Rattupenügu

From Wikipedia

Rattu penügu - Rattupenügu

Chiroptera

Ernst Haeckel Artforms of Nature, 1904

I Chirótteri sun in ùrdine de mammiferi placentê cumünemente cunusciüi cumme ratti penüghi" (= ratti cun e penne, ratti ch'i sgóan).

Contents

[edit] Descrisiùn

I sun mammiferi antighiscimi: i lèitan i sö figgiö e l'an u córpu cuvèrtu de pèi; au póstu de camminä e cûre, i sgóan, grassie a inn-a speçiä mudifigassiùn de man e brassu trasfurmê in äa.

An öggi piccìn e ghe véddan pocu, ma i l'an in uditu assae svilüppô. Mentre i sgóan i mandan di ultrasönni che, piccandu cuntra i ogètti ch'i incuntran, i causan in'eco permettìndughe de individuä i ingumbri.

[edit] Abitüdini

De giurnu i se pôsan in t'e fissöie d'e miaggie, in t'i gärbi d'i èrbi e int'e grótte; de nötte i van a caccia de mangiä

Diverse spécie de Chirótteri mangian babólli, ma ne existan ätre ch'i mangian pólline, früta, rattìn, pésciu, rêne e, in ürtimu se cunùscian 3 specie de ratti penüghi, ch'i se trövan sulu in çentru e Sud América, ch'i süssan u sangue d'e béstie dumèstéghe. I ratti penüghi ligüri i mangian babólli, lévàndune cuscì tanti dannusi pe-e cortüe.

D'invernu i ratti penüghi i van in letärgu tütti in gruppu, i rallentan tütte e attivitae curpóree cumme a frequensa d'u respìu e u batte d'u cö, cunsümandu cuscì póca energia e survavivendu grassie a e riserve de grassu müggiê in t'a stagiùn bunn-a. Cun a prümma, u finisce u letärgu; e femmine, doppu in çertu perìudu, i se trövanin refüggi dunde, intra zügnu e lüggiu, i sc-ciuìscian i piccìn (p'ou ciü ün sulu). Doppu póche semann-e i piccìn i san za sguä e van sübitu in çerca de babólli.

[edit] Predatùi

I sö nemmixi sun i [ gufi, le donnole, le martore ] e i ratti ch'i van a çercäli in t'e sö tann-e.

[edit] Spécie ch'i se trövan in Itallia

In tüttu u mundu i existan 1100 spécie differénti de rattupenügu, e almenu 30 sun in Itallia