Sann-a

From Wikipedia

Sann-a
[[Image:|300px|Panorama di Sann-a]]
Stato: bandiera Italia
Region: Liguria
Provinsa: stemmaSann-a
Coordinate:
Latitudine: 44° 18′ 0′′ N
Longitudine: 8° 29′ 0′′ E
Superficie: 65 km²
Abitanti:
61.766 31-12-05
Densità: 950 ab./km²
Frazioni: Lavagnola, Légino, Zinola, Santuario, Cimavalle, Maschio, Montemoro 
Comuni contigui: A Moenn-a d'Arbisseua , D'äto d'Arbisseua, Artâ, Cairi, Cuggiæn, Voœ
CAP: 17100
Pref. tel: 019
Codice ISTAT: 009056
Codice catasto: I480 
Nome abitanti: savonesi 
Santo patrono: N.S. della Misericordia 
Giorno festivo: 18 marzo 
Comune
Posizione del comune nell'Italia
Visita il Portale Italia

Sànn-a (Savona in italiàn), cumüne de 61.766 abitanti, cappulögu d'a pruvinça omónima.


Puntu de riferiméntu pe chi vö indâ vers'â Rivéa de Pärme, opüre inte l'intrutèra. U cappulögu Savuneize funçiunn-a in ciü da "çentru metrupulitàn" pe' i culegaménti in curiéra o stradda ferrô in direçiùn du vexin cunfin françeize e a Cósta Azurra.

Stemma mudernu de Sann-a
Stemma mudernu de Sann-a
Sann-a da a Madonna du Munte.
Sann-a da a Madonna du Munte.

Contents

[edit] Geografia

A çitæ a se tröva insc'a-a Rivéa Ligüre de Punènte, a-a cunfluènsa di sciümmi Lavanestra e Letimbru (numme artificiòle daetu in tu Seisentu au Lavagnöa) e a l'uniun de due autustradde: l'Autustradda d'e Sciue - ch'a unisc-ce Zena e Vintimiggia - e l'[utustradda Sann-a-Turìn, A6.

E spiagge de Sann-a han ottegnüu a Bandéa Blö d'Európa int'o 2002, 2003, 2004, 2005 e 2006. Anche u portu turisticu d'u Cü de Bö (a Végia Darsenn-a; foscia da u Françeize "Quai de bois", da u vegiu Mö de Casce du X seculu) l'a otegnüu u ricunuscimentu in t'i maeximi anni.

[edit] Breviscima Stóia de Sann-a

Antigu centru di Ligüri Sabasî, a çitae a l'è staeta alleä de Cartagine int'a segunda guêra punica, cuntra Rumma (za alleä de Zena). Doppu differénti avegniménti alterni, Rumma a suttumette a-a fin Sann-a a l'inçirca int'u 180 p.d.C. e a-a denomina Savo, Oppidum Alpinum. Cun l'inprinçipiu de migrasiùi di populi Germanici, Sann-a a intra in decadensa e a vegne distrûta du tüttu int'u 641 da u re lungubärdu Rotari.

Sann-a a se retìa sciü sutta a i Franchi de Cärlumagnu, divégne cuntéa, e a riprende a mercantezä insc'ou mä. Doppu aspre lotte cun i piräti saraceni, ch'i obligan a l'imbastì diverse tûri de avistamentu, a se custituisce Liberu Cumüne int'u 1191 (Hoc habet ex Coelis, q. sit Saona fidelis u seiâ u mottu mediêväle du Liberu Cumüne).

Int'u XI seculu Sann-a, a l'inprinçipiu alleä cu a Repübblica mainä de Zena, a 'ntrapreise düe lotte ma anche forti intréççi cun lé, specialmente cu'a famiggia d'i Campufregusu, che cun di sö espunenti (Giänu I de Campufregusu ma, surva tüttu, Tumäsu de Campufregusu) a çerca d'inciantäghe inn-a scigniurìa persunäle.

A cà de Domenico Colombo, puè de Cristoforo
A cà de Domenico Colombo, puè de Cristoforo


E lotte cun Zena i finiàn tragicamente pé Sann-a int'u 1528, cun a definitiva cunquista de Andrea Dóia. Stu faetu u provuca 'na quantitae de mórti e a demuliçiùn de l'antighiscima acropuli cun a Catedräle de Santa Maria de Castellu (Santa Maria Assunta o, ascì, Santa Maria Maggiû) e in nümmeru de custrussiùi civili e religiuse, fin'anch'a-a ciü grande pôrte d'e tûri de famigge nobili.

U disastru ecunomicu u vegne pérò dal'interamentu du portiu (ch'u se stimma u fuisse, int'u primmu Trexentu, int'i primmi 5 d'u Mediteraneu pe capacitae de pescaggiu de grosse nôvi da caregu).


Au postu du 21% circa du tesc-üu urban d'a çitae, demulìu leteralmente pria insce pria e reimpiegö pe'nterä u bacin purtuäle, a séià custruìa l'impunente Furtessa du Prìamar, insc'ei rüderi de l'antïgu Oppidum rumàn.

Da stu mumentu in avanti Sann-a a segue u destin d'a Repübblica de Zena.

Storicamente a l'a visc-üu u sô mumentu de mascimu splendure ecunomicu intr'a-a fin du XIII e a meitae du XIV seculu, ma anch'ö a l'è ricurdä da qarched'un anche cumme "a çitae di Pappi". Ünn-a de famiggie ciü blasunn-ae d'a sitae, i Della Rovere, a n'a avüu ben duì: Francesco della Rovere, ch'u seià Pappa Sisto IV, e sö neu Giuliano della Rovere, pappa cun u numme de Giulio II. Prufitandu d'a parentella cun i Della Rovere, anche i Riario l'aviàn impurtanti puziçiuìn de putére, cumme Girolamo Riario, ch'u divégnià Segnù de Imula e de Furlì.

Sisto IV u l'è staetu u Pappa d'a Cappella Sistinn-a (inn-a segunda Cappélla Sistinn-a a l'è propriu a Sann-a, cumme mausuleu d'i vegi du pappa), Giulio II u "mecenate" de Michel'Angiu e de Raffaello. Sutta Giulio II i cuminçan u sö servixu e Guärdie Svissere, ch'ancùn inch'ö i portan insce a divisa u blâsùn d'a ruvia savuneize.

L'embléma d'i della Rovere
L'embléma d'i della Rovere

Pe ciü de dui seculi Sann-a a l'è staeta sede de zecha, faxendo ciü de çinquanta tipi de unaeae, a ciü parte destrüti cu-u 1528, e vittime de 'na specie de damnatio memoriae au maeximu moddu che tantiscima docümentasiùn çivica.

In tu Setteçentu a çitae a recuminça qarche ativité mainä. Cun i növi cummerci a sciuìsce turna l'ärte, e Sann-a a se abelissce de palassî scignurili, ville e gexie.

In t'o 1809 a çitae a riçeive Pappa Pio VII, prixonné de Napuleun Buonapärte, da u quäle l'antîga Fossavaria a l'è battezzä Via Pia.

Cun Rumma e Avignùn, Sann-a - cappulögu d'u dipartimentu françeise n°108 u de Muntenötte - a l'è staeta a 3a unica ätra sede üficiäle d'a storia d'a Gexia.

In t'o 1815 u Cungressu de Vienna u stabiliâ, cuntra u vurèi d'u Guvernu legittimu (sensa in ezercitu pe poreise fä varei), e cuntra u vurèi du Populu, l'annesciùn d'a cürtiscima Repübbllica Ligüre (zügnu-dixembre 1814) ai territóri du Reamme de Sardegna, cu-u quäle a intrià in t'o növu Rêgnu d'Itallia da o 1861. Vitóiu Emanuele II u l'aiva definìu pochi anni primma u populu "Canaglia Genovese", dunque u n'u gh'aea quellu ch'u se ciamiaeva in raportu de amù fra in Re növu e a sö Gente.

Sutta l'amministrasiùn Napuleonica du prêfettu Gilbert Chabrol de Volvic, a çitae a vedde inn-a lenta ma següa repreisa, ch'a l'avià cumme nôdu vitäle a vegnüa da ferruvia e pói, in t'u 1861, l'avertüa du stabilimèntu de ferrée [[Tardy & Benech]], semensa d'a revuluçiùn indüstriäle savuneize.

A storia d'a siderürgia in t'a fidelissima a finià sulamente 130 anni ciü tärdi.


In t'a segunda guèra mundiäle a sitae a l'a subìu pesantiscimi bumbardamenti aérei ufficialmente pe a presénsa de indüstrie belliche e d'u portiu, ch'i l'an pruvucò grävi danni, specie ai antighi quartê d'a zona purtuäle. Intensiscimu u l'è staetu u bumbardamentu naväle du 14 zugnu 1940 quande Sann-a, inütilmente difeisa da e batterie costaeae e da in trénu armö appustò a Arbisöa Süperiure, a l'è staea bersaggiu de ciü de sinquesentu córpi d'artiglierìa sparaé da-a marinn-a franzeise.

Sann-a a l'è tra e Sitae decurè au Valûre Militäre per a Guèra de Liberasiùn, da u mumentu ch'a l'è staeta inscignìa d'a Medaggia d'ou au Valûre Militäre pe i sacrifisî de sö genti e pe a sö attivitae in t'a lótta Partigiann-a d'a segunda guèra mundiäle. In ciü a l'è staeta decurä cun a Medaggia d'ou au Meritu Civile per a lótta de Resistensa Partigiann-a.

In te u doppuguèra e scinn-a'i anni setanta a sitae a s'è svilüppä cumme sentru industriäle e maritimu. A l'è in trasfurmasiùn aspirandu a êse polu d'attrasiùn türistica da i anni nuvanta, doppu vint'anni de stagnasiùn duvüi a-a prufunda crisi indüstriäle cun a fin de diversi stabilimenti.

In tu periudu tra û trenta arvi 1974 e mazzu du 1975 Sann-a a l'è steta vittima de "bumbe de Sann-a" cioè de attentoti terruristici che fovan porte de in prugetto naziunole.

A-a giurnä de inchö Sann-a a l'è a porta principäle de inträta ai löghi turistici de l'intrutèra e d'a Rivéa delle Pärme, e sitae türistica lé mêxima. Sann-a a l'è anche in impurtante aprôdu pe cruxaeae d'u mä Mediterraneu.

[edit] Evulusiùn demugràfica

Abitanti censiti


[edit] Löghi de'nteresse

Sann-a, Arbénga, Arasce, Nöi, Spotorno, Ôze, U funzo dìa Ciann-a, O Finà, A Moenn-a d'Arbisseua, D'äto d'Arbisseua, Väze,

[edit] Munumenti

Tütti i giurni da e ue 18:00, chi se tröva in Ciassa Goffredo Mameli u se ferma p'aricurdäse d'i cadüti dei tütte e guère ai 21 rintucchi d'a campann-a, un per lettera de l'alfabeto itallian, premiò dai sitadìn cumme munumentu a-a Paxe.

[edit] Architetüe religiuse

  • Cappélla Sistinn-a de Sann-a

ünica ätra existente utre a-a selebre Cappélla Sistinn-a de Rumma, vusciüa da u Pappa Savuneize Sisto IV della Rovere cumme munümentu de sepultüa di sö vêgi. Restòurò ch'u nu l'è tanti anni.


  • Cattedräle de l'Assunta

A l'è staeta custruìa pé via de demulisiuìn zeneisi de l'antìga Catedräle insc'ou Colle d'u Prìamar. A cunserva au sö internu divèrse ópere de riguardu (timpanu d'u purtäle, funte batéximäle, cruxe de märmu, pürpitu, tütti de l'antìga Catedräle d'u Prìamar).

Image:Timpano.jpg Timpanu d'u purtäle de l'antìga Cattedräle du Priamar

  • Taccòu a-a gexia u gh'è u müseu d'u Tesóru, dunde u se pö amiä di quaddri de na çerta impurtansa (Mêstru de Hoogstraeten, Tuccio D'Andria, Luca Cambiaso, Ludovico Brea, Giovanni Mazone) e interesanti ogetti d'ärte säcra (pianete, pasturäli, reliquari ecc..). Tra i ciü belli d'Italia e, a dîta d'i mascimi cunuscitûri italièn de arte scultorea lignea, cunsciderandu u sö periudu de realizasiùn tra i ciü rari e belli d'Európa, u se pö amiä u magnificu côru ligneu, anche lé de l'antìga Catedräle insc'ou Collea e òua deré a l'âtä maggiù.
  • Santuàriu de Nóstra Scignùa d'a Misericórdia, o Santuàriu de Sann-a, tiò sciü doppu l'Apparisiùn au Beätu Antógnu Bótta. Taccòu a-a gexia u gh'è in müseu ch'u chögge ogetti d'ärte säcra e ex voto.
  • L'âtóiu de Nóstra Scignùa d'u Castellu, proclamòu munuméntu nasiunäle, u óspita u il monümentäle politticu pittüö da Vincenzo Foppa e Ludovico Brea int'u 1490. Interesànti anche due impunenti càsce prucesciunäli.
  • Gexia de San Dalmasiu a Lavagnöa, a cuntégne in politticu pregévule de Barnaba da Módena.
  • L'âtóiu d'u Cristu Resortu: u l'è puscìbile amiä dréntu in pregévule côru ligneu d'u quattrusentu de schöa tedésca, e inn-a càscia prucesciunäle d'Anton Maria Maragliàn.
  • Gexia de Sant'Andrea: d'u Settesentu, a cunserva dréntu inn-a bella Madonna cu-u figgiö de Defendente Ferrari.
  • A Certusa de Loreto: custruìa da Stefano Embruno in t'u 1480 e, pói, ingrandìa. A l'è staeta foscia tiä sciü insc'ou precedente Castellu de Loreto


[edit] Castélli, tûri, furtilissi e âtre strûtüe

  • A Turetta (Tûre di Pilóti o de Leon Pancaldo) Puzisiunô in Ciassa Leon Pancaldo, custruìa in t'u XIV seculu a l'incruxiu strategicu du portiu, a lìè divegnüa l'embléma da sitae.
  • A Tûre du Brandäle (a Campanassa) cun e vexinn-e tûre Corsi e Riario (Guarnero) e u Palassiù de l'Anziania, cun pärte d'u cumplèssu de San Pê u Vêgiu, che pe brêve mumentu a l'è staeta Catedräle pruvisóia.
  • A Furtessa d'u Prìamar: (parolla de etimulugia ben dibattüa) custruìa insc'ou Colle du Prìamar dai Zeneisi da u 1542 doppu a cunquista definitiva d'a sitae in t'u 1528. A inglóba ascì a Loggia d'u Castéllu de Santa Maria o Castéllu Növu, d'u 1417.
  • U Castellu d'u Sperùn: d'u castéllu mediêvöle u rèsta qarche tóccu de miagge insc'ou Muntexellu, deré a u teätru Gabriellu Ciabréa ( Gabriello Chiabrera ).
  • U Castellu de San Zorzu : tersu castéllu mediêvöle d'a sitae, u l'è supravisciüs scinn-a'u XVII seculu, quande un scciöppu d'a Santa barbara u l'a destrütu cumpletamente faxendu ascì 850 mórti. Quéllu che u ne restäva de e fundamenta u l'è staetu demulìu a l'inprinsipiù d'u 2007.
  • U Punte Filippo Maria Visconti: u se tröva a u cunfìn d'i cumüni de Sann-a, Vuè e Cüggèn , u l'è staetu custruìu in t'u 1434 foscia in se bäsi rumäne. Doppu a recentìscima, cumpléta demulisiùn d'a pärte a punente d'a strûtüa (rampa d'inträta e poggiù de l'arcä), u munüméntu u l'è staetu snatürö cun inn-a segunda arcä de ciüméntu (!), in te l'annu 2000.
  • U punte de San Giacomo : insc'ou cólle cu-u maeximu numme, u l'è staetu faetu custruì da Pappa Sistu IV in t'u 1482 pe ünì u Muntexellu au colle d'u Mangiaguadagno (inchö Colle de San Giacomo).

[edit] Palassi e ville

  • U Palassiu Della Rovere: ópera de l'architettu Giuliano da Sangallo. U l'è faetu custruì da u cardinäle Giuliano della Rovere, che pói u saiâ Pappa Giulio II (in occaxùn d'a sö elesiùn au puntefegä, i saiàn misse in te diverse miagge d'a sitae de lapidi e ärme ruveresche, e ciantae èrbi de rûvie pe-e stradde mêstre); l'inprinsipiu d'i trâvaggi l'è daetu u 4 frêvä 1495 sutt'a-a suvrintendensa de Urbano Vegerio, sö prûcüatù; in t'u 1496 i vêgnan cattae de ca' a l'ingìu pe ingrandî u Palassiu, che peró u restià incumpiüu (se ghe fae câxu, miae e culonne de l'intrâta: i l'aviévan duvüu êse pärte de in cuntestu, cumplêtu de ärma ruveresca, ea.)

U prugettu u l'è du fiurentìn Giuliano da Sangallo, magister petrarum et picator, giüttò da Matteo De Bixono, magister picator sive picha pietra. In t'u 1500 a u da Sangallo e a sö néu Bernardo i Ansièn d'a sitae i acórdan a sitadinansa savuneize in benemerensa d'u prugèttu. U sélebre architettu (1445-1516) u custruìsce ascì, pe' Lorenzo il Magnifico, e ville fiurentinn-e de Poggio Imperiale e de Poggio a Caiano. Sempre d'o Sangallo i sun diversi trâvaggi a Rumma e a Perüggia. Fra i ätri, a l'è staeta aluggiò in te stu palassiu a Reginn-a de Spagna Germana de Foix, muggié de Ferdinando II dAragona (che u l'e staetu ospite in t'u Castéllu Növu ), da u 26 zugnu 1507 (in occaxiun d'u vertixe eurupéu - Cunvegnu de Sann-a ).

  • U Palassiu d'e Balle, o Palassiu Delle Piane, in stile Liberty.
  • U Palassiu d'i Pavùi, in Via Paleocapa.


[edit] Còlta

[edit] Müséi

  • Müséu çivicu Storicu Archeologicu de Sann-a.
  • Müséu du Tesoru da Catedräle de Nöstra Scigniùa d'a Misericórdia.
  • A quaddrerìa du Semenäiu Vescuvile: a óspita inn-a sentanä de pittüe p'ou ciü de schöa Ligüre. Tra i artisti ciü 'mpurtanti se nótan: Gioacchino Assereto, Giovanni Battista Carlone, Giovanni Benedetto Castiglione dîtu Il Grechetto, Antonio Travi, Carlo Giuseppe Ratti, Paolo Gerolamo Brusco. Ciütóstu interessante inn-a crûxe de legnu du quattruçentu de schöa catalann-a.
  • A Pinacuteca çivica.

[edit] Manifestaçioin

  • A Prucessciùn du Venerdì Santu: a se tégne u Venerdì Santu d'i anni päri. A l'è unn-a de ciü impurtanti d'Europa pe' via de sö Casce d'u Maragliàn
  • A Sfiläta storica d'u Liberu Cumüne, u 10 de arvì
  • A Pôsa in mä d'i lümìn: in t'a seiann-a d'u 14 agustu. U mä u l'è illüminö da miggiae de lümìn galegianti insce l'aegua.
  • I föghi d'aestae: föghi artificiäli a tempu de müxica.
  • U Primmu Mazzu: tradisiunäle curteu de mêsi e lavuratûri purtuäli pe-e vie du centru sittadìn.
  • U Cunfögu: u 19 dixembre: oua in Ciassa Sistu IV, u se tegne l'antighiscimu cerimuniäle de sende u seppu e tiäne föa previxuìn pe l'annu a vegnì. U cunfögu l'è abellìu da in curteu storicu.
  • In t'e vixinanse: U Carnevalöa, a Löa


[edit] Fèste, fée e sâgre

  • U 18 märsu a l'è a Madónna d'a Misericordia, Matrunn-a de Sann-a

se séndan gran pire in t'u Letimbro in t'a nötte d'a vigilia. Pe a sitae i se sendan i lümin e e lüminäie. A festa a riva a u mascimu con a Prucessciùn au Santuarriu de Sann-a.

  • A Festa de Santa Ritta u 22 de mazzu. A l'è in t'u quartê cu-u meximu numme in mercô cui banchetti tradisiunäli pe a vendita de röse.
  • A Festa de Santa Lucia u 13 de dixembre. Gran mercô in t'a a sitae (via Paleocapa).

[edit] Persunalité lighè a Sann-a

  • Gio Agostino Abate, Crunista
  • Francesco Accornero, Piuniere dell'indüstria
  • Attilio Acquarone, Müsicista e cumpusitû
  • Ambrogio Aonzo, Mêgu e filantrupu
  • Valerio Bacigalupo, purté zügou d'a Nasiunäle de Futbàll
  • Antonio Baglietto, Patrióta
  • Anton Giulio Barrili, Garibaldìn, scrîtû, puéta e giurnalista
  • Tomaso Belloro, Storicu e eruditu
  • Angelo Bevilacqua ("Gin"), Eróe d'a Resistença
  • Isidoro Bonini, Inzegnê
  • fra Giovanni Bono, Piuniere d'a stampa e agustiniàn
  • Paolo Boselli, Presidente del Consiglio dei Ministri, ministro.
  • Antonio Botta, beato Veggente della Madónna de Misericórdia
  • Francesco Bourninquez, Pioniere dell'industria
  • Vittore Branca, letterato, filologo, accademico dei Lincei
  • Libero Briganti, Eroe della Resistenza
  • Antonio Brilla, Scultore
  • Paolo Gerolamo Brusco, Pittore
  • Domenico Buscaglia, Pittore
  • Giovanni Caboto, Esploratore e navigatore
  • Giano I di Campofregoso, doge di Genova
  • Giano II di Campofregoso, Signore di Savona e doge di Genova
  • Tomaso di Campofregoso, Signore di Savona e più volte doge di Genova
  • Canepa (f.lli), Pionieri dell'industria della frutta candita
  • Carissimo & Crotti Ingegneri, inventori del sistema funiviario dei carboni
  • Gio Batta Cassinis, Giurista e uomo politico
  • Giuseppe Cava, (Beppin da Ca') Poeta
  • Gilbert Chabrol de Volvic, Prefetto poi della Senna
  • Gabriello Chiabrera, letterato
  • Cristoforo Colombo, Navigatore
  • Luigi Corsi, Senatore del Regno e sindaco
  • Renata Cuneo, Scultrice
  • Michele da Cuneo, o Michele da Cunio, navigatore
  • Del Carretto, Marchesi di Savona
  • Francesco Della Rovere, Papa Sisto IV
  • Giuliano Della Rovere, Papa Giulio II
  • Bonifacio Del Vasto, Marchese
  • Emanuele Dellepiane, Industriale conciario
  • Lazzaro De Maestri, Pittore
  • Ansaldo De Mari, Ammiraglio
  • Andrea Antonio Doberti o De Oberti, Musicista
  • Carlo Donat Cattin, politico
  • Fabio Fazio, conduttore televisivo
  • Mario Fazio, giornalista e studioso
  • Pietro Formica, Beato
  • Antonio Forzano, Patriota e musicista
  • Giuseppe Frascheri, Pittore
  • Giovanni Battista Frumento, Scultore
  • Pietro Gara, Storico
  • Tomaso Garassino e Vincenzo Garassino, Intarsiatori
  • Pippo Garibaldi, Politico, filantropo socialista, avvocato
  • Pier Gerolamo Gentilricci, Letterato, poeta, storico e filosofo
  • Vincenzo Gioberti, Abate, deputato
  • Pietro Giuria, Patriota, letterato, poeta
  • Domenico Giuria, Numismatico
  • Orazio Grassi, Scienziato gesuita antagonista di Galileo e artista
  • Grondona, (f.lli), pionieri dell'industria edile
  • Ernesto Guala, Combattente
  • Enrico Guercio, Marchese e consigliere imperiale
  • Bartolomeo Guidobono, Pittore
  • Incisa, famiglia nobile
  • Gio Policarpo Lamberti, Erudito, filantropo e benefattore
  • Gerolamo Lavagna, Missionario
  • Virgilio Felice Levratto, Zügou çentrattaccu d'a Nasiunäle de Futbàll
  • Lottero (fam.) Mercanti e navigatori
  • Martinengo (fam.) Patrioti e letterati
  • Arturo Martini, Scultore
  • Bernardo Mattiauda, Giurista e letterato
  • Giuseppe Mazzini, Patriota, fu prigioniero a Savona
  • Migliardi & Vené, Pionieri dell'industria meccanica
  • Alfonso Maria Mistrangelo, Cardinale già arcivescovo di Firenze e letterato scolopio
  • Agostino Monti, Cronista e storico
  • Domenico Nano, Scrittore e poeta
  • Rinaldo Negri, Pioniere dell'industria elettrica
  • Giuseppe Nervi, Giurista e letterato
  • Filippo Noberaso, Storico
  • Beato Ottaviano, religioso
  • Pietro Paleocapa, Ingegnere e ministro
  • Leon Pancaldo, Navigatore
  • Christian Panucci, calciatore
  • Sandro Pertini, VII Presidente della Repubblica
  • Giuseppe Pizzardo, cardinale
  • Vittorio Poggi e Poggio Poggi, Storici e letterati
  • Leopoldo Ponzone, Letterato
  • Paolo Pozzobonello, Astronomo, discepolo di Galileo Galilei
  • Luigi Sambolino, Pioniere dell'industria tipografica
  • Giovanni Agostino Ratti, e Carlo Giuseppe Ratti, Pittori
  • Pippo Rebagliati, Patriota, sindacalista, combattente
  • Urbano Rella, Capitano di Galea, eroe della battaglia di Lepanto
  • Riario, famiglia nobile poi ramificata a Pesaro
  • Gio Stefano Robatto, Pittore
  • Mario Rossello, pittore
  • Giancarlo Ruffino, Senatore
  • Carlo Rosselli e Nello Rosselli, Politici del Regno e scrittori
  • Sacco, Fam. di magistrati e mercanti
  • Ambrogio Salineri e Giulio Salineri, Archeologi e letterati
  • San Nazario, predicò e si ritirò a Savona
  • Sansoni, casata nobile
  • Santa Maria Giuseppa Rossello, Fondatrice della Congregazione delle suore di Nostra Signora di Misericordia
  • Giuseppe Saredo, Giurista e senatore
  • Guglielmo savonese, Magistrato Capitano del Popolo
  • Camillo Sbarbaro, Poeta
  • Pietro Sbarbaro, Oratore, giornalista, polemista
  • Pietro Scotti, Economista e senatore del Regno
  • Ignazio Scotto, Intarsiatore
  • Giovanni Servettaz, Ingegnere, pioniere dell'industria metallurgica
  • Silvestre & Allemand, Pionieri canditori
  • Benedetto Maria Solari, Teologo
  • Sormano, Fam. di architetti e scultori
  • Cesare Tallone, Pittore
  • Giuseppe Tardy e Stefano Benech, Pionieri dell'industria metallurgica Tardy & Benech
  • Massimo Tammaro, capo formazione delle Frecce Azzurre
  • Tomaso Torteroli, Storico
  • Lorenzo Traversagni, Umanista, scrittore
  • Filippo Turati, Letterato socialista e deputato
  • Franco Varaldo, Senatore
  • Vegerio, nobile famiglia
  • Giovanni Vincenzo Verzellino, Cronista e storico
  • Giuseppe Viglienzoni e Angelo Viglienzoni, Industriali del vetro
  • Angelo Visca, Anatomista
  • Benedetto Walter, Petroliere
  • Francesco Zunini, Medico, patriota, filantropo e politico
  • Franco Zunino, politico

[edit] Religiùn

Sann-a a l'è a sede vescuvile d'a Diocesi de Sann-a/Noi. U Santuariu de Sann-a u rivéste da seculi iin-a impurtansa particuläre, cun i pelegrinaggi d'ogni pärte de l'Itallia. A Madónna de Sann-a a l'è staeta incurunä da Pio VII - prexuné de Napuleun Buonaparte a Sann-a - int'u 1815. Sann-a a l'è staeta cun Pio VII sede ufficiäle d'u Papätu, cumme Rumma e Avignùn , scibén pe' in periudu sci cürtu.

[edit] Ecunumia

U portiu de Sann-a u l'è estremamente impurtante inte l'ecunumìa du cappulögu. Difaeti, pe' impurtansa, traffegu de mercansìe e cumme aprôdu de crûxaeae, u l'è u segundu d'a Ligüria doppu Zena. Tüttu u cumprensóiu purtuäle, trâvaggiandu in sinergia, u ófre impurtanti sbucchi au mä pe-e indüstrie du hinterland piemuntèise e lumbärdu. Sann-a a l'è inn-a sitae attiviscima int'u setture crûxaeristigu, cun a sö mudèrna e eficiente stasiùn marittima de recente custruìa, in project financing cu a cumpagnia de navegasiùn Costa, dunde fan atualménte scallu diverse ätre cumpagnìe. A Stasiùn Marittima a l'è staeta prugettä da l'architettu catalàn Ricardo Bofill. A strûtüa a riseive tütti i anni circa 800.000 türisti. A quésti se dêvan zunze i passeggeri (quaexi 2.000.000 int'a sûla aestae - annä 2006) ch'i se imbärcan da u Terminäle Traghetti de Pórtiu Vuè. In t'i anni settanta, primma d'a grande crisi industriäle da chimica e de l'açò, Sann-a a l'è rivä a êse a 7a çitae d'Itallia pe' redditu pro-capite

Rilevante u l'è ascì u setture tersiàriu e u turìximu cun destìn lucäle.

[edit] Sport

[edit] Futbàll (Balùn)

A ciü seguìa squaddra lucäle a l'è quélla du Sann-a (Savona Calcio). Intra i ciü grandi campiuìn Savuneizi i van ricurdae Valerio Bacigalupo (nasiunäle) e Felice Levratto (vegnüu famusu pe a putensa du sö tìu, che suvénte u sgarbäva (!) e rèi (ch'i nu l'éan ancùn de nylon, se capìsce). U spor de Sann-a u vanta inn-a Coppa Italia cun u Vuè (1922). U Sann-a u l'è rivò, primma du Girun Ünicu, au quärtu póstu in Serie A. Ai giurni nóstri u Sann-a u zöga in t'u Campiunötu Nasiunöle Dilettanti.

[edit] Balla-nöu

Sann-a a vanta inn-a squaddra de balla-nöu da anni in t'a serie A1: a Rari Nantes Savona. In t'a sö stóia a l'a vintu: 3 Scudetti (1991 - 1992 - 2005); 1 Cuppa LEN (2005, l'equivalente d'a "Cuppa UEFA" du futbàll); 3 Cuppe Italia (1990 - 1991 - 1993)

[edit] Ciclismu

U 6 zügnu 1991 a 11a tappa d'u Gìu d'Itallia 1991 a l'è rivô a Sann-a cun a vitoia de Max Sciandri.

Eddy Merckx u l'è legö a-a Ligüria pe' l'avégniméntu foscia ciü misteriusu d'a sö carriéra: in t'u 1969 , cun indóssu a maggia rösa d'u gìu d'Itallia, u l'è trûvö puxitivu a l'antidóping doppu a tappa de Sann-a e u vêgne squalificö. U abandunn-a a gära cianzendu sensa riêscì a dä spiegassiuìn. I culpevulisti i trôvan a spiegasiùn de inn-a superiuritè cuscì fórte insce i ätri. I inucentisti i sustégnan l'idéa d'u cumplóttu anche pérchè i curridùi, in te stu periudu d'a stóia d'u ciclismu, i accettävan ancùn buttiggétte da beive da u pübblicu, ch'i purèivan dunque cuntêgne quarsciasci côssa


[edit] Amministrasiùn

Sindaco: Federico Berruti (Centro-Sinistra) dal 30/05/2006
Centralino del comune: 019 83101
Email del comune: informa@comune.savona.it


[edit] Cuiuxitae

Sann-a a l'è cunusciüa e a l'è staeta famûsa anche cumme çitae du chinottu, cun inna speciale variêtae lucäle. A-a fin du XIX seculu a l'ea u magiùre sentru d'espurtasiùn mundiàle inerènte stu tipu de agrümme.

In t'o Trexento Sann-a a l'a avüu in mumento ch'a l'aeiva inn-a populasiùn stimä a ~ u 150% de quella de Rumma.

[edit] Unureficènse

A Çitæ de Sann-a a l'è staeta decurä cun a Medaggia d'Ou au Valûre Militäre , u 19 settembre 1974, cun ste mutivasiùin:

« E genti de Sann-a, fidéli a u spirritu che u n'anemò e imprèise e l'impegnu patriotticu in t'a primma rescôssa risurgimentäle, a l'a reagìu a l’ocüpasiùn de forse armae tedésche, opunendu a-a preputènte suprafasiùn nazifascista inn-a lotta tantu curagiusa quantu ostinò. Squaddre de vuluntàri armae i sun staete organizae, alimentae e ascistìe da-a populasiùn lucäle in t'a sitae e insc-ê i bricchi de l'intrutêra e, pe ciü de 19 meixi, i l'an imbastìu in'intensa attivitae de minaccia e luguramentu a u presidiu nemigu d'a regiùn. I nu sun varsciüi a frenä sci generusu slanciu ni a precariêtae di mêsi, ni a prepunderansa de forse aversäie, ni a barbarie a-a quäle queste i ispirävan a sö própria ópéra de represciùn cun arèsti de massa, depurtasiùi, turtüe füxilasiùi, massäcri de 'nuxenti e distrusiùi. U gran cuntribütu de sangue ofertu da i vuluntari e dai sitadìn vittime d'e rapresaglie, i sacrifisî e-e suferense suppurtae sun testimunianse de n'assulüa ostinasiùn a nu subì a vergögna d'a tirannìa, de dedisiùn a-a Patria, de tenäcia in t'a fideltae ai ciü äti ideäli de libertae e de giüstisia. »
(8 settembre 1943 - aprile 1945)

( 8 settembre 1943 - arvî 1945 )

[edit] Vuxe currelae

[edit] Cullegamenti a föa e Comunicaçioin