Lengue semitiche

From Wikipedia

E lengue semitichehe son parlæ da circa 240 milion de personne in to Medio Levante, Nòrd Africa e Est Africa. A lengua semitichea de longo ciù parlâ a mondo o l'è l'àrabo con çirca 200 mion de personne. E lengue semitichehe son stæte tra e primme a vegnì scrïe in to terso millennio avanti Cristo, o termine semiticheo o vegne da o personaggio biblico de Sem, un de i trei figgi de Noè.

[edit] Clafficaçion

E lengue con un asterisco vixin son estinte

Lengue semitiche orientâ

  • Akkadian *
  • Eblaite *

Lengue semitiche çentrâ
Lengue semitiche oççidentâ

  • Lengue semitiche nord-oççidentâ
    • Lengua Amorita*
    • Lengua Ugaritica*
    • Lengue canaanite
      • Lengua ammonita*
      • Lengua Moabita*
      • Lengua Edomita*
      • Lengue Ebraiche
        • Lengua ebraica biblica*
        • Lengua ebraica Mishnaic*
        • Lengua ebraica medievâ*
        • Lengua ebraica mizrahi*
        • Lengua ebraica sefardi*
        • Lengua ebraica ashkenazi*
        • Lengua ebraica samaritæn*
        • Ebraico
      • Lengua fœniçia*
        • Punico *
    • Lengue aramaiche
      • Lengue aramaiche oççidentâ
      • Lengua aramaica nabatæan*
      • Lengue aramaiche oççidentâ medie
        • Lengua aramaica ebraica palestineise*
        • Lengua aramaica samaritæn*
        • Lengua aramaica cristiann-a palestineise *
      • Lengue neo-aramaiche oççidentâ*
      • Lengue aramaiche oççidentâ
        • Lengua aramaica biblica*
        • Lengua aramaica hatran*
        • Lengua siriaca*
        • Lengua aramaica ebraica babiloneise*
        • Lengua neo-aramaica caldean*
        • Lengua neo-aramaica asirían*
        • Lengua Senaya*
        • Koy Sanjaq Surat*
        • Hertevin*
        • Turoyo*
        • Mlahso*
        • Mandaico*
        • Lengua neo-aramaica giudæa*

Lengue àrabe

  • àrabo
    • Fusha (trad. "eloquente"), a lengua scrïa:
      • Àrabo classico: a lengua do-o Coràn*
      • Àrabo medio
      • Àrabo moderno standard
        • Dialetti àrabi
      • Orientâ Àrabo dialetti
      • Dialetti àrabi do Maghreb
        • Àrabo algerin
        • Àrabo saharan
        • Àrabo shuwa: Çiad
        • Àrabo hazañilla: Mauritania e Sahara
        • Àrabo libico: Libia
        • Àrabo giudeo da Tripolitann-ia]]: Libia
        • Àrabo de l'Andalusia: Spagna*
        • Àrabo siçilien: Sicila*
      • Lengua malteise
        • Àrabo morocchin: Maròcco
        • Àrabo giudeo morocchin
        • Àrabo tunisin
        • Àrabo giudeo tunisin

Diversci dialetti Ebraici son aggrupæ co-o Àrabo classico, se scrïan co l'Alfabeto ebraico.
Lengue Semitiche meridionâ

  • Lengue Semitiche meridionâ oççidentâ
  • Lengue antighe de l'Àrabia meridionâ
    • Sabæan*
    • Minæan*
    • Qatabaniæn*
    • Hadhramautico*
  • Lengue etiopiche:
    • Lengue etiopiche settentrionâ
    • Lengue etiopiche meridionâ
      • Trasversâ
        • Amharic-Argobba
        • Gurage Harari orientâ
          • Lengua Harari
          • Gurage orientâ
            • Silt'e
            • Zway
            • Ulbare
            • Wolane
            • Inneqor
        • Outer
          • Gruppo n
            • Lengua Gafat *
            • Soddo (dïto Kistane ascì)
            • Goggot
          • Gruppo tt:
            • Mesmes *
            • Muher
            • Gurage oççidentâ
              • Masqan Lengua
                • CPWG
                  • Gurage çentro-oççidentâ
                    • Ezha
                    • Chaha
                    • Gura
                    • Gumer
                  • Gurage oççidentâ periferiche:
                    • Gyeto
                    • Ennemor (dïto Inor ascì)
                    • Endegen

Lengue Semitiche meridionâ

Parlæ da minoranse in ta-a penisoa Àraba in Yemen e Òman.

  • Bathari
  • Harsusi
  • Hobyot
  • Jibbali (dïto Shehri ascì)
  • Mehri
  • Soqotri
  1. usâ comme lengua liturgica da a Geixa ortodossa etiope e da a Geixa ortodossa eritrea