப்புக்கள்]]
[[kn:ಸದಸ್ಯ:Dostojewskij/ನನ್ನ ಕಾಣಿಕೆಗಳು]]
[[pam:User:Dostojewskij/Deng ambag]]
[[olo:Käyttäi:Dostojewskij/Kohendukset]]
[[te:వాడుకరి:Dostojewskij/నా మార్పులు]]
[[pdc:Yuuser:Dostojewskij/Mei Ardickele]]
tsuh647qjhwv5796nxfxo1habqehi2v
Discussioni utenti:Dostojewskij
3
64758
759333
759294
2024-12-04T21:31:55Z
Dostojewskij
18849
/* birth-death cat */ Hello again.
759333
wikitext
text/x-wiki
{{Binvinutu}} --[[Utenti:SurdusVII|<span style="color:#635147">'''''SurdusVII'''''</span>]] [[Discussioni utenti:SurdusVII|<span style="color:#635147">'''''(SMS)'''''</span>]] 11:21, 11 mar 2023 (CET)
== birth-death cat ==
I really appreciate your work of (re)categorization. thanks.
if you want, while editing year's pages, you can add the {{tl|annu}} (no params). [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 13:37, 23 utt 2024 (CEST)
: Salve [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]]! Can you please give me an example? --[[Utenti:Dostojewskij|Dostojewskij]] ([[User talk:Dostojewskij|msg]]) 23:02, 3 nuv 2024 (CET)
::you edited: [[22 di uttùviru]] →Nati: +[[Catherine Deneuve]]
::in that is not missing but for others you can add the template of the corresponding month (for example {{tl|uttùviru}} in this case).
::then you created the categories for [[1885]]: if you edit (also) the year's page, you can add the [[Template:Annu]] that put the incipit, a navbox and the category for the event of that year.
::thanks - [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 00:17, 4 nuv 2024 (CET)
:::@[[Utenti:Dostojewskij|Dostojewskij]] hellooo?? [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 01:16, 4 dic 2024 (CET)
::::Hello again. 🖐 --[[Utenti:Dostojewskij|Dostojewskij]] ([[User talk:Dostojewskij|msg]]) 22:31, 4 dic 2024 (CET)
q1x2ecdpt9brg0t8jjfl5e884i1qeby
Mario Bardi
0
65063
759338
755651
2024-12-04T23:39:36Z
Dostojewskij
18849
+ Catigurìa:Nasciuti ntô 1922 + Catigurìa:Muruti ntô 1998
759338
wikitext
text/x-wiki
[[File:Mario Bardi.jpg|miniatura|Mario Bardi.]]
'''Mario Bardi''' ([[Palermu]], [[1922]] – [[Milanu]], [[7 sittèmmiru]] [[1998]]) fu nu pitturi e artista italianu.
Ntô [[1947]], abbandunò li studi di ingignieria e si niàccia all’Accademia di Belle Arti di Palermu, unni si laureò ntô [[1951]].
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1922|Bardi, Mario]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 1998|Bardi, Mario]]
h8ctd8u4iqgdzdiixmanwdystubo48e
2023
0
65560
759332
755590
2024-12-04T20:44:32Z
Gmelfi
8
759332
wikitext
text/x-wiki
{{annu}}
{| align=right cellpadding=3 id=toc style="margin-left: 15px;"
|-
| align="center" colspan=2 | <small>'''Anni:'''</small><br /> [[2019]] - [[2020]] - [[2021]] - [[2022]] - [[2023]] - [[2024]] - [[ 2025]]
|-
| align="center" colspan=2 | <small>'''[[Dicini]]:'''</small> <br /> [[1990ini]] - [[anni 2000]] - '''[[anni 2010]]''' - [[anni 2020]]
|-
| align="center" | <small>'''[[Sèculi]]:'''</small> <br /> [[Sèculu XX]] - '''[[Sèculu XXI]]''' - [[Sèculu XXII]]
|}
== Abbinimenti ==
*[[7 di uttùviru]]: N'attaccu dû [[Hamas]] n tirritoriu [[Israeli]]anu fa cchiossai di 1200 morti israiliani. Pi riazzioni l'esercitu di Israeli bummìa la striscia di [[Gaza]] facennu migghiara di morti.
==Nasciuti==
{{...}}
==Morti==
{{...}}
[[Catigurìa:Sèculu XXI]]
6nrke8kqg6x2e2dwgb1vc2nkwgx4jwy
Catigurìa:Muruti ntô 1951
14
66036
759334
2024-12-04T23:34:28Z
Dostojewskij
18849
Criazzioni di Catigurìa:Muruti ntô 1951
759334
wikitext
text/x-wiki
[[Catigurìa:Muruti ntô sèculu XX| 1951]]
sl6nsuzqs9nd90verx6aelsnw4he2f2
Catigurìa:Muruti ntô 1952
14
66037
759346
2024-12-05T00:03:58Z
Dostojewskij
18849
Criazzioni di Catigurìa:Muruti ntô 1952
759346
wikitext
text/x-wiki
[[Catigurìa:Muruti ntô sèculu XX| 1952]]
ql9znj0ccjnehrp6ez1rludulti4fm1
Catigurìa:Nasciuti ntô 1873
14
66038
759348
2024-12-05T00:05:30Z
Dostojewskij
18849
Criazzioni di Catigurìa:Nasciuti ntô 1873
759348
wikitext
text/x-wiki
[[Catigurìa:Nasciuti ntô sèculu XIX| 1873]]
3uz594di7zkr033hbhp3124wuo3ydbt