Voœ
From Wikipedia
Voœ | |||
---|---|---|---|
![]() |
|||
Stato: | ![]() |
||
Region: | ![]() |
||
Provinsa: | ![]() |
||
Coordinate: |
|
||
Superficie: | 23,38 km² | ||
Abitanti: |
|
||
Densità: | 354 ab./km² | ||
Frazioni: | Porto Vado, Segno, Sant'Ermete, San Genesio, Bossarino, Valle di Vado | ||
Comuni contigui: | Berzezzi, Cuggiæn , Sann-a, Spotorno, Vessi | ||
CAP: | 17047 | ||
Pref. tel: | 019 | ||
Codice ISTAT: | 009064 | ||
Codice catasto: | L528 | ||
Nome abitanti: | vadesi | ||
Santo patrono: | San Giovanni Battista | ||
Giorno festivo: | 24 giugno | ||
Visita il Portale Italia |
Vuè, o ascì Voœ o Vuae, u l'è in cumüne de 8.282 abitanti in t'a prûvinça de Sann-a.
Contents |
[edit] Geugrafia
U cumüne u se tröva insc'a-a Rivéa de Punente, cunfinante cu-u cappulögu de prûvinça. E due fraçiuin de Sant'Ermu e d'U Segnu sun a munte d'u paize, sciü p'a-a valle percursa da u rian Segnu insc'ou versante meridiunäle d'a Rocca d'i Corvi a 792 m.i.l.m.
U territóiu cumünäle u fa pärte da Cumünitae Muntann-a d'u Zövu.
[edit] Storia
L'antîgu paize de Vuè, ciamö in epuca rumäna Vada Sabatia, u se svilüppa in t'u II seculu a.C. inturnu a in campu militäre imperiäle, ün d'i primmi d'a culunizzaçiun rumäna in Ligüria.
Divegnüu dunque municipium de l'imperu de Rumma e impurtante nódu viariu e mercantile pe' u cunzunzise d'e vie cunsuläri pruvegnenti da Zena, Turtunn-a (Derthona) e da-a cósta punentinn-a. U saia' pói destrütu dai Lungubärdi in t'u 641, ma sutta'u duminiu d'i Franchi u riêsce a retiäse sciü e a divegnî pói sede vescuvile da u VII a u IX seculu.
Vuè fa pói pärte d'i pussediménti feudäli d'i marcheisi Del Carretto e pói d'i marcheisi di Ponzone, passandu pói a-a Repübblica de Zena. A vegne dunque eretta a Pudesteria. I Zeneisi i aumentan u svilüppu cummerciäle d'u portiu, faxendu de Vuè ün di ciü impurtanti centri purtuäli d'a Rivéa.
A segue pói a stória d'a Repubbrica de Zena, intrandu a fä pärte d'a Fransa, d'u Regnu de Sardegna (1815) e d'u Regnu d'Italia (1861).
In t'u XX secolo Vuè a cunusce in svilüppu p'ou ciü indüstriäle. In t'i anni çinquanta e sescianta i se inciantan in zóna diversi stabilimenti, scinn'ai anni settanta cun a centräle termuelettrica ex Enel, cun e due ciminaeae de 200 metri ch'i detürpan u paesaggiu d'a zona.
[edit] Evoluçiùn demugrafica
Abitanti censii Abitanti censiti
[edit] Löghi de 'nteresse
[edit] Castélli
Qarche rüdere d'u castéllu, custruìu in t'u Mediuevu dai Marchèixi Del Carretto, un se pö vedde in t'a fraçiùn d'U Segnu.
[edit] Architetüe religiuse
Gexia paruchiäle. Custruìa in t'u seculu XVIII a l'è inn-a ricustruçiùn in stîle baroccu, a ünica navä surmuntä a-a cupula. A strûtüa, restaurä doppu a segunda guèra mundiäle, a l'a inn-a facciäta decurä de statue de l'öttuçentu d'u Brilla. Gexia de Sant'Ermo. Custruìa in t'u Mediuevu, a l'a inn-a strûtüa a due naväte. Cappélla di San Benärdu. Cappélla di San Zenexiu, Custruìa in t'u Mediuevu.
[edit] Cultüa
[edit] Müsei
Müseu çivicu de Villa Groppallo. U müseu u chögge mateiä de l'imperu rumàn e mediêväle. I reperti rumäni sun staeti rinvegnüi in t'a zóna archeulógica ciamä [[Vada Sabatia]], e inn-a numericamente discreta culleçiùn de muneae rumäne (Queirolo) tra u II e u V seculu a l'è cunservä in t'u müseu. Pinacutéca çivica: a cunserva dipinti de schöa zeneise, lumbärda e spagnolla databili tra u XVI e u XVIII seculu.
[edit] Manifestaçiuìn
[edit] Feste, fée e sägre
Festa de San Giuvanni Battista, patrùn de Vuè, a cazze u 24 zügnu. A festa a cuminça u 23 zugnu cun in tradiçiunäle spettaculu de föghi seräli da i puntili insc'ou mä. U 24 u se fa u mercä insc'ou lungumä e a Prucesciùn, cun u cäru d'u Santu pe'-e vie d'u paize.
[edit] Persunalitae lighae a Vuè
Valerio Bacigalupo, zügou d'a Naçiunäle de futbàll.
[edit] Ecunumia
Vuè u l'è in cumüne ciütostu indüstrializô, u óspita paigi stabilimenti indüstriali e ditte. Parçialmente insc'ou sö térritóiu a se tröva inn-a çenträle termuelettrica, primma ENEL e òua Tirreno Power, pensä e realizä a-a fin d'i anni 60 e avviä fra u mazzu 1970 e u dixembre 1971. E sö due äte ciminaeae de 199 metri i sun caratteristiche d'a sc-cianä. Prospera a l'è l'ativitae purtuäle: paigi traghetti ch'i unìscian u cumüne a-a Corsica e a-a Sardegna, atraccan näve merci, porta-container e survatüttu paigie pétrulaeae, faxendu d'u portiu de Vuè u primmu portiu italiàn cun Trieste pe' u petroliu e i sö derivae. In Vuè u pärte ascì in impurtante öiudóttu pe' spedì i cumbustibili in t'a zóna de Milàn e in Germagna.
A tradiçiun indüstriäle de 'stu cumüne a l'a raeixe in t'i anni d'u boom ecunómicu, quande Vuè a l'a visciüu inn-a fórte crescita ecunómica divegnindu pói pe' lungu tempu u paize a ciü äta cuncentraçiun indüstriäle d'Európa, ch'a se cuntrapugnìva a-a vexinn-a e ciü gróssa Sann-a che in t'u maeximu periudu a l'aea cunsciderä ünanimemente la piccola Manchester pe' via d'a sö fórte indüstria, tra e ciü flóride d'Európa. In Vuè u se trûväva ascì in stabilimentu d'a FIAT pe' a custruçiùn de pigniuin e pärti meccaniche in genere (1200 dipendenti). U l'a çerô in t'u 1984 cun u ricullucamentu de 600 lavuratûri in 3 növe ditte piccinn-e. Inchö u cumüne de Vuè u l'è pärte fundamentäle d'a mägra ecunumia savuneize. U sö portiu u l'è amministrou da l'auturitae purtuäle de Sann-a.
A l'è in prugettu a realizaçiùn de inn-a enurme ciattafurma cuntainer ch'a cangià cumpletamente a zona de Portiu-Vuè, e a fuxe d'u turente Segnu.
[edit] Traspórti e vie de cumunicaçiùn
[edit] Strade ed autostrade
Vuè a se tröva insc'a-a Stradda Pruvinciäle n°1 Aurelia (da sempre Stradda Statäle n°1). A se pö razzunze ascì da l'autustradda A10 sciurtindu au vexin casellu de Sann-a
[edit] Lignie fêruviarie
Vuè a dôvia a staçiùn insc'ou térritóiu d'u cumüne de Cüggiaen denuminä Quiliano-Vado, insc'a-a lignia fêruviaria Vintimiggia-Zena, insc'ou traetu lucäle cumpreisu intra Sann-a e Imperia.
[edit] Amministraçiùn
Scindicu: Carlo Giacobbe da u 14/06/2004, Centru-Sinistra
Centralìn d'u cumüne: 019 8863 501
Email d'u cumüne: info@comune.vado-ligure.sv.it
[edit] Gemelaggi
Vuè a l'è gemellä cun:
La Ravoire, França, da u 2002 Niquero, Cuba
[edit] Spor
[edit] Futbàll
U Football Club Vado u l'a vintu a primma Cuppa Italia de futbàll, in t'u 1922.