Físeca

Da Wikipedia.

Chist' articulo è sulo na bozza (stub). Si ce pò ddà na mano, p' 'o ffà addeventà nu poco meglio, spriemme ccà. Pe ssapé comm' he 'a fà, guarda ncopp' ê cconvenzioni 'e Wikipedia.
Pe ssapé quale so' tutte quant''e stub, vaje a vedé 'a categoria stub



'A físeca comme 'a canuscimmo ogge è 'a scienzia ca sturea 'e fenòmene naturale.

[càgna] Storia

Ll orìggine muderne so' state teurizzata 'e Galileo â abbiata d''o Seculo XVII. Fuje isso ca dicette ca 'a natura è stato scritta cu legge matematèche. 'Na granne avviata 'a físeca nce ll'avette po' cu Newton e cchiù urdemamente cu Einstein.

[càgna] Introduziona

'A físeca ggenerale se sparte int 'a tanti discipline: meccanica, termoddinàmica e elettromagnetisime.

[càgna] Scvilupp 'r 'a fiseca moderna

All'avviata 'ro secl XX 'a fiseca accumenciaje nu grande cambiament. Fin' e a chillu periodo 'sera scviluppat assaje, e pareva ca se putevano scpiegare tutte e fenomene 'ro munno. Newton er scviluppat 'na teoria p' a meccanic, bbasat 'ncopp 'o calcl infinitesimal (ca iss pur er 'nvntat, assiem a Leibnitz), e chesta teoria funziunav assaje bbuon. Pur ll'elettromagnetiscm er arrivat a nu punt ca parev ca nun c' stev cchiù nnient a ricere, grazie 'a Maxwell, 'c avev sviluppat na bbella teoria. Chesti tteorie mo' venn chiammat "fiseca classica", riscpetta e ccell ca mo' v stong jenn a ccuntà.

Vers ll'inizie do' XX secl ascettn for pian pian cierti stran fatt, 'ca nun s riuscevn a scpiegà c'a fiseca classica. P' ffà cocc'esempie: ll effett Compton ll effett fotoelettric' 'a radiazion 'e corp nir (catastrof ultraviolett).

All'inizie 'e fisice circajene e fa abberè ca nun ce stevene probblem, e cercajene e scpiegà 'stì ccos 'ca fiseca classica, in tutt 'e mmaner. Ma nun ce riuscettene. Plank abbiaje a dicere cocc ccosa nova. Pe scpiegà 'a radiaziona ro corp nir, pruvaje a ffà e cunt ricenne cha llenergia puteva essr scagnat sul "piezz piezz", e nnò tutt assieme. Int' 'e calcl cest venev a ddicere ca s'eva ausà 'na sommatoria 'o post 'e n'integral. Facenn accussì 'e cunte se truvaven, e 'a catastrof ultraviolett nun ce stev cchiù.

'O ppecchè 'e chest, però, nun se capev.

Einstein rette pur iss 'nu contribbut important: truvaje 'nu mod pe scpiegà ciert aspett stran 'e ll'effett fotoelettric.