Sann-a
From Wikipedia
Sann-a | |||
---|---|---|---|
![]() |
|||
Stato: | ![]() |
||
Region: | ![]() |
||
Provinsa: | ![]() |
||
Coordinate: |
|
||
Superficie: | 65 km² | ||
Abitanti: |
|
||
Densità: | 950 ab./km² | ||
Frazioni: | Lavagnola, Légino, Zinola, Santuario, Cimavalle, Maschio, Montemoro | ||
Comuni contigui: | A Moenn-a d'Arbisseua , D'äto d'Arbisseua, Artâ, Cairi, Cuggiæn, Voœ | ||
CAP: | 17100 | ||
Pref. tel: | 019 | ||
Codice ISTAT: | 009056 | ||
Codice catasto: | I480 | ||
Nome abitanti: | savonesi | ||
Santo patrono: | N.S. della Misericordia | ||
Giorno festivo: | 18 marzo | ||
Visita il Portale Italia |
Sànn-a (Savona in italiàn), cumüne de 61.766 abitanti, cappulögu d'a pruvinça omónima.
Puntu de riferiméntu pe chi vö indâ vers'â Rivéa de Pärme, opüre inte l'intrutèra. U cappulögu Savuneize funçiunn-a in ciü da "çentru metrupulitàn" pe' i culegaménti in curiéra o stradda ferrô in direçiùn du vexin cunfin françeize e a Cósta Azurra.

[edit] Geografia
A çitæ a se tröva insc'a-a Rivéa Ligüre de Punènte, a-a cunfluènsa di sciümmi Lavanestra e Letimbru (numme artificiòle daetu in tu Seisentu au Lavagnöa) e a l'uniun de due autustradde: l'Autustradda d'e Sciue - ch'a unisc-ce Zena e Vintimiggia - e l'[utustradda Sann-a-Turìn, A6.
E spiagge de Sann-a han ottegnüu a Bandéa Blö d'Európa int'o 2002, 2003, 2004, 2005 e 2006. Anche u portu turisticu d'u Cü de Bö (a Végia Darsenn-a; foscia da u Françeize "Quai de bois", da u vegiu Mö de Casce du X seculu) l'a otegnüu u ricunuscimentu in t'i maeximi anni.
[edit] Breviscima Stóia de Sann-a
Antigu centru di Ligüri Sabasî, a çitae a l'è staeta alleä de Cartagine int'a segunda guêra punica, cuntra Rumma (za alleä de Zena). Doppu differénti avegniménti alterni, Rumma a suttumette a-a fin Sann-a a l'inçirca int'u 180 p.d.C. e a-a denomina Savo, Oppidum Alpinum. Cun l'inprinçipiu de migrasiùi di populi Germanici, Sann-a a intra in decadensa e a vegne distrûta du tüttu int'u 641 da u re lungubärdu Rotari.
Sann-a a se retìa sciü sutta a i Franchi de Cärlumagnu, divégne cuntéa, e a riprende a mercantezä insc'ou mä. Doppu aspre lotte cun i piräti saraceni, ch'i obligan a l'imbastì diverse tûri de avistamentu, a se custituisce Liberu Cumüne int'u 1191 (Hoc habet ex Coelis, q. sit Saona fidelis u seiâ u mottu mediêväle du Liberu Cumüne).
Int'u XI seculu Sann-a, a l'inprinçipiu alleä cu a Repübblica mainä de Zena, a 'ntrapreise düe lotte ma anche forti intréççi cun lé, specialmente cu'a famiggia d'i Campufregusu, che cun di sö espunenti (Giänu I de Campufregusu ma, surva tüttu, Tumäsu de Campufregusu) a çerca d'inciantäghe inn-a scigniurìa persunäle.
E lotte cun Zena i finiàn tragicamente pé Sann-a int'u 1528, cun a definitiva cunquista de Andrea Dóia. Stu faetu u provuca 'na quantitae de mórti e a demuliçiùn de l'antighiscima acropuli cun a Catedräle de Santa Maria de Castellu (Santa Maria Assunta o, ascì, Santa Maria Maggiû) e in nümmeru de custrussiùi civili e religiuse, fin'anch'a-a ciü grande pôrte d'e tûri de famigge nobili.
U disastru ecunomicu u vegne pérò dal'interamentu du portiu (ch'u se stimma u fuisse, int'u primmu Trexentu, int'i primmi 5 d'u Mediteraneu pe capacitae de pescaggiu de grosse nôvi da caregu).
Au postu du 21% circa du tesc-üu urban d'a çitae, demulìu leteralmente pria insce pria e reimpiegö pe'nterä u bacin purtuäle, a séià custruìa l'impunente Furtessa du Prìamar, insc'ei rüderi de l'antïgu Oppidum rumàn.
Da stu mumentu in avanti Sann-a a segue u destin d'a Repübblica de Zena.
Storicamente a l'a visc-üu u sô mumentu de mascimu splendure ecunomicu intr'a-a fin du XIII e a meitae du XIV seculu, ma anch'ö a l'è ricurdä da qarched'un anche cumme "a çitae di Pappi". Ünn-a de famiggie ciü blasunn-ae d'a sitae, i Della Rovere, a n'a avüu ben duì: Francesco della Rovere, ch'u seià Pappa Sisto IV, e sö neu Giuliano della Rovere, pappa cun u numme de Giulio II. Prufitandu d'a parentella cun i Della Rovere, anche i Riario l'aviàn impurtanti puziçiuìn de putére, cumme Girolamo Riario, ch'u divégnià Segnù de Imula e de Furlì.
Sisto IV u l'è staetu u Pappa d'a Cappella Sistinn-a (inn-a segunda Cappélla Sistinn-a a l'è propriu a Sann-a, cumme mausuleu d'i vegi du pappa), Giulio II u "mecenate" de Michel'Angiu e de Raffaello. Sutta Giulio II i cuminçan u sö servixu e Guärdie Svissere, ch'ancùn inch'ö i portan insce a divisa u blâsùn d'a ruvia savuneize.
Pe ciü de dui seculi Sann-a a l'è staeta sede de zecha, faxendo ciü de çinquanta tipi de unaeae, a ciü parte destrüti cu-u 1528, e vittime de 'na specie de damnatio memoriae au maeximu moddu che tantiscima docümentasiùn çivica.
In tu Setteçentu a çitae a recuminça qarche ativité mainä. Cun i növi cummerci a sciuìsce turna l'ärte, e Sann-a a se abelissce de palassî scignurili, ville e gexie.
In t'o 1809 a çitae a riçeive Pappa Pio VII, prixonné de Napuleun Buonapärte, da u quäle l'antîga Fossavaria a l'è battezzä Via Pia.
Cun Rumma e Avignùn, Sann-a - cappulögu d'u dipartimentu françeise n°108 u de Muntenötte - a l'è staeta a 3a unica ätra sede üficiäle d'a storia d'a Gexia.
In t'o 1815 u Cungressu de Vienna u stabiliâ, cuntra u vurèi d'u Guvernu legittimu (sensa in ezercitu pe poreise fä varei), e cuntra u vurèi du Populu, l'annesciùn d'a cürtiscima Repübbllica Ligüre (zügnu-dixembre 1814) ai territóri du Reamme de Sardegna, cu-u quäle a intrià in t'o növu Rêgnu d'Itallia da o 1861. Vitóiu Emanuele II u l'aiva definìu pochi anni primma u populu "Canaglia Genovese", dunque u n'u gh'aea quellu ch'u se ciamiaeva in raportu de amù fra in Re növu e a sö Gente.
Sutta l'amministrasiùn Napuleonica du prêfettu Gilbert Chabrol de Volvic, a çitae a vedde inn-a lenta ma següa repreisa, ch'a l'avià cumme nôdu vitäle a vegnüa da ferruvia e pói, in t'u 1861, l'avertüa du stabilimèntu de ferrée [[Tardy & Benech]], semensa d'a revuluçiùn indüstriäle savuneize.
A storia d'a siderürgia in t'a fidelissima a finià sulamente 130 anni ciü tärdi.
In t'a segunda guèra mundiäle a sitae a l'a subìu pesantiscimi bumbardamenti aérei ufficialmente pe a presénsa de indüstrie belliche e d'u portiu, ch'i l'an pruvucò grävi danni, specie ai antighi quartê d'a zona purtuäle. Intensiscimu u l'è staetu u bumbardamentu naväle du 14 zugnu 1940 quande Sann-a, inütilmente difeisa da e batterie costaeae e da in trénu armö appustò a Arbisöa Süperiure, a l'è staea bersaggiu de ciü de sinquesentu córpi d'artiglierìa sparaé da-a marinn-a franzeise.
Sann-a a l'è tra e Sitae decurè au Valûre Militäre per a Guèra de Liberasiùn, da u mumentu ch'a l'è staeta inscignìa d'a Medaggia d'ou au Valûre Militäre pe i sacrifisî de sö genti e pe a sö attivitae in t'a lótta Partigiann-a d'a segunda guèra mundiäle. In ciü a l'è staeta decurä cun a Medaggia d'ou au Meritu Civile per a lótta de Resistensa Partigiann-a.
In te u doppuguèra e scinn-a'i anni setanta a sitae a s'è svilüppä cumme sentru industriäle e maritimu. A l'è in trasfurmasiùn aspirandu a êse polu d'attrasiùn türistica da i anni nuvanta, doppu vint'anni de stagnasiùn duvüi a-a prufunda crisi indüstriäle cun a fin de diversi stabilimenti.
In tu periudu tra û trenta arvi 1974 e mazzu du 1975 Sann-a a l'è steta vittima de "bumbe de Sann-a" cioè de attentoti terruristici che fovan porte de in prugetto naziunole.
A-a giurnä de inchö Sann-a a l'è a porta principäle de inträta ai löghi turistici de l'intrutèra e d'a Rivéa delle Pärme, e sitae türistica lé mêxima. Sann-a a l'è anche in impurtante aprôdu pe cruxaeae d'u mä Mediterraneu.
[edit] Evulusiùn demugràfica
Abitanti censiti
[edit] Löghi de'nteresse
Sann-a, Arbénga, Arasce, Nöi, Spotorno, Ôze, U funzo dìa Ciann-a, O Finà, A Moenn-a d'Arbisseua, D'äto d'Arbisseua, Väze,
[edit] Munumenti
Tütti i giurni da e ue 18:00, chi se tröva in Ciassa Goffredo Mameli u se ferma p'aricurdäse d'i cadüti dei tütte e guère ai 21 rintucchi d'a campann-a, un per lettera de l'alfabeto itallian, premiò dai sitadìn cumme munumentu a-a Paxe.
[edit] Architetüe religiuse
- Cappélla Sistinn-a de Sann-a
ünica ätra existente utre a-a selebre Cappélla Sistinn-a de Rumma, vusciüa da u Pappa Savuneize Sisto IV della Rovere cumme munümentu de sepultüa di sö vêgi. Restòurò ch'u nu l'è tanti anni.
- Cattedräle de l'Assunta
A l'è staeta custruìa pé via de demulisiuìn zeneisi de l'antìga Catedräle insc'ou Colle d'u Prìamar. A cunserva au sö internu divèrse ópere de riguardu (timpanu d'u purtäle, funte batéximäle, cruxe de märmu, pürpitu, tütti de l'antìga Catedräle d'u Prìamar).
Timpanu d'u purtäle de l'antìga Cattedräle du Priamar
- Taccòu a-a gexia u gh'è u müseu d'u Tesóru, dunde u se pö amiä di quaddri de na çerta impurtansa (Mêstru de Hoogstraeten, Tuccio D'Andria, Luca Cambiaso, Ludovico Brea, Giovanni Mazone) e interesanti ogetti d'ärte säcra (pianete, pasturäli, reliquari ecc..). Tra i ciü belli d'Italia e, a dîta d'i mascimi cunuscitûri italièn de arte scultorea lignea, cunsciderandu u sö periudu de realizasiùn tra i ciü rari e belli d'Európa, u se pö amiä u magnificu côru ligneu, anche lé de l'antìga Catedräle insc'ou Collea e òua deré a l'âtä maggiù.
- Santuàriu de Nóstra Scignùa d'a Misericórdia, o Santuàriu de Sann-a, tiò sciü doppu l'Apparisiùn au Beätu Antógnu Bótta. Taccòu a-a gexia u gh'è in müseu ch'u chögge ogetti d'ärte säcra e ex voto.
- L'âtóiu de Nóstra Scignùa d'u Castellu, proclamòu munuméntu nasiunäle, u óspita u il monümentäle politticu pittüö da Vincenzo Foppa e Ludovico Brea int'u 1490. Interesànti anche due impunenti càsce prucesciunäli.
- Gexia de San Dalmasiu a Lavagnöa, a cuntégne in politticu pregévule de Barnaba da Módena.
- L'âtóiu d'u Cristu Resortu: u l'è puscìbile amiä dréntu in pregévule côru ligneu d'u quattrusentu de schöa tedésca, e inn-a càscia prucesciunäle d'Anton Maria Maragliàn.
- Gexia de Sant'Andrea: d'u Settesentu, a cunserva dréntu inn-a bella Madonna cu-u figgiö de Defendente Ferrari.
- A Certusa de Loreto: custruìa da Stefano Embruno in t'u 1480 e, pói, ingrandìa. A l'è staeta foscia tiä sciü insc'ou precedente Castellu de Loreto
- A gêxia d'a Madonna du Munte.
- E gexie de Lêze.
[edit] Castélli, tûri, furtilissi e âtre strûtüe
- A Turetta (Tûre di Pilóti o de Leon Pancaldo) Puzisiunô in Ciassa Leon Pancaldo, custruìa in t'u XIV seculu a l'incruxiu strategicu du portiu, a lìè divegnüa l'embléma da sitae.
- A Tûre du Brandäle (a Campanassa) cun e vexinn-e tûre Corsi e Riario (Guarnero) e u Palassiù de l'Anziania, cun pärte d'u cumplèssu de San Pê u Vêgiu, che pe brêve mumentu a l'è staeta Catedräle pruvisóia.
- A Furtessa d'u Prìamar: (parolla de etimulugia ben dibattüa) custruìa insc'ou Colle du Prìamar dai Zeneisi da u 1542 doppu a cunquista definitiva d'a sitae in t'u 1528. A inglóba ascì a Loggia d'u Castéllu de Santa Maria o Castéllu Növu, d'u 1417.
- U Castellu d'u Sperùn: d'u castéllu mediêvöle u rèsta qarche tóccu de miagge insc'ou Muntexellu, deré a u teätru Gabriellu Ciabréa ( Gabriello Chiabrera ).
- U Castellu de San Zorzu : tersu castéllu mediêvöle d'a sitae, u l'è supravisciüs scinn-a'u XVII seculu, quande un scciöppu d'a Santa barbara u l'a destrütu cumpletamente faxendu ascì 850 mórti. Quéllu che u ne restäva de e fundamenta u l'è staetu demulìu a l'inprinsipiù d'u 2007.
- U Punte Filippo Maria Visconti: u se tröva a u cunfìn d'i cumüni de Sann-a, Vuè e Cüggèn , u l'è staetu custruìu in t'u 1434 foscia in se bäsi rumäne. Doppu a recentìscima, cumpléta demulisiùn d'a pärte a punente d'a strûtüa (rampa d'inträta e poggiù de l'arcä), u munüméntu u l'è staetu snatürö cun inn-a segunda arcä de ciüméntu (!), in te l'annu 2000.
- U punte de San Giacomo : insc'ou cólle cu-u maeximu numme, u l'è staetu faetu custruì da Pappa Sistu IV in t'u 1482 pe ünì u Muntexellu au colle d'u Mangiaguadagno (inchö Colle de San Giacomo).
[edit] Palassi e ville
- U Palassiu Della Rovere: ópera de l'architettu Giuliano da Sangallo. U l'è faetu custruì da u cardinäle Giuliano della Rovere, che pói u saiâ Pappa Giulio II (in occaxùn d'a sö elesiùn au puntefegä, i saiàn misse in te diverse miagge d'a sitae de lapidi e ärme ruveresche, e ciantae èrbi de rûvie pe-e stradde mêstre); l'inprinsipiu d'i trâvaggi l'è daetu u 4 frêvä 1495 sutt'a-a suvrintendensa de Urbano Vegerio, sö prûcüatù; in t'u 1496 i vêgnan cattae de ca' a l'ingìu pe ingrandî u Palassiu, che peró u restià incumpiüu (se ghe fae câxu, miae e culonne de l'intrâta: i l'aviévan duvüu êse pärte de in cuntestu, cumplêtu de ärma ruveresca, ea.)
U prugettu u l'è du fiurentìn Giuliano da Sangallo, magister petrarum et picator, giüttò da Matteo De Bixono, magister picator sive picha pietra. In t'u 1500 a u da Sangallo e a sö néu Bernardo i Ansièn d'a sitae i acórdan a sitadinansa savuneize in benemerensa d'u prugèttu. U sélebre architettu (1445-1516) u custruìsce ascì, pe' Lorenzo il Magnifico, e ville fiurentinn-e de Poggio Imperiale e de Poggio a Caiano. Sempre d'o Sangallo i sun diversi trâvaggi a Rumma e a Perüggia. Fra i ätri, a l'è staeta aluggiò in te stu palassiu a Reginn-a de Spagna Germana de Foix, muggié de Ferdinando II dAragona (che u l'e staetu ospite in t'u Castéllu Növu ), da u 26 zugnu 1507 (in occaxiun d'u vertixe eurupéu - Cunvegnu de Sann-a ).
- U Palassiu d'e Balle, o Palassiu Delle Piane, in stile Liberty.
- U Palassiu d'i Pavùi, in Via Paleocapa.
[edit] Còlta
[edit] Müséi
- Müséu çivicu Storicu Archeologicu de Sann-a.
- Müséu du Tesoru da Catedräle de Nöstra Scigniùa d'a Misericórdia.
- A quaddrerìa du Semenäiu Vescuvile: a óspita inn-a sentanä de pittüe p'ou ciü de schöa Ligüre. Tra i artisti ciü 'mpurtanti se nótan: Gioacchino Assereto, Giovanni Battista Carlone, Giovanni Benedetto Castiglione dîtu Il Grechetto, Antonio Travi, Carlo Giuseppe Ratti, Paolo Gerolamo Brusco. Ciütóstu interessante inn-a crûxe de legnu du quattruçentu de schöa catalann-a.
- A Pinacuteca çivica.
[edit] Manifestaçioin
- A Prucessciùn du Venerdì Santu: a se tégne u Venerdì Santu d'i anni päri. A l'è unn-a de ciü impurtanti d'Europa pe' via de sö Casce d'u Maragliàn
- A Sfiläta storica d'u Liberu Cumüne, u 10 de arvì
- A Pôsa in mä d'i lümìn: in t'a seiann-a d'u 14 agustu. U mä u l'è illüminö da miggiae de lümìn galegianti insce l'aegua.
- I föghi d'aestae: föghi artificiäli a tempu de müxica.
- U Primmu Mazzu: tradisiunäle curteu de mêsi e lavuratûri purtuäli pe-e vie du centru sittadìn.
- U Cunfögu: u 19 dixembre: oua in Ciassa Sistu IV, u se tegne l'antighiscimu cerimuniäle de sende u seppu e tiäne föa previxuìn pe l'annu a vegnì. U cunfögu l'è abellìu da in curteu storicu.
- In t'e vixinanse: U Carnevalöa, a Löa
[edit] Fèste, fée e sâgre
- U 18 märsu a l'è a Madónna d'a Misericordia, Matrunn-a de Sann-a
se séndan gran pire in t'u Letimbro in t'a nötte d'a vigilia. Pe a sitae i se sendan i lümin e e lüminäie. A festa a riva a u mascimu con a Prucessciùn au Santuarriu de Sann-a.
- A Festa de Santa Ritta u 22 de mazzu. A l'è in t'u quartê cu-u meximu numme in mercô cui banchetti tradisiunäli pe a vendita de röse.
- A Festa de Santa Lucia u 13 de dixembre. Gran mercô in t'a a sitae (via Paleocapa).
[edit] Persunalité lighè a Sann-a
- Gio Agostino Abate, Crunista
- Francesco Accornero, Piuniere dell'indüstria
- Attilio Acquarone, Müsicista e cumpusitû
- Ambrogio Aonzo, Mêgu e filantrupu
- Valerio Bacigalupo, purté zügou d'a Nasiunäle de Futbàll
- Antonio Baglietto, Patrióta
- Anton Giulio Barrili, Garibaldìn, scrîtû, puéta e giurnalista
- Tomaso Belloro, Storicu e eruditu
- Angelo Bevilacqua ("Gin"), Eróe d'a Resistença
- Isidoro Bonini, Inzegnê
- fra Giovanni Bono, Piuniere d'a stampa e agustiniàn
- Paolo Boselli, Presidente del Consiglio dei Ministri, ministro.
- Antonio Botta, beato Veggente della Madónna de Misericórdia
- Francesco Bourninquez, Pioniere dell'industria
- Vittore Branca, letterato, filologo, accademico dei Lincei
- Libero Briganti, Eroe della Resistenza
- Antonio Brilla, Scultore
- Paolo Gerolamo Brusco, Pittore
- Domenico Buscaglia, Pittore
- Giovanni Caboto, Esploratore e navigatore
- Giano I di Campofregoso, doge di Genova
- Giano II di Campofregoso, Signore di Savona e doge di Genova
- Tomaso di Campofregoso, Signore di Savona e più volte doge di Genova
- Canepa (f.lli), Pionieri dell'industria della frutta candita
- Carissimo & Crotti Ingegneri, inventori del sistema funiviario dei carboni
- Gio Batta Cassinis, Giurista e uomo politico
- Giuseppe Cava, (Beppin da Ca') Poeta
- Gilbert Chabrol de Volvic, Prefetto poi della Senna
- Gabriello Chiabrera, letterato
- Cristoforo Colombo, Navigatore
- Luigi Corsi, Senatore del Regno e sindaco
- Renata Cuneo, Scultrice
- Michele da Cuneo, o Michele da Cunio, navigatore
- Del Carretto, Marchesi di Savona
- Francesco Della Rovere, Papa Sisto IV
- Giuliano Della Rovere, Papa Giulio II
- Bonifacio Del Vasto, Marchese
- Emanuele Dellepiane, Industriale conciario
- Lazzaro De Maestri, Pittore
- Ansaldo De Mari, Ammiraglio
- Andrea Antonio Doberti o De Oberti, Musicista
- Carlo Donat Cattin, politico
- Fabio Fazio, conduttore televisivo
- Mario Fazio, giornalista e studioso
- Pietro Formica, Beato
- Antonio Forzano, Patriota e musicista
- Giuseppe Frascheri, Pittore
- Giovanni Battista Frumento, Scultore
- Pietro Gara, Storico
- Tomaso Garassino e Vincenzo Garassino, Intarsiatori
- Pippo Garibaldi, Politico, filantropo socialista, avvocato
- Pier Gerolamo Gentilricci, Letterato, poeta, storico e filosofo
- Vincenzo Gioberti, Abate, deputato
- Pietro Giuria, Patriota, letterato, poeta
- Domenico Giuria, Numismatico
- Orazio Grassi, Scienziato gesuita antagonista di Galileo e artista
- Grondona, (f.lli), pionieri dell'industria edile
- Ernesto Guala, Combattente
- Enrico Guercio, Marchese e consigliere imperiale
- Bartolomeo Guidobono, Pittore
- Incisa, famiglia nobile
- Gio Policarpo Lamberti, Erudito, filantropo e benefattore
- Gerolamo Lavagna, Missionario
- Virgilio Felice Levratto, Zügou çentrattaccu d'a Nasiunäle de Futbàll
- Lottero (fam.) Mercanti e navigatori
- Martinengo (fam.) Patrioti e letterati
- Arturo Martini, Scultore
- Bernardo Mattiauda, Giurista e letterato
- Giuseppe Mazzini, Patriota, fu prigioniero a Savona
- Migliardi & Vené, Pionieri dell'industria meccanica
- Alfonso Maria Mistrangelo, Cardinale già arcivescovo di Firenze e letterato scolopio
- Agostino Monti, Cronista e storico
- Domenico Nano, Scrittore e poeta
- Rinaldo Negri, Pioniere dell'industria elettrica
- Giuseppe Nervi, Giurista e letterato
- Filippo Noberaso, Storico
- Beato Ottaviano, religioso
- Pietro Paleocapa, Ingegnere e ministro
- Leon Pancaldo, Navigatore
- Christian Panucci, calciatore
- Sandro Pertini, VII Presidente della Repubblica
- Giuseppe Pizzardo, cardinale
- Vittorio Poggi e Poggio Poggi, Storici e letterati
- Leopoldo Ponzone, Letterato
- Paolo Pozzobonello, Astronomo, discepolo di Galileo Galilei
- Luigi Sambolino, Pioniere dell'industria tipografica
- Giovanni Agostino Ratti, e Carlo Giuseppe Ratti, Pittori
- Pippo Rebagliati, Patriota, sindacalista, combattente
- Urbano Rella, Capitano di Galea, eroe della battaglia di Lepanto
- Riario, famiglia nobile poi ramificata a Pesaro
- Gio Stefano Robatto, Pittore
- Mario Rossello, pittore
- Giancarlo Ruffino, Senatore
- Carlo Rosselli e Nello Rosselli, Politici del Regno e scrittori
- Sacco, Fam. di magistrati e mercanti
- Ambrogio Salineri e Giulio Salineri, Archeologi e letterati
- San Nazario, predicò e si ritirò a Savona
- Sansoni, casata nobile
- Santa Maria Giuseppa Rossello, Fondatrice della Congregazione delle suore di Nostra Signora di Misericordia
- Giuseppe Saredo, Giurista e senatore
- Guglielmo savonese, Magistrato Capitano del Popolo
- Camillo Sbarbaro, Poeta
- Pietro Sbarbaro, Oratore, giornalista, polemista
- Pietro Scotti, Economista e senatore del Regno
- Ignazio Scotto, Intarsiatore
- Giovanni Servettaz, Ingegnere, pioniere dell'industria metallurgica
- Silvestre & Allemand, Pionieri canditori
- Benedetto Maria Solari, Teologo
- Sormano, Fam. di architetti e scultori
- Cesare Tallone, Pittore
- Giuseppe Tardy e Stefano Benech, Pionieri dell'industria metallurgica Tardy & Benech
- Massimo Tammaro, capo formazione delle Frecce Azzurre
- Tomaso Torteroli, Storico
- Lorenzo Traversagni, Umanista, scrittore
- Filippo Turati, Letterato socialista e deputato
- Franco Varaldo, Senatore
- Vegerio, nobile famiglia
- Giovanni Vincenzo Verzellino, Cronista e storico
- Giuseppe Viglienzoni e Angelo Viglienzoni, Industriali del vetro
- Angelo Visca, Anatomista
- Benedetto Walter, Petroliere
- Francesco Zunini, Medico, patriota, filantropo e politico
- Franco Zunino, politico
[edit] Religiùn
Sann-a a l'è a sede vescuvile d'a Diocesi de Sann-a/Noi. U Santuariu de Sann-a u rivéste da seculi iin-a impurtansa particuläre, cun i pelegrinaggi d'ogni pärte de l'Itallia. A Madónna de Sann-a a l'è staeta incurunä da Pio VII - prexuné de Napuleun Buonaparte a Sann-a - int'u 1815. Sann-a a l'è staeta cun Pio VII sede ufficiäle d'u Papätu, cumme Rumma e Avignùn , scibén pe' in periudu sci cürtu.
[edit] Ecunumia
U portiu de Sann-a u l'è estremamente impurtante inte l'ecunumìa du cappulögu. Difaeti, pe' impurtansa, traffegu de mercansìe e cumme aprôdu de crûxaeae, u l'è u segundu d'a Ligüria doppu Zena. Tüttu u cumprensóiu purtuäle, trâvaggiandu in sinergia, u ófre impurtanti sbucchi au mä pe-e indüstrie du hinterland piemuntèise e lumbärdu. Sann-a a l'è inn-a sitae attiviscima int'u setture crûxaeristigu, cun a sö mudèrna e eficiente stasiùn marittima de recente custruìa, in project financing cu a cumpagnia de navegasiùn Costa, dunde fan atualménte scallu diverse ätre cumpagnìe. A Stasiùn Marittima a l'è staeta prugettä da l'architettu catalàn Ricardo Bofill. A strûtüa a riseive tütti i anni circa 800.000 türisti. A quésti se dêvan zunze i passeggeri (quaexi 2.000.000 int'a sûla aestae - annä 2006) ch'i se imbärcan da u Terminäle Traghetti de Pórtiu Vuè. In t'i anni settanta, primma d'a grande crisi industriäle da chimica e de l'açò, Sann-a a l'è rivä a êse a 7a çitae d'Itallia pe' redditu pro-capite
Rilevante u l'è ascì u setture tersiàriu e u turìximu cun destìn lucäle.
[edit] Sport
[edit] Futbàll (Balùn)
A ciü seguìa squaddra lucäle a l'è quélla du Sann-a (Savona Calcio). Intra i ciü grandi campiuìn Savuneizi i van ricurdae Valerio Bacigalupo (nasiunäle) e Felice Levratto (vegnüu famusu pe a putensa du sö tìu, che suvénte u sgarbäva (!) e rèi (ch'i nu l'éan ancùn de nylon, se capìsce). U spor de Sann-a u vanta inn-a Coppa Italia cun u Vuè (1922). U Sann-a u l'è rivò, primma du Girun Ünicu, au quärtu póstu in Serie A. Ai giurni nóstri u Sann-a u zöga in t'u Campiunötu Nasiunöle Dilettanti.
[edit] Balla-nöu
Sann-a a vanta inn-a squaddra de balla-nöu da anni in t'a serie A1: a Rari Nantes Savona. In t'a sö stóia a l'a vintu: 3 Scudetti (1991 - 1992 - 2005); 1 Cuppa LEN (2005, l'equivalente d'a "Cuppa UEFA" du futbàll); 3 Cuppe Italia (1990 - 1991 - 1993)
[edit] Ciclismu
U 6 zügnu 1991 a 11a tappa d'u Gìu d'Itallia 1991 a l'è rivô a Sann-a cun a vitoia de Max Sciandri.
Eddy Merckx u l'è legö a-a Ligüria pe' l'avégniméntu foscia ciü misteriusu d'a sö carriéra: in t'u 1969 , cun indóssu a maggia rösa d'u gìu d'Itallia, u l'è trûvö puxitivu a l'antidóping doppu a tappa de Sann-a e u vêgne squalificö. U abandunn-a a gära cianzendu sensa riêscì a dä spiegassiuìn. I culpevulisti i trôvan a spiegasiùn de inn-a superiuritè cuscì fórte insce i ätri. I inucentisti i sustégnan l'idéa d'u cumplóttu anche pérchè i curridùi, in te stu periudu d'a stóia d'u ciclismu, i accettävan ancùn buttiggétte da beive da u pübblicu, ch'i purèivan dunque cuntêgne quarsciasci côssa
[edit] Amministrasiùn
Sindaco: Federico Berruti (Centro-Sinistra) dal 30/05/2006
Centralino del comune: 019 83101
Email del comune: informa@comune.savona.it
[edit] Cuiuxitae
Sann-a a l'è cunusciüa e a l'è staeta famûsa anche cumme çitae du chinottu, cun inna speciale variêtae lucäle. A-a fin du XIX seculu a l'ea u magiùre sentru d'espurtasiùn mundiàle inerènte stu tipu de agrümme.
In t'o Trexento Sann-a a l'a avüu in mumento ch'a l'aeiva inn-a populasiùn stimä a ~ u 150% de quella de Rumma.
[edit] Unureficènse
A Çitæ de Sann-a a l'è staeta decurä cun a Medaggia d'Ou au Valûre Militäre , u 19 settembre 1974, cun ste mutivasiùin:
« E genti de Sann-a, fidéli a u spirritu che u n'anemò e imprèise e l'impegnu patriotticu in t'a primma rescôssa risurgimentäle, a l'a reagìu a l’ocüpasiùn de forse armae tedésche, opunendu a-a preputènte suprafasiùn nazifascista inn-a lotta tantu curagiusa quantu ostinò. Squaddre de vuluntàri armae i sun staete organizae, alimentae e ascistìe da-a populasiùn lucäle in t'a sitae e insc-ê i bricchi de l'intrutêra e, pe ciü de 19 meixi, i l'an imbastìu in'intensa attivitae de minaccia e luguramentu a u presidiu nemigu d'a regiùn. I nu sun varsciüi a frenä sci generusu slanciu ni a precariêtae di mêsi, ni a prepunderansa de forse aversäie, ni a barbarie a-a quäle queste i ispirävan a sö própria ópéra de represciùn cun arèsti de massa, depurtasiùi, turtüe füxilasiùi, massäcri de 'nuxenti e distrusiùi. U gran cuntribütu de sangue ofertu da i vuluntari e dai sitadìn vittime d'e rapresaglie, i sacrifisî e-e suferense suppurtae sun testimunianse de n'assulüa ostinasiùn a nu subì a vergögna d'a tirannìa, de dedisiùn a-a Patria, de tenäcia in t'a fideltae ai ciü äti ideäli de libertae e de giüstisia. » | |
(8 settembre 1943 - aprile 1945)
|
( 8 settembre 1943 - arvî 1945 )