Cervus elaphus corsicanus
From Wikipedia
Cervus elaphus corsicanus |
||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
![]() Cervus elaphus corsicanus (Corsica) |
||||||||||||||||
Classificazioni/e scentifica | ||||||||||||||||
|
||||||||||||||||
Nome/u binominale/i | ||||||||||||||||
Cervus elaphus corsicanus Erxleben, 1777 |
U Cervu di Corsica (Cervus elaphus corsicanus) hè un mammiferu chì faci partita di a famiglia di i Cervidae. U Cervu di Corsica hè una sottuspezia di cervu (Cervus elaphus). Hè statu ossirvatu pa a prima volta in Corsica. Ma Cervus elaphus corsicanus hè endemicu di a Corsica è a Sardegna. U cervu di Corsica pesa circa 100 kilò. U cervu femina, a ronca, pesa circa 800 kilò. I nasciti si pruducini da maghju à lugliu. U cervu pò campà sin'à 14 anni.
U cervu di Corsica mangna a lamaghja, a scopa, l'arbitru, u listincu, i frondi è a ghjandi di a leccia.
Ci sò uni pochi di diffarenzi trà u cervu di Corsica è di Sardegna, è u cervu cumunu d'Auropa uccidintali (cervus elaphus). U cervu di Corsica hè più chjucu. I so ghjambi sò più corti. U so pelu dinò hè appena più scuru. È l'incurratura di Cervus elaphus corsicanus hè menu sviluppata è impurtanta ca quidda di u cervu cumunu (cervus elaphus).
Cuntinutu |
[edit] In Corsica
Cervus elaphus corsicanus era sparitu di Corsica versu à fini di l'annati 1960. L'ultimu animali hè statu tombu in Pinia, accantu à Ghisunaccia.
U cervu di Corsica hè statu riintroduttu in 1985 da u Parcu Naturali Rigiunali di Corsica, in associu incù a Rigioni sarda. I prima cervi sò stati lintati in 1998 in a rigioni di Quenza (Corse-du-Sud), in a vaddi di l'Asinau. In 1999, 24 cervi sò stati lintati annantu à a cumuna di Chisa.
A pupulazioni corsa hè stimata oghji à circa 150 cervi. In Corsica, u cervu ùn pò micca essa cunfusu incù un antru animali, parchì hè u solu riprisintanti di a famiglia di i Cervidae. Uni pochi di toponimi sò tistimonii di a prisenza anziana di u cervu in Corsica: par asempiu u paesi di Cervioni.
[edit] In Sardegna
Attualmenti, a pupulazioni sarda hè stimata à più di 300 animali, chì si trovani principalement concentrés annantu à u Monti Arcosu è u Monti d'Orgosolu. A pupulazioni di cervi sarda hè situata trà 200 è 1000 metri.
[edit] Citazioni
U cervu hè mintuvatu qualchi volta in a cultura è a litteratura corsa. Par asempiu:
- in u pruverbiu: À chì cervu ùn hè è cervu si crede, à u saltu di u fossu si n’avvede
- U cervu corsu hè dinò una canzona di u gruppu Diana di l'Alba
- Par quisti punti, par sopra issi cuddetti Vi sò li mufri, li ronchi è li cirvetti. (Monsignori di la Fuata, A nanna dlu bambinu)
[edit] Prutizzioni
U cervu di Corsica hè statu scrittu in 2000 annantu à a lista rossa di i spezii minacciati di l'IUCN.
In Italia, u cervu di Corsica hè scrittu dinò annantu à u righjistru di i spezii particularmenti prutetti, à u liveddu naziunali (art. 2 L. 157/92) è rigiunali (art 5 L.R. 23/98).
[edit] Rifarenzi
- Cervus elaphus corsicanus, Natura 2000 (in francesu)
- Bellagamba, Ghjambattista, Una scelta di pruverbii corsi, 1988, Adecec
- Della Foata, Paulu Matteiu, 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano"