Setemane

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.


Icono de esbozo
Cheste vôs al è un aboç, che al è stât juste scomençât e al conten dome pocjis informazions.
Se tu puedis, zonte alc cumò e judinus a fâle deventâ simpri miôr seguint lis convenzions de Vichipedie. Par vê une liste complete da lis vôs in cheste condizion, cjale la rispetive categorie. Graziis di cûr.

La setemane (dal latin septimana) e je une unitât di timp, plui lungje dal e plui curte dal mês; inte maiorance dai calendaris modernis e dure 7 dîs. Cheste e je dome une convenzion, che a ven probabilmentri dai Babilonês, parcè che la setemane no je leade ae astronomie. Tal calendari gregorian a son 52 setemanis in un an.

[cambie] Inizi de setemane

Il standard ISO 8601 al specifiche il lunis come il prin dì de setemane. Cheste e je la norme in cuasi ducj i paîs dal mont; in Portugal, Brasîl e in cierts paîs anglosassons (come i Stâts Unîts e il Ream Unît), la setemane e scomence invezit di domenie.

Inte Bibie ebree la prime zornade de setemane e je la domenie, ven a stâi chê dopo dal Sabbath, dì di polse di ogni lavôr; chest e je ancjemò vuê la usance in Israêl. Tai paîs islamics invezit la zornade di fieste al è il vinars.


[cambie] La setemane intai calendaris rivoluzionaris

In cualchi calendari rivoluzionari, ven a stâi vignûts fûr di une rivoluzion, la durade e il non de setemene e cambiavin:

  • Tal calendari republican francês, l'an al jere dividût in 36 decadès (decadis o periodis di 10 zornadis) plui 5 o 6 dîs suplementârs.
  • Tal calendari rivoluzionari sovietic, la setemane di siet dîs e fo sostituide cuntune di cinc, par provâ a gjavâ la conotazion religjose de domenie, come 'dì dal Signôr'. Chest cambiament al durà però dome dal 1929 al 1 di Dicembar 1931; daspò si doprà un calendari cun 6 zornadis di lavôr, cun pôc sucès, par cui intal 1940 si tornà al calendari gregorian.

I dîs de setemane: Lunis | Martars | Miercus | Joibe | Vinars | Sabide | Domenie