Sant Vigji Scrosoppi

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.

S.Vigji Scrosoppi
S.Vigji Scrosoppi

Sant Vigji Scrosoppi al è nassût a Udin il 4 di Avost dal 1804. Al cres intun ambient familiâr une vore religjôs. A dodis agns al cjape la vie dal sacerdozi, lant tal Seminari Diocesan di Udin, e in tal 1827 al e ordinât predi.

Dongje di lui al à i siei doi fradis, Carli e Zuan Batiste, ducj doi predis. Tal Friûl une vore puar dal 1800, sdrumât da lis vueris e da lis epidemiis, al è par Vigji une clamade par judâ i puars. Cuntun grup di predis e di zovinis maestris, al si dediche ae educazion des derelitte, lis frutis bandonadis di Udin e dongje.

[cambie] Fâ, patî, tasê

Par lôr al met a disposizion ducj i siei bens, lis sôs energjiis, il so afiet, nol sparagne nuie di e cuant la bisugne e je plui necessarie, al va a domandâ la caritât: al à fiducie tâl bon cûr de int e soredut, al à fiducie tâl Signôr. La sô vite e je la manifestazion de grande fiducie te Providence dal Signôr. Nol piert ocasion di da coraç, sburtâlis e cirî di dâ lôr une man. Chestis feminis a son clamadis maestris parcè a san scrivi, lei e fâ di cont. A son feminis di ogni etât e origjin, e in lôr e cres la voie di meti la proprie vite tes mans dal Signôr e di consacrâsi a Lui, in te famee des derelitte.

La sere dal 1 di Fevrâr dal 1837 lis nûf feminis, come segn di cheste decision definitive, a sielzin di dâ ducj i bêçs che vevin, e vivi in te puartât. Te Cjase de Providence a jerin feminis di ogni estrazion sociâl, che vevin e che no vevin studiât, te Cjase de Providence al jere puest par dutis, e dutis a jerin sûrs. Don Vigji les sburte al sacrifici.

Cu il passâ dal timp, Don Vigji al capìs di vê bisugne di une consacrazion plui totâl al Signôr. Al è incjantât dal esempli di puartât e di caritât di San Francesc di Assisi, ma i events de vite lu menin a sielzi il cjamin di San Filip Neri. La vocazion di Don Vigji e devente realtât tâl 1846 a 42 agns, cuant che al devente Fi di San Filippo Neri; da lui al impare chês cualitâts che lu judaran a jessi fondadôr e pari de Congregazion.

Simpri une vore rispietôs e atent ae cressite des muinis e al lôr cjamin di santitât, nol si tire mai indaûr cun conseis e esortazions. Al cjale simpri cun atenzion la lôr vocazion, al si rabie cuant al viôt ategjaments di superficialitât e falsitât. Ma al sà jessi bon come un pari cuant al viôt fragilitât, bisugne di comprension, e cuant che a àn bisugne di une buine peraule.

[cambie] Le fin de Congregazion

In te seconde mitât dal Votcent, la Italie, une regjon daûr di chê altre, e je daûr a unificâsi. Al è un timp particolarmentri dûr, soredut par il Friûl, tiere di confin e di facil passaç. Il piês al rive cun la sopression de Cjase des Derelitte e de Congregazion dai Paris dal Oratori. Don Vigji al cîr di salvâ lis Oparis des derelitis, ma nol rive a salvâ la Congregazion dai Parîs dal Oratori.

Ormai vecjo, ma simpri cun la so fuarce e determinazion di simpri, al capìs che e je rivade la ore di metisi in bande e al lasse dut tes mans des muinis, ma nol mole di judâ cun afiet e conseis, dant, simpri come une volte, serenitât e sperance. Te fin dal 1883 al sint che lis fuarcis lu bandonin e al è simpri tormentât de fiere. Al sa di jessi malât, ma al dîs a lis muinis di no vê pôre di nuie parcè che il Signôr al a fât nassi e cressi la sô famee religjose, e al sarà simpri Lui che las fasarà là indenant. Al sint che je rivade la fin, ma al vûl saludâ ducj. Te got di joibe 3 di Avrîl dal 1884 al lasse cheste vite, par lâ a cjatâ Jesus. Dute la citât di Udin e i paîs dongje a van a saludâlu par la ultime volte e a domandâ la protezion dal Cîl.

Al ven canonizât da Pape Zuan Pauli II ai 10 di Jugn dal 2001.

Tal Martiriologjo Roman le memorie e je il 3 di Avrîl, ma in te Arcidiocesi di Udin e in tes Congregazions scomençadis par Lui, al ven ricuardât ai 5 di Otubar.

Altris lenghis